L19.

REGIMURI POLITICE ÎN PERIOADA INTERBELICĂ:

REGIMURI DEMOCRATICE ŞI REGIMURI TOTALITARE

1.DEMOCRAŢIA ÎN PERIOADA INTERBELICĂ:

a)Primul război mondial a însemnat nu doar victoria Antantei asupra Puterilor centrale, ci şi triumful democraţiei asupra absolutismului
(au dispărut vechile imperii absolutiste – cel rus, cel austro-ungar şi cel otoman, democraţia s-a consolidat acolo unde exista şi s-a impus în
alte ţări europene, inclusiv în cele nou apărute pe hartă, dar şi în România, în Germania sau Italia);
b)Modele de state democratice, cu o bună funcţionare, rămâneau marile puteri din Occident: S.U.A., Anglia şi Franţa; În aceste state
funcţionau deja de ceva timp principiile democratice:
- pluralismul politic;
- separarea puterilor în stat;
- puterea se exercita democratic, prin alegeri libere şi corecte; alternanţa paşnică, prin vot, la guvernare;
- respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
- statul de drept şi domnia legii;
- economia de piaţă (capitalistă)
c)Nu aceeaşi era situaţia “noilor democraţii” din Europa centrală şi de Est: acestea se confruntau cu mari probleme politice, economice şi
sociale, cu instabilitatea politică şi cu ascensiunea treptată a mişcărilor extremiste, până la urmă în anii ’30 democraţia a eşuat în aceste ţări
(Germania, Italia, chiar şi în România).

2.ORIGINILE REGIMURILOR TOTALITARE DIN SECOLUL XX:

a)Problemele economice ale Europei din timpul primului război mondial şi în anii ce au urmat (şomajul şi sărăcia afectau milioane
oameni);
b)Mulţi oameni erau dezamăgiţi de democraţie, pe care o acuzau că nu are soluţii pentru a rezolva problemele lor;
c)În ţări precum Germania şi Italia, dezamăgirea după primul război mondial era foarte mare, ca şi dorinţa de revanşă, revizionismul şi
naţionalismul în creştere. Totalitarismul promitea germanilor şi italienilor că va şterge efectele tratatelor de pace încheiate după primul
război mondial şi că aceste ţări vor domina Europa.

3.REGIMURI TOTALITARE ÎN EUROPA INTERBELICĂ:

a)Regimuri totalitare de extremă dreapta: fascismul italian (Benito Mussolini) şi nazismul german (Adolf Hitler);
b)Regim totalitar de extremă stânga: comunismul rus (bazele sale au fost puse de către Lenin apoi regimul a atins punctul culminant în
timpul lui Stalin, extins după al doilea război mondial în Europa centrală şi de E. şi prin Asia de S-E şi America latină);
c)Alte regimuri extremiste din Europa interbelică existau în Spania, Portugalia şi Ungaria;
d)Între regimurile totalitare existau asemănări, dar şi deosebiri fundamentale, toate însă erau profund antidemocratice şi dictatoriale,
cetăţeanul fiind un simplu supus al statului.

4.IDEOLOGIA NAZISTĂ:
a)S-a impus odată cu venirea la putere a lui Adolf Hitler în Germania (1933), în urma unor alegeri libere (deci, paradoxal, în mod
democratic!);
b)Avea la bază cartea lui Hitler, ”Mein kampf” (lupta mea); Se baza pe ultranaţionalism, rasism şi antisemitism (ura faţă de evrei),
propagandă agresivă, cenzură şi cultul personalităţii conducătorului;
c)Conţinea „teoria rasială”: germanii sunt o rasă superioara (ariană) şi trebuiau dominate sau chiar eliminate „rasele inferioare” (evrei, negri,
rromi, slavi);
d)Conţinea şi „teoria spaţiului vital” de care avea nevoie poporul german pentru a se dezvolta (adică o politică expansionistă agresivă în
Europa pentru a crea un nou Imperiu german=> al doilea război mondial);
e)Fascismul italian avea asemănări cu nazismul fiind însă un regim mai blând sub multe aspecte;

5.IDEOLOGIA COMUNISTĂ:
a)Comunismul s-a impus în Rusia în urma Revoluţiei bolșevice din 1917 (deci, printr-o răsturnare violentă); Mai întâi Lenin a fost
conducător apoi, din 1922, Stalin;
b)Avea la bază ideile lui Karl Marx şi Lenin (marxism-leninism);
c)Conţinea „teoria luptei de clasă” prin care proletariatul urma să preia puterea de la burghezie, prin revoluţie (astfel se impunea dictatura
proletariatului, adică a clasei muncitoare);
d)Comunismul a desfiinţat proprietatea privată, înlocuită cu cea de stat și colectivă, şi, cu toate că propovăduia egalitatea deplină a oamenilor
în societate, în realitate a însemnat grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor şi o dictatură a unuia singur (Stalin, Mao, Ceauşescu mai târziu,
în România) şi a partidului comunist;

S1:
SURSA I: „Voinţa poporului trebuie să constituie baza puterii de stat; această voinţă trebuie să fie exprimată prin alegeri nefalsificate, care
să aibă loc periodic prin sufragiu universal, egal şi exprimat prin vot secret […] Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conştiinţă şi
religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea […]”
(Declaraţia universală a drepturilor omului şi cetăţeanului, 1948)

SURSA II: „Naţional-socialismul este o ideologie a cărei pretenţie de valabilitate este totală…Tineretul german nu trebuie să se confrunte
[…] cu problema alegerii dacă doreşte sau nu să crească în spiritul materialismului sau idealismului, nazismului, al religiei sau al
ateismului, ci trebuie format în mod conştient în conformitate cu principiile recunoscute ca valabile şi juste şi care s-au dovedit a fi astfel:
conform principiilor ideologiei naţional-socialiste.”
 (Publicaţia Ligii Profesorilor Naţional-Socialişti despre ideologia nazistă)

- IDENTIFICAŢI REGIMURILE POLITICE LA CARE FAC REFERIRE CELE DOUĂ SURSE;

- REGIMUL DEMOCRATIC ŞI REGIMUL TOTALITAR

- IDENTIFICAŢI ÎN SURSA II DOUĂ INFORMAŢII AFLATE ÎN RELAŢIE CAUZĂ-EFECT!

- MENŢIONAŢI DIFERENŢELE DINTRE CELE DOUĂ REGIMURI POLITICE CARE SE DESPRIND DIN CELE DOUĂ SURSE;
DEMOCRATIE: puterea de stat are ca baza vointa poporului, omul are dreptul la libertatea alegerii si a gandirii
REGIMUL TOTALITAR: tineretul este format in conformitate cu principiile ideologiei naţional-socialiste, omul nu are dreptul la
libera alegere
- MENŢIONAŢI ALTE DIFERENŢE DINTRE CELE DOUĂ REGIMURI POLITICE, ALTELE DECÂT CELE EXISTENTE ÎN CELE
DOUĂ SURSE;
-democratia se baza pe pluralism politic in timp ce in regimul totalitar (comunismul) se baza pe dictatura unui singur conducator

EVALUARE:

A. ,,Regimul democrației liberale este, în primul rând, un regim democratic, ceea ce înseamnă că cetățenii participă, direct sau
indirect, la putere. Cea mai bună expresie a acestei democrații pare să fie votul universal care permite tuturor cetățenilor adulți să-și
desemneze reprezentanții… Dar acest tip de democrație se vrea și liberală pentru că ea are drept scop menținerea și apărarea libertăților
individuale. Libertățile politice ca libertatea presei, întrunirilor, libertatea conștiinței,dreptul de a-și exprima în libertate opiniile, siguranța
de a nu fi arestat fără motiv… Libertatea economică e fondată pe ideea că economia se supune unor legi naturale și că statul nu trebuie să le
pertube pe acestea prin intervenții care ar risca să le denatureze funcționarea. Liberalismul economic… se proclamă apărătorul celor două
postulate: inițiativa individuală și proprietatea privată. Libertatea socială strâns legată de libertatea economică presupune că statul nu
trebuie să intervină în raporturile dintre patroni și salariați”.

B. „Fascismul [reprezintă o] ideologie şi un regim politic apărute în Europa, după Primul Război Mondial, în condiţiile
declanşării unor crize economice şi sociale (…). Devenind ideologie oficială a mai multor state, s-a caracterizat prin: naţionalism
extremist, misticism, violenţă, cultul forţei (...); a presupus (...) supunerea necondiţionată faţă de voinţa [liderilor], tendinţa de
monopolizare a tuturor sferelor vieţii sociale, promovarea rasismului, în forma antisemitismului şi a şovinismului. Pentru fascism, totul
este în stat, nimic uman sau spiritual nu există şi nu are valoare în afara statului. În acest sens, fascismul este totalitar. În afara statului, [nu
există] nici indivizi, nici grupuri (asociaţii, sindicate, clase). De aceea, fascismul se opune socialismului, care accentuează mişcările politice
ale luptei de clasă şi ignoră unitatea statului, care fundamentează clasele sociale pe o singură realitate economică şi morală. Şi într-o
manieră omoloagă, fascismul se opune sindicalismului.”

1.Identificați regimurile politice descrise în cele două surse.

- regimul democratic
- regimul totalitar (FASCISMUL)
2.Numiți câte un stat în care au existat regimurile politice descrise în cele două surse, în secolul XX.
- REGIMUL DEMOCRATIC – SUA , Anglia, Franta
- FASCISMUL - Italia
3.Menționați pe baza sursei A, scopul regimului politic respectiv.
- menținerea și apărarea libertăților individuale
4.Identificați, în sursa A, două caracteristici ale regimului politic descris.
- libertatea economică
- votul universal care permite tuturor cetățenilor adulți să-și desemneze reprezentanții
5.Menționați, pe baza sursei A, două informații aflate în relație cauză-efect.
- Libertatea economică e fondată pe ideea că economia se supune unor legi naturale și că statul nu trebuie să le pertube pe acestea prin
intervenții care ar risca să le denatureze funcționarea
6.Precizați, pe baza sursei A, modalitatea prin care funcționează legătura dintre libertatea socială și libertatea economică.
- Libertatea socială strâns legată de libertatea economică presupune că statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni și
salariați”.
7.Identificați, în sursa B, o cauză a instaurării regimului politic respectiv.
„Fascismul este un regim politic apărute în Europa, după Primul Război Mondial, în condiţiile declanşării unor crize economice şi
sociale
8.Menționați, pe baza sursei B, rolul statului în regimul politic respectiv!
Pentru fascism, totul este în stat, nimic uman sau spiritual nu există şi nu are valoare în afara statului
9.Identificați, în sursa B, două caracteristici ale regimului politic descris.
violenţă, tendinţa de monopolizare a tuturor sferelor vieţii sociale, promovarea rasismului
10.Menționați, pe baza sursei B, două informații aflate în relație cauză-efect.
- Pentru fascism, totul este în stat, ….În afara statului, [nu există] nici indivizi, nici grupuri (asociaţii, sindicate, clase). De aceea,
fascismul se opune socialismului
- fascismul se opune socialismului, care accentuează mişcările politice ale luptei de clasă şi ignoră unitatea statului, care fundamentează
clasele sociale pe o singură realitate economică şi morală ???
11.Numiți conducătorul regimului politic descris în sursa B!
fascismul italian (Benito Mussolini)
12.Numiți două regimuri totalitare din secolul XX, altele decât cel descris în sursa B, și conducătorul fiecăruia dintre ele!
- nazismul german (Adolf Hitler);
- comunismul rus (bazele sale au fost puse de către Lenin apoi regimul a atins punctul culminant în timpul lui Stalin