Vectori in plan

Ce este un vector si cum se defineste

Termenul de vector cu siguranta l-am mai intalnit la fizica. Acolo il foloseam pentru
a arata directia si marimea unei forte de exemplu.

In matematica, un vector este folosit pentru a arata directia, sensul si marimea unei
drepte.

Ne putem gandi la un vector, drept la un nou tip de marime. De exemplu, cand

folosim un numar pentru a preciza viteza unui obiect, atunci folosim o marime
scalara. Nu folosim decat de un numar.

Dar daca pentru acel obiect precizam si directia in care merge, atunci avem
o marime vectoriala.

Putem reprezenta un vector astfel:

Vectori in plan
Cand vorbim de vectori in matematica nu vom folosi obiecte, viteze si forte. Vom
discuta intr-un mod mai abstract folosind in primul rand un plan bidimensional
(sistem xOy de exemplu) si o dreapta.
Daca pe acea dreapta din plan ne imaginam doua puncte AA si BB, atunci aceste
doua puncte marcheaza un segment al dreptei:

Acest segment poate avea doua sensuri: de la stanga la dreapta sau de la dreapta la
stanga.
Daca pentru un segment ABAB pe o dreapta alegem un sens, tocmai am definit
un vector. Un vector se noteaza cu AB−→−AB→ si poate fi reprezentat astfel:
Pentru vectorul de mai sus AA se numeste originea si BB extremitatea .

Modulul unui vector

Modulul unui vector este de fapt lungimea sa, sau distanta dintre
punctele AA si BB. Acesta este un numar si se noteaza cu ∣∣∣AB−→−∣∣∣|AB→|.

Reprezentarea unui vector in plan

De cele mai multe ori vom folosi un vector in interiorul unui sitem cartezian:

Asa ca pentru a reprezenta un vector, vom porni

din originea sistemului (dar nu este obligatoriu) si
vom respecta directia, sensul si marimea vectorului.

Acum bineinteles ca exista si o metoda matematica

de a reprezenta un vector (folosita pentru a face
operatii cu ei).
De exemplu vectorul de mai sus, se poate scrie

drept AB−→−=[43]AB→=[43].

Primul numar 44 arata cat se deplaseaza vectorul pe orizontala, in acest caz este mai
mare ca 00 asa ca se deplaseaza la dreapta, iar al doilea numar 33 arata cat se
deplaseaza vectorul pe verticala (in acest caz in sus).

Vedem ca atunci cand scriem un vector matematic nu indicam punctul de unde

incepe sau unde se termina, ci doar numarul de unitati pe care il parcurge in
sistemul de axe. Noi putem sa il asezam oriunde atata timp cat respectam cele doua
numare. De cele mai multe ori vom incepe un vector din origine pentru ca e mai
usor de vizualizat.

Si folosind acele doua numere putem chiar afla marimea vectorului (sau modulului
lui), folosind teorema lui Pitagora:
 42+32=(∣∣∣AB−→−∣∣∣)2⇒∣∣∣AB−→−∣∣∣=542+32=(|AB→|)2⇒|AB→|=5

Adunarea a doi vectori

Cum se pot aduna doi vectori
Am vorbit despre ce este un vector si cum se reprezinta dar ce se intampla de fapt
cand vrem sa adunam doi vectori?

Daca ne avem doi vectori, sa spunem a⃗ =[42]a→=[42] si

vectorul b⃗ =[−23]b→=[-23] atunci suma celor doi ar insemna sa adunam

numerele care sunt pe acelasi rand:

a⃗ +b⃗ =[42]+[−23]=[25]a→+b→=[42]+[-23]=[25]
Ne aducem aminte ca numarul de sus arata cat de mult un vector se duce la
dreapta, pe axa OxOx (sau daca este negativ, la stanga) iar numarul de jos, cat de
mult de duce in sus, pe axa OyOy.

Iar rezultatul va fi un nou vector care va

respecta coordonatele [25][25]:
Cand calculam suma a doi vectori nu trebuie neaparat sa incepem din origine, dar e
mai simplu de vizualizat daca facem asta.

Metoda grafica
Chiar daca nu stim dimensiunile unui vector ne
putem folosi doar de grafic si de sistemul de
axe pentru a aduna doi vectori.
O metoda simpla este sa pornim cu un vector,
sa spunem b⃗ b→ si apoi la finalul lui (in
punctul lui extrem) sa continuam cu a⃗ a→.
Apoi daca unim originea cu punctul final ne va
da rezultatul sumei:

Bineinteles ca am putea sa incepem si cu a⃗ a→, am

obtine acelasi lucru.

Aceasta metoda se numeste metoda

triunghiului pentru ca in final vedem ca ne rezulta un
triunghi.

O alta metoda de a reprezenta o suma

este metoda paralelogramului. Cu aceasta
vom adauga doua linii paralele cu vectorii
initiali din care ne va rezulta un paralelogram:

Proprietatile adunarii
 Avem si cateva proprietati ale adunarii intre vectori:
1. Adunarea este asociativa:

(a⃗ +b⃗ )+c⃗ =a⃗ +(b⃗ +c⃗ )(a→+b→)+c→=a→+(b→+c→)

2. Adunarea este comutativa:

a⃗ +b⃗ =b⃗ +a⃗ a→+b→=b→+a→
3. Exista un vector nul 0⃗ 0→ astfel incat:
a⃗ +0⃗ =0⃗ +a⃗ =a⃗ a→+0→=0→+a→=a→

Diferenta dintre doi vectori

Cum putem calcula diferenta dintre doi vectori
Diferenta dintre doi vectori se poate afla destul de simplu folosind sistemul de axe.
De exemplu daca avem urmatorii doi vectori a⃗ a→ si b⃗ b→:
Atunci diferenta dintre cei doi, si mai exact a⃗ −b⃗ a→-b→ va fi vectorul c⃗ c→:

Vedem ca atunci cand calculam

diferenta vom uni extremitatea celui
de-al doilea vector (in acest
caz b⃗ b→) cu cea a primului
(adica a⃗ a→).
Daca vrem sa calculam b⃗ −a⃗ b→-
a→ atunci ne va rezulta d⃗ d→:

Care vedem ca este opusul lui c⃗ c→.

Deci vectorul care va rezulta, va uni

al doilea vector cu primul.

De ce?
Un mod de a intelege acest rezultat este sa ne gandim la diferenta dintre doi vectori
drept o suma:
a⃗ −b⃗ =c⃗ ⇒a⃗ =b⃗ +c⃗ a→-
b→=c→⇒a→=b→+c→
Daca este sa privim a⃗ a→ drept
rezultatul
dintre b⃗ b→ si c⃗ c→ atunci ne e
simplu sa gasim c⃗ c→ care sa
completeze acea suma:

Asadar, noi trebuie sa

gasim c⃗ c→ astfel
incat b⃗ +c⃗ =a⃗ b→+c→=a→. Si
apoi acel vector va fi mutat astfel
incat sa uneasca extremitatile
vectorilor care se scad.
O alta metoda este sa ne imaginam
ca a⃗ −b⃗ =a⃗ +(−b⃗ )a→-b→=a→+(-b→).

Asadar avem primul vector adunat cu opusul

celui de-al doilea, iar grafic ar arata astfel:

In suma vom uni punctul de start al primului vector cu extremitatea celui de-al
doilea, si ne va rezulta acelasi vector c⃗ c→.

Calculul matematic
Putem bineinteles afla diferenta dintre vectori si
matematic.
De exemplu, pentru vectorii de mai devreme

avem a⃗ =[42]a→=[42] si b⃗ =[25]b→=[25],

atunci:
 a⃗ −b⃗ =[42]−[25]=[2−3]a→-b→=[42]-[25]=[2-3]
Si daca ne uitam la c⃗ c→, vedem ca el chiar se deplaseaza 22 unitati la dreapta

si 33 in jos, adica [2−3][2-3].

Inmultirea unui vector cu un scalar

Cum procedam cand inmultim un numar cu un vector
Atunci cand vrem sa in multim un numar xx cu un vector v⃗ v→ nu vom face altceva decat
sa marim vectorul de xx ori.

Si anume, daca avem

vectorul v⃗ =[42]v→=[42] atunci 2⋅v⃗ 2⋅v→ va fi

de doua ori mai lung:

2⋅v⃗ =[84]2⋅v→=[84]
Putem sa inmultim si cu un numar mai mic decat 11:

12⋅v⃗ =[21]12⋅v→=[21]

Cand avem un numar pozitiv, ca pana acum pur si simplu schimbam dimensiunea vectorului
in functie de numarul cu care este inmultit. Daca avem un numar negativ, atunci se schimba
si dimensiunea dar si sensul vectorului:
−12⋅v⃗ =[−2−1]