Notiunea de multime

Ce este o multime

Termenul de multime este atat de general incat nu putem

spune ca are o definitie anume.

Ceea ce stim noi ca defineste o multime (o grupare de

elemente) este exact ce se foloseste si in matematica.

Numai ca in matematica mai avem doua conditii care ne

ajuta sa clarificam daca ceva este o multime sau nu:
1. Daca putem spune cu siguranta ca un element face
parte dintr-o multime sau nu.

De exemplu, ultimele trei masini lansate de compania

Tesla. Este o lista usor de realizat, intr-un mod obiectiv.

Dar multimea celor mai frumoase 3 masini electrice, nu

poate fi definita drept o multime, pentru ca nu putem
alege obiectiv trei modele.

2. Un element nu trebuie sa se repete in cadrul multimii.

De exemplu, daca avem

numarul: 2.254.342.2882.254.342.288, atunci multimea
 cifrelor ce alcatuiesc acest numar va fi: {2,3,4,5,8}
{2,3,4,5,8}. Un element intr-o multime nu trebuie sa se
repete.

Pentru a nota o multime vom folosi parantezele

acolade: {...}{...}, iar elementele multimii vor fi scrise
separate prin virgula.
De exemplu: {1,2,3}{1,2,3}, {{alb, negru}}, etc.

Multimi finite si infinite

In general, multimile pot fi impartite in doua
categorii: finite si infinite.

Multimile finite sunt cele carora le putem numara

elementele: orasele tarii, oceanele planetei, oamenii de pe
glob, etc.

Multimile infinite sunt cele care nu sunt finite, multimea

numerelor naturale de exemplu.

Avem si posibilitatea de a efectua cateva operatii intre

doua multimi. Cele mai importante sunt:
1. Intersectia
 Intersectia a doua multimi reprezinta operatia de a gasi
elementele ce se gasesc in ambele multimi si se noteaza
cu semnul ∩∩
De exemplu daca avem o
multime X={2,4,6,7,8}X={2,4,6,7,8} si Y={2,3,4,5,6}
Y={2,3,4,5,6} atunci X∩Y={2,4,6}X∩Y={2,4,6}
2. Reuniunea

Este operatia de a crea o multime noua folosind

elementele din ambele multimi dar scriind elementele care
se repeta o singura data. Se noteaza cu semnul ∪∪
Daca folosim multimile de mai devreme,
atunci X∪Y={2,3,4,5,6,7,8}X∪Y={2,3,4,5,6,7,8}.
Desi {2,4,6}{2,4,6} se afla in ambele multimi, ele apar o
singura data in reuniunea lor.
3. Diferenta

Diferenta dintre doua multimi este operatia de a scoate

elementele dintr-o multime ce se afla in a doua.

Ne putem imagina diferenta drept procesul de a trece

elementele primei multimi prin filtrul celei dea doua,
elementele care se afla in ambele vor fi oprite, iar cele care
nu vor trece mai departe.
De exemplu, daca folosim aceleasi
multimi X={2,4,6,7,8}X={2,4,6,7,8} si Y={2,3,4,5,6}Y
={2,3,4,5,6}, atunci X−Y={7,8}X-Y={7,8}.

Putem observa ca elementele care se afla in a doua

multime dar nu in prima, nu influenteaza cu nimic
procesul.

Desi YY are elementul 33 acesta nu poate fi scos

din XX pentru ca ea nu are acest element. De aceea este
mai bine sa ne gandim la aceasta diferenta drept la un
filtru.
Aceasta operatie mai poate fi scris si drept X\YX\Y.

Multimea vida
Atunci cand vom face operatii intre multimi cu siguranta
vom intalni cazul cand multimea ce rezulta este goala.
Aceasta se numeste multimea vida si se noteazaa cu ∅∅
De exemplu, avem multimea A={2,4,6}A={2,4,6} si
multimea B={1,3,5}B={1,3,5}.
Cele doua multimi nu au nici un termen in comun, asa ca
din intersectia lor va rezulta multimea
vida: A∩B=∅A∩B=∅
Nu putem gandi la multimea vida drept la numarul 00 din
aritmetica.
Sa spunem ca avem o multime de
numere A={1,2,3,4,5,6,7,8,9}A={1,2,3,4,5,6,7,8,9} si o
multime B={1,2,3}B={1,2,3}.
Vedem ca toate elementele lui BB se regasesc in AA.
Aceasta inseamna ca BB este o submultime a lui AA.
Notam acest lucru folosind semnul ⊂⊂   si spunem
ca multimea BB este inclusa in multimea AA.

Ordinea operatiilor
In general ordinea operatiilor cu multimi nu conteaza, dar
sunt si cazuri unde este foarte importanta.

De exemplu, in cazul intersectiei sau reuniunii, ordinea

multimilor nu conteaza.
A∩BA∩B este acelasi lucru cu B∩AB∩A.
Sau A∪BA∪B este la fel cu B∪AB∪A.

Ordinea conteaza cand vorbim de diferenta dintre doua

multimi:
A\B≠B\AA\B≠B\A
Multimea ce rezulta din A\BA\B este alta fata de
multimea B\AB\A.
Desfacerea parantezelor
Sa spunem de exemplu ca trebuie sa
calculam: A∩(B∪C)A∩(B∪C)
Putem rezolva aceasta ecuatie in doua moduri: 1. intai
calculam B∪CB∪C si apoi intersectia cu AA sau 2.
desfacem parantezele.
Daca vrem sa desfacem parantezele
atunci A∩(B∪C)=(A∩B)∪(A∪C)A∩(B∪C)=(A∩B)∪(A
∪C)
Asadar intersectia cu AA se distribuie fiecarui element din
paranteza si apoi avem reuniunea (operatia din paranteza)
intre multimile ce rezulta.
Daca la fel am
avea A∪(B∩C)=(A∪B)∩(A∪C)A∪(B∩C)=(A∪B)∩(A∪
C)

Complementul unei multimi

Daca avem multimea AA atunci complementul ei
reprezinta toate elementele care nu sunt in AA. Aceasta se
noteaza cu A'A′.
Cand spunem toate elementele, ne referim
la toate elementele. In matematica exista
multimea UU care cuprinde toate lucrurile din univers.
Asa ca daca avem A={2,4}A={2,4} atunci A'A′ reprezinta
multimea tuturor lucrurilor din univers care nu
sunt 22 si 44. Aceasta multime se numeste complementul
absolut.
Dar exista si conceptul de complement relativ. Atunci
cand vrem sa aflam toate elementele care nu se afla
in AA dar se afla in alta multime, precum BB.
Noi am vorbit despre aceasta multime pentru ca este cea
ce rezulta din operatia B\AB\A.
De exemplu, daca B={1,2,3,4,5}B={1,2,3,4,5} atunci
complementul lui AA relativ la BB sunt toate elementele
din BB care nu sunt in AA, adica B\AB\A.
Care in acest caz inseamna {1,3,5}{1,3,5}.
Progresii aritmetice
Ce este o progresie aritmetica si cum se defineste

O progresie aritmetica este un sir de numere unde diferenta

dintre elemente este constanta.

Adica o progresie este un caz particular de sir.

Exemplul din lectia
trecuta an={2,4,6,8,...}an={2,4,6,8,...} este o progresie
aritmetica, pentru ca diferenta dintre elemente este
aceeasi, 22.

Aceasta diferenta se numeste ratie.

Daca ratia este mai mare ca 00 atunci progresia este
crescatoare, iar daca este mai mica decat 00 avem o
progresie descrescatoare.
De exemplu bn={5,3,1,−1,...}bn={5,3,1,-1,...} este
descrescatoare pentru ca ratia este −2-2.

Definirea unei progresii aritmetice

Pentru a defini o progresie aritmetica avem nevoie de
primul terment si ratia ei.
De exemplu, pentru progresia (cn)(cn) sa spunem ca
avem c1=4c1=4 si r=3r=3.
Atunci c2=c1+r=4+3=7c2=c1+r=4+3=7.
c3=c2+r=7+3=10c3=c2+r=7+3=10
Asadar fiecare termen este cel de dinaintea lui plus ratia.

Definiția unui sir

Ce este un sir de numere
Un sir este o insiruire de numere care se afla intr-o
anumita ordine

De exemplu, un sir al numerelor pare naturale

este 2,4,6,8,...2,4,6,8,....
Pentru a nota un sir vom folosi
simbolul (an)={2,4,6,8,...}(an)={2,4,6,8,...}. Fiecare
element din sir va fi notat folosind numele sirului si
ordinea lui, de
exemplu 22 este a1a1, a2=4a2=4, a3=6a3=6, etc.
anan se numeste crescator pentru ca elementele lui cresc
constant.
Un sir descrescator ar arata
astfel (bn)={5,3,1,−1,−3,...}(bn)={5,3,1,-1,-3,...}
 Metode de a descrie un sir
Un sir poate fi descris intr-un mod descriptiv, asa cum am
facut pana acum, unde se dau primele elementele ale lui si
apoi trebuie sa deducem ce urmeaza.

Pentru un sir cu un numar infinit de elemente aceasta

varianta nu este foarte folositoare.

Dar putem intalni un sir care este definit printr-o regula

de calcul.

Aceasta regula poate fi de doua feluri:

1. recurenta: atunci cand depinde de termenul precedent

De exemplu, sirul anan poate fi scris recurent

drept (an)=an−1+2(an)=an-1+2.
Aceasta inseamana termenul inainte de anan la care
adunam 22.
Dar pentru aceasta formula trebuie sa stim de unde incepe
un sir, adica a1a1.
2. explicita: cand valoarea termenului depinde de pozitia
lui in sir
De exemplu, acelasi sir poate fi scris
drept (an)n>1=2⋅n(an)n>1=2⋅n

Avantajul acestei metode este ca nu trebuie sa stim nici alt

element, doar pozitia lui in sir.

De exemplu, daca vrem sa calculam a3a3 vom

avea a3=2⋅3=6a3=2⋅3=6.

Aceasta metoda este mult mai folositoare si de cele mai

multe ori, este usor sa o aflam daca ni se ofera cea
recurenta.

Elementul n dintr-o
progresie aritmetica
Sau cum sa folosim formula termenului general

Daca avem o progresie (an)n≥1(an)n≥1 si vrem sa aflam

un termen oarecare anan dar nu stim termenul precedemt
lui an−1an-1 putem folosi o formula noua prin care putem
afla orice numar dintr-o progresie.
Formula termenului general:

an=a1+(n−1)⋅ran=a1+(n-1)⋅r
Folosind aceasta formula putem afla orice termen dintr-o
progresie aritmetica atat timp cat stim primul termen si
ratia.
De exemplu, pentru progresia de mai sus
avem a1=3a1=3 si r=4r=4.
Atunci a22=a1+(22−1)⋅r=3+21⋅4=7a22=a1+(22-
1)⋅r=3+21⋅4=7.

Suma primilor n termeni

dintr-o progresie
aritmetica
Cum putem afla suma primilor cativa termeni dintr-o
progresie aritmetica

Pentru a afla suma primilor nn termeni dintr-o progresie

aritmetica putem folosi formula:
Sn=n⋅a1+an2Sn=n⋅a1+an2
Asadar avem nn numarul de termeni in suma, inmultit cu
media aritmetica dintre primul si ultimul termen din suma.
Si folosind formula termenului general an=a1+
(n−1)⋅ran=a1+(n-1)⋅r putem inlocui anan in aceasta
formula si va rezulta:
 Sn=n⋅2⋅a1+(n−1)⋅r2Sn=n⋅2⋅a1+(n-1)⋅r2
Aceasta formula depinde doar de primul termen si de
ratie, ceea ce e posibil sa stim deja despre o progresie, si
de aceea o face mai usor de folosit.

Exercitii
1. Avem progresia
aritmetica (an)n≥1(an)n≥1 cu a1=2a1=2 si r=−3r=-3.
Vedem ca r<0r<0 ceea ce inseamna ca progresia
este descrescatoare.
Sa spunem ca vrem sa aflam a12a12.

Folosind formula de mai sus cu datele pe care le avem

rezulta:

S12=12⋅2⋅2+(12−1)⋅(−3)2S12=12⋅2⋅2+(12-1)⋅(-3)2
S12=6⋅(4−33)=6⋅(−29)=−174S12=6⋅(4-33)=6⋅(-
29)=-174
2. Daca avem progresia bnbn cu b1=−1b1=-
1 si r=4r=4 sa se calculeze suma de la b5b5 pana
la b12b12.

In acest exercitiu trebuie sa calculam suma pentru doar

cativa termeni si avem doua optiuni de a o afla:

Ne putem imagina o noua progresie cncn cu c1=b5c1=b5,

ratia aceeasi si sa aplicam formula de mai sus.
Sau, alta metoda ar fi sa calculam S12S12 (suma de
la b1b1 pana la b12b12) din care sa scadem apoi S5S5.
A doua metoda implica mai multe calcule asa ca o vom
folosi pe prima. Dar inainte trebuie sa aflam c1c1,
adica b5b5:
c1=b5=b1+(n−1)⋅r=c1=b5=b1+(n-
1)⋅r=−1+(5−1)⋅4=-1+(5-1)⋅4=−1+16=15-1+16=15
Formula pentru a afla suma primilor 77 termeni (12−512-
5) ai progresiei cncn este:
S7=7⋅2⋅c1+(7−1)⋅r2=S7=7⋅2⋅c1+(7-
1)⋅r2=7⋅2⋅15+(7−1)⋅42=7⋅2⋅15+(7-1)⋅42=
S7=7⋅542=7⋅27=189

Progresii geometrice
Ce este o progresie geometrica si cum difera de una
aritmetica

O progresie geometrica este un sir unde trebuie

sa inmultim acelasi numar cand trecem de la un element la
altul.

Numarul poarta denumirea de ratie si se noteaza cu qq.

Intr-o progresie aritmetica trebuia sa adunam acelasi
numar, aici trebuie sa inmultim.
De exemplu, anan este o progresie
geometrica an={3,6,12,24,...}an={3,6,12,24,...}
Vedem ca pentru a obtine a2=6a2=6 vom luam a1a1 si il
vom inmulti cu 22. Asa ca in acest caz, ratia q=2q=2.

Pentru a scrie o formula mai generala, orice termen dintr-o

progresie geometrica este egal cu:
an=an−1⋅q

Formula termenului
general
Cum putem afla orice termen intr-o progresie
geometrica

La fel ca in cazul unei progresii aritmetice, si pentru o

progresie geometrica putem afla un termen in functie de
cel precendent:
an=an−1⋅qan=an-1⋅q
 Aceasta metoda se numeste recursiva, pentru ca depinde
de termenul de dinaintea celui pe care vrem sa-l aflam.
Pentru a afla orice termen intr-o progresie geometrica
putem folosi formula:

an=a1⋅qn−1an=a1⋅qn-1
Asadar trebuie sa stim primul termen, a1a1 si ratia
progresiei, qq.

Exercitii
Cateva exemple cu folosirea acestei formule:
1. Avem progresia geometrica
cu a1=2a1=2 si q=12q=12. Sa se afle a4a4.

Pur si simplu inlocuind in formula de mai sus, vom avea:

a4=a1⋅qn−1=2⋅(12)4−1=a4=a1⋅qn-1=2⋅(12)4-
1=2⋅123=2⋅123=122=14122=14
2. Se da progresia
geometrica an={2,−4,8,−16,...}an={2,-4,8,-16,...}. Cat
inseamna a9a9?
In acest caz stim a1=2a1=2, dar nu stim ratia. Din ferificire
este usor de dedus, trebuie sa aflam cu ce numar inmultim
pentru a trece de la un element la altul.
 a2=a1⋅q⇒−4=2⋅qa2=a1⋅q⇒-4=2⋅q rezulta ca ratia
noastra este q=−2q=-2
Atunci cand avem o ratie mai mica decat 00 vedem ca
semnul se schimba constant.
a9=a1⋅q9−1=2⋅(−2)8=512a9=a1⋅q9-1=2⋅(-2)8=512
3. Se dau doi termeni ai unei progresii
geometrice a2=6a2=6 si a5=29a5=29.
Sa se calculeze a7a7.
Pentru a putea calcula a7a7 intai trebuie sa aflam primul
termen si ratia.
Vedem ca a2>a5a2>a5 ceea ce inseamna ca cel mai
probabil ratia va fi cuprinsa intre 00 si 11.

Pentru a afla ratia va trebui sa cream un sistem cu doua

necunoscute folosind formula termenului general pentru
cei doi termeni pe care ii stim:

{a2=a1⋅q1=6a5=a1⋅q4=29{a2=a1⋅q1=6a5=a1⋅q4=29

Pentru a rezolva acest sistem va trebui sa impartim cele

doua egalitati intre ele si ne va rezulta:

a1a1⋅qq4=629⇒1q3=27⇒q3=127⇒q=13a1a1⋅qq4=62
9⇒1q3=27⇒q3=127⇒q=13
Acum daca stim ratia, a1a1 este usor de aflat, din
a2=a1⋅q⇒a1⋅13=6⇒a1=18a2=a1⋅q⇒a1⋅13=6⇒a1=18
Iar pentru a calcula a7a7:

a7=a1⋅q6=18⋅(13)6=2⋅3⋅336=234=281

Suma termenilor intr-o

progresie geometrica
Cum putem afla suma primilor n termeni dintr-o
progresie geometrica

Pentru a calcula suma primilor nn termeni dintr-o

progresie geometrica bnbn, putem folosi formula:
Sn=b1⋅qn−1q−1Sn=b1⋅qn-1q-1
Conditia ca aceasta formula sa poata fi folosita este
ca q≠1q≠1. Daca avem q=1q=1 atunci formula
devine Sn=q⋅b1Sn=q⋅b1. Dar in acelasi timp progresia va
avea acelasi termen peste tot, pentru ca vom inmulti
mereu cu 11.
 Exercitii
Cateva exercitii cu suma primilor nn termeni:
1. Avem progresia bnbn cu b1=3b1=3 si
ratia q=13q=13. Sa se calculeze suma primilor 4
termeni.

Pentru a afla suma vom folosi formula de mai sus:

S4=3⋅(13)4−113−1S4=3⋅(13)4-113-
1=3⋅181−818113−33=3⋅181-818113-33=3⋅−8081−23=3⋅-
8081-23=3⋅8081⋅32=3⋅8081⋅32=409=409
2. Daca stim ratia q=2q=2 si termenul b5=83b5=83, sa
se calculeze suma primilor 5 termeni.
Pentru formula stim ca avem nevoie de b1b1 si pentru a-l
afla ne vom folosi de formula termenului general
pentru b5b5.
b5=b1⋅q4⇒b1⋅24=83⇒b1=83⋅116=16b5=b1⋅q4⇒b1⋅2
4=83⇒b1=83⋅116=16
Acum ca stim cine este b1b1 putem aplica formula:
S5=16⋅24−12−1=S5=16⋅24-12-1=16⋅16−11=16⋅16-
11=156=156=52
Adunarea a doi vectori
Cum se pot aduna doi vectori
Am vorbit despre ce este un vector si cum se reprezinta dar ce se
intampla de fapt cand vrem sa adunam doi vectori?
Daca ne avem doi vectori, sa spunem a⃗ =[42]a→=[42] si

vectorul b⃗ =[−23]b→=[-23] atunci suma celor doi ar

insemna sa adunam numerele care sunt pe acelasi rand:

a⃗ +b⃗ =[42]+[−23]=[25]a→+b→=[42]+[-23]=[25]
Ne aducem aminte ca numarul de sus arata cat de mult un vector
se duce la dreapta, pe axa OxOx (sau daca este negativ, la
stanga) iar numarul de jos, cat de mult de duce in sus, pe
axa OyOy.
Iar rezultatul va fi un nou vector care va respecta
coordonatele [25][25]:
Cand calculam suma a doi vectori nu trebuie neaparat sa
incepem din origine, dar e mai simplu de vizualizat daca facem
asta.

Metoda grafica
Chiar daca nu stim dimensiunile unui vector ne putem folosi
doar de grafic si de sistemul de axe pentru a aduna doi vectori.
O metoda simpla este sa pornim cu un vector, sa
spunem b⃗ b→ si apoi la finalul lui (in punctul lui extrem) sa
continuam cu a⃗ a→. Apoi daca unim originea cu punctul final
ne va da rezultatul sumei:
Bineinteles ca am putea sa incepem si cu a⃗ a→, am obtine
acelasi lucru.
Aceasta metoda se numeste metoda triunghiului pentru ca in
final vedem ca ne rezulta un triunghi.
O alta metoda de a reprezenta o suma este metoda
paralelogramului. Cu aceasta vom adauga doua linii paralele
cu vectorii initiali din care ne va rezulta un paralelogram:
Proprietatile adunarii
Avem si cateva proprietati ale adunarii intre vectori:
1. Adunarea este asociativa:

(a⃗ +b⃗ )+c⃗ =a⃗ +(b⃗ +c⃗ )(a→+b→)+c→=a→+(b→+c→)
2. Adunarea este comutativa:

a⃗ +b⃗ =b⃗ +a⃗ a→+b→=b→+a→
3. Exista un vector nul 0⃗ 0→ astfel incat:
a⃗ +0⃗ =0⃗ +a⃗ =a⃗