Legile lui Mendel

mazărea
• Soi: grup de plante sau animale care aparțin
aceleași specii ori varietăți, cu anumite însușiri
morfologice sau fiziologice ereditare comune.

Mendel a încrucişat intre ele soiuri de mazăre:

• cu bob galben sau verde,
• cu bob zbârcit sau neted,
• cu tulpină înaltă sau scurtă.
Mendel a descoperit că :
• Un caracter poate avea două forme diferite (alele sau
gene omologe).

• Un organism moștenește câte două gene pentru fiecare

caracter:
• Gena dominantă (notată cu majusculă - D) maschează
gena recesivă (notată cu minusculă - r).

• Cele două gene se separă în timpul formării gameților.

• Perechile de gene se separă în mod independent unele

de altele.
 Homozigot şi heterozigot

• Zigotul este celula-ou, formată prin fuzionarea

a doi gameţi (fecundaţie).
• Homozigotul este zigotul care prezintă două
gene de acelaşi fel (exemple de homozigoţi
NN, RR, aa, zz etc.).
• Heterozigotul este zigotul care prezintă două
gene diferite (exemple de heterozigoţi: Nz, Ra
etc).
 Legea 1 Monohibridarea şi legea purităţii gameţilor

• Monohibridarea = încrucişarea între două

organisme care diferă între ele printr-un singur
caracter ereditar.

• Mendel a încrucişat două soiuri PURE de mazăre

(părinți – P): unul cu bob neted şi unul cu bob
zbârcit.
• În prima generaţie el a obţinut doar plante cu bob
neted.
• uniformitatea caracterelor la hibrizii din F1
• Siul pur = homozigot NN sau zz

• Bob neted: NN, Nz

• Bob zbârcit: zz
Soiuri pure
Flori albe încrucișate cu flori roșii
• F1. numai urmași cu gena dominantă.
 Legea 2. Legea segregării independente a
caracterelor
• Se încrucişează plantele obţinute anterior
(Nz).
• Fiecare plantă de acest tip va forma gameţi de
tipul N şi z.
• se obţin atât plante cu bob neted cât şi plante
cu bob zbârcit.
• Neted : zbârcit = 3 dominant : 1 recesiv
 Legea 3 Segregarea independentă a perechilor
de caractere
Dihibridarea = încrucişarea între două organisme
care diferă între ele prin două caractere
ereditare.

Legea se aplică doar dacă genele responsabile

pentru cele două caractere sunt situate pe
cromozomi diferiți sau se află departe una de
cealaltă pe același cromozom.

Alele se separă în gameți.

Legea 3 Segregarea independentă a perechilor
de caractere

Se încrucișează
• pisici cu blană albă și coadă scurtă cu
• pisici cu blană maro și coadă lungă.

Care este gena dominantă?

• Alb sau maro?
• Coadă scurtă sau coadă lungă?
Legea 3 Segregarea independentă a perechilor
de caractere

MM AA
MA MA MA MA

• Generația 1 (F1) are numai blană Maro => M

(alelă dominantă)
• Alelă recesivă: blană albă - a
Legea 3 Segregarea independentă a perechilor
de caractere
SS LL
SL SL SL SL

• Generația 1 (F1): numai coadă scurtă – S (alelă

dominantă)
• Alelă recesivă: coadă lungă – lg
Legea 3 Segregarea independentă a perechilor
de caractere

Soiuri pure
• Maro cu coadă scurtă – M S
• Albă cu coadă lungă – a lg
 tabel PUNNETT necompletat

Mama/ta M S M lg aS a lg
ta
MS
M lg
aS
a lg
 tabel PUNNETT completat
Mama/ M S M lg aS a lg
tata
MS MM SS MM Slg Ma Slg Ma Slg
= MS = MS = MS = MS
M lg MM Slg MM lglg Ma Slg Ma lglg
= MS = Mlg = MS = Mlg
aS Ma SS Ma Slg aa SS aa Slg
= MS = MS = aS = aS
a lg Ma Slg Ma lglg aa Slg aa lglg
= MS = Mlg = aS = alg
• tabel PUNNETT
• Segregarea independentă este
demonstrată de apariția unor caractere noi
(blană albă cu coadă lungă), care nu au
existat nici în generația parentală (P) și
nici în cea filală (F1)

• F2 raport 9:3:3:1
 Referințe
• Dăbală, I. (2012). Genetica comportamentului
uman. Cluj: Ecou Transilvan, Cap. 1.
• http://www.scientia.ro/biologie/74-
genetica/2414-mendel-legile-mendeliene-ale-
ereditatii-2.html