Unităţile de învăţare 8-9

PROIECTAREA ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII

DE CONSILIERE

Cuprins
1. Introducere ............................................................................................................................... 75
2.Obiective ................................................................................................................................... 75
3. Durată ...................................................................................................................................... 76
4. Conţinutul
1. Raţiuni ale proiectării 76
2. Curriculum naţional pentru consiliere şi orientare 77
3. Niveluri ale proiectării 79
4. Proiectarea unei lecţii de consiliere 83
5. Secvenţe speciale ale activităţii de consiliere 92
5. Rezumat ................................................................................................................................... 94
6. Test de evaluare ....................................................................................................................... 94
7. Tema de control nr. 1 ………………………………………………………………………95

1. Introducere
Unitatea de învăţare prezintă una din activităţile cheie ale consilierului,
proiectarea didactică, realizată la toate nivelurile. Interesul pentru această unitate de
învăţare rezultă din diferenţele majore dintre lecţia de consiliere şi orientare şi
lecţiile de la celelalte discipline. Studierea acestei unităţi constituie fundamentul
abordării cu succes a unităţilor care urmează, centrate pe obiectivele specifice
consilierii.

2. Obiectivele unităţii de învăţare

După parcurgerea acestei teme, studenţii vor fi capabili:
• să explice rolul proiectării în consiliere;
• să stabilească relaţii între diferitele forme de proiectare;
• să elaboreze proiectul unei lecţii/activităţi de consiliere;
• să anticipeze comportamente ale consilierului adecvate fiecărei secvenţe;
• să elaboreze criterii, instrumente pentru evaluarea activităţii de consiliere;
• să ofere feedback unui coleg privind proiectarea activităţii de consiliere;
• să-şi amelioreze proiectarea pe baza feedback-ului primit.

75
 3. Durata medie de parcurgere a unităţii de învăţare este de 4 ore.

Proiectarea în aria consilierii este o activitate complexă, creativă, pentru care avem nevoie
de multe informaţii şi de multă muncă, activitate în care vom antrena treptat elevii. Proiectarea
activităţii se poate realiza pe intervale de timp diferite: un an, un semestru, o unitate tematică -
serie de lecţii (UT), o activitate/ zi (A). Elementul central îl constituie unitatea tematică, analogă
unităţii de învăţare, ce permite focalizarea pe obiective comune mai multor activităţi.

1. Raţiuni ale proiectării

Proiectarea nu este o activitate formală, ci îndeplineşte funcţii majore care asigură

raţionalitatea actului de consiliere. Astfel, proiectarea:
• indică direcţia activităţii, reduce anxietatea consilierului;
• organizează secvenţele, creşte familiarizarea cu demersul psihopedagogic;
• direcţionează confecţionarea sau selectarea materialelor, a instrumentelor necesare;
• permite varierea strategiilor;
• pregăteşte interacţiunea cu elevii, cu alţi parteneri;
• încorporează tehnici de motivare a elevilor;
• este sursă pentru alte proiecte.
Proiectarea pentru un an, un semestru, o unitate tematică este doar scrisă, cea pentru o
activitate poate fi, la persoanele cu multă experienţă, mentală şi/sau scrisă. Când este scrisă,
rezultatele se consemnează în proiecte anuale/ semestriale, ale unităţilor tematice sau ale lecţiilor
de consiliere. Punctul iniţial al proiectării îl constituie analiza obiectivelor generale ce se
regăsesc în curriculum pentru consiliere şi derivarea, dacă este cazul, a unor obiective specifice
noi, mai adecvate clasei la care lucrăm.
Obiectivul general şi cele specifice trebuie să fie enunţate afirmativ şi nu negativ, realist, în
limita posibilităţilor momentane ale copiilor, dar situat în zona proximei dezvoltări socio-
afective a acestora. Ele trebuie să fie în acord cu valorile descrise în programele de consiliere şi
orientare. Obiectivele operaţionale, derivate din cele specifice, trebuie să îndeplinească toate
condiţiile de mai sus, dar să fie şi relativ măsurabile pentru a putea fi evaluate. Elaborarea
planului de intervenţie solicită consilierului:
• să formuleze obiective de referinţă pentru domeniul abordat, din care să derive obiectivele
subordonate (cognitive, afective ori psihomotorii);
76
• să distribuie obiectivele pe lecţii;
• să selecteze strategiile corelate cu obiectivele şi sintalitatea grupului;
• să selecteze sau elaboreze materialele necesare;
• să fixeze criteriile şi modalităţile de evaluare, să selecteze sau elaboreze instrumente de
evaluare adecvate.

Să ne reamintim...
Proiectarea este o activitate care asigură raţionalitatea actului de consiliere.
Proiectarea poate fi pentru un an, un semestru, o unitate tematică. Când proiectarea
este scrisă, rezultatele ei se consemnează în proiecte anuale/ semestriale, ale
unităţilor tematice sau ale lecţiilor de consiliere. Punctul iniţial al proiectării îl
constituie analiza obiectivelor generale ce se regăsesc în curriculum pentru
consiliere şi diagnoza clasei pentru care este realizată. În funcţie de nevoile clasei
consilierul poate deriva din obiectivele generale/ cadru, obiective specifice noi mai
adecvate clasei la care lucrează.

2. Curriculum naţional pentru Consiliere şi orientare

În sistemul de învăţământ românesc, a fost elaborat curriculum pentru consiliere şi

orientare, pentru toate ciclurile şcolare, dedicat învăţătorilor care pot propune opţionale de
Consiliere şi orientare, profesorilor diriginţi din învăţământul liceal, dar şi consilierilor şcolari.
Valorile şi atitudinile urmărite pe parcursul întregii şcolarităţii sunt:
• respect şi încredere în sine şi în ceilalţi;
• recunoaşterea unicităţii fiecărei persoane;
• receptivitate la emoţiile celorlalţi;
• valorizarea relaţiilor interpersonale;
• valorificarea critică şi selectivă a informaţiilor;
• adaptare şi deschidere la noi tipuri de învăţare, interes pentru învăţare permanenta într-o
lume în schimbare si în societatea cunoaşterii;
• flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaţional si profesional;
• responsabilitate şi disponibilitate pentru decizii şi acţiuni privind propria cariera;
• orientare spre o viaţă de calitate, în prezent şi în viitor (Programe şcolare pentru aria
curriculară Consiliere şi orientare, clasele a I-VIII, p.3, clasele a IX-a XII-a, p. 5).
Competenţe generale urmărite la ciclul liceal sunt rezultat al obiectivelor urmărite în
ciclurile anterioare, îmbogăţite cu aspecte noi, adaptate adolescenţei.
77
• 1. Explorarea resurselor personale care influenţează planificarea carierei
• 2. Integrarea abilităţilor de interrelaţionare, în vederea dezvoltării personale şi profesionale
• 3. Utilizarea adecvata a informaţiilor, în propria activitate, pentru obţinerea succesului
• 4. Elaborarea proiectului de dezvoltare personala si profesionala
5. Exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate (Programe şcolare
pentru aria curriculară Consiliere şi orientare, clasele a IX-a XII-a, p.5).
La toate nivelurile de învăţământ, gruparea conţinuturilor învăţării se face în aceleaşi patru
mari categorii, adecvarea în funcţie de particularităţile stadiului de dezvoltare fiind realizată la
nivelul temelor. Grupurile de teme sunt: autocunoaştere şi dezvoltare personală, comunicare şi
abilităţi sociale, managementul informaţiilor şi al învăţării, planificarea carierei, calitatea stilului
de viaţă. Pentru fiecare ciclu şi clasă sunt formulate competenţe specifice şi exemple de
conţinuturi asociate.

Exemple
Pentru ciclul primar şi gimnazial, obiectivele cadru sunt următoarele:
1. dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine;
2. dezvoltarea abilităţilor de interrelaţionare în contexte variate;
3. dezvoltarea abilităţilor de utilizare a informaţiilor în procesul de învăţare;
4. dobândirea abilităţilor de explorare si planificare a carierei;
5. exersarea abilităţilor de management al unui stil de viaţă de calitate.

Apreciem că pentru consilierii şcolari, existenţa acestui curriculum poate fi un punct de

sprijin, dar intervenţiile lor îl pot depăşi şi chiar trebuie să-l depăşească, printr-o adecvare mai
accentuată la climatul specific şcolii, la nevoile grupurilor cu care lucrează. Această adecvare
este impusă de sintalitatea fiecărei clase, diferită de tabloul general al particularităţilor de vârstă
pe care este construit curriculum naţional, dar construită totuşi pe acesta. Competenţele de
diagnoză şi intervenţie ale consilierilor şcolari, mai adecvate domeniului decât ale altor
profesionişti din mediul şcolar, asigură succesul unor astfel de particularizări, înscriindu-se chiar
în raţiunea ocupaţiei de consilier/ psiholog şcolar.

Să ne reamintim...
În sistemul de învăţământ românesc, a fost elaborat curriculum pentru consiliere şi
orientare, pentru toate ciclurile şcolare. Pentru consilierii şcolari, acest curriculum
poate fi un punct de sprijin, dar intervenţiile lor îl pot depăşi şi chiar trebuie să-l

78
 depăşească, printr-o adecvare mai accentuată la climatul specific şcolii şi la nevoile
grupurilor cu care lucrează.

3. Niveluri ale proiectării

Proiectarea activităţii de consiliere se realizează pe secvenţe variate ca întindere, ale căror

obiective se transmit prin concretizare de la nivelul mai înalt spre cele subordonate. Debutează
cu o proiectare anuală şi semestrială care fixează obiective cu grad mai mare de generalitate,
continuă cu unităţile tematice/ de intervenţie şi se particularizează complet la nivelul lecţiei de
consiliere; ultima având o durata în jur de 50 sau, mai rar, 100 de minute (tab.1).

Tab. 1. Durata secvenţelor de proiectare

Proiectare anuală
Proiectare pe semestrul I Proiectare pe semestrul al II-lea

Unitatea de UT2 UT3 UT4 UT5 UT.. UT n

tematică 1
A1 A2 A3 An

3.1. Etape ale proiectării unităţii de consiliere/ intervenţie

Analog evaluării iniţiale din activităţile de predare-învăţare, consilierul va identifica la

începutul activităţii şi periodic “probleme” ale clasei sau ale unor grupuri de elevi din clasă
(diagnoza) care vor deveni obiectul unei unităţi de intervenţie. De la diagnoza clasei la
implementarea activităţii, se trece prin mai multe etape care asigură eficienţa muncii (tab.2).
Antrenarea elevilor în culegerea datelor şi identificarea factorilor favorizanţi se face prin aplicare
de chestionare, convorbiri individuale şi de grup, studiul unor incidente din viaţa clasei.

Tab. 2 Etape ale proiectării activităţii de consiliere educaţională

Etape
Culegerea indicilor privind
problemele prezumate
Formularea problemei
Identificarea factorilor care
determină problema
Descriere
Culegerea indicilor cognitivi, afectivi şi comportamentali ai
unor probleme prezumate ale clasei/subgrupurilor /elevilor
Selectarea unui termen general, a unei etichete adecvate
Identificarea şi ierarhizarea factorilor care determină,
menţin şi activează problema

79
 Descrierea succintă a
problemei
Schiţarea planului de
intervenţie psiho-pedagogică
pentru o unitate de intervenţie
Particularizare folosind întrebări de precizare: ce, cine, cu
ce, cu cine, unde, când, cât timp, cum
Stabilirea obiectivelor unităţii de consiliere şi a rezultatelor
aşteptate

Culegerea indicilor
Dacă pentru activităţile de predare învăţare, consilierul beneficiază de obiective şi
conţinuturi aproape unice, stabilite la nivel naţional, activitatea de consiliere are un grad de
specificitate mai mare. Adecvarea activităţii la particularităţile unei clase se face după stabilirea
diagnosticului acelei clase, realizat pe trei dimensiuni: cognitivă, afectivă şi comportamentală
(tab. 3).

Exemple
Tab. 3. Indici ai problemelor grupului şcolar (apud Băban, 2001)
Indici Exemple
Cognitivi Aş dori …, aş vrea …,
Aşteptări, predicţii, descrieri, Nu-mi place…,
povestiri care relevă dorinţe, nevoi, Sunt nemulţumit(ă) de …,
aspiraţii nerealiste ale unor elevi Nu ştiu cum să învăţ, cum să procedez...
Afectivi Disconfort creat de conflicte verticale şi
Emoţii observate frecvent, durată orizontale
prea mare, intensitate puternică, Semne de oboseală persistentă, tremurat,
lipsa de adecvare la situaţie, plâns
fluctuaţii Teamă faţă de şcoală, evitarea activităţilor
Comportamentali Conflicte, agresivitate fizică sau verbală,
Comportamente neadecvate eşec şcolar, indisciplină, slabe interese
situaţiei sau comportamente de pentru învăţare, excluderea unor elevi din
evitare frecvente grup

În evaluare vor fi antrenaţi elevii ca sursă de informaţii şi ca identificatori de probleme.

Acest ultim rol contribuie, apreciem noi, la păstrarea specificului activităţii de consiliere de a fi o

80
activitate centrată pe grup, analog modului în care Rogers a definit consilierea centrată pe
persoană.

Formularea şi descrierea problemelor clasei

După analiza indicilor se
Generalizare vor selecta cei care se
grupează şi par a contura o
problemă (comportamentul
Antecedente Consecinţe
problemă). Prin selectarea unui
Behavior termen general
(intercunoaştere, violenţă,
Context strategii de învăţare, relaţii
interpersonale, comunicare

Fig. 1 Integrarea problemei/ comportamentului (ABC)

etc.), problema identificată se
subordonează unui concept. Ea
urmează a fi precizată prin
enumerarea şi ierarhizarea factorilor care determină, menţin şi activează problema (condiţii
favorizante, actori, locuri, momente, efecte, reacţii ale elevilor clasei etc.). Particularizarea se
poate adânci folosind o serie de întrebări de precizare: ce, cine, cu ce, cu cine, unde, când, cât
timp, cum. Integrarea problemei include paşii/ operaţiile: antecedente - privirea înapoi;
consecinţe – privirea înainte; generalizare – privirea în sus şi context - privire în jur, asupra
soluţiilor analoge (M. Mucchielli, 1967).

Aplicaţii
Presupunem că sunteţi solicitat de un diriginte de la clasa a VI-a să-l ajutaţi în
rezolvarea problemelor clasei cu care lucrează. Acesta va relatează că elevii săi
par obosiţi în timpul lecţiilor, se concentrează cu dificultate. Pachetele lor cu
gustarea conţin foarte des covrigi, sticks-uri, bucăţi de pizza. În ultimul an, 3-4
elevi au crescut mult în greutate. Diriginte a încercat să discute cu părinţii, dar
aceştia au anunţat că au program prelungit, sunt foarte ocupaţi deocamdată.
Identificaţi şi alte indicii care v-ar ajuta să proiectaţi o unitate tematică cu 4-5
lecţii.

81
 Schiţarea planului de intervenţie
Definirea şi descrierea problemei sunt urmate de stabilirea scopului intervenţiei
psihopedagogice, prin care se acţionează pentru rezolvarea completă sau parţială a problemei
identificate. În proiectare, scopul fixat trebuie să fie enunţat afirmativ şi nu negativ, să fie realist,
în limita zonei proximei dezvoltări socio-afective a elevilor, să fie acceptabil social şi relativ
măsurabil. Schiţarea planului de intervenţie solicită consilierului:
• să formuleze obiective de referinţă pentru unităţile de intervenţie prezumate, din care să
derive, ulterior, obiectivele subordonate: afective, cognitive ori psihomotorii, preponderente fiind
cele afective;
• să distribuie obiectivele pe unităţile de intervenţie activităţi;
• să descrie rezultatele aşteptate;
• să selecteze metode corelate cu obiectivele şi sintalitatea grupului;
• să selecteze sau să elaboreze materialele necesare;
• să fixeze criteriile şi metodele de evaluare, să elaboreze instrumente;
• să rămână flexibil şi să opereze modificări în funcţie de evoluţia clasei.
Descrierea rezultatelor aşteptate constituie un punct important al planului de intervenţie ce
face legătura între obiectivele propuse şi mijloacele, probele, momentele de evaluare.

Să ne reamintim...
Citiţi cu atenţie itemii de mai jos şi marcaţi răspunsul corect pentru Dv. Pentru
buna dv. formare, este necesar, ca în final, să răspundeţi corect la toţi itemii. Dacă nu
reuşiţi încă, este necesar să mai lucraţi.

Itemi Da Nu
1. Sunt capabil/ă să descriu unui coleg rolurile proiectării în
buna desfăşurare a activităţii de consiliere.
2. Sunt capabil/ă să identific orice etapă a proiectării şi
acţiunile subordonate.
3. Sunt capabil/ă să culeg din comportamentele elevilor
mei, semnale ale unor probleme care pot influenţa negativ grupul
sau persoanele.
4. Sunt capabil/ă să descriu articulaţiile unei schiţe a
planului de intervenţie asupra clasei mele.

82
 4. Proiectarea unei lecţii de consiliere

Odată elaborat planul de intervenţie pentru o unitate de intervenţie, consilierul se va pregăti

pentru fiecare lecţie reîmprospătându-şi cunoştinţele privind psihologia dezvoltării cu accent pe
vârsta şcolară vizată, psihologia personalităţi, psihologie socială sau din diverse domenii ale
educaţiei. Activitatea de consiliere şi orientare este o activitate relativ dificilă, solicitând
creativitate, disponibilitate afectivă şi ludică, o pregătire minuţioasă pentru a organiza situaţia de
învăţare. Altfel, se pot compromite obiectivele urmărite şi poate să apară la elevi rezistenţa faţă
de intervenţiile consilierului, să se formeze atitudini negative.
Activitatea de consiliere şi orientare a grupului şcolar impune consilierului să–şi
supravegheze atent conduita mai ales în perioada de formare-consolidare a atitudinilor şi
abilităţilor specifice acestui rol, cu atât mai necesare cu cât consilierul este uneori şi profesor al
elevilor cu care lucrează (Cocoradă, 2004b).

4.1. Secvenţele lecţiei de consiliere

Implementarea proiectului de intervenţie constă în organizarea şi desfăşurarea unei serii de

activităţi diferită de lecţia de predare-învăţare-evaluare tradiţională. Diferenţele de abordare sunt
rezultatul diferenţelor de obiective: activitatea de consiliere răspunde, în cea mai mare parte unor
obiective socio-afective. Nevoia de a se adresa clasei îl obligă pe consilier să lucreze la
transformarea grupului formal de elevi într-un grup de lucru pentru a permite investirea unei
mari părţi din energia disponibilă a elevilor în activităţile desfăşurate împreună (Solar, 2001).
Secvenţele lecţiei de consiliere educaţională sunt:
• încălzirea (dezgheţarea);
• împărţirea clasei în grupuri mici;
• activitatea grupurilor mici;
• prezentarea rezultatelor activităţii grupului;
• sumarizarea;
• evaluarea activităţiide către participanţi.
În prima şedinţă/ lecţie de consiliere derulată cu un grup nou sau efectuată la începutul
anului şcolar, secvenţele lecţiei sunt altele şi le vom prezenta ulterior.
Secvenţele lecţiei si ordinea acestora se învaţă rapid de către cei mai mulţi viitori consilieri,
dar asimilarea lor nu asigură realizarea eficace a consilierii, existând numeroase alte probleme,
mai subtile sau mai dificile care se cer rezolvate.

83
 4.2. Exerciţii de încălzire (dezgheţare)

Pregătirea elevilor pentru lecţia de consiliere se poate realiza cu ajutorul unor scurte
exerciţii (3-7 minute) care focalizează atenţia pe noile activităţi, detensionează şi produc voie
bună, relaxează. Dacă în psihodramă, rolul încălzirii este de a crea o atmosferă de încredere în
conducător, o atmosferă propice eliberării potenţialului creativ al fiecărui participant, astfel încât
„să fii ceea ce gândeşti că nu ai putea să fii şi să exprimi ceea ce părea imposibil de exprimat”
(Karp, 1998) în consilierea educaţională obiectivul este mai modest: vizează, în primul rând,
gândirea şi exprimarea liberă, stimularea spontaneităţii elevilor, fără a exclude obiective descrise
de Karp.
Se vor folosi exerciţii de ingeniozitate, care solicită gândirea, imaginaţia, exerciţii de
mişcare, mimă. Ele se pot desfăşura individual sau în grup, preferabilă fiind implicarea întregii
clase în aceeaşi activitate. Temele alese pentru încălzire pot fi asociate temei centrale abordate
într-o activitate sau pot fi independente de aceasta („Căutătorii de comori”). Pentru unitatea de
intervenţie „Asertivitatea” se poate folosi încălzirea „Lingură, cuţit sau furculiţă?” iar pentru
activitatea „Empatia” – „Elefantul văzut de orbi” .

Exemple
Activităţi de încălzire pentru preşcolari şi şcolarii mici

Titlul activităţii 1 - Corpuri talentate

Materiale necesare: nu sunt!
Desfăşurare:
1. Toţi copiii sunt aşezaţi în zona de joc a grupei. Educatoarea solicită
copiilor să spună un număr şi numele unui obiect. Copiii formează spontan grupuri
cu un volum egal cu numărul indicat de copiii şi realizează o statuie pentru a
simboliza obiectul solicitat, folosindu-şi doar corpul. De exemplu: 2 balansoare!
2. După realizarea primei cerinţe, se solicită numirea şi imitarea unui alt
obiect ce poate fi amuzant. De exemplu: maşină de spălat, pian, cascadă, elefant
etc.
Se solicită copiilor să formeze grupuri cât mai diferite ca volum, să îşi
schimbe şi coechipierii şi poziţia.
3. Se poate termina într-o manieră amuzantă: Toată lumea, face un carusel!

84
 Aplicaţii
Pe baza descrierii de la aplicaţia prezentă în paragraful 3.1, a indiciilor propuse
de dvs. proiectaţi una din cele 3-4 lecţii, la alegere.

Exemple
Activităţi de încălzire pentru şcolari mijlocii şi mari

Titlul activităţii 1: Lingură, cuţit sau furculiţă?

Materiale necesare: flipchart, markere, foi de scris şi pixuri pentru
participanţi.
Desfăşurare
• Consilierul prezintă activitatea:
- există trei obiecte pe care le cunoaştem foarte bine şi pe care le folosim
frecvent. Deci nu este nevoie să mai vorbim despre ele.
- Voi scrie pe tabla numele celor trei obiecte.
- Doresc ca fiecare să se gândească la comportamentul propriu în relaţiile cu
ceilalţi şi să noteze pe foaia de hârtie proprie unul din cele 3 obiecte care crede că
îl reprezintă cel mai bine.
- După ce aţi stabilit obiectul care va reprezintă, căutaţi 2-3 argumente
pentru alegerea voastră si notaţi-le scurt.
Timpul de lucru este de 2-3 minute.
• După prezentare, se realizează activitatea. Consilierul sau un elev notează
pe flipchart frecvenţa obiectelor alese de grup şi argumentele comune.
• Se schiţează un portret al grupului.

Ca momente de încălzire se pot folosi, indiferent de tema zilei, scurte exerciţii de

ingeniozitate, care solicită imaginaţia şi creează voie bună. Ca exemple: timp de 3-4 minute se
vor scrie cât mai multe şi mai năstruşnice utilizări pentru diverse obiecte: o cărămidă, un cui, o
mătură, o cutie de conserve, o hârtie, o carte, o pară, un bunic, un papuc, un creion, ziar etc.
Activitatea se introduce prin întrebarea „Ce poţi face cu un/o …”, iar elevii vor fi stimulaţi prin
îndemnuri să scrie cât mai multe utilizări şi cât mai neobişnuite. O variantă a exerciţiului poate
solicita elevilor să indice cum se pot lipsi / cu ce pot înlocui: un cui, un ziar, papucii, plapuma,
ceasul, apa, frigiderul etc. După expirarea timpului vor citi câteva liste. Consilierul va avea grijă
85
ca, în celelalte întâlniri, să dea altor elevi dreptul la cuvânt, valorizându-i pe toţi, fără preferinţe
şi privilegii. Deosebit de apreciate sunt încălzirile care combină activitatea cognitivă cu cea
motorie, care presupun mişcare.

Exemple - Alte exerciţii care solicită ingeniozitatea:

• comparaţii între diferite obiecte greu de relaţionat: un cui şi o rachetă, o
poezie şi o lopată, o hârtie şi o cometă etc.;
• creare de noi animale/arbori/fructe/obiecte: cămilama (cămila+lama),
elefluturele (elef – (antul) + fluturele), bir-oul, cuţintă, (cuţit+ţintă) canaperna,
caisarmaua etc.

Rezultatele se pot prezenta literar şi grafic. Exerciţiile de încălzire vor fi scurte, antrenate,
vor produce voie bună, dar vor evita ilaritatea şi haosul (De Peretti, 2001). Se vor evita
exerciţiile de încălzire prea lungi, peste 7 minute şi cele centrate exclusiv pe activităţi cognitive,
preferându-se combinarea activităţii cognitive cu mişcarea, cu mici provocări.

4.3. Împărţirea clasei în grupuri mici

Înainte de anunţarea activităţii propriu-zise sau alteori după aceasta, se va împărţi clasa în
grupuri mici care vor aborda sarcinile propuse. Cunoaşterea de către consilier a unei multitudini
de tehnici de grupare a elevilor este benefică deoarece există la elevi tendinţa de inerţie, de
păstrare a subgrupurilor de lucru sau reunirea cu colegii simpatizaţi, cu prietenii ce defavorizează
formarea grupului şi dezvoltarea competenţelor sociale. Consilierul însuşi are tendinţa de a grupa
elevii după preferinţele personale, adesea neconştientizate, care pot fi receptate nefavorabil.
Utilizarea unor tehnici diverse induce elevilor sentimentul unui tratament echitabil şi este
amuzantă prin caracterul de surpriză. Din modalităţile propuse de A. De Peretti et al. (2001)
selectăm câteva tipuri de grupări:
• prin tragere la sorţi :
- se extrag numere de la 1 la 3/5/7 (sau litere) în funcţie de volumul clasei sau mărimea
grupului dorit şi se formează grupuri din elevii care au extras aceleaşi numere sau aceleaşi
litere;
- se extrag jetoane colorate sau imagini (ca exemplu: delfinii constituie un grup, rechinii alt
grup etc.);
• prin desemnare de către consilier sau de către un elev;
86
• pe bază de voluntariat – exprimare directă a dorinţei, înscriere pe o listă, alegerea unei teme
sau a unei metode de lucru de către fiecare elev;
• prin vecinătate;
• pe baza rezultatelor la diverse jocuri sau teste, a zodiilor, intereselor, culorilor preferate;
• prin reunirea unor grupuri mai mici sau segmentarea unor grupuri mai mari.
Se va evita repetarea grupării elevilor pe baza aceleiaşi tehnici, pe bază de vecinătate sau
după dorinţa consilierului ca şi folosirea exclusivă a oricărui alt criteriu. Importante rămân
varierea tehnicilor de grupare de la o activitate la alta şi evitarea impunerii modului de grupare
de către consilier. Folosirea activităţilor pe grupuri mici este şi un mijloc prin care evităm
discuţiile frontale, ce angajează o mică parte din clasă, marginalizându-i pe ceilalţi, nu oferă
oportunitatea dezvăluirilor, a exprimării unei varietăţi de puncte de vedere.

4.4. Activitatea propriu-zisă

După distribuirea sarcinilor, fiecare echipă îşi ocupă locurile astfel încât să se lucreze în
linişte şi membrii grupului să comunice pentru realizarea scopului. Consilierul distribuie
materialele necesare şi reaminteşte grupurilor că este necesar să se organizeze alegând un şef şi
un raportor. În funcţie de tehnica folosită, sunt posibile şi alte roluri. După anunţarea timpului
dedicat activităţii, se derulează activitatea. În acest timp, consilierul: supraveghează grupurile
trecând de la unul la altul, acordă sprijin diferenţiat, fără a rezolva problema grupului, veghează
respectarea timpului. După epuizarea minutelor acordate, anunţă întreruperea activităţii şi
trecerea la prezentarea rezultatelor de către raportori. Dacă elevii nu respectă regulile convenite,
consilierul le reaminteşte discret pentru a nu perturba activitatea altor grupuri.
Pentru desfăşurarea activităţii este necesară elaborarea de materiale pe care elevii le vor
folosi: cazuri, fişe de criterii, povestiri, imagini, texte scurte care conţin idei teoretice prezentate
atractiv, mesaje ale unor personalităţi. Chiar dacă lecţia de consiliere şi orientare nu este
focalizată pe obiective cognitive, vom evita rămânerea la cunoştinţele empirice ale elevilor,
relaţionând atitudinile noi cu idei noi, fără a supraîncărca. Reactualizarea cunoştinţelor privitoare
la schimbarea atitudinilor prin mesaj persuasiv, construite la disciplina Introducere in psihologia
socială, este deosebit de utilă în acest caz.

Aplicaţii
Pe baza exemplelor din textul dat, imaginaţi şi descrieţi 2-3 modalităţi de
împărţire a clasei în grupuri mici.

87
 4.5 Prezentarea rezultatelor activităţii grupului

În funcţie de metoda propusă, după ce grupul îşi efectuează sarcina primită/ aleasă, se trece
la prezentarea rezultatelor; ea se poate realiza:
• prin expunere liberă de către raportorul (reprezentantul) grupului;
• prin expunere liberă de către raportorul (reprezentantul) subgrupului ajutat de unul sau doi sau
doi asistenţi (membri ai subgrupului), în funcţie de mărimea grupului;
• prin afişare;
• prin simularea unei emisiuni radiofonice;
• prin interviuri pe care şi le pot lua, reciproc, raportorii subgrupurilor;
• printr-un panel al raportorilor grupurilor mici.

Exemple
Prezentarea rezultatelor se realizează prin liste afişate, scheme, imagini, desene,
în funcţie de solicitarea iniţială a consilierului; din afişele, schemele, desenele
realizate de elevi se pot organiza galerii, expoziţii fapt care valorizează activitatea
desfăşurată.

Stabilirea raportorilor se face de către grup sau prin oricare din tehnicile de formare a
grupurilor, enumerate anterior, dar adaptate. Consilierul va veghea ca toţi elevii să joace, pe
rând, rolul de reprezentanţi ai grupului, evitând monopolizarea prezentării rezultatelor activităţii
de către dominatori. Îi va convinge treptat pe elevii timizi că este în avantajul lor să prezinte
produsul grupului, îi va încuraja, recompensa, ajuta.

4.6 Sumarizarea

După prezentarea rezultatelor activităţi de către elevi, consilierul realizează un rezumat al

principalelor idei rezultate din prezentările raportorilor. Aduce completări şi face corecturi dacă
este cazul, adaugă exemple. Această sumarizare nu este o predare, durata ei fiind scurtă de 5-10
minute, în funcţie de vârsta elevilor, de complexitatea sarcinilor rezolvate de grupuri.
Prezentarea va valoriza ideile elevilor prin preluare în scurta expunere a consilierului. În acest
moment se va aprecia activitatea grupurilor, a raportorilor, materialele prezentate.
Acceptarea unor enunţuri false ale elevilor, preferată de unii consilieri pentru a evita
conflictele sau a oferi impresia falsă a acceptării necondiţionate este periculoasă. Acceptarea
necondiţionată priveşte acceptarea ca persoană, dar nu exclude confruntarea ideilor. La rândul ei,
confruntarea ideilor între elevi sau între elevi şi profesor (conflictul sociocognitiv) nu trebuie să

88
se transforme în conflict interpersonal. Ideală rămâne identificarea erorilor cu ajutorul clasei,
prin întrebări, exemple şi contraexemple care să elucideze ideile.

4.7 Evaluarea activităţii

Evaluarea activităţii de consiliere psihopedagogică se realizează în scopul ameliorării

activităţii şi al creşterii satisfacţiei elevilor. Poate fi efectuată de elevi (individual, în grupuri
mici). Nu includem in această activitate evaluarea realizată de către consilier şi care rămâne
preponderent o evaluare formativă. Evaluarea având ca agenţi elevii vizează cunoştinţe
dobândite în activitate, atitudini, comportamente ale elevilor şi se realizează cu ajutorul unor
chestionare de cunoştinţe sau atitudini, a scalelor de apreciere, a fişelor de autoobservaţie
/observaţie, prin studiul documentelor şcolare. Indiferent care ar fi instrumentele alese,
indicatorii utilizaţi vor viza:
• plăcerea de lucra în grup, tendinţa de colaborare spontană între elevi;
• numărul de întrebări, de probleme semnalate de elevi;
• prezenţa motivaţiei, a efortului şi perseverenţei în activitate;
• numărul comportamentelor aşteptate conform proiectelor de intervenţie;
• gradul de toleranţă între elevi;
• stilul de muncă al grupului;
• obiectivitatea autoevaluării;
• apariţia nevoii de experimentare şi monitorizare a comportamentelor;
• eficienţa stilului de muncă, a stil de viaţă sănătos;
• responsabilitatea elevilor faţă de problemele grupului, ale şcolii sau comunităţii (Jigău, 2001).

FIŞA DE EVALUARE ANONIMĂ 1 Data ………Clasa ……

Completaţi următoarele enunţuri privind activitatea de azi:

1. Cel mai uşor mi-a fost când ………………………………………………………………
2.Cel mai greu mi-a fost când ……………………………………………………………….
3. Pentru data viitoare îmi propun să ……………………………………………………….

FIŞA DE EVALUARE ANONIMĂ 2 Data …… Clasa ………

Completaţi următoarele enunţuri privind activitatea de azi:

1. Cel mai plăcut am lucrat cu ... ......................................................................................
2. Am avut probleme de cooperare cu x colegi. .............................................................

89
 ANUNŢUL DE MICĂ PUBLICITATE
Elevii vor avea o foaie de hârtie şi un creion. Ei vor citi sau asculta câteva anunţuri de mică
publicitate dintr-un ziar. Fiecare elev va redacta un anunţ care priveşte nevoile, problemele personale la
care aşteaptă, în activităţile de consiliere, sprijin din partea celorlalţi. După realizare, elevii se vor grupa
câte 4-5 şi vor analiza anunţurile realizate de grupul lor. Ei vor produce, în grup, un nou anunţ care să
conţină aşteptările, nevoile, probleme convergente prezente în anunţurile personale.
După ce vor fi colectate, anunţurile vor fi clasate de raportorii pe teme şi raportorul raportorilor sau
consilierul va prezenta o sinteză. Concluziile se reţin pentru ameliorarea proiectării sau a desfăşurării
activităţilor viitoare.
(De Peretti, 2001)

Variantă: activitatea se poate derula la fel, dar elevii vor produce afişe, în loc de anunţuri orale.
Activitatea este mai complexă deoarece textul devine foarte scurt, este dublat de desen şi trebuie să
rămână persuasiv.
Materialele necesare sunt mai diverse comparativ cu cele din cazul anunţului: carioca, creioane
colorate, foi de hârtie de dimensiuni diferite.

Evaluarea aşteptărilor elevilor se poate realiza individual ori în grup, direct sau în forme
metaforice, la începutul/finalul anului şcolar sau pe parcurs. Pentru a ameliora conduita elevilor
în grup şi activitatea grupului, se poate aplica, la date succesive, folosind culori diferite
următorul chestionar (tab. 5). inspirat din lucrarea lui G. De Vecchi (1994).

Tab. 5. Chestionar pentru evaluarea muncii în grup

Activităţi Frecvenţă

1. Când lucrăm în grup Rar De obicei Foarte des

Există o distribuţie exactă a sarcinilor, încât fiecare ştie ce are
de făcut.
Activităţile sunt imprevizibile, toţi încearcă totul.
Unii colegi „dormitează”.
Unii colegi tind să facă tot, îi exclud pe ceilalţi.
2. Pentru atingerea obiectivelor grupului:
Vorbesc suficient, mă fac înţeles
Nu vorbesc prea mult
Sunt ascultat fără a fi întrerupt.
Facilitez munca celorlalţi.
3. În relaţiile cu ceilalţi
Unii membri sunt agresivi verbal, chiar fizic.
Se produc agresiuni verbale.
Nu există agresiuni, membrii se acceptă reciproc.
Nu există agresiune, dar unele momente sunt tensionate.

90
 În funcţie de răspunsurile elevilor şi de propriile observaţii, consilierul va interveni
propunând activităţi care să contribuie la îmbunătăţirea relaţiilor sociale. Pentru evaluarea de
progres, coloanele se divizează în funcţie de datele aplicării chestionarului, fiind necesare 3-4
evaluări pe un anul şcolar. Conduita eficientă a elevului în grup prezintă o dublă utilitate: este
mijloc pentru învăţare, pentru rezolvarea de probleme, dar şi un obiectiv independent al formării,
cei care beneficiază mai mult fiind elevii timizi, agresivi sau izolaţi.
Evaluarea nu rămâne o activitate gratuită. Rezultatele sunt analizate după terminarea
lecţiei, confruntate onest cu observaţiile consilierului. În funcţie de rezultatele obţinute, se
ameliorează proiectul lecţiei derulate şi evaluate, se schimbă comportamentul consilierului în
activităţile ulterioare.
Deşi activitatea elevilor în lecţiile de consiliere şi orientare nu se notează, evaluarea
achiziţiilor, cunoştinţe, atitudini, abilităţi, este posibilă şi chiar necesară pentru a aprecia
eficienţa activităţii. Instrumentele utilizate sunt itemi de diverse tipuri, propuşi de consilier sau
de către elevi, (pseudo)teste psihologice, interviuri, chestionare, concursuri, jocuri de rol. Ca
forme de evaluare se vor prefera autoevaluare, interevaluare între membrii grupului sau membrii
a două grupuri. La vârste mai mici, se va folosi şi coevaluarea unor elevi realizată cu consilierul.

Să ne reamintim...
Secvenţele lecţiei de consiliere sunt diferite de evenimentele lecţiei de predare
învăţare. Secvenţele lecţiei sunt: încălzirea sau dezgheţarea, împărţirea clasei în
grupuri mici, activitatea propriu-zisă a grupurilor mici, prezentarea, în grupul
reunit, a rezultatelor activităţii grupului mic, sumarizarea, evaluarea activităţii.

Aplicaţii
Listaţi secvenţele lecţiei de consiliere, detaliind pentru fiecare secvenţă, 3-5
acţiuni specifice.
Anticipaţi şi menţionaţi pentru fiecare secvenţă 1-2 obstacole posibile.
Arătaţi cum intenţionaţi să le depăşiţi.

5. Secvenţe speciale ale activităţii de consiliere

Pentru situaţiile în care lucrează pentru prima dată cu o clasă sau pentru începutul fiecărui
an şcolar, dacă apreciază că este necesar, consilierul va introduce în prima activitate două
secvenţe absolut necesare, ale căror efecte asupra vieţii de grup sunt pozitive.

5.1. Stabilirea regulilor grupului

91
 Consilierul va favoriza din prima întâlnire cu grupul, stabilirea normelor care vor fi
respectate de elevi. Asumarea regulilor de desfăşurare a activităţii este mai sigură dacă ele sunt
propuse chiar de elevi. Profesorul va stabili, din prima întâlnire cu grupul normele care vor fi
respectate de către elevi, iar la activităţile cotidiene, se vor reamintesc regulile generale, dacă
este cazul sau se vor completa, dacă se foloseşte o metodă nouă care impune schimbări.
Etape în fixarea prin negociere a regulilor de conduită pentru activităţile de consiliere
educaţională/ psihopedagogică:
1. se anunţă sarcina de lucru: „Vom propune reguli pe care să le respectăm cu toţii pentru a ne
desfăşura activitatea cât mai bine posibil”;
2. consilierul precizează talia unui grup: 3-4 sau mai mulţi elevi, dar fără a depăşi cifra şapte/
opt;
3. se constituie grupurile;
4. se fixează şi anunţă timpul afectat activităţii;
5. în grupuri mici, elevii se sfătuiesc asupra regulilor pe care le cred necesare în propria
activitate; cei mari le scriu pe o hârtie, carton;
6. un reprezentant al grupului prezintă regulile în faţa clasei;
7. regulile prezentate de fiecare grup sunt analizate de elevii conduşi de consilier şi se acceptă
cele cu care majoritatea elevilor este de acord; este necesar mult tact din partea consilierului
pentru a ajuta elevii să aleagă reguli adecvate spaţiului şcolar, fără a impune reguli ale adultului;
consilierul poate propune unele reguli, dar nu prea multe (una-două), încât elevii să perceapă
regulile ca propuse ei înşişi: de pildă: dreptul de a schimba regulile, când este necesar, cu acordul
tuturor/al majorităţii elevilor.
8. după ce au fost fixate, regulile se scriu pe un carton mare şi se afişează într-un loc din care
sunt vizibile; pentru clasa I enunţurile scrise se înlocuiesc cu desene adecvate;
9. la clasele dificile, cu probleme de disciplină, fiecare elev îşi va nota regulile într-un caiet
pentru a putea, la date fixate de consilier, să-şi autoevalueze comportamentul în funcţie de ele;
10. pentru respectarea regulilor consilierul va acorda, la început, recompense mai dese, apoi mai
rare, dar fără a neglija recompensarea; pentru încălcarea regulilor se vor preciza sancţiuni
simbolice care se vor aplica de fiecare dată când regula este încălcată.
Respectarea de către elevi a regulilor anterior fixate solicită unor consilieri eforturi de
autoformare, nefiind obişnuiţi ei înşişi să respecte reguli. După stabilirea regulilor, consilierul va
solicita elevilor să exprime aşteptări pe care le au de la el în timpul lecţiei.

5.2. Desfăşurarea activităţilor iniţiale de intercunoaştere

Când consilierul lucrează cu un grup nou, este obligatorie prezentarea elevilor, înainte de
orice alte activităţi. Deşi unora activitatea poate să le pară inutilă sau consumatoare de timp,
experimentele din psihologia socială demonstrează că aceste momente stimulează relaţiile
afective pozitive dintre elevi. grăbesc formarea echipei şi contribuie la creşterea performanţelor
în activităţile viitoare.
Activităţile se pot desfăşura folosind tehnici variate:

92
 1. tehnica „de la pereche la grup” – câte doi, elevii se prezintă unul altuia, descriind
calităţi, defecte, plăceri, obişnuinţe, succese etc. orice apreciază că este definitoriu pentru propria
persoană. După prezentările reciproce, fiecare elev îşi prezintă colegul în grupul reunit;
2. tehnica triunghiurilor – activitatea se desfăşoară în acelaşi mod ca la tehnica anterioară,
dar elevii se grupează câte trei (De Vecchi, 1994);
3. tehnici metaforice: elevii se pot autoprezenta grupului-clasă folosind o poezie, o
floare, un personaj etc. ca sursă pentru dezvăluirea propriei personalităţi;
4. tehnica blazonului ce impune elevilor să construiască un „blazon” – instrument cu o
certă conotaţie nobiliară, cu formă grafică specială – în care există mai multe zone: calităţi,
defecte, amintiri, temeri, personaje model, deviza personală etc., în funcţie de vârstă sau de
timpul disponibil. Sunt necesare foi de hârtie cel puţin de mărimea A4, creioane colorate,
imagini decupate. După ce elevii şi-au construit blazoanele, ele sunt prezentate colegilor. Se
poate realiza o galerie sau expoziţie de blazoane.

Exemple
Blazonul poate fi înlocuit cu alte suporturi: minge, afiş, floare, arbore, apă,
peşteră (orice formă de relief) sau cu obiecte tehnice: bicicletă, tren, avion,
schiuri, vapoare, care este cunoscut de elevi şi poate fi utilizat pentru
autoprezentare (De Peretti, 1991).

Oricare dintre modalităţile de autocunoaştere / intercunoaştere descrise în capitolele

următoare se pot adapta pentru a fi folosite în întâlnirea iniţială. Atenţia consilierului va fi
focalizată acum pe creionarea unui portret, fără detalii, deoarece el se va preciza pe parcurs. Nu
se va insista pe o autoprezentare completă, se vor evita întrebările delicate, stânjenitoare, lăsând
fiecare elev să dezvăluie numai atât cât doreşte despre sine în această primă întâlnire. La această
întâlnire se va prezenta şi consilierul.
Activitatea se poate încheia printr-un portret al grupului realizat, pe loc de către consilier
prin însumarea informaţiilor dobândite pe parcursul prezentării elevilor. Consilierul va valoriza
neostentativ grupul, evitând ironia sau critica. Criterii ce se pot folosi în realizarea portretului
colectiv număr de fete/ băieţi, vârsta/ înălţimea/ greutatea medie, minimă şi maximă, hobby-uri,
preferinţe, interese comune, caracteristici specifice unor subgrupuri.

Să ne reamintim...
În prima lecţie de consiliere, când elevii nu se cunosc sau când consilierul nu îi
cunoaşte pe elevi, se efectuează exerciţiile de intercunoaştere şi se stabilesc
regulile grupului. Regulile se pot afişa în clasă, după ce au fost negociate de
elevii conduşi de profesor. În ce priveşte intercunoaşterea, atenţia consilierului
va fi focalizată acum pe creionarea unui portret al fiecărui elev, fără detalii,
deoarece el se va preciza pe parcurs.

93
Rezumat
Proiectarea activităţii de consiliere este o activitate complexă, desfăşurată la
diverse niveluri, în diverse momente ale anului şcolar. Ea parcurge următoarele
etape: identificarea problemei în funcţie de indici cognitivi, afectivi şi
comportamentali, definirea şi descrierea problemei, stabilirea scopului şi
elaborarea planului de intervenţie. Ea este o activitate creativă, în care profesorul
va antrena treptat elevii, vizând formarea / dezvoltarea autonomiei acestora. Se
proiectează unităţi de intervenţie pentru 3-4 săptămâni şi proiecte de activitate
pentru o şedinţă/ întâlnire cu grupul de elevi.
Implementarea proiectului de consiliere şi orientare presupune şi alte
activităţi acompaniatoare, care îi asigură eficienţa: divizarea clasei în grupuri mici,
stabilirea regulilor grupului, stabilirea modalităţilor de prezentare a rezultatelor
grupului, desfăşurarea de activităţi de intercunoaştere iniţială, exerciţii de încălzire,
activităţi de evaluare. după fiecare activitate a grupurilor mici, consilierul va
efectua sumarizări, în care ordonează ideile, le completează şi, eventual, corectează
rapoartele prezentate de grupuri.
Activităţile de consiliere se diferenţiază de lecţiile de predare-învăţare având
secvenţe şi obiective diferite. Seria de activităţi debutează cu exerciţii de
intercunoaştere care favorizează constituirea echipei şi disponibilizează energia
participanţilor. Fiecare şedinţă/ activitate va începe cu exerciţii de încălzire/
dezgheţare şi se va încheia cu exerciţii de activităţii propriu-zise. Activităţile se vor
derula folosind, preponderent, lucrul în grupuri mici, pentru a permite exprimarea
tuturor elevilor şi a forma competenţe sociale. Ea va alterna cu activităţi
desfăşurate cu grupul reunit. Toate activităţile se derulează conform unor reguli
propuse şi acceptate de elevi, la a căror respectare veghează consilierul.

Test de evaluare a cunoştinţelor

1. Propuneţi câte o variantă a fiecăruia dintre jocurile prezentate în curs şi
explicaţi avantajele folosirii lor, obiectivele pe care le urmăreşte şi caracteristicile
grupului.
2. Realizaţi o listă a posibilelor reguli pe care le puteţi propune dv. în
grupurile de copii în cadrul activităţilor de consiliere: preşcolari, şcolari mici,
mijlocii. Consideraţi oportun ca elevii Dv. să propună reguli pentru desfăşurarea
activităţii? Care este rolul educatorului în acest demers? Argumentaţi poziţia Dv.
3. Identificaţi 3-4 probleme care pot fi întâlnite în grupa de preşcolari, la
şcolarii mici, mijlocii care fac oportună desfăşurarea activităţilor de consiliere.
4. Pe baza modelelor din curs, construiţi activităţi de încălzire, fişe de
evaluare, modalităţi de grupare a elevilor. Faceţi 5-6 schimburi din fiecare
categorie cu colegii şi construiţi un dosar „Bune practici”. Imaginaţi 2 –3
modalităţi noi de a distribui elevii în grupuri mici de lucru.

94
 5. Propuneţi 2-3 modalităţi noi de prezentare a produselor grupului şi
analizaţi-le cu colegii. Evidenţiaţi efectele lor formative asupra elevilor.

Temă de control nr.1

Elaboraţi două proiecte de lecţie, unul pentru ciclul preşcolar sau ciclul primar,
altul pentru ciclul gimnazial, pe teme la alegere. Se cere:
1. să precizaţi unitatea tematică din care fac parte şi obiectivele ei de referinţă;
2. să organizaţi activitatea pe secvenţe şi menţionaţi timpul folosit la fiecare
secvenţă;
3. să descrieţi exerciţiul de încălzire, modalitatea de evaluarea şi tehnica de
împărţire a clasei în grupuri mici;
4. să descrieţi în detaliu, activitatea consilierului şi a elevilor din fiecare secvenţă;
5. să elaboraţi şi să ataşaţi toate materialele necesare pentru derularea celor două
lecţii proiectate.
Fiecare proiect se va prezenta pe 3-5 pagini A4 şi se va transmite tutorilor pe
suport-hârtie. Soluţia finala a temei, realizată după primul feedback al tutorelui,
va fi însoţită de 2 evaluări realizate de colegi. Nu se admit evaluări încrucişate.
Nota obţinută la tema de control nr. 1 are o pondere de 25% în nota finală.
Lecţiile copiate din diverse surse constituie plagiat şi se notează cu 1 (unu).
În acest caz, studentul are obligaţia să refacă tema, elaborând un proiect
original, propriu.
Pentru evaluarea proiectelor de lecţie folosiţi criteriile:
• prezenţa unei părţi introductive a proiectului care să precizeze: clasa,
subiectul lecţiei, obiectivele, metodele, materialele auxiliare;
• respectarea ordinii secvenţelor lecţiei;
• respectarea particularităţilor fiecărei secvenţe;
• coerenţa obiective-metode-materiale;
• coerenţa conţinut-particularităţi de vârstă ale elevilor;
• corectitudinea exprimării;
• originalitatea întregului demers.
Discutaţi proiectele realizate şi amelioraţi proiectarea în funcţie de feedback.

95