Genetica

• Genetica este stiinta care se ocupa cu studiul ereditatii si variabilitatii

organismelor vii.
• Ereditatea este proprietatea organismelor vii de a transmite trasaturi
(caractere) de la parinti la descendenti (sau putem spune de la o
generatie la alta). Caracterele care se transmit de la o generatie la alta
se numesc caractere ereditare.
• Responsabile de transmiterea caracterelor ereditare sunt genele.
Gena reprezinta o secventa din macromolecula de ADN sau din ARN
doar la ribovirusuri. Genele se mai numesc factori ereditari, totalitatea
genelor formeaza genotipul.
• Fenotipul este totalitatea trasaturilor sau caracteristicilor
morfologice, fiziologice, biochimice, de comportament ale unui
individ ca rezultat al interactiunii dintre genotip si factorii de mediu
• Genele pot fi:
1) Dominante (se noteaza cu litera mare)
2) Recesive (se noteaza cu litera mica)
• Pentru un caracter, organismul mosteneste doua gene, acestea se
numesc alele:
- daca genele sunt identice (AA/aa) acestea sunt in stare
homozigota
- daca genele sunt diferite (Aa) acestea sunt in stare heterozigota.
• Fondatorul geneticii ca stiinta este Gregor Mendel, acesta a realizat
numeroase experimente de hibridare (incrucisare), in principal pe
mazare. Mendel a ales plantele de mazare in experimentele sale
deoarece prezinta mai multe avantaje precum:
- mazarea este o planta autogama (se autopolenizeaza) la care se
pot efectua polenizari artificiale
- este usor de cultivat si produce un numar mare de seminte
- prezinta numeroase soiuri cu insusiri specifice si constante
 ( de exemplu boabe netede – boabe zbarcite; boabe galbene –
boabe verzi; plante inalte – plante pitice)
•In urma experimentelor, Mendel a elaborat Legile mendeliene ale
ereditatii (1865):
1) Monohibridarea si legea puritatii gametilor
• Legea puritatii gametilor a fost pusa in evidenta printr-un
experiment de monohibridare atunci cand a incrucisat doua soiuri
de mazare care se deosebeau printr-o pereche de caractere: un soi
de mazare avea bob neted (NN), celalalt avea bob zbarcit (zz).
•Mendel a realizat polenizari artificiale la cele 2 soiuri de mazare
astfel: a rupt staminele de la plantele cu bob neted si cu ajutorul
unei pensete a transferat polen de la cele cu bob zbarcit la cele cu
bob neted.
• Astfel, in prima generatie (F1), s-au obtinut plante hibride care
prezentau in totalitate caracterul dominant bob neted.

• Plantele hibride din F1 au fost lasate sa se autopolenizeze, astfel

se obtin plante hibride in F2 care prezentau atat caracterul bob
neted, cat si caracterul bob zbarcit, in raport de segregare 3:1.
• In urma experimentelor, Mendel a observat ca descendentii
prezinta anumite caracterisitici pe care le mostenesc de la parinti
(genitori/ascendenti). De aici a tras concluzia ca in celulele
parintilor exista „ceva” ce determina transmiterea trasaturilor de la
parinti catre descendenti.
• De aici a concluzionat ca genele sunt factorii ereditari responsabili
de faptul ca anumite trasaturi sau caractere se mostenesc.
• Legea puritatii gametilor arata ca gametii sunt puri din punct de
vedere genetic, adica mostenesc o gena dintr-o pereche.
• Prin unirea probabilistica a gametilor apare fenomenul de
segregare in raport de 3 dominant 1 recesiv.

2) Dihibridarea si legea segregarii independente a

perechilor de caractere
• Aceasta lege a fost pusa in evidenta printr-un experiment de
dihibridare. Mendel a incrucisat 2 soiuri de mazare: un soi de
mazare cu bob neted de culoare galbena (NNGG) cu un alt soi cu
bob zbarcit de culoare verde (zzvv).
• In prima generatie (F1) au rezultat plante hibride care prezentau in
totalitate ambele caractere dominante (adica erau netede si
galbene).
• Plantele hibride din F1 produc tipuri de gameti barbatesti si tot
atatea tipuri de gameti femeiesti.

NG Nv zG zv
NG NNGG NNGv NzGG NzGv
Nv NNGv NNvv NzGv Nzvv
zG NzGG NzGv zzGG zzGv
zv NzGv Nzvv zzGv zzvv

• In generatia a 2-a (F2) au rezultat 2 noi combinatii de plante: cu

bob neted-verde si zbarcite-galbene.
• Raportul de segregare in F2: a fost explicat de Mendel prin
formarea gametilor prin meioza, genele dintr-o pereche segrega
independent de genele din cealalta pereche prin unirea pe baza de
probabilitate au rezultat cele 16 combinatii de gene, raportul de
segregare 9:3:3:1, iar Mendel a elaborat legea a doua conform
 careia genele dintr-o pereche segrega independent de o alta pereche
de gene.
• Abateri de la segregarea mendeliana
1) Semidominatia/Dominatia incompleta
• A fost pusa in evidenta de catre Carl Correns la planta Milabilis
jalapa (denumire populara: barba imparatului) atunci cand a
incrucisat 2 varietati de plante:
- una cu flori rosii (RR)
- una cu flori albe (rr)
• In F1 se obtin plante hibride care prezinta in totalitate caracterul
flori roz.

• In F2 se obtin plante hibride care prezinta atat caracterul flori roz,

cat si flori rosii si albe.

• Raportul de segregare fenotipica din F2 este 1:2:1.

• Aparitia caracterului flori roz a fost explicata prin faptul ca gena
dominanta R nu domina complet gena recesiva r, astfel apare un
caracter intermediar intre rosu si alb, adica roz.
2) Polialelia
• In structura genetica a persoanelor se gasesc 3 gene alele,
implicate in aparitia grupelor de sange.
• Cele 4 grupe de sange formeaza sistemul AB0. Cele 3 gene
implicate in aparitia grupelor de sange sunt:
Grupa de O (I) A (II) B (III) AB (IV)
sange
A A A B B B A B
Gene ll L L sau L l L L sau L l L L

3) Codominanta
• Reprezinta fenomenul de interactiune dintre 2 gene alele
dominante ce determina aparitia unui nou caracter.
• Astfel, cele 2 gene dominante L A si LB codomina, ducand la
aparitia fenotipului nou ce reprezinta grupa de sange AB (IV)