II.

EREDITATEA ȘI
VARIABILITATEA LUMII VII
1.LEGILE MENDELIENE ALE
EREDITĂȚII
INTRODUCERE ÎN STUDIUL GENETICII
• CE ESTE
GENETICA?

• CE ESTE
EREDITATEA?

• CE ESTE
VARIABILITATEA?
1.GENETICA =RAMURĂ A BIOLOGIEI CARE STUDIAZĂ
EREDITATEA ȘI VARIABILITATEA ORGANISMELOR.

2.EREDITATEA=PROPRIETATEA TUTUROR ORGANISMELOR

VII CA, PE BAZA INFORMAȚIEI GENETICE PE CARE O AU,
SĂ TRANSMITĂ ÎNSUȘIRI DESCENDENȚILOR/URMAȘILOR.

3.VARIABILITATEA=CAPACITATEA INDIVIZILOR DE A SE
DEOSEBI ÎNTRE EI ASTFEL ÎNCÂT NU EXISTĂ COPII
IDENTICE.
LEGILE MENDELIENE ALE EREDITĂȚII

• CINE A FOST GREGOR MENDEL?

• CE A STUDIAT?
• CE A DESCOPERIT?
CINE A FOST GREGOR MENDEL?

A FOST PREOT CĂLUGĂR ȘI

CERCETĂTOR STIINȚIFIC.
ORIGINAR DIN MORAVIA-CEHIA.
A TRĂIT IN SECOLUL 19.
ESTE CONSIDERAT FONDATORUL
GENETICII.
CE A STUDIAT?

• Mendel, cunoscut ca „tatăl geneticii moderne”, a fost

îndrumat de ambii săi profesori de la universitate și
de colegii de la mănăstire să studieze variația
plantelor, executându-și cercetările în grădina
mănăstirii. Între 1856-1863 a cultivat și a studiat
plante de mazăre, experiențele sale ducând la
generalizările ce ulterior au devenit cunoscute ca
„Legile eredității lui Mendel”
CE A STUDIAT?
• MENDEL A URMĂRIT 7 TRĂSĂTURI ALE MAZĂREI CARE SE EXPRIMĂ ÎN 2 FELURI
DIFERITE...DE EX. CULOAREA BOABELOR: 1.GALBENE SI 2. VERZI,...CULOAREA
FLORILOR DE MAZĂRE: 1. ROȘII ȘI 2.ALBE, ...ETC.
• PRIN AUTOPOLENIZARE A OBȚINUT/A SELECTAT SOIURI PURE .
• MENDEL A ÎNCRUCIȘAT SOIUL DE MAZĂRE CU BOABE GALBENE CU SOIUL DE
MAZĂRE CU BOABE VERZI-P-PĂRINȚI.(proces numit MONOHIBRIDARE)
• A OBȚINUT LA PRIMA GENERAȚIE –F1-NUMAI MAZĂRE CU BOABE GALBENE!
• A CREZUT CĂ EFECTIV A DISPĂRUT SOIUL DE MAZĂRE CU BOABE VERZI !
• APOI A ÎNCRUCIȘAT PLANTELE DE MAZĂRE REZULTATE DIN PRIMA GENERAȚIE
ÎNTRE ELE
• A OBȚINUT LA A DOUA GENERAȚIE –F2-ATÂT PLANTE DE MAZĂRE CU BOABE
GALBENE CÎT ȘI CU BOABE VERZI ! DECI A REAPĂRUT CEEA CE CREZUSE
DISPĂRUT! RAPORTUL DE SEGREGARE ERA DE 3:1.
CE A DESCOPERIT?
• A DESCOPERIT CĂ UN CARACTER/ÎNSUȘIRE POATE FI DOMINANT (BOABE
GALBENE)-CEL CARE SE EXPRIMA ÎN PRIMA GENERAȚIE, IAR ALT
CARACTER ESTE RECESIV-CEL CARE NU SE EXPRIMĂ ÎN PRIMA
GENERAȚIE.(BOABE VERZI).
• EL A DESCOPERIT PRACTIC DIFERENȚA ÎNTRE FACTORI EREDITARI ȘI
CARACTERE /ÎNSUȘIRI/TRĂSĂTURI. ULTERIOR, FACTORII EREDITARI S-AU
NUMIT GENE.
• EL A DEFINIT MAI MULȚI TERMENI:
• 1.HIBRID=rezultatul unei încrucițări a două organisme de diferite specii
sau caracteristici diferite.
• 2.CARACTER DOMINANT-se manifestă la prima generație; se notează cu
literă mare A,B...
• 3.CARACTER RECESIV-nu se manifestă la prima generație(se notează cu
literă mică:a,b...
 TERMENII INTRODUȘI DE MENDEL, FOLOSIȚI ȘI
AZI ÎN GENETICĂ:
• TOTALITAEA GENELOR SE NUMEȘTE GENOTIP.

• TOTALITATEA CARACTERELOR SE NUMEȘTE FENOTIP.

• Genotipul individului determină fenotipul.(genele codifică

informația genetică pe baza căreia apar
caracterele/însușirile/trăsăturile individului; fiecare trăsătură este
codificată la nivelul genelor-de ex.ochii albaștri sau căprui...etc)
TERMENI ÎN GENETICĂ:

• Toate organismele posedă gene pentru diferite

trăsături biologice, cum ar fi culoare ochilor, numărul
membrelor, chiar și pentru grupa sanguină sau riscul
crescut pentru anumite boli.
 CE A POSTULAT MENDEL?
• EL A SPUS CĂ FIECARE CARACTER /ÎNSUȘIRE ESTE DETERMINAT DE 2
FACTORI EREDITARI=2 GENE ȘI ASTFEL ÎN CELULĂ DIPLOIDĂ EXISTĂ
CÂTE O PERECHE DE GENE PENTRU FIECARE CARACTER. ( de
ex.pentru culoarea ochilor exista 2 gene care codifică această
trăsătură /fenotip)
• ÎN GAMEȚI DATORITĂ NUMĂRULUI REDUS LA JUMĂTATE A
FACTORILOR EREDITARI/GENELOR, EXISTĂ NUMAI UN FACTOR
EREDITAR/O GENĂ DIN FIECARE PERECHE.(EL A NOTAT-O ,,A”–gena
dominantă și ,,a” –gena recesivă)
• DACĂ GENELE DINTR-O PERECHE SUNT IDENTICE, INDIVIDUL ESTE
PUR DIN PUNCT DE VEDERE GENETIC=HOMOZIGOT.
• DACĂ GENELE DINTR-O PERECHE NU SUNT IDENTICE, INDIVIDUL
ESTE IMPUR DIN PUNCT DE VEDERE GENETIC=HETEROZIGOT
Prezentarea schematizata a monohibridarii prin
incrucisarea la Pisum sativum intre plante cu bob
galben (caracter dominant codificat de gena A) si
plante cu bob verde (caracter recesiv codificat de
gena a).
 PRIMA LEGE A LUI MENDEL:
LEGEA PURITĂȚII GAMEȚILOR
• =GAMEȚII SUNT ÎNTOTDEAUNA PURI DIN PUNCT
DE VEDERE GENETIC, EI CONȚIN NUMAI UNUL DIN
FACTORII EREDITARI PERECHE.
• Combinarea probabilistică a gameților determină
fenomenul de segregare în a 2 –a generație în
raport de 3 dominant la 1 recesiv.
• Aceasta lege mai este denumită si monohibridism, întrucât
descrie încrucișarea între organisme ce diferă între ele doar
printr-un singur caracter, situație în care descendența este
uniformă fenotipic și se aseamănă cu unul din parentali.
 A DOUA LEGE A LUI MENDEL:
LEGEA SEGREGĂRII INDEPENDENTE A PERECHILOR
DE CARACTERE.
A doua lege a lui Mendel se mai numește și dihibridism și
presupune încrucișarea a 2 organisme ce diferă între ele doar prin
2 caractere. Statuează faptul că fiecare pereche de caractere se
transmite la descendenți în mod independent de alte perechi de
caractere. În experimentele sale Mendel a luat în studiu plante de
mazăre cu bob neted și galben (caractere dominante) și plante cu
bob zbârcit și verde (caractere recesive). În prima generație (F1) s-
au obținut plante hibride care fenotipic exprimau caracterele
dominante (bob neted și galben). În urma autofertilizarii plantelor
din prima generație, în a doua generație s-a obținut o segregare
fenotipică de 9:3:3:1
 AB Ab aB ab
gameti
femeli
gameti
masculi
AB AABB AABb AaBB AaBb

Reprezentarea schematizată a
segregarii caracterelor în a doua Ab AABb AAbb AaBb Aabb

generație (F2) prin dihibridism.

aB AaBB AaBb aaBB aaBb

ab AaBb Aabb aaBb aabb