EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII

GENETICA ESTE ŞTIINŢA CARE SE OCUPĂ CU STUDIUL EREDITĂŢII ŞI

VARIABILITĂŢII LUMII VII.

I. MECANISMELE TRANSMITERII CARACTERELOR EREDITARE

1. Noţiuni introductive: definiţii:

 ereditate = însuşirea organismelor de a moşteni şi transmite la descendenţi caracterele lor

ereditare.
 variabilitate = însuşirea organismelor dintr-o specie de a se deosebi de alte organisme din aceeaşi
specie printr-o serie de caractere ereditare şi neereditare.
 caracterele ereditare = sunt determinate de factori ereditari (gene) prezenţi în nucleul tuturor
celulelor.
 genă = unitatea de bază structurală şi funcţională a materialului genetic.
 genele alele = gene ce ocupă aceeaşi poziţie în cromozomii omologi (perechi) şi determină acelaşi
caracter, de exemplu genele ce determină la mazăre culoarea bobului (galben sau verde) sunt
gene alele.
 genă dominantă (factor ereditar dominant) = determină caractere ce se manifestă la toţi
descendenţii (în toate generaţiile). Se notează cu litere mari (A).
 genă recesivă (factor ereditar recesiv) = determină caractere ce se manifestă în stare homozigotă
(aa), când nu există în celulă un factor ereditar dominant pentru caracterul respectiv. Se notează
cu litere mici.
 Genotip = totalitatea genelor unui organism
 Fenotip = totalitatea caracterelor organismului (este rezultatul interacţiunii genotip – mediu)
 organismele homozigote = au factori ereditari identici pentru un anumit caracter, de exemplu: AA
sau aa,
 organismele heterozigote: au factori ereditari diferiţi: Aa.
 hibridare: încrucişare între organisme ce se deosebesc prin una sau mai multe perechi de
caractere ereditare. (de exemplu monohibridare = încrucişare între organisme ce diferă printr-o
pereche de caractere ereditare; dihibridare = încrucişare între organisme ce diferă prin două
perechi de caractere ereditare).

Notaţii:
 genele dominante se notează cu litere mari, ex. A, Iar cele recesive cu litere mici (a).
 homozigot: se notează cu 2 litere identice (AA sau aa); AA – homozigot dominant; aa – homozigot
recesiv
 heterozigot: se notează cu 2 litere diferite (Aa).
 dublu homozigote (AABB sau aabb)
 dublu heterozigot: AaBb
 heterozigot pentru prima pereche de caractere: AaBB sau Aabb
 heterozigot pentru a doua pereche de caractere: AABb sau aaBb
2. Legile mendeliene ale eredităţii
1. Autorul legilor.................................................................................................................................
2. Obiectul de studiu..........................................................................................................................
3. Argumentele alegerii acestei plante:
..............................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
4. Experimente realizate:
............................................................................................................................................................
Legea purităţii gameţilor: gameţii sunt totdeauna puri genetic deoarece au un singur factor ereditar (genă)
pentru un caracter.
Principiul uniformităţii hibrizilor în F1: prin încrucişarea unui homozigot dominant (AA) cu un organism
homozigot recesiv (aa) rezultă în F1 100% organisme heterozigote (Aa) ce manifestă caracterul dominant.
Legea segregării independente a factorilor ereditari: factorii ereditari ai unei perechi se separă (segregă) în
gemeţi independent de alţi factori ereditari.

5. Demonstrarea legilor mendeliene

Legea purităţii gameţilor şi legea uniformităţii hibrizilor în F1
Pentru a demonstra cele 2 legi se încrucişează plante de mazăre cu bob neted cu plante având bob zbârcit,
iar descendenţii din F1 se încrucişează între ei.
Etape de lucru:
1. Notăm factorii ereditari: N – bob neted; z – bob zbârcit
2. Notăm genotipul părinţilor, ştiind că părinţii sunt homozigoţi pentru NN x zz (P)
ambele perechi de caractere:
3. Scriem gameţii produşi de părinţi prin meioză.
Ştim că aceştia sunt puri din punct de vedere genetic, deci vor conţine un
singur tip de factor ereditar pentru forma boabelor.

4. Combinăm gameţii şi obţinem generaţia F1.

Observăm că în F1 nu se produce segregarea caracterelor, deci vor
rezulta doar plante heterozigote cu boabe netede (caracter dominant).
5. Încrucişăm între ele 2 organisme din F1: Nz x Nz
6. Notăm gameţii produşi de părinţi.

7. Combinăm gameţii pe bază de probabilitate. Vor rezulta în F2, 4

combinaţii de factori ereditari.

Avem grijă să notăm mai întâi factorul dominant apoi pe cel recesiv:

8. Determinăm raportul de segregare fenotipică în F2: SF = 3 /1

9. Determinăm raportul de segregare genotipică în F2: SG = 1/2/1
1- homozigote dominante - NN
2 – heterozigote – Nz
3 – homozigote recesive – zz
Legea segregării independente a factorilor ereditari

Pentru demonstrarea acestei lege se încrucişează plante de mazăre ce diferă prin 2 perechi de
caractere (plante cu boabe netede, galbene – NNGG cu plante având boabe zbârcite, verzi – zzvv).
Descendenţii din F1 (NzGv) se încrucişează între ei.
Vom determina în F2 raportul de segregare fenotipică (SF).
Etape de lucru:

1. Notăm perechile de caractere: perechea I – forma boabelor: N – bob neted

z – bob zbârcit
perechea II – culoarea boabelor: G – bob galben
v – bob verde
2. Notăm genotipul părinţilor, ştiind că părinţii sunt NNGG – bob neted galben
homozigoţi pentru ambele perechi de caractere: zzvv – bob zbârcit, verde

NNGG x zzvv (P)

3. Scriem gameţii produşi de părinţi prin meioză.
Ştim că aceştia sunt puri din punct de vedere
genetic, deci vor conţine un factor ereditar pentru
forma boabelor şi un factor pentru culoarea acestora.

4. Combinăm gameţii şi obţinem generaţia F1.

Observăm că în F1 nu se produce segregarea
caracterelor, deci vor rezulta doar plante dublu
heterozigote cu boabe netede, galbene (ambele
caractere dominante).
5. Încrucişăm între ele 2 plante din F1: NzGv x NzGv
6. Notăm gameţii produşi de părinţi.
Scriem toate combinaţiile posibile, având în vedere
că pentru fiecare caracter gameţii conţin câte un
singur factor ereditar.
7. Combinăm gameţii pe bază de probabilitate. Vor
rezulta în F2, 16 combinaţii de factori ereditari, NG Nv zG zv
combinaţii pe care le înscriem într-un tabel. NG NNGG NNGv NzGG NzGv
Avem grijă să notăm perechile de caractere în ordine Nv NNGv NNvv NzGv Nzvv
(I, II), iar în cadrul fiecărei perechi notăm mai întâi zG NzGG NzGv zzGG zzGv
factorul dominant apoi pe cel recesiv: zv NzGv zvv zzGv
zzvv

8. Determinăm raportul de segregare fenotipică în  plante cu boabe netede, galbene (ambele

F2: caractere dominante): 9/16.
SF = 9/ 3 /3 /1.  plante cu boabe netede (primul caracter
dominant), verzi (al doilea recesiv):3/16.
 plante cu boabe zbârcite (primul caracter
recesiv), galbene (al doilea
dominant):3/16.
 plante cu boabe zbârcite, verzi (ambele
caractere recesive): 1/16.
în monohibridare, în dihibridare:
În F1: 100% heterozigoţi cu caractere În F1: 100% heterozigoţi cu caractere
dominante dominante
În F2: SF = 3 / 1; SG = 1 / 2 / 1 În F2: SF=9 / 3 / 3 / 1.
1. Într-o familie se nasc numai copii ce au alte grupe sanguine au părinţii mamei şi respectiv
grupe sanguine decât ale părinţilor. Ce grupe tatăl copiilor?
sanguine pot avea părinţi? A. părinţii mamei au grupele sanguine AB şi
A. mama grup sanguin B, tatăl grup sanguin 0 respectiv 0 iar tatăl copiilor are grupul
sau invers sanguin B
B. mama grup sanguin A, tatăl grup sanguin 0 B. părinţii mamei au grupele sanguine A şi
sau invers respectiv B iar tatăl copiilor are grupul
C. mama grup sanguin A, tatăl grup sanguin AB sanguin AB
sau invers C. părinţii mamei au grupele sanguine B şi
D. mama grup sanguin 0, tatăl grup sanguin AB respectiv 0 iar tatăl copiilor are grupul
sau invers sanguin AB
2. Câţi dintre copii vor avea păr creţ şi pistrui, ştiind D. părinţii mamei au grupele sanguine A şi
că mama este lipsită de pistrui şi are păr creţ respectiv B iar tatăl copiilor are grupul
(deşi tatăl ei avea păr întins), iar tatăl are pistrui sanguin B
şi păr creţ? Părinţii tatălui au următoarele
fenotipuri: mama sa- păr creţ şi fără pistrui; tatăl 8 . Stabiliţi genotipurile parentale care au
său -păr întins şi cu pistrui. produs la mazăre următoarea
A. 1/8 cu păr creţ şi pistrui descendenţă:
B. 3/8 cu păr creţ şi pistrui
C. 4/8 cu păr creţ şi pistrui 3/ 8 plante cu păstăi late şi galbene
D. 6/8 cu păr creţ şi pistrui
3. Dacă tatăl are grupul sanguin A în varianta 3/ 8 plante cu păstăi înguste şi galbene
homozigotă şi este daltonist iar mama are grupul
sanguin 0 şi este purtătoare a genei pentru 1/ 8 plante cu păstăi late şi verzi
daltonism dar sănătoasă, ce grup sanguin au
copiii şi câţi dintre ei sunt daltonişti? 1/8 plante cu păstăi înguste şi verzi
A. 50% daltonişti şi 100% grup sanguin A
B. 50% normali dar purtători ai genei pentru A. AaBb X aaBB
B. AABB X aabb
daltonism şi 100 % grup sanguin A
C. Aabb X aaBb
C. 50% fete daltoniste şi cu grup sanguin A
D. AaBb X aaBb
D. 50% băieţi daltonişti şi cu grup sanguin A
4. Câte exemplare cu penaj albastru rezultă din
încrucişarea unui cocoş de Andaluzia cu o găină 9. Care sunt genotipurile parentale
albă?
dacă descendenţa se compune din
A. 25% găini de Andaluzia şi 25% cocoşi de
Andaluzia 50% din indivizi cu boabe zbârcite
B. 50% găini de Andaluzia şi 25% cocoşi de şi verzi şi 50% indivizi cu boabe
Andaluzia zbârcite şi galbene şi care este
C. 50% găini de Andaluzia şi 50% cocoşi de procentul de gameţi cu structura
Andaluzia genetică ab pe care îl poate produce
D. 75% găini de Andaluzia şi 25% cocoşi de părintele heterozigot pentru o
Andaluzia
pereche de caractere?
5. Câte baze azotate de tip adenină se găsesc într-o
moleculă de ADN care conţine 1500 de
nucleotide, din care 300 conţin citozină?
A. 900
A. aaBb X aabb; 1/8
B. 600
B. AaBb X aaBb; 1/4
C. 450
C. aaBB X Aabb; 2/4
D. 300
D. aaBb X aabb; 1/2
6. Ştiind că centriolii sunt alcătuiţi din grupuri
fibrilare care asociază intim câte 3 microtubuli ,
precizaţi numărul total de microtubuli din
centriolii a 10 celule aflate în diviziune?
A. 540
B. 600
C. 1080
D. 1620
7. Mama are grupul sanguin A , sora mamei grupul
sanguin AB, copiii grupele sanguine 0 şi AB. Ce