GENETICĂ

Def: Știința care se ocupă cu studiul eredității și variabilității organismelor biologice.

 ereditatea= proprietatea org. biologice de a-și transmite

însușiri la următoarea generație cu ajutorul genelor;
 variabilitatea= proprietatea org. biologice de a se deosebi
unele de celelalte pt. că fiecare organism are un ADN unic;
 gena= un fragment din ADN (o secvență nucleotidică);
 nucelotid= unitatea structurală de bază a acizilor nucleici.
Genele sunt:
 dominante (A,B,…,Z)
 recesive (a,b,…,z)

În funcție de structura genetică, organismele sunt de două tipuri:

 Homozigote (gene identice: AA, aa, bb)
 Heterozigote (gene diferite: Aa)
Gregor Mendel (matematician și biolog ceh, părintele geneticii), 1865- factori ereditari care
ulterior în 1909 va fi numit genă. El a realizat experimente pe mazăre și a elaborat legi ale eredității
numite LEGILE LUI MENDEL.

Stamine= organe reproducătoare masculine

Pistil= organe reproducătoare feminine

 Hibridare= încrucișarea între două organisme care se

deosebesc prin una sau mai multe perechi de gene. În
celulele corpului genele sunt sub formă de perechi;
 Monohibridarea (Legea 1 a lui Mendel)= încrucișarea
între 2 org. care se deosebesc printr-un singur caracter determinat de o pereche de gene;
 Dihibridarea (Legea 2)= încrucișarea între 2 org. care se deosebesc prin 2 caractere
determinate de o pereche de gene;
 Genotip= structura genetică a unui organism;
 Fenotip= totalitatea însușirilor morfologice, fiziologice, și biochimice a unui org. (eg.
culoarea ochilor).
 Legea I a lui Mendel
(MONOHIBRIDAREA)

Mendel a încrucișat o plantă de mazăre cu boabe netede cu alta planta cu boabe zbârcite.
Singurul caracter deosebit era forma boabelor.
Caracterul este determinat de o pereche de gene.
AA -> neted
aa -> zbârcit
Genele sunt localizate pe cromozom.

Raport de segregare: 3:1

Legea II a lui Mendel

(DIHIBRIDAREA)
Încrucișarea dintre 2 org. care se deosebesc prin 2 caractere determinate de o pereche de gene. Mendel a
încrucișat o plantă de mazăre cu boabe netede și galbene cu o altă plantă de mazăre cu boabe zbârcite și
verzi.
A-neted (N)
B-galben (G)
a-zbârcit (Z)
b-verde (V)

Fem AB Ab aB ab
masc

AB AABB AABb AaBB AaBb

Ab AABb AAbb AaBb Aabb

aB AaBB AaBb aaBB aaBb

 ab AaBb Aabb aaBb aabb

9AB- N ȘI G
3Ab- N ȘI V
3aB- Z ȘI G
1ab- Z ȘI V
Rap. de segregare

ABATERI DE LA LEGILE LUI MENDEL

1. Dominanța incompletă (semidominația)= fen. De interacțiune între genele perechi (alele) care se
caract. Prin faptul că fenotipul formelor heterozigote este intermediar între fenotipurile
organismelor homozigote
Nu se mai respectă legea I a lui Mendel și aceste excepții există la
Daca se încrucișează o plantă dre mirabilis rosie cu una alba se constata ca in geneeratia f1 se
obtin plate cu flori roz in loc de rosii pentru că gena A domnanita nu reusets sa domine complet
a, care se exprima si ea
Raportul de segrec=]gare in generatia F2 dupa fenotipn su=i dupa genotip este de 1:2:1,
Comparativ cu legea a 2a a lui menedel de 3:1.

2. Supradominanta= fen. de interacțiune între genele perechi (alele) care are ca rezultat sporirea
însușirilor biologice (h, fertilitate, productivitate) ale organismelor heterozigote comparativ cu
cele homozigote (acest fen. se numește HETEROZiS)

Ex: Un cireș heterozigot produce mai multe cireșe decât unul homozigot. Totodată, cel
heterozigot este mai bine dezvoltat și mai rezistent la condiții de mediu

3. Genele letale
O genă letală determină moartea individului respectiv atunci când ea este în stare homozigotă.
S-a constatat la șoareci că există o genă letală (notată cu A Y=yellow) care determină culoarea
galbenă a părului. Ea devine letală doar în stare homozigotă (Ay Ay)
Concluzie: întrucât în generația F2 nu se respectă raportul de segregare din prima lege a lui
Mendel de 3:1 și raportul este de 2:1, se ajunge la concluzia că gena Ay este o genă letală în
stare homozigotă
4. Polialelia
Def: genele alele sunt gene perechi aflate pe cromozomi omologi (perechi) și care influențează
același caracter de exemplu forma boabelor, determinând însușiri contrastante în funcție de
tipul de genă.
Fen. de polialelie reprezintă prezența unei serii de gene care au apărut una din alta în urma unei
mutații genetice (grupele de sânge prezintă o serie polialelă de gene)

Grupe de
sânge
(fenotip)
0(I) LaLa
homozigot
sau Lal
heterozigot

A(II)

B (III) LbLb sau Lbl

AB (IV)

Codominanta
Fen. de interactiune intre gene perechi dominante care se exprima amandoua in acelasi timp
determinand un fenotip nou (grupa de sange AB)