EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a

Anul școlar 2021 – 2022

Limba și literatura română

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Vitoria Lipan se îndrepta spre biserică pe ulicioare lungi și croite, apoi pe cărări printre grădini.
Luneca din când în când prin mâzgă, dar altfel calea era curată, căci pietrișul și nisipul sorbiseră zloata.
Biserica era așezată pe-un dâmb, cu țintirimul împrejur, în apropiere, în dreapta, se ridica gospodăria
părintelui Dănilă, cu case, suri și heiuri. De partea cealaltă a bisericii mai era o căsuță, ca o ciupercă
singură pe toloacă. Acolo trăia baba Maranda. Vitoria avea treabă și cu dânsa, întâi se duce la
părintele, să-i alcătuiască răvașul. După ce înserează, trece la baba Maranda, pe întuneric, ca să n-o
vadă nimeni
Trecu prin întuneric, pe lângă țintirim. Căsuța singură a babei Maranda trimitea fire de lumină
spre vale printr-un geam cât palma. Cum se apropie de ușă, se trezi înlăuntru un fel de chelălăit ciudat al
unei dihanii de pe alt tărâm. Parc-o sugruma cineva și ea se zbătea în spasmuri de moarte. Glasul blând
al babei, bombănind după ușă, nu izbutea s-o liniștească. Asta-i cațelusa de vrăjitoare, vorbea în sine
clătinând din cap Vitoria. Se deschise ușa.
— Dumneata ești, Vitorie? Te-așteptam.
— Da? se miră nevasta. Poate m-ai văzut trecând la părintele.
— Nu. Am eu veste din alta parte. Intră. Cațelușa vrăjitoarei tot mârâia subțire. Era o javră
slăbuță, cu urechi ciulite de liliac și cu ochii boldiți. Blănița-i subțire, de coloarea șoarecelui ș-a cenușei,
din când în când tresărea zbârcindu-se. Atunci icnea, parcă voia să sperie lumea.
Vitoria întreba, zâmbind:
— Poate-l ții în cațelusa asta?
— Ce să țin?
— Nu știu cum să-i spun, dumneata cunoști mai bine numele.
— Dragă Vitorie, ți-am mai spus și altă dată să nu vorbești de dânsul și mai ales numele să nu i-l
rostești, că-i primejdie.
— Bine, bine, răspunse nevasta privind în juru-i. L-ai întrebat?
— Ce să-ntreb?
Se vestise în tot satul că baba Maranda are ascuns la ea pe cel cu nume urât. Daca spui și n-
apuci a-ți face cruce cu limba, îți ia graiul. Ce demon va fi fiind, cine putea ști? (...)
— Vai de capul meu cum trăiesc eu aici! Nimeni nu mă știe, nimeni nu mă vede, nimeni nu-mi
leapadă un braț de lemne ori un pumn de făină. Numai când au o scârbă, ori o boală, atunci își aduc
aminte.
— Baba Maranda, vorbi Vitoria privind-o țintă, tare te rog să marturisești dacă ai ieșit vreodată
din casa mea cu mâna goală.
— Ba, draga mea, daca aș spune asta, aș păcătui. Dumnezeu aude. Vitoria ridică ochii spre
răsărit. De-acolo le privea și zâmbea ascultând sfântul Sisoie, care are stăpânire asupra unora dintre
demonii mărunți.
— Atuncea de ce vorbești asupra mea?
— Nu vorbesc asupra dumitale. Vorbesc de lumea asta rea, lângă care trăim.
— Ba, mie, babă Maranda, se cuvine să-mi vorbești de altele. Iaca, ți-am adus o litră de rachiu de
cel bun de la Iordan. Deșartă-l în plosca dumitale și să-mi dai gărăfioara, ca să-ți mai aduc și altă dată.
Iar daca te ostenești mâni pe la mine, nu uita să-ți iei desaga. Și s-aduci ș-o strachină, ca să-ți pun
într-însa brânza.
 — Lumea-i rea, draga mătușii, se tângui ea cu jale, făcându-și gura pungă și clătinând din cap.
Am înțeles despre soțul dumitale, Nechifor Lipan, că a ajuns cu bine în locul acela la Dorna, unde
trebuia să cumpere oi de la niște ciobani. Dar după aceea s-a găsit una cu ochii verzi și cu sprâncenele
îmbinate, care s-a pus prag și nu-l lasă să treacă. Vitoria își ținu răsuflarea, simți că se înăbușă.
— Sa fie adevărat asta, mătușă Maranda? Mie parcă tot nu mi-ar veni a crede.
— Adevărat, draguța babei. Pot să-ntind și carțile, să vezi și dumneata singură cu ochii cum
s-arată. (...)
— L-am visat astî-noapte trecând călare o apă neagră, mărturisi nevasta.
— Nu spun eu? Om călare arată sfadă.
— Se făcea că se duce către asfințit.
— Cum spun și cărțile, se duce spre așternut străin. (...)
— Daca va fi nevoie, se poate trimite spre acel loc o pasere, care strigă noaptea și are ochi de
om. E mai greu și-i cu mare primejdie, dar se poate.
— Sa moară dușmanca? Baba încuviință, apăsându-și bărbia în piept. Vitoriei i se bătu inima, cu
toate acestea hotarî cu tărie în sine moartea femeii cu ochii verzi. Se crezu datoare cătră sfânt și către
Dumnezeu, să deie o lămurire:
— Întâi am să fac rugăciunile cele de cuviință la Maica Domnului, zise ea. După aceea am să țin
post negru douăsprezece vineri în șir. Pân-atunci, poate mi se întoarce omul.
( Mihail Sadoveanu, Baltagul)

*sfadă =ceartă, gâlceavă.

* litră =măsură de capacitate sau de greutate egală cu un sfert de litru sau de kilogram.
*a icni = a geme, a gâfâi adânc și scurt din cauza efortului , a durerii.
Textul 2

Adeseori i-am auzit pe unii credincioși invocând influența malefică a vrăjilor și descântecelor,
punând pe seama acestora toate neajunsurile vieții lor, inclusiv anumite probleme medicale, sentimentale
ori sociale. Lăsând la o parte mulțimea impresionată a tradițiilor populare românești, precum și
terminologia extrem de bogată legată de farmece, vrăji, făcături, boscoane, este bine să apelăm la
învățătura Sfinților Părinți, spre a ne lămuri în chip deosebit asupra unor întrebări ce se cer elucidate:
există vrăji? Să ne temem de farmece? De ce ar apela unii semeni la practici oculte?
V-ați întrebat vreodată de ce unii semeni apelează la vrăjitori? Ba unde mai pui că o parte dintre
ei se cred buni creștini! Cine solicită astfel de „servicii” dorește să controleze totul, inclusiv viitorul său
ori al celor cu care relaționează. Dorinţa de putere, urmată îndeaproape de ignoranţă şi credulitate –
„calităţi” numite, în mod politicos, de Jean Vernette „incultură religioasă şi analfabetism spiritual” –
reprezintă principalele cauze ale apelului la vrăjitori. În aceeași măsură, frica de moarte  poate constitui
o altă pricină a orientării către lumea ocultă. Resimţind frică de necunoscut, insul hotărăște să-și
prelungească în orice chip această viaţă, pentru a-și conserva starea actuală. În egală
măsură,  secularizarea îl târăște în tenebroasele practici magice, căci îndepărtarea de Dumnezeu,
însingurarea lasă în suflet o incomensurabilă nevoie de sacru.
Sfânta noastră Biserică Ortodoxă consideră practicarea vrăjitoriei sau mergerea pe la magicieni
drept un păcat împotriva Duhului Sfânt, deoarece creştinul, alergând la astfel de practici, se împotriveşte
cu îndârjire atât poruncilor divine, cât și lucrării Duhului Sfânt. Biserica respinge vrăjitoria, chiar și
magia albă, considerată de unii drept „benefică” - căci prin practicile oculte se atribuie omului şi
forţelor naturale puteri ce aparţin în totalitate lui Dumnezeu.
(Să ne temem de vrăji?- Arhimandritul Mihail Daniliuc, text preluat de pe Doxologia.ro)

1. Transcrie, din textul 2, doi termeni din câmpul lexical al vrăjilor. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
Sfântul Sisoie este
a) sfântul la care se roagă Vitoria.
b) sfântul care o ajută pe Maranda să facă vrăji.
c) sfântul care stăpânește demonii mărunți.
d) un vrăjitor.
Răspunsul corect:
 3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
2 puncte
Casa babei Maranda se afla
a) lângă biserică.
b) în spatele bisericii.
c) de partea cealaltă a bisericii.
d) lângă gospodăria părintelui Dănilă.

Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
2 puncte
Oamenii apelează la practici oculte
a) pentru a li se dezvălui viitorul.
b) pentru că nu mai au încredere în Dumnezeu.
c) pentru a avea avantaje față de alte persoane.
d) din dorința de putere și din ignoranță.
Răspunsul corect:

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea
acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

ENUNȚUL CORECT INCORECT

1. Vitoria trece prin țintirim pentru a ajunge la baba
Maranda.
2. Oamenii vin la baba Maranda doar când au o boală.
3. Vitoria acceptă, fără ezitare, sfaturile babei Maranda.
4. Vitoria oferă babei un litru de rachiu de la Iordan.
5. Oamenii pun pe seama vrăjilor toate neajunsurile
vieții.
6. Biserica acceptă magia albă, fiind considerată
benefică.

6. Precizează, în două – trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Vitoria, identificată în

fragmentul de mai jos, și mijlocul de caracterizare, ilustrându-l cu o secvență:

— Ba, mie, babă Maranda, se cuvine să-mi vorbești de altele. Iaca, ți-am adus o litră de
rachiu de cel bun de la Iordan. Deșartă-l în plosca dumitale și să-mi dai gărăfioara, ca să-ți mai
aduc și altă dată. Iar daca te ostenești mâni pe la mine, nu uita să-ți iei desaga. Și s-aduci ș-o
strachină, ca să-ți pun într-însa brânza.
6 puncte

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un
element de conținut. 6 puncte

8. Crezi că este benefică vizitarea unor vrăjitoare atunci când vrei să afli lucruri importante despre
viitorul tău? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6
puncte

9. Asociază fragmentul din „Baltagul” de Mihail Sadoveanu cu un alt text literar studiat la clasă
sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire de
conținut dintre acestea. 6 puncte
B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sunt despărțite corect ambele cuvinte din seria:
a) ră-su-fla-rea, în-cu-viin-ță.
b) ră-suf-la-re-a, în-cu-vi-ința.
c) ră-su-fla-re-a, în-cu-vi-in-ța.
d) ră-su-fla-rea, în-cu-vi-in-ța. 2 puncte

Răspunsul corect:

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Seria care conține doar cuvinte care conțin diftongi sunt:
a) nevoie, noapte.
b) poate, încuviința.
c) datoare, rugăciunile.
d) sperie, știe.
2 puncte

Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Se regăsesc doar omonime în seria:
a) gura, punga.
b) mătușă, inimă.
c) liliac, blana.
d) rugăciune, post.
2 puncte

Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „ Iar dacă te ostenești mâni pe la mine,
nu uita să-ți iei desaga.” sunt
a) obosești,geanta.
b) încetezi, poșeta.
c) treci, traista.
d) slăbești, sac. 2 puncte

Răspunsul corect:

5. Rescrie fragmentul următor, trecând verbele de la perfect simplu la perfect compus: 6 puncte

Lumea-i rea, draga mătușii, se tângui ea cu jale, făcându-și gura pungă și clătinând din cap. Am
înțeles despre soțul dumitale, Nechifor Lipan, că a ajuns cu bine în locul acela la Dorna, unde trebuia să
cumpere oi de la niște ciobani. Dar după aceea s-a găsit una cu ochii verzi și cu sprâncenele îmbinate,
care s-a pus prag și nu-l lasă să treacă. Vitoria își ținu răsuflarea, simți că se înăbușă.

6. Alcătuiește o propoziție interogativă, în care substantivul cu funcție sintactică de atribut substantival

genitival din enunțul Vitoriei i se bătu inima, cu toate acestea hotarî cu tărie în sine moartea femeii cu
ochii verzi. să fie complement indirect.
6 puncte
7. Scrie opinia ta despre magie sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziție principală și o
propoziție subordonată completivă directă. 6 puncte

8. Enunțul următor reprezintă mesajul trimis de o vrăjitoare unui copil care i-a cerut ajutorul în prepararea unei
rețete a succesului.
Rescrie-l, corectând greșelile de orice natură! 6 puncte
,,Busuiocul presărat chiar acum pe ânserat
Î-ți aduce înplinire, și suces ân tot ce vine!”

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:
• conținutul rezumatului – 12 puncte
• redactarea rezumatului – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1
punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea
normelor de ortografie – 2 puncte; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct)