Sunteți pe pagina 1din 2

Tema: Joc şi joacă FIŞĂ DE LUCRU

Citeşte cu atenţie textul şi răspunde cerinţelor formulate mai jos:


GRUPA I 
“Într-o zi, fiind Irinuca dusă în sat şi având obiceiu de a şedè uitată, ca fata vătămanului, noi n-avem ce lucra? Ne
suim pe munte, la deal de casa ei, câte c-o bucată de răzlog în mână, şi cum curgeau pârăiele grozav, mai ales unul alb cum
îi laptele, ne pune dracul de urnim o stâncă din locul ei, care era numai înţinată, şi unde nu porneşte stânca la vale, săltând
tot mai sus de un stat de om; şi trece prin gardul şi prin tinda Irinucăi, pe la capre, şi se duce drept în Bistriţă, de clocotea
apa! Asta era în sâmbăta lui Lazăr, pe la amiazi. Ei, ei! Ce-i de făcut? Gardul şi casa femeii dărâmate la pământ, o capră
ruptă în bucăţi, nu-i lucru de şagă. Uitasem acum şi râie şi tot de spaimă.
-Strânge repede ce mai ai, până când nu vine baba, şi hai să fugim cu pluta ceea la frate-meu Vasile, în Borca, zise
Dumitru, căci plutele începuse a umbla.”

 Vătăman = (în Evul Mediu în Moldova) conducător al obştii dintr-un sat liber; reprezentant al stăpânulu de pământ
 Răzlog = despicătură lungă din trunchiul unui copac întrebuinţată la facerea gardului.
1.. Care este impresia produsă de prima lectură a textului?
2. Identifică registrul stilistic dominant.
3. Precizează locul, timpul, personajele fragmentului.
4. Identifică în text ipostazele jocului.
5. Stabiliţi în care dintre sensurile identificate de Caillois este folosit termenul joc în textul lui Creangă.
6. Comentează raportul dintre intenţia şi consecinţele jocului.
7. Identifică starea de spirit a copiilor în împrejurarea specificată de povestitor. Argumentează, pe baza
textului, dacă, povestind întâmplarea, Ion Creangă este ironic, neutru sau laudativ.
8. Analizează dacă în episodul povestit se ascunde o morală şi care ar putea fi aceasta.

GRUPA A II-A  
„Harry ieşi din vestiar(...), păşi pe teren, în uralele publicului dezlănţuit.Madam Hooch era arbitra.Stătea în mijlocul
terenului , în aşteptarea celor două echipe, cu mătura în mână.
- Atenţie la mine, începu ea, de îndată ce îi văzu pe toţi adunaţi în jurul ei.Vreau un joc corect de ambele
părţi. (...) Sus, pe mături, va rog!
Harry încălecă superbul lui Nimbus2000.
Madam Hooch suflă puternic în fluierul său de argint.Cincisprezece mături se ridicară în aer. Meciul începuse.
Lee Jordan era comentatorul meciului.
- Şi balonul este preluat imediat de Angelina Johnson, de la Cercetaşi. Ce înaintaşă bună! Şi frumoasă, pe
deasupra...(..)Ah, nu! Viperinii au reuşit să ia balonul, prin căpitanul lor, Marcus Flint.Şi dus a fost! Marcus Flint zboară
ca un vultur şi e gata să înscri...Nu, a fost oprit excelent de portarul Baston şi balonul este preluat de cercetaşi de înaintaşa
lor, Katie Bell, care i-a suflat balonul lui Flint, printr-o desăvârşită mişcare de învăluire, şi...Auu! Cred că a fost foarte
dureros! Un balon- ghiulea a lovit-o în ceafă! (...)
Sus, mult deasupra lor, Harry urmărea jocul cu atenţie, scrutând zarea , să nu-i scape hoţoaica aurie.
Un murmur străbătu mulţimea şi Pucey scăpă balonul, mult prea atent la hoţoaica aurie, care îi vâjâi pe la
urechi.
O vazuse şi Harry şi plonjă după ea, cu mult entuziasm.Căutătorul viperinilor o observase şi el.Umăr la umăr,
zburau amândoi spre hoţoaică.(...)
Harry coborâ pe pământ şi toată lumea observă că îşi duce mână la gură, ca şi cum i-ar fi venit să vomite,
ateriză cu bine şi lăsă să-i cadă din gură, drept în palmă, ceva auriu.
- Am prins hoţoaica!zise el vesel.
Jocul se termină într-un vacarm de nedescris.”

1. Care este impresia produsă de prima lectură a textului?


2. Identifică registrul stilistic dominant.
3. Precizează locul, timpul, personajele fragmentului.
4. Identifică în text ipostazele jocului.
5. Stabiliţi în care dintre sensurile identificate de Caillois este folosit termenul joc în textul lui
J.K.Rowling.
6. În ce constă ineditul joc dintre Cercetaşi şi Viperini?

1
7. Urmăreşte relatarea lui lee Jordan Caută asemănări între relatarea acestuia şi cea a unui comentator de
fotbal.
8. Disociază elementele care aparţin planului real de cele fantastice.

GRUPA A III-A   

„Toată viaţa am avut idealul să fac o fabrică de jucării, şi, lipsindu-mi instalaţiile, m-am jucat cu ceea
ce era mai ieftin şi mai gratuit în lumea civilizată, cu materialul vagabond al cuvintelor date . Am căutat cuvinte
care sar şi fraze care umblă – de sine stătătoare. [...];M-am apucat să fac resorturi pentru cuvinte ca să poată
sări. . [...]; Câteodată, şi destul de des am strâmbat resorturile într-adins, ca să le văd cum sar ele strâmbe şi am
lipit o pensulă cu chinoroz pe nasul cuvântului care mă necăjea. . [...];Am căutat cuvinte virginale, cuvinte
puturoase, cuvinte cu râie:le-am excitat aroma, le-am avivat rănile cu sticlă pisată şi le-am infectat pe unele
complet; şi cum de la ele la azur e distanţă directă, o corespondenţă, am făcut pe cale artificială şi cuvinte
oglinditoare sau străvezii şi am ţinut să intre în lumina lor eterogenul, ca într-o vitrină de optician ambulant. Mai
pe scurt, m-a posedat intenţia de a împrumuta vorbelor însuşiri materiale, aşa încât unele să miroasă, unele să
supere pupila prin scânteiere, altele să fie pipăibile, dure sau muşculate şi cu păr de animal. . [...];N-am facut
nimic, m-am jucat.”

 Chinoroz = funingine foarte fină, folosită la fabricarea unor vopsele, a cernelii de tipar;
 Virginal= feciorelnic, pur;
 A excita= aprovoca intrarea în acţiune a unei celule, aunui şesut, aunui organ; a aţâţa; a provoca;
 A aviva =a da strălucire, vioiciune la ceva(unei culori, tenului); a face mai viu;
 Azur = albastrul cerului;
 Eterogen= (despre elementele unui întreg)diferit, felurit, deosebit.

1. Care este impresia produsă de prima lectură a textului?


2. Identifică registrul stilistic dominant.
3. Care este „obiectul jocului” în cazul de faţă?
4. Identifică în text ipostazele jocului.
5. Stabiliţi în care dintre sensurile identificate de Caillois este folosit termenul joc în textul lui Tudor
Arghezi.
6. Argumentaţi cu secvenţe din text caracterul gratuit, dezinteresat al jocului poetic.
7. Care este atitudinea poetului faţă de cuvinte? În ce constă materialitatea lor?
8. Cu ce fel de cuvinte operează poetul? Distinge el, în acest sens, între cuvintele „poetice” şi cele
„nepoetice”? încercaţi să identificaţi concepţia poetică a lui Tudor Arghezi din acest punct de vedere.