GIRBA LILIANA cls X

Fişă de lucru

ROMANUL MITIC TRADITIONAL

BALTAGUL
Mihail Sadoveanu

I.Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos:

a. Viaţa muntenilor e grea; mai ales viaţa femeilor. Uneori stau văduve înainte de
vreme, ca dânsa. Munteanului i-i dat să-şi câştige pânea cea de toate zilele cu
toporul ori cu caţa. Cei cu toporul dau jos brazii din pădure şi-i duc la apa Bistriţei;
după aceea îi fac punte pe care le mână până la Galaţi, la marginea lumii. Cei mai
vrednici întemeiază stâni la munte. Acolo stau cu Dumnezeu şi cu singurătăţile,
până ce se împuţinează ziua. Asupra iernii coboară la locuri largi şi-şi pun turmele
la iernat în bălţi. Acolo-i mai uşoară viaţa, ş-acolo ar fi dorit ca să trăiască, numai
nu se poate din pricină că vara-i prea cald, ş-afară de asta, munteanul are rădăcini la
locul lui, ca şi bradul.

b. Avere aveau cât le trebuia: poclăzi în casă, piei de miel în pod; oi în munte. Aveau
şi parale sterânse într-un cofăiel cu cenuşă. Fiindu-le lehamite de lapte, brânză şi
carne de oi sfârtecate de lup, aduceau de la câmp legume. Tot de la câmpii largi, cu
soare mult, aduceau făină de păpuşoi. Uneori se ducea Vitoria singură şi o încărca
în desagi pe cinci căluţi. Pe cel din frunte călărea ea bărbăteşte; ceilalţi veneau în
urmă cu capetele plecate şi cu frâiele legate de cozile celor dinainte.

c. În noaptea asta, cătră zori, a avut cel dintâi semn, în vis, care a împuns-o în inimă
şi-a tulburat-o şi mai mult. Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu spatele
întors cătră ea, trecând spre asfinţit o revărsare de ape.

1. Identifică în fiecare fragment câte un motiv literar.

2. Extrage două repere spaţiale.
3. Identifică în fragmentele de mai sus două regionalisme.
4. Comentează, în 30-50 de cuvinte, afirmaţia: "munteanului are rădăcini la locul lui,
ca şi bradul."
5. Precizează perspectiva narativă.
6. Identifică două aspecte care ţin de monografia satului de munte tradiţional (ocupaţii,
mod de viaţă).
7. Prezintă, în 100-150 de cuvinte, imaginea personajului feminin, aşa cum reiese din
fragmentele date (statut social, trăsături, obiceiuri, credinţe).

1
 II.Precizează conflictele existente în roman:
a. conflictul interior .............................................................................
b. conflicte exterioare ...........................................................................

III.Acţiunea, prezentată pe parcursul a şaisprezece capitole, este liniară, însă se

desfăşoară pe două coordonate temporale: una retrospectivă, în care Vitoria rememorează
întâmplări din viaţa de familie, şi alta care prezintă faptele în desfăşurarea lor, de la
pregătirile pentru drum până la pedepsirea asasinilor lui Nechifor Lipan. Completează,
succint, tabelul cu momentele subiectului după modelul oferit:

Momentele subiectului Evenimente

Absenţa îndelungată a lui Nechifor Lipan stârneşte îngrijorarea
Expoziţiunea Vitoriei şi îi trezeşte amintiri legate de căsnicia lor. Cu acest prilej
sunt prezentaţi copiii celor doi, Gheorghiţă şi Minodora, precum şi
aspecte ale traiului muntenesc.
Intriga

Desfăşurarea acţiunii

Punctul culminant

Deznodământul

IV.Prezintă, în 50-80 de cuvinte, semnificaţia titlului, raportându-te la conflictele din

roman.

V.Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos:

a. Omul îşi aducea tare bine aminte; şi obrazul muntencei se însenină puţintel. Cătră
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, într-adevăr a făcut popas mai la vale, pe toloacă,
asemenea turmă cum o prubuluia nevasta. Când ciobanii s-au mişcat înspre crâşmă, au
sosit din urmă şi stăpânii, în număr de trei. Da-da! unul era pe-un cal negru ţintat şi purta
căciulă brumărie. Acela a dat poruncă pentru rachiu ş-a cinstit pe ciobani. a cerut o litră
deosebită pentru el şi pentru ceilalţi doi tovarăşi. (...)
- (...) Unul era mai puţintel la trup şi negricios ca mine. Celălalt, mai voinic
decât toţi şi râdea des şi tare. Avea buza de sus despicată ca la iepure. Mai ales acestuia îi
plăcea tare băutura. Multe vorbe nu spunea. Râdea şi bea. Meşter la vorbă era cel cu
căciulă.

2
 b. A găsit amintirea celor trei tovarăşi călăreţi şi la Borca. Iar de-aici turma a apucat
spre stânga, părăsind apa Bistriţei. Acuma Vitoria se abătea iarăşi într-o ţară cu totul
necunoscută, cu nume de sate şi munţi pe care nu le mai auzise.

c. A făcut popasul obişnuit într-un sat căruia îi zicea Sabasa ş-a aflat ş-acolo urma
oilor ş-a călăreţilor. (...) În întuneric, începea să i se facă lumină. La Sabasa fuseseră trei.
Dincoace, peste muntele Stânişoara, la Suha, Nechifor Lipan nu mai era. Se înălţase
deasupra? Căzuse dedesubt? Aici, între Sabasa şi Suha, trebuia să găsească ea cheia
adevărului. Nu i se părea nici greu: căci Calistrat Bogza şi tovarăşul său puteau fi găsiţi la
casele lor, ori în valea din dreapta, ori în valea din strânga.

1. Prezintă semnificaţia indicilor temporali din primul fragment.

2. Selectează din textele de mai sus structuri / termeni de portretizare directă.
3. Care sunt indiciile de care se foloseşte Vitoria pentru a afla adevărul?
4. Comentează semnificaţia întrebărilor retorice.
5. Prezintă , în 80-100 de cuvinte, semnificaţia enunţului: "În întuneric , începea să i se
facă lumină."

VI.
1. Alege, din lista de mai jos, trăsăturile pe care le consideri definitorii pentru
personajul Vitoria Lipan:
inteligenţă,onestitate, şiretenie, dorinţă de răzbunare, generozitate, cruzime,
ipocrizie, simţ al dreptăţii, iubire faţă de soţ, egoism, altruism, spirit practic,
sensibilitate enigmatică, sire superstiţioasă, curaj
2. Citeşte cu atenţie fragmentele de mai jos şi identifică trăsături şi modalităţi de
caracterizare ale personajului feminin:
a. "ochii ei căprui în care parcî se răsfrângea lumina castanie a părului, erau
duşi departe. Acei ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute."
b. "Fusul se învârtea harnic, dar singur."
c. "Viaţa muntenilor e grea; mai ales viaţa femeilor."
d. "Dragostea ei se păstrase ca-n tinereţă"; "Ea era deasupra tuturora; avea într-
însa o putere ş-o taină pe care Lipan nu era în stare să le deslege. Venea la
dânsa ca la apa cea bună."
e. "Acuma vă strâmbaţi una la alta şi nu vă mai plac catrinţa şi cămaşa: şi vă
ung la inimă lăutarii când cântă câte-un valţ nemţesc. Îţi arăt eu coc, valţ şi
bluză, ardă-te para focului să te ardă! Nici eu, nici bunică-ta, nici bunică-
mea n-am ştiut de acestea – şi-n legea noastră trebuie să trăieşti şi tu."
f. "Eu te cetesc pe tine, măcar că nu ştiu carte."

3
 3. Pornind de la fragmentul de mai jos, extras din secvenţa demascării asasinilor,
prezintă pe scurt relaţia dintre Vitoria şi fiul ei, Gheorghiţă.
- Gheorghiţă, vorbi cu mirare femeia, mi se pare că pe baltag e scris sânge şi
acesta-i omul care a lovit pe tatu-tău.
Calistrat se smulse din locul lui, repezindu-se spre flăcău, ca să-şi ia arma.
Cuţui i se puse în faţă, poprindu-l cu braţele încordate, ca pe un mal. Dar în
gospodarul cel mare izbucnise crâncenă mânie. Păli cu pumnul pe Cuţui în frunte şi-l
lepădă la pământ. Bătu cu coatele pe cei de aproape şi-i dărâmă şi pe ei. Se zvârli cu capul
pe uşa deschisă, mugind. Vitoria fâlfâi cu braţele ca din aripi după el. Într-o clipă fu şi ea
în prag, ţipând:
- Gheorghiţă! dă drumul cânelui!
4. Comentează, în 80-100 de cuvinte, următoarea afirmaţie a criticului literar G.
Călinescu: "Vitoria e un Hamlet feminin, care bănuieşte cu metodă, cercetează cu
disimulaţie, pune la cale reprezentaţiuni trădătoare şi când dovada s-a făcut dă
drumul răzbunării."