Unităţi frazeologice = îmbinări de cuvinte cu sens unitar .

Rol : îmbogăţirea limbii , sporirea caracterului ei expresiv

Tipuri : 1. locuţiuni
2. expresii ideomatice
3. clişee internaţionale
4. formule internaţionale

1. LOCUŢIUNI = grupuri de cuvinte cu sens unitar ce se comportă din punct de vedere gramatical ca
o singură parte de vorbire .

a)Substantivale
Ex. punct de vedere (opinie) ; băgare de seamă(observare ; atenţie) ; aducere-aminte ( amintire) ;
părere de rău (regret) ; bătaie de joc ( batjocură) ; bătaie de cap ( grijă); luare la rost (ceartă) ;
scăpare din vedere ( omitere ; neatenţie) ; ţinere de minte( memorare); orbul găinilor ( zăpăceală ,
orbire) ; facere de bine ( ajutor) ; tragere la sorţi ( alegere, noroc) ; cădere pe gânduri (îngândurare) ;
câştig de cauză ( dreptate) ; tragere de inimă ( zel , imbold , entuziasm) ; dare de-a dura (rostogolire) ;
dare de mână (galanterie) ; punct de plecare(start); punere la cale( plănuire); trecere în revistă
(inspecţie) ; luare în seamă ( considerare) ; punere în relief ( evidenţiere)

b)Adjectivale
Ex. fără frică ( viteaz) ; drum cu bolovani ( greu) ; dragoste de fiu (filială) ; zare de foc(roşie) ;
scriitor de geniu (genial) ; bătaie în lege ( adevărată) ; om de frunte ( important) ; om cu stare ( bogat) ;
om de nimic(incapabil, josnic);mai acătării (deosebit) ;cu inimă de piatră (rău, insensibil) ;
de căpetenie( important) ; de căpătâi ( principal) ; luat în râs(ironizat); bun de pus la rană(blând ,
înţelegător) ; în toată firea ( matur) ; bun de gură ( vorbăreţ, guraliv) ; de frunte ( fruntaş) ; larg la
mână (generos) ; ales pe sprânceană(selectat) ; de trebuinţă ( necesar) ; sărac cu duhul(prost) ; de
prisos (inutil) ; fel de fel ( variat) ; rău de plată (datornic) ; pus pe harţă (certăreţ) ; strigător la
cer( nedrept , revoltător) ; fără noimă ( inutil) ; dat pe faţă ( dezvăluit) ; în toate minţile (normal,
echilibrat) ; ca scos din cutie ( elegant) ; c-o falcă-n cer şi una-n pământ (supărat) ; la locul lui (aşezat)
; luată de suflet(înfiată) ; dat dracului (rău) ; în etate (vârstnic)

c)Pronominale
Ex. câte şi mai câte (atâtea) ; cine ştie cine (cineva) ; nimica toată (nimic); te miri ce şi mai nimica
(nimic) ; nici cât negru sub unghie ; nici picior de om (nimeni); nici ţipenie de om(nimeni) ; cine ştie ce (
ceva) ; domnia sa ; nu ştiu ce ( ceva) ; mai nimic (ceva) ; bauna , ba alta; nici una , nici alta (nimic) ;
acel altceva ; orice altceva ; câte toate ( atâtea) ;

d)Numerale
Ex. peste o sută ; o mie şi ceva ; cincizeci şi mai bine; câte doi ; de două ori ; o sută şi ceva

1
e)Verbale
Ex. a-şi bate joc ( a batjocori) ; a se da de-a rostogolul( a se rostogoli) ; a băga de seamă (a
observa) ; a-şi aduce aminte (a-şi aminti) ; a pune la cale ( a plănui) ; a duce dorul ( a dori) ; a spăla
putina ( a fugi) ; a o lăsa baltă ( a renunţa) ; a ţine piept ( a rezista;) a-şi lua vale( a fugi , a pleca) ; a
rupe tăcerea ( a vorbi) ; a sparge gheaţa ( a începe) ; a-şi băga minţile în cap ( a se cuminţi) ; a o lua
razna (a pleca fără direcţie precisă); a o face lată ( a greşi) ; a trage pe sfoară ( a păcăli) ; a da de ştire
( a anunţa) ; a-şi da seama ( a înţelege) ; a sta de vorbă ( a pălăvrăgi) ; a avea obicei ( a obişnui) ; a o
lua la sănătoasa ( a fugi) ; a da năvală( a năvăli) ; a da în vileag ( a dezvălui) ; a sta de veghe ( a
veghea) ; a-şi da sufletul ( a muri) ; a ajunge în sapă de lemn ( a sărăci) ; a da pe din două ( a
înjumătăţi) ; a se da huţa ( a se legăna) ; a da cu sâc ( a necăji) ; a da ghes ( a îmboldi) ; a-şi căuta de
drum ( a merge) ; a-şi da viaţa ( a se jertfi) ; a pune o întrebare ( a întreba) ; a bate câmpii (a aiura) ; a
bate toba ( a răspândi ) ; a da de capăt ( a rezolva) ; a da nas ( a încuraja) ; a da pace ( a lăsa) ; a face
apel ( a apela); a lua sfârşit ( a se termina) ; a trage chiulul ( a pleca) ; a-şi arunca ochii ( a se uita); a
duce la îndeplinire ( a îndeplini) ; a face de petrecanie( a omorî) ; a-şi lua lumea în cap ( a pleca ; a
înnebuni)

f)Adverbiale
Ex. cu de-a sila ; zi de zi ; de-a dreaptul ; faţă-n faţă ; cu noaptea-n cap ; de cu seară ; clipă de
clipă ; aşa-şi-aşa ; ba bine că nu ; ba chiar că ; ba da , ba nu ; cât ai scăpăra un amnar (imediat ) ; cât
ai zice peşte ; cât mai curând ; cât pe-aici ; cu chiu cu vai ( abia) ; cu nemiluita ; cu de-a sila ; de totului
tot ; la paştele cailor (niciodată) ; la vară ; înainte de prânz ; înainte de soroc ; în consecinţă ; într-o
bună zi ; într-o bună dimineaţă ; într-o doară ; pe ascuns ; de silă , de milă ; de voie, de nevoie ; de-a-
ndăratelea ; din când în când ( câteodată) ; din timp ; din nou(iarăşi) ; la anul ; cu toptanul ; cu nici un
preţ ; nici pentru toată lumea ; ca de mama focului ; ca ars ; ca din gură de şarpe ; cu ghiotura ; pe de o
parte ; în general ; pe scurt ; pe larg ; de-a doilea ; pentru întâia oară ; până la unul ; cu una-cu două ;
pentru aceea ; peste tot ; până una –alta ; pe înfundate ; pe şoptite ; pe ocolite ; pe ghicite ; pe
nevăzute ; de altminteri ; rânduri-rânduri ;valuri-valuri ; sută la sută ; unul câte unul ; pe vrute, pe
nevrute ; ţac-pac ; a capella ; grosso-modo ( fără a intra în amănunte) ; pro domo suo ( pentru propria
cauză) ; pro forma ; sotto voce (discret) ; de-a baba oarba ; de-a berbeleacul ; de-a binelea ; de-a
curmezişul ; de-a dura ; de-a fir a păr (amănunţit) ; de-a gata ; pe de-a-ntregul; cel mult ; cel puţin ; cel
târziu ; cum nu se mai poate ; pe atunci ; pe acolo ; pe furiş; pe nepusă masă ; pe nesimţite ; târâş-
grăpiş ; harcea-parcea ; din an în an ; toate ca toate ; de-a pururi ; pe întrecute ; pe neaşteptate ; în veci
; clipă de clipă ; tura-vura ; talmeş-balmeş ; calea-valea ; cu chiu cu vai ; pas cu pas ; de-a surda ; cu
vârf şi îndesat ; cu capul în nori (aiurit) ; ici-acolo ; pe de rost ; astă-vară ; după-masă ; din vreme în
vreme ; de jur împrejur ; din ce în ce ; vrând-nevrând ; ceac-pac ; tam –nisam ; din cale-afară ; din
capul locului ; mai ales ; mai apoi ; mai întâi ; nevoie mare ; pe de altă parte ; pentru întâia oară ; pur
şi simplu ; una-două; unul după altul ; val-vârtej

g)Prepoziţionale
Ex. în faţa ; în privinţa ; de-a lungul ( de-a latul) ; în afara ; pe dinăuntrul ; cu privire la ; potrivit
cu ; afară de ; faţă de ; alături de ; de departe de ; de-a lungul ; de-a latul ; în lungul ; în latul ; prin faţa
; din faţa ; în susul ; din susul ; în josul ; din josul; în cursul ; din cauza ; din pricina ; în scopul ; cu
scopul ; în vederea ; în ciuda ; în pofida ; în raport cu ; în spatele ; în urma ; în privinţa ; în loc de ; în
caz de ; la un loc cu ; împreună cu ; alături de ; în afară de ; relativ la; de-a curmezişul; în jurul ; din
jurul ; prin jurul ; prin preajma ; în preajma ; din preajma; pe potriva ; cu referire la ; cu tot cu ; de faţă
cu ; dincoace de ; dincolo de;

h)Conjuncţionale
Ex. din cauză că ; pe lângă că ; în timp cât ; pe măsură ce ; pentru ca să ; acolo unde ; de unde ;
până unde ; prin urmare ; cu scopul să ; cu condiţia să ; cu toate că ; aşa că ; ori de câte ori ; câtă
vreme ; cât timp ; de cum ; de parcă ; după cât ; după cum ; sub pretext că ; în eventualitatea că ; în
2
ipoteza că ; plus că ; dat fiind că ; în afară că ; în caz că ; măcar că ; nu numai că ; pe lângă că ; de
vreme ce; din moment ce ; după ce ; îndată ce ; în timp ce ; odată ce ; ca şi când ; de când; cât şi ; cu
cât ; pe cât ; măcar dacă ; în loc să ; până să ; fără ca să ; înainte ca să ;

i)Interjecţionale
Ex. ia te uită ! ; pe naiba ! ; nu zău ! ; auzi-acolo! ; da de unde ! ; Doamne iartă-mă! ; fugi de-
acolo! ; na-ţi-o frântă ! ; păi dar ! ; ei bine! ; ei , bravo! ; la naiba ! ; la dracu ! ; apoi de ! ;

2. EXPRESIILE IDEOMATICE = grupuri de cuvinte caracterizate prin expresivitate afectivă ;

sensul expresiei devine unul figurat .

Ex. a tăia frunze la câini ; a face cu ou şi cu oţet ; a spăla putina ( imposibil de tradus )

3. CLIŞEELE INTERNAŢIONALE = au la bază mituri biblice , legende antice sau

întâmplări reale din istoria universală .
În structura lor intră întotdeauna un nume propriu .

Ex. Arca lui Noe ; Turnul Babel ; Arcul lui Ulise ; Călcâiul lui Ahile ; Firul Ariadnei ; Patul lui
Procust ;

4. FORMULE INTERNAŢIONALE = îmbinări de cuvinte cu o unitate de sens

Ex. fata morgana ; rara avis ; turnul de fildeş ; tabula rasa ; mărul discordiei ; nodul gordian

3
EXERCIŢII

1. Construieşte propoziţii cu locuţiunile substantivale :

luatul în râs ; statul de vorbă ; luatul peste picior ; aruncătură de
ochi ; luare-aminte

2. Găseşte echivalentul expresiilor ideomatice :

a-i lipsi o doagă ; a-şi pune pofta-n cui ; a face pe dracu-n patru ; a-l
lua gura pe dinainte ; a bate apa-n piuă ; a face zile fripte cuiva ; a-şi
pune pirostriile pe cap ; a strica orzul pe gâşte ; a nu avea pe cineva la
stomac ; a se face luntre şi punte ; a-şi da arama pe făţă ; a da sfară-n
ţară ; a-şi aprinde paie în cap ; a umbla cu jalba-n proţap

3. Construieşte propoziţii cu următoarele clişee internaţionale :

mărul lui Adam ; pânza Penelopei ; mărul lui Newton ; secretul lui
Polichinelle ; otrăvurile lui Mirtridate ; nasul Penelopei ; sabia lui
Damocles ; oul lui Columb

4. Alcătuiţi unităţi frazeologice pe baza cuvintelor :

cap ; artist ; carte ; bun ; rău ; placă ; învăţământ ; literar ; presă ;
stare ; a (se)da; a (se) face ; a (se) pune ; a (se) lua ; a sta ; a (se) trage

5. Formaţi enunţuri potrivite ca sens cu fiecare dintre

frazeologismele următoare :
astm bronşic ; bal mascat ; câştig de cauză ; copil din flori ; lăptişor
de matcă ; lună de miere ; măr creţesc ; metabolism bazal ; porc
mistreţ ; punct de vedere ; retribuţie tarifară ; sobă de teracotă ;
4
 staţiune balneară ; şef de cabinet ; ţap ispăşitor ; verde de Paris ;
război rece

6. Daţi cel puţin câte 2 exemple de sinonime pentru expresiile

ideomatice următoare :
a spăla putina ; a bate apa-n piuă ; a-şi da arama pe faţă ; a face cu
ou şi cu oţet ; a se face luntre şi punte ; a-şi pune pofta-n cui ; a tăia
frunze la câini ; a face pe dracu-n patru ; a feşteliu iacaua ; a -şi pune
pirostriile pe cap ; a strica orzul pe gâşte ; a bate şaua să priceapă
iapa ; a-şi lua inima-n dinţi ; a nu-i fi boii acasă ; a o pune de
mămăligă; a da sfară-n ţară ; a plăti oalele sparte ; a pune paie pe foc

1.Luatul in ras al colegilor de la serviciu ma dezamagit foarte tare.

Stai sa dau o aruncatura de ochi sa vad ce fac copii.
Niko asculta cu luare-aminte.
Luatul peste picior a lui Angi ma enervat.

5
 Detest statul de vorba cu persoane false.

2 . a-i lipsi o doaga= a fi nebun

a-si pune pofta in cui=a se lasa pagubas
a face pe dracu-n patru= ase zbate sa rezolve ceva.a-si da toata silinta
a-l lua gura pe dinainte= a spune ceva ce nu vrea sa spuna. A se scapa
a bate apa-n piua= a vorbi mult si prost
a face zile fripte cuiva= a supara pe cineva zi de zi
a strica orzul pe gaste= a dariu ceva deosebit cuiva si nu stie sa
pretuiasca
a-si pune pirostiile in cap=a se casatori
a nu avea pe cineva la stomac= a nu-ti placea de cineva a nu suporta
a se face luntre punte=a se zbate pentru a rezolva ceva,incearca toate
mijloacele pentru a obtine ceva
a-si da arama pe fata=a-si arata adevaratul caracter
a da sfara-n tara= a vorbi in tara
a-si aprinde paie in cap=a-si gasi beleaua
a umbla cu umbla cu jal-n protap=a protesta

6
3 . Astazi m-am lovit in marul lui Adam.
ma voi marita cand termin panza Penelopei.
Mihai a facut cunostinta cu marul lui Newton cand i sa stricat masina.
Astazi am auzit de la Lavi secretul Polichinelle.
Saptana asta la spital am gustat otravurile lui Mitridate.
Natalia tu ai nasul Cleopretei.
Sabia lui damocles a fost atinsa de un erou.
Problema aceasta mi se pare oul lui Columb.

4 . bun-rau=tortul este bun-rau

a se pune pe carte
a lua de cap
a face presa
se da pe placa
artist literar

5 . Darin are astm bronsic.

Am fost la bal mascat.
Avocata mi-a dat castig de cauza.
IANIS ESTE UN COPIL DIN FLORI.

7
MI-AM CUMPARAT O CREMA CU LAPTISOR DE MATCA.
PLEC IN LUNA DE MIERE PESTE O SAPTAMANA.
TE-AI FACUT CA UN PORC MISTRET.
DIN PUNCTUL MEU DE VEDERE AI DREPTATE.
SOBA DE TERACOTA ESTE ALBA.
LA SARATA MONTEORU ESTE STATIUNE BALNEARA.
COSMIN ESTE SEF DE CABINET.
GEORGE ESTE UN TAP ISPASITOR.
AM VARSAT O STICLUTA CU VERDE DE PARIS.
RAZBOIUL RECE A FOST INTRE USA SI URSS.
MARUL CRETES ESTE FAVORITUL MEU.
AM AFLAT CUM SE CALCULEAZA METABOLISMUL BAZAL.

8
6.
A SPALA PUTINA= A FUGI,A PLECA
A BATE APA-N PIUA=A VORBI MULT SI PROST A TRANCANI
ASI DA ARAMA PE FATA=A-SI ARATA FATA, A-SI DEZVALUI ADEVARUL
A FACE CU OU SI CU OTET=A CERTA ,A MUSTRA
A FACE LUNTRE SI PUNTE=A FACE TOT POSIBILUL.S SE ZBATE.
A-SI NUNE POFTA-N CUI=A RENUNTA LA CEVA,A-SI LUA GANDUL
A TAIA FRUNZE LA CAINI=A NU FACE NIMIC.A ASTEPTA SA TREACA
TIMPUL
A FACE PE DRACU-N PATRU=A SE LUPTA ,A SE ZBATE
A FESTELUI IACAUA=A FACE DE RAS PE CINEVA,A FACE DE RUSINE
A-SI PUNE PIROSTIILE IN CAP= A SE MARITA,A SE CASATORI
A STRICA ORZUL PE GASTE= DAI CEVA BUN LA CINECA CARE NU
MERITA A SACRIFICA
A BATE SAUA SA PRICEAPA IAPA=A FACE ALUZIE LA CEVA, A DA SA SE
INTELEAGA
A-SI LUA INIMA-N DINTI=A-SI FACE CURAJ, A SE CALMA
A NU-I FI BOII ACASA=A NU AVEA CHEF, A FI PROST
A O PUNE DE MAMALIGA=A FI INTR-O INCURCATURA,A FI INTR-O
SITUATIE DIFICILA
A DA SFARA-N TARA= A DA DE VESTE, A DA DE STIRE
A PLATI OALE SPARTE=A PLATI PENTRU FAPTELE ALCUIVA
A PUNE PAIE PE FOC=A STARNI A ATATA ,A INSTIGA

9
10