DEMERSUL DIDACTIC

Strategii didactice
Evenimente Obiec
instrucţio- tive Conţinuturile învăţării Metode, Mijloace Forme de acti-
nale procedee didactice vitate

Evocare Asigur condiţiile optime pentru buna desfăşurare a lecţiei, rugînd Frontal
elevii să pregătească materialele necesare, să-şi corecteze poziţia în
bancă şi să păstreze ordinea şi disciplina.
Activitatea
Spargerea În grup
Activare ! gheţii

Ascultați versurile și stabiliți starea eului liric, tonul poeziei:

Scumpă țară și frumoasă, Tablă

O! Moldova, țara mea! Lectura-
O1 Cine pleacă și te lasă model
E pătruns de jale grea.

Eu te las, țară iubită,

De-al tău cer mă depărtez,
Dar cu inima cernită
Plâng amar, amar oftez! Frontal
( Vasile Alecsandri )

 Starea eului liric este de durere, tristețe, jale, aceasta fiind

exprimată în versul: Descoperi-
“E pătruns de jale grea.” sau „Plâng amar, amar oftez„ rea
 Tonul poeziei este unul elegiac. Frontal
Realizarea
sensului Analiza
Anunţ titlul lecţiei,. : Elegia-specie a timpului modern. Eul liric:
Observaţia Frontal
trăiri, stări, ipostaze. Teme. Motive. Mesaj. “Pe lângă plopii fără
soț..” de Mihai Eminescu

2
 Poezia pe care o vom studia azi este o elegie.
O2 Lectura poeziei Pe lângă plopii fără soț de Mihai Eminescu

Care este starea postlectorală ?

J Lectura poeziei provoacă trăiri și emoții de tristețe ,

nostalgie, regret, acestea fiind caracteristice elegiei
O4 Manualul
Definim noțiunea !

Elegia- specie lirică cultă în care poetul își exprimă un sentiment

Conver-
de tristețe, melancolie, durere.
O3 saţia
Particularitățile elegiei !

Particularitățile elegiei  Sentimental dominant,

fiind de tristețe, durere, Observaţia
regret Conver-
 Elegia are character saţia
filosofic Frontal
 Are conținut meditative
 Tonul este elegiac
Autori ai elegiei D. Bolintineanu, V. Alecsandri,
M. Eminescu, G. Bacovia, N.
O5 Stănescu, A. Blandiana

Atenție !

Stabiliți starea de spirit a eului liric din poezie din incipitul poeziei

Descoperirea
Frunzuliţe
 Eul liric din incipitul poeziei transmite o stare de regret,
suferință interioară “ Tu nu m-ai cunoscut “
3
 Exerciţiul
Sarcini de lucru !

Stabiliți elementele cronotopului operei :

Spațiul Timpul
 Pe lângă plopi  O zi
 La geamul tău  În calea timpilor
 Pe pâmânt  În veci de veci
 Rânduri de vieți
 Noaptea Descoperi-
rea

Concluzie

Elementele de timp și de spațiu accentuează eternizarea

sentimentului suprem dragostea ce divinizează ființa iubită.

Ipostazele eului liric !

Tablă
Frontal
Ipostazele eului liric Eul liric cunoaște două ipostaze
I. “I cea a tânărului de la Exercițiul
țară, îndrăgostit”, „La
geamul tău ce
strălucea/ privii atât de
des..”
II. A doua ipostază cea a
omului de geniu
“Și te privesc nepăsător
/ C-un rece ochi de
mort “ Manual
Frontal
Mărcile lexico-gramaticale Verbele la persoana I
 Am trecut Stabilirea
 Am înțeles
 Mi-
 Ne-

4
  tale

Descoperă !

Descoperiți care este tema și motivele pe care le constituie poezia?

Tema o constituie aspiratia poetului spre iubirea ideală, spre

perfectiune, care nu se poate împlini , iar ideea poetica exprimă
tristețea și nefericirea eului liric pentru imposibilitate aatingerii
iubirii ideale.

Motivele literare prezente în textul liric: Conversația

 Plopul – “Pe lângă plopii fără soţ”;

 Dorul – „Să ne iubim cu dor”;
 Noaptea – „Şi noaptea candelă s-aprinzi”. Manual

Limbajul artistic în textul liric !

Limbajul artistic este susținut în poezie de figurile de

stil și verbele la modul conjuctiv și condițional optativ “să-mi fi
Exercițiul
dat”, “să ne iubim”, “s-ar fi aprins” ce surprind stările
interioare ale eului în cazul împlinirii idealului în iubire.

Verbele la timpul prezent “îmi pare rău”, “se-ntoarce”, “semeni” au

rolul de a sublinia nefericirea eului poetic marcat de indiferența
afectivă a femeii, aceasta fiind incapabilă să își depășească condiția
pentru a atinge dragostea ideală.

Reflecţia Figurile de stil sprijină limbajul expresiv prin:

J Epitetele stilistice: “ochi păgâni”, “rece ochi”, “farmec
sfânt” au rolul de a potența starea afectivă, acestea
surprinzând emoțiile eului poetic;
J Metafore simbolice: “fără soț” simbolizând incapacitatea de
a se realiza idealul iubirii; “un rece ochi de
5
 mort” semnificând renunțarea definitivă a omului superior
profund întristat de superficialitatea femeii.

La nivelul întregii poezii, se remarcă limbajul ușor sărac în

expresivitate, dar acest lucru indică starea de pustietate a eului
poetic.
La nivelul prozodiei:
 măsura versurilor este de 6-8 silabe;
 rima este încrucișată;
 ritmul este iambic, dominat de accente grave.

Concluzii
 Prin simbolistica ei, poemul Pe lângă plopii fără soț este o
elegie, în care nefericirea se asociază cu dezamăgirea și
efemerul cu eternitatea.
 Prin ideile sale profunde, poezia reprezintă o
Extensia adevărată capodoperă  a liricii eminesciene.
 În creația lui Mihai Eminescu, iubirea absolută la care
aspiră omul de geniu este în corespondență cu natura.
 Poemul are la bază opoziția dintre iubirea chinuitoare și
dezamăgirea față de superficialitatea femeii iubite.
 Întreaga poezie este marcată de adresarea la persoana a II-
a singular, în care eul poetic își prezintă emoțiile către ființa
iubită ce este indiferentă.
 Tematica tratată de poet este iubirea și natura, dar tabloul
naturii este unul inexpresiv, sărac fiind asociat cu solitudinea
și pustietatea din inima poetului.
 Poezia se concentrează pe aspirația eului spre împlinirea
iubirii ideale dar care nu se concretizează, iar ideea poetică
amplifică nefericirea acestuia pentru imposibilitatea întregirii
cuplului.
 Plopii sunt martorii experienței eului liric, care participă la
confesiunea trăirilor interioare, ei fiind “fără soț” ceea ce
indică imposibilitatea realizării cuplului romantic.
 În poezie, motivul rămâne omul superior confuz și
6
 dezamăgit de femeia iubită.

Activitate pentru acasă

Pentru acasă elevii vor avea să indentifice trăsăturile speciei din

poezia Trecut-au anii... de Mihai Eminescu