Limba și literatura română. Profesor: Motelică Elena.

Gimnaziul Alexeevca

Proiect de scurtă durată

Clasa: a VIII – a Data: 02.12.2015 Tipul lectiei: dobîndire de cunoștințe

Tema lectiei: ”Codrule, codruțule” de Lucian Blaga. Expresivitatea figurilor de stil.

Competența 9. Operationalizarea terminologiei lingvistice si literare, în limita standardelor de continut.
Subcompetența: 9. 2. Aplicarea instrumentarului de interpretare a textului literar.
Obiective operationale:
O1 – să citească expresiv poezia
O2 – să identifice procedeele de expresivitate artistică în poezie
O3 – să sesizeze prezenţa eului liric şi a mărcilor acestuia în doină;
O4 – să comenteze valoarea expresivă a procedeelor artistice în text
O5 - să preţuiască tezaurul de sensibilitate artistică a creaţiei populare
Strategii didactice: scrierea liberă, conversația, problematizarea, învățarea prin descoperire, exercițiul,
analiza, descoperirea, asalt de idei, acrostihul
Materiale didactice: nootbuck, foi adezive, imagini, poster, manualul

Etapele Activitatea profesorului Timp Metode si Resurse

lectiei procedee
Evocare  Moment organizatoric; 5
 Verificarea temei de casă (Comentariul unui citat
despre cîntec.
1. ”Cel care cîntă își alungă suferințele” Cervantes.
2. Muzica este arta cea mai apropiată de lacrimi și
amintire (Oscar Wilde)
3. Muzica exprimă ceea ce nu poate fi spus și despre
ce e imposibil de a tăcea.(Victor Hugo)
 Audierea unei melodii. Gheorghe Zamfir ”Doina de
jale”
https://www.youtube.com/watch?v=b6TinfzTtfk
- Continuați gîndul: Această melodie mă… Scrierea libera Nootbuck
- Ce sentimente, emotii ati trăit ascultînd această
melodie Conversația
 Induc elevilor asocierea transmiterii sentimentelor
cu arta cuvîntului

25
Realizarea  Anunțarea subiectului lecției
sensului Problematizarea
- Cum credeți ce legătura au imaginile propuse cu Învățarea prin Anexa
doina? descoperire
( o frunză, fluier, o pădure, un păstor)
- Cine a interpretat / interpretează doine la noi în
republică? (Gh. Zamfir, N. Botgros, N. Sulac..)

 Studierea datelor biografice despre Lucian Blaga Învățarea prin Anexa

(Fiecare grup studiază date biografice despre autor) descoperire
 Lectura poeziei
 Impresii despre poezie:
a. M-a impresionat .........................................
b. Am simţit la lectură ...........................................
c. Doina citită redă o stare de ..................................
d. Nu mi-a plăcut ......................................................
e. Părerea mea este că.................................................
Limba și literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca

 Lectura unui fragment din Dan Puric pentru a

accentua timpul doinei - ideea de perenitate şi a
stărilor transmise.

„ Mi-a zis maestrul meu Dem Rădulescu:

- Gică, tu ştii din ce e făcută doina?
Zic:
- Din suferinţă, domnule profesor!
- Da, băi Gică,(aşa ne zicea la toţi: Gică), dar e din
suferinţă continuă.
- Adică, cum, domnule profesor!
- E, ia pune tu mîna pe masă, eu îţi dau cu ciocanul; tu
faci: au, au!
Şi cînd îţi mai trece, îţi mai dau: au, au, au!
Şi cînd să te refaci, îţi mai dau: au, au, au, au!
Băi, e suferinţă fără pauză: au, au, au şi of, of, of!
Remarcabil! Niciun antropolog n-a găsit explicaţia asta:
doina este suferinţă fără pauză.”

 Încadrarea textului într-unul dintre genurile literare

studiate şi explicarea opţiunii alese.
 Formarea cu elevii a definiţiei pentru cuvîntul Exercițiul
doină.
Doina - este o creație lirică, vocală sau instrumentală, în
care interpretul își exprimă în mod direct
sentimentele de dor, de jale, de înstrăinare, de
revoltă, tristețe, iubire, ură împotriva
asupritorilor

 Analiza textului. Analiza

- Din punct de vedere al masei vocabularului ce fel
de cuvinte predomină?
( curat românească deoarece lipsesc arhaismele,
regionalismele și neologismele; majoritatea cuvintelor
aparțin vocabularului fundamental.
Ceea ce ne demonstrează circulația doinei în timp și
spațiu)

 Ex. 3, pag. 57 Descoperirea

(Diminutivele “codrutule”,”drăguțule” sugerează legătura
strînsă dintre tînărul îndrăgostit si codru)

 Identificarea figurilor de stil din poezie:

(Elevii vor fi împărțiți în două grupuri) Descoperirea
I grup – Naiștii - Personificările: „ Codrule, codruțule,
Anexa
Bunule, drăguțule,
Ian desfă-ți cărările”
Enumeraţiile: „Bunule, drăguțule,”

II grup – Fluieriștii - Epitetele: „ Codrule, codruțule,

Bunule, drăguțule,”
„Dorul mândrei arzător!
 Limba și literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca
Repetiţiile: „Plouă, Ploua..”

 Identificarea imaginilor artistice create de figurile

de stil.
Fișă adezivă galbenă (Frunze)– pentru imagini vizuale Foi
Fișă adezivă roz( inimă) – pentru imagini auditive adezive,
(vor lipi pe cheia sol foile adezive) poster
Asalt de idei
- Realizați legătura dintre cheia sol, frunze și inimă,
folosite ca poster la această activitate (Cheia sol –
se cîntă, Frunze – se interpretează, inima – redă
sentimentele)
- Ce imagini predomină?

 Se observă preponderenţa imaginilor auditive,

concluzionînd că doina se cîntă.

Reflectie 12
- Care sunt mărcile eului liric? (-ți, mă face)
Conversația
- Ce stări ne transmite eul liric? (stările eului liric dirijată,
oscilează între durere si deznădejde între speranță si
incertitudine.)

- Ce sentimente predomină? (sentimente de dor,

căruia i se asociază jalea si durerea)

 Alcătuirea acrostihului, pornind de la cuvîntul Acrostih Anexa

doină, care să cuprindă idei/ sentimente transmise
în textul literar propus
Acrostihul cuvîntului doină.
D- duioşie, doliu;
O – om, oftare;
I – inima, iubire;
N – năzuinţă, nelinişte;
A – ardoare, avînt, alint;

Extindere 3
 Memorizarea poeziei
 De selectat o doină din sat, din literatura artistică
Limba și literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca
Limba și literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca
Limba și literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca
Limba și literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca
 Limba și literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca

LUCIAN BLAGA
n. 9 mai 1895 - m. 6 mai 1961 (66 ani)

S-a născut la Lancrăm, lîngă Sebeș. Lucian Blaga a fost al nouălea copil al unei familii de
preoți, fiul lui Isidor Blaga și al Anei (n. Moga). Copilăria i-a stat, după cum mărturisește el
însuși, „sub semnul unei fabuloase absențe a cuvîntului”, viitorul poet – care se va
autodefini mai târziu „Lucian Blaga e mut ca o lebădă” – neputînd să vorbească pînă la
vîrsta de patru ani.
Primele clase le-a urmat la Sebeș, la școala primară germană (1902-1906), după care a
urmat Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1906–1914), unde era profesor ruda sa, Iosif
Blaga.
A urmat cursurile Facultății de Teologie din Sibiu și Oradea în perioada 1914–1916, pe
care le-a finalizat cu licență în 1917. A studiat filosofia și biologia la Universitatea
din Viena între anii 1916 și 1920, obținînd titlul de doctor în filosofie. Aici a cunoscut-o
pe Cornelia Brediceanu, cea care îi va deveni soție.
În anul 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj la o catedra
creata in mod special pentru el (Filosofia culturii). A funcționat ca profesor universitar
pînă în 1948, cînd a fost îndepărtat cu brutalitate de la catedră. Motivul este de natură
politică: se pare că Blaga a refuzat invitația de a conduce Partidul Național Popular.
În 1938 este numit ministru în Portugalia.
Pe 6 mai Lucian Blaga moare. Este înmormîntat de ziua lui, pe 9 mai.
În cinstea lui Lucian Blaga, pe Aleea Clasicilor din Chișinău, a fost ridicat un bust
din bronz.
Serviciile poștale din Republica Moldova au emis, în 1998, o marcă poștală cu portretul lui
Lucian Blaga, cu valoarea nominală de 1,80 lei
 Limba și literatura română. Profesor: Motelică Elena. Gimnaziul Alexeevca

D___________
O___________
I ___________
N___________
A___________