HRONICUL SI CANTECUL VARSTELOR

DE L.BLAGA PROF.DELIA
SEICEAN,CNME

Prezentare generala

Volumul se incadreaza in categoria memoriilor, care, alaturi de amintiri si de jurnal fac parte
din literatura de frontiera.
Spre deosebire de jurnal, catre presupune o notatie zilnica a evenimentelor biografice, memoriile
reflecta fluxul amintirii si pot comprima o perioada mai mare de timp.Memoriile respecta “pactul
autobiografic”(P.Lejeune) care presupune identitatea dintre autor, si personajul protagonist,
precum si autenticitatea relatarii la persoana I.
Cartea lui Blaga evoca intr-o forma specifica perioada copilariei si adolescentei.Existenta
protagonistului este inca din primii ani, tutelata de cele doua figuri emblematice, zeii lari ai
familiei-Mama si Tata, nu intamplator scrisi cu majuscule, in semn de reverenţă.
Memorialistul evoca perioada copilariei, din momentul in care este “aruncat in lume”, in 9 mai
1895-prezentat metaforic in motto-ul in versuri- si fabuloasa lipsa a cuvantului, care marcheaza
destinul sau exceptional.Acest refuz de luare in posesie a cuvintelor pana la varsta de patru ani, e
asociata cu dorinta lui de a prelungi starea embrionara, de increat, aspiratia de a nu intra in pacat
prin cuvant;pe de alta parte, o explicatie psihologica a gestului sau poate fi legata de complexul
copilului-substitut, sau al copilului nedorit, care vine pe lume in familia Blaga dupa disparitia
tragica, la o varsta frageda, a surorii sale, Lelia.Figura surorii disparute este astfel mitizata de
familie, incarcata de toate perfectiunile posibile.Din acerasta cauza “Lulu popii “ refuza timp de
4 ani sa-si asume apartenenta la familie.Doar in momentul in care mama i se adreseaza direct si
convingator, ca unei fiinte distincte in personalitatea ei, copilul isi asuma cuvintele care ies din
gura lui intregi “ca argintul strecurat”.
Cel de-al 9-lea copil si ultimul al familiei, cu toate datele unui destin exceptional, de ales, duce
o copilarie obisnuita la tara, traind in orizontul basmelor si al aventurilor “in zariste cosmica”,
alaturi de tovarasii de joaca si de fratii mai mari.
Autoritatea familiei este Tatal, preotul din Lancram, de langa Sebes si Balgrad.Acesta este o
figura pitoreasca, un pater familias nonconformist, atipic pentru vocatia lui sacra.Cu o
inteligenta iesita din comun, acesta face scoala nemteasca la Sebes si Sibiu, reusind sa faca trei
ani intr-unul si sa-si dea bacalaureatul cu onoruri.Dotat cu o inventivitate aparte, el aduce tehnica
moderna in sat si ii invata pe sateni sa isi usureze munca la camp;tot de la el satenii iau modelul
de a-si da copiii la invatatura si cultiva anumite produse care, vandute la targ, le aduc beneficii.
Din pacate, preotul are si o fire inconstanta, se plictiseste repede de preocuparile sale.Singura
constanta a intregii sale evolutii este pasiunea pentru carte si pentru lectura.Nemultumit de
propriul destin, el ar dori sa plece in Tara ,dar o anumita inertie si greutatile familiei il tin in
loc.Expeditiile sale bahice la cazinouri sunt rezultatul acestei nemultumiri fata de propriul destin,
care se soldeaza cu protestele si ironiile mamei(“Arde Balgradul!”)
Mama este o “fiinta primara” , ea pastreaza duhul si spiritul familiei.Cu toate ca nu are
studiile tatalui, ea poseda o inteligenta nativa si aduce cu ea orizontul traditiei si al
magiei.Stapanita de “sacrul egoism al familiei “, ea tine gospodaria in picioare, este activa si
destoinica, ducand greul vietii zilnice.De o frumusete severa, lipsita de orice urma de
cochetarie,ea are origini aromanesti, facand parte dintr-o cunoscuta familie care va da numerosi
intelectuali romani, familia Moga.Naratorul-personaj o numeste “eine Urmutter”, incercand sa
cuprinda in acest cuvant legatura ei cu lumea obarsiei, a originilor; instinctele ei materne ii vin
de undeva de departe, dintr-o vitalitate genetica, “preistorica” a neamului.
Volumul impresioneaza prin nuantele stilului confesiv, monologul original si autentic, care
imbina neologismul, cuvantul popular si regional cu arhaismul, intr-un limbaj metaforic unic,
plin de culoare si poezie.