Oedip rege

Cetatea Teba este bantuita de ciuma si regele Oedip si-a trimis cumnatul, pe Creon, sa afle de la oracolul din Delphi cum isi poate salva tara de teribilul flagel. Creon se intoarce cu vestea ca zeii vor face sa inceteze ciuma atunci cand tebanii il vor pedepsi pe ucigasul inca necunoscut al lui Laios, fostul lor rege. De fapt, oracolul nu spune atat de precis dar Creon face legatura intre raspunsul oracolului si crima nerezolvata. O dat aflat motivul (unul din locuitorii cet ii omor!se pe Laios, fostul conductor", Oedip #ncepe ancheta pentru aflarea adevrului, arunc!nd totodat un blestem asupra uciga$ului, pe care #l sorte$te s fie toat via a urmrit de pcatul sv!r$it, iar nici un locuitor s nu-l adposteasc din motiv %c-i o ru$ine pentru noi. &ornind cercetarea, el o conduce tot mai aprig cu c!t #ncepe s bnuiasc, la un moment dat c vinovatul ar putea fi chiar el. Oedip este strain de Teba, el a venit din Corint si a fost incoronat rege in locul lui Laios, mort de curand, ca rasplata pentru ca, rezolvand enigma 'fin(ului, scapase cetatea de acest monstru care lua viata tuturor celor care nu ii puteau raspunde la ghicitoare. )nainte de a intalni 'fin(ul, Oedip aflase de la oracolul din Delphi ce soarta il asteapta, isi va ucide tatal si se va casatori cu propria lui mama. *stfel Oedip a hotarat sa nu se mai intoarca nicicand in Corint si sa plece in Teba in incercarea de a scapa destinului. )nsa pe drum ucide, dintr-o cearta, un batran. ' ne g!ndim numai ce fel de tat este cel ce #l ucide Oedip + nu poruncise el ca pruncul s fie aruncat #n prpastie, Oedip scap prin miracol $i rpune el pe cel care #i plnuise moartea. Caci Laios aflase si el de la oracol destinul sau, si precum fiul sau, incercase la randul sau sa evite prezicerea. Dar Oedip nu stia ca isi ucise tatal. -atranul proroc orb, Tiresias, prin darul sau cu totul aparte, cunoaste insa adevarul. *cum cand Oedip cauta asasinul, il chema (la sugestia corului" pe Tiresias. *cesta refuza sa dezvaluie secretul infiorat de gravitatea sa. %* sti e groaznic un lucru, cand nu-i de vreun/ 0olos acelui care-ar sti1. La insistentele lui Oedip care in cele din urma il acuza ca ar fi complotat la detronarea regelui Laios, Tiresias raspunde cu aluzii ce tintesc tot mai clar spre regele insusi. Cand in sfarsit il acuza direct. %)l cauti tu pe ucigas, 2sti insuti tu31, Oedip nu #l crede la #nceput, arunca 4igniri $i acuzatii de complot #mpreun cu Creon pentru #nlturarea regelui. De la inceput Oedip banuise ca motivele uciderii lui Laios erau politice si nu a fost atacat si ucis de niste talhari, iar teoria unei noi conspiratii a inceput sa se contureze in mintea sa. Totusi btr!nul profet spunea adevarul, ceea ce Oedip nu stie inca si il ia in deradere pentru ca nu a reusit sa rezolve ghicitoarea 'fin(ului, caci e orb si inutil, dar acesta ii raspunde. 5ma-nvinuiesti ca-s orb. Dar oare tu,/ Cu ochi-ti buni, tu naruirea nu ti-o vezi,1 Tot Tiresias intuie$te si orbirea lui Oedip. %*zi vede-va orbi3 2 om avut + srac/ 6a fi3 7n orb dus de toiag, cer$ind tot prin/ 'trini. 8i va afla c alor lui copii/ Le-a fost $i tat 9dar $i frate el le-a fost:/ C maic-si i-a fost $i fiu, i-a fost $i so :/ 8i c pe tatl su $i l-a ucis39 Te du-n/ &alat3 8i s frm!n i #n g!nd tot ce i-am spus./ )ar de-ai s afli c-am prezis gre$it, s spui/ C-n me$te$ugul meu sunt un nepriceput31 Oedip nu pare a se putea concentra si furia lui creste, astfel in fata argumentelor (plauzibile3" ale lui Creon cum ca nu este vorba de o conspiratie, el decide sa il condamne la moarte. *tunci intervine )ocasta, legatura dintre ei, sotia liu Oedip si sora lui Creon. )ncercand sa-l linisteasca, )ocasta, fosta nevasta a lui Laios, releva cateva fapte care pentru ea nu au insemnatate dar care sporesc zbuciumul lui Oedip. lui Laios i se perzise ca va fi omorat de propriul sau fiu, dar fusese ucis de necunoscuti la incrucisarea a trei drumuri cu putin timp inaintea sosirii lui Oedip in Teba, astfel incercand a dovedi ca profetiile nu sunt decat amagiri. )ngrozit de aceasta dezvaluire Oedip marturiseste ca, fara sa vrea, in urma unei certe, omorase un batran in locul descris de )ocasta, la rascrucea dintre Corint, Teba si Delphi. )si face intrarea un mesager din Corint care aduce vestea mortii regelui &ol;bus (tatal adoptiv al lui Oedip" si il informeaza ca poporul se asteapta ca el sa se intoarca la tron. Oedip ezita, desi acesta ii confirmase ca prezicerea oracolului nu s-a infaptuit si ca tatal sau nu a fost ucis de el, Oedip raspunde ca se teme de a-si vedea mama, <erope, pentru a evita totusi spusele oracolului. 6estitorul aduce precizari care o =ica =arcis-*ndrei Oedip >ege

fac pe regina )ocasta amutita de groaza sa vada adevarul: Oedip nu este fiul regelui din Corint, ci ii fusese adus chiar de catre mesager, la vremea aceea cioban, care il primise de la un alt pastor, din Teba. Din descoperire #n descoperire, Oedip se prbu$e$te #n %prpastia crudului adevr1. necunoscutul pe care cu mul i ani #n urm #l omor!se era chiar tatl su, Laios: iar )ocasta, regina vduv cu care s-a cstorit, este chiar mama sa. Orbit de furie o cauta ca sa o ucida. 7n slu4itor aduce vestea c regina s-a sp!nzurat, #nnebunit de pcatul sv!r$it. *cela$i slu4itor #n$tiin eaz c, gsind-o moart, Oedip $i-a scos ochii cu un ac pentru a-$i isp$i #ngrozitoarea crim, el nealeg!nd moartea pentru c nu suport g!ndul s-$i #nt!lneasc prin ii pe lumea cealalt. &rse$te Teba dup ce, reflect!nd la consecin ele pe care le vor suporta fetele sale, #$i ia rmas bun de la ele. %&e voi, copile, dac-a i pricepe de pe acum/ 2u mult v-a$ sftui. ruga i-v acum/ Ca ori$iunde ve i tri s-ave i un trai/ <ai bun dec!t al tatlui ce v-a dat na$tere91 Oedip si-a luat lumina ochilor spre a se pedepsi si a nu-si mai vedea faradelegile. Dar orbirea lui are si un rol simbolic, sugerand cunoastera profunda, pe vremea cand avea ochi, el nu vedea inauntrul sau. )n final, lumina puternica a adevarului i-a luat vederea asa cum soarele orbeste pe cel care cuteaza sa-l priveasca tinta. O dat aflat uciga$ul, Oedip #$i asum toate consecin ele pe care tot el le hotr!se, con$tientiz!nd rul ce se sl$luia #n el. 0aptul c a orbit reprezint puterea interioar ce #l caracterizeaz (amnunt specific eroilor de tragedie" $i lipsa puterii de a prevedea: dar, totodat, ochii #nchi$i #n e(terior se deschid #n interior, put!nd privi ad!nc #n sine. Oedip suport treptat starea de catharsis (e(il", la fel ca $i cititorul, el prbu$induse #ncet #n interior, cci pcatul mo$tenit se transform #n blestem. &rin destinul su, devine un arhetip cultural, o paradigm pentru #nl rile $i decderile omului. )n simbolul orbirii gasim sensul inaltator al tragediei. destinul l-a invins pe Oedip, dar acesta s-a ridicat deasupra sortii prin demnitatea cu care a infruntat-o si prin patosul cu care s-a pus in slu4ba adevarului. 'uperioritatea omului asupra destinului potrivnic sta in cunoastere3 <itul lui Oedip poart #n el semnifica ii de o tulburtoare permanen a uman. Dincolo de 'fin(, incest $i paricid, sau mai bine zis prin mi4locirea lor ni se dezvluie o profund $i mereu actual filosofie. * re ine din drama lui Oedip $i a sublinia at!t de #ngro$at faptul c $i-a ucis tatl $i a devenit so ul maei sale #nseamn a scpa esen ialul, a rm!ne opac la filosofia ascuns #n strvechea legend a substitui marile $i eternele ei probleme, problemele minore $i particulare a le unei societ i #n criz.

Adevarul? <ai e(ista insa o e(plicatie. >ationala. &oate ca Oedip s-a nascut cu picioarele deformate si nu i-a facut nimeni nimic, in definitiv nu se precizeaza clar cine a facut asa ceva, poate parintii inainte sa il trimita sa moara (dar de ce,", sau pastorul inainte de a-l salva .", Dar daca Oedip s-a nascut cu o malformatie atunci putea fi privit ca o anomalie, un monstru si trebuia trimis sa moara in afara orasului pentru a nu il pangari. Dar Oedip nu a murit si s-a intors sa pangareasca orasul din nou 9 'a nu uitam ca Oedip s-a dus la Delphi pentru ca aflase ca este bastard, un om care nu isi cunoaste deci tatal si caruia i se spune ca il va ucide, nu sar feri oare sa ucida orice om, de fapt probabil ca nu ar trebui sa se fereasca, nu e ceva chiar atat de obisnuit, iar Oedip a ucis cinci oameni, pe tatal sau si patru oameni din e(corta sa9 'au daca introducerea 'fin(ului e un semn ca vorbeam de Teba, capitala din 2gipt si nu cea din ?recia, 6eli@ovs@; il identifica pe Oedip cu faraonul ratacitor din Teba, *@hnaton (*menhotep )6" care slu4ea pe zeul solar *ton si care, de asemenea, se casatorise cu mama sa, regina Ti;.

=ica =arcis-*ndrei Oedip >ege