PROIECT DIDACTIC

DATA : 30 nov. 2009

CLASA : a X a A
PROFESOR : BoJthe Katalin
ARIA CURRUCULARĂ : Limbă şi comunicare
OBIECTUL : Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE : Romanul înstrăinării
SUBIECTUL LECŢIEI :” Moromeţii” de Marin Preda
TIPUL LECŢIEI :Formare de priceperi şi deprinderi ( receptarea textului )
COMPETENŢE GENERALE : 2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor ;
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare;
COMPETENŢE SPECIFICE :2.1 Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înţelegerii şi interpretării
personale;
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
COMPETENŢE DERIVATE : La sfârşitul orei toţi elevii vor fi capabili:
c1 – să motiveze apartenenţa romanului la tipologia acestuia( roman de familie) ;
c2 – să facă o corelaţie între familia Moromete şi familia văzută din alte perspective;
c3 – să cunoască ideea de pater familias prin intermediul intertextualităţii;
c4 – să realizeze un text argumentativ pe tema importanţei rolului de tată în cadrul familiei.
RESURSE :
● UMANE: Capacităţile de învăţare a elevilor clasei a XIII-a şi cunoştinţele lor anterioare;
● MATERIALE: - Manualul de limba şi literatura română pentru clasa a XII-a, Editura Corint, Bucureşti, Eugen Simion, Florina
Rogalski, Daniel Cristea Enache;
- Vistian Goia „Didactica limbii şi literaturii române”, 2002, Editura Dacia, Cluj – Napoca;
- Gabriela Cojocăreanu” Didactica specialităţii. Limba şi literatura română-liceu”, Editura Arves;
- Jean Chevalier şi Alain Gherbrant, Dicţionar de simboluri, Vol. 2.
STRATEGIA DIDACTICĂ :
1. METODE ŞI PROCEDEE :expunerea, conversaţia, demonstraţia, problematizarea, eseul de cinci minute, chiorchinele, cercetarea în
echipă.
2. RESURSE : Texte-suport; Fişe de lucru, schema pe tablă.
Momente / Timp Secvenţe de conţinut Activitatăţi de învăţare Metode şi procedee /
Evaluarea
● În orele anterioare am discutat despre romanul
Moromeţii de Marin Preda şi am ajuns la
concluziile:
- Marin Preda continuă preocuparea lui Liviu Rebreanu
pentru viaţa satului românesc.
- Romanul Moromeţii se înscrie în curentul realist.
- Noutăţile stilistice şi mai ales expresivitatea
limbajului fac din Marin Preda cel mai însemnat
EVOCARE romancier al perioadei.
10 min. Astfel, concluziile lecţiilor precedente ne vor ajuta în
lecţia de azi să demonstrăm că romanul Moromeţii este
un roman de familie.
- Definirea personală ca
● În primul rând, daţi o definiţie personală a
Pentru mine, familia este : centrul vieţii , etc. tehnică a imersiunii în
familiei.
● Ce puteţi spune despre rolul jucat de tată în
subiect.
cadrul familiei? După părerea mea, tatăl este : - Elevii îşi exprimă propriile
- capul / stâlpul familiei, etc. gânduri despre imaginea
Tehnica răspunsului subiectiv. familiei şi a tatălui.
Vom încerca astăzi împreună, să privim romanul
Moromeţii ca un roman de familie, pătrunzând în
casa familiei Moromete.
Pentru început, vă rog să-mi daţi şi alte exemple de Se enumeră o serie de romane în care este
Răspunsurile elevilor sunt
romane de familie din literatura română sau prezenta tema familiei : monitorizate pe tablă, iar
universală, cu care aţi făcut deja cunoştinţă prin Baltagul ( Mihail Sadoveanu), Mara ( Ioan
profesorul propune şi el alte
bibliografiile şcolare sau prin lecturile voastre Slavici ), În căutarea timpului pierdut (Marcel
exemple pentru completarea
particulare. Proust) etc. matricei semantice : Tema
familiei în literatura
română şi universală .
Anexa 1
Acum, întorcându-ne la Marin Preda şi la opera sa, Tema familiei este o temă centrală în cadrul Răspunsurile elevilor,
REALIZAREA ce îmi puteţi spune desprre viziunea acestui autor operei lui Marin Preda. completate de răspunsurile
SENSULUI asupra imaginii familiei şi a tatălui? profesorului, constituie
Momente / Timp Secvenţe de conţinut
30 min. Anexa 2
Pentru a vedea mai bine legătura dintre opera lui Marin
Preda şi tema familiei vă propun un fragment din
volumul de eseuri al autorului intitulat Imposibila
întoarcere în care vorbeşte despre eroul nostru Ilie
Moromete şi legătura sa cu tatăl scriitorului.
Acum, e timpul să pătrundem în casa familiei
Moromete şi să vedem ce fel de familie ne prezintă
Marin Preda. Astfel, îmi puteţi da exemple de
scene/situaţii semnificative din roman în care apare
familia Moromete?
Care credeţi că este cea mai semnificativă scenă dintre
cele menţionate?
Unde are loc desfăşurearea acestui moment Elevii identifică ”masa” , ca simbol al cinei ca
important din familia Moromete?
Activitatăţi de învăţare Metode şi procedee /
Evaluarea
suportul pentru realizarea
matricei semantice Familia.
Un elev citeşte cu voce tare fragmentul propus de
profesor:
“Scriind, totdeauna am admirat ceva, o creaţie Elevii îşi exprimă opinia
preexistentă , care mi-a fermecat nu numai despre mărturisirea lui Marin
copilăria, ci şi maturitatea: eroul preferat, Preda din Imposibila
Moromete care a existat în realitate, a fost tatăl întoarcere.
meu.”
Tehnica întrebării frontale, de
Elevii enumeră mai multe scene : scena cinei, verificare.
scena secerişului, etc.
Elevii recunosc scena cinei, ca scenă specifică
prezentării familiei Moromete şi a statului
fiecărui membru. Problematizarea
şi ritual.
- Se prezintă simbolistica mesei conform
dicţionarului de simboluri de Jean Chevalier şi Explicaţia
Allain Gheerbrant.
MASA = evocă ritualul împărtăşirii, este
reprezentată de masa rotundă a cavalerilor.
- Gralul trebuie aşezat în centrul mesei.
- Masa şi actul de a mânca reprezintă un loc
sacru şi un ritual sacru.
La chinezi , masa este imaginea cerului. Text şi intertext

Referindu-ne la scena cinei, vom analiza mai atent

simbolistica ”cinei” din mai multe puncte de vedere. Profesorul prizintă simbolistica ”cinei” prin
folosirea termenului comensualitate, explicând
Momente / Timp Secvenţe de conţinut Activitatăţi de învăţare Metode şi procedee /
Evaluarea
sensul cuvântului.
Pornind de la simbolistica comensualităţii în Comensualitate = a mânca laolaltă
literatura română, ne vom axa pe o intertextualitate Elevii citesc citatele de pe fişa de lucru şi
ce vă va lărgi ideea de unitate familială. realizează o dezbatere pe tema ” Importanţa Dezbaterea
Se aleg citate reprezentative din : unităţii familiale”
- Biblie (Cina cea de taină) ; Anexa 2
- Hanul Ancuţei (Mihail Sadoveanu) ; Exprimarea argumentată a
- Somnul de la amiază (Fănuş Neagu) ; propiului punct de vedere.
- Moromeţii (Marin Preda).

Analizând şi dezbătând fiecare text în care se Elevii vor avea ca timp de realizare a eseului Scrierea unui eseu
regăseşte simbolistica comensualităţii , având acum argumentativ, 10 minute, după care unul dintre argumentativ pe baza
o nouă viziune despre familie , realizaţi un text elevi vor citi cu voce tare eseul realizat. aspectelor discutate în clasă.
argumentativ pe tema : Familia de ”ieri” şi de
”azi”.
Pentru a întregii imaginea familiei Moromete şi Elevii citesc fragmentele din tabelul Text şi intertext
pentru a demonstra că romanul Moromeţii este un intertextual şi compară imaginea tatălui la
roman de familie/ despre familie? , vom insista puţin Dostoievski, Preda şi arhetipul biblic.
pe imaginea tatălui ca centru al familiei.
Pentru aceasta propun două modele : este vorba
despre F. Karamazov, modelul dostoievskian şi
REFLECŢIA David, modelul biblic. Exerciţiu de formulare a
10 min. Anexa 3 unor opinii.
Munca în grup ( rezolvarea
Ce asemănări şi deosebiri observaţi între modelul Clasa este împărţită pe grupe, iar elevilor le în echipă a fişelor de lucru).
predian şi cele două modele propuse? sunt împărţite fişele de lucru, aceştia
Anexa 4 completând tabelul cu asemănările şi
Fişă de lucru deosebirile întâlnite.
La final profesorul adună răspunsurile corecte
pe o planşă cu concluzii finale.
Tema de casă : Anexa 5
Momente / Timp Secvenţe de conţinut Activitatăţi de învăţare Metode şi procedee /
Evaluarea
Dacă ar fi să fiţi acum judecătorii lui Ilie Moromete,
l-aţi condamna pentru felul în care a ştiut să fie tată? Pornind de la ideea exprimată în afirmaţia de
mai jos şi comenteaz-o pornind de la personajul
principal din opera studiată.
● ” Tatăl apare în simbolistică nu atât ca
părinte, cât ca legiuitor.” - Dicţionar de
simboluri - (Paul Ricoeur) .
ANEXA 1

MATRICE SEMANTICĂ ÎN REŢEA

În
căutarea Moromeţii
timpului ( Marin
pierdut Preda)
(Marcel
Proust)

Bietul
Tema familiei Ioanide
în literatura (G.Căline
Română şi scu)
Ciclul
Comăneştilo universală
r
(Duiliu
Zamfirescu)

Familia
Thibault
Forsyte (R.M.du Gard)
Saga
(John
Galsworty)
ANEXA 2
INTERTEXTUALITATE = SCENA CINEI =

” Moroganii cinau la o masă încheiată de câteva scânduri, sub

salcâmul din partea de sus a ogrăzii, de unde se vede întreg
cătunul Găguleşti, format din vreo douăzeci de case (...) Trifan
se aşezase în locul de cinste, având înaintea ochilor casa de
cărămidă, ... iar femeile , Tasica şi fiica ei din prima căsătorie,
Maria – semănând leit , cu puii ieşiţi dintr-un ou cu două
gălbenuşe : mărunţele, vioaie – şedeau, una la stânga, cealaltă
la dreapta capului familiei. Ceaunul de lapte fiert era pus pe
nişte pirostrii, la îndemâna mamei. Ea turna în strachina
fiecăruia, după poftă. ” ( Fănuş Neagu – Somnul de la amiază)
„Cât ie şeau din iarnă şi până aproape de sfântul Niculae, Moromeţii
mâncau afară în tindă la o masă josă şi rotundă, aşezaţi în jurul ei pe nişte
scăunele cât palma. Fără să se ştie când, copiii se aşezaseră cu vremea unul
lângă altul, după fire şi neam. Cei trei fraţi vitregi, Paraschiv, Nilă şi Achim,
stăteau spre partea dinafară a tindei, ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să
se scoale de la masă şi să plece afară. De cealaltă parte a mesei, lângă vatră,
jumătate întoarsă spre străchinile şi oalele cu mâncare de pe foc, stăteau
întotdeauna Catrina Moromete, mama vitregă a celor trei fraţi, iar lângă ea îi
avea pe ai ei, pe Niculae, pe Ilinca şi pe Tita, copii făcuţi cu Moromete. (...)
Moromete st ătea parcă deasupra tuturor. Locul lui era pragul celei de-
a doua od ăi, de pe care el stăpânea cu privirea pe fiecare. Toţi ceilalţi stăteau
umăr lângă umăr, înghesuiţi, masa fiind prea mică. Moromete n-o mai
schimbase de pe vremea primei lui căsătorii, deşi numărul copiilor crescuse. El
şedea bine pe pragul lui, putea să se mişte în voie şi de altfel nimănui nu-i
trecuse prin cap că ar fi bine să se schimbe masa aceea josă şi plină de arsurile
de la tigaie.” ( Marin Preda – Moromeţii )

"În cea dintâi zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus şi L-au întrebat: Unde voieşti să-ţi pregătim să
mănânci Paştile? Iar El a zis: Mergeţi în cetate, la cutare şi spunţi-i: Învăţătorul zice: Timpul Meu
este aproape; la tine vreau să fac Paştile cu ucenicii Mei. Şi ucenicii au făcut precum le-a poruncit
Iisus şi au pregătit Paştile.

?
Iar când s-a făcut seară, a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici. şi pe când mâncau, Iisus a zis:
Adevărat grăiesc vouă, ca unul dintre voi Mă va vinde. şi ei, întristându-se foarte, au început să-I
zică fiecare: Nu cumva eu sunt, Doamne? Iar El, răspunzând, a zis: Cel ce a întins cu Mine mâna în
blid, acela Mă va vinde. Fiul Omului merge precum este scris despre El. Vai, însă, acelui om prin
care Fiul Omului se vinde! Bine era de omul acela dacă nu se năştea. Şi Iuda, cel ce L-a vândut,
răspunzând a zis: Nu cumva sunt eu, Învăţătorule? Răspuns-a lui: Tu ai zis. Iar pe cand mâncau ei,
Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este
trupul Meu. Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: Beţi dintru acesta toţi, Că acesta este
Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. şi vă spun vouă că
nu voi mai bea de acum din acest rod al viţei până în ziua aceea cand îl voi bea cu voi, nou, întru
împărăţia Tatălui Meu. Şi după ce au cântat laude, au ieşit la Muntele Maslinilor." (Matei 26, 17-30)
ANEXA 3
TABEL INTERTEXTUAL
Text de bază Text biblic
Moromeţii Pilda fiului risipitor
(Marin Preda) (Luca 15, 11-24)
Moartea lui Absalom
(2 Samuel 14, 25-26; 15, 1-6;
18: 2-14, 32-33;) Proverbele
(20, 20)
“Un om avea doi fii. Cel mai
tânăr dintre ei a zis tatălui
său : « Tată, dă-mi partea mea
de avere ce mi se cuvine » Şi
tatăl le-a împărţit averea.
Nu după multe zile, fiul cel
mai tânăr a strâns totul şi a
plecat într-o ţară depărtată,
unde şi-a risipit averea, trăind
în destrăbălare.
După ce a cheltuit totul, a
venit o foamete mare în ţara
aceea şi el a început să ducă
Imaginea tatălui
Viaţa ca o pradă
(Marin Preda)
Editura Albatros, Bucureşti,
1977,
pp. 49-51, 99-100.
“- Domnule, începu el, te duci
la Bucureşti...
...
Ascultam, dar cuvintele lui
îmi treceau pe de lături,
fiindcă nu erau destinate
pentru clipa de faţă şi nici
pentru viitorul apropiat. Cum
să înţeleg eu chiar imediat că
el, tatăl meu, îşi lua în acea
oră mâna de pe mine şi că mă
trimitea în lume cu gândul
nemărturisit că îndărăt n-
Texte auxiliare
Fraţii Karamazov
(F.M.Dostoievski)
Roman
în patru părţi şi epilog,
Volumul II,
Traducere de Ovid
Constantinescu şi
Izabella Dumbravă, Aparatul
critic
de Ion Ianoşi,
Editura Univers, Bucureşti,
1982,
pp. 96-97.
“Mitea nu se clintea din loc,
uitându-se la el, aşa cum stăte
întors în profil. Cu câtă
repulsie privise întotdeauna
profilul bătrânului atât de
precis conturat în momentul
acela în lumina vie a lămpii
ce-i cşdea piziş pe obraz
dinspre stânga : mărul lui
Adam ce se revărsa, bulbucat,
în afară, nasul coroiat, gura
lăbărţată într-un zambet de
depravată aşteptare. Mitea îşi
Dicţionar de simboluri
(Jean Chevalier,
Alain Gheerbrant)
Volumul 3 (P-Z),
Editura Artemis, Bucureşti,
1993,
pp.335-336.
Tată
« Simbol al procreării, al
posesiei, al dominaţiei, al
valorii. În acest sens, tatăl este
o figură inhibitoare ; sau, cum
spune psihanaliza, castratoare.
El este o reprezentare a
oricărei figuri de autoritate –
şeful, căpetenia, stăpânul,
profesorul, protectorul, zeul.
Rolul patern este conceput ca
descurajând eforturile de
emancipare şi ca exercitând o
Text de bază Text biblic
lipsă.
Atunci s-a dus şi s-a lipit de
unul din locuitorii ţării
aceleia, care l-a trimis pe
ogoarele lui să-i pască porcii.
Mult ar fi dorit el să se sature
cu roşcoavele pe care le
mâncau porcii, dar nimeni nu
i le dădea.
Şi-a venit în fire şi a zis : «
Câţi argaţi ai tatălui meu au
belşug de pâine, iar eu mor
aici de foame !
Mă voi scula, mă voi duce la
tatăl meu şi-i voi zice : Tată,
am păcătuit împotriva cerului
şi înaintea ta
Si nu sunt vrednic să mă
numesc fiul tău ; fă-mă ca pe
unul din argaţii tăi. »
Şi s-a sculat şi a plecat la tatăl
său. Când era incă departe,
tatăl său l-a văzut şi a fost
cuprins de milă faţă de el, a
alergat şi a căzut pe gâtul lui
şi l-a sărutat mult.
Fiul i-a zis : « Tată, am
păcătuit împotriva cerului şi
împotriva ta; nu mai «
Aduceţi repede haina cea mai
bună şi îmbrăcaţi-l cu ea ;
puneţi-i un inel în deget şi
încălţăminte în picioare !
Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi
aveam ce mai căuta ? Sigur că
mai devreme sau mai tărziu
un lucru ca acela trebuia să se
petreacă, dar, chiar aşa, venise
într-adevăr acea clipă ? Mă
uitam la marea de porumburi
printre care trecea şoseaua
spre gară, şi în niciun fel n-
aveam să-l mai văd pe tatăl
mau şi nici stând cu el astfel
în căruţa, simţindu-mă adică
tot mic, deşi nu eram, n-
aveam să mai stau.
Afară vedeam totdeauna cerul
albastru, sau norii, care ne
protejează cu ploile lor şi
simţim paşii noştri stăpâni pe
lume, până nu suntem loviţi şi
inima nu ne bate să ne spargă
pieptul... Trăisem astfel de
lovituri ; palma grea,
ţărănească, înjurătura,
cuvântul trivial, josnic, la
adresa mamei mele, se
abătuseră asupra mea. Familia
însă, cât era ea de dezbinată,
mă protejase. Astfel de meu.
Îi cunoşteam pe toţi oamenii
prin el. (...) Cei violenţi şi
josnici erau ocoliţi. De ăştia
trebuia « să fugi ». Erau
înafara oamenilor. Tata nu
stătea de vorbă cu ei. Încât
uitam totul numai cât îl
Texte auxiliare
simţi deodată pieptul
învâlvorat de o mânie aprigă,
înverşunată : « Uite-l ăsta e
rivalul meu, omul care-mi
otrăveşte zilele, călăul care
vrea să-mi distrugă viaţa ! »
Se dezlănţuise în el cu o furie
turbată ura aceea sălbatică,
vindicativă, despre care-i
vorbise cu câteva yile înainte
în chioşc, ca şi când ar fi avut
o presimţire, lui Alioşa, drept
răspuns la întrebarea
acestuia : « Să-l omori pe
tata ? Cum poţi să vorbeşti
aşa ? »
« Nu ştiu, nu ştiu nimic, îi
mărturisise el atunci, s-ar
putea să-l omor, după cum s-
ar putea să-l las în pace. Mă
tem însă c-am să-l urăsc prea
tare, că în momentul acela o
să-l urăsc numai văzându-I
mutra. Totul mi se pare odios,
nasul, ochii lui, mărul lui
Adam, ca o gâlcă, zâmbetul
acela neruşinat. Mi-e scârbă
de
influenţa ce privează,
limitează, reprimează,
sterilizează, ţine în robie. El
reprezintă conştiinţa în raport
cu pulsiunile instinctuale, cu
elanurile spontane, cu
inconştienţa; el întruchipează
lumea autorităţii tradiţionale
confruntată cu forţele noi ale
schimbării.
Tătăl dobândeşte măreţie
culturală în miturile despre
origini ; simbolistica lui se
confundă atunci cu aceea a
cerului şi trădează sentimentul
unei absenţe, a unei lipse, a
unei pierderi, a unui gol pe
care doar cel care ne-a dat
viaţă l-ar puea umple.
În tratatul său De
l’interpretation (Paris, 1966).
Text de bază Text biblic
tăiaţi-l ! Să mâncăm şi să ne
veselim, căci acest fiu al meu
era mort şi a înviat, era
pierdut şi a fost găsit. »
Şi au început să se
veselească.”
Texte auxiliare
vedeam, nu-i povesteam
nimic…
Mi-era de ajuns să-I aud
glasul liniştitor: « Ce faci, mă,
copile ? » şi lumea
întunecată , a cărei perdea se
dăduse o clipă la o parte şi
văzusem urâtul şi abjecţia, se
închidea la loc şi înceta să
mai existe pentru mine.”
 FIŞĂ DE LUCRU
MOROMETE
este un pater familias întârziat anacronic în epoca contemporană
DA,
pentru că
- tentativa lui de a menţine o
structură patriarhală, anacronică, se
ciocneşte de necesitatea afirmării
celei de ”a doua vârste” a civilizaţiei
ţărăneşti reprezentată prin Paraschiv,
Nilă şi Achim.
NU,
pentru că
- dezacordul dintre tată şi fii
care vor să trăiască ”altfel”,
izvorăşte dintr-un mod diferit
de a înţelege lumea, dezacord
care este actual şi în epoca
contemporană şi care dă naştere
conflictelor între generaţii de ieri
şi de azi.