P. 1
Povestea Lui Harap-Alb - Comentariu

Povestea Lui Harap-Alb - Comentariu

|Views: 4,064|Likes:
Published by Pop Iulia

More info:

Published by: Pop Iulia on Sep 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2013

pdf

text

original

Povestea lui Harap-Alb - comentariu

POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica în proza, un basm cult şi a apărut în "Convorbiri literare", la 1 august 1877. Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi şi motive populare, în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşlii lui Creangă. , Basmul povesteste peripetiile prin care trece un fiu de crai – Harap-Alb – plecat de l atre imparatia lui Verde-Imparat, fratele craiului. In drumul sau, Harap-Alb se intalneste a curtea tatalui sau c cu un span. El nu tine seama de povata tatalui sau si il ia pe span ca sluga. Prin viclesug, Spanul reuseste sa il surprinda pe Harap-Alb si chiar il determina sa-i jure credinta si ascultare. Astfel Harap-Alb devine sluga spanului. Din clipa in care Harap-Alb jura credinta spanului viata lui devine un calvar. Spanul il supune la grele si premejdioase incercari urmarind de fapt sa-l rapuna. Prin vitejie, demnitate, bunatate si cu ajutorul primit de la fiintele care ii vor binele, Harap-Alb reuseste sa il invinga pe Span si sa-l pedepseasca. Ca in orice basm binele invinge raul, iar rautatea si cruzimea sunt pedepsite. Chipul lui Harap-Alb este familiar folclorului nostru si il intalnim sub anumite nume. Cel mai raspandit este cel de Fat-Frumos. El este tipul eroului popular, care intruchipeaza toate trasaturile alese. El este cel mai mic dintre feciori craiului. Tot el se arata de la inceput cel mai curajos dintre feciori craiului. Harap-Alb reuseste sa iasa cu bine din toate necazurile pe care i le pricinuieste Spanul. Cu multa iscusinta reuseste sa aduca salati din gradina Ursului, sa ucida „cerbul batut in nestemate”, sa iasa nevatamat din „casa de arama” incinsa ca un cuptor si in final este readus la viata dupa ce a fost taiat de Span. Desi actiunea basmului se desfasoara sub planul fantasticului, ia contine elemente legate din viata poporului povestea se intemeiaza pe lupta dintre bine si rau. In toate basmele binele invinge raul, lucru intalnit si in basmul Harap-Alb. Creanga imprumuta eroilor supranaturali elemente de viata omeneasca, in speta taraneasca. Eroii din „Povestea lui Harap-Alb” desi uni dintre ei crai, imparati, ori fiinte supranaturale, se comporta si vorbesc aidoma oamenilor din popor. Fiul cel mic al craiului, dupa ce este pacalit de span, odrasla imparateasca, are calitatile omului din popor: istetime, vitejie, incredere in triumful dreptatii, omenie. Prin mila pe care Harap-Alb o manifesta cu fapturile naturii: albine, furnici, Harap-Alb se aseamănă cu

Proverbele si zicatorile au rolul de a spori rapiditatea povestiri si de a produce efecte hilarice. mucalita la care nu lipseste ironia realizata prin folosirea diminutivelor: „buzisoare”. dativul etic. Flamanzila. Numai asa va reusi sa se gandeasca la neajunsurile celor nefericiti. Prin originalitatea sa. Ochila. cum ar fi dialogul imparatului Ros cu petitorii infometati. Exprimarea poznasa. Majoritatea cuvintelor sunt de origine populara. apa moarta. Personajele sunt niste tarani care vorbesc in graiul moldevenesc. Respectul fata de fiintele nevinovate ale naturi constituie unul dintre elementele cele mai impresionante si acesta constitue izvorul umanismului lui Creanga. Pasari-Lati-Lungila. muncile. obiceiurile. cearta dintre Gerila si ceilalti. Limbajul capata si o tenta afectiva exprimata prin interjectii. Personajele intalnite in „Povestea lui Harap-Alb” au mentalitatea. „Povestea lui Harap-Alb” este alaturi de Anton Pann si de scriitorul francez Rableait. Poveste lui Harap-Alb poate fi considerata un mic roman de aventuri. Daca in „Amintiri din copilărie” Ion Creanga introduce mai intui numele personajelor si dupa aceea ne prezintă caracterele. Aceste personaje vorbesc lumii pe care o intalnim in „Amintiri din copilarie”. petitul. Sub aparenta unor personaje comice se ascund cinci prieteni solidarizati pentru dreptate. Aici intalnim existenta unor elemente de factura populara: calatoria. Scriitorul apeleaza la o varianta gama de mijloace artistice. Ion Creanga reuseste cu mult succes sa faureasca imaginea unei lumi tipic taranesti. cele trei smicele. casatoria. Unele au forma fonetica moldoveneasca. „bauturica”. incercarea puteri. gesturile. traditiile si limbajul ei specific. . cu comportamentul. Creanga este inconfundabil prin limbaj. Intalnim si unele elemente miraculoase: apa vie. Exista numeroase regionalisme in timp ce neologismele apar foarte rar. psihologia si limbajul lumii in care a copilarit si a trait autorul. Harap-Alb nu va deveni imparat decat dupa ce va trece prin focul unor incercari in care isi etaleaza curajul onestitatea si intelepciunea. in „povestea lui Harap-Alb” Creanga descuie intai „apucaturile” eroilor si dupa aceea le spune numele asa reuseste Creanga sa ni-i prezinte pe Gerila. proba focului.Fat-Frumos. Prezinta oameni si scene care starnesc rasul. izbanda mezinului.

Verde-împărat îi căsătoreşte pe Harap-Alb cu fata lui Roşu-împărat. de unde cade pe pământ şi moare. acesta trezmdu-se ca după un somn greu. păstrând taina "până când va muri şi iar va învia". de nu-l mai poate satura nici Pământul") şi Păsări-Lăţi-Lungilă ("fiul săgetătorului şi nepotul arcaşului") îl ajută să învingă piedicile ivite în încercarea de a o aduce pe fiica împăratului Roş la curtea lui Verde-împăiăt. Alunei. Sub ameninţarea morţii. iar cine nu. cu speranţa ca va scăpa de el: să-i aducă "saluţi din grădina ursului". el este păcălit de Spân. . Povăţuit de Sfântă Duminică. respectându-şi jurământul făcut. dar fala îl înconjoară "cu cele trei smicele de măr dulce". ca să-i urmeze la tron. de la care . bătută în nestemate. între care acela de a se feri de omul spân. de furnici şi de albine şi povăţuit permanent de calul său. Ca să-i pună la încercare. un basm cult şi a apărut în "Convorbiri literare". care. mezinul însă reuşeşte sa învingă proba şi obţine încuviinţarea de a pleca spre împărăţia lui Verde împărat. de zâna binefăcătoare."). îl face slugă.Duminicâ. iar "cine se duce acolo. (ierilă ("o dihanie de om care se perpelea pe lângă foc").POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica în proza. ca sa se însoare cu ea. Spânul îi dă numele de Harap-Alb. Spânul se repede ca un "câne turbat şi retează capul lui Harap-Alb. Aici sunt întâmpinaţi cu toate onorurile. se uită şi rabdă". pe care le avusese tatăl sau când a fost el mire" şi pleacă la drum după ce primeşte sfaturile împăratului. feciorul de împăiat jură că nu va spune nimănui cine este de fapt. pe care o ajutase. Subiectul este simplu. calul fermecat îl apucă pe Spân şi "mi ţi-l azvârle în înaltul cerului". să-i trimită pe cel mai viteaz dintre fiii sai. prin vicleşug. pielea unui cerb fabulos. Setilă ("fiul Secetei. dar fata împăratului Roş îl respinge pe Spân şi dezvăluie celor de faţă taina că Harap-Alb este adevăratul nepot al lui Verde-împărat. Spânul se dă drept nepotul său şi. Basmul "Povestea lui Harap-Alb" are ca sursă de inspiraţie basmul popular. împăratul. îl stropeşte cu apă vie şi-l învie. Harap-Alb reuşeşte să învingă toate probele. specific basmelor populare. armele şi hainele. îl supune pe HarapAlb la încercări primejdioase. Cei cinci prieteni fabuloşi: Ochilă ("care vede toate şi pe toţi altfel de cum vede lumea cealaltă: numai pe sine nu se vede cât e de lumoşel.o piele de urs şi îi sperie pe cei doi fii mai mari.. Ajutat de Sf. Ajunşi la palatul împăratului Verde. Flămânzilă ("foametea sac fără fund sau cine mai ştie ce pricopseală a 11. în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşlii lui Creangă. să o aducă pe fata împăratului Roş. Dat în vileag. mezinul îşi alege "calul. născut în zodia raţelor şi împodobit cu darul suptului").. iar la nunta lor au fost poftiţi toţi prietenii care l-au ajutat în peripeţiile sale să treacă probele şi a fost veselie mare. Verde împărat îi cere fratelui său. Cu toate acestea. fiindcă veselia a ţinut ani întregi şi mai ţine şi acum. la 1 august 1877. cu eroi şi motive populare. be şi mănâncă. care-1 slujeşte cu credinţă. "chiar şi sărăcimea ospăta şi bea!" Finalul basmului este hiperbolizat. dintr-uii nemăsurat orgoliu. împăratul se îmbracă într. .

având ca principiu de viaţă ideea că "cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ţinute în frâu"." (Nicolae Manolescu) . Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă. viclean. a avea capacitatea de a conduce. înfricoşător. de exemplu. ajutoarele venite în sprijinul binelui. umorul. psihologia şi limbajul personajelor. vicii. supus încercărilor sorţii din care tânărul trebuie să devină apt a-şi întemeia o familie. Spânul este simbolul răului. încercarea puterii. toate acestea particularizând stilul şi talentul prozatorului ilustrat în "Amintiri din copilărie". numai astfel reuşind să treacă unele-probe. valorificând tradiţiile moştenite de la străbuni (hainele. armele şi calul tatălui său). gestica. Spânul ilustrează proverbul "Să te ferească D-zeu când devine fecior de împărat". formulele tipice şi inovează pentru basmul cult umanizarea fantasticului prin comportamentul. adică de a crea viaţă. Harap-Alb este flăcăul supus iniţierii în experienţa vieţii către maturizare. precum şi naraţiunea prin dialog. flăcăul se înscrie în codul civilizaţiei ţărăneşti. capacitatea de a întreţine o familie.) Singurele personaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura. tulburări şi uimiri. bunătate. curajos. devine arogant. de a pune cu voluptate în fiecare propriile lui aspiraţii nerostite. (. răbdător. ca. Harap-Alb.. agresiv şi violent. este viteaz. personajele fabuloase. altele fiind depăşite de bunii săi prieteni. un fel de Făt-Frumos din basmele populare. adică de a se putea integra în viaţa colectivităţii. tact. s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădureţe". de a le retrăi aventurile. de a păstra un secret şi de a-şi ţine cuvântul dat. peţitul. personaje fabuloase de basm. Trecând cu bine toate probele. generos. slăbiciuni. angajat cu toată convingerea în lupta împotriva răului şi mai ales este înzestrat cu arta de a-şi face prieteni.Ion Creangă păstrează motivele (călătoria.. deoarece ele definesc trăsătura dominantă de caracter care-1 individualizează în mod sugestiv. discreţie. probele). "Geniul humuleştean este această capacitate extraordinară de a-şi lua în serios eroii. dictatorial. demonstrând generozitate. sfătuit şi ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui. jovialitatea şi erudiţia paremiologică. Prin întregul său comportament. inteligenţă. deoarece "frica păzeşte bostănăria" sau "când vezi că mâţa face marazuri.. El este mereu condus. omul spân şi omul roş. Pe de ajtă parte.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->