Povestea lui Harap-Alb - comentariu

POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica în proza, un basm cult şi a apărut în "Convorbiri literare", la 1 august 1877. Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi şi motive populare, în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşlii lui Creangă. , Basmul povesteste peripetiile prin care trece un fiu de crai – Harap-Alb – plecat de l atre imparatia lui Verde-Imparat, fratele craiului. In drumul sau, Harap-Alb se intalneste a curtea tatalui sau c cu un span. El nu tine seama de povata tatalui sau si il ia pe span ca sluga. Prin viclesug, Spanul reuseste sa il surprinda pe Harap-Alb si chiar il determina sa-i jure credinta si ascultare. Astfel Harap-Alb devine sluga spanului. Din clipa in care Harap-Alb jura credinta spanului viata lui devine un calvar. Spanul il supune la grele si premejdioase incercari urmarind de fapt sa-l rapuna. Prin vitejie, demnitate, bunatate si cu ajutorul primit de la fiintele care ii vor binele, Harap-Alb reuseste sa il invinga pe Span si sa-l pedepseasca. Ca in orice basm binele invinge raul, iar rautatea si cruzimea sunt pedepsite. Chipul lui Harap-Alb este familiar folclorului nostru si il intalnim sub anumite nume. Cel mai raspandit este cel de Fat-Frumos. El este tipul eroului popular, care intruchipeaza toate trasaturile alese. El este cel mai mic dintre feciori craiului. Tot el se arata de la inceput cel mai curajos dintre feciori craiului. Harap-Alb reuseste sa iasa cu bine din toate necazurile pe care i le pricinuieste Spanul. Cu multa iscusinta reuseste sa aduca salati din gradina Ursului, sa ucida „cerbul batut in nestemate”, sa iasa nevatamat din „casa de arama” incinsa ca un cuptor si in final este readus la viata dupa ce a fost taiat de Span. Desi actiunea basmului se desfasoara sub planul fantasticului, ia contine elemente legate din viata poporului povestea se intemeiaza pe lupta dintre bine si rau. In toate basmele binele invinge raul, lucru intalnit si in basmul Harap-Alb. Creanga imprumuta eroilor supranaturali elemente de viata omeneasca, in speta taraneasca. Eroii din „Povestea lui Harap-Alb” desi uni dintre ei crai, imparati, ori fiinte supranaturale, se comporta si vorbesc aidoma oamenilor din popor. Fiul cel mic al craiului, dupa ce este pacalit de span, odrasla imparateasca, are calitatile omului din popor: istetime, vitejie, incredere in triumful dreptatii, omenie. Prin mila pe care Harap-Alb o manifesta cu fapturile naturii: albine, furnici, Harap-Alb se aseamănă cu

Harap-Alb nu va deveni imparat decat dupa ce va trece prin focul unor incercari in care isi etaleaza curajul onestitatea si intelepciunea. cu comportamentul. Daca in „Amintiri din copilărie” Ion Creanga introduce mai intui numele personajelor si dupa aceea ne prezintă caracterele. Prezinta oameni si scene care starnesc rasul. Personajele sunt niste tarani care vorbesc in graiul moldevenesc. gesturile. Flamanzila. Exprimarea poznasa. dativul etic. Majoritatea cuvintelor sunt de origine populara. izbanda mezinului. obiceiurile. Aceste personaje vorbesc lumii pe care o intalnim in „Amintiri din copilarie”. cele trei smicele. Limbajul capata si o tenta afectiva exprimata prin interjectii. Ion Creanga reuseste cu mult succes sa faureasca imaginea unei lumi tipic taranesti. Sub aparenta unor personaje comice se ascund cinci prieteni solidarizati pentru dreptate. Proverbele si zicatorile au rolul de a spori rapiditatea povestiri si de a produce efecte hilarice. proba focului. incercarea puteri. cearta dintre Gerila si ceilalti. casatoria. „Povestea lui Harap-Alb” este alaturi de Anton Pann si de scriitorul francez Rableait. Pasari-Lati-Lungila. in „povestea lui Harap-Alb” Creanga descuie intai „apucaturile” eroilor si dupa aceea le spune numele asa reuseste Creanga sa ni-i prezinte pe Gerila. Intalnim si unele elemente miraculoase: apa vie.Fat-Frumos. Ochila. Prin originalitatea sa. psihologia si limbajul lumii in care a copilarit si a trait autorul. traditiile si limbajul ei specific. Respectul fata de fiintele nevinovate ale naturi constituie unul dintre elementele cele mai impresionante si acesta constitue izvorul umanismului lui Creanga. Scriitorul apeleaza la o varianta gama de mijloace artistice. Poveste lui Harap-Alb poate fi considerata un mic roman de aventuri. Exista numeroase regionalisme in timp ce neologismele apar foarte rar. mucalita la care nu lipseste ironia realizata prin folosirea diminutivelor: „buzisoare”. muncile. Numai asa va reusi sa se gandeasca la neajunsurile celor nefericiti. cum ar fi dialogul imparatului Ros cu petitorii infometati. Aici intalnim existenta unor elemente de factura populara: calatoria. Personajele intalnite in „Povestea lui Harap-Alb” au mentalitatea. Creanga este inconfundabil prin limbaj. „bauturica”. Unele au forma fonetica moldoveneasca. petitul. apa moarta. .

ca sa se însoare cu ea. mezinul îşi alege "calul. de furnici şi de albine şi povăţuit permanent de calul său.POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica în proza. de la care . Ca să-i pună la încercare. pe care le avusese tatăl sau când a fost el mire" şi pleacă la drum după ce primeşte sfaturile împăratului. la 1 august 1877. bătută în nestemate. mezinul însă reuşeşte sa învingă proba şi obţine încuviinţarea de a pleca spre împărăţia lui Verde împărat. să o aducă pe fata împăratului Roş. prin vicleşug. Verde-împărat îi căsătoreşte pe Harap-Alb cu fata lui Roşu-împărat. de unde cade pe pământ şi moare. respectându-şi jurământul făcut. iar "cine se duce acolo. Basmul "Povestea lui Harap-Alb" are ca sursă de inspiraţie basmul popular. . care. împăratul. în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşlii lui Creangă.o piele de urs şi îi sperie pe cei doi fii mai mari."). specific basmelor populare. Dat în vileag. Alunei. păstrând taina "până când va muri şi iar va învia". pe care o ajutase. Sub ameninţarea morţii. Verde împărat îi cere fratelui său. fiindcă veselia a ţinut ani întregi şi mai ţine şi acum. Spânul îi dă numele de Harap-Alb. Subiectul este simplu. el este păcălit de Spân. de zâna binefăcătoare. se uită şi rabdă". . (ierilă ("o dihanie de om care se perpelea pe lângă foc").Duminicâ. Setilă ("fiul Secetei. pielea unui cerb fabulos. acesta trezmdu-se ca după un somn greu. feciorul de împăiat jură că nu va spune nimănui cine este de fapt. dar fala îl înconjoară "cu cele trei smicele de măr dulce".. să-i trimită pe cel mai viteaz dintre fiii sai.. Aici sunt întâmpinaţi cu toate onorurile. Cei cinci prieteni fabuloşi: Ochilă ("care vede toate şi pe toţi altfel de cum vede lumea cealaltă: numai pe sine nu se vede cât e de lumoşel. iar la nunta lor au fost poftiţi toţi prietenii care l-au ajutat în peripeţiile sale să treacă probele şi a fost veselie mare. născut în zodia raţelor şi împodobit cu darul suptului"). împăratul se îmbracă într. cu speranţa ca va scăpa de el: să-i aducă "saluţi din grădina ursului". Flămânzilă ("foametea sac fără fund sau cine mai ştie ce pricopseală a 11. un basm cult şi a apărut în "Convorbiri literare". Povăţuit de Sfântă Duminică. Ajutat de Sf. ca să-i urmeze la tron. între care acela de a se feri de omul spân. armele şi hainele. Ajunşi la palatul împăratului Verde. Spânul se repede ca un "câne turbat şi retează capul lui Harap-Alb. dar fata împăratului Roş îl respinge pe Spân şi dezvăluie celor de faţă taina că Harap-Alb este adevăratul nepot al lui Verde-împărat. Spânul se dă drept nepotul său şi. îl face slugă. îl supune pe HarapAlb la încercări primejdioase. iar cine nu. calul fermecat îl apucă pe Spân şi "mi ţi-l azvârle în înaltul cerului". cu eroi şi motive populare. dintr-uii nemăsurat orgoliu. Harap-Alb reuşeşte să învingă toate probele. "chiar şi sărăcimea ospăta şi bea!" Finalul basmului este hiperbolizat. care-1 slujeşte cu credinţă. îl stropeşte cu apă vie şi-l învie. de nu-l mai poate satura nici Pământul") şi Păsări-Lăţi-Lungilă ("fiul săgetătorului şi nepotul arcaşului") îl ajută să învingă piedicile ivite în încercarea de a o aduce pe fiica împăratului Roş la curtea lui Verde-împăiăt. be şi mănâncă. Cu toate acestea.

armele şi calul tatălui său).. ca. este viteaz. Prin întregul său comportament. ajutoarele venite în sprijinul binelui. agresiv şi violent. toate acestea particularizând stilul şi talentul prozatorului ilustrat în "Amintiri din copilărie". omul spân şi omul roş. umorul. valorificând tradiţiile moştenite de la străbuni (hainele. psihologia şi limbajul personajelor. personajele fabuloase. (. dictatorial. sfătuit şi ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui. încercarea puterii. de a păstra un secret şi de a-şi ţine cuvântul dat. Spânul ilustrează proverbul "Să te ferească D-zeu când devine fecior de împărat". demonstrând generozitate. formulele tipice şi inovează pentru basmul cult umanizarea fantasticului prin comportamentul. Spânul este simbolul răului. înfricoşător. adică de a crea viaţă. adică de a se putea integra în viaţa colectivităţii. personaje fabuloase de basm. gestica. Trecând cu bine toate probele. Harap-Alb este flăcăul supus iniţierii în experienţa vieţii către maturizare. deoarece "frica păzeşte bostănăria" sau "când vezi că mâţa face marazuri. tact. devine arogant. a avea capacitatea de a conduce. tulburări şi uimiri. angajat cu toată convingerea în lupta împotriva răului şi mai ales este înzestrat cu arta de a-şi face prieteni. generos. "Geniul humuleştean este această capacitate extraordinară de a-şi lua în serios eroii. s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădureţe". Pe de ajtă parte. El este mereu condus. discreţie. Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă. curajos. bunătate. viclean. inteligenţă. altele fiind depăşite de bunii săi prieteni. numai astfel reuşind să treacă unele-probe. jovialitatea şi erudiţia paremiologică. un fel de Făt-Frumos din basmele populare. Harap-Alb. având ca principiu de viaţă ideea că "cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ţinute în frâu". probele). de a le retrăi aventurile. deoarece ele definesc trăsătura dominantă de caracter care-1 individualizează în mod sugestiv." (Nicolae Manolescu) . supus încercărilor sorţii din care tânărul trebuie să devină apt a-şi întemeia o familie. precum şi naraţiunea prin dialog. de exemplu. răbdător. capacitatea de a întreţine o familie.. peţitul. flăcăul se înscrie în codul civilizaţiei ţărăneşti.. vicii. de a pune cu voluptate în fiecare propriile lui aspiraţii nerostite.) Singurele personaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura. slăbiciuni.Ion Creangă păstrează motivele (călătoria.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful