Povestea lui Harap-Alb - comentariu

POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica în proza, un basm cult şi a apărut în "Convorbiri literare", la 1 august 1877. Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi şi motive populare, în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşlii lui Creangă. , Basmul povesteste peripetiile prin care trece un fiu de crai – Harap-Alb – plecat de l atre imparatia lui Verde-Imparat, fratele craiului. In drumul sau, Harap-Alb se intalneste a curtea tatalui sau c cu un span. El nu tine seama de povata tatalui sau si il ia pe span ca sluga. Prin viclesug, Spanul reuseste sa il surprinda pe Harap-Alb si chiar il determina sa-i jure credinta si ascultare. Astfel Harap-Alb devine sluga spanului. Din clipa in care Harap-Alb jura credinta spanului viata lui devine un calvar. Spanul il supune la grele si premejdioase incercari urmarind de fapt sa-l rapuna. Prin vitejie, demnitate, bunatate si cu ajutorul primit de la fiintele care ii vor binele, Harap-Alb reuseste sa il invinga pe Span si sa-l pedepseasca. Ca in orice basm binele invinge raul, iar rautatea si cruzimea sunt pedepsite. Chipul lui Harap-Alb este familiar folclorului nostru si il intalnim sub anumite nume. Cel mai raspandit este cel de Fat-Frumos. El este tipul eroului popular, care intruchipeaza toate trasaturile alese. El este cel mai mic dintre feciori craiului. Tot el se arata de la inceput cel mai curajos dintre feciori craiului. Harap-Alb reuseste sa iasa cu bine din toate necazurile pe care i le pricinuieste Spanul. Cu multa iscusinta reuseste sa aduca salati din gradina Ursului, sa ucida „cerbul batut in nestemate”, sa iasa nevatamat din „casa de arama” incinsa ca un cuptor si in final este readus la viata dupa ce a fost taiat de Span. Desi actiunea basmului se desfasoara sub planul fantasticului, ia contine elemente legate din viata poporului povestea se intemeiaza pe lupta dintre bine si rau. In toate basmele binele invinge raul, lucru intalnit si in basmul Harap-Alb. Creanga imprumuta eroilor supranaturali elemente de viata omeneasca, in speta taraneasca. Eroii din „Povestea lui Harap-Alb” desi uni dintre ei crai, imparati, ori fiinte supranaturale, se comporta si vorbesc aidoma oamenilor din popor. Fiul cel mic al craiului, dupa ce este pacalit de span, odrasla imparateasca, are calitatile omului din popor: istetime, vitejie, incredere in triumful dreptatii, omenie. Prin mila pe care Harap-Alb o manifesta cu fapturile naturii: albine, furnici, Harap-Alb se aseamănă cu

incercarea puteri. casatoria. dativul etic. obiceiurile. Intalnim si unele elemente miraculoase: apa vie. cu comportamentul. Creanga este inconfundabil prin limbaj. cearta dintre Gerila si ceilalti. proba focului. izbanda mezinului. in „povestea lui Harap-Alb” Creanga descuie intai „apucaturile” eroilor si dupa aceea le spune numele asa reuseste Creanga sa ni-i prezinte pe Gerila. Flamanzila. Aceste personaje vorbesc lumii pe care o intalnim in „Amintiri din copilarie”. traditiile si limbajul ei specific. Harap-Alb nu va deveni imparat decat dupa ce va trece prin focul unor incercari in care isi etaleaza curajul onestitatea si intelepciunea. Personajele sunt niste tarani care vorbesc in graiul moldevenesc. Personajele intalnite in „Povestea lui Harap-Alb” au mentalitatea. . Ion Creanga reuseste cu mult succes sa faureasca imaginea unei lumi tipic taranesti. Exista numeroase regionalisme in timp ce neologismele apar foarte rar.Fat-Frumos. „bauturica”. Pasari-Lati-Lungila. Poveste lui Harap-Alb poate fi considerata un mic roman de aventuri. psihologia si limbajul lumii in care a copilarit si a trait autorul. apa moarta. Unele au forma fonetica moldoveneasca. „Povestea lui Harap-Alb” este alaturi de Anton Pann si de scriitorul francez Rableait. Majoritatea cuvintelor sunt de origine populara. Scriitorul apeleaza la o varianta gama de mijloace artistice. Prezinta oameni si scene care starnesc rasul. Ochila. Numai asa va reusi sa se gandeasca la neajunsurile celor nefericiti. Respectul fata de fiintele nevinovate ale naturi constituie unul dintre elementele cele mai impresionante si acesta constitue izvorul umanismului lui Creanga. Exprimarea poznasa. mucalita la care nu lipseste ironia realizata prin folosirea diminutivelor: „buzisoare”. Aici intalnim existenta unor elemente de factura populara: calatoria. Prin originalitatea sa. Limbajul capata si o tenta afectiva exprimata prin interjectii. muncile. Daca in „Amintiri din copilărie” Ion Creanga introduce mai intui numele personajelor si dupa aceea ne prezintă caracterele. gesturile. Proverbele si zicatorile au rolul de a spori rapiditatea povestiri si de a produce efecte hilarice. cele trei smicele. Sub aparenta unor personaje comice se ascund cinci prieteni solidarizati pentru dreptate. petitul. cum ar fi dialogul imparatului Ros cu petitorii infometati.

de nu-l mai poate satura nici Pământul") şi Păsări-Lăţi-Lungilă ("fiul săgetătorului şi nepotul arcaşului") îl ajută să învingă piedicile ivite în încercarea de a o aduce pe fiica împăratului Roş la curtea lui Verde-împăiăt. Dat în vileag. iar "cine se duce acolo. mezinul îşi alege "calul. iar cine nu. Alunei. "chiar şi sărăcimea ospăta şi bea!" Finalul basmului este hiperbolizat. în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşlii lui Creangă. acesta trezmdu-se ca după un somn greu. prin vicleşug."). Ajutat de Sf. Spânul îi dă numele de Harap-Alb.. pe care le avusese tatăl sau când a fost el mire" şi pleacă la drum după ce primeşte sfaturile împăratului. care. de zâna binefăcătoare. cu eroi şi motive populare. pielea unui cerb fabulos. Harap-Alb reuşeşte să învingă toate probele. între care acela de a se feri de omul spân. Subiectul este simplu. la 1 august 1877. pe care o ajutase. de unde cade pe pământ şi moare. Verde împărat îi cere fratelui său. armele şi hainele. calul fermecat îl apucă pe Spân şi "mi ţi-l azvârle în înaltul cerului". care-1 slujeşte cu credinţă. ca să-i urmeze la tron. se uită şi rabdă". fiindcă veselia a ţinut ani întregi şi mai ţine şi acum. dintr-uii nemăsurat orgoliu. bătută în nestemate. (ierilă ("o dihanie de om care se perpelea pe lângă foc"). un basm cult şi a apărut în "Convorbiri literare". cu speranţa ca va scăpa de el: să-i aducă "saluţi din grădina ursului". de furnici şi de albine şi povăţuit permanent de calul său. iar la nunta lor au fost poftiţi toţi prietenii care l-au ajutat în peripeţiile sale să treacă probele şi a fost veselie mare. născut în zodia raţelor şi împodobit cu darul suptului").POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica în proza.o piele de urs şi îi sperie pe cei doi fii mai mari. . mezinul însă reuşeşte sa învingă proba şi obţine încuviinţarea de a pleca spre împărăţia lui Verde împărat. dar fala îl înconjoară "cu cele trei smicele de măr dulce". Verde-împărat îi căsătoreşte pe Harap-Alb cu fata lui Roşu-împărat. Spânul se repede ca un "câne turbat şi retează capul lui Harap-Alb. de la care . Ajunşi la palatul împăratului Verde. Povăţuit de Sfântă Duminică. dar fata împăratului Roş îl respinge pe Spân şi dezvăluie celor de faţă taina că Harap-Alb este adevăratul nepot al lui Verde-împărat. Cei cinci prieteni fabuloşi: Ochilă ("care vede toate şi pe toţi altfel de cum vede lumea cealaltă: numai pe sine nu se vede cât e de lumoşel. păstrând taina "până când va muri şi iar va învia".Duminicâ. respectându-şi jurământul făcut. împăratul. Ca să-i pună la încercare. specific basmelor populare. be şi mănâncă. Sub ameninţarea morţii. . Basmul "Povestea lui Harap-Alb" are ca sursă de inspiraţie basmul popular. Flămânzilă ("foametea sac fără fund sau cine mai ştie ce pricopseală a 11. feciorul de împăiat jură că nu va spune nimănui cine este de fapt.. el este păcălit de Spân. îl stropeşte cu apă vie şi-l învie. Setilă ("fiul Secetei. să-i trimită pe cel mai viteaz dintre fiii sai. împăratul se îmbracă într. ca sa se însoare cu ea. Cu toate acestea. să o aducă pe fata împăratului Roş. îl supune pe HarapAlb la încercări primejdioase. îl face slugă. Aici sunt întâmpinaţi cu toate onorurile. Spânul se dă drept nepotul său şi.

altele fiind depăşite de bunii săi prieteni. încercarea puterii. tact. vicii.Ion Creangă păstrează motivele (călătoria. bunătate.. deoarece "frica păzeşte bostănăria" sau "când vezi că mâţa face marazuri. Harap-Alb. numai astfel reuşind să treacă unele-probe. sfătuit şi ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui. omul spân şi omul roş. toate acestea particularizând stilul şi talentul prozatorului ilustrat în "Amintiri din copilărie". având ca principiu de viaţă ideea că "cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ţinute în frâu". agresiv şi violent. deoarece ele definesc trăsătura dominantă de caracter care-1 individualizează în mod sugestiv. El este mereu condus. flăcăul se înscrie în codul civilizaţiei ţărăneşti. de exemplu. formulele tipice şi inovează pentru basmul cult umanizarea fantasticului prin comportamentul. Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă.) Singurele personaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura. Trecând cu bine toate probele. ajutoarele venite în sprijinul binelui. dictatorial. "Geniul humuleştean este această capacitate extraordinară de a-şi lua în serios eroii.. de a le retrăi aventurile. peţitul. Pe de ajtă parte. Spânul ilustrează proverbul "Să te ferească D-zeu când devine fecior de împărat"." (Nicolae Manolescu) . personajele fabuloase. curajos. de a pune cu voluptate în fiecare propriile lui aspiraţii nerostite. un fel de Făt-Frumos din basmele populare. înfricoşător. precum şi naraţiunea prin dialog. adică de a crea viaţă. angajat cu toată convingerea în lupta împotriva răului şi mai ales este înzestrat cu arta de a-şi face prieteni. discreţie. jovialitatea şi erudiţia paremiologică. ca. Harap-Alb este flăcăul supus iniţierii în experienţa vieţii către maturizare. probele). demonstrând generozitate.. generos. psihologia şi limbajul personajelor. răbdător. devine arogant. Prin întregul său comportament. personaje fabuloase de basm. valorificând tradiţiile moştenite de la străbuni (hainele. supus încercărilor sorţii din care tânărul trebuie să devină apt a-şi întemeia o familie. s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădureţe". umorul. armele şi calul tatălui său). (. este viteaz. adică de a se putea integra în viaţa colectivităţii. viclean. inteligenţă. de a păstra un secret şi de a-şi ţine cuvântul dat. a avea capacitatea de a conduce. tulburări şi uimiri. slăbiciuni. capacitatea de a întreţine o familie. Spânul este simbolul răului. gestica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful