Povestea lui Harap-Alb - comentariu

POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica în proza, un basm cult şi a apărut în "Convorbiri literare", la 1 august 1877. Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi şi motive populare, în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşlii lui Creangă. , Basmul povesteste peripetiile prin care trece un fiu de crai – Harap-Alb – plecat de l atre imparatia lui Verde-Imparat, fratele craiului. In drumul sau, Harap-Alb se intalneste a curtea tatalui sau c cu un span. El nu tine seama de povata tatalui sau si il ia pe span ca sluga. Prin viclesug, Spanul reuseste sa il surprinda pe Harap-Alb si chiar il determina sa-i jure credinta si ascultare. Astfel Harap-Alb devine sluga spanului. Din clipa in care Harap-Alb jura credinta spanului viata lui devine un calvar. Spanul il supune la grele si premejdioase incercari urmarind de fapt sa-l rapuna. Prin vitejie, demnitate, bunatate si cu ajutorul primit de la fiintele care ii vor binele, Harap-Alb reuseste sa il invinga pe Span si sa-l pedepseasca. Ca in orice basm binele invinge raul, iar rautatea si cruzimea sunt pedepsite. Chipul lui Harap-Alb este familiar folclorului nostru si il intalnim sub anumite nume. Cel mai raspandit este cel de Fat-Frumos. El este tipul eroului popular, care intruchipeaza toate trasaturile alese. El este cel mai mic dintre feciori craiului. Tot el se arata de la inceput cel mai curajos dintre feciori craiului. Harap-Alb reuseste sa iasa cu bine din toate necazurile pe care i le pricinuieste Spanul. Cu multa iscusinta reuseste sa aduca salati din gradina Ursului, sa ucida „cerbul batut in nestemate”, sa iasa nevatamat din „casa de arama” incinsa ca un cuptor si in final este readus la viata dupa ce a fost taiat de Span. Desi actiunea basmului se desfasoara sub planul fantasticului, ia contine elemente legate din viata poporului povestea se intemeiaza pe lupta dintre bine si rau. In toate basmele binele invinge raul, lucru intalnit si in basmul Harap-Alb. Creanga imprumuta eroilor supranaturali elemente de viata omeneasca, in speta taraneasca. Eroii din „Povestea lui Harap-Alb” desi uni dintre ei crai, imparati, ori fiinte supranaturale, se comporta si vorbesc aidoma oamenilor din popor. Fiul cel mic al craiului, dupa ce este pacalit de span, odrasla imparateasca, are calitatile omului din popor: istetime, vitejie, incredere in triumful dreptatii, omenie. Prin mila pe care Harap-Alb o manifesta cu fapturile naturii: albine, furnici, Harap-Alb se aseamănă cu

obiceiurile. muncile. mucalita la care nu lipseste ironia realizata prin folosirea diminutivelor: „buzisoare”. „Povestea lui Harap-Alb” este alaturi de Anton Pann si de scriitorul francez Rableait. . Scriitorul apeleaza la o varianta gama de mijloace artistice. Unele au forma fonetica moldoveneasca. dativul etic. izbanda mezinului.Fat-Frumos. Ion Creanga reuseste cu mult succes sa faureasca imaginea unei lumi tipic taranesti. Proverbele si zicatorile au rolul de a spori rapiditatea povestiri si de a produce efecte hilarice. Daca in „Amintiri din copilărie” Ion Creanga introduce mai intui numele personajelor si dupa aceea ne prezintă caracterele. petitul. cele trei smicele. cu comportamentul. Harap-Alb nu va deveni imparat decat dupa ce va trece prin focul unor incercari in care isi etaleaza curajul onestitatea si intelepciunea. Aici intalnim existenta unor elemente de factura populara: calatoria. apa moarta. Flamanzila. Personajele sunt niste tarani care vorbesc in graiul moldevenesc. Aceste personaje vorbesc lumii pe care o intalnim in „Amintiri din copilarie”. Poveste lui Harap-Alb poate fi considerata un mic roman de aventuri. incercarea puteri. cum ar fi dialogul imparatului Ros cu petitorii infometati. proba focului. Pasari-Lati-Lungila. Sub aparenta unor personaje comice se ascund cinci prieteni solidarizati pentru dreptate. Prin originalitatea sa. casatoria. Personajele intalnite in „Povestea lui Harap-Alb” au mentalitatea. traditiile si limbajul ei specific. psihologia si limbajul lumii in care a copilarit si a trait autorul. Numai asa va reusi sa se gandeasca la neajunsurile celor nefericiti. cearta dintre Gerila si ceilalti. gesturile. Respectul fata de fiintele nevinovate ale naturi constituie unul dintre elementele cele mai impresionante si acesta constitue izvorul umanismului lui Creanga. Creanga este inconfundabil prin limbaj. Exista numeroase regionalisme in timp ce neologismele apar foarte rar. Exprimarea poznasa. Ochila. „bauturica”. in „povestea lui Harap-Alb” Creanga descuie intai „apucaturile” eroilor si dupa aceea le spune numele asa reuseste Creanga sa ni-i prezinte pe Gerila. Limbajul capata si o tenta afectiva exprimata prin interjectii. Intalnim si unele elemente miraculoase: apa vie. Prezinta oameni si scene care starnesc rasul. Majoritatea cuvintelor sunt de origine populara.

Setilă ("fiul Secetei. între care acela de a se feri de omul spân. un basm cult şi a apărut în "Convorbiri literare".Duminicâ. Ajunşi la palatul împăratului Verde. pielea unui cerb fabulos. respectându-şi jurământul făcut. de zâna binefăcătoare. Subiectul este simplu. ca să-i urmeze la tron. Dat în vileag. ca sa se însoare cu ea. să-i trimită pe cel mai viteaz dintre fiii sai. îl supune pe HarapAlb la încercări primejdioase. Aici sunt întâmpinaţi cu toate onorurile. calul fermecat îl apucă pe Spân şi "mi ţi-l azvârle în înaltul cerului".o piele de urs şi îi sperie pe cei doi fii mai mari. Spânul îi dă numele de Harap-Alb.. dar fata împăratului Roş îl respinge pe Spân şi dezvăluie celor de faţă taina că Harap-Alb este adevăratul nepot al lui Verde-împărat. mezinul îşi alege "calul. de unde cade pe pământ şi moare. . .POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica în proza.. de la care . se uită şi rabdă". be şi mănâncă. păstrând taina "până când va muri şi iar va învia". cu speranţa ca va scăpa de el: să-i aducă "saluţi din grădina ursului". Harap-Alb reuşeşte să învingă toate probele. de furnici şi de albine şi povăţuit permanent de calul său. îl face slugă. fiindcă veselia a ţinut ani întregi şi mai ţine şi acum. Ajutat de Sf. iar la nunta lor au fost poftiţi toţi prietenii care l-au ajutat în peripeţiile sale să treacă probele şi a fost veselie mare. el este păcălit de Spân. Povăţuit de Sfântă Duminică. care-1 slujeşte cu credinţă. "chiar şi sărăcimea ospăta şi bea!" Finalul basmului este hiperbolizat. mezinul însă reuşeşte sa învingă proba şi obţine încuviinţarea de a pleca spre împărăţia lui Verde împărat. (ierilă ("o dihanie de om care se perpelea pe lângă foc"). Alunei. pe care o ajutase. împăratul se îmbracă într. Verde-împărat îi căsătoreşte pe Harap-Alb cu fata lui Roşu-împărat. Verde împărat îi cere fratelui său. la 1 august 1877. Spânul se dă drept nepotul său şi. iar "cine se duce acolo. născut în zodia raţelor şi împodobit cu darul suptului"). Cei cinci prieteni fabuloşi: Ochilă ("care vede toate şi pe toţi altfel de cum vede lumea cealaltă: numai pe sine nu se vede cât e de lumoşel. prin vicleşug. bătută în nestemate. de nu-l mai poate satura nici Pământul") şi Păsări-Lăţi-Lungilă ("fiul săgetătorului şi nepotul arcaşului") îl ajută să învingă piedicile ivite în încercarea de a o aduce pe fiica împăratului Roş la curtea lui Verde-împăiăt. Flămânzilă ("foametea sac fără fund sau cine mai ştie ce pricopseală a 11."). să o aducă pe fata împăratului Roş. Cu toate acestea. armele şi hainele. feciorul de împăiat jură că nu va spune nimănui cine este de fapt. Basmul "Povestea lui Harap-Alb" are ca sursă de inspiraţie basmul popular. împăratul. în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşlii lui Creangă. acesta trezmdu-se ca după un somn greu. care. pe care le avusese tatăl sau când a fost el mire" şi pleacă la drum după ce primeşte sfaturile împăratului. iar cine nu. Ca să-i pună la încercare. dar fala îl înconjoară "cu cele trei smicele de măr dulce". Sub ameninţarea morţii. Spânul se repede ca un "câne turbat şi retează capul lui Harap-Alb. îl stropeşte cu apă vie şi-l învie. cu eroi şi motive populare. specific basmelor populare. dintr-uii nemăsurat orgoliu.

formulele tipice şi inovează pentru basmul cult umanizarea fantasticului prin comportamentul.. umorul. El este mereu condus. valorificând tradiţiile moştenite de la străbuni (hainele. de exemplu. deoarece "frica păzeşte bostănăria" sau "când vezi că mâţa face marazuri. supus încercărilor sorţii din care tânărul trebuie să devină apt a-şi întemeia o familie." (Nicolae Manolescu) . personaje fabuloase de basm. "Geniul humuleştean este această capacitate extraordinară de a-şi lua în serios eroii. s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădureţe". inteligenţă. Spânul ilustrează proverbul "Să te ferească D-zeu când devine fecior de împărat". având ca principiu de viaţă ideea că "cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ţinute în frâu". (. de a le retrăi aventurile. ajutoarele venite în sprijinul binelui. adică de a se putea integra în viaţa colectivităţii. gestica. adică de a crea viaţă. discreţie. angajat cu toată convingerea în lupta împotriva răului şi mai ales este înzestrat cu arta de a-şi face prieteni. vicii. armele şi calul tatălui său).) Singurele personaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura. personajele fabuloase. peţitul. bunătate. flăcăul se înscrie în codul civilizaţiei ţărăneşti.. tact. altele fiind depăşite de bunii săi prieteni. deoarece ele definesc trăsătura dominantă de caracter care-1 individualizează în mod sugestiv. încercarea puterii. răbdător. sfătuit şi ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui. omul spân şi omul roş. Spânul este simbolul răului. agresiv şi violent. psihologia şi limbajul personajelor. numai astfel reuşind să treacă unele-probe. generos. dictatorial. tulburări şi uimiri. de a pune cu voluptate în fiecare propriile lui aspiraţii nerostite. slăbiciuni. Harap-Alb este flăcăul supus iniţierii în experienţa vieţii către maturizare. curajos. demonstrând generozitate. un fel de Făt-Frumos din basmele populare. este viteaz.. ca. Harap-Alb. precum şi naraţiunea prin dialog. jovialitatea şi erudiţia paremiologică. probele).Ion Creangă păstrează motivele (călătoria. Prin întregul său comportament. Pe de ajtă parte. toate acestea particularizând stilul şi talentul prozatorului ilustrat în "Amintiri din copilărie". Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă. devine arogant. viclean. a avea capacitatea de a conduce. Trecând cu bine toate probele. de a păstra un secret şi de a-şi ţine cuvântul dat. înfricoşător. capacitatea de a întreţine o familie.