Povestea lui Harap-Alb - comentariu

POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica în proza, un basm cult şi a apărut în "Convorbiri literare", la 1 august 1877. Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi şi motive populare, în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşlii lui Creangă. , Basmul povesteste peripetiile prin care trece un fiu de crai – Harap-Alb – plecat de l atre imparatia lui Verde-Imparat, fratele craiului. In drumul sau, Harap-Alb se intalneste a curtea tatalui sau c cu un span. El nu tine seama de povata tatalui sau si il ia pe span ca sluga. Prin viclesug, Spanul reuseste sa il surprinda pe Harap-Alb si chiar il determina sa-i jure credinta si ascultare. Astfel Harap-Alb devine sluga spanului. Din clipa in care Harap-Alb jura credinta spanului viata lui devine un calvar. Spanul il supune la grele si premejdioase incercari urmarind de fapt sa-l rapuna. Prin vitejie, demnitate, bunatate si cu ajutorul primit de la fiintele care ii vor binele, Harap-Alb reuseste sa il invinga pe Span si sa-l pedepseasca. Ca in orice basm binele invinge raul, iar rautatea si cruzimea sunt pedepsite. Chipul lui Harap-Alb este familiar folclorului nostru si il intalnim sub anumite nume. Cel mai raspandit este cel de Fat-Frumos. El este tipul eroului popular, care intruchipeaza toate trasaturile alese. El este cel mai mic dintre feciori craiului. Tot el se arata de la inceput cel mai curajos dintre feciori craiului. Harap-Alb reuseste sa iasa cu bine din toate necazurile pe care i le pricinuieste Spanul. Cu multa iscusinta reuseste sa aduca salati din gradina Ursului, sa ucida „cerbul batut in nestemate”, sa iasa nevatamat din „casa de arama” incinsa ca un cuptor si in final este readus la viata dupa ce a fost taiat de Span. Desi actiunea basmului se desfasoara sub planul fantasticului, ia contine elemente legate din viata poporului povestea se intemeiaza pe lupta dintre bine si rau. In toate basmele binele invinge raul, lucru intalnit si in basmul Harap-Alb. Creanga imprumuta eroilor supranaturali elemente de viata omeneasca, in speta taraneasca. Eroii din „Povestea lui Harap-Alb” desi uni dintre ei crai, imparati, ori fiinte supranaturale, se comporta si vorbesc aidoma oamenilor din popor. Fiul cel mic al craiului, dupa ce este pacalit de span, odrasla imparateasca, are calitatile omului din popor: istetime, vitejie, incredere in triumful dreptatii, omenie. Prin mila pe care Harap-Alb o manifesta cu fapturile naturii: albine, furnici, Harap-Alb se aseamănă cu

Daca in „Amintiri din copilărie” Ion Creanga introduce mai intui numele personajelor si dupa aceea ne prezintă caracterele. cum ar fi dialogul imparatului Ros cu petitorii infometati. „bauturica”. traditiile si limbajul ei specific. proba focului. cu comportamentul. psihologia si limbajul lumii in care a copilarit si a trait autorul. Limbajul capata si o tenta afectiva exprimata prin interjectii. „Povestea lui Harap-Alb” este alaturi de Anton Pann si de scriitorul francez Rableait. Creanga este inconfundabil prin limbaj. Exista numeroase regionalisme in timp ce neologismele apar foarte rar. Majoritatea cuvintelor sunt de origine populara. Ion Creanga reuseste cu mult succes sa faureasca imaginea unei lumi tipic taranesti. Ochila. obiceiurile. Aici intalnim existenta unor elemente de factura populara: calatoria. cearta dintre Gerila si ceilalti. Sub aparenta unor personaje comice se ascund cinci prieteni solidarizati pentru dreptate. dativul etic. Proverbele si zicatorile au rolul de a spori rapiditatea povestiri si de a produce efecte hilarice. Flamanzila. Intalnim si unele elemente miraculoase: apa vie. Scriitorul apeleaza la o varianta gama de mijloace artistice. Unele au forma fonetica moldoveneasca. Prin originalitatea sa. cele trei smicele. Poveste lui Harap-Alb poate fi considerata un mic roman de aventuri. mucalita la care nu lipseste ironia realizata prin folosirea diminutivelor: „buzisoare”. gesturile. izbanda mezinului. Pasari-Lati-Lungila.Fat-Frumos. muncile. casatoria. incercarea puteri. Personajele sunt niste tarani care vorbesc in graiul moldevenesc. in „povestea lui Harap-Alb” Creanga descuie intai „apucaturile” eroilor si dupa aceea le spune numele asa reuseste Creanga sa ni-i prezinte pe Gerila. Harap-Alb nu va deveni imparat decat dupa ce va trece prin focul unor incercari in care isi etaleaza curajul onestitatea si intelepciunea. Numai asa va reusi sa se gandeasca la neajunsurile celor nefericiti. petitul. apa moarta. Aceste personaje vorbesc lumii pe care o intalnim in „Amintiri din copilarie”. Exprimarea poznasa. Personajele intalnite in „Povestea lui Harap-Alb” au mentalitatea. Prezinta oameni si scene care starnesc rasul. Respectul fata de fiintele nevinovate ale naturi constituie unul dintre elementele cele mai impresionante si acesta constitue izvorul umanismului lui Creanga. .

bătută în nestemate. născut în zodia raţelor şi împodobit cu darul suptului").POVESTEA LUI HARAP ALB Este o opera epica în proza. ca sa se însoare cu ea. îl supune pe HarapAlb la încercări primejdioase. feciorul de împăiat jură că nu va spune nimănui cine este de fapt. Basmul "Povestea lui Harap-Alb" are ca sursă de inspiraţie basmul popular. Verde împărat îi cere fratelui său. Subiectul este simplu. Aici sunt întâmpinaţi cu toate onorurile."). între care acela de a se feri de omul spân. ca să-i urmeze la tron. el este păcălit de Spân. iar "cine se duce acolo. îl stropeşte cu apă vie şi-l învie. mezinul îşi alege "calul. armele şi hainele. Sub ameninţarea morţii. be şi mănâncă. iar la nunta lor au fost poftiţi toţi prietenii care l-au ajutat în peripeţiile sale să treacă probele şi a fost veselie mare. dintr-uii nemăsurat orgoliu. dar fala îl înconjoară "cu cele trei smicele de măr dulce". se uită şi rabdă". Harap-Alb reuşeşte să învingă toate probele. Spânul se repede ca un "câne turbat şi retează capul lui Harap-Alb. să o aducă pe fata împăratului Roş. de la care . pe care o ajutase. Flămânzilă ("foametea sac fără fund sau cine mai ştie ce pricopseală a 11. fiindcă veselia a ţinut ani întregi şi mai ţine şi acum. de zâna binefăcătoare. pe care le avusese tatăl sau când a fost el mire" şi pleacă la drum după ce primeşte sfaturile împăratului. care. de furnici şi de albine şi povăţuit permanent de calul său. Setilă ("fiul Secetei. de unde cade pe pământ şi moare. împăratul se îmbracă într. Ca să-i pună la încercare. mezinul însă reuşeşte sa învingă proba şi obţine încuviinţarea de a pleca spre împărăţia lui Verde împărat. cu speranţa ca va scăpa de el: să-i aducă "saluţi din grădina ursului". Povăţuit de Sfântă Duminică. Cu toate acestea. Dat în vileag. Verde-împărat îi căsătoreşte pe Harap-Alb cu fata lui Roşu-împărat. prin vicleşug. . dar fata împăratului Roş îl respinge pe Spân şi dezvăluie celor de faţă taina că Harap-Alb este adevăratul nepot al lui Verde-împărat. Spânul se dă drept nepotul său şi. un basm cult şi a apărut în "Convorbiri literare". păstrând taina "până când va muri şi iar va învia". la 1 august 1877... care-1 slujeşte cu credinţă. cu eroi şi motive populare.Duminicâ. să-i trimită pe cel mai viteaz dintre fiii sai. Alunei. . împăratul. specific basmelor populare. respectându-şi jurământul făcut. Ajunşi la palatul împăratului Verde. Cei cinci prieteni fabuloşi: Ochilă ("care vede toate şi pe toţi altfel de cum vede lumea cealaltă: numai pe sine nu se vede cât e de lumoşel.o piele de urs şi îi sperie pe cei doi fii mai mari. Spânul îi dă numele de Harap-Alb. iar cine nu. "chiar şi sărăcimea ospăta şi bea!" Finalul basmului este hiperbolizat. Ajutat de Sf. de nu-l mai poate satura nici Pământul") şi Păsări-Lăţi-Lungilă ("fiul săgetătorului şi nepotul arcaşului") îl ajută să învingă piedicile ivite în încercarea de a o aduce pe fiica împăratului Roş la curtea lui Verde-împăiăt. pielea unui cerb fabulos. calul fermecat îl apucă pe Spân şi "mi ţi-l azvârle în înaltul cerului". în care supranaturalul este împletit cu realul personajelor ţărăneşti din Humuleşlii lui Creangă. acesta trezmdu-se ca după un somn greu. (ierilă ("o dihanie de om care se perpelea pe lângă foc"). îl face slugă.

de a le retrăi aventurile. demonstrând generozitate. valorificând tradiţiile moştenite de la străbuni (hainele. bunătate. Spânul este simbolul răului. peţitul. numai astfel reuşind să treacă unele-probe.Ion Creangă păstrează motivele (călătoria. flăcăul se înscrie în codul civilizaţiei ţărăneşti. este viteaz. probele).. Trecând cu bine toate probele.. de a pune cu voluptate în fiecare propriile lui aspiraţii nerostite. Spânul ilustrează proverbul "Să te ferească D-zeu când devine fecior de împărat". gestica. inteligenţă. s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădureţe". dictatorial. de a păstra un secret şi de a-şi ţine cuvântul dat. tact. agresiv şi violent. psihologia şi limbajul personajelor. un fel de Făt-Frumos din basmele populare. El este mereu condus. armele şi calul tatălui său). adică de a crea viaţă. încercarea puterii. curajos. tulburări şi uimiri. umorul. a avea capacitatea de a conduce. (. deoarece "frica păzeşte bostănăria" sau "când vezi că mâţa face marazuri. deoarece ele definesc trăsătura dominantă de caracter care-1 individualizează în mod sugestiv. toate acestea particularizând stilul şi talentul prozatorului ilustrat în "Amintiri din copilărie". capacitatea de a întreţine o familie. slăbiciuni. înfricoşător. discreţie. personaje fabuloase de basm. ca. de exemplu.) Singurele personaje negative din opera lui sunt acelea care contrazic natura. jovialitatea şi erudiţia paremiologică. ajutoarele venite în sprijinul binelui. având ca principiu de viaţă ideea că "cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ţinute în frâu". altele fiind depăşite de bunii săi prieteni. Harap-Alb. omul spân şi omul roş. sfătuit şi ajutat de o multitudine de simboluri ale binelui. Numele personajelor constituie o particularitate a basmului lui Creangă. Prin întregul său comportament. angajat cu toată convingerea în lupta împotriva răului şi mai ales este înzestrat cu arta de a-şi face prieteni. Pe de ajtă parte. vicii.. "Geniul humuleştean este această capacitate extraordinară de a-şi lua în serios eroii. supus încercărilor sorţii din care tânărul trebuie să devină apt a-şi întemeia o familie. Harap-Alb este flăcăul supus iniţierii în experienţa vieţii către maturizare." (Nicolae Manolescu) . adică de a se putea integra în viaţa colectivităţii. viclean. generos. precum şi naraţiunea prin dialog. devine arogant. personajele fabuloase. răbdător. formulele tipice şi inovează pentru basmul cult umanizarea fantasticului prin comportamentul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful