Sarmanul Dionis

- nuvela romantica -

Nuvela este o specie a genului epic in proza, de intindere medie, avand un

singur fir epic, un conflict riguros construit si personaje centrale bine reliefate.
Titlul nuvelei este sugestiv. Epitetul sarmanul evidentiaza nefericirea
eroului, cauzata de esecul pe care il traieste, in incercarea de a atinge absolutul
prin cunoastere; marcheaza destinul personajului, soarta tragica a omului
superior, de geniu, intr-o societate ostila adevaratelor valori spirituale.
Personajul principal este Dionis, un tanar de optsprezece ani, personaj
romantic, neobisnuit, exceptional, dar neadaptat social. Portretul sau fizic il
contureaza ca fiind de o frumusete demonica : fata sa era alba ca si marmura in
umbra, ochii sai tristi erau de catifea neagra, iar parul sau cam prea lung
curgea in suvite pana pe spate, reliefandu-se in acest mod trasaturi specifice
personajului romantic : inclinatia spre visare, fire melancolica, sensibilitate
exacerbata.
Actiunea incepe intr-o seara ploioasa de toamna, in Bucurestiul secolului al
XIX-lea. Prin ploaia deasa, mintea lui Dionis era framantata de numeroase
intrebari filozofice. Astfel, este conturat primul element al esteticii romantice:
aspiratia spre cunoastere a eroului : Nu exista nici timp, nici spatiu ele sunt
numai in sufletul nostru. Trecut si viitor e in sufletul meu, ca padurea intr-un
sambure de ghinda si infinitul asemenea, ca reflectarea cerului instelat intr-un
strop de roua..
De asemenea, refuzul realului si refugiul intr-un alt timp, magia si visul
constituie a doua serie de motive romantice. Pentru erou, cea dintai treapta
fusese intoarcerea intr-un timp istoric, iar cea de a doua, pentru care se
pregateste Dan, este reprezentata de intoarcerea in timpul si in spatiul originar,
acolo unde se afla casa lui Dumnezeu.
Motivul literar al umbrei, spatiul selenar, metamorfozele, iubirea si forta
titanica a lui Dan constituie cea de a treia serie de motive romantice. Cu ajutorul
cartii magice, citind de la cea de a saptea pagina (cifra mistica, cu puteri
magice), Dan, impreuna cu Maria, transformati in umbre, se indreapta spre luna.
Acolo, cel doi refac prima pereche a lumii si prefac spetiul selenar in Eden.
Revolta luciferica, motivul caderii, reincarnarea si visul sunt de asemenea
elemente romantice ale nuvelei. Vazand ca toate gandurile i se implinesc, Dan
face greseala de a se intreba daca nu cumva este Dumnezeu si este aruncat
inapoi pe Pamant, redevenind Dionis, bolnav si vegheat de o alta Marie.
Nuvela cuprinde mai multe teme romantice, iubire angelica-serafica, natura
paradisiatica si viata ca un vis; reprezinta reusita lui Eminescu de a transpune in

imagini artistice un orizont ce nu poate exista decat in puterea imaginatiei,

inexplicabil si necontrolabil rational.

Tifrea Miruna Mihaela, XIF

Bibliografie : www.scribd.com