CLASICISMUL Termenul comporta sensuri largi, exprimand o atitudine estetica fundamentala ce se caracterizeaza prin tendinta de a observa fenomenele in contextul

universului si de a le inchega intr-un sistem proportional si armonios, corespunzator frumosului si concordant cu norme rationale care impun tipuri model, perfectiunea, idealul. Curentul se defineste ca o miscare artistica si literara care promoveaza ideile de echilibru si armonie a fiintei umane, constituite in modele durabile si care se pot regasi in timp. De aici intoarcerea la antichitatea greaca si latina. Sunt relevante sculpturile lui Fidias (care a condus si lucrarile de pe cropola tenei!, arhitectura cladirilor de pe cropole, tragediile lui "schil, Sofocle, "uripide, rtele poetice ale lui ristotel si #oratiu etc. Curentul clasicismului, definit ca atitudine estetica fundamentala de observare si realizare a unui sistem armonios, stabil, proportional, dominat de elementele frumosului, in concordanta cu norme specifice (cele trei unitati in dramaturgie!, tinde spre un tip ideal, echilibrat, senin, al perfectiunii formelor. aparut in Franta, in secolul al $%&&-lea (inaintea iluminismului!, extinzandu-se in intreaga "uropa. S-a manifestat in toate artele literatura, pictura, muzica, arhitectura. Trasaturi' regula celor trei unitati in dramaturgie (de loc, timp, actiune!( puritatea genurilor si a speciilor literare( intaietatea ratiunii( imitarea modelelor greco-romane( cultul pentru adevar si natural (in literatura!, infrumusetarea si innobilarea naturii (in pictura!( promovarea virtutii propunand un tip ideal de om virtuos, multilateral, complet (tip social exceptional, unic un model!( natura se subordoneaza idealului uman caracter moralizator. Cultiva trasaturi distincte cura)ul, vite)ia, generozitatea sau lasitatea, avaritia, naivitatea. *uritatea stilului, sobrietatea, stil inalt nu amestecul de stiluri. *rin extensie, termenul se foloseste si pentru a denumi perfectiunea, armonia. +eprezentanti in literatura universala' Corneille, +acine, ,ollire, -oileau, .a Fontaine, .a -ru/ere. &n literatura romana secolul al $%&&&-lea si al $&$-lea indeosebi. stfel' elemente in Tiganiada de &. -udai Deleanu, creatiile lui %. lecsandri, l. 0dobescu, Caracterurile de -.*. ,umuleanu, operele lui ,. "minescu, &. Creanga, &... Cragiale, &. Slavici perioada marilor clasici. *redilectie pentru speciile' oda, epigrama, idila, rondel, epistola, satira, fabula, comedie, tragedie. Clasicism vienez perioada de istorie a muzicii din a doua )umatate a secolului al $%&&&-lea si inceputul secolului al $&$-lea, ilustrata de personalitati a caror creatie se remarca prin armonie compozitionala' #a/dn, ,ozart, -eethoven.

ROMANTISMUL Termenul comporta sensuri largi, diferite, in concordanta cu scopul urmarit, afirmandu-se ca o reactie fata de clasicism. "xprima atitudinea estetica caracterizata prin relevarea aspectelor concrete, istorice opuse tipurilor eterne si abstracte ale clasicismului. firma factorul emotional, al imaginatiei, al sensibilitatii, al subiectivitatii, spontaneitatii cu tendinta de evaziune in vis, in trecut, in exotism. +omantismul se constituie ca miscare artistica la sfarsitul secolului al $%&&&-lea in anglia si 1ermania, iar in secolul al $&$-lea in Franta. S-a extins in toata "uropa si aproape in toate tarile lumii. Curentul a fost anticipat de preromantism. afirmat specificul national, mai ales in nglia, 1ermania, &talia. Caracteristici' introduce noi categorii estetice uratul, grotescul, macabrul, fantasticul, aspiratia spre originalitate, libertatea formelor introducerea de noi specii' drama romantica, meditatia, poemul filozofic, nuvela istorica, inovatii prozodice( primatul subiectivismului, al pasiunii, al fanteziei supunandu-se genului liric( cultivarea specifcului national prin istorie, folclor, natura etc.( folosirea antitezei in structura poeziei si in conceperea persona)elor( imbogatirea si largirea limbii literare prin includerea limbii populare, arhaismelor, regionalismelor a argoului etc.( persona)e exceptionale in impre)urari exceptionale. +eprezentanti' in literatura universala' %. #ugo care publica *refata la drama Crom2ell (3456!, considerata ca un manifest al romantismului european( .amartine, %ign/, ,usset, 1. de 7rval (Franta!( Schiller, #eine, 1rimm (1ermania!( -/ron, Schelle/, 8eats, Scott ( nglia!( ,anzoni, .eopardi (&talia!, *us9in, .ermontov (+usia!( in literatura romana( cunoaste trei etape' 3! romantismul si preromatismul scriitorilor de la 34:4346; romantism vizionar, patriotic' &.#. +adulescu, %. Carlova, 7. -alcescu, C. 7egruzzi, ,. 8ogalniceanu, D. -olintineanu, %. lecsandri, l. +usso, ndrei ,uresanu, l. 0dobescu, -.*. #asdeu( 5! romantismul eminescian considerat si ca ultima etapa a romantismului universal( <! romantismul posteminescian identificabil in curentele semanatorism, simbolism' l. ,acedons9i, 0. 1oga, St. 0. &osif, -. St. Delavrancea. "couri ale romantismului se regasesc si in etapele ulterioare ale literaturii pana astazi. &n artele plastice' Delacroix, 1ricault, David, +ude, Turner etc.( la noi C.D. +osenthal, Th. man, 7. 1rigorescu (creatia de tinerete!. &n muzica Schubert, Schumann, brahms, Chopin, Ceai9ovs9i, %erdi, =agner, -erlioz, *aganini, .iszt, =eber, -ruc9ner, 1. ,ahler, +. Strasuss au reprezentat si postromantismul. pare liedul, drama muzicala 2agneriana. +omatismul poate fi considerat unul din curentele larg reprezentate in cultura universala.