Cel mai iubit dintre pamanteni

Romanul a aparut in 1980, reprezentand ultima mare creatie a lui Marin Preda inainte de moarte. Romanul este fara
indoiala una dintre cele mai solide creatii a literaturii romane dupa al doilea razboi mondial. si in acest roman Marin Preda
urmareste individul ca victima al unui complicat si absurd mechanism social-politic.
In centrul romanului sta drama unui tanar intelectual, asistent la catedra de filozofie in viata caruia se instaleaza brusc si
violent absurdul sub forma unei detentii fara motiv. In ciuda incercarilor grele, injositoare prin care trece, a degradarilor
repetate si absurde, Victor Petrini nu-si pierde fondul de umenitate, nu se inraieste, dimpotriva, isi pastreaza increderea
in valorile vietii si mai ales in mitul iubirii. Personajul demonstreaza ca omul poate invinge
raul pastrandu-si nealterata esenta umana.
Impotriva titlului, Victor Petrini se dovedeste a fi cel mai putin iubit dintre pamanteni si totusi convingerea personajului
exprimata la sfarsitul romanului este, ca daca dragoste nu e, nimic nu e. Infrant in viata sociala, dominat de indivizi
inferiori, agresivi, primitivi, Petrini isi gaseste revansa in scris. Scrisul reprezinta pentru el o eliberare, o regenerare
sufleteasca, o realizare in spirit, unica sansa de a depasi infernul conditiei umane.
Criticul literar Eugen Simion considera acest roman un roman total. Intr-adevar, in Cel mai iubit dintre pamanteni exista
un roman politic, social, erotic, un roman de moravuri, un roman senzational, dar mai presus de toate este un roman al
conditiei umane in general.
Fiind romanul unui intelectual, care interiorizeaza realitatea, judecand lumea, evenimentele si semenii, meditatia devine
o forma a epicului. Multe din personajele romanului sunt intelectuali, care mediteaza asupra unor notiuni, ca fericirea,
iubirea, existenta in general, puterea, familia, istoria, etc.
Romancierul surprinde admirabil drama omului exceptional inzestrat intelectual, care este dominat pe plan social de
indivizi inferiori. Revansa infrangerii, a instrainarii trebuie cautata in spirit, in intelect. In al doilea rand romanul este un
roman politic, cel mai substantial si mai curajos care s-a scris in literatura romana dupa de al doilea razboi mondial.
Si in acest roman actioneaza spiritul demistificator al autorului, care spulbera mituri si dezvaluie adevaruri incredibile
despre perioada obsedantului deceniu.

ndelung fr s obin, spiritualmente, eliberarea total a contiinei mele de ceea ce am trit. Am fost ispitit, o
clip, s-l arunc pe foc. i totui, mi-am spus, trebuie s-i dau drumul s mearg.Mul i dintre semenii mei au
gndit poate la fel, au jubilat ca i mine, au suferit i au fost fericii n acelai fel. Mitul acesta al fericirii prin
iubire, al acestei iubiri descrise aici i nu al iubirii aproapelui, n-a ncetat i nu va nceta s existe pe pmntul
nostru s moar adic i s se nasc perpetuu. i atta timp ct aceste trepte urcate i coborte de mine vor
mai fi urcate i coborte de nenumrai alii, aceast carte va mrturisi oricnd:...DAC DRAGOSTE NU
E,NIMIC NU E!

Temele posibile ale romanului

Romanul Cel mai iubit dintre paminteni a fost numit de catre Eugen Simion ca fiind
un roman total, deoarece in constructia sa imbina componente de: roman de dragoste, de
moravuri, politic, etc. Tot Eugen Simion afirma ca acesta este romanul unui destin care-si
asuma o istorie, romanul unei istorii care traieste printr-un destin. Reluind teme din romanele
sale precedente (exceptind Morometii), Marin Preda compune un roman arborescent fresca
unei lumi si analiza unui esec in dragoste, cronica de familie si spovedanie a aunui invins
(Nicolae Manolescu).
Fiind o scriere atit de complexa romanului Cel mai iubit dintre paminteni i se pot atribui mai
multe teme, in functie de perspectiva din care privim.
Una din teme ar putea fi atingerea fericirii prin iubire. Pe parcursul actiunii, personajul
principal, Victor Petrini, intretine mai multe relatii amoroase cu diferite persoane, autorul
punind foarte mult accent pe acestea. Toate idilele sale au loc in momente diferite ale vietii
sale si in copnjuncturi socio-politice foarte variate.
In adolescenta Victor o are ca iubita pe Nineta. Ea isi are un loc aparte in sufletul sau fiind
prim femeie care l-a ranit. Experienta care a trait-o alaturi de Caprioara ne arata o latura
realista a lui Petrini profesorul, insa si sentimentala. Cea mai lunga relatie a sa a fost aceea cu
Matilda, fiind si cea mai tumultoasa. Insa ca si in cazul Ninetei, Victor este parasit si pe
deasupra femeia ii ia si fetita. Ultima idila este cea cu Suzi care i-a determinat destinul.
Dragostea sa pentru ea l-a impins pina intr-acolo incit l-a omorit pe sotul acesteia, din cauza
ajungind in inchisoare.
Un alt punct de vedere din care poate fi privit Cel mai iubit dintre paminteni este
acela al romanului politic, deoarece prezinta situatia societatii socialiste vazuta din ochii unui
intelectual. Se face o critica dura asupra dictaturii din acele timpuri, sustinindu-se ideea ca un
stat bazat pe furt, minciuna si teroare nu poate exista mult timp si pina la urma se conduce la
propria-i autodistrugere. Insa acest lucru se intimpla cu costul a multor vieti omenesti si a
multor destine. Intilnim multe exemple ale abuzului puterii in acele vremuri: prima incarcerare
a lui Petrini (survenita in intelegerea greista sau voit gresita a cuvintelor astept ordonantele
dumneavoastra), functia importanta a lui Amacalitului deoarece sprijinea partidul de
guvernamint, demiterea lui Lucian Blaga din functia de profesor deoarece nu s-a lasat condus
de catre putere, etc.
Romanul poate fi privit si ca destinul unui intellectual . In centrul actiunii se afla Victor
Petrini, absolvent al Facultatii de Filosofie. In ciuda calitatilor sale intelectuale extraordinare el
este asuprit de catre societate, de catre conducatorii acesteia. Aceasta idee constituie si
subiectul multor poezii: conditia omului de geniu neinteles in mediul in care traieste. Nici una
din cele patru iubiri ale lui Victor nu l-a perceput pe acesta la adevaratul sau nivel si din
acesta cauza nu au putut sta cu el. Matilda insa, spre deosebire de celelalte, are o atitudine
zeflemitoare cu privire la sotul ei si cuprivire la ocupatiile acestuia. Acest lucru se observa cel
mai bine dupa ce citeste opera lui Era ticalosilor.
Ultima tema pe care o putem defini este cea a prezentarii moravurilor societatii. Se
vorbeste mult in carte despre falsitatea regimului politic, despre modul in care erau redusi la
tacere oamenii care aveau ceva interesant de spus, ceva original. Cel mai bun exemplu care
vine intru revelarea acestei idei este destituirea profesorului universitar (Lucian Blaga) care a
refuzat conditiile impuse de catre cei mai mari si a continuat sa faca ceea ce credea el de
cuviinta.

Tema iubirii este omniprezenta in roman, ea inglobindu-le pe cele amintite mai sus.
Iubirea, dragostea este singurul lucru care l-a tinut in viata pe Victor Petrini pe parcursul vietii
sale. Ea a fost singura care i-a mentinut aprinsa flacara vietii inauntru sau. Petrini nu a incetat
niciodata sa creada in mitul fericirii prin iubire, a sperat incontinuu ca prin dragoste poate
atinge fericirea si asta l-a definit ca om.

Personajul principal
Marin Preda este unul dintre cei mai talentati romancieri romini ai secolului XX. El
surprinde prin claritatea cu care descrie evenimentele prezentate in cartile sale. In Cel mai
iubit dintre paminteni creeaza veritabile fresce sociale cum afirma Eugen Simion, uimeste
prin modul in care creioneaza imaginea societatii din acea perioada. Opera sa, avind aceste
atuuri si opriindu-se asupra tuturor categoriiloe sociale, se adreseaza unei mari categorii de
oameni.
In inchisoare rememreaza intreahga sa viata.Isi aminteste de parinti apoi de Nineta,
prima sa dragoste din adolescenta. Urmeaza relatia cu Caprioara aceasta ranindu-l foarte
tare. Ajunge profesor de filosofie, se casatoreste cu Matilda, sotia lui Petrica un prieten de-al
sau, este condamnat pe nedrept ajungind intr-o mina, apoi la canal. Cind este eliberat Matilda
il paraseste luind cu ea si pe fetita lor. Se angajeaza la Deratizare, Facultatea nemaiprimindu-l
inapoi. Apoi ajunge contabil la firma Oraca, unde o cunoaste pe Suzy Culala de care se
indragosteste nebuneste, insa in urma unei altercatii cu sotul ei il omoara pe acesta si ajunge
la inchisoare.
Personajul central al acestui roman total este Victor Petrini, profesor universitar
autorul acestui jurnal ce ar trebui sa tina loc de ultima spovedanie. Petrini, spirit lucid si sincer
pina la durere, isi analizeaza viata incercind sa-i descopere greselile, incercind sa dea un sens
existentei sale. El detine rolul de narator, toata actiunea fiind vazuta prijn ochii sai. Se inscrie
in tipologia intelectualului neinteles impreuna cu alte personaje de-ale lui Camil Petrescu.
Caracterizarea sa este relevata in mod indirect, prin relatiile acestuia cu celelalte
personaje.
Aflindu-se intr-o situatie limita (condamnarea pe viata) isi gindeste atfel viata. Se simte prada,
ca intr-o tragedie antica, Destinului. Crede ca existenta sa a fost dominata de o Soarta
nemiloasa, facind din el un personaj tragic.
Caracterul sau incepe sa fie conturat chiar din primele pagini, cind aflam ca in
adolescenta a avut discutii aprinse cu mama sa pe teme religioase. Aflam si de o latura
sentimentala a tinarului int impul relatiei sale cu Nineta Romulus ce l-a fascinat inca de la
inceput cu dogoarea sarutarilor sale.
In studentie descoperim ca este capabil si de o dragoste mai profunda decit aceea din timpul
liceului: cind se indragosteste de Caprioara. Este dispus sa treaca cu vederea faptul ca
aceasta a avut o legatura cu altcineva, insa nu recunoaste ca copilul ei ar fi al lui.
Se implica foarte mult in relatiile sale amoroase. Traieste dragostea cu cele 4 femei la
cote inimaginabile. Insa din aceasta cauza si deceptiile pe care le sufera capata proportii
astronomice, lasindu-i rani adinci in suflet.
Marin Preda reuseste intr-un mod cu totul admirabil sa impleteasca naratiunea cu
descrierea. Din acesta cauza in timpul prezentarii vietii lui Petrini apar descrise si ideile sale
despre viata si moarte, despre esenta umana.
Din cauza experientelor sale amoroase, protagonistul principal si isi schimba pe
masura ce trece timpul conceptia despre viata: cu Nineta viata era frumoasa, alaturi de
Caprioara simte ca poate domina realitatea, Matilda il face sa se gindeasca ca filosoful poate

poseda realitatea prin cunoastere, Suzy in schimb, reprezinta in ochii lui o victima a realitatii.
Din perspectiva filosofica Petrini este de neclintit in decizii si conceptiile sale filosofice.
Dintr-o prea mare admiratie fata de profesorul de filosofie este in stare sa-si riste intreaga
cariera, sa sfideze partidul, numai sa-l vada repus in functie.
Petrini, intelectual care este intr-o continua cursa de a se autodepasi, cauta sa-si
atinga scopurile prin intermediul iubirii. Poate fi asemanat cu Stefan Gheorghidiu sau cu Fred
Vasilescu, la fel si ei intelectuali traind intr-o realitate cruda.
mijloace directe: caracterizarea directa; portretul facut de alte per-soaje; autocaracterizarea;
mijloace indirecte: caracterizarea prin propriile actiuni, ganduri si simtiri; prin mediul de viata al personajului;
prin monologul interior; prin comentariul auctorial.
Cel mai iubit dintre pamanteni, in opinia lui Eugen Simion, e romanul unui destin care asuma o istorie,
romanul unei istorii care traieste printr-un destin".

Romanul poate fi mprit n trei romane distincte care, povestite aparte, ar fi la fel de captivante: romanul politic,
romanul de dragoste i drama intelectualului.

Romanul politic povestete cu o ironie acr despre anii n care s-a instituionalizat comunismul n Romnia, despre
metodele crude i njositoare de tragere la rspundere a tuturor celor care nu conveneau noului regim, despre
suferinele oamenilor simpli, dar, mai ales, despre nimicnicia nomenclaturitilor. Pe acetia Preda i scald ntr-o
comedie grav, nct, citindu-l i vine s rzi i s plngi. Ilustrativ n acest sens este condamnarea protagonistului
pentru o fraz dintr-o scrisoare pe care ar fi primit-o de la un fost coleg stabilit n Frana, dac aceasta n-ar fi fost
reinut de Securitate. Fraza cu pricina suna cam n felul urmtor: Atept ordonanele dumneavoastr i n zadar
explica Petrini c era o glum rmas din studenie, o fraz dintr-un spectacol care i-a amuzat pe spectatori, a
ncasat trei ani de pucrie, ca membru al Sumanelor negre, o organizaie de haiduci pornii mpotriva ungurilor
din Ardeal. Cu interogatorii aspre au ncercat s-i scoat destinuiri eroului n baza acestei scrisori, erou care ar fi
putut totui s fie condamnat n acele timpuri pentru coninutul unor caiete pe care le scria i care incitau la o
nou gnoz, o nou religie. Dar, chiar dac caietele i-au fost confiscate, condamnarea i s-a fcut n baza amintitei
fraze, cci nimeni n-a stat s descifreze coninutul caietelor i chiar dac ar fi stat nu erau, printre cei ce
condamnau, mini care s-l neleag. Petrini ajunge, pe parcursul interogatoriului s afle i adevratul motiv
pentru care a fost condamnat, singur filozof fiind, descoper o nou filozofie, c e mai util aici, dect afar.
Cu o ironie nc mai dureroas este abordat subiectul culturalizrii maselor din aceste timpuri, mase conduse de
oameni nzestrazi cu caliti care smulg simpatia protilor i te fac mai mare peste ei Astfel, un poet mediocru,
ba chiar deloc inspirat, este ridicat la rang de poet naional pentru c a avut intuiia s proslveasc regimul, iar
cei care au ndrznit s-l critice sunt impui s se umileasc innd conferine despre opera lui. n alt parte, o trf
de rang nalt este fcut responsabil pentru luminarea cultural a muncitorilor unei uzine, fiind chiar mai mult
dect o bibliotecar, cci toi bnuiau c are legturi i susinere acolo, sus. Imaginea celor mai temui oameni
din toate ntreprinderile de pe vremea ceea, a efilor de cadre, cu dosarele salariailor la subbra, este redat de
ofticosul Olaru, care l ndeamn pe Petrini s-i spun un gnd filozofic i la rspunsul acestuia: Cuget, deci exist,
uimit i revoltat, dar i cu ifose de om care i deschide ochii la realitate, i vine n ntmpinare filozofului cu un
contraargument pe ct de ateptat de primul, pe att de tmpit: Spune, m Petrini, uite, maina asta de scris, sau
s zicem un cal sau un mgar: nu gndesc, nseamn c nu exist?

Politica propagandist, nfiltrat adnc n viaa cultural, o simim n articolele pe care Petrini le citete, foarte
amuzat, n Luceafrul literar. n unul din acestea, un gen de povestire care se pretindea a fi literatur artistic,
ntlnim un ran care se nscrisese n gospodria agricol colectiv, dar care i vnduse boii n prealabil i nu
predase banii la stat. ncepe s aib comare, s fie ros de mustrri de contiin, pn cnd, ntr-o zi decide s
cumpere un motor pe care-l pred gratis gospodriei. Mesajul moralizator era c trebuie s trieti cu contiina
curat i s fii devotat statului i partidului
Acel partid care njosete o student la o adunare, n faa ntregii faculti, ntr-un hal care o face s se sinucid.
Acel partid care, condamnnd pe nedrept un profesor universitar la detenie pentru trei ani, nu i mai ofer acestuia
posibilitatea, dup ce i-a ispit pedeapsa, s se restabileasc n nvmnt. Nu! l trimite ct mai jos la
deratizare. Apoi, n svrcolirile lui de a obine un post mai bun, i se ofer postul de strungar ntr-o uzin, n care
trebuie s fac impresie bun ca s ajung mai sus. n sfrit, dup mari sforri, ajunge s practice
contabilitatea i doar dup muli ani obine un post de profesor de francez ntr-o coal. Trim astfel, alturi de
protagonist, drama njositoare a intelectualului, nevoit s nfrunte prostia i vanitatea unor nuliti care vor s-l
ngenuncheze, resemnat totui n faa noilor realiti, crora le face fa.

Romanul de dragoste este foarte ncurcat, cu multe urcuuri i coboruri, n care l regsim pe Victor Petrini
ncurcat n dragostea cu o fat cu purtri uoare, Nineta (care mai trziu devine un influent om n regim), apoi cu
studenta umil, Cprioara, apoi cu fireasca Matilda, cu care se i cstorete i face un copil i cu care triete o
istorie de dragoste neordinar i tumultuoas, ca s sfreasc cu povestea de dragoste cu Suzy Culala, n care se
simte pe deplin fericit, are senzaia c este cel mai iubit dintre pmnteni, ca, ntr-un final, dup ce ucide un om
pentru ea, s descopere c totul a fost o iluzie pe care singur i-a creat-o.
Chiar dac s-ar prea c romanele de dragoste formeaz drama interioar a protagonistului, pentru mine cel mai
dureroas a fost descrierea regimului n care nu mai puteai nici gndi liber, nu tocmai vorbi i aciona.

Se pune ntrebarea dac omul e susceptibil de a tri n doi o fericire total ca cea sim it vremelnic de Petrini, din
romanul lui Preda, cnd Suzi i mrturisete iubirea ei ,,ne-am procopsit, ns definitiv, pentru toat via . Ori
mitul fericirii prin iubire este doar vremelnic, astfel doi oameni se iubesc o perioad dup care a lor iubire devine
rutin, i se disipeaz, genernd nefericire?

Ce nseamn a tri pentru un om? Dac-mi vei da rspunsul la aceast ntrebare, m pot declara un
muritor fericit. Dac nu, nu-mi va rmne altceva de fcut dect s-l caut nencetat, uitnd de mine, de
toi i de toate, pentru a gsi acea tineree fr de btrnee i via fr de moarte. Unii ar spune:
vino-i n fire. Aeaz-te ntr-o anume rnduial, uite, cea pe care tu o doreti. i las ntrebrile astea
c nu-i vor plti chiria sau factura la lumin. Pragmatic vorbind, le-a da dreptate. ns, oare, ce te faci
cnd acel gnd nu-i d pace? Cnd i acapareaz ntreaga fiin i nu-i mai d voie s vezi altfel
lucrurile?
Cred c spiritual orice om voiete s fie mbibat de Fiin. Poate viaa lui tocmai aceasta nsemneaz:
repetarea nentrerupt a unor gesturi inaugurate de alii. i dac fericirea a fost mplinit dintru nceput
de zei, eroi, strmoi, datoria lui ca descendent e s plineasc aceast rnduial. Totui, nu neleg de
ce mitul i fericirea sunt legate att de mult de fiin. i am gsit cteva cuvinte reprezentative:
Mitul acesta al fericirii prin iubire, ai acestei iubiri descrise aici i nu al iubirii aproapelui, n-a ncetat i
nu va nceta s existe pe pmntul nostru, s moar adic i s renasc perpetuu. i atta timp ct
aceste trepte urcate i coborte de mine vor mai fi urcate i coborte de nenumrai alii, aceast carte
va mrturisi oricnd: dac dragoste nu e, nimic nu e! (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pmnteni).
Viaa lui capat un sens i poate fi cuprins n acel drum spre fericire. Pentru asta trebuie s ai puin
credin (de ce nu?, cea n sens hristic: Avei credin n Dumnezeu. Adevrat zic vou c oricine va

zice acestui munte: Ridic-te i arunc-te n mare, i nu se va ndoi n inima lui, ci va crede c ceea ce
spune se va face, fi-va lui orice va zice. De aceea zic vou: Toate cte cerei, rugndu-v, s credei c
le vei primi i le vei avea.

Mitul apare n primul su sens definit astfel: MIT ( fr., ngr.; {s} gr. mythos poveste, naraiune) s. n. 1.
(n sens propriu; accepie religioas) Povestire din lumea sacrului, a divinitii, a zeilor i eroilor
destinat s explice originea zeilor, a lumii i a fenomenelor ei, originea, desvrirea i destinul
omului. Spre deosebire de legend, m. are ntotdeauna funcie religioas, zeii despre care povestete
fiind aceiai cu cei venerai de om n culte; adesea, m. este parte integrant a cultului.
Nu cred c Marin Preda a avut n vedere mitul ca parte a unui cult, ns vreau s cred c mitul fericirii
prin iubire la care se refer el face parte dintr-un patrimoniu al omenirii cu posibilitatea ca fiecare om s
se bucure de el. i nu e tocmai ru. Pentru c, n fond, contient sau nu, fiecare om i dorete s fie
fericit n sensul pe care-l consider adecvat pentru sine. Iar legtura dintre mit i fericire, cred eu c e
dat de cuvntul beatitudine.
n DEX Beatitudine are urmtoarele nelesuri: 1. Stare ideal de nelepciune la Aristotel, stoici, Spinoza
etc. 2. (n patologia mintal contemporan) Euforie permanent, nsoit de indiferen fa de
mprejurrile exterioare. 3. Stare de fericire deplin. [Pr.: be-a-] Din lat. beatitudo, -inis. Cf. fr.
batitude.
Rmne doar ca prin a tri omul s-i dea un sens vieii. S-i dea o ans, contient sau nu, la
fericire. Pentru c mitul acesta presupune experiena zeilor, eroilor dar i a simplilor oameni. i e mai
mult dect o simpl niruire de cuvinte. E cumva n instinctul uman s ncerce s fie fericit.

Omul in confruntare cu realitatea are multe sanse la castig.Multi oameni se dau batuti pentru ca au patit ceva dar nu
trebuie sa dai inapoi.Toti avem o sansa la lupta cu relitatea.Poate realitatea il invinge pe om ,dar omul invata din
greseli. Realitatea poate ne-o ia inainte dar nu trebuie sa ii lasam cale libere ci trebuie sa luptam pentru ceea ce vrem
si daca ne vom dori cu adevarat vom castiga.Trebuie sa avem incredere in noi si sa fim puternici sa nu mergem la
vale din ce in ce mai mult. Omul poate invinge realitatea numai daca crede si daca are vointa.