Industria petrolului

Teoria biogen de formare a zcmintelor de petrol susine c petrolul ia

natere din organisme marine plancton care dup moarte s-au depus pe fundul
mrii, fiind acoperite ulterior de sedimente.
Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se ntinde pe perioada
de timp de ca. 350 400 milioane de ani n urm Devonian perioad n care a
avut loc n rndurile florei i faunei o mortalitate n mas, explicat prin teoria
meteoritului uria care a czut n aceea perioad pe pmnt, declannd
temperaturi i presiuni ridicate.
Astfel s-au format aa numitele substane cherogene ce provin din substane
organice cu un coninut ridicat n carbon i hidrogen.
Prin procesele urmtoare de diagenez aceste substane cherogene pot deveni
substane bituminoase, rocile sedimentare ce conin substane cherogene sunt
denumite roci mam a zcmintelor de petrol.
Materia cherogen alctuit din particule fin dispersate n roca mam, sub
anumite condiii, mai ales n prezena temperaturilor nalte sufer un proces de
migraie fiind mpinse de apa srat care are o greutate specific mai mare,
sub presiunea exercitat particulele fine se unesc ntr-o mas compact de
petrol. Aceast migraie are tendin ascendent spre suprafa, dac acest
proces de migraie este oprit de un strat impermeabil (argilos), are loc sub
presiune mbogirea zcmntului care se afl deja n porii rocii de depozitare
a petrolului, n condiii asemntoare iau natere gazele naturale, de aceea
deasupra unui zcmnt de petrol se poate afla o cupol de gaz natural. n
peninsula Arabiei zcmintele de petrol se afl nmagazinate ntr-un calcar
poros biogen care a luat natere din corali.
Compoziia zcmntului de petrol poate avea un raport diferit de alcani i
alchene, la fel poate diferi raportul gruprilor alifatice i aromatice.
Teoria abiogen are adepi mai puini (Thomas Gold) petrolul ar fi rezultat din
minerale, roci cu un coninut ridicat n carbon i hidrogen care avnd greutatea
specific mai mic au fost presate spre suprafa.
Obinere (extracie)
Dac zcmntul de petrol se afl aproape de suprafa, exploatarea se poate
realiza prin cariere de suprafa, zcmintele din profunzime sunt extrase prin
sonde de petrol (foraje de adncime). O alt modalitate de extragere a
petrolului este extragerea din zcmintele submarine cu ajutorul unor insule
sau platforme de foraj unde dificultile de forare sunt mult mai mari. La toate
procedeele de foraj se folosete un lichid de sond cu polimeri pentru a
stabiliza gaura de foraj, care lichid necesit o greutate specific mare, pentru
aceasta se adaug baritin, lichidul de foraj trebuie s aib o anumit
vscozitate. Capul de foraj, freza, este prevzut cu tiuri cu vrf de diamant,

coloana de sond este alctuit din evi de oel care se monteaz mpreun
prin nurubare (una n alta) aceast coloan atingnd lungimi de pn la
cteva mii de metri. n cazul zcmitelor de petrol care nu se afl sub presiune,
aceast presiune se realizeaz prin pomparea de ap sau gaz, iar n cazul
zcmintelor cu o vscozitate ridicat se preseaz lichide pentru reducerea
vscozitii.
Petrolul, sau ieiul, mpreun cu crbunii i gazele naturale fac parte din
zcmintele de origine biogen care se gsesc n scoara pmntului. Petrolul,
care este un amestec de hidrocarburi solide i gazoase dizolvate ntr-un
amestec de hidrocarburi lichide, este un amestec de substane lipofile. ieiul n
stare brut (nerafinat) conine peste 17 000 de substane organice complexe,
motiv pentru care este materia prim cea mai important pentru industria
chimic (vopsele, medicamente, materiale plastice, etc.) i producerea
carburanilor. Ca o curiozitate, se poate meniona c unele varieti de iei
devin fosforescente n prezena luminii ultraviolete.
Cercetarile de specialitate au stabilit ca petrolul- supranumit In mod justificat si
aurul negru, pentru calitatile si avantajele pe care le ofera- s-a impus printr-o
continua si remarcabila diversificare a utilizarii lui In cursul istoriei, fiind prezent
pretutindeni, universal si multiplu dintotdeauna, etern si misterios. In ultimul
secol aces ta a devenit un produs extrem de cautat, absolut necesar
desfasurarii vietii economice moderne, un factor important al politicii
internationale si indispensabil In vreme de razboi, provocand dese si aprinse
conflicte diplomatice si economice, batalii reci sau calde, tensiuni si
suspiciuni Intre state si natiuni. La sfarsitul sec. al XIX- lea, Inceputul sec. al XXlea s-a trecut pentru prima data la utilizarea derivatelor obtinute din extragerea
aurului negru drept combustibil. In a doua jumatate a veacului trecut, singur
lampanul- produs obtinut din distilarea petrolului sau titeiului- era solicitat cel
mai adesea pe piata, el servind prin excelenta la iluminat. Celelalte subproduse
petroliere mult folosite si cerute astazi (pacura sau mazutul, esenta sau
benzina, uleiurile minerale, parafina s.a) erau prea putin cunoscute ori nu-si
gasisera o Intrebuintare larga. Interesul pentru petrol a crescut brusc o data cu
inventarea motorului cu combustie interna In ultimul deceniu al secolului
trecut. Dupa cum se stie, In anul 1897, Diesel a brevetat motorul, ce-i poarta
numele, functionand exclusiv pe baza de pacura si care a capatat curand o
larga utilizare In industrie, cai ferate, marina comerciala si militara etc.
Carbunele, combustibil solid care In a doua jumatate a secolului al XX- lea a
contribuit substantial la prosperarea economica a Marii Britanii, Germaniei si a
S.U.A., a Inceput sa fie concurat serios de catre combustibilul lichid- adica de
petrol- a fost de- a dreptul spectaculoasa. Astfel este de ajuns sa amintim ca
deja In anul 1930 peste 26% din energia mondiala era furnizata de petrol, In
vreme ce astazi proportia respectiva s-a dublat. Aceasta ascensiune rapida s-a
datorat indiscutabil avantajelor multiple pe care le-a prezentat din primul
moment petrolul, fata de carbune, ca producator de energie:
randamentul superior (1 kg titei = 1,7 kg carbune);

 extractia mai usoara;

lesne de transportat (prin pipe-lines-uri) si In scurt timp, cu minim de pierderi;
transport pe mare