PROIECT LA EXTRACTIA PETROLULUI SI A GAZELOR

NATURALE

CONDUCĂTOR: PROF. DR. ING. MARIEA MARCU

STUDENT: DIDITA ALEXANDRU
Cuprins :

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………. 3
Eruptia artificiala continua (gaz-lift continuu) …………………………………………………….4

Capitolul I Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gaz-lift continuu……... 6

1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului IPR ……………………………………………..7

1.2. Curbele IPR de prevedere …………………………………………………………………10

1.3 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ……………………………...12

1.4 Variatia presiunii in coloana………………………………………………………………. 25

1.5 Determinarea punctelor de injectie ………………………………………………………..27

1.6 Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie…………………………………27

1.7 Analiza nodală (Corelația de funcționare strat – sondă) ……………………………..…….35

1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei în gas – lift ......................................................36
1.9 Amplasarea supapelor ………………………………………………………………………36

1.10 Calculul de alegere a supapelor…………………………………………………………….. 39

Capitolul II Pompajul continuu cu prajini ………………………………………… ……….44

2.1 Instalatia de pompare cu prajini ………………………………………………………………..45

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini …………………………………………………………….50

2.3 Alegere tevilor de extractive ………………………………………………………………….. 53

 INTRODUCERE

In stadiul actual al necesitatii in continua crestere de surse de energie , industriaextractiva de hidrocarburi

reprezinta unul din cele mai importante sectoare de activitate.

In acest context se vizează cresterea productiei de titei, atat prin descoperirea de noi rezerve,
cât si prin marirea factorului de recuperare in special.
Stimularea productivitatii sondelor, conjugata cu extragerea unor debite cat mai mari in momentul
inundarii sondelor de reactie, contribuie la marirea factorului de recuperare.
Perfectionarea metodelor de extractie a titeiului prin sonde, pe baza unei exploatariabsolut stiintifice care
sa duca atat la marirea productiei de titei cat si la reducereaconsumului de energie , constituie un
domeniu de activitate deosebit de important.
Perioada de tranzitie spre o economie de piata si limitarea rezervelor de titei si gaze fac caatentia sa se
indrepte spre exploatarea zacamintelor cantonate la mari adancimi si marireafactorului de recuperare a
titeiului din zacaminte.
In acest sens in proiect sunt analizate doua din sistemele de extractie in vedereaalegerii sistemului optim.
Sunt tratate astfel probleme legate de de extractia titeiului pringaz-lift continuu şi
pompaj continuu cu prajini.
S-au prezentat avantajele cat si limitele fiecarui sistem de extractie , in parte cat si metodele de
calcul.Specialistii care lucreaza in industria extractiva de petrol, au fost si sunt preocupatide gasirea unor
metode care sa permita analiza si evaluarea cat mai exacta a curgerii amestecului de titei, gaze si apa prin
coloane si tevi de extractie.
Cercetarile si experimentele efectuate in conditii de laborator si de santier, au condus la stabilirea unui
numar relativ mare de teorii care au pus la dispozitie procedee pentru calculul gradientilor de presiune
necesari in evaluarea variatiei presiunii in lungul acestor coloane.
Eruptia artificiala continua (gaz-lift continuu)
Ridicarea artificiala a fluidelor ce vin din stratul productiv, prin perforaturi , urmareste mentinerea unei
presiuni adecvate la talpa sondei, astfel incat aceasta sa produca debitul preconizat.
Debitul va fi din ce in ce mai mic, pe masura ce presiunea de zacamant scade.La un moment dat , sonda
va inceta sa mai produca.Atat in timpul scaderii presiunii de zacamant, cat si dupa ce sonda inceteaza sa
mai produca, introducerea unei metode artificiale de ridicare a flluidelor de la talpa sondei poate face ca
aceasta sa produca debitul dorit.
Metodele artificiale de extractia titeiului pot fi impartite in doua categorii : Extractia prin pompaj si
extractia cu ajutorul gazelor comprimate. Aceasta se numeste eruptie artificiala sau gaz-lift.
Eruptia artificiala se bazeaza pe energia inmagazinata direct in gazele comprimate.
Eruptia artificiala poate fii de doua feluri : continuua sau intermitenta.
In cazul de fata avem eruptia artificiala continuua care prin injectarea gazelor comprimate se face fara
intrerupere. Gazele comprimate sunt injectate direct in coloana de fluide produse de sonda, in scopul
reducerii greutatii specifice a acestuia. Astfel, presiunea exercitata de coloana vertical de fluidele din
tevile de extractie se va micsora si va permite stratului sa debiteze corespunzator acestei presiuni.
Eruptia artificiala continuua se aplica, de obicei, sondelor cu capacitate de productie si presiune de fund
relative mari.
 Capitolul I

Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gaz-lift continuu

La o sonda care produce in eruptie artificiala continua se cunosc
urmatoarele date:
adancimea sondei, H  2800 m
3
diametrul interior al tubingului, di  63.5 10 m;
diametrul interior al coloanei, Di  127 10 3 m;
temperatura medie la suprafata, ts  10 C;
densitatea titeiului, t  850 kg/m3;
densitatea apei de zacamant,   1045 kg/m3;
a
densitatea relativa a gazelor, rg  0.75;
3
tensiunea superficiala a titeiului, t  35 10 N/m;
3
tensiunea superficiala a apei, a  65 10 N/m;
3
vicozitatea titeiului, t  2 10 Pa.s;
3
viscozitatea gazelor, g  0.025 10 Pa.s;
viscozitatea apei, a  1 10 3 Pa.s;
presiunea in capul de eruptie, p2  5 bar.

De asemenea in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:

impuritatile, i  5%;
presiunea dinamica de fund, pd  90 bar;
presiunea statica, pc  110 bar;
debitul de lichid, Q  50 m3/zi;
l
debitul de gaze al sondei, Qg  3500 Nm3/zi;

Q  70000 Nm3/zi.
inj
1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului IPR

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului, se stabileste mai intai

tipul curgerii.
Se calculeaza presiunea de saturatie:
3
 densitatea apei dulci: ap  1000 kg/ m ;
2
 gravitationala g  9.81 m/ s
rt  0.850
t 3
 densitatea relativa a titeiului: rt  kg/ m
ap

t f  94
tf  ts  0.03 H
 temperatura de fund :

Qt  47.5
Qt  ( 1  i)  Ql
 debitul de titei al sondei :

Qa  i Ql Qa  16.5 3
 debitul de apa al sondei : m /zi
Qg
RGT  RGT  73.682
Qt
 ratie gaze-titei: Nm3/m3

Presiunea de saturatie calculate cu relatia lui Standing :

3
0.83 0.0288 1.62 10  tf
psat  5.272 
RGT  10
   125.458
 rg  1.786 1.643 rt
rt
10
p sat = 125.458 bar
Deoarece :

p c < p sat

p d < p sat

Rezulta ca avem o curgere eterogena.

Pentri trasarea curbei de comportare a stratului pentru curgerea eterogena, vom folosi relatiile lui
Vogel si se procedeaza astfel :
Metoda Vogel :

Ql
Qmax   166.209
2
 0.8  
pd pd
1  0.2 
pc  pc 

pd 
i

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110

 pd  pd i  
2
i
Q  Qmax 1  0.2  0.8  
i  pc  pc  

120

108

96

84

72

p di 60

48

36

24

12

0
0 18 36 54 72 90 108 126 144 162 180
Qi
1.2. Curbele IPR de prevedere

Pentru determinarea IPR de prevedere se vor folosi relatiile lui Vogel :

pcv1  pc  10  100

pcv2  pcv1  10  90  pd1  pd1i  

2
i
Q1  Qmaxv1 1  0.2  0.8  
i  pcv1  pcv1  
Qmaxp  Qmax

pcp  pc
3
Qmaxp  pcv1
Qmaxv1   124.875
3
pcp

3
Qmaxp  pcv2
Qmaxv2   91.034
3
pcp

 pd2  pd2i  
2
i
Q2  Qmaxv2 1  0.2  0.8  
i  pcv2  pcv2  
 120

108

96

84

pdi 72

pd1i
60
pd2i
48

36

24

12

0
0 18 36 54 72 90 108 126 144 162 180
Qi Q1i Q2i
1.3Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie

Se considerã patru debite de lichid, Ql1, Ql2, Ql3 mai mici decât debitul maxim
calculat pentru curba de comportare a stratului.
Pentru fiecare debit de gaze injectate Qinj se calculeazã ratia gaze-lichid de
injectie, RGLinj, ratia gaze-titei de injectie, RGTinj, ratia gaze-lichid totalã, RGLT
si ratia gaze-titei totalã, RGTT.
Qinj
RGLinj 
Ql
Qa
Ra 
Qt

RGTinj=RGLinj (1+Ra)

RGTT=RGLT (1+Ra)

Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie se determina pe baza teoriei de

ascensiune Hagedorn-Brown. Se porneste de la presiunea in capul de eruptie p 2
considerându-se n intervale de presiune egale,cãderea de presiune pe fiecare interval
fiind p  10 bar.
Pentru fiecare interval de presiune i se determina hi, distanta pe care se pierd cei 10
bar.
Distantele hi, astfel rezultatele se însumeazã, în final fiind necesar sã se
îndeplineascã urmãtoarea conditie:

 i h i  H
H= adâncimea la care se aflã siul tevilor de extractie;
Astfel primul interval de presiune considerat este cuprins între p2 bar si p2+10 bar.

In continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractie prin metoda

Hagedorn-Brown, pentru QL1  50 m3/zi si intervalul de presiune cuprins intre 5 -
15 bar.
 Debitul QL1=50 m3/zi si intervalul de presiune p2-p2':
Qg
ratia gaze-lichid proprie: RGLpr  RGLpr  70
Ql

unde : 3
Qg  3.5  10
Qg - debitul de gaze de la etalonarea sondei

Ql - debitul de lichid de la etalonarea sondei Ql  50

kg
ratia gaze-lichid injectie: aer  1.297 m3
Qinj g  9.81t
RGLinj1  RGLinj1  0 rt   0.85
QL1 1000

ratia gaze-lichid, respectiv ratia gaze-titei totala:

RGLT1  RGLinj1  RGLpr RGLT1  70

RGTT1  RGLT1 1  Ra   RGTT1  73.684

greutatea unui metru cub de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc:
M  t g  RGTT1 rg aer  g  Ra a g
3
M  9.581  10
densitatea fazei lichide:
t  a Ra
l  l  859.75 kg/ m3
1  Ra

presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, p med si temperatura medie

pe sonda Tmed:

p2  5
p'2  p2  10 bar p'2  15

p 2  p'2
p med1  1 pmed1  11 bara p0  1 T0  273.15
2

0.03 H
tmed  ts  tmed  52 C
2

Tmed  tmed  T0 Tmed  325.15 K

presiunea pseudocritica p pcr si temperatura pseudocritica Tpcr :
ppcr  49.37  4.67 rg ppcr  45.867 bar

Tpcr  171.5 rg  97 Tpcr  225.625 K

presiunea pseudoredusa p pr si temperatura pseudoredusa Tpr :

Tmed
Tpr  Tpr  1.441
Tpcr

p med1
p pr1  ppr1  0.24
p pcr

factorul de abatere al gazelor, z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele

conditii:
0  ppr  3 1.3  Tpr  1.9

  0.76 Tpr  9.36 Tpr  13  8  ppr1  ppr1

 
2 3
z1  1  10
 

z1  0.967

densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat:

 pmed1   T0  1
g1  aer  rg    g1  9.298 kg/ m3
 p0   Tmed  z1
viscozitatea lichidului::
 t   a Ra 3
 l  l  1.95  10 Pa s
1  Ra

tensiunea interfaciala a lichidului:

t  a Ra
l  l  0.037 N/m
1  Ra

coeficientul de viscozitate:
0.25
Nl   l  
g
3
Nl  7.632  10
 l l 
3
 
se calculeaza produsul C Nl :

CNl  e
 
 4.895 1.07705 ln Nl 0.80822 ln Nl     2 0.1597  ln Nl  3 0.01019  ln Nl  4

3
CNl  2.231  10
ratia de solutie si factorul de volum al titeiului:
1.204
 1.768  1.643  rt 
 
 rt
 10 
rs1  0.134 rg   p med1  
3
 0.0288 1.62 10  t med 
 10 
rs1  4.426
Sm
3
/m3
0.5
 rg 
F1  5.6    rs1  1.25 32  1.8 tmed  F1  180.284
 rt 
1.175
bt1  0.972  0.000147 F1 bt1  1.038

viteza superficiala a lichidului:

 2 3 2
A t   di At  3.167  10 m ba  1
4
QL1  bt1  ba  Ra 
v sl1    vsl1  0.189 m/s
86400 A t
 1  Ra 

viteza superficiala a gazelor:

rs1
RGLT1 
1  Ra p0 Tmed
v sg1  QL1    z1
86400 A t p med1 T0

vsg1  1.258 m/s

coeficientul de viteza al lichidului:
0.25
 l 
Nlv1  v sl1   Nlv1  1.325
 g  l 

coeficientul de viteza al gazului:

0.25
 l 
Ngv1  v sg1   Ngv1  8.805
 g  l 
coeficientul de diametru:
l g
Nd  d i Nd  30.524
l

produsul adimensional :
0.1
 Nlv1   pmed1   CNl  6
1        10 1  35.241
 N 0.575   p0   Nd 
 gv1 

l :
raportul =


1  e
 
 3.6372 0.8813 ln 1 0.1335 ln 1     2 0.018534  ln 1  3 0.001066  ln 1  4

1  0.217

valoarea produsului A:
0.380
Ngv1  Nl 4
A 1  A1  9.183  10
2.14
Nd

se calculeaza parametrul :

1  1  e
 
6.6598 8.8173 ln A1  3.7693 ln A1     2 0.5359  ln A1  3

1  1

fractia de lichid:
 l1  1  1  l1  0.217  l1
 0.217
1
numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic:

QL1 M 2
Reb1   0.149 10
 l1 1  l1
d i   l 10     g  10 
3 3
   

5
Reb1  1.743  10
in functie de Reb , se determina factorul de frecare cu relatia lui Jain, valabila

3 8
5 10  Reb1  10

2
 1 
l 1    l 1  0.021
 1.14  2 log 10 3  21.25  
  Reb1  
0.9
  

densitatea medie a amestecului gaze-lichid:

am1  l  l1  g1 1   l1   am1  194.24 kg/ m3
distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate:
5
p  10
h 1 
2 2 h 1  517.284
QL1  M
am1 g  l 1
10 5
9 10  d i  am1 g

Dupa acest algoritm am calculat cu debitele Ql1= 50 , Ql2= 55 si Ql3= 60 respectiv pentru intervalele de
presiune : 5_15, 15_25, 25_35, 35_45 , care sunt reprezentate in urmatoarele tabele:
Parametrii constanti Ql1=50 Parametrii variabili cu presiunea Ql1=50
Intervalele de presiune
Nr.crt. Parametru Unit. Măsură Valoare Nr. crtParametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45_55
1 RGLinj1 Sm3/m3 1,1∙103 1 z 0.967 0.938 0.912 0.887 0.863
2 RGLT 1 Sm3/m3 1,17∙103 2 rs Sm3/m3 4,426 9,642 15.41 21,578 28,063
3 RGTT 1 Sm3/m3 1.232∙103 3 bt 1.038 1.05 1,063 1,078 1,094
3
4 M N/m 2.063∙10 4 4 vsl m/s 0.189 0.191 0.194 0.196 0.199
3
5 l kg/m 859.75 5 vsg m/s 22,287 11,283 7.93 5,407 4.21
6 ppcr bar 45,867 6 Nlv 1,325 1.34 1,356 1,374 1,393
7 Tpcr K 225,625 7 Ngv 156,011 78.98 51,733 37,848 29,467
8 tmed grade C 52 8  6,748 10,764 14,449 18,019 21,566
9 Tmed K 325.15 9  l / 0.098 0.125 0.144 0.16 0.174
10 Tpr K 1,441 10 A 0.016 8.237∙10-3 5.395∙10-3 3.947∙10-3 3.073∙10-3
11 Nl *** 7.632∙10 -3 11  1043 1 1 1 1
12 l Pa.s 1.95∙10 -3 12 l 0.102 0.125 0.144 0.16 0.174
13 CNl *** 2.231∙10 -3 13 Reb 6.213∙106 5.623∙106 5.167∙106 4.818∙105 4.533∙105
14 Nd *** 30,524 14 l 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
14 l N/m 0.037 15  am kg/m3 95,883 123,221 147,714 169,439 189,613
16 At m2 3.167∙10-3 16 h m 842.69 713.89 621,268 554802 503607
Parametrii constanti Ql1=55 Parametrii variabili cu presiunea Ql1=55
Intervalele de presiune
Nr.crt. ParametruUnit. MăsurăValoare Nr. crtParametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45_55
3
1 RGLinj1 Sm3/m3 1∙10 1 z 0.967 0.938 0.912 0.907 0.888
3 3 3
2 RGLT 1 Sm3/m3 1.07∙10 2 rs Sm /m 4 10 15.41 18.539 24.111
3
3 RGTT 1 Sm3/m3 1.126∙10 3 bt 1 1 1.063 1-Jan 1-Jan
3
4 M N/m 1.963∙104 4 vsl m/s 0.208 0.21 0.213 0.21 0.212
3
5 l kg/m 859.75 5 vsg m/s 22.413 11.342 7.426 5.675 4.452
6 ppcr bar 46 6 Nlv 1.458 1.473 1.492 1.457 1.468
7 Tpcr K 225.625 7 Ngv 156.891 79.393 51.98 39.334 30.854
8 tmed grade C 52 8  7.399 11.805 15.851 18.01 21.331
9 Tmed K 325.15 9  l / 0.103 0.131 0.151 0.16 0.173
10 Tpr K 1 10 A 0.016 8.28∙10-3 5.421∙10-3 3,536∙10-3 2,774∙10-3
11 Nl *** 7.632∙10 -3 11  1.044 1 1 1 1
12 l Pa.s 1.95∙10 -3 12 l 0.107 0.131 0.151 0.16 0.173
13 CNl *** 2.231∙10 -3 13 Reb 6.353∙106 5.735∙106 5.254∙106 9,785∙105 9,261∙105
14 Nd *** 30.524 14 l 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
l  am
3
14 N/m 0.037 15 kg/m 100 128 153 178 197
2
16 At m 3,167∙10 -3
16 h m 805 685 598 535 487

Parametrii constanti Ql1=60 Parametrii variabili cu presiunea Ql1=60

Intervalele de presiune
Nr.crt. ParametruUnit. MăsurăValoare Nr. crtParametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45_55
1 RGLinj1 Sm3/m3 917 1 z 0.973 0.95 0.928 0.907 0.888
2 RGLT 1 Sm3/m3 988.76 2 rs Sm3/m3 4 8 13.24 18.539 24.111
3
3 RGTT 1 Sm3/m3 1,569∙10 3 bt 1 1 1-Jan 1-Jan 1-Jan
3
4 M N/m 2,846∙10 4
4 vsl m/s 0.225 0.226 0.228 0.229 0.231
3
5 l kg/m 930.3 5 vsg m/s 23.016 11.734 7.742 5.705 4.474
6 ppcr bar 46 6 Nlv 1.558 1.567 1.578 1.589 1.602
7 Tpcr K 217.05 7 Ngv 159.516 81.327 53.654 39.538 31.005
8 tmed grade C 55.5 8  7.548 11.933 15.865 19.589 23.205
9 Tmed K 328.65 9  l / 0.104 0.131 0.151 0.167 0.18
10 Tpr K 2 10 A 0.014 7,312∙10-3 4,824∙10-3 3,555∙10-3 2,788∙10-3
11 Nl *** 4,616∙10 -3 11  1.022 1 1 1 1
12 l Pa.s 1,315∙10 -3 12 l 0.106 0.131 0.151 0.167 0.18
13 CNl *** 2,108∙10 -3 13 Reb 1,286∙106 1,157∙106 1,066∙106 9,978∙105 9,427∙105
14 Nd *** 29.923 14 l 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
14 l N/m 0.041 15  am kg/m3 106 137 162 183 203
16 At m2 3,167∙10-3 16 h m 771.778 659.792 577.475 518.003 471.95
Ql1=50 Ql2=55 Ql3=60

delta h h cumul p delta h h cumul p delta h h cumul p

0 0 5 0 0 5 0 0 5
843 842.69 15 805 805.07 15 771.778 771.778 15
714 1556.58 25 685.196 1490.266 25 659.792 1431.57 25
621 2177.848 35 598 2088.33 35 577.475 2009.045 35
555 2732.65 45 535.328 2623.658 45 518.003 2527.048 45
504 3236.257 55 486.874 3110.532 55 471.960 2999.008 55

Se traseaza grafic pe o diagrama de presiue in functie de adancime, rezultand 3 curbe gradient

corespunzatoare celor 3 debite de lichid si debitul de injectie considerat.
1.4 Variatia presiunii in coloana

Presiunea de la suprafata a gazelor

se considera :
ts  10 rg  0.75
psg  28

1.Se estimeaza presiunea de fund a gazelor :

4
pfge  psg  0.82 10  psg  H

2.Se calculeaza presiunea medie si temperatura medie :

p fge  p sg
pmed  1 pmed  32.214
2

ts  ts  0.03 H 
Tmed   273.15 Tmed  325.15
2

4.Se calculeaza presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica:


ppcr  49.37  4.67 rg  ppcr  45.867 bar

Tpcr  171.5 rg  97 Tpcr  225.625 K

5.Se calculeaza presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa:

p med
p pr 
p pcr ppr  0.702

Tmed
Tpr  Tpr  1.441
Tpcr

6.Se calculeaza factorul de abatere al gazelor Zm

  0.76 Tpr  9.36 Tpr  13  8  ppr  ppr

 
2 3
zm  1  10 zm  0.90847
 

7.Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :

9.81 H rg

287 z m T med
p fgc  p sg  e
pfgc  35.702

pfge  pfgc  0.5

x  pfge  pfgc x  1.273
1.5 Determinarea punctelor de injectie

Adancimile de injectie si presiuile de injectie se determina grafic, prin intersectia dreptei (p sg, pfgc) cu curbele
gradient de deasupra punctelor de injectie.

QL1  50 pinj1  29.2 Hinj.1  1680

QL2  55 pinj2  29.4 Hinj.2  1750

QL3  60 pinj3  29.7 Hinj.3  1850

1.6 Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie.

Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se stabileste mai intâi tipul curgeri
pe baza presiunii din punctele de injectie si presiunii de saturatie.
Deoarece presiunea in punctele de injectie sunt mult mai mici decat presiunea de saturatie
rezultã cã sub punctele de injectie vom avea o curgere eterogenã.
Prin urmare curbele gradient se vor trasa cu metoda HAGEDORN-BROWN cu observatia cã în
locul ratiei gaze lichid totale se va utiliza ratia de lichid de la etalonare pentru toate curbele.
Cãderea de presiune se va considera tot de 10 bar si se va porni de la presiunea din punctele
de injectie.
Dupã trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se vor citi presiunile dinamice de
fund p f1, p f2, p f3 la intersectia curbelor gradient cu linia ce marcheazã adâncimea sondei.

Rezultatul final va fi perechile de valori : Pf1Ql1 , Pf2Ql2 , Pf3Ql3

Qg
RGLpr  RGLpr  70
Ql


RGTt  RGLpr  1  Ra  RGTt  73.684

Determinarea variatiei presiunii in tevile de extractie prin metoda Hagedorn - Brown. Pentru
fiecare din cele trei debite se va parcurge algoritmul la caderi de presiune p+10 bar.

Valoarea lui p se obtine parcurgand algoritmul lui Hagedorn&Brown pentru fiecare RGLt.
Algoritmul se repeta pana cand h=H.

Dupa parcurgerea algoritmului au rezultat urmatoarele date, acestea fiind reprezentate in

urmatoarele tabele :
 ql=50 ql=55 ql=60

delta h h cumul p delta h h cumul p delta h h cumul p

1680 29.2 1750 29.4 1850 29.7
294.651 1974.651 39.2 289.535 2039.535 39.4 284.561 2134.561 39.7
265.525 2240.176 49.2 261.134 2300.669 49.4 256.877 2391.438 49.7
240.888 2481.064 59.2 237.070 2537.739 59.4 233.368 2624.806 59.7
218.965 2700.029 69.2 215.623 2753.362 69.4 212.375 2837.181 69.7
198.354 2898.383 79.2 195.427 2948.789 79.1

Presiunea, bar
0 10 20 30 40 50 60 70 80
0
200
400
600
800
1000
Adancimea, m

1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800

De pe aceasta diagrama se citesc presiunile dinamice pd1, pd2, pd3, la intersectiile dintre curbele
gradient de sub punctele de injectie si orizontala care marcheaza adancimea.

Pd QL
68 50
72 55
75.5 60
 1.7 Analiza nodală (Corelația de funcționare strat – sondă)
Analiza nodală presupune identificarea componentelor sistemului analizat, alegerea nodului în
vederea ruperii sistemului în două părți și suprapunerea curbelor de performanță ale componentei din aval
peste curbele de performanță ale componentei din amonte.

În cazul sondei în gas – lift continuu, componentele sistemului sunt zăcământul și țevile de
extracție, iar nodul se alege la media perforaturilor.

Componenta din amonte de nod are curbele de performanță reprezentate de curbele IPR
determinate la punctul 1.3.1., acestea caracterizând curgerea prin zăcământ.

Pentru determinarea curbelor de comportare ale țevilor de extracție se folosesc datele rezultate din
diagrama curbelor gradient de la punctul 1.3.5.

Cele două tipuri de curbe de comportare sunt reprezentate grafic pe aceeași diagramă, pd=f(Q).

110

103.8

97.6
pdi
91.4
pd1i
85.2
pd2i

p1m 79

p2m
72.8
p3m
66.6

60.4

54.2

48
36 40.4 44.8 49.2 53.6 58 62.4 66.8 71.2 75.6 80
Qi Q11i Q22i Q1m Q2m Q3m

Qinj  45000 Qinj  50000 Qinj  55000

Q1  p1  Q2  p2  Q3  p3 
m m m m m m

40 51.5 44 60.2 42 62
45 56.5 45 61 50 68
50 61 50 65 55 71.5
56 66.3 55 69 60 74
65.9 72.6 63.7 74.2 67.5 78.5
77 79 74 80 75.5 82.5
1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei în gas – lift
Pentru trasarea curbei de comportare a sondei, se vor folosi perechile de valori (QL, Qinj), care se vor
reprezenta grafic pe o diagramă QL=f(Qinj):

80

70

60

50

QL 40 P
V1
30 V2

20

10

0
40000 42000 44000 46000 48000 50000 52000 54000 56000
Qinj

Se observă că se va utiliza un debit de injecție Qinj=45000 Nm3 , corespunzător unui debit de lichid

QL=75 m3/zi.
1.9 Amplasarea supapelor

Se vor utiliza supape de tip Camco – Schlumberger, neechilibrate, cu burduf și fără arc.

Amplasarea se va face pe cale grafică, conform următorului procedeu:

o de la punctul anterior s-au determinat QL, Qinj, pe baza cărora, folosind algoritmul
Hagedorn și Brown, se determină curba gradient de deasupra punctului de injecție;
Parametrii constanti Ql1=75

Nr.crt. Parametru Unit. Valoare

Măsură
1 RGLinj1 Sm3/m3 600
2 RGLT1 Sm3/m3 670
3 RGTT1 Sm3/m3 705.263
4 M N/m3 1.561*10^4
5 rl kg/m3 859.75
6 ppcr bar 45.867
7 Tpcr K 225.625
8 tmed grade C 52
9 Tmed K 325.15
10 Tpr K 1.441
11 Nl *** 7.632*10^-3
12 ml Pa.s 1.95*10^-3
13 CNl *** 2.231*10^-3
14 Nd *** 28.563
14 sl N/m 0.037
16 At m2 3.167*10^-3

Parametrii variabili cu presiunea Ql1=75

Intervalele de presiune
Nr. crt Parametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45_55
1 z 0.967 0.959 0.941 0.925 0.909
2 rs 4.426 9.731 15.553 21.777 28.322
3 bt 1.042 1.054 1.067 1.081 1.096
4 vsl m/s 0.192 0.193 0.195 0.197 0.199
5 vsg m/s 16.662 8.56 5.664 4.184 3.289
6 Nlv 1.297 1.307 1.318 1.331 1.344
7 Ngv 113.333 57.964 38.351 28.335 22.273
8 F 5.576 12.644 16.816 20.775 24.632
9 el/y 0.107 0.136 0.156 0.173 0.187
10 A 0.011 5.716*10^- 3.782*10^- 2.794*10^- 2.196*10^-
3 3 3 3
11 y 1.004 1 1 1 1
12 el 0.107 0.136 0.156 0.173 0.187
13 Reb 7.891*10^5 7.03*10^5 6.465*10^5 6.038*10^5 5.692*10^5
14 l 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
15 ram kg/m3 104.758 136.41 161.072 182.322 201.585
16 Dh m 764.896 643.699 567.262 512.741 470.8
 de la punctul 1.3.3. se preiau datele referitoare la presiunea la suprafață a gazelor și
presiunea de fund a gazelor;
 pe aceeași diagramă, se trasează dreapta de variație a presiunii gazelor în spațiul inelar;
 la aceasta, se duce o paralelă spre stânga la 3 bar;
 se determină punctul de injecție, la intersecția curbei gradient de sub punctul de injecție cu
paralela dusă la 3 bar;
 din pnctul de injecție se trasează curba gradient de sub punctul de injecție;
 se consideră sonda omorâtă cu țiței, de aceeași densitate cu cel produs de sondă și se
determină dreapta de variație a presiunii fluidului de omorâre: se consideră o adâncime
oarecare,h=700 se determină presiunea fluidului de omorâre la acea adâncime (pfo=ρgh) și
se trasează dreapta de variație a presiunii fluidului de omorâre:
o 𝑝𝑓𝑜 = 850 ∙ 9,81 ∙ 700 = 5665275 𝑃𝑎 = 58.37 𝑏𝑎𝑟
 se estimează că ar fi necesar un număr de n supape, dintre care n-1 sunt supape de pornire,
iar una este supapa de lucru;
 se vor trasa spre dreapta față de dreapta de variație a presiunii gazelor în spațiul inelar un
număr de n-1 drepte paralele și echidistante;
 căderea de presiune între paralele se situează în intervalul ∆𝑝 = (1,5 ÷ 2,5) 𝑏𝑎𝑟. În acest
caz, căderea de presiune între paralele a rezultat a fi ∆𝑝 = 1.6 𝑏𝑎𝑟

Presiunea dinamica de fund, bar

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
Adancimea , m

1000
1100 Curba
1200
1300 Gradient
1400
1500
1600
1700
1800 psg
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500 pfg
2600
2700
2800
1.10 Calculul de alegere a supapelor

De pe graficul de amplasare a supapelor se citesc următorii parametrii pentru fiecare supapă:

Supape Lfixare Pdeschidere la Pinchidere la PtL Pdeschidere Pinchidere

adancimea L adancimea L la suprafata la suprafata
S1 480 39 37.3 11.5 39 37.6
S2 780 38 36.5 16.3 37.6 36
S3 1040 37.2 35.8 20.4 36 34.4
S4 1240 36.2 34.8 24 34.4 32.8
S5 1370 35 33.5 26.5 32.8 31.2
S6 1470 34 32.1 28 31.2 29.6
S7 1520 32.8 29.5 29.5 29.6 28

Se calculeaza urmatorii parametrii :

ts  10 Tf  93.6 H  2800

1. Temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin:

Tf  ts
tL1  ts   L1 tL1  24.331 C TL1  tL1  273.15
H TL1  297.481

Tf  ts
tL2  ts   L2 tL2  33.289 C TL2  tL2  273.15
H TL2  306.439

Tf  ts
tL3  ts   L3 tL3  41.051 C TL3  tL3  273.15
H TL3  314.201

Tf  ts
tL4  ts   L4 tL4  47.023 C TL4  tL4  273.15
H TL4  320.173

Tf  ts
tL5  ts   L5 tL5  50.904 C TL5  tL5  273.15
H TL5  324.054

Tf  ts
tL6  ts   L6 tL6  53.89 C TL6  tL6  273.15
H TL6  327.04

Tf  ts
tL7  ts   L7 tL7  55.383 C TL7  tL7  273.15 TL7  328.533
H

2. Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R:

p dL1  p iL1
Rc1  Rc1  0.062 - se alege: R1  0.066
p dL1  p t1

p dL2  p iL2
Rc2  Rc2  0.069 - se alege: R2  0.103
p dL2  p t2
 p dL3  p iL3
Rc3  Rc3  0.083 - se alege: R3  0.103
p dL3  p t3

p dL4  p iL4
Rc4  Rc4  0.115 - se alege: R4  0.103
p dL4  p t4

p dL5  p iL5
Rc5  Rc5  0.176 - se alege: R5  0.200
p dL5  p t5

p dL6  p iL6
Rc6  Rc6  0.317 - se alege: R6  0.2
p dL6  p t6

p dL7  p iL7
Rc7  Rc7  1 - se alege: R7  0.260
p dL7  p t7

Supape Rci Ri Avi Abi Фi

calculat standardizat
------- ------ -------- in2 in2 in
S1 0.062 0.066 0.0511 0.7700 1/4
S2 0.067 0.103 0.0792 0.7700 5/16
S3 0.083 0.103 0.0792 0.7700 5/16
S4 0.115 0.103 0.0792 0.7700 5/16
S5 0.176 0.200 0.1134 0.7700 7/16
S6 0.317 0.200 0.1538 0.7700 7/16
S7 1 0.260 0.2002 0.7700 1/2

In functie de valorile parametrului standardizat R se aleg din tabel urmatorii parametrii:

Parametru Tipul Aria Diametrul Aria 1-R R/1-R Pa

standardizat supapei burdufului standard valvei
al
orificiului
supapei
R - Ab ? Av - - -
- - in2 in in2 - - bar
0,066 J - 20 0,7700 1/4 0,0511 0,934 0,040 fără arc
0,103 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,103 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,147 3/8 0,1134 0,853 0,172
0,2 7/16 0,1538 0,800 0,250
0,260 1/2 0,2002 0,740 0,351
 3. Se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 C:

pb  Ct pbt

- factorul de corectie cu temperatura Ct se citeste din tabel in functie de temperatura din dreptul supapei.

tL1  24.331 C Ct1  0.968 tL5  50.904 C Ct5  0.879

tL2  33.289 C Ct2  0.937 tL6  53.89 C Ct6  0.873

tL3  41.051 C Ct3  0.91 tL7  55.383 C Ct7  0.865

tL4  47.023 C Ct4  0.891

- deoarece la supapele cu buruf si fara arc pbt=pinc rezulta ca presiunea se determina cu relatia:

pb1  Ct1 piL1

pb1  36.106 bar

pb2  Ct2 piL2

pb2  34.201 bar

pb3  Ct3 piL3

pb3  32.578 bar

pb4  Ct4 piL4

pb4  31.007 bar

pb5  Ct5 piL5

pb5  29.447 bar

pb6  Ct6 piL6

pb6  28.023 bar

pb7  Ct7 piL7

pb7  25.517 bar

4. Se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pdtester:

p b1
p dtester1  pdtester1  38.658 bar
1  R1

p b2
p dtester2  pdtester2  38.128 bar
1  R2

p b3
p dtester3  pdtester3  36.319 bar
1  R3

p b4
p dtester4  pdtester4  34.567 bar
1  R4
 p b5
p dtester5  pdtester5  36.808 bar
1  R5
p b6
p dtester6  pdtester6  35.029 bar
1  R6

p b7
p dtester7  pdtester7  34.483 bar
1  R7

5. Se determjna debitul de gaze care trece prin supapa:

rg  0.65
3
Qg1  0.073 Qinjo TL1 rg 4 m
Qg1  4.568  10
zi

3
Qg2  0.073 Qinjo TL2 rg 4 m
Qg2  4.636  10
zi

3
Qg3  0.073 Qinjo TL3 rg 4 m
Qg3  4.695  10
zi

3
Qg4  0.073 Qinjo TL4 rg 4 m
Qg4  4.739  10
zi

3
Qg5  0.073 Qinjo TL5 rg 4 m
Qg5  4.768  10
zi

3
Qg6  0.073 Qinjo TL6 rg 4 m
Qg6  4.79  10
zi

3
Qg7  0.073 Qinjo TL7 rg 4 m
Qg7  4.8  10
zi

 în funcție de debitul de gaze care trece printr-o supapă, Qg, presiunea î naval, pt și presiunea în
amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, ɸr, din nomograma care are
la bază ecuațiile Thornhill – Craver.
 Rezultă din diagramă, diametrele reale ale orificiilor supapelor: