1

UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIETI

PROIECT LA
PROIECTAREA ZCMINTELOR DE
HIDROCARBURI FLUIDE

















Student : Popa Andrei Ciprian
Anul IV, GR. 1,Sg B

2


CUPRINS-PARTEA I

INTRODUCERE
Cap.-I-
MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI
1.1.HARTA STRUCTURALA (CU IZOBATE) A ZACAMANTULUI
1.2.FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI-APA
1.3.INTOCMIREA SECTIUNII GEOLOGICE
1.4.DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE
1.5.CALCULUL ARIEI ZONEI PRODUCTIVE
1.5.CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL COLECTORULUI-METODA
VOLUMETRICA
Cap.-II-
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1.CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI
CARACTERISTICI COLECTORULUI
2.1.1.POROZITATEA m
2.1.2.PERMEABILITATEA-k
2.1.3.SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA-S
ai

2.1.4.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII-
r

2.1.5.CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI
2.1.6.CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI
Cap.-III-
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1.PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1.SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI-RATIA DE SOLUTIE -r
s

3.1.2.FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI-b
t

3.1.3.VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI-
t

3.1.4.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI-
t

3.2.PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT
3.2.1.SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT-G
3.2.2.VASCOZITATEA DINAMICA A EPEI DE ZACAMANT-
a

3.2.3.COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALE-a

3


Cap.-IV-
STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE
4.1.AMPLASAREA SONDELOR PE ZACAMINTE DE TITEI TIP BANDA
LINIARA,CU ACVIFER ACTIV

CAP. V-
EXPLOATAREA IN REGIM ELASTIC
5.1 GENERALITATI
5.2 DINAMICA DEBITULUI DE TITEI MEDIU PE ZACAMANT
5.3 DINAMICA PRESIUNII PE ZACAMANT
CAP. VI
PROIECTAREA IN REGIM DE GAZE DIZOLVATE
6.1 METODA DIFERENTIALA
6.2 METODA GRAFICA
CAP. VII
INJECTIA DE APA
7.1 TRASAREA PROFILELOR DE SATURATIE. PROIECTAREA PROPRIU - ZISA



















4



Tema de proiect

Se considera un zacamant de titei de forma si dimensiunile indicate infig.1. In
perioada exploatarii de proba au fost sapate sondele mentionate in fig.1. Se anexeaza
diagrafiile electrice ale sondelor sapate pe acest zacamant(fig.1si.2).
Pe baza acestor materiale se cere:
o intocmirea hartii structurale a zacamantului;
o realizarea unor sectiunitransversale;
o fixarea pozitiei initiale a contactului titei-apa;
o calcularea volumului brut al rezervorului.
Studiul fizic asupra carotelor extrase din roca colectoare indica parametrii mentionati
in tabela 1.
Se cere:
o sa se calculeze marimile medii ale parametrilor fizici caraceristici colectorului;
o sa se calculeze volumul de pori ai rezervorului
o sa se calculeze rezerva de titei si gaze a zacamantului.
Studiul mediului fluid indica urmatori parametrii:
A. - proprietatile sistemului de hidrocarburi fluide in conditii de zacamant sunt redate in
diagrama din figura 4;
B. -proprietatile fizico-chimice ale apei de zacamant sunt redate in tabelul 2.
Pe baza datelor de mai sus se cere:
o determinarea capacitatii energetice a zacamantului la momentul initialal exploatarii;
o stabilirea retelei sondelor de exploatare;
o executarea calculului de comportare in exploatare a rezervorului sub energia
naturala a zacamantului;
o proiectarea procesului de injectie a apei sau a gazelor pentru marirea factorului final
de extractie a titeiului.


5


Tabel 1







Tabel 2






Sonda
nr.
Intervalul m
ef
Permeabilitate S
a.i.
Descrierea
litostratigrafic
(m) (
o
/
o
) (mD) (
o
/
o
)
766 1364,2 1365,3 19,2 769 675 30,8 Nisip
766 1370,0 1371,5 21,4 569 368 28,9 Nisip
766 1380,0 - 1381,6 19,2 706 576 31,9 Gresie
589 1735,1 1736,0 18,2 456 372 31,2 Gresie
589 1738,2 1739,3 17,6 407 385 30,8 Gresie
589 1742,3 1743,8 17,1 412 376 33,0 Gresie
586 1742,4 1743,2 17,8 607 465 30,5 Gresie
586 1747,0 1747,8 16,7 578 408 31,4 Gresie
586 1760,0 1761,4 17,9 632 467 30,4 Gresie
586 1778,0 1779,3 14,2 241 157 33,7 Gresie
514 1501,0 1502,0 19,7 765 495 100 Nisip
514 1515,0 1516,0 16,5 386 284 100 Gresie
Sonda
Intervalul
, m
Unitatea de
msur

Componenii

Na K
+ +
+

2
Ca
+

2
Mg
+
Cl

2
4
SO


3
HCO

514
1525
1530

mg./l
mg.ecv/1
%
25517,22
1109,40
45,21
1915,10
97,55
3,98
242,81
19,85
0,81
43139,11
1216,50
49,47
318,11
6,61
0,27
235,00
3,25
0,16
6




INTRODUCERE:

Petrolul, in pofida unor previziuni,a ramas principala sursa de energie si cea mai
importanta sursa de materii prime pentru industria petrochimica si va mai ramane ,probabil,o
perioada insemnata de timp si de acum incolo.Or,se stie,resursele de pertrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile.Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme ritmul
epuizarii resurselor cunoscute in present.De astfel,in Romania,productia de hidrocarburi fluide
este,de cativa ani buni,in declin.
Pe de alta parte,factorii de extractie realizati astazi in Romania si chiar pe plan mondial,au
valori destul de modeste,in special in cazul zacamintelor exploatate pe baza energiei proprii,dar
si in cazul zacamintelor la care se aplica diverse tehnologii de complementare a energiei de
zacamant.Cauzele sunt atat de natura obiectiva,legate de conditiile de zacamant,cat mai ales de
natura subiectiva asociate de variantele de exploatare si tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera,totusi intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi in Romania,dar
numai in cazul implicarii mai active a ingineriei de zacamant.Acesta inseamna intocmirea unor
proiecte de exploatare care sa indice varianta optima de exploatare pentru fiecare zacamant in
parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala pana ce nu se
determina exact capacitatea energetic a acestora, forma predominanta a energiei de
zacamant,cea care va determina fixarea regimului de exploatare.Daca conditiile de zacamant o
impun,este preferabil sa se faca complementarea energiei de zacamant inca din faza primara a
exploatarii si sa se evite,pe cat posibil,intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in
mediul poros.
In ce priveste zacamintele aflate in fazele secundara sau tertiala a exploatarii,zacaminte
epuizate din punct de vedere energetic, dar care mai contin un procent insemnat de
hidrocarburi,se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode,conventionale sau
neconventionale,in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este influentata,nu in mica
masura,de modul de traversare a stratului productive,de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractive si a celor de injectie.De aceea este necesar ca orice inginer de foraj-
extractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acesteia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai.Prezenta lucrare este elaborate in conformitate
cu programa analitica de la facultatea de Ingineria Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii
PETROL-GAZE din Ploiesti.
Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alcatuit dintr-un mediu
solid pros-permeabil si un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat in scoarta terestra .
El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile , iar lateral de accidente tectonice
si/sau litologice .
In general , zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din doua zone distincte : o
zona saturata cu hidrocarburi , numita zona productiva si o zona saturata 100% cu apa acviferul
adiacent , care poate lipsi in anumite cazuri .

7

In vederea exploatarii , un zacamant trebuie delimitat atat in suprafata ( in plan orizontal )
, cat si grosimea stratului . De asemenea , trebuie facuta o delimitare exacta a celor doua zone
zona productivasi acviferul adiacent .
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei , zacamintele pot fi : zacaminte stratiforme ,
masive , delimitate litologic , combinate si subtile .
Indiferent de tipul capcanei , in proiectarea exploatarii se opereaza cu doua forme geometrice de
baza :
- zacaminte in forma de banda liniara , care admit o simetrie liniara



- zacaminte de forma circulara , care admit o simetrie radiala
In natura , nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme
geometrice de baza mentionate . In aceasta situatie se va aproxima forma reala a
zacamantului la una din cele doua forme geometrice de baza specificate mai sus , obtinandu-
se astfel modelul de zacamant .














8

CAPITOLUL 1

MODELUL GEOMETRTIC AL ZCMNTULUI

1.1 Harta structural ( cu izobate ) a zcmntului

Harta structural ( cu izobate ) , reprezint proiecia n plan orizontal a punctelor de
intersecie ntre diverse plane izobatice i un plan reper . Ca plan reper se va lua intrarea n
stratul productiv .
Harta structural poate fi construitpe baza seciunilor geologice sau prin metoda triadelor .
n acest caz s-a adoptat metoda triadelor . Aceasta presupune alegerea stratului reper, intrarea n
stratul productiv , intrri ce se determin pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor . Adncimile
reperului , citite pe diagrafii , sunt n cote absolute care vor fi raportate la un reper unic , adic
nivelul mrii . Astfel, din aceste cote absolute se va scdea elevaia sondelor i se obin cotele
izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid ntotdeauna perfect cu cele reale din sonde ,
abaterea fiind n funcie de tipul dispozitivului utilizat , de grosimea statului poros , de mrimea
rezistivitii . Pentru fiecare situaie n parte se utilizeaz relaii analitice care permit efectuarea
coreciilor necesare . n acest caz se vor ignora aceste decalaje
Metoda de lucru :
o se alege ca reper , intrarea n stratul productiv;
o se trec pe hart cotele izobatice ale reperului , citite din diagrafii ( anexele 2, 3 ) pentru
fiecare sond n parte;
o se unesc punctele cte trei;
o se caut puncte de valori egale pentru aceste drepte ( interpolare ).




atele obinute se trec in tabelul 1.

Calculul adncimilor izobatice

Sonda Adncimi reale E Adncimi izobate
H
a
H
c
h H
t/a
H
a
*
H
c
*
H
t/a
*
766 1354 1405 53 - 90 1264 1315 -
589 1730 1782 52 - 384 1346 1398 -
514 1497 1547 50 - 71 1426 1476 -
586 1737 1785 48 1772 350 1387 1435 1422






9

Sonda 766:
H*
a
= H
a
E = 1354 90 = 1264m
H*
c
= H
c
E = 1405 90 = 1315m

Sonda 589:
H*
a
= H
a
E = 1730 384 = 1346m
H*
c
= H
c
E = 1782 384 = 138m

Sonda 514:
H*
a
= H
a
E = 1497 71 = 1426m
H*
c
= H
c
E = 1547 71 = 1476m

Sonda 586:
H*
a
= H
a
E = 1737 350 = 1387m
H*
c
= H
c
E = 1785 350 = 1435m

E = 1772 350 = 1442m

Unde :
o

- cotele n acoperi absolute msurate pe diagrafii

o

- cotele n acoperi izobatice

o

- cotele n culcu msurate pe diagrafii

o

- cotele n culcu izobatice

o

- cotele limit iei/ap absolute msurate pe diagrafii

o

- cotele limit iei/ap izobatice

o - elevaiile sondelor respective
Dup determinarea acestor valori s-au fcut interpolrile din care a rezultat harta cu
izobate a zcmntului ( anexa nr. 5 )



1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap

Limita hidrocarburi/ap se determin tot din diagrafii , pe baza curbelor de rezistivitate . n
realitate nu exist un plan orizontal de separaie ntre fluidele respective ci mai degrab o zon de
tranziie hidrocarburi/ap , a crei grosime este n funcie de structura spaiului poros i diferena
de mas specific dintre cele dou fluide din zcmnt . Totui , pentru simplificare se admite
existena planurilor orizontale de separare a fluidelor existente n zcmnt .
Aceast limit hidrocarburi/ap prezint dou contacte cu stratul productiv : un contact pe
acoperi i un contact pe culcu . Proiecia acestor dou contacte pe harta cu izobate prezint , la
randul ei dou contururi : un contur interior ( pe culcu ) i unul exterior (pe acoperi) . ntre cele
dou contururi se gsete aa numita zon de contact. n problemele de evaluare a resurselor i
rezervelor de hidrocarburi , de urmrire a deplasrii limitei n timpul exploatrii , se opereaz cu
un contur mediu , numit contur de calcul sau contur de lucru ( anexa nr.5) .
Se traseaz limita iei/ap la adncimea

= ... m
10

\






1.3 ntocmirea seciunilor geologice

Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor geologice . Cele mai
adecvate sunt seciunile transversale , deoarece ofer o imagine mult mai realist asupra
nclinrii stratului dect seciunile longitudinale . n plus aceasta evideniaz limitele
hidrocarburi/ap i/sau iei/gaze . n cazul de fa s-au ntocmit pe baza hrii structurale (
anexele nr. 6,7 ) .


1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide


Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile , care trebuiesc puse n
eviden i nlturate de la grosimea total a stratului .
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz . Se identific i se
noteaz stratele care compun obiectivul . Grosimea se msoar att dup curba de potenial
standart ( PS ) ct i dup cea de rezistivitate ( ) , apoi se face media .





11

Sonda 766:

Strat h
ef
_
h
ef
PS

A 26 9 17.5
B - - -
C - - -

Total = 18 m

Sonda 589:

Strat h
ef
_
h
ef
PS

A 10 5 7,5
B 19 6 12,5
C 3 - 3

Total = 23 m


Sonda 586:

Strat h
ef
_
h
ef
PS

A 18 11 14,5
B 14 19 16,5
C 6 - 6

Total = 37 m


Sonda 514:

Strat h
ef
_
h
ef PS

A 12 11 11,5
B 10 - 10
C 9 - 9

Total = 31 m
12


Dup determinarea grosimilor efective , acestea se vor reprezenta pe seciunile geologice.


1.5 Calculul ariei zonei productive

Aria zonei productive se determin msurnd pe harta cu izobate ( anexa 5 ) aria
trapezului cuprinds ntre faliile F1 , F2 i F3 i limita iei ap de calcul .
Pentru determinarea ariilor s-au mprit zonele respective n triunghiuri , iar ariile s-au calculat
cu urmtoarea formul :

( ) ( ) ( ) , unde :
= semiperimetrultriunghiurilor
a , b , c laturiletriunghiurilor , cititepe hart.
`
innd cont de scara hrii cu izobate ( anexa 5 ) rezult aria zonei productive :

Pentru aria poligonului 1
A
l
=A
l1
+A
l2
A
11
= ( ) ( ) ( )
A
l1
=243588 m
2

A
12
= ( ) ( ) ( )
A
l2
=62575 m
2


A
l -766
= 243588+62575= 306163m
2
= 30,5 ha


Pentru aria poligonului 2
A
2
=A
21
+A
22
A
21
= ( ) ( ) ( )
A
21
=194162m
2
A
22
= ( ) ( ) ( )
A
22
=41282m
2


A
2-586
= 194162+41282=235444m
2
= 23,5 ha


Pentru aria poligonului 3
A
3
=A
31
+A
32
+A
33
A
31
= ( ) ( ) ( )
A
31
=108573m
2
A
32
= ( ) ( ) ( )
A
32
=18107m
2
A
33
= ( ) ( ) ( )
A
33
=70656m
2


A
3-589
= 108573+18107+70656=197336m
2
= 19,7 ha

13





Pentru aria poligonului 4
A
4
=A
4
A
4
= ( ) ( ) ( )
A
4
=25276m
2
A
4-514
= 25276m
2
= 2,5 ha


Aria zonei productive :
A
p
=A
1
+A
2
+A
3
+A
4
A
p
= 306163+235444+197336+25276= 764219m
2
= 76,4 ha



1.6 Calculul volumului brut al colectorului

Volumul brut reprezinta volumul total al zacamantului de hidocarburi , delimitat in culcus si
in acoperis de stratele impremeabile, iar lateral de faliile F1 F3. Pt determinarea acestui volum se
foloseste relatia :
V
b
= A
p
*h
med
Unde :
V
h
=volulul brut al zacamantului
A
p
=aria productiva
h
med
=grosimea medie efectiva a stratului in zona productiva, ce se poate calcula cu relatia :

h
med
=

=
()()

h
med
=

=25,57 m

V
b
=764219 * 25,57 = 19.541.079 m
3










14


CAPITOLUL 2

2.1 Calculul mrimilor medii ale parametrilor fizici ai colectorului

Pentru determinarea mrimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,
permeabilitate, saturaie n ap ireductibil, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din carote din Tabelul1. . Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele nr.2,3) se vor separa
pachete de roci.

2.1.1 POROZITATEA m

Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spaii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru msoar capacitatea rocii de a nmagazina fluide.
i i
s
i
m h
m
h

unde: m
j
porozitatea msurat din carote;
h
j
grosimea pachetului de roc.

Porozitatea medie pe sonda:

m
766
=

=19,9 %

m
589
=

=16,98 %

m
586
=

=16,27 %

m
514
=

=17,10 %



15

Porozitatea medie pe zcmnt:

m
zac
=

2.1.2 PERMEABILITATEA K

Permeabilitatea poate fi definit, n general, ca proprietatea unui mediu de a permite
curgerea fluidelor prin el. n proiectarea exploatrii se opereaz cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absolut, efectiv i relativ. Ca i n cazul porozitii determinarea se
va face n cazul de fa pe baza determinrilor din carote.
Permeabilitatea medie pe sond este :

unde: k
II
- permeabilitatea medie paralel, pe sond;
k

- permeabilitatea medie perpendicular, pe sond.

Permeabilitatea medie paralela pe sonda (k
II
)

k
II-766
=
()

=688 mD

k
II-589
=
()()()

=395,89 mD

k
II-586
=
()()()

=470,16 mD

k
II-514
=
()()()

=457,26 mD



16

Permeabilitatea perpendiculara medie pe sonda (k

)

k

k
-766
=

=446 mD

k
-589
=

=318,58 mD

k
-586
=

=299,32 mD

k
-514
=

=316,17 mD


Permeabilitatea medie pe sonda:

k
med
=

k
med 766
=

=576 mD

k
med 589
=

=357,23 mD

k
med 586
=

=384,74 mD

k
med 514
=

=386,71 mD


Permeabilitatea medie pe zacamant

k
med zac
=

534,12 mD
17


2.1.3. SATURAIA N AP IREDUCTIBIL s
ai


n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide: ap, iei i gaze. Prin urmare,
se poate vorbi de o saturaie n ap, o saturaie n iei i saturaie n gaze. Numeric, saturaia se
exprim ca raport ntre volumul de fluid din pori i volumul respectiv de pori i poate lua valori
ntre 0 i 1, respectiv ntre 0% i 100%. ntr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei
faze. Saturaia n ap ireductibil, pentru un anumit zcmnt, rmne invariabil n procesul de
exploatare.
Saturaia medie n ap ireductibil pe sond este :

Unde (s
ai
)
j
saturaia n ap ireductibil, din carote.

S
ai 766
=

=30,5 %

S
ai 589
=

=32,43 %

S
ai 586
=

=31,71 %

S
ai 514
=

=100 %


Saturatia medie pe zacamant este :

(

)

18

2.1.4. COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII - |
r


Coeficientul de compresibilitatea este parametrul prin intermediul cruia se exprim
elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere important n cadrul forelor care
determin deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibiltate este definit ca
raport al variaiei volumului cu presiunea i volumul nsui, i anume:
| =
1 dV
V dp
, = . T ct
Se opereaz, n mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii i cu un coeficient
de compresibilitate al porilor. ntre cei doi exist o legtur:
| | =
r p
m .
Pentru cazul de fa, cnd avem numai roci plastice coeficientul de compresibilitate va fi:
| | =
r p
m =

*5.3*10
-10
=0,94*10
-10
Pa
-1

2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI

V
b
=A
p
*h
z

Unde :
V
b
- volumul brut al zonei productive
h
z
- grosimea mede a zacamantului

2.1.6 CALCULUL VOUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI

Roca colectoare are proprietate de ap rezenta pori si fisuri. Determinarea volulului de pori ai
rocii, rezervorului este absolut necesara pentru evaluarea, in continuare a resursei geologice de
gaze. Pentru determinarea acestui volum se va folosi urmatoarea formula :
V
p
=A
p
*m
med Z
=764219 *17,97=13733015,43 m
3
unde
V
p
-volumul brut al zonei productive
m
med Z
- porozitatea medie in zona productive








19

CAPITOLUL 3

PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID

3.1.PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1. SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI- RATIA DE SOLUTIE- r
s

Ratia de solutie se defineste ca fiind cantitatea de gaze , in m
N
/m, dizolvata intr-un metru cub
de titei , in conditii de zacamant.
Se citeste in diagrama din anexa 4.

3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI- b
t
Factorul de volum monofazic al titeiului b
t
se defineste ca fiind raportul dintre volumul
ocupat de o anumita cantitate de titei in conditii de zacamant ( deci, cu gaze in solutie) si volumul
ocupat de aceeasi cantitate de titei in conditii standard ( fara gaze in solutie).
Factorul de volum al titeiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinzand de
marimea ratiei de solutie , in sensul ca un titei cu ratia de solutie mare va avea si un factor de volum
mare.

Din anexa 4 se citesc de pe diagrama valorile pentru:
b
ts
- factorii de volum ai titeiului la presiunea de saturatie p
s

b
t0
- sunt factorii de volum la presiunea initiala, p
0


3.1.3 VAZCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI-
t

Vascozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii. Intre p
0
si p
S1
vascozitatea
titeiului se reduce cu scaderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiune de saturatie, vascozitatea
creste cu reducerea presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Se citeste din diagrama din anexa 4.
Aceasi parametrii se citesc din diagrama din anexa 4 in functie de temperature de zacamant.

TEMPERATURA DE ZACAMANT

()

Unde:
H
t/a
- limita titei-apa;
E
med
- elevatia medie;
gradT=0,03% C/m- gradientul de temperatura;
T
ma
=10C- temperature mediului ambient.

20

Tabelul 3.1
T
z
=
p b
t
r
s

t
bar - - cP
p
0
=165 bar 1.225 75 14.5
p
sat
=130 bar

1.23 75 15.0
P
ab
=22 bar 1.08 18 20.0


3.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI-
t
Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al
titeiului,
t..
Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu realatia:

t
=

bar
-1
In diagrama de variatie avem doua domenii in care factorul de volum al titeiului, ratia de
solutie si vascozitatea variaza dupa legi diferite si anume:
a) intre presiunea initiala si cea de saturatie
b) intre presiunea de saturatie si cea de abandonare
P
ab
=22.bar
p
0
=165 bar
p
sat
=130 bar
Pentru determinarea legii de variatie se folosesc conditiile unei drepte ce trece prin doua
puncte.

CAZUL 1 p=p
sat
p
0
r
s
=constant.
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:
b
t.o
=1.225
b
t.sat
=1.23

)(

( )( )



b
t
=1.087

21

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:

t.o
=14.5 cP

t.sat
=15cP

) (

( ) ( )

t
=14.75 cP


CAZUL 2 p=p
ab
p
sat
a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut

b
t.ab
=1.08
b
t.sat
=1.23

) (

( ) ( )



b
t
=1.254


b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:

t.ab
=20.0 cP

t.sat=
15 cP

) (

( ) ( )

t
=14.18 cP

c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:
r
s.ab
= 18 m
N
/m
r
s.sat
=75 m
N
/m

22

) (

r
s
=
()()

+
r
s
=84.23 m
N
/m


3.2. PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT
3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT-G

Solubilitatea gazelor in apa de zacamant este mult mai redusa decat in titei, dar nu este de
neglijat.Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant se calculeaza cu relatia:

)


Unde:
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa distilata , in m
n
/m ,pentru a
carei determinare se poate utilize diagrama din figura 3.1;
X- mineralizatia (salinitatea) apei , in meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corectia salinitati cu temperature, pentru care se poate folosi diagram din figura 3.2
G=2,4 m
N
/m
X
S.586
=2562.85+143.59+302.31+3013.87+0.18+0.70
=6023.5 mgech/l
Y
S,586
=58945,35+2175,94+3749,05+106872,00+9,05+42,7=171794,09 mg/l
X
s.589
=1598.89+6.68+2.48+1600.0+5.90+2.15=3216.1 mgech/l
Y
S,589
=36774.47+133.94+30.14+56736.0+283.45+131.15=94089.15 mg/l
X
med
=

mgech/l
Y=0.055

)
Gs
med
=

=1.945

23













































Figura 3.2.Corectia salinitatii cu temperatura.

24



3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT -
a

Vascozitatea dinamica a apei de zacamant este un parametru sensibil in special, la
variatia structurii.Ea scade cu cresterea temperaturii si creste cu cresterea concentratiei in saruri.
Pentru determinarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant vom determina:
SALINITATEA APEI- S
Sonda 1
S
S586
=6023.5 mg/l=6.0235 mg/ml= 6.02 %
Sonda 3
S
S589
=3216.1 mg/l=3.2161 mg/ml=3.21 %
Se citeste din diagram din figura 3.3 valoarea vascozitatii dinamice a apei de zacamant.

s586
= 0.34 Ns/m
2

s589
=0.29 Ns/m
2
















Figura
3.3.
Variatia vascozitatii dinamice a apei cu temperature si salinitatea



25

3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE-

Compresibilitatea apei este influientata de presiune, de temperature, de concentratia in
electroliti (mineralizatie) si de prezenta gazelor in solutie.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zacamant cu gaze in solutie se
poate calcula cu relatia:

( )
Unde:

a
-coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie;

a
- se citeste din diagrama din figura 3.4
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zacamant

( )

Figura
3.4.











26

CAPITOLUL IV

STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE
EXPLOATARE

Amplasarea raional a sondelor este acea amplasare care asigur prducia maxim de
iei , cu cheltuieli minime . n acest sens , n practica exploatrii apar dou situaii :
- se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n aa fel
nct s avem cheltuieli minime
- se dau resursele material i se cere s se amplaseze sondele n aa fel nct s se obin
valoarea maxima a produciei de iei cu aceste resurse

Amplasarea sondelor de iei se face nfuncie de modul de manifestare a energiei de
zcmnt , de regimul tehnologic de exploatare adoptat , de configuraia geometric a
zcmntului .

4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar , cu acvifer activ

Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ (fig 3.1)
se face n iruri ( rnduri ) paralele , n raport cu conturul interior ( limita iei/ap pe culcu ) ,
aceasta deoarece sondele se inund mai nti pe culcu . Numerotarea irurilor ncepe dinspre
conturul petrolifer ( limita iei/ap ) ctre conturul de nchidere ( C.I. ).
Amplasarea ncepe cu fixarea ultimului ir de sonde ( irul k ) ; acesta se fixeaz paralel
cu conturul de nchidere al zcmntului la o distan de circa 80-100 m .
O apropiere prea mare a irului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferen a irului cu falia respectiv . O ndeprtare prea mare a irului k de respectivul contur
ar face ca n volumul situat ntre irul k i C.I. s rmn o cantitate substanial deiei nedrenat
de sonde.
Dup fixarea ultimului ir se msoar distana d , dintre ultimul ir i conturul iei/ap pe
culcu .
27


Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracie pe un zcmnt tip band liniar , cu acvifer
activ


Se determin distana ntre iruri a :

212,5 m

Unde:

d = distana de la ( /a ) culcu pana la ultimul ir de sonde
k= este numrul total de iruri ( k= 2 )

= distana de la ( /a ) culcu pn la primul ir de sonde

= distana de la primul ir la al doilea ir de sonde

S= lungimea irului


Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m . Numrul de iruri va fi n
funcie de lungimea zonei respective

. Distana dintre irurile intermediare ( 2 , 3 k 1 ) este

aceiai egal cu a i rezult din relaia de mai sus . Distana de la conturul iei/ap pe culcu
la primul ir (

) se alege mai mare decat a , avnd n vedere c primul ir este inundat mai
28

repede dect celelalte . Rezult c distana dintre penultimul ir ( k 1 ) i ultimul ir ( k ) va fi

, mai mic decat a .

S-a constatat din practica exploatrii , c exploatarea cu mai mult de dou iruri nu este
eficient din punct de vedere al consumului energetic i deci se recomand ca n exploatare s fie
ntotdeauna cel mult dou iruri , celelalte urmnd s fie activate succesiv .
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care funcioneaz dou
iruri simultan , indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii acestuia .
Astfel , distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de extracie este :

= = = 223,125m

iardistana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi :

= = = 201,875 m

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :

Unde :S este limea zonei productive ( fig 3.1 ) , respectiv lungimea irului de sonde ;
2

distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare

Pe irurile intermediare ( 2 , 3 , ... , k 1 ) numrul de sonde este acelai . Pe primul ir se
va amplasa un numr mai mic de sonde dect pe celelalte , avnd n vedere c irul 1 va fi
inundat primul i deci , sondele respective vor lucra o perioad mai scurt de timp . Notnd cu

numrul de sonde de pe primul ir , avem :

Pepenultimulir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte iruri ,
deoarece se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebuii s dreneze ct mai complet
zona productiv . Se noteaz cu

numrul de sonde de pe ultimul ir i avem :

Distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare se determin cu ajutorul
diagramei din figura 4.2 . De menionat , c n diagram ,

are semnificaia de raz redus a

sondei . Se calculeaz cu expresia : (

)i , din punctual corespunztoracesteivalori de

peabscis se duce o vertical pn la intersecia cu semidreapta nr. 2 . De aici se duce o paralel la
abscisi se citetepeordonatvaloarearaportului

. Cunoscnd raza redus a sondei ,

rezult
semidistana dintre dou sonde . Sondele laterale se vor amplasa la o distan fa de faliile

,
respectiv

( fig 3.1 ) si la

ntre ele .

29


Fig. 4.2 Diagram pentru determinarea distanei dintre sonde



30

Cunoscnd diametrul coloanei de exploatare (

) , se poate determina raza sondei de

extracie .

diametrul sondei

in = 13.97 cm

diametrul sapei

= 7 in = 17.78 cm
Raza sondei :

= 8.89 cm

Tip A-D Tabelul 4.2
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4.7 4.7 4.7 4.7 4.7
d 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
n 46 42 38 32 26

0.1176 0.186 0.241 0.227 0.180

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu ajutorul
relaiei propuse de Sciurov .
Relaia de calcul la razei reduse este :

( )
]

Unde :

raza sondei dup sap , n cm

raza redus a sondei

l lungimea canalului perforaturii realizate n strat , n cm
n numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan
d diametrul perforaturii , n cm

= 0.1176

= 0.1176

= 0.186

= 0.186

= 0.241

= 0.241

= 0.227

= 0.227

= 0.180

= 0.180

Se alege valoarea cea mai mare pentru

, respectiv combinaia optim .

= 0.241


31

Pentru determinarea numrului de sonde pe fiecare ir se citete din aceiai diagram
valoarea expresiei :

= 4.81

Se citete din diagrama ( 4.2 ) valoarea raportului :

= 60.25 m = 6025 cm

Se calculeaz distana dintre sonde :

2

= 120.5m ; la scara hrii

2

= 2.4cm ( distana dintre sonde ) ;

Numrul de sonde de pe primul ir se calculeaz cu relaia :

= = 9.48 9 sonde pe irul 1

Numrul de sonde de pe ultimul ir se calculeaz cu relaia :

= =14,7 15 sonde pe irul 2

Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 1 :

= 73.05 m 14.6 mm
Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 2 :

= 43,3 m 8.7 mm






irul 1 :

= = 146,1 m = 25.2 mm pe hart

irul 2 :

= = 86,6 m = 15,3 mm pe hart

a

m m m - m m - m m
212,5 223,125 201,875 9 146.1 73.05 15 86.6 43.3

32

( Se face amplasarea sondelor la scar pe hrtie milimetric )




































CAPITOLUL 5
Exploatarea in regim elastic
Generalitti
Existenta domeniului elastic este definit de domeniile din diagramele de stare pe care le ocup
sistemele de hidrocarburi, apele de zcmnt si mediul poros permeabil care contine sistemul de
fluide.
33

La presiuni mai mari dect cele indicate de curba de saturatie si la temperaturi sub marimea
finala este adsea de punctul critic, se vor afala zcmintele de titeiuri nesaturate cu gaze.
Mecanismul dezlocuirii fiind dat de expansiunea sistemului fluid-roca n aceste conditii, n
natur se gasesc titeiuri apartinand calsificarii Creanga, n principal din clasele parafino-
naftenice si parafino-naften-aromate, cu ratii de solutii si presiuni de saturatie ridicate.
Proiectarea exploatarii zacamantului in regim elastic
5.1 Se da dinamica debitului de titei pe zacamant la peretele sondei comasate
In aceasta etapa se impune dinamica debitului de titei si se determina dinamica presiunii.
Dand dinamica debitului inseamna ca se impune ritmul de exploatare al zacamantului
Debitul unei sonde se calculeaza astfel:

unde :
k este permeabilitatea absoluta medie pe zacamant
este semiditanta intre sonde
este raza sondei reduse
este vascozitatea titeiului
Semidistanta intre sonde pentru primul sir:
m
Semidistanta intre sonde pentru al doilea sir:
m

Diferenta de presiune sonda strat:
bar
Vascozitatea dinamica a titeiului la

Vascozitatea dinamica a titeiului la
q
2 t k h
ef
Ap

t
ln
o
r
s
|

\
|
|
.

r
s

t
o
1
73.3 :=
o
2
43.3 :=
Ap 4 1.0125 10
5
:=

t 0
14 10
3
:=
Pa s
34


Vascozitatea dinamica a titeiului


Raza sondei reduse
m
Permeabilitatea absoluta medie pe zacamant:

m
m
Debitul pentru sonda fictiva S1


Debitul pentru sonda fictiva S2


Debitul pentru sonda 589:

m

t sat
15 10
3
:=
Pa s

t

t 0

t sat
+
2
:=

t
0.015 =
Pa s
r
s
0.241 :=
K 470.110
15
:= m
2
h
sir1
26 :=
h
sir2
26 :=
q
s1
2 t K h
sir1
Ap

t
ln
o
1
r
s
|

\
|
|
.

86400 :=
q
s1
32.414 =
m
3
zi
q
s2
2 t K h
sir1
Ap

t
ln
o
1
r
s
|

\
|
|
.

86400 :=
q
s2
32.414 =
m
3
zi
h
589
50 :=
m
o
589
110 :=
35



Se ia
Debitul pentru sonda 766:

m


Se ia

Debitul pentru sonda 586:

m


Se ia

q
s589
2 t K h
589
Ap

t
ln
o
589
r
s
|

\
|
|
.

86400 :=
q
s589
58.203 =
m
3
zi
q
s589
42 :=
m
3
zi
h
766
53 :=
m
o
766
105 :=
q
s766
2 t K h
766
Ap

t
ln
o
766
r
s
|

\
|
|
.

86400 :=
q
s766
62.167 =
m
3
zi
q
s766
31 :=
m
3
zi
h
586
45 :=
m
o
586
100 :=
q
s586
2 t K h
586
Ap

t
ln
o
586
r
s
|

\
|
|
.

86400 :=
q
s586
53.211 =
m
3
zi
q
s586
40 :=
m
3
zi
36

Debitul pentru sonda fictiva S4
m


Se ia

Debitul pentru sonda fictiva S5
m


Se ia

Debitul pentru sonda fictiva S6
m


Se ia

Debitul pentru sonda fictiva S7
o
s4
75 :=
q
s4
2 t K h
sir2
Ap

t
ln
o
s4
r
s
|

\
|
|
.

86400 :=
q
s4
32.285 =
q
s4
37 :=
m
3
zi
o
s5
100 :=
q
s5
2 t K h
sir2
Ap

t
ln
o
s5
r
s
|

\
|
|
.

86400 :=
q
s5
30.744 =
q
s5
36 :=
m
3
zi
o
s6
397 :=
q
s6
2 t K h
sir2
Ap

t
ln
o
s6
r
s
|

\
|
|
.

86400 :=
q
s6
25.021 =
q
s6
30 :=
m
3
zi
37

m


Se ia

Dinamica intrarii sondelor in productie
Numarul total de sonde:










m
Lungimea zonei productive:

m
Latimea zacamantului
m
o
s7
100 :=
q
s7
2 t K h
sir2
Ap

t
ln
o
s7
r
s
|

\
|
|
.

86400 :=
q
s7
30.744 =
q
s7
36 :=
m
3
zi
n
tot
15 9 + 11 + :=
n
tot
35 =
Q
1
2 q
s589
q
s586
+ q
s766
+
( )
:=
Q
1
226 =
Q
2
2 Q
1
q
s1
+ q
s2
+
( )
:=
Q
2
581.657 =
q
sir2
q
s4
q
s5
+ q
s6
+ q
s7
+ :=
q
sir2
139 =
Q
3
2 Q
2
q
sir2
4 +
( )
:=
Q
3
2.275 10
3
=
l 725 :=
L 5 l :=
L 3625 =
S 1310 :=
38

Volumul de pori:

Aria zacamntului:

grosimea zacamantului:


Coeficientul complex de compresibilitate in acvifer:

Se impun urmatorii timpi de punere in productie:
zile
zile
zile
Etapa I

Debitul de titei pentru aceasta etapa este:
zile
Timpul de punere in productie:
Vascozitatea dinamica a apei:



Porozitatea
Se calculeaza timpul adimensional cu formula:
V
p
2.7710
6
:=
m
3
A 902726.25 := m
2
h
V
p
A
:=
h 3.068 =
|1 99.73410
5
10
5
:=
t
1
365 :=
t
2
2 365 :=
t
3
3 365 :=
Q
1
226 =
m
3
zi
t
1
365 :=

a
0.3410
3

1
86400
:=

a
3.935 10
9
=
m 0.1803 :=
39



Se claculeaza F(tadimensional) cu formula:


Debitul de apa:



Presiunea pentru aceasta etapa va fi:'

bar


Cumulativul de apa extras:


Ratia de solutie la


Debitul de gaze:
t barat
1
L
2
K
m
a
|1
t
1
:=
t barat 1.845 =
Ft barat 1.1177 t barat ( )
0.5041
t barat 0.45 < if
1.028 t barat ( ) 0.276 + [ ] t barat 0.45 > if
:=
Ft barat 2.173 =
Qa1
Q
1
365
V
p
|1

a
L
S h K
Ft barat 365 +
:=
Qa1 100.823 =
m
3
zi
p
0
16510
5
:=
p
1
10
5
p
0

a
L
S h K
Qa1 Ft barat
|

\
|
|
.
:=
p
1
148.462 =
ANbt01 Q
1
t
1
:=
ANbt 01 82490 = m
3
W1 Qa1 t
1
:=
W1 36800.252 = m
3
r
0
86 :=
40



Cumulativul de titei extras:


Cumulativul de gaze extras:


Resursa :

Factorul de recuperare:



Etapa II

Debitul de titei pentru aceasta etapa:
Timpul de punere in productie pentru etapa II

Se calculeaza timpul adimensional:


Se calculeaza F( tadimensional):
Q
g1
Q
1
r
0
:=
Q
g1
19436 =
m
3
zi
AN1 Q
1
365 :=
AN1 82490 = m
3
AM1 AN1 r
0
:=
AM1 7094140 = m
3
N 1.79810
6
:=

AN1
N
:=
0.046 =
46% :=
Q
2
581.657 =
t
2
2 365 :=
t barat 2
1
L
2
K
m
a
|1
t
2
:=
t barat 2 3.691 =
41



Se calculeaza F( tadimensional2 - tadimensional1 ):


Debitul de apa pentru etapaII

Pa

Presiunea pentru etapaII:

bar
Cumulativul de apa extras:




Etapa III
Debitul de titei pentru aceasta etapa este:

Ft barat 2 1.1177 t barat 2 ( )
0.5041
t barat 2 0.45 < if
1.028 t barat 2 ( ) 0.276 + [ ] t barat 2 0.45 > if
:=
Ft barat 2 4.07 =
Ft barat 21 1.1177 t barat 2 t barat ( )
0.5041
t barat 2 t barat ( ) 0.45 < if
1.028 t barat 2 t barat ( ) 0.276 + [ ] t barat 2 t barat ( ) 0.45 > if
:=
Ft barat 21 2.173 =
Qa2
ANbt 01 Q
2
t
2
t
1

( )
+ V
p
|1

a
L
S h K
Qa1 Ft barat 21 V
p
|1

a
L
S h K
Qa1 Ft barat 2
V
p
|1

a
L
S h K
Ft barat 21 t
2
+ t
1

:=
p
0
16510
5
:=
Qa2 199.872 =
m
3
zi
p
2
10
5
p
0

a
L
S h K
Qa1 Ft barat 2 Qa2 Qa1 ( ) Ft barat 21 + [ ]

(
(

:=
p
2
117.776 =
W2 Qa2 t
2
:=
W2 1.459 10
5
= m
3
ANbt02 Q
1
t
1
:=
ANbt 02 8.249 10
4
=
m
3
zi
Q
3
2275.314 =
42

Timpul de punere in productie pentru etapa III
zile
Se calculeaza timpul adimensional:


Se calculeaza F(t adimensional3):


Se calculeaza F(t adimensional3 - t adimensional2):


Debitul de apa:





Presiunea pentru etapa III:


bar
t
3
3 365 :=
t barat 3
1
L
2
K
m
a
|1
t
3
:=
t barat 3 5.536 =
Ft barat 3 1.1177 t barat 3 ( )
0.5041
t barat 3 0.45 < if
1.028 t barat 3 ( ) 0.276 + [ ] t barat 3 0.45 > if
:=
Ft barat 3 5.967 =
Ft barat 32 1.1177 t barat 3 t barat 2 ( )
0.5041
t barat 3 t barat 2 ( ) 0.45 < if
1.028 t barat 3 t barat 2 ( ) 0.276 + [ ] t barat 3 t barat 2 ( ) 0.45 > if
:=
Ft barat 32 2.173 =
Qa3
ANbt 02 Q
3
t
3
t
2

( )
+ V
p
|1

a
L
S h K
Qa2 Ft barat 32 V
p
|1

a
L
S h K
Qa2 Ft barat 3
V
p
|1

a
L
S h K
Ft barat 32 t
3
+ t
2

:=
Qa3 701.182 =
m
3
zi
p
3
p
0

a
L
S h K
Qa2 Ft barat 3 Qa3 Qa2 ( ) Ft barat 32 + [ ] :=
p
3
7.262 10
5
=
p
3
7.262 10
5
=
43




Cumulativul de apa extras:



p
3
1.2110
7
10
5
:=
ANbt03 Q
3
t
3
:=
ANbt 03 2.491 10
6
=
W3 Qa3 t
3
:=
W3 7.678 10
5
=
dinamica intrarii sondelor in productie
0
2
4
6
8
10
0 365 730 1095
timp regim elastic, zile
n
u
m
a
r

s
o
n
d
e
44






dinamica debitului de titei
0
500
1000
1500
2000
0 365 730 1095
timp, zile
d
e
b
i
t

t
i
t
e
i
,

m
3
/
z
i
dinamica presiunii de zacamant
730; 149,527
1095; 121
365; 157,471
120
125
130
135
140
145
150
155
160
0 500 1000
timp regim elastic, zile
p
r
e
s
i
u
n
e
a
,

b
a
r