`

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEȘTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI ȘI GAZELOR

PROIECT
EXTRACTIA PETROLULUI

„PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCTIONARE AL UNEI

SONDE”

Coordonator: conf.dr.ing. Mariea Marcu

Student: Benescu Andreea Ilena

Grupa : Gamma

Anul: IV, 20101

1
`

CUPRINS

Capitolul I .............................................................................................................. 3
PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCTIONARE AL UNEI SONDE IN
GAZ LIFT CONTINUU ....................................................................................... 3
1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului................................................................................ 6
1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere ............................................................................................. 8
1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ...................................................... 9
......................................................................................... 20
1.4. Variatia presiunii gazelor in coloana
1.5. Determinarea coordonatelor punctelor de injectie .................................................................... 22
1.6. Trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie ............................................................. 23
1.7. Analiza nodala (corelatia de functionare strat-sonda) .............................................................. 28
1.8. Curba de comportare a sondei gaz lift continuu ........................................................................ 30
1.9. Amplasarea supapelor ................................................................................................................ 30
1.10. Calculul de alegere a supapelor............................................................................................... 34

Capitolul 2 ........................................................................................................... 40
PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCTIONARE AL UNEI SONDE IN
POMPAJ CONTINUU ........................................................................................ 40
2.1. Instalatia de pompare ................................................................................................................. 41
........................................................................................... 45
2.2 Dimensionarea garniturii de prajini
2.3. Alegerea tevilor de extractie ..................................................................................................... 48

2
`

Capitolul I
PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCTIONARE AL UNEI SONDE
IN GAZ LIFT CONTINUU

Principii generale

Curbele de comportare a stratului sunt curbele I.P.R (Inflow Performance

Relationships) sunt definite de funcția debit=f(presiune) și caracterizează
curgerea fluidului din strat în gaura de sondă.Acestea sunt necesare pentru
evaluarea capacitații productive a unei sonde și stau la baza optimizării
regimului de funcționare al sondelor de extracție a petrolului pe baza corelației
de funcționare strat-sondă.

Pentru trasarea curbelor de comportare a stratului este necesar să se

cunoască tipul curgerii prin zacamânt care se poate stabili ținând ținand seama
de presiunea de saturație psat , presiunea dinamică de fund, pd și presiunea pe
conturul de alimentare, pc.

Prin urmare se pot pune în evidență următoarele tipuri de curgere:

 Curgere monofazică pentru: pd >psat și pc >psat ;

 Curgere combinată pentru : pd <psat și pc > psat ;
 Curgere eterogenă pentru: pd <psat și pc <psat .

 Curbele de comportare a stratului pentru curgerea monofazică

Curgerea monofazică are loc atunci când presiunea pe întregul zăcământ este
mai mare decât presiunea de saturație.

Debitul unei sonde are următoarea expresie :

Q=IP(pc-pd)=IPΔp.

Din această relație rezultă că debitul este proporțional cu presiunea

diferențiala Δp; IP fiind coeficientul de proporționalitate.

Dacă se reprezintă grafic debitul sondei Q, funcție de presiunea dinamică pd,

în condițiile curgerii monofazice, se obține o dreaptă de pantă egală cu tgα=IP.

3
`

 Curbele de comportare a stratului pentru curgerea eterogenă

În cazul curgerii eterogene, presiunea pe întregul zăcământ este mai mică

decât presiunea de saturație, ceea ce are drept consecință curgerea prin zăcământ
a două faze (țiței și gaze) sau a trei faze(țiței, apă și gaze).

 Curbele de comportare a stratului pentru curgerea bifazică (țiței-

gaze)
 Metoda Vogel

J.V.Vogel a cercetat 21 de zăcăminte care produceau în regim de gaze

dizolvate și care aveau diferite valori ale permeabilității relative precum și
diferite valori ale proprietaților PVT. În urma prelucrării datelor în vederea
definirii curbei adimensionale de comportare a stratului, autorul propune pentru
aceasta, urmatoarea ecuație:
𝑄𝑡 𝑝𝑑 𝑝𝑑
=1-0,2 -0,8( )2
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

În care Qtmax reprezintă debitul maxim de țiței corespunzător presiunii pd=0

bar.

Dacă se reprezintă grafic în coordonate adimensionale pd/pc=f(Qt/Qtmax)

rezultă o curbă care poate fi utilizată pentru estimarea productivității unei sonde
fără zonă de permeabilitate modificată și care produce dintr-un zăcământ în
regim de gaze dizolvate.

Dând diferite valori presiunii dinamice de fund pd, rezultă valori

corespunzătoare debitului Qt, ceea ce permite trasarea curbei de comportare a
stratului.

Pc

0 Debitul Qmax

4
`

 Metoda Standing

M.B. Standing a extins relația lui Vogel și în cazul sondelor cu zonă de

permeabilitate midificată la care eficiența curgerii, E este diferită de 1, obținând
următoarea relație generalizată:
𝑄𝑡 𝑝𝑑 𝑝𝑑
=E(1- )[1,8 − 0,8E(1 − )]
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

Eficiența curgerii reprezintă raportul dintre indicele de productivitate real și

indicele de productivitate ideal al sondei și se determină din cercetarea sondei.
Prin urmare, ea poate furniza informații cu privire la valoarea factorului de skin
la un moment dat.

Eficiența curgerii poate avea valori subunitare în cazul în care zona din
vecinătatea găurii de sondă este contaminată (factor skin pozitiv) sau valori
supraunitare în cazul unei stimulări reușite a sondei (factor skin negativ)

Metoda Standing se foloseste pentru impuritati mai mici de 20%.

 Metoda Wiggins

- titei

𝑄𝑡 𝑝𝑑 𝑝𝑑 2
=1- 0,52 − 0,48 ( )
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

- apa

𝑄𝑡 𝑝𝑑 𝑝𝑑 2
=1- 0,72 − 0,28 ( )
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

Metoda Wiggins se foloseste pentru impuritati diferite de 0.

5
`

Date initiale:

 Adâncimea sondei, H=2700 m

 Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm
 Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm
 Temperatura medie la suprafață, ts=12oC
 Densitatea țițeiului, ρț=850 kg/m3
 Densitatea apei de zăcământ, ρa=1050 kg/m3
 Densitatea relativă a gazelor, ρrg=0,70
 Tensiunea superficială a ţiţeiului , σţ = 35 ∙ 10−3 N⁄m

 Tensiunea superficială a apei, σa = 65 ∙ 10−3 N⁄m

 Viscozitatea ţiţeiului , µţ = 1,5 ∙ 10−3 Pa ∙ s
 Viscozitatea gazelor , µg = 0,022 ∙ 10−3 Pa ∙ s
 Viscozitatea apei , µa = 1 ∙ 10−3 Pa ∗ s
 Presiunea din capul de erupţie , 𝑝2 = 5 𝑏𝑎𝑟

De asemenea în urma etalonării sondei au rezultat următoarele date :

 Impurităţile , 𝑖 = 5%
 Presiunea dinamică de fund , 𝑝𝑑 = 55 𝑏𝑎𝑟
 Presiunea statică , 𝑝𝑐 = 75 𝑏𝑎𝑟
3
 Debitul de lichid , 𝑄𝑙 = 55 𝑚 ⁄𝑧𝑖
3
𝑚𝑁
 Debitul de gaze al sondei , 𝑄𝑔 = 2500 ⁄
𝑧𝑖
 E=0,7
Debitul de injectie: 30000; 40000; 50000; 60000; 70000; 75000; 80000;

90000; 100000 Nm3⁄

zi

1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului

6
`

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se

stabilească mai întîi tipul curgerii.

Există 3 posibilităţi :

pc > psat
pd > psat } curgere omogenă prin zăcămînt

pc < psat
pd < psat } curgere eterogenă prin zăcămînt

pc > psat
pd < psat } curgere mixtă prin zăcămînt

Pentru aceasta se calculează presiunea de saturaţie cu relaţia :

0 ,83
0 , 02881, 62103 t f
 RGT  10
p sat  5,272    
   101, 7681, 643 rt
 rg 
0,83 3
 47,84  100,02881,6210 93
psat  5,272     1,7681,6430,850  112,89bar
 0,7  10

Q g 2500
RGT = = = 47,84
Q ţ 52,25

Q ţ = Q l (1 − i) = 55(1 − 0,05) = 52,25m3

t f = t s + 0.03 ∗ H = 12 + 0,03 ∙ 2700 = 93℃

În cazul de faţă avem o curgere eterogena. Pentru trasarea curbei de

comportare a stratului vom folosi metoda lui Standing:

𝑄𝑡 𝑝𝑑 𝑝𝑑
=E(1- )[1,8 − 0,8E(1 − )]
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

7
`

pd Ql
pd 55 bar 0 154.9374
pc 75 bar
10 142.3647
Ql 55 m3/zi
Ec 0.7 20 127.3041
i 5 %
30 109.7557
Qmax 178.4993
40 89.71931

50 67.19507

60 42.18296
70 14.68296
75 0

IPR
80
70
Presiunea dinamica,bar

60
50
40
30 IPR
20
10
0
0 50 100 150 200
Debit,m3/zi

1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere

Pentru trasarea curbelor IPR de prevedere se vor folosi datele actuale de la

etalonare. In cazul Standing, pentru extrapolarea curbelor de prevedere, se vor
considera doua valori ale eficientei curgerii: Ecv=0,5; 0,9.

Presiunea de zacamant in acest caz ramane constanta. Pentru trasarea

curbelor IPR se procedeaza astfel:

8
`

o se considera debitul maxim determinat pe baza datelor de etalonare

actuale;
o se considera un interval de presiune intre (0;pc); diferenta dintre valorile
presiunii sa fie de 10 bar;

o se utilizeaza ecuatia lui Standing unde se foloseste valoarea respective a

eficientei curgerii pentru determinarea debitelor corespunzatoare
presiunilor alese

pd Q Q1 Q2
0 154.9374 124.9495 173.5013
pd 55 bar
10 142.3647 112.4149 163.7338
pc 75 bar
20 127.3041 98.61095 149.8537
Ql 55 m3/zi 30 109.7557 83.53768 131.861
Ec 0.7 0.5 0.9 40 89.71931 67.19507 109.7557
i 5 % 50 67.19507 49.58314 83.53768
Qmax 178.4993 60 42.18296 30.70188 53.20707
70 14.68296 10.55129 18.76385
75 0 0 0

Curbele IPR
80

70
Presiunea dinamica,bar

60

50

40 Ec
Ec1
30
Ec2
20

10

0
0 50 100 150 200
Debitul,m3/zi

1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie

Pentru trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injectie se va
folosi metoda Hagedorn-Brown.

9
`

Mai intai se vor alege trei debite de lichid: QL1, QL2, QL3 care sa apartina
intervalului cuprins intre (0,Qmax) de la curbele IPR.

Qinj=30000 m3/zi

QL1= QL2-5 =60-5=25 m3/zi

QL2=Qinj/1000=30 m3/zi

QL3=QL2+5=35 m3/zi

Se considera primul debit de lichid QL1. Se fac urmatoarele calcule preliminare:

Qg 2500
RGL p    45,45
Ql 55

Qa 2,75
Ra    0,05263
Qt 52,75

Qinj 30000
RGL inj1    1200
QL1 25

RGL T1  RGLinj1  RGL p  1200  45,45  1245,45

RGTT1  RGLT 1  1  Ra   1245,45  (1  0,05263)  1311,005

Se porneste de la presiunea p2 din capul de eruptie si se considera un numar

n de intervale de presiuni egale, Δp=10 bar.

Pe fiecare interval de presiuni considerat se determina distanta Δh, cu

ajutorul metodei Hagedorn-Brawn, pe care se pierd cei 10 bar de pe intervalul
considerat. Calculul se va opri atunci cand ∑𝑛𝑖=1 𝛥ℎ𝑖 ≥ 𝐻.

Rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe o diagrama p=f(H),

rezultand curba gradient de deasupra punctelor de injectie corespunzatoare
debitului QL1. Pentru celelalte debite se va proceda in mod asemanator, iar
rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe aceeasi diagrama obtinandu-se
astfel curbele gradient corespunzatoare debitelor QL2, QL3.

Prin urmare, primul interval de presiune considerat este cuprins intre 5 bar
si 15 bar. Pentru determinarea adancimii Δh corespunzatoare acestui interval de
presiune aplicand metoda Hagedorn Brown, este necesar sa se calculeze
urmatorii parametrii:

10
`

 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il

insotesc, M:
M   t  g  RGTT 1   rg   aer  g  Ra   a  g
M  850  9,81  1311,005  0,7  1,226  9,81  0,05263  1050  9,81  19917,9 N / m 3

 Densitatea fazei lichide, ρl :

 t   a  Ra 850  1050  0,05263

l    860kg / m 3
1  Ra 1  0,05263

 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat p si temperatura

medie pe sonda T

 p  p2 5  15
p 2 1   1  11bar
2 2


p 2  p 2  10  5  10  15bar

0,03  H 0,03  2700

t  ts   12   52,5 o C
2 2

0,03  H 0,03  2700

T  ts   273,15  12   273,15  325,65 K
2 2

 Presiunea pseudocritica, ppcr si temperatura pseudocritica, Tpcr:

p pcr  49,37  4,67   rg  49,37  4,67  0,7  46,101

T pcr  171,5   rg  97  171,5  0,7  97  217,05

 Presiunea pseudoredusa, ppr si temperatura pseudoredusa, Tpr:

T 325,65
T pr    1,5003
T pcr 217,05

p 11
p pr    0,2386
p pcr 46,101

 Factorul de abatere al gazelor, z (relatia lui Istomin valabila pentru

urmatoarele conditii 0<ppr<3 1,3<Tpr<1,9):

z  1  10 2  (0,76  T pr3  9,36  Tpr  13)  8  p pr  p pr

11
`

z  1  10 2  (0,76  1,50033  9,36  1,5003  13)  8  0,238607  0,238607  0,9717

 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρrg :

 p   T0  1  11   288,15  1
 g   aer  rg        1,226  0,7        8,5956kg / m 3
 0  
p T z   
1 325,65  0,9717

p0=1 bar ; T0=288,15 K

 Vascozitatea lichidului, μl :

 t   a  Ra 1,5  10 3  1  10 3  0,05263
l    0,001475Pa  s
1  Ra 1  0,05263

 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :

 t   a  Ra 35  10 3  65  10 3  0,05263
l    0,0365N / m
1  Ra 1  0,05263

 Coeficientul de vascozitate, Nl:

0, 25
 
0, 25
 g  9,81
N l   l   
3 
 0,001475     0,005773
 860  0,0365 
 l   l 
3
 

 Produsul CNl


CNl  exp  4,895  1,07705  ln N l  0,80822  ln N l   0,1597  ln N l   0,01019  (ln N l ) 4
2 3

 4,895  1,07705  ln 0,005773  0,80822  ln 0,0057732  0,1597  ln 0,0057733 
CN l  exp   
0,01019  (ln 0,005773) 
4

CN l  0,002157

 Ratia de solutie rs si factorul de volum al titeiului, bt :

1, 7681, 643  rt 1, 204
 
 10  rt 
rs  0,134   rg  p 0, 02881, 6210 3 t 
 10 
 
1, 204
 1, 7681, 6430 ,85

 10 0 ,85 
rs  0,134  0,7 p 0, 02881,6210 3 52,5   4,12204Sm 3 / m 3
 10 
 

 Densitatea relativa a titeiului ρrt, este:

12
`

ρrt =ρt/ρap=0,85

  rg
0,5

F  5,6     rs  1,25  32  1,8  t 
  rt 
0, 5
 0,7 
F  5,6     4,12204  1,25  32  1,8  52,5  179,0729
 0,85 

bt  0,972  0,000147  F 1,175

 0,972  0,000147  179,07291,175  1,03725

 Viteza superficiala a lichidului, vsl

Ql  bt  ba  Ra  25  1,0372  1  0,05263 
v sl        0,0946m / s
86400  At  1  Ra  86400  0,003167  1  0,05263 

At=aria sectiunii transversale a tevilor

 
At  d2  0,0635 2  0,003167m 2
4 4

ba= factor de volum =1

 Viteza superficiala a gazelor vsg

 r 
 RGL  s 
1  Ra
v sg  Ql    p0 T  z
86400  At p T0
 4,12204 
1136,364  
 1  0,05263  1 325,65
v sg  25   0,971785  11,9479m / s
86400  0,003167 11 288,15

 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv

l 860
N lv  v sl  4  0,09479  4  0,66226
g  l 9,81  0,0365

 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv

l 860
N gv  v sg  4  11,9479  4  83,63
g  l 9,81  0,0367

13
`

 Coeficientul de diametru Nd

 l g 860  9,81
Nd  d   0,0635   30,52889
l 0,0367

 Produsul adimensional

 N   p  0,1  CN   0,66226   11 
0,1
 0,002157 
        10 6       10 6  4,6648
0, 575   
* lv l
 N 0,575   p0   N d   83,63  1  30 ,52889 
 gv 

 Raportul
l


 exp  3,6372  0,8813  ln  *  0,1335  ln  *   0,018534  ln  *   0,001066  ln  * 
2 3 4

l


 exp  3,6372  0,8813  ln 4,6648  0,1335  ln 4,664  0,018534  4,664  0,001066  ln 4,664
2 3 4

l
 0,079271


 Produsul A

N gv  N l0,380 83,63  0,0057730,380

A   0,000568
N d2,14 30,52889 2,14

 Parametrul

 
  1  exp 6,6598  8,8173  ln A  3,7693  ln A2  0,5359  ln A3

  1  exp 6,6598  8,8173  ln 0,000568  3,7693  ln 0,000568  0,5359  ln 0,000569 
2 3

 1

 Fractia de lichid ɛl :
l
l    0,079271  1  0,079271


 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic, Reb :

14
`

Ql  M
Re b  0,149  10 2   1 l
d  l l   g
25  19917,9
Re b  0,149  10 2   380535,3
0,0635  0,001475  0,02210,103026l
0,10326

In functie de Reb se determina factorul de frecare, λ cu relatia lui Jain,

valabila pentru 5∙103<Reb<108 :
2
 
2
 
   
  
1   1 
   0,02052
  21,25     3 21,25 
1,14  2  lg   
0,9  1,14  2  lg 10  
  
  d Re b     380535,3 0,9 

 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid

 m   l   l   g  1   l   860  0,079271  8,1418  1  0,079271  75,6755kg / m 3

 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate Δh, in care s-a
neglijat gradientul datorita acceleratiei
p
h 
Ql  M 2
2

m  g  
9  1010  d 5   m  g

10  10 5
h   1225,269m
25 2  19917,9 2
75,675  9,81  0,02052
9  1010  0,06355  75,675  9,81

H 2700 m
di 0.0635 m
Di 0.127 m
o
ts 12 C
ρt 850 kg/m3
ρrg 0.7 Kg/m3
σa 0.065 N/m2

15
`

σt 0.035 N/m2
µt 0.0015 Pa*s
µa 0.001 Pa*s
µg 0.000022
p2 5 bar
ρap 1000 kg/m3
g 9.81
ρaer 1.226 kg/m3

ρa 1050 kg/m3
P0 1 bar
T0 273.15 K
i 0.05 %
pd 55 bar
pc 75 bar
Ql 55 m3/zi

Qg 2500 Nm3/zi
Ec 0.7

Qinj 30000 Nm3/zi

Qa 2.75 m3/zi
Qt 52.25 m3/zi
Ql2 30
Ql1 25
Ql3 35
RGLp 45.45455
Ra 0.052632
Δp 10 bar

16
`

Ql2
Interval deQpresiune
l1 5..15 15..25 25..35
Interval
RGLinj1 de presiune 5..15 15..25
1200 25..35
1200 1200
RGL
RGLT1 inj1 1200
1245.455 1200
1245.455 1200
1245.455
RGL
RGTT1 T1
1245.455
1311.005 1245.455 1311.005 1245.4551311.005
RGT
M T1 1311.005
19375.77 1311.005
19375.77 1311.005
19375.77
M 19917.9 19917.9 19917.9
ρl kg/m3 860 860 860
ρl kg/m3 860 860 860
p2' bar 15 25 35
p2' bar 15 25 35
p̅ bara 11 21 31
p̅ bara 11 21 31
t̅ o
C 52.5 52.5 52.5
t̅ o
C 52.5 52.5 52.5
T̅ K 325.65 325.65 325.65
T̅ K 325.65 325.65 325.65
ppcr bara 46.101 46.101 46.101
ppcr bara 46.101 46.101 46.101
Tpcr K 217.05 217.05 217.05
Tpcr K 217.05 217.05 217.05
TTpr 1.500346 1.500346
1.500346 1.500346 1.5003461.500346
pr
p
ppr pr
0.238607 0.455522
0.238607 0.455522 0.6724370.672437
z̅z̅ 0.971785 0.947641
0.971785 0.947641 0.92493 0.92493
ρ̅ 3 3
kg/m 8.148187 15.95196 15.95196 24.1263324.12633
ρ̅gg kg/m 8.148187
μ
μll Pa*s
Pa*s 0.001475
0.001475 0.001475 0.001475
0.001475 0.001475
σll N/m
N/m 0.0365
0.0365 0.0365
0.0365 0.03650.0365
Nll 0.005773
0.005773 0.005773 0.005773
0.005773 0.005773
CNl 0.002157
0.002157 0.002157 0.002157
0.002157 0.002157
ρrt 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85 0.85
rs m3/m3
m3/m3 4.12204
4.12204 8.97899
8.97899 14.35076
14.35076
F 179.0729
179.0729 203.7555
203.7555 231.0544
231.0544
bt 1.037257
1.037257 1.047949
1.047949 1.06004
1.06004
baa 1 1 1 1 1 1
Att
A m2m2 0.003167
0.003167 0.003167
0.003167 0.003167
0.003167
vvslsl m/sm/s 0.094601
0.113521 0.095529
0.114635 0.096578
0.115894
vvsg
sg
m/sm/s 11.94749
14.33699 6.080041
7.29605 4.003445
4.804134
N
Nlvlv 0.66226
0.794713 0.668757
0.802509 0.676104
0.811325
N
Ngv 83.63938
100.3673 42.56383
51.07659 28.02644
33.63173
gv
Nd 30.52889 30.52889 30.52889
Nd 30.52889 30.52889 30.52889
φ* 4.664841 7.41049 9.904974
φ* 5.040677 8.007537 10.703
εl/ψ 0.079271 0.102711 0.119516
εl/ψ 0.082925 0.107031 0.124305
A 0.000568 0.000289 0.00019
A 0.000682 0.000347 0.000228
ψ 1 1 1
ψ 1 1 1
εl 0.079271 0.102711 0.119516
εl 0.082925 0.107031 0.124305
Reb 380535.3 344813.9 321286.5
Re
λ b 374732.3
0.020523 338606.3 0.020663
0.020603 314881.2
λ 0.020535 0.020618 0.020681
ρ̅m kg/m3 75.67555 102.6452 124.0269
ρ̅
Δh m
m kg/m3 78.78832
1225.269 106.2914 774.6069
925.0651 128.0296
Δh
h m 2924.941 1181.018 895.3924 751.7056
h 2828.117

17
`

Ql3
Interval de presiune 5..15 15..25 25..35
RGLinj1 1200 1200 1200
RGLT1 1245.455 1245.455 1245.455
RGTT1 1311.005 1311.005 1311.005
M 19375.77 19375.77 19375.77
ρl kg/m3 860 860 860
p2' bar 15 25 35
p̅ bara 11 21 31
t̅ o
C 52.5 52.5 52.5
T̅ K 325.65 325.65 325.65
ppcr bara 46.101 46.101 46.101
Tpcr K 217.05 217.05 217.05
Tpr 1.500346 1.500346 1.500346
ppr 0.238607 0.455522 0.672437
z̅ 0.971785 0.947641 0.92493
ρ̅g kg/m3 8.148187 15.95196 24.12633
μl Pa*s 0.001475 0.001475 0.001475
σl N/m 0.0365 0.0365 0.0365
Nl 0.005773 0.005773 0.005773
CNl 0.002157 0.002157 0.002157
ρrt 0.85 0.85 0.85
rs m3/m3 4.12204 8.97899 14.35076
F 179.0729 203.7555 231.0544
bt 1.037257 1.047949 1.06004
ba 1 1 1
At m2 0.003167 0.003167 0.003167
vsl m/s 0.132441 0.13374 0.13521
vsg m/s 16.72649 8.512058 5.604823
Nlv 0.927165 0.93626 0.946546
Ngv 117.0951 59.58936 39.23702
Nd 30.52889 30.52889 30.52889
φ* 5.381969 8.54971 11.42767
εl/ψ 0.086097 0.110778 0.128458
A 0.000795 0.000405 0.000267
ψ 1 1 1
εl 0.086097 0.110778 0.128458
Reb 369767 333313.3 309430
λ 0.020546 0.020631 0.020697
ρ̅m kg/m3 81.49028 109.4536 131.5007
Δh m 1145.12 871.1575 732.9142
h 2749.192

18
`

Ql1 Ql2
∆h1 ∑∆h1 p ∆h2 ∑∆h2 p
0 0 5 0 0 5
1225.268639 1225.269 15 1181.018482 1181.018 15
925.0651235 2150.334 25 895.3924392 2076.411 25
774.6069389 2924.941 35 751.7056251 2828.117 35

Ql3
∆h3 ∑∆h3 p
0 0 5
1145.120331 1145.12 15
871.1574784 2016.278 25
732.9141871 2749.192 35

Curbele gradient de deasupra punctelor de

injectie
p [bar]
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000 ∑∆h1
1100
H [m]

1200 ∑∆h2
1300
1400 ∑∆h3
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700

19
`

1.4. Variatia presiunii gazelor in coloana

Datele de intrare pentru determinarea variatiei presiunii gazelor in coloana sunt

o presiunea la suprafata a gazelor, psg

o densitatea, ρrg
o temperatura la suprafata, ts
o adancimea H

Se va folosi un algoritm de incercare si eroare care presupune mai intai

estimarea presiunii de fund a gazelor, pfge, determinarea factorului de abatere al
gazelor, zmed in functie de pmed si Tmed, unde pmed media intre presiunea de
suprafata psg si pfge, iar Tmed este temperatura medie pe sonda. Se determina
presiunea de fund a gazelor calculata pfgc , care se va compara cu pfge .

Daca diferenta dintre cele doua presiuni este mai mica de 0,5 bar, atunci
pfg se ia cea calculata (pfgc ). Daca aceasta diferenta este mai mare de 0,5 bar, se
mai face inca o iteratie in care in locul valorii pfge se pune valoarea lui pfgc.
Rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe aceeasi diagrama pe care s-au
reprezentat si curbele gradient de deasupra punctelor de injectie.

Se considera

psg=28 bar

ts=12 oC

ρrg=0,7

 Se estimeaza
p fge  psg  0,82  10 4  psg  H  28  0,82  10 4  28  2700  34,71757bar

 Se calculeaza presiunea medie si temperature medie

p fge  p sg 34,414  28
p med  1   1  32,3587bar
2 2

t s  (t s  0,03  H ) 12  (12  0,03  2700)

Tmed   273,15   273,15  325,6 K
2 2

 Se calculeaza presiunea pseudocritica si temperatura pseudocritica

p pcr  49,37  4,67   rg  49,37  4,67  0,7  46,101

20
`

T pcr  171,5   rg  97  171,5  0,7  97  217,05

 Se calculeaza presiunea pseudoredusa si temperatura pseudoredusa:

Tmed 325,6
T pr    1,5003
T pcr 217,05

p med 32,3587
p pr    0,7019
p pcr 46,101

 Se calculeaza factorul de abatere al gazelor, med

z
z med  1  10 2  (0,76  Tpr3  9,36  Tpr  13)  8  p pr  p pr

z med  1  10 2  (0,76  1,50013  9,36  1,5001  13)  8  0,7019  0,7019  0,921955

 Se calculeaza presiunea de fund a gazelor

9,81 H   rg 9 ,8127000 , 7
287Z m Tmed
p fgc  p sg  e  28  e 2870 , 921955325, 6
 34,72bar

|pfge-pfgc|=0,3<0,5

In acest caz pfg=34,72 bar.

psg 28
ts 12
ρrg 0.7
pfge 34.71757
pmed 32.35879
Tmed 325.65
ppcr 46.101
Tpcr 217.05
ppr 0.701911
Tpr 1.500346
Zm 0.921955
pfgc 34.72214
|pfge-pfgc| 0.51837 >0.5

H
psg 28 0

21
 `

pfg 34.72214 2700

1.5. Determinarea coordonatelor punctelor de injectie

Se traseaza o dreapta paralela spre stanga la o distanta Δp=3 bar fata de

p [bar]
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40
0
100
200
300 p [bar]
400 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40
500 0
600 100
700 200
800 300
900 400
1000 500 ∑∆h1
1100 600 ∑∆h2
1200 700
1300 800 ∑∆h3
H [m]

1400 900 Series4 ∑∆h1

1500 1000
1100 ∑∆h2
1600
1700 1200 ∑∆h3
1800 1300
Series4
H [m]

1900 1400
2000 1500 Series5
2100 1600
2200 1700
2300 1800
2400 1900
2500 2000
2600 2100
2700 2200
2300
2400
2500
2600
2700

dreapta psg-pfg. La intersectiile dintre aceasta dreapta si curbele gradient

deasupra punctelor de injectie se determina punctele de injectie (Hinji, pinji) cu
i=1…3

22
`

QL Hinj Pinj

25 2670 31.9

30 2570 31.5

35 2480 31.2

1.6. Trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie

Pentru trasarea acestor curbe gradient se compara presiunile in punctele de
injectie cu presiunea de saturatie. Daca presiunile in punctele de injectie sunt
mai mici decat presiunea de saturatie, curgerea prin tevi este bifazica, iar pentru
trasarea curbelor gradient se va folosi metoda Hagedorn-Brown cu urmatoarele
observatii:

o debitul de injectie devine= 0

o curbele gradient vor incepe de la nivelele punctelor de injectie
o se va porni de la presiunea in punctul de injectie si se va considera un
numar de intervale de presiuni egale, Δp=10 bar

Calculul unei curbe gradient se va termina atunci cand este indeplinita

urmatoarea conditie: Hinj+∑Δh≥H

Rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe aceeasi diagrama pe care

s-au reprezentat curbele gradient de deasupra punctelor de injectie si dreapta
psg-pfg.

La intersectiile dintre curbele gradient de sub punctele de injectie si dreapta

orizontala care marcheaza adancimea H , se citesc presiunile dinamice de fund
corespunzatoare celor trei debite de lichid si debitul de injectie considerat.

23
`
Ql1
Interval de presiune 31.7…41.7
RGLinj1 0 Ql1
RGLT1 45.45455 ∆h1 ∑∆h1+Hinj p
RGTT1 47.84689 2670 2670 31.7
M 9283.452 325.2462626 2995.246 41.7

ρl kg/m3 860
p2' bar 41.7
p̅ bara 37.7
Ql1
t̅ o
C 52.5
T̅ K 325.65 ∆h1 ∑∆h1 p
ppcr bara 46.101 0 0 5
1225.268639 1225.269 15
Tpcr K 217.05
925.0651235 2150.334 25
Tpr 1.500346
774.6069389 2924.941 35
ppr 0.81777
z̅ 0.910516
ρ̅g kg/m3 29.80521
μl Pa*s 0.001475
σl N/m 0.0365
Nl 0.005773
CNl 0.002157
ρrt 0.85
rs m3/m3 18.16312
F 250.4285
bt 1.068777
ba 1
At m2 0.003167
vsl m/s 0.097337
vsg m/s 0.074187
Nlv 0.681413
Ngv 0.519352
Nd 30.52889
φ* 100.8577
εl/ψ 0.341069
A 3.53E-06
ψ 1
εl 0.341069
Reb 58982.19
λ 0.023643
ρ̅m kg/m3 312.9592
Δh m 325.2463
h 325.2463

24
`
Ql2
Interval de presiune 31.5…41.5
RGLinj1 0 Ql2
RGLT1 45.45455 ∆h2 ∑∆h2+Hinj p
RGTT1 47.84689 2570 2570 31.4
M 8741.32 316.8158 2886.816 41.5
ρl kg/m3 860
p2' bar 41.5
p̅ bara 37.5
t̅ o
C 52.5 Ql2
T̅ K 325.65 ∆h2 ∑∆h2 p
ppcr bara 46.101 0 0 5
Tpcr K 217.05 1181.018482 1181.018 15
Tpr 1.500346 895.3924392 2076.411 25
751.7056251 2828.117 35
ppr 0.813431
z̅ 0.910937
ρ̅g kg/m3 29.6334
μl Pa*s 0.001475
σl N/m 0.0365
Nl 0.005773
CNl 0.002157
ρrt 0.85
rs m3/m3 18.04717
F 249.8392
bt 1.068509
ba 1
2
At m 0.003167
vsl m/s 0.116776
vsg m/s 0.08989
Nlv 0.817501
Ngv 0.629285
Nd 30.52889
φ* 108.2952
εl/ψ 0.351248
A 4.27E-06
ψ 1
εl 0.351248
Reb 56510.76
λ 0.023771
ρ̅m kg/m3 321.2978
Δh m 316.8146
h 316.8146

25
`
Ql3
Interval de presiune 31.2…41.2
RGLinj1 0
RGLT1 45.45455
Ql3
RGTT1 47.84689
M 8741.32 ∆h3 ∑∆h3+Hinj p
ρl kg/m3 860 2480 2480 31.2
310.4126 2790.413 41.2
p2' bar 41.2
p̅ bara 37.2
t̅ o
C 52.5
T̅ K 325.65
ppcr bara 46.101 Ql3
Tpcr K 217.05 ∆h3 ∑∆h3 p
Tpr 1.500346 0 0 5
ppr 0.806924 1145.120331 1145.12 15
z̅ 0.91157 871.1574784 2016.278 25
ρ̅g kg/m3 29.37593 732.9141871 2749.192 35
μl Pa*s 0.001475
σl N/m 0.0365
Nl 0.005773
CNl 0.002157
ρrt 0.85
rs m3/m3 17.87348
F 248.9565
bt 1.068109
ba 1
2
At m 0.003167
vsl m/s 0.13619
vsg m/s 0.106408
Nlv 0.95341
Ngv 0.744917
Nd 30.52889
φ* 114.532
εl/ψ 0.359437
A 5.06E-06
ψ 1
εl 0.359437
Reb 54597.72
λ 0.023876
ρ̅m kg/m3 327.933
Δh m 310.4114
h 310.4114

26
 `

p [bar]
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42
0
100
200
300
400
500
600
∑∆h1
700
800 ∑∆h2
900
1000 ∑∆h3
1100
1200 a
1300
b
H [m]

1400
1500
∑∆h1+Hinj
1600
1700 ∑∆h2+Hinj
1800
1900 ∑∆h3+Hinj
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700

Din grafic rezulta:

QL 25 30 35
pd 30.8 36 40.5
Qinj 30000

27
`

1.7. Analiza nodala (corelatia de functionare strat-sonda)

Analiza nodala presupune identificarea componentelor sistemului de
productie analizat si alegerea unui punct numit nod in care sistemul de productie
se divizeaza in componenta din amonte de nod si componenta din aval de nod.
Sistemele de ecuatii se solutioneaza fie grafic, fie analitic. Acestea reprezinta
coordonatele punctelor de functionare ale sistemului.

In cazul sondei in gaz-lift continuu, componentele sistemului sunt

zacamantul si tevile de extractive. Capetele sistemului sunt: conturul de
alimentare al sondei cu presiunea pc si capul de eruptie cu presiunea p2.

Se alege nodul la media perforaturilor. Prin urmare, componenta in amonte

de nod (zacamant) are performantele descrise de curbele IPR. Performantele
componentei din aval de nod rezulta din diagrama curbelor gradient. (Qinj,QL1,
QL2, QL3, pd1, pd2, pd3)

Perechile de valori (pd ,QL)se vor reprezenta grafic pe aceeasi diagrama pe

care s-au reprezentat curbele IPR, rezultand astfel curba de comportare a
echipamentului ce descrie curgerea prin tevi corespunzatoare unui debit de
injectie. Se va proceda in mod asemanator si cu celelalte debite de injectie. La
intersectia dintre cele 2 tipuri de comportare se vor citi perechile de valori p d-QL
corespunzatoare fiecarui debit de injectie.

Qinj=30000 Qinj=45000 Qinj=50000

QL1 25 QL1 40 QL1 45
pd1 30.8 pd1 47.8 pd1 53
QL2 30 QL2 45 QL2 50
pd2 36 pd2 52 pd2 56.9
QL3 35 QL3 50 QL3 55
pd3 40.5 pd3 56 pd3 61

Qinj=55000 Qinj=60000 Qinj=65000

QL1 50 QL1 55 QL1 55
pd1 57.8 pd1 62.5 pd1 63.6
QL2 55 QL2 60 QL2 60
pd2 61.8 pd2 67.2 pd2 68.2
QL3 60 QL3 65 QL3 65
pd3 66 pd3 71.7 pd3 72.5

28
 `

Qinj=70000
QL1 55
pd1 64.4
QL2 60
pd2 69.1
QL3 65
pd3 73

80

70

60
QL1
QL2
50
QL3
Presiunea,bar

55000
40 30000
60000
45000
30
65000
50000
70000
20

10

0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95100105110115120125130135140145150155160165170175180185
Debitul, m3/zi

29
`

Qp ,m3 p1, bar Qv,m3 pv, bar Qvv , m3 pvv , bar Qinj , m3
56.5 59 52.8 55.9 47 51.4 30000
54.8 59.7 51 56.8 45.5 52.2 45000
53.9 59.9 50 57 44.5 52.5 50000
53 60.2 49 57.2 43.9 53.2 55000
52.4 60.4 48.5 57.5 43 53.5 60000
51 60.7 47.9 57.8 42.5 53.7 65000
50.8 60.9 47 58 42 53.9 70000

1.8. Curba de comportare a sondei gaz lift continuu

Pentru determinarea curbei de comportare a sondei gaz lift se reprezinta
grafic pe o diagrama perechile de valori (QL, Qinj) pentru prezent, viitor si viitor
1 determinate la punctul1.7.

60

55

50

45

40

35
Qp,Qv,Qvv,

Qp ,m3
m3

30

25 Qv,m3

20 Qvv , m3
15

10

0
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000
Qinj, m3

1.9. Amplasarea supapelor

Supapele folosite sunt de tip Camco-Schlumberger neechilibrate cu burduf
si fara arc. Se va folosi metoda grafica pentru amplasarea supapelor. Procedeul
de lucru este urmatorul:
30
`

Se traseaza curba gradient de deasupra punctelor de injectie folosind

metoda Hagedorn-Brown si datele Qinj, QL de la punctual 1.8.

De la punctul 1.4. se preiau valorile psg, pfg si se traseaza dreapta de variatie

a presiunii gazelor in coloana(2) precum si dreapta paralela cu aceasta la 3 bar
spre stanga. La intersectia curbei gradient (1) cu dreapta paralela se determina
punctele de injectie unde se va amplasa supapa de lucru. Se traseaza apoi curba
gradient de sub punctual de injectie (3)

Se considera ca sonda este omorata cu titei cu o densitate egala cu cea a

titeiului produs de sonda si se traseaza dreapta de variatie a presiunii fluidului de
omorare. Pentru aceasta se considera o adancime oarecare h (intre 0-H), se
calculeaza presiunea corespunzatoare coloanei de titei, dupa care se uneste
punctul (0,0) cu punctual (0,h) si se obtine dreapta (4) (dreapta de variatie a
presiunii fluidului de omorare)

Se considera un nr de supape de pornire. Acestea se traseaza paralele si

echidistante spre dreapta fata de dreapta 2. (Δp=1,5..2,5bar)

Se presupune ca sunt necesare patru supape de pornire, prin urmare se vor

duce trei drepte paralele fata de dreapta 2 notate a,b,c,d.

De la intersectia dreptei 4 cu dreapta d se duce o paralela la axa

presiunilorspre stanga pana cand intersecteaza curba 1. Din acel punct se duce o
dreapta paralela la 4 spre dreapta pana cand intersecteaza dreapta c.

Din acest punct de duce o paralela la axa presiunilor pana cand intersecteaza
curba 1. Procedeul se repeta pana cand se ajunge la punctul de injectie. De pe
acest grafic se vor citi pentru fiecare supapa urmatorii parametrii:

o L(adancimea de fixare)
o pt (presiuni in tubing)
o pdL (presiuni de deschidere)
o piL (presiuni de inchidere)

31
`

Din 1.8. =>

Qinj 30000
QL,max 56,5
Pentru a determina prima curba am folosit Qinj=30000 m3 si QL,max=56,5 m3

si am obtinut urmatoarele valori:

h Σh p
0 0 5
817.4742 817.4742 15
657.4123 1474.887 25
568.3231 2043.21 35
507.71 2550.92 45
462.2954 3013.215 55

Mai departe am trasat curba psg-pfg si paralela la aceasta.

Psg 28 0
pfg 34.72 2700
psg-3 25 0
pfg-3 31.72 2700

Din grafic au rezultat urmatoarele valorii pentru Hinj si pinj

Hinj pinj
1730 29,3

Din acest punct de injectie se traseaza curba gradient de sub punctul de injectie.

h Hinj+∑Δh p
1730 1730 29.3
293.8763 2023.876 39.3
258.5303 2282.407 49.3
228.3963 2510.803 59.3
199.8104 2710.613 69.3
Se considera adancimea h=700 m,iar presiunea corespunzatoare acestei
adancimi este:

p700=ρt∙g∙h=850∙9,81∙700∙10-5 =58,3695 bar

32
 `

Se uneste punctul (0,0) cu punctul (58,369;700) si se formeaza o dreapta

care se intersecteaza cu d (ultima paralela fata de dreapta 2). Se urmaresc si
ceilalti pasi si se obtine urmatorul grafic.

p [bar]
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
1300
H [m]

1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700

De pe acest grafic se citesc pentru fiecare supapa urmatorii parametii:

Supapa L Pt PdL PiL Pds Pis

1 533 11.4 44.3 42 43 40.5
2 905 16.3 42.8 40.1 40.5 38
3 1210 20.7 41 38.9 38 35.5
4 1430 24.3 39 36.2 35.5 33
5 1580 26.8 36.9 34.2 33 30.5
6 1678 28.4 34.6 32.1 30.5 28
7 1730 29.3 32.2 29.3 28 25

33
`

1.10. Calculul de alegere a supapelor

tf=93oC
ts=12oC
H=2700m
ρrg=0,7kg/m3
Se calculeaza urmatorii parametrii:

1.Temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin:

t f  ts 93  12
t L1  t s   L1  12   533  27,99 o C
H 2700

TL1  t1  273,15  27,99  273,15  301,14 K

t f  ts 93  12
t L2  t s   L2  12   905  39,15 o C
H 2700

TL 2  t 2  273,15  39,15  273,15  312,3K

t f  ts 93  12
t L3  t s   L3  12   1210  48,3 o C
H 2700

TL3  t 3  273,15  48,3  273,15  321,45K

t f  ts 93  12
t L4  t s   L4  12   1430  54,9 o C
H 2700

TL 4  t 4  273,15  54,9  273,15  328,05K

t f  ts 93  12
t L5  t s   L5  12   1580  59,4 0 C
H 2700

TL5  t 5  273,15  59,4  273,15  332,55K

t f  ts 93  12
t L6  t s   L6  12   1678  62,34 o C
H 2700

TL 6  t 6  273,15  62,34  273,15  335,49 K

t f  ts 93  12
t L7  t s   L7  12   1730  63,9 0 C
H 2700

TL 7  t 7  273,15  63,9  273,15  337,05K

34
`

o
tL1 27.99 C TL1 301.14 K

o
tL2 39.15 C TL2 312.3 K

o
tL3 48.3 C TL3 321.45 K

o
tL4 54.9 C TL4 328.05 K

o
tL5 59.4 C TL5 332.55 K

o
tL6 62.34 C TL6 335.49 K

o
tL7 63.9 C TL7 337.05 K

2. Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R

p dL1  pîL1 44,3  42
Rc1    0,06991
p dL1  pt1 44,3  11,4

p dL2  pîL2 42,8  40,1

Rc 2    0,10189
p dL2  pt 2 42,8  16,3

p dL3  pîL3 41  38,9

Rc3    0,10345
p dL3  pt 3 41  20,7

p dL4  pîL4 39  36,2

Rc 4    0,19048
p dL4  pt 4 39  24,3

p dL5  pîL5 36,9  34,2

Rc 5    0,26733
p dL5  pt 5 36,9  26,8

p dL6  pîL6 34,6  32,1

Rc 6    0,40323
p dL6  pt 6 34,6  28,4

p dL7  pîL7 32,2  29,3

Rc 7   1
p dL7  pt 7 32,2  29,3

In functie de valorile parametrului standardizat R se aleg din tabel urmatorii

parametrii:

35
 `

Rc1 0.069909 R1 0.066 φ1 1/4 in

Rc2 0.101887 R2 0.103 φ2 5/16 in
Rc3 0.103448 R3 0.103 φ3 5/16 in
Rc4 0.190476 R4 0.2 φ4 7/16 in
Rc5 0.267327 R5 0.26 φ5 1/2 in
Rc6 0.403226 R6 0.26 φ6 1/2 in
Rc7 1 R7 0.26 φ7 1/2 in

3. Se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15oC

pb  ct  pbt

-factorul de corectie cu temperatura, ct , se citeste din tabel in functie de

temperatura din dreptul supapei.
o
tL1 27.99 C Ct1 0.953
o
tL2 39.15 C Ct2 0.917
o
tL3 48.3 C Ct3 0.888
o
tL4 54.9 C Ct4 0.868
o
tL5 59.4 C Ct5 0.856
o
tL6 62.34 C Ct6 0.847
o
tL7 63.9 C Ct7 0.841

pbt  pinc

pb1  ct1  piL1  0,953  42  40,026bar

Pb1 40.026 bar
pb 2  ct 2  piL2  0,917  40,1  36,7717bar Pb2 36.7717 bar
Pb3 34.5432 bar
pb3  ct 3  piL3  0,888  38,9  34,5432bar
Pb4 31.4216 bar
pb 4  ct 4  piL4  0,868  36,2  31,4216bar Pb5 29.2752 bar
Pb6 27.1887 bar
pb5  ct 5  piL5  0,856  34,2  29,2752bar
Pb7 24.6413 bar

pb 6  ct 6  piL6  0,847  32,1  27,1887bar

pb 7  ct 7  piL7  0,841  29,3  24,6413bar

36
`

4. Se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pdtester:

pb1 40,026
p d ,tester,1    42,854bar
1  R1 1  0,066

pb 2 36,771
pd ,tester, 2    40,994bar
1  R2 1  0,103
Pdtester1 42.85439 bar
pb3 34,543
p d ,tester,3    38,509bar Pdtester2 40.99409 bar
1  R3 1  0,103
Pdtester3 38.5097 bar
p 31,421
p d ,tester, 4  b4   39,277bar
1  R4 1  0,2 Pdtester4 39.277 bar

Pdtester5 39.56108 bar

p 29,275
p d ,tester,5  b5   39,561bar
1  R5 1  0,26 Pdtester6 36.74149 bar

pb 6 27,188 Pdtester7 33.29905 bar

p d ,tester,6    36,741bar
1  R6 1  0,26

pb 7 24,6413
p d ,tester,7    33,299bar
1  R7 1  0,26

5. Se determina debitul de gaze care trece prin supapa :

Q g1  0,073  Qinj0  TL1   rg  0,073  30000  301,14  0,7  31796,4m3 / zi

Q g 2  0,073  Qinj0  TL 2   rg  0,073  30000  312,3  0,7  32380,2m3 / zi

Q g 3  0,073  Qinj0  TL 3   rg  0,073  30000  321,45  0,7  32851,1m3 / zi

Q g 4  0,073  Qinj0  TL 4   rg  0,073  30000  328,05  0,7  33186,6m3 / zi

Q g 5  0,073  Qinj0  TL 5   rg  0,073  30000  332,55  0,7  33413,5m3 / zi

Q g 6  0,073  Qinj0  TL 6   rg  0,073  30000  335,49  0,7  33560,8m3 / zi

Q g 7  0,073  Qinj0  TL 7   rg  0,073  30000  337,05  0,7  33638,8m3 / zi

37
`

Qg1 31796.36 m3/zi

Qg2 32380.17 m3/zi
Qg3 32851.09 m3/zi
Qg4 33186.63 m3/zi
Qg5 33413.47 m3/zi
Qg6 33560.85 m3/zi
Qg7 33638.78 m3/zi

6. Determinarea diametrului real al orificiului supapei:

In functie de debitul de gaze care trece printr-o supapa Qg , presiunea in

aval, pt si presiunea in amonte, pdL , se poate determina diametrul real al
orificiului supapei, r, din nomograma care are la baza ecuatiile Thornhill-Craver.

Din diagrama se aleg urmatoarele diametre reale ale orificiului supapei:

Se alege alta
φr1 10/32 φr1>φ1 supapa φ1reales 5/16

φr2 22.5/64 φr2>φ2 φ1reales 3/8

φr3 7/16 φr3>φ3 φ1reales 7/16

φr4 9/32 φr4<φ4

φr5 19/64 φr5<φ5

φr6 21/64 φr6<φ6

φr7 13/32 φr7<φ7

Daca se compara diametrul real al orificiului supapei cu diametrul standard

al orificiului supapei si rezulta ca primul este mai mare, inseamna ca trebuie
aleasa alta supapa cu diametrul orificiului mai mar. Daca este mai mic, atunci se
duzeaza supapa, iar duza se amplaseaza intre supapa propriu zisa si supapa de
retinere.

38
 `

7. Calculul de verificare

Se uneste pe grafic p2 cu pdes2 printr-o linie dreapta si se citeste in dreptul

supapei 1, diferenta de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1 si
presiunea din punctul rezultat din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul
supapei, Δp’

Δp’=17,3 bar

Δp=2,5 bar

Pentru ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand prin supapa 2 incep

gazelle sa intre trebuie indeplinita conditia:
R
p    p
1 R

R1 0,066
p    17,3   1,226bar  2,5bar
1  R1 1  0,066

Prin urmare, conditia ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand gazele

patrund prin supapa 2este indeplinita.

p [bar]
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
1300
H [m]

1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700

39
`

Capitolul 2
PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCTIONARE AL UNEI SONDE
IN POMPAJ CONTINUU

Sistemul de exploatare prin pompe de adancime se aplica atunci cand

exploatarea prin eruptie artificiala nu mai corespunde nici din punct de vedere
tehnologic, nici economic. Acesta este cel mai raspandit sistem de exploatare.
Sondele au declin natural si cu timpul energia stratului devine prea mica pentru
a aduce titeiul la suprafata; in unele cazuri sondele noi au de la inceput o energie
potentiala insuficienta pentru a putea ridica singura titeiul la suprafata.
Randamentul energetic al pompajului este superior eruptiei artificiale, in
unele cazuri pompajul fiind mai economic, mai ales la sondele inundate.
Domeniul de utilizare al pompelor este in crestere, adancimea de pompare a
crescut, la fel si debitul extras iar cu ajutorul pompelor centrifuge se pot extrage
debite ridicate de lichid.
In Romania peste 80% din totalul sondelor productive sunt in pompaj.
Conditiile de exploatare difera foarte mult de la sonda la sonda; adancimea
nivelului dinamic, debitul, proprietatile fluidului, continutul de nisip si gaze, etc.
in consecinta exista o mare varietate de echipamente de pompaj. Clasificarea
sistemelor de pompaj se poate face din mai multe puncte de vedere.
Dupa modul de actionare exista doua categorii: pompaj cu prajini si
pompaj fara prajini. In prima categorie sunt cuprinse pompele introduse in sonda
si actionate de la suprafata prin intermediul garniturii de prajini de pompare.
Prajinile care transmit miscarea de la suprafata la pompa pot fi masive sau
tubulare actionate de unitati cu balansier sau fara balansier (pneumatic, hidraulic
sau mecanic). La pompajul fara prajini miscarea se transmite hidraulic (pompe
cu piston), electric (pompe centrifuge de fund) sau prin alte forme, ca de
exemplu prin propagarea unor miscari oscilatorii intr-un mediu elastic (pompe
sonice). Marea majoritate a sondelor in pompaj sunt echipate cu pompe,
echipate si actionate cu prajini pline sau prin unitati de pompare cu balansier.
Pompele de adancime pot fi introduse cu prajinile sau tevile de extractie.
Ele au constructii diferite si diverse.

40
`

2.1. Instalatia de pompare

De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date:

QL=18 m3/zi

pd=18 bar

ρa=1050 kg/m3

ρt=850 kg/m3

i=25%

Qt  (1  i)  QL (1  0,05)  18  17,1m 3 / zi

Qa  QL  i  18  0,05  0,9m 3 / zi

Qa 0,9
Ra    0,052
Qt 17,1

 l    t 1  i    a  i  8501  0,05  1050  0,05  860kg / m 3

1. Se determina adancimea de fixare a pompei, Lf :

 submergenta pompei:

hs =100 m

Lf =H-hd +hs =2700-213,35+100=2586,643m

p d  10 5 18  10 5
hd    213,356m
 l   9,81 860  9,81

2. Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase:

 cele periculoase

N1=1

76500 76500
n1    29,575cd / min
L f  N1 2586,643  1

41
`

N2=2

76500 76500
n2    14,787cd / min
L f  N 2 2586,643  2

N3=3

76500 76500
n3    9,858cd min
L f  N 3 2586,643  3

N4=4

76500 76500
n4    7,393cd / min
L f  N 4 2586,643  4

N5=5

76500 76500
n5    5,915cd / min
L f  N 5 2586,643  5

N6=6

76500 76500
n6    4,929cd / min
L f  N 6 2586,643  6

N7=7

76500 76500
n7    4,225cd / min
L f  N 7 2586,643  7

 cele nepericuloase:

n I  n1  n2  29,575  14,787  20,912cd / min

n II  n2  n3  14,787  9,858  12,073cd / min

n III  n3  n4  9,858  7,393  8,537cd / min

n IV  n4  n5  7,393  5,915  6,613cd / min

nV  n5  n6  5,915  4,929  5,399cd / min

42
`

nVI  n6  n7  4,929  4,225  4,563cd / min

-se alege n=6,613 cd/min

3. Alegerea pompei si a unitatii de pompare

Alegem o pompa tip TB sau P in functie de adancimea de fixare si debitul

care trebuie extras.

Se alege o pompa P 23/8 x 11/4

P- pompa introdusa cu prajini

23/8 – diametrul tevilor

11/4 – diametrul pistonului

Se alege unitatea de pompare : UP-12T-5000-7500 M cu urmatoarele

caracteristici:

o sarcina maxima la prajina lustruita: 12000 kgf

o cuplul maxim la redactor: 7500 kgf∙m
o lungimea cursei: 5000mm
o numarul minim si maxim de curse duble pe minut : 6,6; 11,7
o raportul de transmitere al reductorului 1:34,81
o lungimea bratului anterior (a) 5000 mm
o lungimea bratului posterior (b) 2500 mm
o lungimea bielei(l) 3770 mm
o raza manivelei(r) 480, 635, 690, 945, 1095, 1245, 1390, 1535 mm
o numarul si greutatea contragreutatilor de echilibrare 4∙2150 kgf
o greutatea aproximativa 26350 kgf

4. Se determina cursa de suprafata si numarul de curse:

 diametrul pistonului: dp =11/4=(1+1/4)∙25,4=1,25∙25,4=32 mm=0,0317 m

 aria sectiunii pistonului:

43
`

 
Ap  dp   0,0317 2  0,0007913m 2
2

4 4

 randamentul instalatiei

Se alege: α=0,55

Conditia este ca: Sn <33

QL 18
Sn    28,720
1440  A p   1440  0,0007913  0,55

Calculam cursa:

S n 28,720
Sc    4,3429
n 6,613

In functie de Sc se alege un S standardizat: S=3.5

Pentru unitatea de pompare aleasa se cunoaste in functie de Sc:

-raza manivelelor r=1,245m

-lungimea bielelor l=3,770m

5. Se calculeaza factorii dinamici:

 la cursa ascendenta:

S  n 2  r  3,5  6,613 2  1,245 

masc   1     1    0,1137
1790  l 1790  3,770 

 la cursa descendenta

S  n 2  r  3,5  6,613 2  1,245 

mdesc   1     1    0,0572
1790  l 1790  3,770 

44
`

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini

Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime admise.

Se determina lungimile de tronsoane din conditia ca : σmax =σa

Se porneste cu diametrele:

dp1 =3/4 ∙25,4∙10-3 =0,01905 m

dp2 =7/8 ∙25,4∙10-3=0,0222 m

dp3 =1∙25,4∙10-3 =0,0254 m

Otelul ales este 35Mn16 pentru care σa =2025∙105 N/m2

1. Determinarea lungimilor tronsoanelor

 ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare

 
A p1   d p1   0.01905 2  0,000285m 2
2

4 4

q p1  24,2 N / m

 
Ap 2   d p2   0,022 2  0,0003878m 2
2

4 4

q p 2  32,2 N / m

 
Ap3   d p3   0.025 2  0,0005065m 2
2

4 4

q p 3  41,6 N / m

 densitatea otelului: ρo=7850 kg/m3

 factorul de flotabilitate:

l 860
b 1  1  0,890
o 7850

45
`

 greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a

pistoanelor

pl   l  9,81  L f  Ap  860  9,81  2586,643  0,0007913  17268,763N

 a  A p1  p l 2025  10 5  0,000285  17268,763

l p1    1663.227m
q p1  b  masc  24,2  0,890  0,13

 a  ( Ap 2  Ap1 ) 2025  10 5  (0,0003878  0,000285)

l p2    644,243m
q p 2  b  masc  32,2  0,890  0,13

 a  ( Ap3  Ap 2 ) 2025  10 5  (0,0005065  0,0003878)

l p3    575,387m
q p 3  b  m asc  41,6  0,890  0,13

-verificare

l pi  l p1  l p 2  l p3  1636,741  633,98  566,224  2882,852m

Ʃlpi>Lf (doua tronsoane)

Se redistribuie ce este in plus cu lp la fiecare tronson unde:

l p   l pi  L f  2882,852  2586,644  296,2139m

 l p 

l p1  l p1  1    1663,227  1  296,2139   1492,33m
 l   2882,852 
 pi 

 l p 

l p 2  l p 2  1    644,243  1  296,2139   578,04m
 l   2882,852 
 pi 

 l p 

l p 3  l p 3  1    575,387  1  296,2139   516,266m
 l   2882,852 
 pi 

   
l pt  l p1  l p 2  l p 3  1492,33  578,04  516,26  2586,643m

 
l p 2  l p 3  1094,313m

 Variatia eforturilor in garnitura de prajini:

b=0,890

46
`

pl 17268,763
 1 min    60618000 N / m 2
A p1 0,000285


p l  l p1  q p1  (b  masc )
 1 max 
A p1
17268,763  1492,3  24,2  (0,890  0,1137)
 1 max   187921610 N / m 2
0,000285

 1 max  A p1 187921610  0,000285

 2 min    138064856 N / m 2
Ap2 0,0003878

 
p l  (b  masc )  (l p1  q p1  l p 2  q p 2 )
 2 max 
Ap 2
17268,763  (0,890  0,1137)  1492,33  24,2  578,04  32,2
 2 max   186269149 N / m 2
0,0003878

 2 max  A p 2 186269149  0,0003878

 3 min    142612317 N / m 2
Ap3 0,0005065

  
pl  (b  masc )  (l p1  q p1  l p 2  q p 2  l p 3  q p 3 )
 3 max 
Ap 3
17268,763  (0,890  0,1137)  1492,33  24,2  578,04  32,2  516,266  41,6
 3 max   185196639 N / m 2
0,0005065

47
`

Efortul unitar *108/m2

0 0.5 1 1.5 2
0

500

1000
Series1
H [m]

1500

2000

2500

2.3. Alegerea tevilor de extractie

Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din

simbolizarea pompei.

Diametrul urmatorului tronson este imediat superior.

Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu

corunca.

Lungimea tronsoanelor de tevi

Primul tronson de tevi va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul

constant cu scopul de a permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica
daca schimbarea diametrului la prajini se face in acelasi punct cu schimbarea
diametrului la tevi. Daca se constata acest lucru se mareste lungimea tronsonului
de tevi cu cel putin 10 m.

Ap=7,913∙10-4 m2

lt2=1000 m

48
`

Primul tronson de tevi:

 lungimea : lt1 =Lf –lt2=2586,643-1000=1586,643 m

 diametrul exterior:

 3
d ext ,1   2    25,4  10 3  0,060325m
 8

 diametrul interior:

d int,1  2  25,4  10 3  0,0508m

 greutatea pe metru liniar:

qt1  70 N / m

Al doilea tronson de tevi

 lungimea : lt2=1000 m
 diametrul exterior:

 7 3
d ext , 2   2    25,4  10  0,073m
 8

 diametrul interior:

d int,2  2,5  25,4  10 3  0,0635m

 greutatea pe metru liniar:

qt1  96 N / m

 l1   l   9,81  860  9,81  8436,6

 
a t1   (d ext1  d int1 )   (0,0,060325 2  0,0508 2 )  0,0008309m 2
2 2

4 4

 
at 2   (d ext 2  d int 2 )   (0,073 2  0,0365 2 )  0,0010208m 2
2 2

4 4

  
p p  l p1  q p1  l p 2  q p 2  l p 3  q p 3
p p  1492,33  24,2  578,047  32,2  516,266  41,6  76204,189 N

49
`

p l   l1  L f  A p  8436,6  2586,643  0,0007913  17268,763N

 
At1   d int1   0,0508 2  0,0020258m 2
2

4 4

 
At 2   d int 2   0,0,0635 2  0,0031653m 2
2

4 4

pl  At1  A p    l1  L f  1,1  p p  b
 1 min 
a t1

17268,763  0,0020258  0,0007913  8436,6  2586,6434  1,1  76204,189  0,890

 1 min 
0,0008309
 1 min  14307608 N / m 2

pl  At1  A p    l1  L f  l t1  qt1  1,1  p p  b

 1 max 
a t1

17268,763  0,0020258  0,0007913  8436,6  2586,6434  1586,643  70  1,1  76204,189  0,890

 1 max 
0,0008309
 1 max  276706730 N / m 2

pl  At1  A p    l1  L f  ( At 2  At1 )   l1  l t 2  l t1  qt1  1,1  p p  b

 2 min 
at 2

17268,763  0,0020258  0,0007913  8436,6  2586,643  0,00316  0,00202  8436,6  1000 

1586,643  70  1,1  76204,189  0,890
 2 min 
0,0010208
 2 min  234644008 N / m 2

pl  At1  A p    l1  L f  ( At 2  At1 )   l1  l t 2  l t1  qt1  l t 2  qt 2  1,1  p p  b

 2 max 
at 2

50
`

17268,763  0,0020258  0,0007913  8436,6  2586,643  0,00316  0,00202  8436,6  1000 

1586,643  70  1000  96  1,1  76204,189  0,890
 2 max 
0,0010208
 2 max  328686560 N / m 2

Efortul unitar *108/m2

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
0

500

1000
Series1
H [m]

1500

2000

2500

Se alege otel pentru tevi:

P-105 cu σa=3354 N/m2

σ=max(σ1max; σ2max)

σ= 328686560 N/m2

Cursa reala a pistonului:

E=2,1∙1011 N/m

Alungirile prajinilor

l  l  l  
p  p1 p3 
p  l   
p2

E  A p1 A p 2 A p 3 
 
17268,763  1492,330 578,047 516,266 
p       0,43m
2,1  1011
 0,0002849 0,0003878 0,0005065 

51
`

Alungirile tevilor

pl l l  17268,763  1586,6439 1000 

t    t1  t 2       0,2375m
E  t1
a a t2  2,1  1011
 0,0008309 0,0010208 

   p  t  0,43  0,2375  0,6683m

 2,65  L f  n 2   2,65  2586,643  6,6132 

S r  S  1      3,5  1    0,6683  3,103m
 1010   1010 

Debitul teoretic:

Qt  1440  A p  S r  n  1440  0,0007913  3,103  6,613  23,3839m 3 / zi

Debitul instalatiei:

-randamentul volumic: ηv=0,9

-randamentul de scurgeri printre camasi si piston: ηs=0,9

Qinst  Qt   v   s  23,3839  0,9  0,9  18,940m 3 / zi

Qinst  Q1  18,940  18  0,940

Sarcina maxima si minima in prajina lustruita

pl  p p  b  masc  1768,763  76204,189  0,890  0,113

p max    9560,953
9,81 9,81

pmax=9,560∙103 daN

p p  b  masc  76204,189  0,890  0,113

p min    7800,6306
9,81 9,81

pmin=7,8∙103 daN

Sarcina maxima in prajina lustruita al U.P. este Pmax=9560,953 N

PmaxUP=120000N,deci unitatea de pompare are capacitatea mai mare decat

cea calculata(Se verifica!)

52
`

Cuplul maxim la reductor

-lungimea bratului anterior a=5000 mm

-lungimea bratului posterior b=2500 mm

k= a/b=2

k   p max  p min  2  9560,953  7800,6306

G   17361,584 N
2 2

S 3,5
c max  (k  p max  G )   (2  9560,953  17361,584)   1540,2821kgf  m
2k 22

Cuplul maxim al U.P. este Cmax=7500 kgf*m>Cmax calculat=1540,2821

kgf*m(deci U.P. este bine aleasa)

Puterea nominala a motorului electric

N n  0,1205  Qt  10 3  L f  0,1205  23,383  10 3  2586,6431,13  20,2440W

1,13

Echilibrarea unitatii de pompare

-contragreutatile sunt montate pe manivela

r=1245 m

-greutatea contragreutatilor

Gm=4∙2150=86000 N

-distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate

G  r 17361,584  1245
R1    251,33
Gm 86000

G=17361,584 N

53
`

ANEXA

1.Se dau urmatoarele date de la o sonda:

H 2400 m
di 0.0635 m
Di 0.127 m
o
ts 20 C
ρt 845 kg/m3
ρrg 0.7 Kg/m3
σa 0.06 N/m2
σt 0.03 N/m2
µt 0.0015 Pa*s
µa 0.001 Pa*s
µg 0.000022
p2 4 bar
ρap 1000 kg/m3
g 9.81
ρaer 1.226 kg/m3
ρa 1075 kg/m3
P0 1 bar
T0 273.15 K
i 0.35 %
pd 65 bar
pc 80 bar
Ql 45 m3/zi
Qg 2000 Nm3/zi
Ec 0.7
Qinj 30000 Nm3/zi
Qa 15.75 m3/zi
Qt 29.25 m3/zi
Ql2 30
Ql1 25
Ql3 35
RGLp 44.44444
Ra 0.538462
Δp 10 bar

a)Sa se traseze curbele gradient cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown

54
`

Ql1
Interval de presiune 5..15 15..25 25..35
RGLinj1 1200 1200 1200
RGLT1 1244.444 1244.444 1244.444
RGTT1 1914.53 1914.53 1914.53
M 30086.25 30086.25 30086.25
ρl kg/m3 925.5 925.5 925.5
p2' bar 14 24 34
p̅ bara 10 20 30
t̅ o
C 56 56 56
T̅ K 329.15 329.15 329.15
ppcr bara 46.101 46.101 46.101
Tpcr K 217.05 217.05 217.05
Tpr 1.516471 1.516471 1.516471
ppr 0.216915 0.43383 0.650745
z̅ 0.975414 0.952199 0.930355
ρ̅g kg/m3 7.301409 14.95884 22.96512
μl Pa*s 0.001325 0.001325 0.001325
σl N/m 0.0405 0.0405 0.0405
Nl 0.004709 0.004709 0.004709
CNl 0.002112 0.002112 0.002112
ρrt 0.845 0.845 0.845
rs m3/m3 3.743408 8.623972 14.05145
F 185.0799 209.9558 237.6193
bt 1.039837 1.050672 1.062987
ba 1 1 1
At m2 0.003167 0.003167 0.003167
vsl m/s 0.093733 0.094376 0.095108
vsg m/s 13.33817 6.49373 4.217792
Nlv 0.651185 0.655655 0.660737
Ngv 92.66365 45.11359 29.30206
Nd 30.06553 30.06553 30.06553
φ* 4.259609 6.953287 9.352165
εl/ψ 0.075118 0.099249 0.116051
A 0.000602 0.000293 0.00019
ψ 1 1 1
εl 0.075118 0.099249 0.116051
Reb 589663.2 534139.3 498598.2
λ 0.020239 0.020295 0.020336
ρ̅m kg/m3 76.27433 105.3295 127.7054
Δh m 1095.369 834.4338 705.0881
h 2634.891

55
`

Ql2
Interval de presiune 5..15 15..25 25..35
RGLinj1 1200 1200 1200
RGLT1 1244.444 1244.444 1244.444
RGTT1 1914.53 1914.53 1914.53
M 24407.77 24407.77 24407.77
ρl kg/m3 925.5 925.5 925.5
p2' bar 14 24 34
p̅ bara 10 20 30
t̅ o
C 56 56 56
T̅ K 329.15 329.15 329.15
ppcr bara 46.101 46.101 46.101
Tpcr K 217.05 217.05 217.05
Tpr 1.516471 1.516471 1.516471
ppr 0.216915 0.43383 0.650745
z̅ 0.975414 0.952199 0.930355
ρ̅g kg/m3 7.301409 14.95884 22.96512
μl Pa*s 0.001325 0.001325 0.001325
σl N/m 0.0405 0.0405 0.0405
Nl 0.004709 0.004709 0.004709
CNl 0.002112 0.002112 0.002112
ρrt 0.845 0.845 0.845
rs m3/m3 3.743408 8.623972 14.05145
F 185.0799 209.9558 237.6193
bt 1.039837 1.050672 1.062987
ba 1 1 1
At m2 0.003167 0.003167 0.003167
vsl m/s 0.112479 0.113251 0.114129
vsg m/s 16.00581 7.792477 5.06135
Nlv 0.781422 0.786786 0.792884
Ngv 111.1964 54.1363 35.16248
Nd 30.06553 30.06553 30.06553
φ* 4.602797 7.513498 10.10565
εl/ψ 0.07865 0.103472 0.120743
A 0.000722 0.000352 0.000228
ψ 1 1 1
εl 0.07865 0.103472 0.120743
Reb 581187.8 524975.2 489102.4
λ 0.020247 0.020305 0.020348
ρ̅m kg/m3 79.51808 109.1745 131.9402
Δh m 1058.404 808.9172 684.9769
h 2552.298

56
`

Ql3
Interval de presiune 5..15 15..25 25..35
RGLinj1 1200 1200 1200
RGLT1 1244.444 1244.444 1244.444
RGTT1 1914.53 1914.53 1914.53
M 24407.77 24407.77 24407.77
ρl kg/m3 925.5 925.5 925.5
p2' bar 14 24 34
p̅ bara 10 20 30
t̅ o
C 56 56 56
T̅ K 329.15 329.15 329.15
ppcr bara 46.101 46.101 46.101
Tpcr K 217.05 217.05 217.05
Tpr 1.516471 1.516471 1.516471
ppr 0.216915 0.43383 0.650745
z̅ 0.975414 0.952199 0.930355
ρ̅g kg/m3 7.301409 14.95884 22.96512
μl Pa*s 0.001325 0.001325 0.001325
σl N/m 0.0405 0.0405 0.0405
Nl 0.004709 0.004709 0.004709
CNl 0.002112 0.002112 0.002112
ρrt 0.845 0.845 0.845
rs m3/m3 3.743408 8.623972 14.05145
F 185.0799 209.9558 237.6193
bt 1.039837 1.050672 1.062987
ba 1 1 1
At m2 0.003167 0.003167 0.003167
vsl m/s 0.131226 0.132127 0.133151
vsg m/s 18.67344 9.091223 5.904908
Nlv 0.911659 0.917918 0.925031
Ngv 129.7291 63.15902 41.02289
Nd 30.06553 30.06553 30.06553
φ* 4.914442 8.02222 10.78988
εl/ψ 0.081718 0.107135 0.124812
A 0.000843 0.00041 0.000266
ψ 1 1 1
εl 0.081718 0.107135 0.124812
Reb 573927.6 517154.4 481014.3
λ 0.020254 0.020314 0.020359
ρ̅m kg/m3 82.33459 112.5094 135.6125
Δh m 1028.272 788.0167 668.4426
h 2484.731

57
`

Ql1 Ql2
∆h1 ∑∆h1 p ∆h2 ∑∆h2 p
0 0 4 0 0 4
1095.36937 1095.369 14 1058.403603 1058.404 14
834.4338333 1929.803 24 808.9172223 1867.321 24
705.0881042 2634.891 34 684.9769335 2552.298 34

Ql3
∆h3 ∑∆h3 p
0 0 4
1028.272071 1028.272 14
788.0167028 1816.289 24
668.4425557 2484.731 34

Curbele gradient de deasupra punctelor de

injectie
p [bar]
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900 ∑∆h1
H [m]

1000
∑∆h2
1100
1200 ∑∆h3
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400

58
 `

b) Sa se studieze influenta impuritatilor asupra curbei gradient considerand

i=0,4; i=0,45; i=0,5; i=0,55; i-0,6.

i=0.35 i=0.4 i=0.45

∆h1 ∑∆h1 p ∆h1 ∑∆h1 p ∆h1 ∑∆h1 p
0 0 4 0 0 4 0 0 4
1095.3694 1095.369 14 1052.2057 1052.206 14 1004.363 1004.363 14
834.43383 1929.803 24 807.41763 1859.623 24 777.3582 1781.721 24
705.0881 2634.891 34 684.9301 2544.553 34 662.4657 2444.187 34

i=0.5 i=0.55 i=0.6

∆h1 ∑∆h1 p ∆h1 ∑∆h1 p ∆h1 ∑∆h1 p
0 0 4 0 0 4 0 0 4
950.50009 950.5001 14 888.94143 888.9414 14 817.6503 817.6503 14
743.26148 1693.762 24 703.80855 1592.75 24 657.2626 1474.913 24
636.89451 2330.656 34 607.1247 2199.875 34 571.6646 2046.577 34
566.76362 2897.42 44 542.7469 2742.622 44 513.9502 2560.528 44

Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie

p [bar]
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48
0
100
200
300
400
500
600 i=0.35
700
800 i=0.4
900
1000 i=0.45
H [m]

1100 i=0.5
1200
1300 i=0.55
1400
1500 i=0.6
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400

59
 `

c) Sa se studieze influenta diametrelor tevilor de extractie asupra curbelor

gradient considerand:d=2 in; d=2,5 in; d=3 in; d=3,5 in

di=0.0.508 di=0,0635
∆h1 ∑∆h1 p ∆h1 ∑∆h1 p
0 0 4 0 0 4
750.6311995 750.6312 14 1095.36937 1095.369 14
605.5492014 1356.18 24 834.4338333 1929.803 24
528.1570448 1884.337 34 705.0881042 2634.891 34
475.903519 2360.241 44
436.7132636 2796.954 54

di=0.0762 di=0,0889
∆h1 ∑∆h1 p ∆h1 ∑∆h1 p
0 0 4 0 0 4
1427.90755 1427.908 14 1758.662157 1758.662 14
1040.417958 2468.326 24 1234.611298 2993.273 24

Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie

p [bar]
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900 di=0.0.508
1000 di=0,0635
1100
H [m]

1200 di=0.0762
1300
di=0,0889
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400

60
 `

d) sa se studieze influenta debitului de injectie asupra curbelor gradient

considerand urmatoarele valorii pentru Qinj: 30000,40000, 50000, 60000.

Qinj=30000 Qinj=40000
∆h1 ∑∆h1 p ∆h1 ∑∆h1 p
0 0 4 0 0 4
1095.36937 1095.369 14 910.8169318 910.8169 14
834.4338333 1929.803 24 715.9493057 1626.766 24
705.0881042 2634.891 34 615.2656805 2242.032 34
548.5790117 2790.611 44

Qinj=60000
Qinj=50000 ∆h1 ∑∆h1 p
∆h1 ∑∆h1 p 0 0 4
0 0 4 666.7710798 666.7711 14
774.2253355 774.2253 14 550.4076376 1217.179 24
624.7977664 1399.023 24 486.0344688 1703.213 34
544.7428966 1943.766 34 441.6264018 2144.84 44
490.5746312 2434.341 44 407.8073524 2552.647 54

Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie

p [bar]
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900 Qinj=30000
1000 Qinj=40000
1100
H [m]

1200 Qinj=50000
1300 Qinj=60000
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400

61
`

2. Sa se reprezinte grafic variatia vitezei superficiale a lichidului, vitezei

superficiale a gazului si fractia de lichid in functie de presiunea medie.

Debitul QL1=25 m3/zi

vsl vsg p εl p

0.0937327 13.33817 10 0.075118 10

0.0943762 6.49373 20 0.099249 20

0.0951076 4.217792 30 0.116051 30

Debitul QL1=60 m3/zi

vsl vsg p εl p

0.112479 16.00581 10 0.07865 10

0.113251 7.792477 20 0.103472 20

0.114129 5.06135 30 0.120743 30

Debitul 65= m3/zi

vsl vsg p εl p

0.131226 18.67344 10 0.081718 10

0.132127 9.091223 20 0.107135 20

0.133151 5.904908 30 0.124812 30

62
`

vsl
0.14

0.13

0.12

0.11

0.1

0.09
0 5 10 15 20 25 30 35

Ql1 Ql2 Ql3

Ɛl
0.13

0.12

0.11

0.1

0.09

0.08

0.07
0 5 10 15 20 25 30 35

Ql1 Ql2 Ql3

vsl
20.09
18.09
16.09
14.09
12.09
10.09
8.09
6.09
4.09
2.09
0.09
0 5 10 15 20 25 30 35

Ql1 Ql2 Ql3

63