Sunteți pe pagina 1din 58

PROIECT

FORAJUL SONDELOR

TEMA : Proiectarea construcţiei unei sonde în foraj.

Conducător: conf. dr. ing. SERBAN NICOLESCU

Student: Nasser Abdullah Sami


Grupa: 1 FORAJ
Anul: IV

2013 – 2014
1. Date initiale:
- N=1
- Diametrul sondei
Ds = 244.5 mm=0,2445m
- Adincimea sondei
H=3600-7N=3593 m
- Densitatea noroiului de foraj
kg
ρn =1350-6N=1344; se alege 1350
m3
- Apasarea pe sapa
Gs =210-0.15N=209.85; se alege 210 kN
- Turatia
n=115-0.5N=114.5; se alege 115 rot/min
- Acceleratia gravitationala
g=9.81m/s2
- Densitatea otelului
ρo =7850kg/m3
- Presiunea de pompare
pp=170-0.3N= 169.7; se alege 170 bar
- Debitul
Q=24 dm3/s
- Diametrul duzelor
dd=11mm=0.0011m
1.1GARNITURA DE FORAJ

1.2 Calculul prajinilor grele


Pentru o sonda cu diametrul 295mm, am ales din STAS diametrul prajinilor grele cu
urmatoarele caracteristici:
Dg=203,2mm
dg=71,5mm
tg=65,85mm
qg=223,1 kg/m
c=1.25
 Lungimea prajinilor grele
cGs
lpg = ρ =144 m
qg ∙g(1- ρn )
o
Se alege lungimea prajinilor grele=144m
16 prajini

1.3 Calculul prajinilor de foraj

Din STAS am ales prajini de foraj de 5 in cu urmatoarele caracteristici:


Dp=127mm
tp=9,19mm
dp=108,6mm
qp=32,62 kg/m
 Lungimea prajinilor de foraj
Lp =H-lpg =3593-144=3449 m
 Prajinile de foraj si cele grele se grupeaza cate 3 , formand astfel un pas.
Calculam numarul pasilor:
Lp
npasi,pf = = 127,7 ≈ 128 pasi
9∙3

lpg
npasi,grele = = 5,33 ≈ 6 pasi
9∙3
1.4 Calculul garniturii la extragere fara circulatie
Sectiunea 1-1
- Determinarea solicitarii de tractiune :
G p  G g  Fp1  Fp 2  F f  Fi
z 
Ap

n
F f  s  (G p  G g ) ;  Fp1  Fp 2   G p  Gg  ; Fi  age G p  Gg  ;
o
In final obtinand:
n a
(G p  G g )(1  s e)
o g
z 
Ap

Greutatea prajinilor de foraj :


G p  q p  L p  g  1103687 N

Greutatea prajinilor grele :


G g  q g  l g  g  315159 N

Greautatea garniturii:
G =1418846 N
Aria prajinei in sectiunea 1-1 :

Ap    tp (d p  tp )  0.0028 m 2

 a
(G p  G g )(1  n  s  e )
o g
z   523,2  10 6 N / m 2
Ap

 Determinarea solicitarii axiale :

 ax   z   î  523,2  10 6 N/m2
Unde:
 î  solicitarea la încovoiere,  î  0 ;
 Determinarea solicitarii presiunii interioare si exterioare :
determinarea tensiunii circumferenţiale :

ri 2  p i  re2  p e ( p i  p e )  re2  ri 2
 t ,r  
re2  ri 2 r 2 (re2  ri 2 )

Unde:
ri  raza interioara;

re  raza exterioara;

r  distanţa radială a punctului considerat;

pi  presiunea interioara;

p e  presiunea exterioara;

pi=pe

ri 2  p  re2  p
 t ,r   p  0
re2  ri 2

 Determinarea solicitarii la încovăere :


𝜎î = 0
 Determinarea solicitarii la torsiune :
  0 Deoarece nu are loc forajul
 Determinarea tensiunii  1 :
1   r  0

 Determinarea tensiunii  2 :
2
 ax   t   ax   t 
2       2  523,2  10 6 N / m 2
2  2 
 Determinarea tensiunii  3 :

 ax   t  t 
2

3    ax    2  0N / m 2
2  2 
 Determinarea tensiunii echivalente :

 echiv 
1

2
    
1   2 2   2   3 2   3  1 2   523,2 106 N / m 2


 Determinarea limitei de curgere a otelului :
R p 0, 2
 echiv   ad 
cs

Unde:
c s  coefficient de siguranţa

cs =1,7

R p 0, 2  limita de curgere a otelului cind trece de la starea elastica la starea plastica

R p 0, 2  cs   echiv  627,8 106 N / m2

Sectiunea 2-2

 z    n gL  475,8  10 6 N / m 2

 Determinarea solicitarii axiale :

 ax   z   î  475,8  10 6 N/m2

Unde:
 î  solicitarea la încovoiere,

î  0;

 Determinarea solicitarii presiunii interioare si exterioare :

 Determinarea tensiunii circumferenţială

ri 2  p i  re2  p e ( p i  p e )  re2  ri 2
 t ,r  
re2  ri 2 r 2 (re2  ri 2 )

Unde:
ri  raza interioara;

re  raza exterioara;

r  distanţa radială a punctului considerat;

pi  presiunea interioara;

p e  presiunea exterioara
 t ,r   p   n  g  H  475,8 106 N / m 2

σt = σr
 Determinarea solicitarii la încovoiere :
σî = 0
 Determinarea solicitarii la torsiune :
  0 , deoarece nu are loc forajul

 Determinarea tensiunii  1 :
 1   r  475,8  10 6 N / m 2

 Determinarea tensiunii  2 :
 ax   t    t 
2

2    ax    2   475,8 10 6 N / m 2
2  2 

 Determinarea tensiunii  3 :

 ax   t  t 
2

3    ax    2   475,8  10 6 N / m 2 ;
2  2 

 Determinarea tensiunii echivalente :

 echiv 
1
2
 
 1   2 2   2   3 2   3   1 2  0 N / m 2

 Determinarea limitei de curgere a otelului :


R p 0, 2
 echiv   ad 
cs

Unde:
c s  coefficient de siguranţa

cs =1,7

R p 0, 2  limita de curgere a otelului cind trece de la starea elastica la starea plastica

R p 0, 2  cs   echiv  0N / m 2
1.5 Determinare eforturilor in timpul forajului
Sectiunea 1-1
 Determinarea solicitarii de tractiune :
G p  G g  F p1  F p 2  F p 3  Gs
z 
Ap

n
 Fp1  Fp 2   G p  Gg  ;
o
Unde:
F f  forţa de frecare; ae  acceleraţia la extragerea garniturii,

F p1, F p 2 , F p 3  forţe de presiune; ae  0,3 m/s2;

Fi  forţa de inerţie;  n  densitatea noroiului de foraj;

G p  greutatea prajinilor grele;  o  densitatea oţelului,


A p  aria prajinii din secriunea 1-1;
G p  greutatea prajinilor de foraj;

Gs – apasarea pe sapă; d ip  diametrul interior al prajinii din


sectiunea 1-1;
s  coeficiente de frecare,
pî  presiunea de pompare

Se obtine relatia pentru  z

n
(G p  G g )(1  )  Fp3  Gs
o
z 
Ap

 Greutatea prajinilor de foraj :


G p  q p  L p  g  1103687 N

 Greutatea prajinilor grele :


G g  q g  l g  g  315159 N

 Greautatea garniturii:
G =1418846 N
 Aria prajinei in sectiunea 1-1 :
 
Ap   (D p  d p )   (0.127 2  0.1086 2 )  0.0034 m 2
2 2

4 4
 Aria interioara a prajinii din sectiunea A-A :
 
Aip   d ip2   0.1086 2  0.00926 m2
4 4

Presiunea F p 3 :

F p 3  pi  Aip  44881 N


(G p  G g )(1  n )  F p3  Gs
o
z   409,1  10 6 N / m 2
Ap

 Determinarea solicitarii presiunii interioare si exterioare :

 Determinarea tensiunii circumferenţială

ri 2  pi  re2  pe ( pi  pe )  re2  ri 2
t  
re2  ri 2 r 2 (re2  ri 2 )

Unde:
ri  raza interioara;

re  raza exterioara;

r  distanţa radială a punctului


considerat;
pi  presiunea interioara;

p e  presiunea exterioara;
dip 0.1086
ri = = =0.0543 m
2 2
r  ri ,

pi  170 bar,

ri2 + re2
σt = 2 p = 1096,3 ∙ 106 N⁄m2
re − ri2 i

Deci  t  max  1096,3  10 6 N/m2

 Determinarea tensiunii radiale :

ri 2  p i  re2  p e ( p i  p e )  re2  ri 2
r  
re2  ri 2 r 2 (re2  ri 2 )

Cazul 1 r  ri , pi  170 bar, p e  0 ;

ri2 pi − re2 pi
σr = 2 2 = −pi = −170 ∙ 105 N⁄m2
re − ri

Deci  r  max  r 1 ,  r 2   170  10 5 N/m2

 Determinarea solicitarii la încovoiere:


σî =0
 Determinarea solicitarii la torsiune:
Prp=71,77 KW
Prg=7,6 KW
Prgp=79,4 KW
Ps=35,4KW
Pm=114,8 KW
Moment la sapa

3
Ps  10
Ms   2941.095
2  n
60

Moment la masa rotativa


3 3
Prgp  10  Ps  10
Mm   9537.652
2  n
60

Modulul de rezistenta polara pentru garnitura

4 4
 Dp  d p
W pp    0.000187
16 Dp

4 4
 Dg  d g
W pg    0.001622
16 Dg

Wppg  Wpg  Wpp  0.001809

Mm 6
   5.272  10
W ppg

 Determinarea tensiunii  1 :
 1   r  170  105 N / m 2
 Determinarea solicitarii axiale :
 ax   z   i  409,1  10 5 N/m2

 Determinarea tensiunii  2 :
2
 ax   t   ax   t 
2       2  409,1  10 6 N / m 2

2  2 

 Determinarea tensiunii  3 :
2
 ax   t   ax   t 
3       2   6,68  10 5 N / m 2

2  2 
 Determinarea tensiunii echivalente :

 echiv 
1
2
 
 1   2 2   2   3 2   3   1 2  4092  10 5 N / m 2  409,2N / mm2

 Determinarea limitei de curgere a otelului :


R p 0, 2
 echiv   ad 
cs

Unde:

c s  coefficient de siguranţa

cs =1,2

R p 0, 2  limita de curgere a otelului cind trece de la starea elastica la starea plastica

R p 0, 2  cs   echiv  491,1N / mm2

Solicitarea in sectiunea 1-1 in timpul extragerii determina calitatea otelului.


Otelul ales este X95 cu urmatoarele caracteristici: Rp0,2=655 N/mm

Solicitare Tensiunea Extragerea g.f. fără În timpul forajului


circulaţie
N/mm2
1-1 2-2 1-1 2-2
Întindere si σz 523,2  475,8 409,1 -
compresiune
Presiunea int σt 0  475,8 17 -
si ext σr 0  475,8 -17 -

încovoiere σî 0 0 0 -
Tensiunea axiala σax 523,2  475,8 409,1 -

Torsiunea  0 0 5,2
Tensiuni principale σ1 0  475,8 -17 -

σ2 523,2  475,8 409,1 -

σ3 0  475,8 -6,68 -

Tensiune σechiv 523,2 0 409,2 -


echivalentă
2.Proiectare Arhitecturii sondei in foraj

2.1 Stabilirea diametrelor coloanelor si sapelor

Calculul coloanei de exploatare

Pentru coloana de exploatare se cunoaşte diametrul exterior al coloanei:


D expl =5 in=127 mm
Din STAS se adopta diametrul mufei, normală, Buttress:
D m =141,3 m m
Se adopta un joc radial jr=11,9 mm.
Diametrul sapei se calculează astfel :
D s = D m +2 jr=165.1 m m
Din STAS se alege: Ds,stas=165,1 mm (6 1 / 2 i n)
t =12,7 m m

Calculul coloanei intermediare

Pentru coloana intermediara se alege diametrul exterior al coloanei:


D i =75/8 in=193,7 mm
Din STAS se adopta diametrul mufei, normală, Buttress:
D m =215,9 m m
Se adopta un joc radial jr=14,3 mm.
Diametrul sapei se calculează astfel :
D s = D m +2 jr=269,9+2 ·17, 5= 24 4,5 m m
Din STAS se alege: Ds,stas=244,5 mm (9 5/ 8 i n)
t =11,43 ,19 m m

Calculul coloanei de suprafata (ancoraj)

Pentru coloana de ancoraj se alege diametrul exterior al coloanei:


D expl =103/4 in=273,1 mm
Din STAS se adopta diametrul mufei, normală, Buttress:
D m =298,5 m m
Se adopta un joc radial jr=37,8 mm.
Diametrul sapei se calculează astfel :
D s = D m +2 jr=365,1+2 ·39, 7=374,1 m m
Din STAS se alege: Ds,stas=374,6 mm (14 3/ 4 i n)
t =9,52 m m
Programul de tubare va fi:
Coloana de ancorare de 103/4 in, tubata pe intervalul 0 – 1092 m
Coloana intemediara de 75/8 in, tubata pe intervalul 0 – 2092 m
Coloana intemediara de 5 in, tubata pe intervalul 0 – 4092 m
Diametrul sapelor folosite pentru forajul celor trei interval sunt:
103/4 in, pe intervalul 0 – 1095 m
75/8 in, pe intervalul 1095 – 2095 m
5 in, pe intervalul 2095 – 3995 m

3 Densitatile fluidelor de foraj

Pornesc de la conditia esentiala pt stabilirea densitatii fluidului de foraj:

Pp   n  Pfis
p
 n min 
g
 fis
 n max 
g
Ancoraj
Se alege densitatea noroiului = 1100 kg/m3
Intermediara
Se alege densitatea noroiului = 1370 kg/m3
Exploatare
Se alege densitatea noroiului = 1630 kg/m3
Interval forat Tip fluid Densitatea fluidului

m ------ Kg/m3

0-1092 Natural 1100

1092-2092 Dispersat 1370


neinhibitiv

2092-4092 Dispersat 1630


neinhibitiv
4. Volumele de fluide de foraj necesare

4.1. Pentru coloana de ancoraj


- Calculul volumului de fluid

Vsda   D s2a  H a
4
Vn a  Vsda  2


Vn a   0,374,6 2  1092  120m 3
4
Vn  240m 3
a

4.2. Pentru coloana intermediară


- Calculul volumului de fluid
  
Vn i    D a2  H a   D si2  (H i  H a )  166
4 4 

Vni  2  332m3

4.3. Pentru coloana de exploatare


- Calculul volumului de fluid

  
Vn e    D i2  H i   D s2  H e  H i   104,5
4 4 

Vn e  2  209m3
5. Calculul de rezistentă al coloanelor de tubare

103/4 in

1092 m
7 5/8 in

2092 m

5in

4092m

Coeficienti de siguranta:
- la tractiune: cs = 1,75
- la turtire: cs = 1,0 pentru J-55 – C-95
cs = 1,115 pentru P-110 – U-150
- la spargere: cs = 1,15 pentru pi<500 bar
s cs = 1,25 pentru pi>500 bar

5.1.Calculul de rezistență al coloanei de ancoraj

 na  1100 Ha  1100  8 n  1092

Presiunea din pori la adancimea maxima

Hi
ppa   ni g  281.159 bar
100000

Presiunea de fisurare a formatiunilor

Ha
 
pfisa   ech.fis.a  100 g
100000
 167.115 bar
Ha
Dfisa  pfisa   amg  54.634 bar
100000
Dimensionare la presiune exterioara

Diferenta de presiune la siu pt dimensionare la presiune exterioara

Ha
Dpes   na g  117.838 bar
100000

Dpes  78 bar,se impune o adancime de golire maxima, sa reziste la


solicitarea presiunii exterioare
5
78 10
Hgmax   722.825 m
 na g

Greutatea tronsonului

Ga  qga gHa  972482.566 kg


Ga
 972.483 tone,mai mica decat cea admisibila 1306 tone
3
10
In concluzie coloana de 10 3/4 va fi alcatuita din burlane cu grosimea de 10,16
otel J-55 cu filet rotund pe o lungime de 992 m, la cele doua capete pe cate o
lungime de 50 m se for utiliza burlane cu o grosime de perete imediat superioara
11.34 pt a se spori siguranta.
5.2. Calculul de rezistență al coloanei intermediare

kg
 g  300
Coloana plina cu gaze 3
m
kg
Presiunea din pori  ech.fis.i  1800
3
He m
ppi   ne g  654.323 bar
100000
Presiunea de fisurarare a formatiunilor
Hi
 
pfisi   ech.fis.i  100 g
100000
 389.928 bar

Presiunea gazelor la siul coloanei intermediare

pgaze.siu  ppi   g

He  Hi 
 648.323 bar
100000

Diferenta de presiune interioara la siul coloanei

Hi
Dpisi  pfisi   amg  174.441 bar
100000

La suprafata presiunee din interiorul coloanei


5
pc  pfisi 10   ggHi  32836032

Tronson inferior J-55 t=8.33 mm

padtr1  285

li1 
 padtr1  Dpisi 105  1502.665
g  am   g
m

Hi  li1  589.335 m

 
g
pfisi   am  Hi  li1  329.223 bar
100000
Dpisi1  237.545 bar
Tronson superior N 80 si t=8.33 mm

padtr2  415

p 10  Dpisi1 10 


5 5
li2 
 adtr2   2411.893 m
g( 1050  300)

li1  li2  3914.5577 m

Verificarea la presiune exterioara


Inaltimea coloanei de noroi in timpul unui aflux

Hi
Hgi   1046 m
2

Diferenta de presiune exterioara la adancimea de golire

Hgi
Dpen   ni g  140.57926 bar
100000

La siul coloanei intermediare

Hi
 
g
Dpes   nig   ech.fis.i  Hi  Hgi  96.45584 bar
100000 100000

Inaltimea coloanei de noroi

Se limiteaza presiunea la gura sondei

pmax  250

Hn 
 pfisi  pmax 105  H   g  746.523
g  ni   g i  
ni g
Diferenta de presiune la nivelul coloanei de noroi

5
Dpin  pmax 10   ech.fis.igHn   amgHn  30492545.794

Presiunea exterioara admisibila a burlanelor N-80 sunt mai mari decat


diferenta de presiune exterioara

kg
q1  59.53
m
kg
q2  69.94
m
Verificare la tractiune

Greutatea celor 2 tronsoane

 
Gt  q2 g Hi  li1  q1 gli1  1281889.74 N

Gt  Fad pentru burlane N-80

In concluzie coloana intermediara va fi alcatuita din burlane de J 55 cu


t=8.33 la partea inferioara si burlane N-80 cu t=8.33 la partea superioara
5.3. Calculele de rezistenta pentru coloana de exploatare

Coloana inchisa plina cu gaze

Presiunea maxima a fluidelor din pori se considera egala cu presiunea coloanei de


noroi
He
ppe   ne g  654.323 bar
100000

Presiunea interioara la suprafata coloanei

He
pce  ppe   gg  533.896 bar
100000
He
 
Dpei.siu   ni   am g
100000
 128.456 bar

Se alege otel N-80 cu t=7.52 mm si presiune admisibila de 572 bar

Se vor alege oteluri mai ieftine si mai slabe: se alege J-55 cu t=7.52 mm si
presiunea admisibila de 393 bar
Lungimea primului tronson va fi:

piadm1  393 bar

l1i 
 pce  piadm1  105  1914.992
g  am   g
m

H1i  l1i  1914.992


m
Se alege otel J-55 cu t=6.43 mm si presiune admisibila de 336 bar
Lungimea tronsonului va fi:

piadm2  336 bar

l12 
 pce  piadm2  105  2689.711
g  am   g
m

H2i  l12  l1i  4604.703 m

Dimensionare la presiune exterioara

Se considera coloana goala

He
pe.siu   ne g  654.323
100000

Se alege otel N-80 cu t=9.19 mm si presiune admisibila de 723 bar

Se vor alege oteluri mai ieftine si slabe : se alege P-110 cu t=7.52 bar si presiune
admisibila de 609 bar

Lungimea primului tronson va fi:

peadm1  609 bar

peadm1 5
10
1.05
H1e   3627.199 m
 ne g

l1e  He  H1e  464.801 m


H1e
pe.1   ne g  580 bar
100000

Se alege N-80 cu t=7.52 mm si presiunea admisibila 500 bar

peadm2  500 bar


peadm2 5
10
1.05
H2e   2977.996 m
 ne g

l2e  H1e  H2e  649.203 m


H2e
pe.2   ne g  476.19
100000 bar

Se alege J-55 cu t=7.52 mm si presiunea admisibila de 393 bar

peadm3  393

peadm3 5
10
1.05
H3e   2340.705 m
 ne g

l3e  H2e  H3e  637.291 m


H3e
pe.3   ne g  374.286 bar
100000

Se alege J-55 cu t=6.34 mm si presiunea admisibila de 336 bar

peadm4  336 bar


peadm4 5
10
1.05
H4e   2001.213 m
 ne g

l4e  H3e  H4e  339.492 m

Lungimea primului tronson

l5e  H4e  2001.213 m


Acest otel se va folosi pana la H=0 m

Verificarea combinata la presiune exterioara si interioara dintre tronsonul 1 si


tronsonul 2
kg
pad2  609 bar  no  7850
3
pad1  723 bar m
Adancimea de trecere a burlanelor din tronsonul urmator
5
pad2 10
H2   3808.559 m
 ne g

Trecerea de la compresiune la tractiune

  ne 
H0   1   He  3242.324 m
 no
 
Burlanele sunt solicitate pe lungimea
Lu  H0  H2  566.235 m

Inseamna ca tronsonul este solicitat la compresiune

Verificarea combinata la presiune exterioara si interioara dintre tronsonul 2 si


tronsonul 3
pad2  609 bar
pad3  500 bar

Adancimea de trecere a burlanelor din tronsonul urmator


5
pad3 10
H22   3126.896 m
 ne g

Trecerea de la compresiune la tractiune

  ne 
H02   1   He  3242.324 m
 no
 
Burlanele sunt solicitate pe lungimea
Lu2  H02  H22  115.428 m

Inseamna ca tronsonul este putin solicitat la tractiune


6.Calculele cimentarilor coloanelor

Calculul cimentării coloanei de ancoraj

h  20 m
Diametrul mediu al gaurii de sonda
k1  1.3
3 2
Ds  k1 374.1 10  0.427 m

Diametrul exterior al burlanelor

2
de  0.273 m di  de  2 0.00952  0.254

Diametrul interior al burlanelor


2
di  0.254 m

Volumul lapte de ciment

vl   Ds  de  Hc  di h  93.131


 2 2  2 3
m
4 4

Cantitatea de ciment necesara cimentarii

Cantitatea necesara prepararii unitatii de volum de lapte

l  a
qc   c  1172.093 kg
c  a

k2  1.05

Mc  k2 qc vl  114616.437 kg

Volumul de apa pentru prepararea laptelui

Volumul unitar de apa

l  a
3
va   0.372 m
c  a
3
Va  va vl  34.653 m
Volum fluid de foraj

 
 2 3
Vn  di  Hc  h  54.302 m
4

Numarul de auto containare

Mc
naco   11.462 12 autocontainere
10000
12
naga  4 agregate pentru preparare
3

Volumul de fluid de refulare

k3  1.03
k3  2
Vfr 
4

di  Hc  h  55.931 m
3

Presiunea de lucru

Presiunea necesara invingerii rezistentelor hidraulice

 
pc  0.02 Hc  16  37.84 bar

La sfarsitul operatiei de cimentare presiunea data de coloane

  
g
ph  Hc  h   l   na   73.614 bar
100000

Presiunea maxima

pmax  pc  ph  111.454 bar


In functie de valoarea pmax se alege tipul de agregat de cimentare
I
pa  pmax

Se alege ACF-1050(camasa de 85)


m
Se considera vcr  1.5
s
Debitul critic
3
 2 
Qcr  vcr   Ds  de   0.127
2 m
4  s
Numarul de agragate
l
Qamax  718
s
3
Qcr 10
na   1  1.176
Qamax

Pentru un singur agregat

Timpul admisibil de pompabilitate 80-120 minute

Se alege ACF-1050

td  15 minute
l
Q  718
s
Suma t.l+t.n=t.s

vl 1000
 
ts 
Q
 129.709 minute

tc  ts  td  144.709 minute
tc
nag   1  2.206
120

Se aleg 3 agregate
 2
vi  di Hc  55.315 3
4 m

Presiunea la manifold

 16 Qamax  
2
pmi  0.7  10 l 
  10 5  1.485
1000000 
bar

3
v1  0 m
3
vl  93.131 m
Volumul de fluid pompat
3
vs1  vl  Vn  147.433 m
3
vi  55.315 m

pc  37.84 bar

pmax  111.454 bar


6.2. Calculul cimentării coloanei intermediare

 ni  1370 Hi  2100  8 n  2092


kg kg
 cen  1700  a  1000
3 3
m m
k kg
c  3150 l  1700
3 3
m m

k1  1.3 h  20 m
Diametrul sondei

k1 304.8 10 3  0.348


2
Ds  m

Diametrul exterior al burlanelor

de  244.5 10 3  0.244


2
m
Diametrul inetrior al burlanelor

di  224.4 10 3  0.224


2
m
Volumul de lapte de ciment

 2 2

vl   Ds  de  Hi  Ha  di h  48.695
4 4 
 2
m
3

Se foloseste amestec cu cenusa


35
k  k  0.538
65
1 k kg
 amestec   c  cen   2425.821
 cen   c k
3
m
l  a
qamestec   amestec   1190.945 kg
 amestec   a

Cantitatea necesara prepararii unui m3

 amestec  l
3
va   0.509 m
 amestec   a
Volumul de apa
3
Va  va vl  24.789 m

Factorul masic apa-solide

va 1000
m   0.427
qamestec

Cantitatea necesara prepararii unui m3


65
ciment qcim  q  774.114 kg
100 amestec
35
cenusa qcen  q  416.831 kg
100 amestec

Masa amestecului

Mamestec  1.05 qamestec vl  60893.132 kg

Mcim  1.05 qcimvl  39580.536 kg

Mcen  1.05 qcen vl  21312.596 kg

Volum fluid de refulare


 2 3
vfri  di Hi  82.737 m
4

Volum interior
 2 3
vii  di Hi  82.737 m
4

Numar de autocontainere pentru preparare

Mamestec
nac   6.089 7 autoconiainere
10000

7
nagi  4 agregate de cimentare
2
Presiunea de lucru

Presiunea necesara invingerii rezistentelor hidraulice

 
pc  0.02 Hi  16  57.84 bar

La sfarsitul operatiei de cimentare presiunea data de coloane


bar
  
g
ph  Hi  h   l   ni   67.077
100000

Presiunea maxima

pmax  pc  ph  124.917 bar

In functie de valoarea pmax se alege tipul de agregat de cimentare


I
pa  pmax
Se alege ACF-1050(camasa de 85)
m
Se considera vcr  1.5
s
Debitul critic

4



Qcr  vcr   Ds  de   0.072
2 2
m
3

Numarul de agragate
l
Qamax  718
s
Qcr 103
na   1  1.1
Qamax
Pentru un singur agregat
Timpul admisibil de pompabilitatea 80-120 minute

td  15 minute
l
Q  718
s
Suma t.l+t.n=t.s

vl 1000
 
ts 
Q
 67.821 minute

tc  ts  td  82.821 minute
tc
nag   1  1.69
120

Se aleg 2 agregate

Volumul total de fluid


3
vt  vl  vfri  131.432 m
Presiunea la manifold
2
16 Qamax
pmi  0.7  10 l   140223.228 bar
1000000

pmi
pmi1   1.402 bar
100000
3
v1  0 m pc  57.84 bar
3 pmi
vl  48.695 m pp   1.402 bar
3 100000
vi  82.737 m
3
ps  pmax  124.917 bar
vt  131.432 m
6.3.Calculul cimentării coloanei de exploatare in regim turbulent

 ne  1630 He  4100  8 n  4092

k  1.2 h  20 m
Diametrul sondei
3 2
Ds  k 165.1 10  0.181 m

Dimetrele burlanelor
3 2
de  127 10 m
2
di  de  0.0127  0.114
di  0.114 m

Volumul de lapte de ciment

dii  0.17 m2,diametrul interior intermediara


vl   dii  de  200   Ds  de   He  Hi  28.051 
 2 2  2 2
4 4

Cantitatea de ciment necesara cimentarii

Cantitatea necesara prepararii unitatii de volum de lapte


l  a
qc   c  1318.605 kg
c  a

k2  1.05
Mc  k2 qc vl  38837.35 kg

Volumul de apa pentru prepararea laptelui

Volumul unitar de apa

l  a
3
va   0.419 m
c  a

3
Va  va vl  11.742 m
Volum fluid de foraj

 
 2 3
Vn  di  He  h  41.782 m
4
Volumul interior al coloanei de exploatare
 2 3
vi  di He  41.987 m
4

Numarul de auto containare

Mc
naco   3.884 4 autocontainere
10000
4
naga  2 agregate pentru preparare
2

Vascozitatea plastica
l
 pn  33   22  40.7
1000
 pp  1.3  pn  52.91

Tensiunea dinamica de forfecare


l
 on  8.5  7  9.15
1000
 op  1.2  on  10.98

Debitele de fluide necesare

tp  30 minute

Debitul de pompare
vl 3
m
Qp   0.016
tp 60 s
Debitul necesar realizarii regimului turbulent

 op m
vcr  25   1.9 s
l
 2 2
Ai  di  0.01 m
4 3
m
Qn  vcr Ai  0.02
s
h  20

Volumele pompate

Volumul pompat cu debitul Qpeste egal cu volumul interior


3
Vpp  vi  41.987 m

Volumul pompat cu debitul Qneste egal cu volumul ce se ridica in SI


3
Vnn  vl  Ai h  27.846 m

Deoarece vl<vi se pompeaza cu Qp volum de refulare


3
Vnref  vi  vl  13.936 m

Vitezele de curgere
Qp m
Interior Pasta de ciment vip   1.519
Ai s

Fluid de refulare Qn m
vif   1.9
Ai s

Ae   Ds  de   0.013
 2 2 2
m
4
Qp m
Exterior Pasta de ciment vep   1.197 s
Ae

Fluid de refulare Qn m
vef   1.497
Ae s
Calcul pentru numerelor Re si Bi

a.1 Fluidul de foraj pentru Qp

Interior Exterior
vip di  ne
Re1   5347.945
Re2 

vep  Ds  de  l   2314.455
3
 pp 10 3
 pp 10

Bi1 
di  op
 15.618 Bi2 
 Ds  de  op  7.359
3 3
vip  pp 10 vip  pp 10

Se citeste 2  0.062
Se citeste 1  0.04
2
2  l vep
 ne vif
2   2   1566.14
 
3
1   1   1.03  10 2  Ds  de
2 di

a.2 Fluidul de foraj pentru Qn

Interior Exterior

Rein3 
vif di ne
 8699.691 Re4 

vef  Ds  de  ne   3229.978
3 3
 pn 10  pn 10

di  on  Ds  de  on


Biin3   13.521 Bi4   8.086
3 3
vif  pn 10 vef  pn 10
 4  0.048
Se citeste 3  0.023 Se citeste
2
2
vif  l vef  ne
 e4   4   1628.776
 3   3 
2 di
 690.453

2  Ds  de 
b.1 Pasta de ciment pentru Qp

Interior Exterior

Re5 
vip di  l
 6233.801 Re6 

vep  Ds  de  l   2314.455
3 3
 pp 10  pp 10

di  op  Ds  de  op


Bi5   15.618 Bi6   9.34
3 3
vip  pp 10 vep  pp 10

Se citeste 5  0.035 Se citeste 6  0.068


2 2
vip  l vep  ne 3
 5   5   671.007  6   6   1.474  10
2 di 
2  Ds  de 
b.2 Pasta de ciment pentru Qn

Interior Exterior

Re7 
vif di  l
 7800.572 Re8 

vef  Ds  de  l   2896.158
3 3
 pp 10  pp 10

di  on  Ds  de  op


Bi8   7.464
Bi7   13.521 3
3 vef  pp 10
vif  pn 10

Se alege  7  0.028
Se alege 8  0.051
2
2
vif  l vef  l
 8   8   2017.234
 7   7 
2 di
 840.551

2  Ds  de 
MOMENTE DE CIMENTARE

1. Inceputul pomparii pastei de ciment


. 3
m
Qp  0.016
s
3
Va  0 m

Caderea de presiune pentru pasta de ciment,la manifold


2
pm1  0.7  10  lQp  5.314 bar

Presiunea de circulatie

 
pc1   1 He   2 He 10
5
 106.24 bar

Presiunea la agregat

pa1  pm1  pc1  111.554 bar

2 Terminarea pomparii pastei de ciment


3
m
Qp  0.016
s
Volumul de fluid pompat
3
v2  vl  28.051 m

Caderea de presiune la manifold

La terminarea pomparii laptelui


2
pm2  0.7  10  lQp  5.314 bar

La inceputul pomparii fluidului de refulare


2
pm22  0.7  10  ne Qp  4.659 bar

Se considera pmb  pm2  5.314 bar


Presiunea corespunzatoare coloanelor hidrostatice de fluide

La exteriorul coloanei


pp2e   ne gHe 10  5
 654.323 bar

La interiorul coloanei

 vl  vl 
5
pp2i   l g   ne g He   10  726.733 bar
 Ai
 Ai

pp2  pp2e  pp2i  72.41 bar

Presiunea de circulatie in sonda

 vl  vl   5
pc2   5    He    1   6 He 10  92.636 bar
 Ai  Ai
 
Presiunea la agregat

pa2  pmb  pp2  pc2  25.54 bar

3 Pasta de ciment a ajuns la parta inferioara a coloanei


3
Qp  0.0156 m
s
Volumul pompat
3
Vc  vi  41.987 m

Caderea de presiune la manifold


2
pmc  0.7  10  ne Qp  4.659 bar

Presiunea coloanelor hidrostatice

pp3  pp2  72.41 bar

Presiunea de circulatie

pc3  pc2  92.636 bar

Presiunea la agregat

pac  pmc  ppc  pcirc3  33.485 bar


4 Pasta de ciment a inceput sa treaca in spatiul inelar, regim turbulent
3
Qn  0.0195 m
s
Volumul de fluid pompat in sonda
3
v4  vi  41.987 m

Caderea de presiun la manifold


2
pm4  0.7  10  ne Qn  6.898 bar

Presiunea coloanelor de fluid


Vn  vl  69.833
pp4  pp3  72.41 bar

Presiunea de circulatie in sonda

  vl  vl  5
pc4   5  He     7    6 He 10  92.393 bar
  Ai
 Ai

Presiunea la agregat
pa4  pm4  pp4  pc4  26.881 bar

5 Finalul operatiei de cimentare


3
m
Qn  0.0195
s
Volumul de fluid pompat
3
V5  vl  Vn  69.833 m

Presiunea la manifold
2
pm5  0.7  10  ne Qn  6.898 bar
Presiunea coloanelor de fluide

Exterior

  
ppext   ne g Hi  200   lgHe  Hi  200  10
    5
 712.594 bar

Interior

  
ppint   ne g He  h   lgh 10

5
 654.853 bar

pp5  ppext  ppint  57.742 bar

Presiunea de circulatie

    
pce5   5  He  h   7 h   8  Hi  200   6 He  Hi  200   9.808  10
   6

5
pc5  pce5 10  98.077 bar

Presiunea la agregat

pa5  pm5  pp5  pc5  162.717 bar

Durata operatiei de cimentare

 vl Vn 
  
tpe 
 Q p Qn 
 65.71minute
60
Se considera 10 minute timpul de lansare a dopului

tpfinal  tpe  10  75.71 minute

Timpul de pompare pentru un singur agregat este 80-120 minute

Se folosesc 2 agregate pentru siguranta

Se alege ACF 700 cu debit 753 l/min si presiune 120 bar

pa1  111.554 bar 3


vl  28.051 m
pa2  25.54 bar 3
vi  41.987 m
pa4  26.881 bar
3
vi  vl  70.038 m
pa5  162.717 bar
Faza cimentarii Coborare pasta in coloana Ridicare pasta in spatiu inelar
Debit de pompare m3⁄ Q p =0.016 Q n = 0.020
s
Zona de curgere Interior Spatiu inelar Interior coloana Spatiu inelar
coloana
Viteza de curgere m⁄ vip = 1.519 vep = 1.197 vin = 1.9 ven = 1.497
s
Fluid de foraj Ren - 5347 2314 8699 3229,9
Bin - 15,6 7,35 13,5 8,08
λn - 0,04 0,062 0,023 0,048
αn N⁄ 1030,1 - 690 -
m2
βn N⁄ - 1566 - 1628
m2
Pasta de Rep - 6233 2314 7800 2896
ciment Bip - 15,6 9,14 13,5 7,46
λp - 0.035 0.068 0,028 0.051
αp N⁄ 671 - 840 -
m2
βp N⁄ - 1474 - 2017
m2
Caderi de Fluid foraj 5,3 5,3 6,9 6,9
presiune in Pasta 4,6 4,6 - -
manifold
7. Alegerea echipamentului de suprafata

Pentru intervalul 0-1012 m


Se alege o flansa cu mufa simpla 103/4 x 350 bar si urmatoarele prevenitoare: DHU 103/4 -350 si
VI 75/8 - 350

 Pentru intervalul 1012-2012m


Se alege o flansa cu mufa dubla 103/4 x 350 – 9 x700 bar si urmatoarele prevenitoare: DHU 103/4
-700 si VI 75/8 – 700

 Pentru intervalul 2012-4012m


Se alege un dispozitiv de sustinere a tevilor de extractive 71/16 x 700.
Profilul coloanei de ancoraj

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100110120130140150160

-100

-200

-300 Adancimea coloanei

Presiune maxima J-44,t=11,4


-400 este 144 bar
Lungime tronson J-55,t=11,43

-500 Trecerea la J-55,t=10.16


H,m
Lungime tronson cu presiune
-600 maxima 109
Trecere la J-55,t=11,43
-700
Lungime tronson J-55,t=11,43

-800 Presiune maxima J-55,t=11,43

-900

-1000

-1100
p, bar
Epura presiune interioara, coloana intermediara

p, bar
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500
0

100

200

300

400

500

600 Adancimea coloanei 2092 m


700
Presiunea coloanei 328 bar
800

900 Variatia de presiune

1000
H,m Diferenta de presiune la siu
1100 174 bar
Presiunea maxima J-55,t=8,33
1200
este 285 bar
1300 Presiunea maxima N-80,t=8,33
415 bar
1400

1500

1600

1700

1800

1900

2000

2100
Epura presiune exterioara, coloana intermediara

p, bar
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
0

100

200

300

400

500 Adancimea coloanei 2092 m

600
Diferenta de presiune la siu 96
700 bar

800 Variatia de presiune exterioara

900
Presiune maxima N-80,t=8,33
1000 este 415 bar
H,m
1100 Presiunea maxima J-55 ,t=8,33
este 385 bar
1200
Diferenta la adancimea de
1300 golire golire este 140 bar
Variatia de presiune
1400

1500

1600

1700

1800

1900

2000

2100
Profilul coloanei intermediare

100
0
-100 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
-200
-300
-400
-500 Adancimea coloanei 2092 m
-600
-700 Presiune admisibila N-80
-800
-900 Lungimea tronson cu presiunea
349 bar
H,m-1000
Trecerea la J-55,t=8,33
-1100
-1200
Lungimea tronson cu presiunea
-1300
217
-1400
Presiune J-55
-1500
-1600
-1700
-1800
-1900
-2000
-2100
p, bar
Epura presiune interioara, coloana de exploatare

p, bar
-500
-300
-100 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600

100
300
500
700 Adancimea coloanei
900
1100 Presiunea coloanei 535 bar

1300
Variatia de presiune
1500
1700 Diferenta de presiune la siu 129
H,m 1900 bar
Presiune max N-80,t=7,52 este
2100
572 bar
2300
Presiune maxima J-55,t=7,52
2500 este 393 bar
2700 Presiunea maxima J-55,t=6,43
este 336 bar
2900
3100
3300
3500
3700
3900
4100
Epura presiune exterioara, coloana intermediara

p, bar
0 75 150 225 300 375 450 525 600 675 750
0

200

400

600

800
Adancimea coloanei
1000

1200 Presiunea coloanei 654 bar

1400
Variatia de presiune
1600

1800 Presiunea maxima N-80,t=9,19


este 723 bar
2000
Presiune maxima P-110,t=7,52
H,m 2200 este 609 bar

2400 Presiunea maxima N-80,t=7,52


este 500 bar
2600
Presiunea maxima J-55,t=7,52
2800 este 393 bar

3000 Presiunea maxima J-55,t=6,34


este 336 bar
3200

3400

3600

3800

4000

4200
Profilul coloanei de exploatare

200
0
Adancimea coloanei
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700
-200
-400
Presiunea interioara a coloanei
-600 533 bar
-800
-1000 Lungimea tronsonului N-
80.t=7,52 cu presiunea
-1200 admisibila 572
-1400 Trecerea la J-55,t=7.52
-1600
-1800 Lungimea tronson J-55 cu
H,m -2000 presiunea maxima393 bar

-2200
Presiunea exteriora 654 bar
-2400
-2600
Adancime tronson N-80,t=9,19
-2800
cu presiune maxima 723 bar
-3000
-3200 Trecerea la P-110,t=7,52 cu
presiumea maxima609 bar
-3400
-3600 Adancime tronson P-110
-3800
-4000
-4200
p, bar
Grafic cimentare coloana de ancoraj

120
110
100
90
80
70
P, bar 60
50
40
30
20
10
0
0 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165
V, m3

Grafic cimentare coloana intermediara

140

120

100

80
P, bar
60

40

20

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130 140
V, m3
Grafice cimentare coloane de exploatare

140

120

100

80
P, bar

60

40

20

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80
V , m3

0.03

0.025

0.02

P, bar 0.015

0.01

0.005

0
0 10 20 30 40 50 60 70 80
V, m3
Exploatarea garniturii de foraj
 Transportul,depozitarea si manevrarea prajinilor
In timpul transportului si al depozitarii, la descaracare sau incarcare prajinile si celelalte
accesorii ale garniturii de foraj trebuie echipate cu protectoare.
Prajinile se descarca legate la ambele capete, langa racorduri, trebuie evitate lovirea,
trantirea pe pamant sau pe punti metalice sau rampe
Pe podul sondei, prajinile sunt trase cu un troliu, iar protectorul cepului se desurubeaza
numai dupa suspendarea prajinii in elevator
La manipularea prajinilor in turla trebuie prevenita lovirea filetelor si a suprafetelor de
etansare a racordurilor.
Inainte de insurubare, filetele se curata, se sterg si se ung cu vaselina consistenta.
Elevatoarele folosite la manevrarea prajinilor au scaun conic sau drept, in functie de
forma mufei sub care prind.
Chiolbasii trebuie alesi in concordanta cu greutatea maxima a garniturii manevrate.
Prajinile grele care nu degajari pentru elevator se manevreazacu ajutorul suveielor.
Indiferent de modul de insurubare, imbinarea se strange cu un cleste pana se atinge
momentul de stranger recomandat, masurat cu un indicator de moment.
La extragerea garniturii racorduriile se vor slabi numai cu doi clesti, daca se foloseste
masa rotativa, prajininile se pot roti in pene si bacurile acestora lasa urme pe corpul
racordurilor.
Inainte de folosire pene se curata si se ung cu vaselina.
Elevatoarele folosite la manevrarea prajinilor sunt dimensionate in functie de sarcina
maxima a garniturii de foraj.
Chiolbasii trebuie alesi in functie de sarcina maxima a garniturii.
Pe podul sondei pasii se depoziteaza in ordine pe scaune de lemn.
Clestii se armeaza numai pe racorduri si nu pe corpul prajinilor. La strangere si la slabire
racordurile trebuie sa se afle cat mai aproape de masa rotativa. Daca ele se afla prea sus,
momentele de incovoiere create de clesti devin periculoase.
Penele trebuie alese in functie de greutatea garniturii si dimensiunile prajinilor.
La introducerea in sonda, garnitura se franeaza cu ajutorul troliului de foraj.
La extragerea garniturii nu se lasa penele in masa rotativa, deoarece se uzeaza sau pot fi
aruncate din masa rotativa.
Prepararea, tratarea si ingreuierea fluidelor de foraj
O instalatie de foraj trebuie doatata cu un echipament adecvat pentru:
- prepararea volumului necesar de fluid de foraj
- agitarea fluidului de foraj
- omogenizarea fluidului de foraj
- tratarea, curatirea sau ingreuierea fluidului de foraj
O instalatie de foraj mai trebuie echipata si cu un sistem de habe pentru:
- colectarea noroiului iesit din sonda
- decantarea nisipului
- aspiratia si refularea sistemelor de curatire
- aspiratia pompelor si stocarea noroiului de rezerva
- protejarea mediului inconurator
La acestea se adauga uneori un batal sapat in pamant cu noroi de rezerva si unul pentru
colectarea detritusului si a apelor reziduale.
Fluidul de foraj se prepara cu unul sau doua amestecatoare hidraulice (mixere sau palnii
de amestec).Ele se folosesc si la ingreuierea fluidului precum si la adaugarea unor adaosuri
(sare, materiale de blocare).
Un mixer este alcatuit dintr-o palnie, in care se introduce bentonita sau barita. In
prelungirea palniei se afla o masa pe care se aseaza sacii cu material.
Apa sau fluidul ce trebuie ingreuiat se trimite in camera de amestec cu o pompa
centrifuga sau o pompa de noroi.
Amestecul este dirijat intr-o haba, unele habe sunt prevazute cu agitator si serpentine
de incalzire.
Pentru forajul unui anumit interval este necesar un volum de noroi egal cu doua sau trei
volume de sonda.

Controlul particulelor solide


Particulele solide din fluidul de foraj provin din rocile dislocate de sapa, sau din rocile
surpate ori erodate din peretii sondei.
Particulele solide pot influenta favorabil sau nefavorabil proprietetiile si costul de
intretinere a fluidului, precum si performantele forajului.
In timpul forajului roca dislocate patrunde in fluidul de circulatie, iar dimensiuniile
fragmentelor de roca depend de natura ei, de tipul sapei si viteza de vansare.
Inainte de a fi repompat in sonda fluidul de foraj este curatat de particulele solide.
Particulele solide din fluidul de foraj sunt separate cu ajutoru:
- sitelor vibratoare
- habe decantoare
- centrifuge
 Sitele vibratoare sunt dispositive care indeparteaza particulele grosiere imediat dupa
iesirea fluidului din sonda asigurand prima prima etapa de curatire a fluidului de foraj.
 Habe de decantaresunt montate in mod normal deasupra unei habe cu pereti
inclinati,numita si capcana de nisip sau haba sitelor.
 Hidrocicloanesunt dispositive sa indeparteze particulele solide care nu au fost separate
de sitele vibratoare sau nu s-au decantat. Se folosesc la adancimi mici la fluide de foraj
neingreuiate.
 Curatitoare de noroisunt o combinatie de hidrocicloane si site vibratoare folsite ca un
mijloc de separare secundara pentru fluidele ingreuiate.
 Centrifuge de curatiesunt montate pentru a indeparta o parte din particulele foarte fine
care maresc vascozitatea fluidelor de foraj, reduc viteza de foraj.

Degazeificarea fluidelor de foraj


Are rolul de a elimina gazele patrunse in fluidul de foraj.
Separatorul, acesta are rolul de a elimina dopurile si bulele mari de gaze.
Degazeificatorul asigura eliminarea bulelor mai fine de gaze

Film tehnologic al operatiei de tubare si cimentare

Echiparea coloanelor
Inainte de tubare, coloanele de burlane sunt echipate cu anumite accesorii.
Siul (sabotul) este o bucata scurta de burlan, cu pereti mai grosi prevazuta cu o calota
semisferica din aluminiu turnat sau din ciment cu nisip, frezabile, care se insurubeaza la partea
inferioara a coloanei pentru a ghida coloana de burlane.
Pot fi siuri simpla, fara valve sau cu vlva de retinere care permit circulatia din interior in
spatial inelar.
Niplul cu valva se insurubeaza deasupra siului, dupa unul, doua sau trei burlane pentru o
siguranta suplimentara impotriva revenirii pastei in coloana.
Inel de retinere se utilizeaza cand nu sunt folosite niplul cu valva.Este fabricat dintr-un
material frezabil.
Centrorii de coloana se monteaza pe coloana de burlane pentru centrarea ei in gaura de
sonda.
Cu ajutorul lor:
- Se imbunatateste gradul de dezlocuire a noroiului de pasta
- Se formeaza un inel de ciment uniform
Curatitori de turta sunt montati pe coloane de burlane pentru indepartarea turtei de
colmatare si imbunatatirea contactului ciment-roca.
Turbulizoti ajuta la creearea unei curgeri turbulente in jurul lor.
Packere de coloanase folosesc pentru a preveni circulatia gazelor prin spatele
coloanelor.

Pregatirea operatiei de tubare si cimentare

Tubarea unei coloane de burlane se executa dupa un anumit program de lucru intocmit
de constructorul sondei, sau de executantii operatiei de tubare si aprobat de beneficiar.
 Pregatirea gaurii de sonda
Dupa ce se efectueaza operatiile de carotaj, cavernometria si masuratorile de deviere,
se reintroduce garniture de foraj cu sapa si un corrector, intr-un mars de control si sablonare al
gaurii de sonda. La sonde adanci se fac chiar doua, trei marsuri.
La talpa sondei se circula pan ace se evacueaza complet detritusul din noroi si se
corecteaza densitatea noroiului.
Garnitura de foraj se introduce si se extrage cu viteza moderata pentru a evita fisurarea
formatiunilor ori afluxul de gaze din sonda.
Pentru determinarea exacta a talpii sondei, se remasoara lungimea garniturii de foraj.
 Pregatirea burlanelor si accesoriilor coloanei
Toate burlanele si accesoriile coloanei sunt aduse din timp la sonda si se verifca in
conformitate cu profilul coloanei.
Burlanele se probeaza cu apa, cu ajutorul unui agregat de cimentare.
Se identifica toate burlanele, dupa marcaj, ca grosime, calitate de otel si imbinare, se
masoara lungimea lor(fara cep) si se numeroteaza in ordinea introducerii in sonda. Datele
respective se trec in caiet.
Cuuratam cu petrol si verificam toate filetele, se sabloneaza la interior toate burlanele.
Ultimul burlan care va fi insurubat trebuie ales ca lungime incat mufa burlanului precedent sa
nu fie in capatul de coloana acolo unde se pun bacurile de suspendare.
Se verifica daca exista toate accesoriile necesare ca numar, dimensiuni, tip filet si
functionarea lor.
 Pregatirea instalatiei si a sculelor de tubare
La coloane lungi si grele se verifica principalele component ale instalatiei de foraj:
- Sistemul de franare al troliului si cablul de foraj
- Sabotii de franare
- Sistemul de infasurare a cablului pe rolele macaralei
- Diametrul cablului
- Turla de foraj
Daca masa rotativa nu poate suporta greutatea coloanei de tubare sau diametrul
burlanelor depaseste diametrul de trecere al mesei, aceasta se indeparteaza si se monteaza un
support special pentru broasca cu pene.
Se aduc la sonda sculele de tubare si se verifica daca ele functioneaza.
Pregatesc flansele si dispozitivele de suspendare si etansare a coloanelor.

 Scule de tubare
Pentru ridicarea si coborarea coloanelor de burlane folsim un elevator suspendat de
carligul instalatiei.
Pentru suspendarea coloanei, in timpul tubarii, se utilizeaza fie se utilizeaza un sistem de
pene fixat in masa rotativa la coloane usoare sau o broasca cu pene.
Clestii se utilizeaza unul pentru strans si celalat pentru fixarea burlanului de jos.
Burlanele se insurubeaza cu o sfoara infasurata pe corpul lor, trasa cu mosorul troliului
de foraj, cu clestii se realizeaza doar strangerea imbinariilor.
Indiferent de tipul clestiilor momentul de stranger este controlar cu ajutorul unui
colindru de presiune, un manomentru care indica presiunea create in cilindru.

Introducerea coloanei de burlane


Coloanele usoare, formate din burlane cu mufa separate, le manevram cu elevoatoare
care prind sub mufa si se suspenda in masa rotativa cu pene corespunzatoare.
Coloanele mai grele le manevram cu elevator cu pene, care prind pe corpul burlanelor.
Tubarea incepe cu introducerea I sonda a primului burlan, la care este insurubat siul
coloanei. Capatul superior al fiecarui burlan se ridica pe podul sondei cu ajutorul macaralei.
De pe pod burlanul se ridica in turla, apoi desfacem protectorul cepului.
Ungem filetul cu o unsoare stabila la temperature si presiuni mari.
Imbinarea se strange cu clestii hidraulici, pana cand momentul atinge o valoarea
admisibila.Dupa insurubare coloane se ridica incet din pene si apoi o introducem in sonda cu
viteza redusa.
Dupa primele burlane se facem circulatie, si verificam daca valvele si niplul functioneaza.
In timpul introducerii coloanei, supraveghem indicatorul de greutate si iesirea noroiului
la derivatie. Iesirea noroiului la derivatie se supravegheaza pentru a observa o eventuala
pierdere de circulatie sau o posibila manifestare a sondei.

Echipamentul de cimentare
Pentru operatia de cimentare avem nevoie de echipamente specifice pentru transportul
si depozitarea cimentului si a amestecurilor pulverulente
Avem nevoie si pentru prepararea pastei de ciment, a fluidelor de separare cat si pentru
pomparea lor in sonda.
Avem nevoie de:
Autocontainere pentru a transporta cimentrul praf, amestecurile de ciment cu adaosuri.
Silozuri atunci cand utilizam cantitati mari de ciment.
Agregate de cimentare ajuta la prepararea si pomparea pastei de ciment, la pomparea
fluidelor separatoare cat si la pomparea fluidului de refulare.
Palnie de amestec este un mixer hydraulic cu jet, folosit la prepararea si ingreuierea
fluidului de foraj.
Cap de cimentare este o bucata scurta de burlan, cu diametrul si filetul corespunzator
coloanei care se cimenteaza. Poate fi simplu sau etajat.
Echipament de control al cimentariiajuta la masurarea si inregistrarea continua a
principalilor parametric, debitul de pompare si cel de iesirela derivatie, volumul de fluide
pompate in sonda, densitatea lor, presiunea de pompare etc.

Desfasurarea operatiei de cimentare


 Pregatirea operatiei
Inainte de tubarea coloanei, circulam noroiul si eliminam detritusul.
Echipam coloana de burlane cu accesoriile necesare.
Testam refeta de pasta in conditii cat mai apropiate de cele din sonda, reglam
densitatea si proprietatiile reologice ale pastei.
Pregatim in habe sau rezervoare, apa sau solutia de preparare, un volum dublu fata de
cel necesar. In alte habe preparam fluidele se separare.
Dupa amplasarea agregatelor de cimentare si a autocontainerelor de ciment, montam
liniile de alimentare cu apa, fluid de separare si noroi de refulare.
Pompam in sonda dopul de fluid separator.
 Prepararea si pomparea pastei
Pompam pasta in timpul prepararii.
In timpul pomparii masuram permanent densitatea pastei, si o mentinem la valoarea
programata prin reglarea debitului de apa sau ciment.
Pentru omogenizarea pastei si corectarea densitatii, recirculam pasta in habe mai mari
cu unul din agregate.
La ultima transa de pasta, preparam pasta din apa si ciment curat, pentru micsorarea
rezistentei pietrei de ciment.
 Pomparea noroiului de refulare
Pompam noroiul de refulare cu ajutorul agregatelor de cimentare si masuram volumul
acestuia in habe.
Controlam debitul cu care pompam noroiul de refulare.
In timpul pomparii controlam si debitul de iesire, pentru a preveni o pierdere in strate
sau o manifestare a sondei.
Pentru a imbunatatii dezlocuirea noroiului coloana se manevreaza 5-6 m si se roteste cu
15-30 rot/min.
La ultimi 2-3 m3 reducem treptat debitul si oprim agregatele in scopul diminuarii socului
de presiune.
Eventual ridicam presiunea cu 20-30 bar peste cea de pompare pentru a proba coloana.