UNIVERSITATEA PETROL GAZE PLOIETI

FACULTATEA INGINERIE DE PETROL SI GAZE

PROIECT LA
PROIECTAREA ZCMINTELOR DE
HIDROCARBURI FLUIDE
 Cuprins Partea 1

INTRODUCERE
CAP. 1: MODELUL GEOMETRIC AL ZCMNTULUI
1.1. Harta structural(cu izobate) a zcmntului;
1.2.Fixarea limitei iniiale a contactului iei- ap;
1.3.Intocmirea seciunilor geologice;
1.4.Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide
1.5.Calculul ariei zonei productive
1.6 Calculul grosimii medii a stratului in zona productiva

CAP. 2.: Proprietatile mediului poros

2.1.Calculul mrimilor medii ale parametrilor fizici caracteristici colectorului
2.1.1 Porozitatea - m
2.1.2 Permeabilitatea -k
2.1.3 Saturatia in apa ireductibila -Sai
2.1.4 Coeficientul de compresibilitate al rocii r
2.1.5 Calculul volumului brut al rezervorului
2.1.6 Calculul volumului de pori al rezervorului
CAP. 3:Proprietatile mediului fluid
3.1 Proprietatile titeiurilor
3.1.1 Solubilitatea gazelor in titei-Ratia de solutie rs
3.1.2 Factorul de volum al titeiului
3.1.3 Vascozitatea dinamica a titeiului
3.1.4 Coeficientul de compresibilitate al titeiului
3.2 Proprietatile apelor de zcmnt
3.2.1 Solubilitatea gazelor in apa de zcmnt
3.2.2 Vascozitatea dinamica a apei de zcmnt
3.2.3 Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate
CAP. 4:Stabilirea si amplasarea retelei sondelor de exploatare
4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de titei tip banda liniara cu acvifer activ

2
 INTRODUCERE

Petrolul,n pofida unor previziuni,a rmas principala surs de energie i cea mai
important surs de materii prime pentru industria petrochimic i va rmne,probabil,o perioad
nsemnat de timp i de acum ncolo.Or,se stie,resursele de petrol ale Terrei nu sunt
inepuizabile.Descoperirea de noi zcminte petrolifere nu va putea compensa mult vreme ritmul
epuizrii resurselor cunoscute n prezent.De altfel,n Romnia,producia de hidrocarburi fluide
este de civa ani buni n declin.
Pe de alt parte,factorii de extracie realizai astzi n Romnia i chiar pe plan
mondial,au valori destul de modeste n special n cazul zcmintelor exploatate pe baza energiei
proprii,dar i n cazul zcmintelor la care se aplic diverse tehnologii de completare a energiei
de zcmnt.Cauzele sunt att de natur obiectiv,legate de condiiile de zcmnt,ct mai ales
de natur subiectiv asociat de variantele de exploatare i tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera,totui,ntr-un reviriment al produciei de hidrocarburi n Romnia,dar
numai n cazul implicrii mai active a ingineriei de zcmnt.Aceasta nseamn ntocmirea unor
proiecte de exploatare care s indice varianta optim de exploatare pentru fiecare zcmnt n
parte.
n cazul zcmintelor noi nu trebuie nceput exploatarea industrial pn ce nu se
determin fixarea regimului de exploatare.Dac, condiiile de zcmnt o impun,este preferabil
sa se faca completarea energiei de zcmnt inca din faza primara a exploatarii si sa se evite,pe
cat posibil,intrarea in domeniul eterogen al curgerii hidrocarburilor in mediul poros.
n ce priveste zcmintele aflate in fazele secundara sau tertiara a exploatarii,zcminte
epuizate din punct de vedere energetic,dar care mai conin un procent insemnat de
hidrocarburi,se ridica problema alegerii celor mai potrivite metode,conventionale sau
neconventionale,in vederea maririi factorului final de recuperare.
Eficienta exploatarii zcmintelor de hidrocarburi fluide este influentata,nu in mica
masura,de modul de traversare a stratului productiv,de modul de constructie si amplasare a
sondelor de extractie si a celor de injectie.De aceea este necesar ca orice inginer de foraj-
extractie sa priveasca activitatea proprie prin prisma corelatiei acestia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai.Prezenta lucrare este elaborata in conformitate
cu programa analitica de la Facultatea de Ingineria Petrolului si a Gazelor din cadrul universitatii
PETROL-GAZE din Ploiesti.

3
 CAP.1. MODELUL GEOMETRIC AL ZCMNTULUI

Zcmntul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic alctuit dintr-un mediu

solid poros-permeabil i un mediu fluid format din sistemele de hidrocarburi i apele de
zcmant.
Un zcmnt de hidrocarburi fluide ocup un volum bine determinat in scoarta terestr.
El este delimitat in acoperis si culcus de strate impermeabile, iar lateral de accidente tectonice
si/sau litologice.
n general, zcmintele de hidrocarburi fluide sunt alctuite din dou zone distincte: o
zon saturat cu hidrocarburi, numita zona productiv si o zon saturat 100% cu apacviferul
adiacent, care poate lipsi in anumite cazuri.
n vederea exploatarii, un zcmnt trebuie delimitat atat in suprafat (in plan orizontal),
cat si grosimea stratului. De asemenea, trebuie fcut o delimitare exact a celor dou zone
zona productiv si acviferul adiacent.
Dup forma zcmantului si tipul capcanei, zcmintele pot fi: zcminte stratiforme,
masive, delimitate litologic, combinate si subtile.
Indiferent de tipul capcanei, in proiectarea exploatrii se opereaz cu dou forme
geometrice de baz:
zcminte in forma de band liniar, care admit o simetrie liniar

zcminte de forma circulara , care admit o simetrie radiala

n natura, nu intotdeauna zcmintele se incadreaza perfect in una din cele doua forme
geometrice de baza mentionate. In aceasta situatie se va aproxima forma reala a zcmntului la
una din cele doua forme geometrice de baza specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul de
zcmnt.

4
 1.1.HARTA STRUCTURAL (CU IZOBATE) A ZCMNTULUI

Harta structural (cu izobate), reprezinta proiectia in plan orizontal a punctelor de

intersectie intre diverse plane izobatice si un plan reper. Ca plan reper se va lua intrarea in stratul
productiv.
Harta structural poate fi construita pe baza sectiunilor geologice sau prin metoda
triadelor. In acest caz s-a adoptat metoda triadelor. Aceasta presupune alegerea stratului reper,
intrarea in stratul productiv, intrari ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor.
Adancimile reperului, citite pe diagrafii, sunt in cote absolute care vor fi raportate la un reper
unic, adica nivelul marii. Astfel,din aceste cote absolute se va scadea elevatia sondelor si se obtin
cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid intotdeauna perfect cu cele reale din sonde,
abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat, de grosimea stratului poros, de marimea
rezistivitatii. Pentru fiecare situatie in parte se utilizeaza relatii analitice care permit efectuarea
corectiilor necesare. In acest caz se vor ignora aceste decalaje.
Metoda de lucru:
se alege ca reper, intrarea in stratul productiv;
se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii(anexele nr.2,3) pentru
fiecare sonda in parte;
se unesc punctele cate trei;
se cauta punctele cu valori egale pentru aceste drepte (interpolare).

5
 Datele obtinute se trec in tabelul 1.

SONDA COTE REALE(m) ELEVAIA COTE IZOBATE(m)

Nr. Ha Hc Ht/a h (m) Ha* Hc* Ht/a*
605 1547 1601 - 54 340 1207 1261 -
641 1543 1659 1606 116 300 1243 1359 1306
656 1505 1545 - 40 307 1198 1238 -
676 1498 1590 1543 92 232 1266 1358 1311

Sonda 605
= = 1547 340 = 1207
= = 1601 340 = 1261
Sonda 641
= = 1543 300 = 1243
= = 1659 300 = 1359

/ = / = 1606 300 = 1306

Sonda 656
= = 1505 307 = 1198
= = 1545 307 = 1238
Sonda 676
= = 1498 232 = 1266
= = 1590 232 = 1358

/ = / = 1543 232 = 1311

Unde:
Ha - cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;
Ha* - cotele in acoperis izobatice;
Hc - cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
Hc* - cotele in culcus izobatice;

6
Ht/a - cotele limita titei/apa absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* - cotele limita titei/apa izobatice;
E- elevatiile sondelor respective;

Dupa determinarea acestor valori s-au facut interpolarile din care a rezultat harta cu
izobate a zcmntului(anexa nr.5).

1.2 Fixarea limitei a contactului iei/ap

Limita hidrocarburi/ap se determin tot din diagrafii , pe baza curbelor de rezistivitate.
n realitate nu exist un plan orizontal de separaie ntre fluidele respective ci mai degrab o zon
de tranziie hidrocarburi/ap, a crei grosime este n funcie de structura spaiului poros i
diferena de mas specific dintre cele dou fluide din zcmnt. Totui, pentru simplificare se
admite existena planurilor orizontale de separare a fluidelor existente n zcmnt.
Aceast limit hidrocarburi/ap prezint dou contacte cu stratul productiv: un contact pe
acoperi i un contact pe culcu. Proiecia acestor dou contacte pe harta cu izobate prezint, la
randul ei dou contururi: un contur interior (pe culcu) i unul exterior (pe acoperi). ntre cele
dou contururi se gsete aa numita zon de contact. n problemele de evaluare a resurselor i
rezervelor de hidrocarburi, de urmrire a deplasrii limitei n timpul exploatrii, se opereaz cu
un contur mediu, numit contur de calcul sau contur de lucru (anexa nr.5) .
Se traseaz limita iei/ap la adncimea / = 1308 m

7
 1.3 ntocmirea seciunilor geologice
Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor geologice. Cele mai
adecvate sunt seciunile transversale, deoarece ofer o imagine mult mai realist asupra nclinrii
stratului dect seciunile longitudinale. n plus aceasta evideniaz limitele hidrocarburi/ap
i/sau iei/gaze. n cazul de fa sectiunile s-au ntocmit pe baza hrii structurale (anexele nr.
6,7) .

1.4 Determinarea grosimii de strat efectiv saturat cu fluide

Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile, care trebuie puse n
eviden i nlturate de la grosimea total a stratului.
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz. Se identific i se
noteaz stratele care compun obiectivul. Grosimea se msoar att dup curba de potenial
standard (PS) ct i dup cea de rezistivitate (), apoi se face media.

Pentru sonda 605:

Strat hef hef
P.S. (m)
a - 2.34 2.34
b 10.53 10.53 10.53
c 10.53 5.85 8.19
21

Pentru sonda 641:

8
 Strat hef hef
P.S. (m)
a 17.5 26.25 21.875
b 23.75 22.5 23.125
c 27.5 18.75 23.125
68

Pentru sonda 656:

Strat hef hef
P.S. (m)
a 5 6.25 5.625
b 5 8.75 6.875
c 7.5 10 8.75
21

Pentru sonda 676:

Strat hef hef
P.S. (m)
a 13.75 13.75 13.75
b 17.5 18.75 18.125
c 10 16.25 13.125
45

Dup determinarea grosimilor efective, acestea se vor reprezinta pe seciunile geologice.

1.5. Calculul ariei zonei productive

Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate aria trapezului cuprins
intre faliile F1, F2, F3 si limita titei/apa de calcul.

9
 Pentru determinarea ariilor s-au impartit zonele respective in triunghiuri, iar ariile s-au
calculat cu urmatoarea formula:

A= 2
Unde:
b - baza triunghiurilor;
h - inaltimea triunghiurilor,citite pe harta.

innd cont de scara hrii cu izobate rezult aria zonei productive.

Sonda 605
A605= AI605+AII605 = 23.46 ha
745385
AI605 = =143412.5 m2=14.34 ha
2
745245
AII605= =91262.5 m2=9.12 ha
2

Sonda 641
A641 = AI641 + AII641 = 14.96 ha
570200
AI641 = =57000 m2=5.7 ha
2
570325
AII641 = =92625 m2=9.26 ha
2

Sonda 656
A656 = AI656 + AII656 = 13.9 ha
540310
AI656 = =83700 m2=8.37 ha
2
540205
AII656 = =55350 m2=5.53 ha
2

Sonda 676
A676 = AI676+AII676 = 20.05 ha
750182
AI676 = = 69375 m2=6.93 ha
2
750350
AII676 = = 131250 m2=13.12 ha
2

Aria zonei productive :

Ap=A605+A641+A656+A676
Ap=23.46+14.96+13.9+20.05 = 723700 m2 = 72.37 ha

10
 CAP.2. PROPRIETILE MEDIULUI POROS

2.1. CALCULUL MRIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI

CARACTERISTICI COLECTORULUI

Pentru determinarea mrimilor medii a parametrilor fizici ai colectorului (porozitate,

permeabilitate, saturaie n ap ireductibil, coeficient de compresibilitate al rocii), se vor folosi
datele din carote din Tabelul1. Pe baza diagrafiilor geofizice (anexele nr.2,3) se pozitioneaza
carotele pe sectiunile geologice.Se calculeaza o marime medie ponderata cu grosimea
pachetului.Daca intr-un pachet avem mai multe carote,se face media aritmetica a valorilor
parametrului fizic respectiv.
Valoarea medie pe zcmnt se calculeaza ca medie aritmetica.
Modelul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat si a permeabilitatii si
a saturaiei n ap ireductibil.

Sonda 605
Strat Porozitate Permeabilitate Saturatie
m k Sai
paralela perpendiculara
a 23.1 670 438 24
b 21.8 780 629 22
c 25.1 980 675 20

11
 Sonda 641
Strat Porozitate Permeabilitate Saturatie
m k Sai
paralela perpendiculara
a 22 570 389 22.8
b 19.7 591 350 21.7
c 13.1 87.1 28.9 25.2

Sonda 656
Strat Porozitate Permeabilitate Saturatie
m k Sai
paralela perpendiculara
a 22.3 688 578 23.2
b 22.3 688 578 23.2
c 21 726 450 20.8

Sonda 676
Strat Porozitate Permeabilitate Saturatie
m k Sai
paralela perpendiculara
a 24.8 1050 798 20.3
b 22.4 695 580 21.1
c 22.3 686 501 22.3

2.1.1. POROZITATEA - m
Porozitatea este proprietatea rocii de a prezenta spatii libere numite pori sau fisuri. Acest
parametru masoara capacitatea rocii de a inmagazina fluide. In problemele de proiectare se
opereaza cu doua tipuri de porozitati:
porozitate efectiva(m), definita ca raportul dintre volumul de pori (Vp) si volumul brut al
sistemului roca-pori (Vb);

12
 o porozitate dinamica(md), utilizata in problemele de dislocuire a titeiului de catre alt
fluid. Aceasta se poate defini ca produsul dintre porozitatea efectiva si un coeficient al
utilizarii spatiului de pori, care ia in considerare faptul ca in conditii reale de zcmnt,
agentul de dislocuire nu spal complet titeiul din spatiul poros.

Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de evaluare a resurselor de

hidrocarburi, la stabilirea capacitatii energetice a zcmntului, la alegerea metodei de
intensificare sau imbunatatire a recuperarii. Porozitatea se poate determina prin metode
fizice(masuratori pe carote) si prin metode geofizice(din curbele de rezistivitate).

o Porozitatea medie pe sond:

=

unde:

porozitatea medie msurat din carote;

hi grosimea pachetului de roc.

23.12.34+21.810.53+25.18.19
mmed605= =23.29%
21

2221.875+19.723.125+13.123.125
mmed641= =18.23%
68

22.35.625+22.36.875+218.75
mmed656= =22.02%
21

24.813.75+22.418.125+22.313.125
mmed676= =23.1%
45

o Porozitatea medie pe zcmnt:

13


=

unde:
porozitatea medie pe sonda;

Ai aria suprafeei din jurul sondei.

18.23 149600 + 23.1 200500 + 22.02 139000 + 23.29 234600

mmedz = = 21.94%
723700

2.1.2 PERMEABILITATEA K

Permeabilitatea poate fi definit, n general, ca proprietatea unui mediu de a permite

curgerea fluidelor prin el. n proiectarea exploatrii se opereaz cu toate cele trei categorii de
permeabilitate cunoscute: absolut, efectiv i relativ.
Permeabilitatea absolut a unui colector reprezint permeabilitatea msurat fa de o
faz, cand porii rocii sunt saturai numai cu fluidul respectiv.
Permeabilitatea efectiv este permeabilitatea msurat fa de o faz, cnd n porii rocii
sunt prezente dou sau mai multe faze.
Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea efectiva si cea
absoluta, pentru acelasi zcmnt.Se poate vorbi,deasemenea,de o permeabilitate relativa fata de
apa si o permeabilitate relativa fata de gaze.
Ca i n cazul porozitii determinarea se va face n cazul de fa pe baza determinrilor
din carote.

o Permeabilitatea medie paralela pe sonda

n1 k II
i hi
k IImedS = n
1 hi

14
unde:
kIIs-permeabilitatea medie paralela pe sonda;
hi-grosimea pachetului de roca.

670 2.34 + 780 10.53 + 980 8.19

k IImed605 = = 847.97
21
570 21.875 + 591 23.125 + 87.1 23.125
k IImed641 = = 413.96 mD
68

688 5.625 + 688 6.875 + 726 8.75

k IImed656 = = 712.02
21
1050 13.75 + 695 18.125 + 686 13.125
k IImed676 = = 800.84
45

o Permeabilitatea perpendicular medie pe sond

=1
medS =



21
kmed605=2.34 10.53 8.19 = 613.73
+ +
438 629 675
68
kmed641=21.875 23.125 23.125 = 73.71
+ +
389 350 28.9

21
kmed656= 5.625 6.875 8.75 = 511.31
+ +
578 578 450

45
kmed676=13.75 18.125 13.125 = 602.58
+ +
798 580 501

o Permeabilitatea medie pe sond

k s +
=
2

847.97+613.73
kmed 605 = = 730.85
2

15
 413.96+73.71
kmed 641 = = 243.83
2

712.02+511.31
kmed 656 = = 611.66
2

800.84+602.58
kmed 676 = = 701.71
2

o Permeabilitatea medie pe zcmnt

ni=1 k medS Ai
k med zc =
ni=1 Ai

243.83149600+701.71200500+611.66139000+730.85234600
kmed zc = = 599.2
723700

2.1.3. SATURAIA N AP IREDUCTIBIL Sai

n porii rocii colectoare pot fi prezente urmtoarele fluide: ap, iei i gaze. Prin urmare,
se poate vorbi de o saturaie n ap, o saturaie n iei i saturaie n gaze. Numeric, saturaia se
exprim ca raport ntre volumul de fluid din pori i volumul respectiv de pori i poate lua valori
ntre 0 i 1, respectiv ntre 0% i 100%. ntr-un anumit volum de pori pot coexista toate cele trei
faze. Saturaia n ap ireductibil, pentru un anumit zcmnt, rmne invariabil n procesul de
exploatare.
Cunoaterea saturaiilor n fluide este foarte important la evaluarea resurselor i a
rezervelor de hidrocarburi i la prevederea comportrii zcmintelor n exploatare. Determinarea
se poate face cu ajutorul metodelor fizice, geofizice sau prin calcule.

16
 Saturaia n ap ireductibil ia valori cuprinse ntr-un domeniu foarte larg n funcie de
compoziia chimico-mineralogic a rocilor colectoare, de structura porilor, de capacitatea de
udare a rocilor. Pentru calculul acestei saturaii se apeleaz la nite relaii similare cu cele
folosite la determinarea porozitaii.

o Saturaia medie n ap ireductibil pe sond este:

n
i=1(Sai )
Sai medS = n

i=1

unde (sai) saturaia medie n ap ireductibil, pe pachetul cu grosimea medie .

242.34+2210.53+208.19
Sai med 605 = =21.5%
21

22.821.875+21.723.125+25.223.125
Sai med 641 = = 23.28%
68

23.25.625+23.26.875+20.88.75
Sai med 656 = =22.47%
21

20.313.75+21.118.125+22.313.125
Sai med 676 = = 21.2%
45

o Saturaia medie pe zcmnt este:

ni=1(Sai ) medS Ai
Sai med zc =
ni=1 Ai

23.28149600+21.2200500+22.47139000+21.5234600
Sai med zc = =21.97%
723700

2.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII - r

17
 Coeficientul de compresibilitatea este parametrul prin intermediul cruia se exprim
elasticitatea rocilor colectoare, elasticitate ce are o pondere important n cadrul forelor care
determin deplasarea fluidelor prin mediul poros. Coeficientul de compresibiltate este definit ca
raport al variaiei volumului cu presiunea i volumul nsui, i anume:
1 dV
, T ct.
V dp
Se opereaz, n mod uzual, cu un coeficient de compresibilitate al rocii i cu un coeficient
de compresibilitate al porilor. ntre cei doi exist o legtur:
r m p .
Pentru cazul de fa, cnd avem roci predominate nisipuri coeficientul de compresibilitate
va fi: r 1.5 10 10 Pa 1 , unde:
r m p

r 1.51010
= = 21.94102 = 6.83 1010 1

2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI

Volumul brut reprezinta volumul total al zcmntului de hidocarburi, delimitat in culcus si

in acoperis de stratele impremeabile, iar lateral de faliile F1 F3(anexa1). Pentru determinarea
acestui volum se foloseste relatia:

Vb= Ap hmed

unde:
Vb - volulul brut al zcmntului;
Ap - aria productiva;
hmed - grosimea medie efectiva a stratului in zona productiva, ce se poate calcula cu relatia:

hiAi (h1A1)+(h2A2)+(h3A3)+(h4A4)
hmed= Ai
= A1+A2+A3+A4

21234600+45200500+68149600+21139000
hmed= =37.36m
234000+200500+149600+139000

Vb=723700 37.36 = 27037432 m3

2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI

18
 Roca colectoare are proprietatea de a prezenta pori i fisuri. Determinarea volumului de
pori al rocii rezervorului este absolut necesar pentru evaluarea, n continuare a resursei
geologice de gaze. Pentru determinarea acestui volum:
Vp =
unde
Vp volumul brut al zonei productiv
mmed z porozitatea medie in zona productiv
Vp = 27037432 0.2194 = 5 932 012 m3

2.1.7 CALCULUL REZERVEI DE TITEI

1
N=Aphzmmedz(1-Sai) 0 unde:

Ap aria productiva
hz grosimea medie a zcmntului
mmedz porozitatea medie pe zcmnt
Sai saturatia in apa ireductibila pe zcmnt
bt0 factorul de volum al titeiului la presiune initiala
(se citeste din diagrama)

1
N=723700*37.360.2194(1-0.2197) 1.2

N=3.85*106 m3

2.1.8 CALCULUL REZERVEI DE GAZE

M=Nr0 r0=86 Nm3/m3

M=3.85*106 *81.25=312.812*106Nm3

19
 CAP.3. PROPRIEILE MEDIULUI FLUID

3.1 PROPRIETILE IEIURILOR

3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR N IEI RAIA DE SOLUIE rs

Raia de soluie se definete ca fiind cantitatea de gaze n m3 N/m3, dizolvat ntr-un m3

de iei, n condiii de zcmnt.
Se citete din diagrama din anexa 4.

3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL IEIULUI bt

Factorul de volum monofazic al ieiului bt se definete ca fiind raportul dintre volumul

ocupat de o anumit cantitate de iei n condiii de zcmnt i volumul ocupat de aceeai
cantitate de iei n condiii standard.
Factorul de volum al ieiului este adimensional, supraunitar, valoarea lui depinznd de
mrimea raiei de soluie, n sensul c un iei cu raia de soluie mare va avea i un factor de
volum mare.
Din diagrama din anexa 4 se citesc:
bts- factorul de volum al ieiului la presiunea de saturaie psat
bto- factorul de volum la presiune iniial, p0

3.1.3 VSCOZITATEA DINAMIC A IEIULUI

20
 Vscozitatea dinamic scade cu creterea temperaturii. ntre p0 i ps vscozitatea ieiului
se reduce cu scderea presiunii ca pentru orice lichid. Sub presiunea de saturaie, vscozitatea
crete cu reducerea presiunii, fenomen datorat ieirii gazelor din soluie.
Se citete din diagrama din anexa 4.
Aceti parametrii se citesc din diagrama din anexa 4 n funcie de temperatura de
zcmnt.

TEMPERATURA DE ZCMNT
Tz=(Ht/a+Emed) gradT + Tmed
unde
Emed- elevatia medie
gradT=0,03/m
Tmed= 9.8 temperatura mediului ambiant
605 + 641 + 656 + 676 340 + 300 + 307 + 232
. = = = 294.75
4 4

Tz=(1308+294.75) 0,03 + 9.8 = 57.8

Tz=57.8
p bt bg rs
bar - - Nm3/m3 cP cP
p0=255 1.2 - 81.25 - 2,66
psat=219 1.21 6.25*10-3 81.25 20*10-4 2,5
pab=20 1.055 61.25*10-3 22.5 123*10-4 3.75

3.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI-t

Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficientului de compresibilitate al

titeiului, t..Coeficientul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu realatia:
0
=
(0 )

21
 1.21 1.2
= = 2.29 104 1
1.21(255 219)

n diagrama de variaie avem dou domenii n care factorul de volum al ieiului, raia de
soluie i vscozitatea variaz dup legi diferite i anume:
a) ntre presiunea iniial i cea de saturaie
b) ntre presiunea de saturaie i cea de abandonare
Pab=20 bar
p0=255 bar
psat=219 bar

CAZUL 1 p=psatp0 rs=constant.

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut:
bt.0=1.196

bt.sat=1.21

0 0 (0 )(, ,0 )
= => = + ,0
. 0 0 0

(255 )(1.21 1.2

= + 1.2
255 219

bt=1.27-2.77*10-4 p

b) Pentru determinarea legii de variatie a vscozitii:

t.0=26.6 cP
t.sat=25.3 cP

. (p psat ) (t,0 t,sat )

= = => + t,sat
.0 . .0 . p0 psat

(p 219) (26.6 25)

= + 25
255 219

22
 t=15.36+0.044 p

CAZUL 2 p=pabpsat

a) Pentru determinarea legii de variatie a factorului de volum brut

bt.ab=1.055
bt.sat=1.21

. ( ) (, , )
= = + ,
. .

( 20) (1.21 1.055)

= + 1.055
219 20

bt=1.039+7.78*10-4 p

b) Pentru determinarea legii de variatie a vascozitatii:

t.ab=37.5 cP
t.sat=25cP

. ( ) (, , )
= = + ,
. . .

(219 ) (37.5 25)

= + 25
219 20

t=38.58 6.2*10-2 p
c) Pentru determinarea legii de variatie a ratiei de solutie:
rsab= 22.5 mN/m
rssat=81.25 mN/m

( ) (, , )
= = + 22.5
. .

(p20)(81.2522.5)
rs= + 22.5
21920

rs=16.6+0.295p mN/m

23
 3.2. PROPRIETILE APELOR DE ZCMNT
3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR N APA DE ZCMNT - G

Solubilitatea gazelor n apa de zcmnt este mult mai redusa decat n iei, dar nu este de
neglijat. Solubilitatea gazelor n ap mineralizat de zcmnt se calculeaza cu relaia:

= (1 )
10000
Unde:
G- este solubilitatea gazelor (raia de soluie) n ap distilata, in mn/m, pentru a care
determinare se poate utiliza diagrama din figura 3.1;
X- mineralizaia (salinitatea) apei , n meq/l, determinate prin analize de laborator;
Y- corecia salinitii cu temperatura, pentru care se poate folosi diagrama din figura 3.2
G=2.91 mN/m
XS.641=1394.26+128.96+35.27+1539+9.49+10 = 3116.98 mg.ech/l

XS.676=2194.03+225.05+120.51+2537.25+0.64+1.7=5079.18 mg.ech/l

X=4098.08 mg.ech/l

Y=0.055

3116.98 0.055
641 = 2.91 (1 ) = 2.86mN/m
10000

5079.18 0.055
676 = 2.91 (1 ) = 2.828mN/
10000

641+676
G = = 2.844 m3N/m3
2

24
Fig. 3.1 Solubilitatea gazelor n funcie de temperatur i presiune

Figura 3.2.Corecia salinitii cu temperatura.

25
3.2.2 VSCOZITATEA DINAMIC A APEI DE ZCMNT -a
Vscozitatea dinamic a apei de zcmnt este un parametru sensibil n special, la
variaia structurii. Ea scade cu creterea temperaturii i crete cu creterea concentraiei n sruri.
Pentru determinarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt vom determina:

SALINITATEA PE SOND

Y=yi (mg/l) cantitatea de sruri

Y641=32067.98+2584.36+428.9+54572.92+455.83+610=90719.99 mg/l

Y676=50462.69+4510.12+1465.46+89971.88+30.85+103.7= 146544.7 mg/l

Ymed=118632.34 mg/l

1 l apa.......1 010 000 mg ...... 118632.34 mg saruri/l apa

100 mg ...... Y %

=> Y%=11.74 %
Pentru Y%=11.74%,Tz=57.8 C,ba=1
Se determin dintr-o nomogram vscozitatea apei de zcmnt n funcie de
temperatura de zcmnt i procentul de sruri.
Din nomograma va rezulta: a = 0.59 *10-3 Ns/m2

Fig 3.3. Variaia vscozitii dinamice a apei cu temperatura i salinitatea

26
 3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE-

Compresibilitatea apei este influenat de presiune, de temperatur, de concentraia n

electrolii (mineralizaie) i de prezena gazelor in soluie.
Coeficientul de compresibilitate al apei mineralizate de zcmnt cu gaze n soluie se
poate calcula cu relaia:
= (1 + 0,05 )
Unde:
a-coeficientul de compresibilitate al apei distilate fara gaze in solutie;
a- se citeste din diagrama din figura 3.4
G- este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de zcmnt
= 4.03 1010 2
3
= 2.844 /3
= (1 + 0.05 ) = 4.03 1010 (1 + 0.05 2.844) = 4.6 1010 2

Figura 3.4.

27
 CAPITOLUL IV

STABILIREA I AMPLASAREA REELEI SONDELOR DE

EXPLOATARE

Amplasarea raional a sondelor este acea amplasare care asigur prducia maxim de
iei , cu cheltuieli minime . n acest sens , n practica exploatrii apar dou situaii :
se d cumulativul pe zcmnt i se cere s se amplaseze sondele de extracie n aa fel
nct s avem cheltuieli minime
se dau resursele material i se cere s se amplaseze sondele n aa fel nct s se obin
valoarea maxima a produciei de iei cu aceste resurse

Amplasarea sondelor de iei se face nfuncie de modul de manifestare a energiei de

zcmnt, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de configuraia geometric a
zcmntului.

4.1 Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar , cu acvifer activ

Amplasarea sondelor pe zcminte de iei tip band liniar cu acvifer activ (fig 3.1) se
face n iruri (rnduri) paralele, n raport cu conturul interior (limita iei/ap pe culcu), aceasta
deoarece sondele se inund mai nti pe culcu. Numerotarea irurilor ncepe dinspre conturul
petrolifer (limita iei/ap) ctre conturul de nchidere (C.I.).
Amplasarea ncepe cu fixarea ultimului ir de sonde (irul k) ; acesta se fixeaz paralel cu
conturul de nchidere al zcmntului la o distan de circa 80-100 m.
O apropiere prea mare a irului k de C.I. conduce la accentuarea fenomenului de
interferen a irului cu falia respectiv. O ndeprtare prea mare a irului k de respectivul contur
ar face ca n volumul situat ntre irul k i C.I. s rmn o cantitate substanial deiei nedrenat
de sonde.
Dup fixarea ultimului ir se msoar distana d , dintre ultimul ir i conturul iei/ap pe
culcu.

28
 Fig. 4.1 Amplasarea sondelor de extracie pe un zcmnt tip band liniar , cu acvifer
activ

Se determin distana ntre iruri a :

310
== = 155 m
2

Unde:

d = distana de la ( /a ) culcu pana la ultimul ir de sonde

k= este numrul total de iruri ( k = 2 )
1 = distana de la ( /a ) culcu pn la primul ir de sonde
2 = distana de la primul ir la al doilea ir de sonde
S= lungimea irului

Se recomand o distan optim ntre iruri de 150 200 m. Numrul de iruri va fi n

funcie de lungimea zonei respective . Distana dintre irurile intermediare ( 2 , 3 k 1 ) este
aceiai egal cu a i rezult din relaia de mai sus . Distana de la conturul iei/ap pe culcu

29
la primul ir ( 1 ) se alege mai mare decat a, avnd n vedere c primul ir este inundat mai
repede dect celelalte. Rezult c distana dintre penultimul ir ( k 1 ) i ultimul ir ( k ) va fi
, mai mic decat a.

S-a constatat din practica exploatrii, c exploatarea cu mai mult de dou iruri nu este
eficient din punct de vedere al consumului energetic i deci se recomand ca n exploatare s fie
ntotdeauna cel mult dou iruri, celelalte urmnd s fie activate succesiv .
Se va proiecta n continuare numai modelul zcmntului pe care funcioneaz dou
iruri simultan, indiferent de numrul de iruri proiectate n vederea exploatrii acestuia.
Astfel, distana de la conturul iei/ap pe culcu la primul ir de sonde de extracie este:

1 = 1.05 = 1.05 155 = 162.75 m

iar distana dintre penultimul ir i ultimul ir va fi :

= 0.95 = 0.95 155 = 147.25 m

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :

= 2

unde :
S este limea zonei productive ( fig 4.1 ), respectiv lungimea irului de sonde ;
2 distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare

Pe irurile intermediare ( 2 , 3 , ... , k 1 ) numrul de sonde este acelai. Pe primul ir se

va amplasa un numr mai mic de sonde dect pe celelalte, avnd n vedere c irul 1 va fi inundat
primul i deci, sondele respective vor lucra o perioad mai scurt de timp. Notnd cu 1
numrul de sonde de pe primul ir, avem :

1 = 0.88

Pe ultimul ir se va amplasa un numr mai mare de sonde dect pe celelalte iruri,

deoarece se va inunda ultimul i n faza final a exploatrii va trebui s dreneze ct mai complet
zona productiv. Se noteaz cu numrul de sonde de pe ultimul ir i avem:

= 1.36

Distana dintre dou sonde vecine de pe irurile intermediare se determin cu ajutorul

diagramei din figura 4.2 . De menionat c, n diagram, are semnificaia de raz redus a
sondei. Se calculeaz cu expresia : lg(a/rs) i, din punctul corespunztor acestei valori de pe
abscis se duce o vertical pn la intersecia cu semidreapta nr. 2. De aici se duce o paralel la

abscis i se citete pe ordonat valoarea raportului . Cunoscnd raza redus a sondei ,

rezult semidistana dintre dou sonde . Sondele laterale se vor amplasa la o distan fa de
faliile 1 , respectiv 2 ( fig 4.1 ) si la 2 ntre ele .

30
Fig. 4.2 Diagram pentru determinarea distanei dintre sonde

31
 Cunoscnd diametrul coloanei de exploatare ( ), se poate determina raza sondei de
extracie.
diametrul sondei
1
= 5 2 in = 13.97 cm
diametrul sapei
= 7 in = 17.78 cm

Raza sondei : = 2 = 8.89 cm

Tabelul 4.1
Valori pentru determinarea razei reduse a sondei
l 4.7 4.7 4.7 4.7 4.7
d 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
n 46 42 38 32 26
0.117 0.186 0.241 0.227 0.180

Calculul razei reduse a sondei se face pe baza datelor din tabelul de mai sus i cu ajutorul
relaiei propuse de Sciurov.
Relaia de calcul la razei reduse este:

425
= ln [( +1.5 ) + 0,6]

Unde : raza sondei dup sap, n cm

raza redus a sondei
l lungimea canalului perforaturii realizate n strat , n cm
n numrul de perforaturi pe metru liniar de coloan
d diametrul perforaturii , n cm

425 425
1= ln(8,89) [( 4,7+1.5 )46 0,4 + 0,6]= 2.18 [114.08+0.6 ] = 2.18 4.32 = -2.14

1 = eln rrs1= e2.14 =0.117 cm

425 425
= ln(8,89) [( 4,7+1.5 )42 0,5 + 0,6]= 2.18 [130.2 + 0.6] = 2.18 3.86 = 1.68

2 = = eln rrs2= e-1.68 =0.186 cm

425 425
= ln(8,89) [( 4,7+1.5 )38 0,6 + 0,6] = 2.18 [141.36 + 0.6] = 2.18 3.6 = 1.42

3 = eln rrs3= e-1.42 =0.241 cm

425 425
= ln(8,89) [( 4,7+1.5 )32 0,7 + 0,6]= 2.18 [138.8 + 0.6] = 2.18 3.66 = 1.48
4 = eln rrs4= e-1.48 =0.227 cm

32
 425 425
= ln(8,89) [( 4,7+1.5 )26 0,8 + 0,6]= 2.18 [128.96 + 0.6] = 2.18 3.89 = 1.71

5 = eln rrs5= e-1.71 =0.180 cm

Se alege valoarea cea mai mare pentru , respectiv combinaia optim .

= 0.241 cm

Pentru determinarea numrului de sonde pe fiecare ir se citete din aceeai

diagram(4.2) valoarea expresiei :

15500
= = 4.8
0.241

Se citete din diagrama (4.2) valoarea raportului:

= 2 104 = 0.241 2 104 = 4820 cm = 48.20 m

Se calculeaz distana dintre sonde :

2 = 96.4 m ; la scara hrii

2 = 1.93 cm ( distana dintre sonde ) ;

Numrul de sonde de pe irurile intermediare se calculeaz cu relaia :

1100
= 2 = = 11.51 sonde
96.4
s=222 mm
s=222*5=1110 mm
Numrul de sonde pe primul ir se calculeaz cu relaia :

1 = 0.88 = 0.88 11.51= 10.1210 sonde pe irul 1

Numrul de sonde pe ultimul ir se calculeaz cu relaia :

2 = 1.36 = 1.36 11.51 =15.65 16 sonde pe irul 2

Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 1 :

33
 1110
1 = 2 = 2 10 = 55.5 m
1

1 = 11.1 ( )
Se recalculeaz semidistana ntre sonde pe irul 2 :

1105
2 = 2 = 2 16 = 34.68 m
2

2 = 6.93 ( )

a 1 2 1 21 1 2 22 2
m m m - - m m - m m
m 155 162.75 147.25 11.5 10 111 55.5 16 69.36 34.68
mm 31 32.55 29.45 22.2 11.1 13.87 6.93

( Se face amplasarea sondelor la scar pe hrtie milimetric )

34
 CAPITOLUL V

CALCULUL DEBITELOR POTENIALE

Debitul unei sonde perfecte din punct de vedere hidrodinamic, adic perfect dup modul
i gradul de deschidere se poate calcula cu relaia:
2
=

ln

unde: permeabilitatea efectiv fa de iei- pe zcmnt(mD)

permeabilitatea absolut
grosimea efectiv a stratului saturat cu iei pentru fiecare sond(cm)
cderea de presiune strat-sond(bar) =
vscozitatea dinamic a ieiului(cP)
raza redus a sondei (cm)
factorul de volum al ieiului
- raza de contur(raza de influen a sondei), semidistana dintre dou sonde situate pe
aceiai falie () sau dac sonda este apropiat de falie se ia dublul distanei pna la falie(cm).
= (0,6 0,8) = 0,7 599.2 = 419.44
=
Valorile i se citesc pe curbele de comportare din tema de proiect.

Sonda 605
p = 1 bar
2 2 419.44 1015 16 1 105 86400
605 = =
50
ln 2.5 103 1.196 ln
0,241 102
= 137.38 cm3/s =11.87 m3/zi
p = 1,5 bar
=206.07 cm3/s =17.8 m3/zi
p = 2 bar
=27..76 cm3/s =23.74 m3/zi

35
 p = 2,5 bar
=343.45 cm3/s =29.67 m3/zi

Sonda 641
p = 1 bar
2 2 432.42 1015 45 1 105 86400
641 = =
50.22
ln 2.5 103 1.196 ln
0,241 102
=386.25 cm3/s =33.372 m3/zi
p = 1,5 bar
=579.37 cm3/s =50.058 m3/zi
p = 2 bar
=772.495 cm3/s =66.744 m3/zi
p = 2,5 bar
=965.18 cm3/s =83.43 m3/zi

Sonda 656
p = 1 bar
2 2 432.42 1015 13 1 105 86400
656 = =
50
ln 2.5 103 1.196 ln
0,241 102
=111.63 cm3/s =9.645 m3/zi
p = 1,5 bar
=167.36 cm3/s =14.46 m3/zi
p = 2 bar
=223.26 cm3/s =19.29 m3/zi
p = 2,5 bar
=279 cm3/s =24.11 m3/zi

36
Sonda 676
p = 1 bar
2 2 432.42 1015 46 1 105 86400
676 = =
79.28
ln 2.5 103 1.196 ln
0,241 102
=519.71 cm3/s =44.9 m3/zi
p = 1,5 bar
=779.5 cm3/s =67.35 m3/zi
p = 2 bar
=1039.34 cm3/s =89.8 m3/zi
p = 2,5 bar
=1299.18 cm3/s =112.25 m3/zi

=
=1

(1) =1154.93 cm3/s =99.787 m3/zi

(1,5) =1732.257 cm3/s =149.668 m3/zi
(2) =2307.869 cm3/s =199.574 m3/zi
(2,5) =2887.25 cm3/s =249.46 m3/zi

37
 Datele se centralizeaz n tabelul 5.1

k
Sonda nr.
mD cm cm bar cm3/s m3/zi
1 137.38 11.87
605 432.42 1600 5000 1,5 206.07 17.8
2 274.76 23.74
2,5 343.45 29.67
1 386.25 33.372
432.42
641 4500 5022 1,5 579.37 50.058
2 772.495 66.744
2,5 965.18 83.43
1 111.63 9.645
432.42
656 1300 5000 1,5 167.36 14.46
2 223.26 19.29
2,5 279 24.11
1 519.71 44.9
432.42
676 4600 7928 1,5 779.5 67.35
2 1039.34 89.8
2,5 1299.18 112.25

Tabelul 5.1

5.1. Calculul cumulativului de iei i al factorului de recuperare

Rezervele se exprim n condiii standard. Se raporteaz rezervele calculate n condiii de

zcmnt la factorul de volum al ieiului, considerat la presiunea iniial 0 0 . Estimarea ct
mai exact a rezervelor este n funcie de cantitatea estimat a parametrilor indicai.
Rezerva de iei se calculeaz cu urmtoarea relaie:
1
= (1 )
0

38
 1
= 835450 31 0,2136 (1 0,34)
1,186
= 3 656 143.58 m3

Cumulativul de iei anual se calculeaz cu relaia:

= 365
(1) = 99.787 365 = 36422.253
(1,5) = 149.668 365 = 54628.823
(2) = 199.574 365 = 72844.513
(2,5) = 249.46 365 = 91052.93

Pentru a vedea eficiena n timp a procesului de exploatare, n funcie de debitele

poteniale se va calcula un factor de recuperare . Factorul de recuperare ntr-un an este
considerat ca avnd valori cuprinse ntre 2 i 3 %. Acest factor se va calcula cu urmtoarea
formul:

=

(1) = 0,00.996 = 0.9961%
(1,5) = 0,01494 = 1,494%
(2) = 0,0199 = 1.99%
(2,5) = 0,0249 = 2.49%

39
 Tabelul 5.2.

bar m3/zi m3 %
1 99.787 36422.25 0.99
1,5 149.668 54628.82 1.494
2 199.574 72844.51 1.99
2,5 249.46 91052.9 2.49

Se alege debitul de iei a crei valoare se ncadreaz pentru ntre 2 i 3 %.

=249.46m3/zi

40