Sunteți pe pagina 1din 33

Universitatea Petrol Gaze din Ploiesti

PROIECT LA
PROIECTAREA EXPLOATARII ZACAMINTELOR
DE HIDROCARBURI FLUIDE

Student:
Georgescu Gheorghe Adrian
Anul: IV
Grupa:5

Ploiesti - 2015

CUPRINS PARTEA 1
INTRODUCERE
CAPITOLUL.I
MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI
1.1 HARTA STRUCTURALA ( CU IZOBATE ) A ZACAMANTULUI
1.2 FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI-APA
1.3 INTRODUCEREA SECTIUNILOR GEOLOGICE
1.4 DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU FLUIDE
1.5 CALCULUL ARIEI ZONEI PRODUCTIVE
1.6 CALCULUL GROSIMII MEDII A STRATULUI IN ZONA PRODUCTIVA
CAP.II.
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1 CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI CARACTERISTICI
COLECTORULUI
2.1.1 POROZITATEA - m
2.1.2 PERMEABILITATEA k
2.1.3 SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA
2.1.4 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCII
2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI
2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI
CAP.III.
PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID
3.1 PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI RATIA DE SOLUTIE
3.1.2 FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI
3.1.3 VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI
3.1.4 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE A TITEIULUI
3.2 PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT
3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT
3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT
3.2.3 COEFICIENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE
CAP.IV.
STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE
EXPLOATARE
4.1 AMPLASAREA SONDELOR PE ZACAMINTE DE TITEI TIP BANDA LINIARA CU
ACVIFER ACTIV

INTRODUCERE
Petrolul, in pofida unor previziuni, a ramas principala sursa de
energie si cea mai importanta sursa de materii prime pentru industria
petrochimica si va mai ramane probabil o perioada insemnata de timp si de
acum incolo ori se stie resursele de petrol ale Terrei nu sunt inepuizabile.
Descoperirea de noi zacaminte petrolifere nu va putea compensa multa vreme
ritmul epuizarii resurselor cunoscute in prezent de altfel in Romania productia
de hidrocarburi fluid este de cativa ani buni in declin.
Pe de alta parte factorii de extragere realizati astazi in Romania si
chiar si pe plan mondial, au valori destul de modeste in special in cazul
zacamintelor exploatate pe baza energiei proprii, dar si in cazul zacamintelor
la care se aplica diverse tehnologii de completare a energiei de zacamant.
Cauzele sunt atat de natura obiectiva, legate de conditiile de zacamant cat
mai ales de natura subiectiva asociate de variante de exploatare si
tehnologiile de lucru adoptate.
Se poate spera totusi intr-un reviriment al productiei de hidrocarburi
in Romania, dar numai in cazul miscarii mai active a ingineriei de zacamant.
Aceasta inseamna intocmirea unor proiecte de exploatare care sa indice
varianta optima de exploare pentru fiecare zacamant in parte.
In cazul zacamintelor noi nu trebuie inceputa exploatarea industriala
pana ce nu se determina exact capacitatea energetica a acestora, forma
predominanta a energiei de zacamant, cea care va determina fixarea
regimului de exploatare. Daca conditiile de zacamant o impun este preferabil
sa se faca completarea energiei de zacamant inca din faza primara a
exploatarii si sa se evite pe cat posibil intrarea in domeniul eterogen al curgerii
hidrocarburilor in mediul poros.
In ceea ce priveste zacamintele aflate in fazele secundare sau tertiala
a exploatarii, zacamintele epuizate din punct de vedere energetic, dar care
mai contin un procent insemnat de hidrocarburi , se ridica problema alegerii
celor mai potrivite metode conventionale sau neconventionale in vederea
maririi factorului final de recuperare.
Eficenta exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide este
influentata nu in mica masura, de modul de traversare a stratului productive,
de modul de constructie, amplasarea sondelor de extractie si a celor de
injectie, de aceea este necesar ca orice inginer de foraj-extractie sa priveasca
activitatea proprie prin prisma corelatiei acesteia cu celelalte activitati
complementare pe care le desfasoara colegii sai. Prezenta la care este
elaborata in conformitate cu programa analitica de la facultatea de inginerie a
Petrolului si Gazelor din cadrul Universitatii PETROL-GAZE din Ploiesti.

CAPITOLUL .I.
MODELUL GEOMETRIC AL ZACAMANTULUI.
Zacamantul de hidrocarburi fluide este un sistem fizico-chimic
alcatuit dintr-un mediu solid poros-permeabil si un mediu fluid format din
sistemele de hidrocarburi si apele de zacamant.
Un zacamant de hidrocarburi fluide ocupa un volum bine determinat
in scoarta terestra. El este delimitat in acoperis si culcus de strate
impermeabile, iar lateral de accidente tectonice si/sau litologice.
In general, zacamintele de hidrocarburi fluide sunt alcatuite din 2
zone distincte, zona saturata cu hidrocarburi numita zona productiva si o zona
saturata 100% cu apa-acviferul adiacent care poate lipsi in anumite cazuri.
In vederea exploatarii, un zacamant trebuie delimitat atat in
suprafata ( in plan orizontal ) cat si grosimea stratului. De asemenea trebuie
facuta o delimitare exacta a celor 2 zone zona productiva si acviferul
adiacent.
Dupa forma zacamantului si tipul capcanei, zacamintele pot fi:
zacaminte stratiforme masive delimitate litologic, combinate si subtile
indiferent de tipul capcanei, in proiectarea exploatarii se opereaza cu doua
forme geometrice de baza.

a. zacaminte in forma de banda liniara,care admit o simetrie liniara

zacaminte de forma circulara care admit o simetrie radiala.

In natura nu intotdeauna zacamintele se incadreaza perfect in una


din cele doua forme geometrice de baza mentionate, in aceasta situatie se
va aproxima forma reala a zacamantului la una din cele doua forme
geometrice de baza specificate mai sus, obtinandu-se astfel modelul de
zacamant.

1.1

HARTA STRUCTURALA ( CU IZOBATE ) A ZACAMANTULUI

Harta structural ( harta cu izobate ) reprezinta proiectia in plan


orizontal a punctelor de intersectie intre diverse plane izobatice si un plan
reper, ca plan reper se va lua intrarea in stratul productiva.
Harta structural poate fi construita pe baza sectiunilor geologice
sau prin metoda triadelor. In acest caz s-a adoptat motoda triadelor.
Aceasta presupune alegerea stratului reper, intrarea in stratul productive,
intrarea ce se determina pe baza diagrafiilor geofizice ale sondelor.
Adancimile reperului citite pe diagrafii sunt in cote absolute care vor fi
raportate la un reper unic, adica nivelul marii. Astfel din aceste cote absolute
se va scadea elevatia sondelor si se obtin cotele izobatice.
Cotele determinate pe diagrafii nu coincid intodeauna perfect cu
cele reale din strate,abaterea fiind in functie de tipul dispozitivului utilizat de
grosimea stratului poros, de marimea rezistivitatii. Pentru fiecare situatie in
parte se utilizeaza relatii analitice care permit efectuarea corectiilor
necesare. In acest caz se vor ignora aceste decalaje.
Modul de lucru:

Se alege ca reper, intrarea in stratul productive;


Se trec pe harta cotele izobatice ale reperului, citite din diagrafii
(anexele 2,3).din diagrafii pentru fiecare sonda in parte;
Se unesc punctele cate trei;
Se cauta puncte de valori egale pentru aceste drepte ( linii paralele )

CALCULUL ADANCIMILOR IZOBATICE

Sonda

COTE ABSOLUTE

COTE IZOBATICE

Num
ar
781

Ha

Hc

Ht/a

1260

1307

782

1268

1311

720

1405

108

1400

h
Ha*

Hc*

Ht/a*

95

1165

1212

47

129

1139

1182

43

1445

1436

200

1205

1245

1236

40

1444

1417

185

1225

1259

1232

44

20 m.18 mm
X m..1 mm
1 mm = 1,11 m
Ha*=Ha-E
Hc*=Hc-E
Ht/a*=Ht/a-E
h= Hc-Ha

Sonda 781:
Ha*= Ha E = 1260-95=1165m
Hc*= Hc E = 1307-95=1212m
Ht/a*= Ht/a E = 0
h = Hc Ha= 1307-1260=47m
Sonda 782:
Ha*= Ha E = 1268-129=1139m

Hc*= Hc E = 1311-129=1182m
Ht/a*= Ht/a E = 0
h = Hc Ha= 1311-1268=43m
Sonda 720:
Ha*= Ha E = 1406-200=1206m
Hc*= Hc E = 1445-200=1245m
Ht/a*= Ht/a E = 1436-200=1236m
h = Hc Ha= 1445-1405=40m
Sonda 108:
Ha*= Ha E = 1405-185=1220m
Hc*= Hc E = 1444-185=1259m
Ht/a*= Ht/a E = 1417-185=1233m
h = Hc Ha= 1444-1400=44m
Unde:
Ha cotele in acoperis absolute masurate pe diagrafii;
Ha* - cotele in acoperis izobate;
Hc cotele in culcus absolute masurate pe diagrafii;
Hc* - cotele in culcus izobatic
Ht/a cotele limita titei/apa absolute masurate pe diagrafii;
Ht/a* - cotele limita titei/apa izobatice.
E elevatiile sondelor respective.
Dupa determinarea acestor valor s-au facut interpolarile din care au rezultat
harta cu izobate a zacamantului ( anexa nr 5 ).
1.2

FIXAREA LIMITEI INITIALE A CONTACTULUI TITEI/APA

Limita hidrocarburi/apa se determina tot din diagrafii, pe baza


curbelor de rezistivitate. In realitate nu exista un plan orizontal de saturatie
intre care fluidele respective, ci mai degraba o zona de tranzitie
hidrocarburi/apa. A carei grosime este in functie de structura spatiului poros
si de diferenta de masa specifica dintre cele 2 fluide din zacamant. Totusi
pentru simplificare se admite existenta planurilor orizontale de separare a
fluidelor existente in zacamant.
Aceasta limita hidrocarburi/apa prezinta doua contacte cu stratul de
productie, un contact pe acoperis si un contact pe culcus. Protectia acestor
doua contacte pe harta cu izobate prezinta la randul ei doua contururi: un
contur interior ( pe culcus ) si unul pe exterior ( pe acoperis ). intre cele doua
contururi se gaseste asa numita zona de contact in problemele de evaluare a
resurselor si rezervelor de hidrocarburi, de urmarire a deplasarii liniei in
timpul exploatarii, se opereaza cu un contur mediu, numit contur de calcul
sau contur de lucru (anexa nr.5)
Se traseaza limita titei-apa la adancimea Ht/a=m

1.3

INTOCMIREA SECTIUNILOR GEOLOGICE

Seciunile geologice sunt reprezentri n plan vertical a stratelor


geologice . Cele mai adecvate sunt seciunile transversale , deoarece ofer o
imagine mult mai realist asupra nclinrii stratului dect seciunile
longitudinale, in plus aceasta evideniaz limitele hidrocarburi/ap i/sau
iei/gaze . n cazul de fa s-au ntocmit pe baza hrii structurale ( anexele
nr. 6,7 ) .
1.4 DETERMINAREA GROSIMII DE STRAT EFECTIV SATURAT CU
FLUIDE
Complexul productiv include i intercalaii de strate impermeabile ,
care trebuiesc puse n eviden i nlturate de la grosimea total a
stratului .
Pentru acest lucru se ia fiecare diagrafie n parte i se analizeaz . Se
identific i se noteaz stratele care compun obiectivul . Grosimea se

msoar att dup curba de potenial standart ( PS ) ct i dup cea de


rezistivitate ( ) , apoi se face media .

Sonda 781
Strat
a
b
hef:20
Sonda
Sonda

Sonda782

Ps

hef

18
-

22
-

hef*
20

Strat

720
108

Strat
Ps
a

hef*
hef

hef

18

hef*

hef
Ps

a
23
b
15
hef:35

hef*

16
-

19,5
15

10.5

hef:12
Strat

Ps
a
1.5b
hef:14

4
15

4
4

4
9,5

Dupa determinarea grosimii


efective acestea se vor reprezenta pe
sectiunile geologice.
CALCULUL ARIEI ZONEI
PRODUCTIVE

Aria zonei productive se determina masurand pe harta cu izobate


( anexa 5 ) aria trapezului cuprins intre faliile F1, F2, F3 si limita titei-apa de
calcul.
Pentru determinarea ariilor s-au impartit zonele respective in
triunghiuri iar ariile s-au calculat cu urmatoarea formula:
A=

bi
2

Unde: - b baza triunghiului


- i inaltimea triunghiului ( citite pe harta ).
Tinand cont de scara hartii cu izobate ( anexa 5 ) rezulta aria zonei
productive.
Sonda 782

A 1782=

1134 2
25=59325m2
2

A 2782=

52225
2
25=146250 m
2

AT 782= A1+A2 =

59325+146250=205575 m

Sonda 108
1409
2
A 1108=
25=15750 m
2
A 2108=

14052
2
25=9 1000 m
2

AT 108= A 1+ A 2=15750+ 91000=106750 m2

Sonda 720
23360
A 1720=
25=1 74750m2
2
A 2720=

14349
25=88325m 2
2

AT 720= A 1+ A 2=174750+ 86325=2 63075 m

Sonda781
15470
A 1781=
25=13475 m 2
2
A 2781=

13366
25=109725 m2
2

AT 781=1 23200

Aria zonei productive:


2
Ap= AT 782+ AT 108+ AT 720+ AT 781=205575+106750+ 263075+ 109725=685125 m
Ap=6 85125 m

hiAi

hmedz = i=1 n

Ai

20557540+10675019+ 26307512+12320020 15582107


=
=22,71m
205575+106750+263075+1 23200
654762

i=1

hmedz =22,71m
1.6 CALCULUL GROSIMI MEDII A STRATULUI IN ZONA PRODUCTIVA
Pentru determinarea grosimii medii a stratului in zona productiva se
foloseste relatia:
n

hiAi

hz= i=1 n

Ai

( h 1A 1 ) + ( h 2A 2 )+ ( h 3A 3 ) + ( h 4A 4 )
A 1+ A 2+ A 3+ A 4

i=1

hz=69.20 m

CAPITOLUL.II.
PROPRIETATILE MEDIULUI POROS
2.1 CALCULUL MARIMILOR MEDII ALE PARAMETRILOR FIZICI
CARACTERISTICI COLECTORULUI
Pentru determinarea marimilor medii a parametrilor fizici ai
colectorului ( porozitate, permeabilitate, saturatia in apa reductibila,
coeficent de compresibilitate al rocii.) se vor folosi datele din carote din
tabelul 1.Pe baza diagrafiilor geofizice ( anexele nr. 2,3) se pozitioneaza
carotele pe sectiunile geologice ( anexele 6,7 ). Se calculeaza o marime

medie ponderata cu grosimea punctului (

ha , hb , hc

). Daca intr-un pachet

avem mai multe carote se face media aritmetica a parametrului fizic


respectiv.
Valoarea medie pe zacamant se calculeaza ca medie aritmetica.
Modul de lucru este valabil atat pentru determinarea porozitatii cat
si a permeabilitati si a saturatiei in apa ireductibila.
2.1.1 POROZITATEA m
Porozitatea este proprietatea rocii de a rezenta spatii libere numite
pori sau fisuri. Acest parametru masoara capacitatea rocii de a inmagazina
fluide. In probleme de proiectare se lucreaza cu doua tipuri de porozitati;
mef

Porpzitatea efectiva (

si volumul brut al sistemului roca-pori


md
Porozitatea dinamica (
) utilizata in problemele de dislocuire a

) definite ca raportul dintre volumul de pori

titeiului de catre alt fluid. Acesta se poate defini ca produsul dintre


porozitatea efectiva si un coeficent al utilizarii spatiului de pori ( ) ,
care ia in consideratie faptul ca in conditii reale de zacamant agentul
de dislocuire nu spala complet titeiul din spatiul poros.
Cunoasterea porozitatii efective este necesara in calculele de
evaluare a resurselor de hidrocarburi, la stabilirea capacitate energetice a
zacamantului. La alegerea metodei de intensificare sau inbunatatire a
recuperarii, orozitate se poate determina prin medote fizice ( masuratori pe
carote ) si prin metode geofizice ( din curbele de rezistivitate ).
POROZITATEA PE SONDA
n

mihi

ms= i=1 n

hi
i=1

unde: - mi porozitatea masurata din carote


- hi grosimea pachetului de roca ( a,b,c..etc )
Sonda 108
19,83,5+19,514
ms 108=
=20,1
17
Sonda 782
19,623+15,813
ms 782=
=18,2
36

Sonda 781
18,518,5
ms 781=
=18
19
Sonda 720
2011
ms 720=
=20
11
POROZITATE MEDIE PE ZACAMANT
n

msiAi

M medz= i=1 n

Ai
i =1

Unde: - ms porozitatea pe sonda


- Ai aria suprafetei din jurul sondei
20,182125+18,2272775+ 18133450+20+ 166412 9813749,5
Mmedz=
=
=18,8
272775+82125+166412+133450
654762
2.1.2 PERMEABILITATEA k
Permeabilitatea poate fi definita in general ca proprietatea unui
mediu ce permite curgerea fluidelor prin el. In proiectarea exploatarii se
opereaza cu toate cele trei categorii de permeabilitate cunoscute: absoluta,
efectiva, relativa.
Permeabilitatea absoluta a unui colector reprezinta permeabilitatea
masurata fata de o faza cand porii rocii sunt saturati numai cu fluidul.
Permeabilitatea efectiva este permeabilitatea masurata fata de o
anumita faza cand in porii rocii sunt prezente doua sau mai multe faze. Din
acest motiv i se mai spune si permeailitate de faza.
Permeabilitatea relativa se exprima ca raport intre permeabilitatea
efectiva si cea absoluta, pentru acelasi zacamant, se poate vorbi de
asemenea de o permeabilitate relative fata de apa si e permeabilitatea
relative faza de gaze
In acest capitol ne intereseaza determinarea permeabilitatii
absolute pe zacamant. In general rocile prezinta anizotropie ce priveste
permeabilitatea , adica permeabilitate prezinta valori diferite si diverse
directii in zacamant. Astfel, se va defini permeabilitatea paralela cu directia
de sedimentare (stratificare) numita adesea permeabilitatea orizontala si o
permeabilitate perpendicular pe directiile de stratificare numita si
permeabilitatea verticala. In cele mai multe cazuri valorile celor doua
permeabilitati difera sensibil. Cum curgerea fluidelor in zacamant este
spatiala in ecuatiile de miscare se utilizeaza o valoare medie pe zacamant,
intre cele doua permeabilitati.

Ca si in cazul porozitatii determinarea se va face in vazul de fat ape


baza determinarilor din carote.
PERMEABILITATEA PARALELA PE SONDA
n

K ihi

K s= i=1

hi
i=1

Unde: -

- permeabilitatea paralela pe sonda;

- Hi grosimea pachetului de roca ( a,b,cetc)


Sonda 108
6933,5+60114
K s 108=
=637,6 mD
17
Sonda 782
57423+3,213
K s 782=
=367,8 mD
36
Sonda 781
520,618,5
K s 781=
=506,9 mD
19
Sonda720
483,511
K s 720=
=483,5 mD
11
PERMEABILITATEA PERPENDICULARA PE SONDA
n

hi
K s=

i =1

hi

K i
i=1

Sonda 108
K s 108=

17
=405.7 mD
3,5 14
+
484 403

Sonda 782
K s 782=

36

23 13
+
400 263

=339,6 mD

Sonda 781
K s 781=

19
=426,5 mD
18,5
415,3

Sonda 720
K s 720=

11
=393,2 mD
11
393,2

PERMEABILITATEA MEDIE PE SONDA


K s+K s
Kmeds=
2
Sonda 108
Kmeds 108=
Sonda782
Kmeds 782=
Sonda781
Kmeds781=
Sonda 720
Kmeds 720=

637,6+ 405,7
=521,6 mD
2
367,8+339,6
=353,7 mD
2
506,9+ 426,5
=466,25 mD
2
483,5+393,2
=438,35 mD
2

PERMEABILITATEA MEDIE PE ZACAMANT


n

kmedsAi

kmedz= i=1

Ai
i=1

Unde: - kmeds permeabilitatea medie pe sonda


- kmedz permeabilitatea medie pe zacamant
52182125+353,7272775+ 466,25133450+ 438,35166412 274435405.2
Kmedz=
=
=419,1 m
272775+ 82125+166412+ 133450
654762

2.1.3 SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA Sai


In pori rocii colectoare pot fi prezente urmatoarele fluide: apa, titei
si gaze, prin urmare , se poate vorbi de o saturatie in apa, o saturatie in titei
si o saturatie in gaz. Numeric saturatia se exprima ca raport intre volumul de
fluid din pori si volumul respectiv din pori si pot lua valori intre 0 si 1
respectiv intre 0% si 100%. Intr-un anumit volum deseori pot coexista toate
cele trei faze. Saturatia in apa ireductibila pentru un anumit zacamant
ramane invariabila in procesul de exploatare.
Cunoasterea saturatiilor in fluide este foarte importanta la
evaluarea resurselor si a rezervelor de hidrocarburi, la prevederea
comportarii zacamintelor in exploatare. Determinarea se poate face cu
ajutorul metodelor fizice ( determinari in laborator, carote mecanice ), prin
metode geofizice ( din curbele de rezistivitate sau prin calculi pe baza
ecuatiilor de bilant folosindu-se datele de productie ).
Saturatia in apa ireductibila ia valori cuprinse intr-un domeniu
foarte larg in functie de compozitia chimico-mineralogica a rocilor colectoare,
de structura porilor, capacitatea de udare a rocilor. Pentru calculul acestor
saturatii se apeleaza la niste relatii similar cu cele folosite la determinarea
porozitatii.
SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA PE SONDA
Saturatia pe sonda x
n

Saiihi

(Sai) s= i=1

hi
i=1

Unde: -

(Sai)s

- saturatia in apa ireductibila, pachetul de grosime medie hi

- hi grosimea medie a pachetului (a,b,c.etc)


Sonda 108
25,83,5+10014
Sais 108=
=87,7
17
Sonda 782
45,323+10013
Sais 782=
=65
36
Sonda 781
74,518,5
Sais 781=
=72,5
19
Sonda 720

Sais 720=

22,711
=22,7
11

SATURATIA IN APA IREDUCTIBILA MEDIE PE ZACAMANT


n

SaisAi

Sai medz = i=1

Ai
i=1

Unde: - Sais saturatia ireductibila pe sonda


- Ai aria suprafetei in jurul sondei
87,782125+ 65272775+72,5133450+22,7166412 38385414.9
Sai medz =
=
=58,62
6272775+82125+166412+133450
6554762

2.1.4 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL ROCI -

Coeficentul de compresibilitate este parametrul prin intermediul


caruia se exprima
elasticitatea rocilor colectoare, elasticitatea ce
are o pondere importanta in cadrul fortelor care determina deplasarea
fluidelor prin mediul poros. Coeficentul de compresibilitate este definit ca
raport al variatiei volumului si presiunii volumului insusi si anume:
1
dV
V
r=
,
dP

la T = ct.

Se opereaza in mod usual cu un coeficent de compresibilitate al


rocii si cu un coeficent de compresibilitate al porilor intre cei doi exista o
legatura.
r=m p
Unde:
r coeficentul de compresibilitate al rocii;
p coeficentul de compresibilitate al porilor;
Mmedz porpzitatea medie in zona productive.
Valoarea coeficentului de compresibilitate pentru roca se poate lua
in lipsa unor determinari pe carote intre 1*10-10 1/Pa si 2*10-10 1/Pa in cazul
rocilor plastice (nisipuri).
Pentru rocile elastoplastice (gresi, calcare )se poate utiliza diagram din fig.2
pentru determinarea coeficentului de compresibilitate al porilor (10-10 Pa-1)

Diagram pentru estimarea coef de compres al porilor pt gresii si calcare


p se citeste din diagram din fig.2
r=1,31010 Pa1
p=

r 1,31010
=
=6,91010 Pa1
m
0,188

2.1.5 CALCULUL VOLUMULUI BRUT AL REZERVORULUI


Vb= Aphz =14749900 m3
Unde:
Vb volumul brut al zonei productive;
Ap aria productive;
Hz grosimea medie a zacamantului in zona productiei.
2.1.6 CALCULUL VOLUMULUI DE PORI AL REZERVORULUI
Roca colectoare are proprietati de a prezenta pori si fisuri.
Determinarea volumului de pori al rocii rezervorului este absolut necesara
pentru evaluarea in continuare a resursei geologice de gaze. Pentru
determinarea acestui volum se va folosi urmatoarea formula:
Vp=VhM medz
Unde:
Vp volumul de porii ai rocii;
Vb volumul brut al zonei productive;
Mmedz porozitatea medie in zona porductiva

2.1.7 CALCULUL REZERVEI DE TITEI


( 1Sai )1
N= Aph zM medz
[m3]
bt 0
1
N = 654762*23,7*0,188*(1-0,5862)* 1,194

= 1011057,42 m3

Unde:
N rezerva de titei;
Ap aria productive;
Vb volumul brut al zonei productive;
hz grosimea medie a zacamantului;
Mmedz porozitatea medie pe zacamant;
Sai saturatia in apa interstitial pe zacamant;
bt0 factorul de volum al titeiului la presiunea initiala;
P0=110
Psat=90
2.1.8 CALCULUL REZERVEI DE GAZE
M=Nr 0 Nm 3
M=1011057,42*75= 75829306,5 N m3
Unde:
N rezerva de titei;
r0 ratia de solutie la presiunea initiala;

PROPRIETATILE MEDIULUI FLUID


3.1 PROPRIETATILE TITEIURILOR
3.1.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN TITEI - RATIA DE SOLUTIE rs
Ratia de solutie se defineste ca find cantitatea de gaze in m3 N/m3
dizolvata intr-un m3 de titei in conditii de zacamant.
Se citeste din diagram din anexa 4
FACTORUL DE VOLUM AL TITEIULUI - bt
Factorul de volum monofazic al titeiului bt se defineste ca fiind
raportul dintre volumul ocupat de o anumita cantitate de titei in conditii de
zacamant ( deci cu gaze in solutie) si volumul ocupat ce aceasi cantitate de
titei in conditii standard (fara gaze in solutie).

Factorul de volum al titeiului este adimensional supraunitar, valoare


lui depinzand de marimea ratiei de solutie in sensul ca un titei cu ratia de
solutie mare avea si un factor de volum mare.
Din diagrama din anexa 4 se citeste valoarea pt
bts, factorul de volum al titeiului la presiunea de saturatie, ps
bt0 factorul de volum la presiunea initiala, p0
bts = 22
bt0 = 1,194
3.1.3 VASCOZITATEA DINAMICA A TITEIULUI - t
Vascozitatea dinamica a titeiului scade cu cresterea temperaturii.
Intre P0 si Psi vascozitatea titeiului se reduce cu scaderea presiunii ca pentru
orice lichid sub presiune de saturatie, vascozitatea creste cu reducerea
presiunii, fenomen datorat iesirii gazelor din solutie.
Vascozitatea dinamica a titeiului se citeste din diagram din anexa 4
TEMPERATURA DE ZACAMANT
Tz=(Ht/a+Emed)*gradT+Tma
n

Emed = i=1
4

Ht/a=1422
Tz=(Ht/a+Emed)*gradT+Tma=(1235+146,2)*0,03+10= 51 C
Unde:
H t /a limita i ei ap
Emed elevaia medie
gradT = 0,03 C gradientul de temperatur
Tma= 10C temperatura medie anual

Tz = 51 C
P

bt

rs

bar

cP

P0

1,194

77

2,3

Psat

1,20

77

2,2

Pab=20
bar

10,053

11

3,1

3.1.4 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL TITEIULUI - t


Elasticitatea se exprima numeric prin intermediul coeficentului de
compresibilitate al titeiului [t]
Coeficentul de compresibilitate al titeiului se calculeaza cu relatia:
t=

btsbt 0
1,201,94
4
=
=2,510
bts( pops) 1,20(182162)

1=0.179105
t=
n diagrama de variaie avem dou domenii n care factorul de
volum al ieiului , raia de soluie i vscozitatea variaz dupa legi diferite i
anume :
a) ntre presiunea iniial i cea de saturaie
b) ntre presiunea de saturaie i cea de abandonare
pab= 20 bar
p0=162 bar
psat=182 bar
Pentru determinarea legii de variaie se folosesc condiiiile unei
drepte ce trece prin dou puncte:
Cazul 1 p=psat...p0
a) Pentru determinarea legii de variaie a factorului de volum brut
bt0=1.19
btsat=1.20
b tb t 0
p p
b 1,19
182p
= 0
= t
=
btsat bt 0 p0 p sat
1,201,19 182162
bt =1,2810,000005 P
b) Pentru determinarea legii de variaie a vscozitii
t 0 =2,3
tsat =2,2
ttsat
p p sat
2,2
p162
=
= t
=
t 0tsat p 0 psat
2,32,2 182162
t =0,005 P+ 1,39
Cazul 2 p=pab...psat
a)Pentru derminarea legii de variatie a factorului de volum brut

btab =1,053
btsat =1,20
b tb tab
p pab
b 1,053
p20
=
= t
=
btsat btab p sat pab
1,201,053 16220
bt =1,201 P1,74
b)Pentru determinarea legii de variaie a vscozitii:
tab =3,1
tsat =2,2
t tsat
p p
2,2 162 p
= sat
= t
=
tab tsat p sat pab
3,12,2 16220
t =3,2270,006 P
c)Pentru determinarea legii de variaie a raiei de soluie:
rsab=11
rssat=77
r sr sab
p pab
r 11
p20
=
= s
=
r ssat r sab p sat pab
7711 16220
rs =

3.2 PROPRIETATILE APELOR DE ZACAMANT


3.2.1 SOLUBILITATEA GAZELOR IN APA DE ZACAMANT
Solubilitatea gazelor in apa din zacamant este mult mai redusa
decat in titei dar nu este de neglijat
Solubilitatea gazelor in apa mineralizata de zacamant se calculeaza
cu relatia:
x y
GI =G(1
)
1000
Unde:
G solubilitatea gazelor (rs) in apa distilata in m3N/m3, pentru a carui
determinare se poate utiliza diagram din figura 3.1
X mineralizatia (salinitatea) apei in mg.ecv/l determinata prin analiza de
laborator
Y corectia salinitati cu temperature, pentru care se poate folosi diagram din
figura 3.2.
Xs108= 2112,87+314,93+88,18+2501,69+9,93+4,36=5031,96 mgech/l

Xs781=2287,45+349,10+87,46+2705,34+12,67+6,00=5448,02 mgech/l
Y=0.053

Fig.3.1

Fig.3.2 Corectia salinitatii cu temperatura

P=

P 0+ Psat
2

P=

182+162
=172 172105 Pa
2

G=2,51 m3N/m3
5031,960,053
G108=2,51(1
)=2,44 m3 N /m3
10000
G

G=

2,51(1

s781

5448,020,053
3
3
)=2,43 m N /m
10000

G I s 108+G I s 781
=
2

2,44 +2,43
= 2,43
2

3.2.2 VASCOZITATEA DINAMICA A APEI DE ZACAMANT - a


Vscozitatea dinamic a apei de zcmant este un parametru
sensibil n special la variaia structurii. Ea scade cu creterea temperaturii i
crete cu creterea concentraiei n sruri.
Pentru determinarea vscozitii dinamice a apei de zcmnt vom
determina:
SALINITATEA PE SONDA Y
n

i=1

i=1

Yi= yi= mg/l


Sonda 108
Y108 = 48592,4+6311,3+1072,8+88712,4+477,4+266,2=145432,5 mg/l
Sonda 781
Y781 = 52609,20+6996,00+1064,46+95934,00+609,00+366,00 = 457578
mg/l
Y 108+Y 108
Y=
= 301505,58
2
1l ap............1010000 mg.............. 301505,58 mg sruri/l ap srat
100 mg..............Y%
Y= 29,8%
Pentru
Tzac= 51C
Factorul de volum al apei ....=1
Se citeste din diagrama din figura 3.3 valoare vascozitatii dinamice a apei de
zacamant.
a=1,28*10-3 Ns/m2

Fig3.3 Variatia vascozitatii dinamice a apei cu temperature si salinitatea


3.2.3 COEFICENTUL DE COMPRESIBILITATE AL APEI MINERALIZATE Ia
Compresibilitatea apei este influentata de presiune, de
temperatura, de concentratia in electroliti ( mineralizatie ) si de prezenta
gazelor in solutie.
a
Coeficentul
variaza cu temperatura, cu presiunea si cu gradul
de saturatie al apei mineralizate cu gaze.
Coeficentul de compresibilitate al apei mineralizate de zacamant cu
gaze in solutie se poate calcula cu relatia:
'a= a ( 1+ 0,05G ' )
Unde:
a coeficentul de compresibilitate al apei distillate fara gaze in solutie.
a se citeste din diagrama din figura 3.4

GI este solubilitatea gazelor (ratia de solutie) in apa mineralizata de


zacamant
a=4,291010 m2 / N ,
'a=4,29(1+ 0.052,43)=4,81010 m 2 / N ,

CAPITOLUL.IV.
STABILIREA SI AMPLASAREA RETELEI SONDELOR DE EXPLOATARE
Amplasarea rationala a sondelor este acea amplasarea care asigura
productia maxima de titei si cheltuieli minime in acest sens . In practica
exploatarii apar doua situati:

Se da cumulativul pe zacamant si se cere sa se amplaseze sondele de


extractie in asa fel incat sa avem cheltuieli minime.
Se dau resursele materiale si se cere sa se amplaseze sondele in asa
fel incat sa obtinem valoare maxima de productie de titei cu aceste
resurse.

Amplasarea sondelor de titei se face in functie de modul de manifestare


a energiei de zacamant, de regimul tehnologic de exploatare adoptat, de
configuratia geometrica a zacamantului.

4.1 AMPLASAREA SONDELOR PE ZACAMINTE DE TITEI TIP SONDA


LINIARA CU ACVIFER ACTIV
Amplasarea sondelor pe zacaminte de titei tip banda liniara cu
acvifer activ ( fig 4.1 ) se face in siruri ( randuri ) paralele in raport cu
conturul interior ( limita titei/apa pe culcus ), aceasta deoarece sondele se
inunda mai intai pe culcus. Numerotarea sirurilor incepe dinspre conturul
petrolifer( limita titei/apa pe culcus )catre conturul de incheiere(C.I.).
Amplasarea incepe cu fixarea ultimului sir de sonde ( sirul k ):
acesta se fixeaza parallel cu conturul de inchidere al zacamantului la o
distanta de circa 80-100m
O apropiere prin mare a sirului k de conturul de incheiere conduce
la accentuarea fenomenului de interferenta a sirului cu falia respectiva. O
indepartare prea mare a sirului de respectivul contur ar face ca in volumul
situate intre sirul k si conturul de incheiere sa ramana o cantitate substantial
de titei nedrenat de sonde.
Dupa fixarea ultimului sir se masoara distanta d, dintre ultimul sir si
conturul titei/apa pe culcus.

Fig 4.1 Amplasarea sondelor de extractive pe un zacamant


tip banda liniara, cu acvifer activ
Se determina distant dintre siruri
d 370
a= =
=185 m
k
2
d= 74 mm = 74*5 = 370 m
k= 2
d= distant de la Ht/a culcus la ultimul sir de sonde
k= numarul total de siruri
a1= distant de la Ht/a la primul sir de sonde
ak= distant de la primul sir la al doilea sir de sonde
Se recomanda o distant optima intre siruri de 150-200 m. Numarul
de sir va fi in functie de lungimea zonei respective Lp. Distant dintre sirurile
intermediare(2,3 k-1) este aceiasi egala cu a - si rezulta din relatia de mai
sus. Distanta de la ultimul contur titei/apa pe culcus la primul sir se alege
mai mare decat d, avand in vedere ca primul sir este inundat mai repede
decat celelalte. Rezulta ca distanta dintre penultimul sir ( k-1) si ultimul sir
ak 1
(k) va fi
mai mica decat a.
S-a constatat din practica exploatarii ca exploatarea cu mai mult de
doua siruri simultan nu este eficenta din punct de vedere al consumului
energetic si desi se recomanda ca in exploatare sa fie intodeauna cel mult
doua siruri celelalte urmand a fi activate succesiv.
Se va proiecta in continuare numai modelul zacamantului care funcioneaza
cu doua siruri simultan indiferent de numeral de siruri proiecte in vederea
exploatarii acestuia.

Aceste distante de la culcusul titei/apa pe culcus la primul sir de


sonde de extractie este.
a1=1.05a=1.05185=194,25 m=38,85 mm
iar distant dintre penultimul sir si ultimul va fi:
ak 1=0.95a=0.95185=175,75 m=35,15 mm
Numarul de sonde de pe sirurile intermediare se calculeaza cu relatia:
s
n s1 =
2
Unde:
S latimea zonei productive ( fig 4.1) respective lungimea sirului de sonde
2 - distant dintre doua sonde vecine de pe sirurile intermediare.
Pe sirurile intermediare (2.3, k-1 ) numarul de sonde este acelasi.
Pe primul sir se va amplasa un numar mai mic de sonde decat pe celelalte,
avand in vedere ca sirul 1 va fi indundat primul deci, sondele respective vor
ns
lucra o perioada mai scurta de timp. Notand cu
numarul de sonde de
pe primul sir, avem:
n s1 =0.88ns
Pe ultimul sir se va amplasa un numar mai mare de sonde decat pe
celalte siruri, deoarece se va inunda ultimul si in faza finala a exploatarii va
n Sk
trebui sa dreneze cat mai complet zona productive. Se noteaza cu
numarul de sonde pe de ultimul sir si avem:
n s2 =1.36ns
Distanda dintre doua sonde vecine de pe sirurile intermediare se
determina cu ajutorul diagramei din figura 2. De mentionat ca in diagrama
rs
are semnificatia de raza redusa a sondei, se calculeaza expresia
lg (

a
)
r S si, din punctul corespunzator acestei valori de pe abscisa se duce o

verticala pana la intersectia cu semidreapta nr 2. De aici se duce o paralela


i
la abscisa si se citeste pe ordonata valoarea raportului r S . Cunoscand
raza redusa a sondei rrs, rezulta semidistanta dintre doua sonde. Sondele
F1
laterale se vor amplasa la distant fata de faliile
. Respectiv F2. (fig
1.7) si la

2 , intre ele.

Fig 4.2 Diagrama pentru determinarea distantei dintre sonde


Cunoscand diametrul coloanei de exploatare (Dc), se poate
determina raza sondei de extractie.
Dc diametrul coloanei
Dc 5 1/2 in= 13,97cm
Ds diametrul sapei
Ds 7 in= 17.78 cm
RAZA SONDEI
D 17.78
rs = s =
=8.89
2
2

Valori pentru determinarea razei reduse a sondei


l
d
n

4
0,8
20
0,039

r rs

4
0,9
25
0,158

4
1,0
30
0,371

4
1,1
35
0,655

4
1,2
40
0,976

4
1,2
45
1,165

Tebelul 4
Calculul razei reduse a sondei se face pe beza datelor din tabelul
de mai sus si cu ajutorul relatiei propuse de Sciurov
- Relatia de calcul a razei reduse
425
lnrrs=ln rs (
+0.6)
( l +1.5 )nd
Unde :
rs raza sondei dupa sapa, in cm
rrs raza redusa a sondei
l lungimea canalului perforaturilor realizate in strat in cm.
n numarul de perforaturi pe metro liniar de coloana
d diametrul perforaturilor in cm.
lnr rs 1=ln rs (
3,24

r rs 1=e

425
+0.6)
= -3,24
( 4.7+ 1.5 )200,8

=0,039

lnrrs 2=ln rs (

425
+0.6)
= -1,84
( 4.7+ 1.5 )250,9

r rs 2=e1.84=0,158

lnrrs 3=ln rs (

425
+ 0.6)
= -0,990
( 4.7 +1.5 )301

r rs 3=e0,990=0,371
lnrrs 4 =ln rs (

425
+0.6)
= -0,422
( 4.7+1.5 )35,1,1

0,442

r rs 4=e

=0.228

lnr rs 5=ln rs (

425
+0.6)
= -0,024
( 4.7 +1.5 )401,2

r rs 5=e0,024=0.976

lnrrs 6=ln rs (

153

r rs 5=e

425
+0.6)
= -0,153
( 4.7 +1.5 )451,2

=1,165

Se alege valoarea cea mai mare pentru rs respective combinatia optima.


rrs=1,165 cm
Pentru determinarea numarului de sonde pe fiecare sir se citeste din aceasi
diagram (4.2) valoarea expresiei.
a 2100
lg =
=ln1818025,75=4,25
r rs 1,165
Se citeste din diagram (4.2) valoarea raportului
i
=6,5104
r rs
1
=65= i =7572,5 cm=75,725 m
r rs
Se calculeaza distantele dintre sonde
2 1=176,2 m
2 1=35,24 cm( distantadintre sonde )
Numarul de sonde pe sirurile intermediare se calculeaza cu relatia:
s
n s=
2
n s1 =

2467
=16,23 Sonde
275,72

Se admite: 16 Sonde

Numarul de sonde pe primul sir se calculeaza cu relatia:


n s1 =0.88ns
n s1 =0.8816=14,08= Se admite14
Numarul de sonde de pe penultimul sir se calculeaza cu relatia:

n s2 =1.36ns

n s2 =1.3616=21,46= Se admite21

Se recalculeaza semidistanta intre sonde pe sirul 1..


s
2467
1= 1 =
=88,10 m= 88,10 5=17,62 mm
2ns 1 214
Se recalculeaza semidistanta intre sonde pe sirul 2:
s
2450
2= 2 =
=55,68 m= 55,68 5=11,36 mm
2ns 2 214

a1

a2

n s1

n s2

2 1

2 2

194,
25

175,
75

14

21

176,
2

11,3
6

88,1
0

55,6
8