UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

PROIECTAREA PROGRAMULUI DE
CONSTRUCTIE AL UNEI SONDE IN FORAJ PE O
STRUCTURA DIN CADRUL OMV PETROM

Prof. coord:Petre Maria Student: Gheorghe Alin-Marian

Anul: IV
Grupa: 20104

2016
 Cuprins

Capitolul 1: Geologia structurii

1.1.Situarea geografica a structurii

1.2.Stratigrafia si tectonica

1.3.Variatia gradientilor presiunii din pori,presiunii din fluidul de foraj si presiunii de fisurare
in functie de adancime

Capitolul 2: Stabilirea programului de constructie al sondei

2.1.Determinarea numarului de coloane de tubare

2.2.Calculul diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj

2.3.Calculul de rezistenta al garniturii de foraj

Capitolul 3: Fluide de foraj

3.1.Tipurile de fluide de foraj

3.2.Stabilirea densitatii fluidelor de foraj si a programelor reologice

3.3.Calculul volumelor fluidelor de foraj

3.4.Calculul cantitatii de materiale utilizate pt prepararea fluidelor de foraj

Capitolul 4: Tubarea coloanelor de burlane

4.1.Calculul de rezistenta al coloanei de ancoraj

4.2.Calculul de rezistenta al coloanei intermediare

4.3.Calculul de rezistenta al coloanei de exploatare

Capitolul 5: Cimentarea coloanelor de tubare

5.1.Cimentarea coloanei de ancoraj

5.2.Cimentarea coloanei intermediare

5.3.Cimentarea coloanei de exploatare in regim turbulent

 Capitolul 1: Geologia structurii
1.1 Stratigrafia si litologia

Bazinul de sedimentare apartine zonei de acumulare a molasei Carpatice,

subimpartita la randul ei in molasa inferioara si superioara.
Molasa inferioara a avut ca sursa de alimentare materialul terigen din aria carpatica
in cea superioara. Materialul depus este diversificat, frecvent intalnindu-se depozite grosiere
(conglomerate-gresii) pana la (argile-marnoase) carora li se adauga carbuni, tufuri.
Succesiunea stratigrafica tronsonata este constituita din formatiuni de varsta Miocen,
Pliocen.
In cadrul formatiunilor Pliocene au fost semnalate intervale poros permeabile care
alterneaza cu complexe de roci pelitice (marnoase si argiloase) cu rol protector. Meotianul
este dezvoltat in general in facies nisipos, fiind constituit dintr-o alternanta de gresii, nisipuri
marnoase si marne. Grosimea variaza in limite largi ca urmare a unei sedimentari condensate
in unele zone ale bazinului. Pontianul este dezvoltat in facies marnos. Dacianul este constituit
in general din nisipuri si gresii separate de intercalatii marnoase. Grosimea variaza in limite
largi. In zona Cutelor Diapire este legat in zacaminte de hidrocarburi.
Levantinul are in baza un pachet marnos dupa care o serie nisipoasa. Uneori, aceste
nisipuri contin acumulari de sisturi si gaze.

1.2 Tectonica
Structura Barbuncesti face parte din zona subcarpatica a Cutelor Diapire,
aliniamentul sudic, la care sare nu s-a gasit pana in prezent in axa Berca-Barbuncesti-
Ceptura-Urlati-Chitorani-Valea-Orhei. Formatiunile mio-pliocene din aceasta zona formeaza
cute anticlinale si sinclinale normale, asimetrice si faliate, mai accentuate treptat spre sud,
datorita diminuarii fortelor orogenetice combinate de deformarile cutelor diapire. Astfel, la
nord sunt prezente cute faliate cu flancul sudic cazut: Capaceni-Campina-Barbuncesti. La sud
de aceasta se dezvolta cute diapire tipice: Baicoi-Tintea-Moreni la care sarea apare la
suprafata.
Urmeaza cute de sare ramasa la adancime, Filipeste de Padure-Aricesti, si mai la sud
cute la care sarea nu s-a gasit pana in prezent in axul lor: Margineni-Boldesti-Ceptura-Berca.

1.3 Istoricul forajului, completarii si punerii in productie

Pentru atingerea obiectivelor productive in cadrul formatiunilor de varsta Meotian si

Pontian, sondele forate pe structura au avut programul de productie, de constructie, in functie
de adancimea obiectivului si necesitatea tehnica de a inchide complexele gazeifere.

Pe structura Barbuncesti au fost sapate sonde cu urmatorul program de constructie:

a) Sonde cu doua coloane:
Coloana de ancoraj, cu diametrul exterior de 10 si 9 5/8, tubata la 950m si
cimentata la zi;
Coloana de exploatare, cu diametrul de 51/2 (6 5/8) fixata la cca. 2500m si cimentata
la un nivel de 450m;

b) Sonde cu trei coloane:

Coloana de ancoraj, cu diametrul exterior de 13 3/8 (123/4) tubata la 500m si cimentata la

zi;
Coloana intermediara, cu diametrul exterior de 95/8(85/8), fixata la cca. 2500m si
cimentata la 400m;
Coloana de exploatare, cu diametrul de 51/2, fixata la adancimea finala de peste 3100m si
cimentata la cca. 1300m;

Forajul sondei s-a confruntat cu o serie de dificultati, cele mai frecvente fiind pierderi si
ruperi ale garniturii de foraj, pierderi de fluid in formatiunile Levantinului, la densitati mai
mari de 1,20 kg/dm3, strangeri ale gaurii de sonda in formatiunile pontiene.

Inclinarea mare a stratelor a fost cauza tendintei naturale de deviere foarte accentuate,
fapt ce a condus la dese corectari ale gaurii de sonda.

Sondele au fost puse in exploatare prin perforarea intervalelor de interes cu perforaturi cu

jet, iar pornirea sondelor s-a facut prin inlocuirea fluidelor cu apa sarata si pistonare.

Deschiderea complexelor productive s-a facut neselectiv, sonda devenind o cale de

comunicare a diverselor nisipuri saturate, nisipuri cu presiuni si proprietati de curgere
diferite.

In prima faza a exploatarii pornirea sondelor s-a facut fara dificultati, sondele pornind
selective eruptive.

In complexele meotiene la care sondele au prezentat lipsa de flux, s-au efectuat operatii
de acidizare cu volume de solutii acide cuprinse intre 4-10 m3.

In afara de acidizari, ponderea cea mai ridicata ca operatie de stimulare au avut-o

tratamentele cu condens, cu tensioactiv, tratamente proiectate sa dizolve depunerile organice
din perforaturi si din zona invecinata sondei.

Sistemul de extractie actual este gaz-lift, pompajul si eruptia naturala (sonde de gaze)
 Capitolul 2:Stabilirea programului de constructie al sondei

2.1.Determinarea numarului de coloane de tubare

Program de tubare format din 3 coloane: coloana de ancoraj, coloana intermediara si coloana de
exploatare.

2.2.Calculul diametrelor coloanelor si al sapelor de foraj

Date initiale:

Adancimea sondei: H=3200 m

Numarul de coloane: = 3
Diametrul coloanei de exploatare: = 51/2 in

Coloana de exploatare:
Diametrul coloanei de exploatare: = 51/2 in = 139.7 mm
Diametrul peste mufa al coloanei de exploatare: = 153.7 mm
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: = 15 mm
Diametrul sapei pentru coloana de exploatare: = + 2 = 153.7 + 2 15 = 183.7 mm
Diametrul sapei pentru coloana de exploatare din catalog: = 190.5 mm = 71/2 in

190.5153.7
Ratia de tubare: = = = = 0.096 [0.05 0.1];
2 2190.5
Coloana intermediara:

Diametrul interior al coloanei intermediare: = + 2 = 190.5 + 2 2 =

194.5
= jocul dintre sapa si interiorul coloanei urmatoare;
= 2 ;
Diametrul interior al coloanei intermediare din catalog: = 205.7 mm

>

205.7 mm > 190.5 mm
Diametrul coloanei intermediare: = 85/8in=219.1 mm
Diametrul peste mufa al coloanei intermediare: = 244.5 mm
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: = 25 mm
Diametrul sapei pentru coloana intermediara: = + 2 = 244.5 + 2 25 = 294.5 mm
Diametrul sapei pentru coloana intermediara din catalog: = 295 mm = 115/8 in

 295244.5
Ratia de tubare: = = = = 0.085 [0.05 0.1];
2 2295

Coloana de ancoraj:

Diametrul interior al coloanei de ancoraj: = + 2 = 295 + 2 2 = 299

= jocul dintre sapa si interiorul coloanei urmatoare;
= 2 ;
Diametrul interior al coloanei de ancoraj din catalog: = 299.8 mm

Diametrul coloanei de ancoraj: = 123/4 in=323.9 mm
Diametrul peste mufa al coloanei de ancoraj: = 351.0 mm
Jocul radial dintre mufa si peretele gaurii de sonda: = 40 mm
Diametrul sapei pentru coloana de ancoraj: = + 2 = 351 + 2 40 = 431 mm
Diametrul sapei pentru coloana de ancoraj din catalog: = 444.5 mm = 171/2 in

393.7351
Ratia de tubare: = = = 2393.7 = 0.054 [0.05 0.1]
2

Adancimea Diametrul
Tipul De exterior Di R
coloanei fixare al coloanei
m in mm mm mm in mm -
0-500 3/4 323.9 351 316.6 17 1/2 444.5 0.089
Ancoraj 12
Intermediara 0-2500 85/8 219.1 269.9 244.5 121/4 311.2 0.066
Exploatare 0-3200 5 1/2 139.7 187.7 153.7 81/2 215.9 0.065