PREVENIREA SI COMBATEREA VIITURILOR DE NISIP Exploatarea sondelor cu un procent ridicat de suspensii solide (peste 0,2 %) in fluidele extrase la suprafata

conduce la aparitia unor fenomene nedorite si anume: scaderea productivitatii sondelor datorita: formarii unor dopuri de nisip in coloana de exploatare sau in garnitura de tevi de extractie; intreruperii temporare a procesului de extractie pentru eli erarea intervalului perforat sau dega!area dopurilor din garnitura de tevi de extractie; deteriorarea prin ero"iune a ec#ipamentului de fund si de suprafata; intreruperea partiala sau totala a afluxului in gaura de sonda prin daramarea intercalatiilor sau a capacului marnos aferent formatiei productive$ %ormarea unor caverne si pra usirea acoperisului stratului productiv pot conduce la locarea perforaturilor precum si la ovali"area sau deplasarea coloanei de exploatare, in asa fel incat sonda sa fie scoasa complet din exploatare$ &e asemenea, prin surparea acoperisului se pot desc#ide stratele acvifere superioare, apele patrun"and in stratul productiv$ umplerea progresiva cu nisip a sistemului de colectare si de masura de la suprafata (conducte, re"ervoare de etalonare si de depo"itare etc$) %actorii care concura la declansarea viiturilor de nisip pot avea, in functie de natura acestora, fie un caracter o iectiv, fie un caracter su iectiv$ 'stfel, dintre factorii cu caracter o iectiv se enumera :gradul de consolidare al rocii maga"in, inclinarea stratelor, vasco"itatea fluidelor din "acamant si respectiv, presiunea de fund$ Formatiile productive eco !olidate, anali"ate din punctul de vedere al momentului declansarii viiturii de nisip si al concentratiei particolelor solide in fluidele extrase pot fi caracteri"ate prin: ( nisipuri curgatoare ()uic* sands) producerea nisipului incepe inca din timpul pro elor de productie, iar concentratia acestuia in fluidele extrase ramane constanta timp indelungat, din sonde putandu(se extrage cantitati importante de material solid fara ca in !urul gaurii de sonda sa se forme"e caverne$ +n acest ca", o tinerea unor carote mecanice cu grad corespun"ator de recuperare este putin pro a ila, iar mentinerea intervalului perforat fara depuneri de nisip este de scurta durata$ ( nisipuri tasate (pac*ed sands) viiturile de nisip apar dupa un timp relativ mic de exploatare a sondelor, moment in care su actiunea fortelor de frecare generate de circulatia fluidelor prin mediul poros, liantul sla de cimentare dintre granulele de nisip cedea"a in "ona din imediata vecinatate a gaurii de sonda$ +n acest ca", concentratia nisipului in fluidele extrase este varia ila in timp, materialul solid fiind extras alternativ su forma de suspensie, respectiv su forma de dopuri$ ,a re"ultat al acestei comportari, in !urul gaurii de sonda se formea"a caverne si in final se inregistrea"a pra usirea capacului marnos al formatiei productive cu repercusiuni decisive asupra indicelui de productivitate si starii te#nice a coloanei de exploatare$

--

( nisipuri fria ile (fria el sands) cu toate ca la prima vedere carotele mecanice par ine consolidate, viiturile de nisip apar totusi dupa o perioada relativ mare de exploatare, iar concentratia nisipului in fluidele extrase scade progresiv, in timp la de it constant$ &eteriorarea ec#ili rului mecanic al matricei se datorea"a, in principal, scaderii presiunii de "acamant peste care se suprapune cresterea impuritatilor lic#ide ca urmare fie a avansarii apei adiacente, fie ca efect al unor procese de in!ectie de apa$ .i in aceasta situatie apar conditii favora ile formarii cavernelor la nivelul intervalului perforat, respectiv, pra usirii separatiilor marnoase si deteriorarii coloanelor de exploatare$ Este de mentionat ca amploarea viiturilor de nisip si a dificultatilor ce le insotesc cresc odata cu cresterea i cli arii !tratelor productive, iar manifestarea acestora are loc pe toata durata de exploatare a "acamintelor, fara aparitia cavernelor in !urul gaurii de sonda, dar cu inregistrarea unui numar mai mare de sonde scoase din productie, datorita deteriorarii coloanei de exploatare$ +n aceiasi ordine de idei, pre"enta unui titei cu va!co"itate ridicata favori"ea"a initierea si intretinerea viiturilor de nisip$ 'cest fapt se datorea"a atat cresterii accentuate a capacitatii de antrenare a particulelor solide de catre fluidele extrase cat si aplicarii unor metode termice de intensificare a afluxului$ /a factorii cu caracter o iectiv mentionati anterior, care actionea"a in directia declansarii si mentinerii viiturilor de nisip, se pot alatura si alti factori, dar de aceasta data, cu caracter su iectiv, dupa cum urmea"a: ( alterarea permea ilitatii "onei din !urul gaurii de sonda prin folosirea unor fluide de traversare neadecvate (deteriorarea permea ilitatii "onei din !urul gaurii de sonda in timpul fora!ului datorita contaminarii cu fluidul de fora! sau cu filtratul acestuia); ( executarea necorespun"atoare a cimentarii coloanei de exploatare, in special in dreptul stratelor productive; ( perforarea nesatisfacatoare din punctul de vedere al uniformitatii, penetra ilitatii si a suprafetei de comunicare cu stratul; ( reali"area unor presiuni diferentiale mult prea mari in timpul operatiilor de punere in productie; ( exploatarea fortata a sondelor; ( deteriorarea liantului matricei ca urmare a executarii unor operatii repetate de stimulare a afluxului; %ata de complexitatea fenomenelor care concura la declansarea si mentinerea viiturilor de nisip, pe de o parte, si de amploarea dificultatilor generate de acestea, pe de alta parte, este necesar ca la alegerea metodei de control a nisipului ce urmea"a a fi luata pe fiecare "acamant in parte, sa se tina seama de intregul complex de factori ce caracteri"ea"a fiecare sonda in parte$ Meca i!mul producerii viiturilor de i!ip 0entru a explica mecanismul producerii viiturilor de nisip s(au emis mai multe ipote"e dintre care doar trei par a fi mai importante si anume: deplasarea nisipului din strat in sonda are loc atunci cand cimentarea granulelor de nisip este sla a, iar in timpul exploatarii sondei se aplica o presiune diferentiala strat(sonda mare;

-2

 deplasarea nisipului din strat in sonda are loc ca urmare a aparitiei apei de sinclinal care di"olva materialul de cimentare a granulelor de nisip (fenomen care are loc in pre"enta apei existente in momentul sedimentarii nisipului, apa a carei compo"itie este diferita de cea a apei de sinclinal); deplasarea nisipului din strat in sonda are loc datorita scaderii presiunii de "acamant, care are ca re"ultat tasarea stratelor si distrugerea materialului de cimentare$ METODE DE PREVENIRE SI COMBATERE A VIITURILOR DE NISIP 1etodele cunoscute si aplicate atat in tara cat si in strainatate, in scopul controlului nisipului, se pot grupa in: ( metode mecanice; ( metode c#imice; ( metode com inate$ +ndiferent de metoda, rolul de limitator al migrarii particulelor solide din formatia productiva il indeplineste un ecran filtrant artificial, format dintr(un nisip de cuart cu o granulatie controlata, plasat la nivelul formatiei productive si mentinut la randul sau, fie printr(un liant de natura c#imica (rasina), fie printr(un filtru metalic$

METODE MECANICE DE PREVENIRE SI COMBATERE A VIITURILOR DE NISIP &intre metodele aplicate la scara mondiala in scopul controlului nisipului, metodele mecanice inregistrea"a o frecventa in aplicare, cu mult superioara frecventei aferente tuturor celorlalte metode proprii acestui domeniu$ .pre exemplu, in .2', in ciuda ogatei diversificari inregistrata indomeniul maselor plastice, cat si a aditivilor necesari, metodele mecanice sunt folosite la 34% din numarul total de sonde operate in scopul controlului nisipului$ 0rincipalele avanta!e ale metodelor mecanice re"ulta, in principal, din: ( durata mare de influenta in directia controlului eficient al nisipului, durata imprimata de re"istenta mecanica a filtrelor in timp superioara re"istentei liantului de masa plastica; ( lipsa limitarilor de aplica ilitate impuse de valoarea temperaturii de "acamant sau a proceselor termice de recuperare aplicate pe acestea; ( evitarea deteriorarii permea ilitatii "onei din !urul gaurii de sonda; ( controlul eficient al nisipului inclusiv la sondele cu intervale desc#ise pe lungimi de "eci de metri; ( neconditionarea executarii operatiilor de catre ploaie sau temperaturi mult su "ero grade; ( folosirea unor su stante c#imice inofensive din punctul de vedere al toxicitatii$ +n ca"ul metodelor mecanice intalnim urmatoarele te#nologii;

-5

( ( (

in!ectia conventionala de nisip de cuart in stratul productiv; utili"area filtrelor metalice; ec#iparea sondei cu un filtru metalic impac#etat cu pietris in gaura de sonda largita din timpul fora!ului sau in coloana cu precompactare in spatele perforaturilor (gravel ( pac*ing)$

I #ectia co ve tio ala de i!ip de cuart i !tratul productiv +n!ectia conventionala de nisip de cuart in stratul productiv este utili"ata numai in ca"uri cu totul particulare$ ,u toate ca aceasta te#nologie este simpla in sine, totusi nu cunoaste o raspandire larga, deoarece lipsa unui suport metalic(filtru)plasat in fata nisipului in!ectat$suport care sa mentina nisipul de cuart la nivelul formatiei productive nu permite exploatarea sondelor la de ite potentiale,fara riscul antrenarii materialului solid in gaura de sonda$ &in aceasta cau"a,aria de aplica ilitate a in!ectiei conventionala de nisip de cuart se limitea"a numai la sondele la care restrictiile de diametru aferente coloanei de exploatare nu permit completarea sondelor cu filtre mecanice$ Utili"area $iltrelor metalice Filtre cu ori$icii% .e construiesc din urlane de tu a! in care sunt practicate orificii cu diametrul cuprins intre -,4 -0 mm$ Filtre cu !lituri &$a te' % .e construiesc din urlane de tu a! sau tevi de extractie in care se practica niste desc#ideri dreptung#iulare numite slituri sau fante, dispuse longitudinal sau transversal pe suprafata urlanului (fig$ -$ )$ %iltrele cu fante longitudinale re"ista mai ine la tractiune, iar cele cu fante transversale la presiune exterioara$

Fig. 1. Filtru cu slituri

.liturile se executa prin fre"are cu fre"e circulare, prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau ero"iune anodomecanica$

-6

/atimea fantelor poate sa varie"e in functie de procesul de prelucrare folosit, de la 0,5 mm la -,5 mm, lungimea lor este de aproximativ 5 in, iar numarul lor de -40 240 slituri7m$ 0eretii laterali ai slitului se largesc catre interiorul urlanului su un ung#i de 8$ 0rin aceasta se reali"ea"a un spatiu de fuga9 pentru granulele de nisip care au patruns in fanta, eliminandu(se astfel posi ilitatea a turarii acesteia (filtre autode locante)$ +n ca"ul procedeului de prelucrare anodo(mecanic este folosit efectul ero"iv al descarcarilor elecrice de scurta durata, care se produce intre o iectul de prelucrat scufundat intr(un electrolit si scula taietoare legata la catod$ %ata de filtrele cu fante confectionate prin taiere cu flacara oxiacetilenica, cele confectionate prin ero"iune anodomecanica pre"inta urmatoarele avanta!e: - o tinerea unor fante cu latimi exacte si a unor suprafete li ere de filtrare mai mari; - nu modifica structura metalurgica a otelului din care sunt confectionate filtrele; - pret de cost sca"ut$ .e recomanda ca latimea fantei, t, sa fie egala cu
pietris

0,:4 d mi min $ +n mod

o isnuit se utili"ea"a pietris cu dimensiunea de 20(60 2$.$ 1es# ceea ce corespunde la 0,36 respectiv 0,62 mm diametru$ Filtre cu i $a!urare de !arma%'cestea sunt confectionate din filtre cu orificii circulare sau filtre cu slituri mai mari, pe suprafata carora se sudea"a, in lungul generatoarelor, niste vergele metalice care indeplinesc rolul de suporti (distantiere) pentru infasurarea in exterior a unei sarme de otel, nic#el sau ron" (fig$ 2$ )$

Fig. 2. Filtru cu infasurare de sarma

&istanta intre spire, t, se ia ca si in ca"ul filtrelor cu slituri$ +n pre"ent, pe plan mondial, se folosesc filtre cu infasurare de sarma canfectionate in totalitate din materiale inox$ -4

.uperioritatea acestor filtre consta in suprafata li era de trecere mult marita fata de cea aferenta filtrelor cu slituri si o re"istenta marita la coro"iune si a ra"iune$ &e exemplu, in ca"ul filtrelor cu infasurare de sarma inox sudate, la care distanta intre doua spire este egala cu 0,5 mm, pentru un diametru exterior de 5; in, suprafata li era de trecere este egala cu aproximativ :,:% din suprafata laterala a filtrului$ 0entru acelasi diametru exterior in ca"ul unui filtru cu fante de 0,5 mm, suprafata li era de trecere este de aproximativ 0,3%$ &imensiunea sarmei si distanta dintre spire depinde de marimea granulelor de nisip care tre uiesc retinute si de caracteristicile titeiului care curge din strat in gaura de sonda$ .ectiunea sarmei poate fi circulara, patrata sau trape"oidala$ ,ele mai une re"ultate se o tin prin folosirea sarmei cu sectiune trape"oidala, care reali"ea"a desc#ideri divergente spre interiorul urlanului, creind acel <spatiu de fuga9 pentru granulele de nisip$ %iltrele cu infasurare de sarma pot fi si cu infasurare multipla (fig$ ), la care infasurarea de sarma se pre"inta in mai multe straturi suprapuse$ &istanta intre spire la primul strat din !urul filtrului metalic este de 0,0- in (0,24 mm), la cel de al doilea strat de 0,02 in (0,40 mm) iar la cel de al treilea de 0,05 in (0,:8 mm)$ +nfasurarea din extrerior retine granulele mai mari, infasurarea din mi!loc granulele medii, iar cea din interior granulele mici, lasand sa treaca prin filtru, odata cu fluidele produse, doar particulele fine de marna, argila sau alte impuritati$ &e"avanta!ele filtrelor cu infasurare de sarma il pre"inta faptul ca sunt sla e din punct de vedere constructiv, deteriorandu(se usor in timpul manevrelor de introducere in gaura de sonda, indeose i daca aceasta este deviata$ &e asemenea, la extragerea din sonda are loc distrugerea infasurarii de sarma$ ,u toate aceste de"avanta!e, filtrele cu infasurare de sarma sunt folosite pe scara larga in industria extractiva, datorita faptului ca au o eficienta ridicata la retinerea nisipurilor fine si opun o re"istenta mica la curgerea fluidului prin ele$ E$ectul mo tarii u ui $iltru

Fig. 3. Efectul montarii unui filtru

+n momentul in care sonda este pusa in productie granulele fine de nisip vor fi antrenate din strat in sonda, iar cele cu dimensiuni mari se vor opri la intrarea in desc#iderea filtrului figura 5$ -8

=ranulele de nisip cu dimensiuni mai mari oprindu(se in fata desc#iderii filtrului formea"a aici un fel de filtru natural format din fractii de nisip care se asea"a in mod gradat (fractii cu dimensiuni din ce in ce mai mici) pe masura ce creste distanta de la peretele filtrului$ Explicatia acestei antrenari selective consta in faptul ca vite"a de curgere este maxima in !urul gaurii de sonda$ >e"ulta ca in aceasta "ona va fi antrenata o gama mai mare de granule de nisip$ 0e masura departarii de sonda vite"a scade, ceea ce face ca antrenarea nisipului sa fie mai redusa$ Podirea granulelor mari la intrarea in filtru apoi a celor mici in spatele acestora in mod gradat, conduce la formarea asa numitei bolte stabile respectiv a unui filtru natural cu efect de retinere a particulelor solide care tind sa treaca din strat in sonda$ 0ermea ilitatea in aceasta "ona este mult mai mare fata de permea ilitatea initiala a rocii datorita reducerii re"istentelor la curgere$ Dime !io area $iltrelor metalice 0entru dimensionare se folosesc relatiile deduse pe cale experimentala de catre ,o erle?$ 0arametrul care se ia ca a"a de calcul, este diametrul efectiv de fractie care impreuna cu fractiile de dimensiuni mai mici repre"inta @0% din greutatea pro ei anali"ata granulometric$ 'ceasta valoare se citeste pe cur a de compo"itie granulometrica (cur a de trecere) figura 6$ 0ractic se ia o pro a de nisip din formatie si se face o anali"a granulometrica$ .e trasea"a cur a de compo"itie granulometrica si se citeste pe cur a diametrul corespun"ator procentului de @0%$

Fig. 4. Curba de compozitie granulometrica

0entru filtrele cu fante, latimea desc#iderii unei fante va fi egala cu: lfA2dn@0%

-:

0entru filtrele cu orificii, diametrul unui orificiu va fi egal cu: doA5dn@0%

Ec(iparea !o dei cu u $iltru metalic impac(etat cu pietri! i )aura de !o da lar)ita di timpul $ora#ului !au i coloa a cu precompactare i !patele per$oraturilor &)ravel * pac+i )'% Ec#iparea sondei cu un filtru metalic si impac#etarea acestuia cu pietris in gaura de sonda largita din timpul fora!ului este cea mai eficienta metoda mecanica de a com ate patrunderea nisipului in sonda si de a asigura in acelasi timp pierderi mici de presiune la curgerea lic#idului din strat in sonda$ 'ceasta metoda conduce la extinderea "onei artificiale de filtrare cu permea ilitate im unatatita la o distanta mai mare de axul gurii de sonda, extindere care atrage dupa sine cresterea de itelor de fluide extrase$ 'stfel, in timp ce permea ilitatea rocilor maga"in rareori depaseste 5 darc?, permea ilitatea stratului din impac#etarea cu pietris este de --40 darc? pentru un pietris cu diametru de 2(2,6 mm si de 5:00 darc? pentru un pietris cu diametrul de 5,6(6,3mm$ +n urma experientelor efectuate s(a constatat ca < olta sta ila9 care se formea"a dincolo de stratul de pietris are o permea ilitate de cel putin 50 de ori mai mare decat cea a rocii maga"in$+n felul acesta, pe distanta de la exteriorul filtrului metalic pana dincolo de olta sta ila, va exista o "ona de mare permea ilitate, care va pre"enta conditii optime de deplasare a fluidelor spre sonda, ca urmare a scaderii re"istentelor la curgere$ 'stfel, extragerea unui de it dat se face cu o cadere de presiune mai mica$ Efectul o tinut va fi cu atat mai mare, cu cat ra"a "onei cu permea ilitate ridicata va fi mai mare$ +n gauri tu ate cimentate si perforate se recomanda ec#iparea cu un filtru metalic si impac#etarea acestuia cu pietris cu precompactare in spatele perforaturilor$ 0ietrisul se introduce atat intre coloana de exploatare si filtru cat si in spatele perforaturilor$ 0ietrisul presat in spatele perforaturilor se mai numeste si pietris precompactat$ +n ca"ul in care nu se poate duce pietris si precompacta in spatele coloanei este recomanda il ca acesta sa fie introdus macar in perforaturi$ Experientele de santier au aratat ca la filtrele impac#etate cu pietris in coloana, cu precompactare in spatele perforaturilor, productivitatea sondei este de 24% pana la 55% din cea a gaurilor desc#ise, in timp ce la cele fara precompactare in spatele perforaturilor, pierderea de productivitate a!unge pana la @4%$ ,omportarea filtrelor cu pietris a fost foarte mult studiata si experimental, pe modele de la orator$ +n cele ce urmea"a se vor pre"enta o parte din re"ultatele acestor experimente$ 'stfel, s(a constatat ca o crestere sau descrestere accentuata a de itului duce la o crestere temporara a cantitatii de nisip produsa$ &aca noul de it este apoi mentinut constant se constata o scadere a cantitatii de nisip produsa$ ,antitatea de nisip produsa depinde foarte mult de ratia pietris(nisip, >pn:

-3

R pn =

dp dn

este diametrul mediu al pietrisului din impac#etare; d n ( diametrul mediu al nisipului din formatia productiva$ &e asemenea, la fluctuatii de presiune in sonda (pf creste sau descreste cu 4 ar, ca la ga"(lift), cantitatea de nisip produsa a crescut de -0 ori pentru > pn A 8,: si de -00 de ori pentru >pn A @,6$ 'paritia curgerii ifa"ice conduce la cresterea si mai mare a cantitatii de nisip produsa si anume de 80 de ori pentru > pn A 8,: si de 2000 de ori pentru > pn A @,6$ >educand de itul de lic#id si pastrand de itul de ga"e (marindu(se deci >$=$B$) cantitatea de nisip produsa a sca"ut$ 'ceasta se explica prin faptul ca micsorandu(se numarul de interfete ga"(lic#id, este antrenat mai putin nisip din strat$ 'pare astfel ca la >pn mai mari ca 8,: pentru o anumita conditie de curgere (un de it dat) podirile primare si secundare sunt sta ile pentru geometria existenta si pentru fortele #idrodinamice existente$ &aca ec#ili rul de forte este sc#im at, au loc insta ilitati, podirile se darama si cantitatea de nisip produsa va fi mai mare pana cand apar noi podiri su noile conditii sta ili"ate$ Experimente cu >pn cuprinse intre 4 si 8 au pus in evidenta o diminuare a cantitatii de nisip produsa in conditii de curgere pertur ata (fluctuatii de de it si presiune)$ +n acest ca" apare mai curand o oprire a nisipului decat o podire, tinand seama de geometria retelei rom oedrice$ +n favoarea lui >pn A 4$$$8 pledea"a si gradul de deteriorare al permea ilitatii efective a pietrisului in timp (fig$ 4)$
dp

in care:

Fig. 5. Variatia permeabilitatii pietrisului in timp in functie de Rpn

+n fig$ 4, *pi este permea ilitatea efectiva initiala a pietrisului, iar * pt este permea ilitatea efectiva a pietrisului dupa un timp t$ .e o serva ca daca diametrul pietrisului este mare in interiorul filtrului cu pietris patrund particule de nisip care ii reduc permea ilitatea$ 0entru >pn mai mici ca 8 conform fig$ 4, practic nu exista pericol de scadere a permea ilitatii pietrisului$ 'cest criteriu de alegere al pietrisului nu re"olva in intregime pro lema, deoarece, dupa cum se vede, daca diametrul pietrisului este egal cu

-@

diametrul nisipului din formatie, permea ilitatea pietrisului dupa un timp t raportata la cea initiala este egala cu - (*pt 7 *pi A -); in sc#im productivitatea sondei va fi sca"uta$ >$ C$ .aucier deduce pe cale analitica ca daca se repre"inta grafic > pnAf(*pt7*n), re"ulta diagrama pre"entata in figura 8, unde * n este permea ilitatea nisipului din formatie$

Fig. 6. Raportul permeabilitatii pietris nisip in functie de Rpn.

&upa cum se o serva din fig$ 8, pentru R pn A 4$$$8 au loc podiri eficiente si permea ilitatea pietrisului este maxima$ /a o valoare a lui R pn aproximativ egala cu -0, particulele de nisip patrund in interiorul pietrisului si datorita migrarii greoaie prin acesta conduc la locarea cailor de curgere spre gaura de sonda si deci la micsorarea productivitatii$ /a valori ale lui R pn A -2 ori sau mai mari, nisipul patrunde in impac#etarea cu pietris si se misca din ce in ce mai usor prin acesta$ ,a urmare, permea ilitatea pietrisului creste si acelasi timp se produc cantitati mai mari de nisip$ 're loc o scadere continua a eficientei controlului nisipului$ 2lterior la aceleasi re"ultate au a!uns si alti cercetatori din cadrul firmei Exxon 0roduction >esearc# ,ompan? in urma experimentelor efectuate pe un model de la orator (fig$ :)$ 1odelul de la orator folosit este un sector de :0 dintr(o sonda cu o coloana perforata de :in, ec#ipata cu un filtru mecanic de 2D in, avand grosimea de 50cm si ra"a de -,4m (fig$ 3)$ ,a nisip de formatie s(a folosit un nisip uniform cu d 40 = 0,2-mm si un coeficien t de neuniformitate de -,4, iar ca pietris de impac#etare un nisip de cuart cu dimensiunile: 0,24 0,62; 0,62 0,36; 0,36 2,00 si -,6- 2,35 mm$ %luidele ve#iculate au fost apa sarata cu o concentratie de 2,4% Ea,l si motorina cu vasco"itatea de 2,: c0$ 0entru a simula curgerea a doua fa"e s(a folosit ioxidul de car on$

20

Fig. !. "ermeabilitatea zonei compacte in functie de Rpn.

Fig. #. $c%ema modelului de curgere radiala.

Bestele efectuate au aratat ca pierderile de presiune (c#iar la de ite foarte mari) prin pietris si filtru, la filtrele impac#etate cu pietris in gaura li era, sunt extrem de mici, in timp ce la filtrele impac#etate cu pietris in coloana, cu precompactare in spatele perforaturilor, apar pierderi mari de presiune la curgerea prin perforaturi$ +n ca"ul filtrelor impac#etate in coloana, folosindu(se nisipuri uniforme (coeficient de neuniformitate de -,4) si permea ilitate 4 &arc?, s(a constatat ca valoarea caderilor de presiune prin perforaturi este mai mare in ca"ul in care numai perforatura este plina cu pietris, comparativ cu situatia in care avem precompactare in spatele coloanei si extrem de mare cand perforatura este plina cu nisip din formatia productiva (fig$ @)$

Fig. &. Efectul plasarii pietrisului asupra producti(itatii.

Fig. 1'. Variatia permeabilitatii perforaturii in functie de debit la filtrele impac%etate cu pietris in coloana) fara precompactare in spatele perforaturilor.

.(a constatat, de asemena, ca in situatia cand nu exista precompactare, deteriorarea permea ilitatii perforaturilor se mentine la valori sca"ute, pana la atingerea de itului critic de atenuare a nisipului, dupa care locarea se accentuea"a rusc (datorita

2-

fortelor de frecare care devin mari, antrenand nisipul din strat in perforaturi) si devine permanenta c#iar daca de itul ve#iculat scade pana la valori initiale (fig$ -0)$ +n situatia in care exista precompactare, permea ilitatea scade daca de itul creste ca re"ultat al efectului curgerii tur ulente$ .ca"and de itul catre valori initiale, permea ilitatea perforaturilor prote!ate de preimpac#etare se reface sau c#iar va creste (fenomen o servat la mai multe teste) datorita unei usoare curatiri a perforaturilor de catre fluidul produs (fig$ --)$ .tudierea comparativa a caderilor de presiune in functie de R pn (fig$ -2) evidentia"a superioritatea completarii cu precompactare fata de completarea numai cu filtru impac#etat$ +ndiferent de tipul de completare (cu sau fara precompactare a coloanei perforate) nu se poate reali"a o retinere totala a nisipului din formatia productiva, ci numai o limitare a migrarii acestuia in gaura de sonda$ Bestele efectuate cu nisipuri neuniforme (coeficient de neuniformitate 5,8 si permea ilitate @0 m&) au scos in evidenta pierderi suplimentare de presiune la interfata nisip(pietris precompactat, din cau"a unei mai mari game a dimensiunilor particulelor de nisip din strat, care duc la reducerea eficientei podirii$ .(a presupus ca aceasta crestere a presiunii se datorea"a particulelor foarte fine (argila, etc$) care tind sa mareasca caderea de presiune la interfata nisip(pietris si sa micsore"e productivitatea daca nu pot trece prin pietris$

Fig. 11. Variatia permeabilitatii perforaturii in functie de debit la filtrele impac%etate cu pietris in coloana) si precompactare in spatele perforaturilor.

Fig. 12. Variatia caderii de presiune in perforatura in functie de Rpn.

+n urma experimentelor efectuate cu acelasi nisip neuniform, dar lipsit de argila, au re"ultat de asemena, caderi de presiune mari$ >e"ulta ca aceasta cadere de presiune la interfata nisip(pietris (datorita locarii partiale a acestei interfete) se datorea"a mai degra a neuniformitatii nisipului decat pre"entei argilelor$ F alta conclu"ie care a re"ultat este ca, desi apare o cadere de presiune suplimentara la interfata pietris(nisip, nu s(a o servat infundarea perforaturilor atata timp cat ratia pietris(nisip a fost cuprinsa intre 4 si 8$ ,and nisipul este neuniform, percompactarea se impune si mai mult, deoarece caderea de presiune la interfata nisip( pietris devine mult mai mare, din cau"a suprafetei mult mai mici de curgere$ ,u cat 22

coeficientul de neuni(formitate este mai mare, cu atat si caderea de presiune este mai mare$ G Efectul curgerii a doua faze. Experimentele de santier arata ca, odata cu cresterea cantitatii de apa produsa, productivitatea sondelor scade, iar viiturile de nisip se accentuea"a$ 'ceasta se datorea"a aparitiei pertur atiilor locale de presiune, din cau"a numeroaselor interfete care se misca prin canalele rocii si provoaca miscarea particulelor mici, precum si di"olvarii materialului de cimentare$ 'stfel, experimentele efectuate in ca"ul filtrului impac#etat in coloana fara precompactare au aratat ca permea ilitatea perforaturilor nu a fost deteriorata in mod permanent, atata timp cat de itul de apa nu a atins valoarea critica de antrenare a nisipului din formatie (fig$ -5) &aca de itul scade, are loc o crestere a permea ilitatii perforaturilor catre valoarea initiala$ +n momentul in care au aparut si ga"ele, productia de nisip a inceput sa creasca, permea ilitatea a sca"ut rusc, iar loca!ul a devenit permanent$ Experimentele efectuate cu nisip precompactat in spatele perfora(urilor au indicat si in acest ca" o crestere a cantitatii de nisip produsa odata cu aparitia curgerii ifa"ice (fig$ -6)$

Fig. 13. Efectul curgerii multifazice asupra producti(itatii pentru Rpn * &)6.

Fig. 14. Efectul curgerii multifazice asupra cantitatii de nisip produsa pentru Rpn * 15.

,and ratia pietris(nisip are valori cuprinse intre 4 si 8 efectul curgerii ifa"ice este mult atenuat$ .e o serva ca indiferent daca exista curgere apa(ga"e sau apa(titei, efectul de antrenare al particulelor solide a fost acelasi si a incetat odata cu disparitai curgerii ifa"ice$ +n ca"ul nisipurilor neuniforme efectul asupra cantitatii de nisip produs a fost aproape acelasi, dar s(a o servat o scadere a productivitatii insotita de o patrundere mai adanca a particulelor fine in pietris$ &aca dimensiunea pietrisului este necorespun"atoare, curgerea multifa"ica poate duce la o infundare permanenta a perforaturilor$ +n conclu"ie, re"ulta ca cea mai eficienta metoda de a com ate patrunderea nisipului in sonda si de asigura in acelasi timp pierderi mici de presiune la curgerea lic#idului din strat in sonda este ec#iparea sondei cu un filtru metalic si impac#etarea acestuia cu pietris in gaura de sonda largita din timpul fora!ului 25

+n ca"ul sondelor tu ate, cimentate si perforate matoda recomandata este ec#iparea cu un filtru metalic si impac#etarea acestuia cu pietris cu precompactare in spatele perforaturilor$ 0lasarea pietrisului ca in fig$ 6, curs Ec#iparea sondei in dreptul stratului productiv, conduce totodata la o crestere a productivitatii sondei asa cum se o serva din fig$ -4$ &e mentionat ca diametrul gaurii largite tre uie sa fie cu aproximativ 4$$$$: in mai mare decat diametrul coloanei de exploatare$ 'mestecarea pietrisului cu nisipul din formatia productiva, inca din timpul executarii operatiei de impac#etare, conduce la scaderea accentuata a permea ilitatii "onei din vecinatatea gaurii de sonda (fig$ -8)$

Fig. 15. +nfluenta razei zonei impac%etate asupra cresterii procentuale a productiei dupa impac%etare.

Binand seama de cele pre"entate mai sus, se impune ca in fa"a de pregatire a sondei sa se execute lucrari speciale pentru crearea in spatele coloanei de exploatare, in dreptul intervalului perforat, a unei "one excavate, care ulterior sa fie umpluta cu pietris$ 'ceasta se reali"ea"a prin spalarea perforaturilor si a "onei din spatele coloanei cu a!utorul unui dispo"itiv de spalare cu circulatie, tip H'IE>$ .c#ema de ansam lu si de lucru a acestui dispo"itiv este pre"entata in figura$ -:$ 0rin utili"area acestui dispo"itiv se executa intr(un singur mars curatirea dopurilor din coloana de exploatare si respectiv spalarea perforaturilor si a formatiei productive din imediata vecinatate a gaurii de sonda pe intrega lungime a intervalului perforat$

Fig. 16. "ermeabilitatea amestecului

Fig. 1!. ,ispoziti( de spalare in spatele

26

pietris - nisip.

coloanei in dreptul inter(alului perforat. a - pozita de introducere a aparatului/ b - ridicarea si rotatirea &'' la dreapta) bloc%eaza aparatul in pozitia de lucru 0 spalare in spatele perforaturilor/ c - circulatie in(ersa) posibil si a(ansare cu circulatie in(ersa/ d - e1tragerea aparatului.

+ntroducerea pietrisului numai in perforaturi se recomanda numai la de ite mici de productie$ +n ca"ul nisipurilor neuniforme aceasta te#nica tre uie evitata$ 0entru transportul pietrisului in ca"ul operatiilor de precompactare sau de impac#etare a filtrelor se foloseste un fluid preparat din apa dulce sau sarata sau produse petroliere in care se adauga sta ili"atori pentru argile si agenti pentru cresterea portantei$ 0entru spargerea gelurilor folosite la transportul pietrisului destinat impac#etarii se utili"ea"a aci"i sau en"ime$ +n!ectia de pietris se va face la ratii fluid(pietris cat mai mici$ +n!ectia la ratii mari conduce la aparitia unor fenomene care pot influenta negativ productivitatea sondei si controlul nisipului dupa cum urmea"a: a) ,urgerea tur ulenta care are loc in lungul tevilor de extractie pana la formatia productiva conduce la o agitare puternica a pietrisului aflat in suspensie$ ,a urmare a acestei agitari, particulele de pietris colturoase se pot sparge sau rotun!i ca efect al ciocnirii reciproce dintre acestea a frecarilor cu peretii tevilor de extractie, al impactului cu peretii coloanei de exploatare (la iesirea din mufa de incrucisare a circulatiei) si al strangularii curgerii la nivelul intrarii in perforaturi$ +n aceasta situatie granulatia fina a pietrisului va diferi de cea proiectata, fapt care face ca eficienta controlului nisipului sa scada simtitor$ ) +n!ectarea pietrisului cu de ite mari de fluid si in concentratii sca"ute favori"ea"a transportul acestuia la distante mari de gaura de sonda si amstecarea cu nisipul din formatia productiva$ 'ceasta face ca permea ilitatea amestecului pietris(nisip de formatie sa scada foarte mult, c#iar si la procente volumetrice relativ mici de nisip de formatie in pietris (fig$ -8)$ c) %ormarea unor "one de canali"are preferentiala a fluidului de transport$ d) ,resterea prematura a presiunii de in!ectie si finali"area operatiunilor de in!ectie inainte de reali"area unei compactari corespun"atoare a formatiei productive$ 0entru evitarea aspectelor negative pre"entate mai sus este necesar sa se foloseasca fluide de transport cu vasco"itate mare (200 -000 c0), fluide care permit pomparea pietrisului la de ite de 30 -80 l7min, in concentratie de -500 -300 *g pietris7m5 fluid transport$ &e asemena, se recomanda ca fluidul care transporta pietrisul sa fie trecut printr(un filtru de 2 (- A -0(5mm)$ 0e a"a celor pre"entate mai sus se recomanda ca diametrul mediu al pietrisului sa fie de 4$$$8 ori mai mare ca diametrul mediu al nisipului din formatie:
p n d 40 = ( 4 8 ) d 40

,a diametru mediu se considera d 40 (corespun"ator procentului in greutate de 40%) de pe cur a de compo"itie granulometrica$ %iltrele utili"ate la operatiile de impac#etare sunt filtre cu slituri, filtre cu infasurare de sarma inox, etc$

24

>eferitor la diametrul exterior al filtrelor impac#etate in coloana se preci"ea"a ca un diametru exterior cat mai apropiat de diametrul interior al coloanei nu repre"inta o solutie optima pentru completarea sondei$ ,and se dispune de un filtru cu suprafata li era de curgere corespun"atoare, diametrul exterior al filtrului nu este necesar sa depaseasca diametrul exterior al tevilor de extractie$ 'cest aspect apare deoarece: - existenta unui spatiu inelar mare reduce posi ilitatea formarii in timpul operatiei a dopurilor suspendate in spatele filtrelor; - o re"erva de pietris mai mare, plasata in spatiul inelar de deasupra filtrului, permite umplerea prin segregare a eventualelor goluri care pot aparea de(a lungul filtrului in timpul in!ectiei de pietris; - !ocul radial de minim - in dintre filtru si coloana permite dega!area ulterioara prin spalare a filtrelor locate sau deteriorate; &e asemenea, este ine sa se centre"e filtrul in gaura de sonda, pentru a(i mari rigiditatea si a asigura o impac#etare uniforma$ Metode c(imice de preve ire !i com,atere a viiturilor de i!ip 1etoda consta in retinerea nisipului in strat, prin consolidarea rocii aflata in "ona din imediata apropiere a peretilor gaurii de sonda cu a!utorul rasinilor sintetice sau a materialelor plastice ca materiale de cimentare$ 'cestea tre uie sa pre"inte urmatoarele proprietati: - sa nu reactione"e cu fluidele din "acamant sau cu fluidele folosite la operatiile de stimulare a formatiei (acidi"ari, fisurari, etc$); - sa pre"inte o reducere mica de volum in timpul intaririi; - sa posede puternice proprietati de umectare si ade"iune; - sa nu reactione"e cu produsii de reactie in timpul polimeri"arii$ >asinile folosite se impart in doua mari grupe: rasini la care agentul de intarire este adaugat acestora la suprafata, inainte de a fi introduse in sonda (rasini activate intern) si rasini la care agentul de intarire este introdus dupa ce acestea au fost in!ectate in formatie (rasini activate extern)$ >asinile pot fi de tip epoxidic, furanic si fenolic$ 0entru a se o tine o eficienta maxima a procesului de consolidare tre uie reali"ate urmatoarele de"iderate: - re"istenta mare la compresiune si permea ilitate mare a matricei re"ultate; - re"istenta una la actiunea fluidelor din formatie si a fluidelor de stimulare; - timp redus de intarire (polimeri"are); - timp minim de preparare la sonda; - presiune redusa de in!ectie$ ,onsolidarea cu a!utorul rasinilor sintetice se face dupa urmatoarele procedee: -) 0rocedeul prin care nisipul (pietrisul) se amesteca cu rasina la suprafata, dupa care are loc transportul in formatia productiva$ 0rocedeul se reali"ea"a in doua variante: - se in!ectea"a in formatia productiva un amestec de nisip si rasina, dupa care urmea"a in!ectia agentului de intarire;

28

se in!ectea"a in formatia productiva un amestec format din nisip, rasina si agent de intarire$ 2) 0rocedeul prin care rasina se in!ectea"a direct in formatie$ .i acest procedeu se reali"ea"a in doua variante: - se in!ectea"a in formatia productiva rasina urmata de in!ectia agentului de intarire; - se in!ectea"a in formatia productiva rasina amestecata de la suprafata cu agenul de intarire$ >asina consolidea"a granulele de nisip din strat sau cele din nisipul de in!ectie, formand o retea re"istenta, poroasa si permea ila pe o anumita distanta de la peretele gaurii de sonda, cu actiune efectiva de retinere a nisipului din strat$ +n cursul procesului de intarire a rasinii are loc un fenomen de contractie sau de concentrare a rasinii care, prin polimeri"are se separa din solutie si incepe sa se ingroase$ >asina separata de solvent umectea"a preferential granulele de nisip, adera la suprafata lor im racandu(le intr(o pelicula su tire, iar restul se aduna in spatiile pendulare, su efectul fortelor capilare, constituind cimentul de legatura pentru granulele de nisip$ 0rin separarea rasinii din solutia de tratare, care contine peste :4 30% ingredienti nereactivi, dupa ce se inc#ieie procesul de solidificare a rasinii, in roca ramane un volum de pori, umplut temporar cu lic#idul care a alcatuit solutia de tratare, dar care nu a participat la procesul de consolidare si care poate fi evacuat din porii rocii consolidate$ .olutia folosita la consolidarea cu mase plastice este compusa din: rasina sintetica, solvent si aditivi$ .olventul are rolul de a dilua rasina si in acest scop se foloseste en"enul$ 'ditivii (agenti de intarire, catali"atori, etc$) se folosesc pentru: - reglarea timpului de reactie, astfel incat rasina introdusa in strat sa se solidifice dupa un timp ine determinat de la in!ectarea in porii rocii; - umectarea nisipului; - sta ili"area argilelor; - evacuarea apei interstitiale; - marirea re"istentei retelei consolidate$ +n >omJnia se aplica consolidarea pe cale c#imica corespun"atoare primului procedeu$ 1etoda consta in in!ectarea in formatia productiva a unei cantitati de nisip de cuart pana aproape de compactarea formatiei, dupa care urmea"a in!ectia unei cantitati de nisip umectat cu rasina plus agentul de intarire$ 1etoda se aplica cu re"ultate une in sonde cu intervale desc#ise de maximum 3 m$ 'ceasta limitare se datorea"a posi ilitatii reduse de a reali"a in ca"ul stratelor cu grosime mare un manson permea il si re"istent de grosime constanta, pe intreg intervalul perforat$ >e"ultate mai une se pot o tine in ca"ul sondelor la care cantitatea de nisip evacuata din strat a fost mica si in care se reuseste ca prin in!ectia preala ila de nisip neumectat sa se reali"e"e compactarea formatiei, conditie necesara si o ligatorie pentru consolidarea cu mase plastice$ 1etoda se poate aplica si in ca"ul formatiunilor <murdare9 si neconsolidate, deoarece prin in!ectia de nisip cu fluide pe a"a de apa sarata tratata cu clorura de potasiu 2:

sau clorura de calciu se reali"ea"a prote!area particulelor argiloase impotriva #idratarii si indepartarea acestora din !urul gaurii de sonda$ 1ansonul filtrant, format din nisipul consolidat cu rasina, are o permea ilitate mai mare decat cea a formatiunii productive ( cca$ -0 60 &, in functie de granulatia nisipului de compactare)$ &e asemenea, metoda conduce la re"ultate satisfacatoare si la sondele care, prin extragerea unor cantitati mari de material solid din stratul productiv, pre"inta o lipsa accentuata sau totala de aflux, datorita pra usirii capacului marnos$ +n acest ca" este necesar ca operatia de compactare sa fie reali"ata cu cantitati mari de nisip de cuart, deoarece numai in acest mod se creea"a posi ilitatea punerii in comunicatie a "onei de strat nedeteriorata cu gaura de sonda$ +n urma unor astfel de operatii, sondele pot produce la de ite nerestrictive, fara dificultati provocate de viiturile de nisip$ &upa scurgerea intervalului de timp necesar intaririi rasinii, se controlea"a talpa cu tevile de extractie$ +n ca"ul in care in coloana se gaseste un dop de nisip consolidat, se va proceda la fre"area acestuia pana la eli erarea intregului interval perforat$ +n ca"ul sondelor cu coloane defecte in intervalul perforat, fre"area dopului de nisip consolidat nu mai este necesara$ /asarea unui dop de nisip consolidat in partea de !os a perforaturilor pe o inaltime egala cu !umatate din intervalul desc#is este oportuna prin reducerea procentului de impuritati fluide extrase$ .onda va fi repusa in productie cu un de it restrictiv, timp in care in formatia productiva se va reali"a podirea naturala a nisipului din strat in spatele "onei de pietris in!ectat pentru precompactare$ &upa scaderea procentului de impuritati su 0,2% se poate trece la marirea de itului$ -

23