CONTROLUL NISIPULUI

1. Apariția viiturilor de nisip

Viiturile de nisip îşi fac apariția în cazul exploatării zăcămintelor slab consolidate, cu
nisipuri friabile slab compactate şi cu presiuni de zăcământ mici, şi constituie o problemă
Pentru asigurarea continuității exploatării sondelor şi combaterea acestor dificultăți s-a
recurs la aplicarea unor procedee, precum utilizarea filtrelor de împachetare (filtre cu randaline,
filtre cu inele presate, filtre cu sârmă), ce au suferit multiple îmbunătățiri pe parcursul
utilizării.[1]
Filtrele sunt introdse cu tubingul în dreptul stratului productiv, şi sunt echipate la partea
superioară cu un packer ce are rolul de a etanşa spațiul inelar coloană – filtru. În cazul în care se
face şi o injectie de nisip cuarț în spațiul inelar, operația se numeşte împachetare.

2. Cauzele şi efectele viiturilor de nisip

 2.1. Cauzele viiturilor de nisip

Viiturile de nisip au următoarele cauze :

exploatarea forțată a sondelor prin mărirea debitului obținându-se astfel o producție sporită
de nisip din cauza vitezei mari a fluidelor din apropierea găurii de sondă, sau în cazul în care
debitul de lichid al sondei are valori moderate se poate diminua sau chiar stopa producția de
nisip ;

aplicarea unor tratamente de stimulare neadecvate, care utilizează compuşi ce dizolvă liantul
dintre granulele rocii şi care accentuează viiturile de nisip ; [2]

înclinarea stratelor slab consolidate, care determină marirea producției de nisip ;

vâscozitatea fluidelor din strat, care cu cât este mai ridicata cu atât determină o antrenare mai
accentuată a nisipului din strat în gaura de sondă ;

creşterea saturației în apă, care conduce la alterarea cimentului de legătură dintre granulele de
nisip, conducând mai departe la reducerea coeziunii dintre acestea ; [2]

oprirea sondelor pentru efectuarea unor operații de intervenții şi repornirea ulterioară a

acestora conduce la declanşarea unei viituri de nisip.

 2.2. Efectele viiturilor de nisip

Consecințele viiturilor de nisip sunt :

9
 formarea dopurilor de nisip în dreptul perforaturilor care determină o scădere foarte mare a
debitului produs de sondă ; [2]

pătrunderea nisipului în gaura de sondă duce la deteriorarea prin eroziune a echipamentelor

de fund şi de suprafață ;

probleme privind separarea nisipului la suprafață şi depozitarea în condiții ecologice a

acestuia ;

formarea unor caverne în zona de strat din jurul găurii de sondă care în anumite condiții pot
devenii instabile antrenând prabuşirea acoperişului stratului productiv şi deteriorarea
coloanei de exploatare ; [2]

efectuarea dificilă sau chiar imposibilă a măsurătorilor în gaura de sondă .

3. Tehnologiile de control ale nisipului

Metodele de prevenire a viiturilor de nisip se împart in mai multe categorii după cum
urmează: metode mecanice - care folosesc dispozitive mecanice de prevenire a viiturilor de nisip
(filtre); metode chimice - care folosesc soluții chimice de consolidare a nisipului din strat din
imediata vecinătate a găurii de sondă şi metode speciale care se referă la perforarea orientată a
găurii de sondă etc.

4. Metode mecanice de prevenire şi combatere a viiturilor de nisip

Metodele mecanice de prevenire şi combatere a viiturilor de nisip sunt cele mai utilizate,
ele având o serie de avantaje dintre care se menționează:

controlul eficient al nisipului pe durată mare de timp, filtrele având o rezistență mare în
timp;

pot fi aplicate şi în cazul zăcămintelor în care au fost inițiate unele procese de recuperare
termică, nefiind influențate de valoarea temperaturii de adâncime ;

nu conduc la micşorarea permeabilității din jurul găurii de sondă. [2]

Metodele mecanice de prevenire şi combatere a viiturilor de nisip sunt :

a) introducerea unui filtru în dreptul stratului productiv ;

10
b) introducerea unui filtru urmat de împachetarea acestuia cu pietriş.

Împachetarea filtrelor cu pietriş

Împachetarea filtrelor cu pietriş presupune după introducerea filtrului în dreptul stratului

productiv, injectarea de la suprafață a unui amestec format din fluidul de transport şi pietrişul cu
granulație aleasă în funcție de granulația nisipului din strat. Acest amestec poate fi dus în spatele
filtrului prin circulație directă, indirectă, sau cu ajutorul unui dispozitiv (mufă încrucişată)
asigurând împachetarea acestuia.

5. CONTROLUL NISIPULUI PRIN DESFASURAREA OPERATIEI DE

IMPACHETARE

Program de completare

Pregătirea sondei

După verificarea stării coloanei, pentru pregătirea sondei în vederea completării în

sistemul gravel packing, se vor executa următoarele operații :
control talpă şi stabilire talpă nouă prin spalare sau înnisipare la 481 m ;
şablonarea coloanei, eventual corectarea dacă este cazul, cu freza tronconică Ømin = 124
mm până la 460 m ;
curățirea coloanei de exploatare cu un curățitor (rotovert) de 5 3/4 in până la 460 m ;
verificarea înscrierii echipamentului de adâncime pe traiectul găurii de sondă utilizând
un simulator corespunzător ;
şablonarea, eventual corectarea dacă este cazul, coloanei de exploatare cu freză
tronconică Ø = 115 mm pe intervalul 468 m (cap perforaturi) – 481 m (oglindă) ;
plasarea frezei tronconice Ø = 115 mm la adâncimea de 468 m şi înlocuirea completă a
fluidului de la puț cu fluid de operare ;
proba de receptivitate a formațiunii productive. [3]

Pregătirea ansamblului de adâncime

Pregătirea ansamblului de adâncime în vederea lansării în gaura de sondă se face în

atelier. Ansamblul de adâncime este alcătuit din :

11
- packer mecanic ;
- mufa de încrucişare a circulației ;
- racord de siguranță ;
- dispozitiv de lansare şi circulație.

Lansarea, fixarea şi etanşarea packerului

După pregătirea în atelier a packerului, urmează lansarea, armarea şi etanşarea packerului

Hova.

Injecția de nisip în formație

Injecția de nisip în formația productivă se va executa în următoarea succesiune de

operații :

- se mențin traseele de circulație realizate pentru proba de receptivitate ;

- se menține sarcina minimă pe packer de 6 tf ;
- se menține la coloană o contrapresiune superioară presiunii de receptivitate înregistrate la
garnitura de manevră, dar nu mai mult de 100 bar ;
- se inițiază şi se continuă injecția de fluid de operare cu nisip în suspensie până la atingerea
presiunii maxime admise. [3]

Parametrii tehnologici uzuali aferenți injecției de nisip sunt :

- fluid utilizat : fluid de operare ;
- cantitate nisip injecție : cca. 3,3 t ;
- rație de transport : 5 – 6 m3 fluid / t nisip ;
- debit de injecție : 500 – 600 l/min ;
- presiune maximă de injecție : 90 bar .
Împachetarea filtrelor de producție

La atingerea presiunii maxime de injecție a nisipului în formație, pentru împachetarea

filtrelor de producție se efectuează următorii paşi :

 se asigură primirea circulației la suprafață prin :

- oprirea pompei de la coloană ;
- deschiderea lentă a returului la coloană ;

 se continuă pomparea fluidului de operare cu nisip în suspensie cu primirea circulației la

suprafață prin :
- debit de circulație : 300 – 500 l/min ;

12
- nisip necesar (teoretic) : cca. 360 kg ;
- presiune maximă de circulație : 20 bar.

Eliminarea excesului de nisip din garnitura de manevră

Pentru eliminarea excesului de nisip din garnitura de manevră se execută următoarele :

- se deschide returul la garnitura de manevră ;

- se deschide returul la coloană ;
- se realizează în coloană o presiune de cca. 60 bar ;
- se plasează scula de operare în poziția de circulație inversă, ridicând garnitura de manevră 2,5 m;
- se circulă invers până la limpezire pentru eliminarea excesului de nisip ;
- se extrag la zi capul de lansare şi țevile de spălare. [3]

Punerea în producție şi exploatarea sondei

În primele 30 de zile după repunerea în producție, sonda va fi exploatată în pompaj cu

debit restrictiv. După această perioadă, în funcție de informațiile furnizate de cercetarea cu
echometru, şi în lipsa totală a suspensiilor solide în fluidele extrase, se vor elimina eventualele
restricții de debit până la atingerea debitului potențial.

Măsuri pentru urmărirea regimului de exploatare a sondei

 etalonarea fluidelor extrase şi determinarea conținutului de impurități solide se vor face zilnic
de la punerea în producție a sondei până la stabilizarea debitului (minim 15 zile) ;
 după atingerea debitului potențial, etalonarea şi determinarea conținutului de impurități solide
se vor executa cu o frecvență de cel puțin două determinări pe lună ;
 realizarea cercetării cu echometrul după punerea în producție pentru verificarea funcționării
pompei (determinare nivel dinamic şi diagrama de dinamometre), şi după orice modificare de
regim de pompare. [3]

10. Materiale necesare

Nisip cuarț

13
 Figura 1. Saci nisip împachetare

Fluide
-Fluid de spălare pentru pregătire sondă
- tip fluid : apă de zăcământ din zonă ;

-Fluid de operare pentru completarea sondei

- tip fluid : apă de zăcământ din zona filtrată la 2 μm ;

Aditivi fluide
În vederea inhibării hidratării argilelor, fluidul de operare utlizat pentru completarea
sondei în sistemul gravel packing, va fi aditivat înainte de filtrare cu 3% NH4Cl – 2400 kg.

Echipamente

Echipamente de adâncime

dop filtre de producție 2 3/8 in Duplex:

filtre de producție 2 3/8 in tip Stimpex:

14
 Figura 2 Filtre Stimpex

țeavă oarbă inferioară TBG 2 3/8 in Duplex API 5CT :

filtru de control 2 3/8 in tip Stimpex :

țeavă oarbă superioară TBG 2 3/8 in Duplex API 5CT :

Figura 3. Formare ansamblu filtre – echipare cu bucată oarbă

racord de siguranță :

extensie :

15
mufă de încrucişare :

packer mecanic tip Hova 5 ¾ in :

Echipament de operare
țevi de spălare 1,315 in Hydril :

dispozitiv de lansare şi circulație :

garnitura de manevră combinată :

Echipament de suprafață
echipamente folosite la manevrarea materialului tubular şi realizarea conexiunilor
(ventile, chiolbaşi, elevatori, suvei, coliere, cleşti patent, broască cu pene, cleşti cu lanț );

habă pentru depozitare fluid de pregatire :

habă depozitare apă de zăcământ nefiltrată :

habă pentru depozitare fluid de operare :

Figura 4. Habă depozitare fluide

instalație pentru operația de gravel – packing :

instalație pentru filtrarea apei :

16
 Figura 5. Instalație de filtrare a apei

autocisterne pentru apă de zăcământ :

automacara :

Figura 6. Automacara pentru susținere saci nisip pentru împachetare

agregat pentru pregătirea sondei :

17
Figura 7. Instalație pentru realizarea amestecului nisip – apă şi injecția acestuia în sondă

18
 Figura 8.. Saci clorură de amoniu

Figura 9. Habe depozitare apă filtrată

Figura 10. Autocisternă cu apă de zăcământ

Figura 11. Instalație de filtrare a apei

19
 Figura 12. Agregat operații speciale

ASPECTE DE ORDIN LOGISTIC ALE OPERATIEI DE IMPACHETARE:

-inainte de inceperea operatiei se deschid permisele de lucru; se evalueaza riscurile; se face

instruirea;

-dupa programul stabilit, se transporta si se pozitioneaza: statia de habe (4 habe x 20 m3)care se

leaga in colector, si care se pozitioneaza la distanta de minimum 6 m de instalatia de interventie;
-pentru recuperare se foloseste o haba de 30 m3 care se pozitioneaza la distanta de minimum 15
m fata de statia de habe;

-dupa amenajare si acumulare apa dulce se pozitioneaza urmatoarele echipamente: instalatie

filtrare apa; agregat legat in statie habe acumulare pentru injectie a.s. + nisip; mixer + hyab
care alimenteaza agregatul; un al 2-lea agregat care se lega la coloana cu rolul de a tine
contrapresiune pe strat in caz ca cedeaza packerul, dar si pentru securitate in caz ca se
defecteaza primul agregat, se pozitioneaza la distanta de 10 m fata de gaura de sonda; vidanja
pentru acumulare apa in habe se pozitioneaza langa acestea.

-la sfarsitul operatiei de impachetare, se circula sonda cu ajutorul agregatului de langa statia de
habe, al 2-lea agregat fiind debransat, el finalizandu-si sarcinile;

-dupa incheierea operatiei de impachetare, toate utilajele/masinile/echipamentele se

demobilizeaza; urmeaza sa vina o vidanja pentru a golii haba de recuperare; se extrage
lansatorul; se introduce formatia de pompa si se fac pregatirile pentru punerea in functiune a
unitatii;

-se inchid permisele de lucru.

20
Schema amplasamentului:

21
 BIBLIOGRAFIE

1. Marcu, M.: Note de curs – Extracția petrolului, 2015.

2. Marcu, M.: Extracția petrolului. Noțiuni fundamentale, Editura Universității Petrol – Gaze din
Ploieşti, 2012.
3. *** Catalog tehnic Cele mai bune practici workover, S.C. Moreni, 2014.

22