CAIET DE SARCINI

CAP. 1 TERASAMENTE, S ဂ P ဂ TURI, UMPLUTURI

1.1. ASPECTE GENERALE

Acest capitol cuprinde specificaᙣiile pentru lucr ဃ rile de execuᙣie a gropilor de fundaᙣie.
Prezentul capitol conᙣine prevederi pentru executarea lucr ဃ rilor de terasamente constând în
îndepဃrtarea stratului vegetal, sဃparea, încဃrcarea în mijloace de transport, transportul, împrဃᕟtierea,
nivelarea p ဃ mântului pentru realizarea fundaᙣiilor.

STANDARDE DE REFERINᙢဂ
- C 169 - 88 Normativ privind executarea lucr ဃ rilor de terasamente.
- P 70 - 79 Proiectarea ᕟi executarea construcᙣiilor fundate pe
p ဃ mânt cu contracᙣii mari.
- C 83 - 75 Îndrum ဃ tor privind executarea tras ဃ rii de detaliu
în construcᙣii.
- C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitဃᙣii ᕟi recepᙣia lucrဃrilor
de construcᙣii.
- P 10 - 86 Normativ privind proiectarea ᕟi executarea lucr ဃ rilor
de fundaᙣii directe.
- C 29 - 85 Normativ privind îmbunဃtဃᙣirea terenurilor de fundare
slabe.
- STAS 5091 - 71 Terasamente. Prescripᙣii generale.
- STAS 2914 - 84 Lucr ဃ ri de drumuri. Terasamente. Condiᙣii generale.
- STAS 6054 - 77 Terenul de fundaᙣie. Adâncimea de îngheᙣ.
- STAS 1913/1 - 82 Terenul de fundaᙣie. P ဃ mânturi. Determinarea umiditဃᙣii.
- STAS 9824/0 - 74 Trasarea pe teren a construcᙣiilor. Prescripᙣii generale.
- STAS 9824/1 - 75 Trasarea pe teren a construcᙣiilor civile, industriale ᕟi
agrozootehnice.
- STAS 3300/1 - 85Teren de fundare. Principii generale de calcul.
- STAS 3300/2 - 85Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul
fund ဃ rii directe.
- STAS 2561/1,2,3,4 - 90 Teren de fundare. Piloᙣi.
- TS Norme de deviz pentru terasamente.
Norme republicane pentru protecᙣia muncii.
1.2. LUCR ဂ RI PREGဂTITOARE
Stratul vegetal - Îndep ဃ rtarea stratului vegetal se va face mecanizat, cu excavator pe ᕟenile de
0,4 - 0,7 mc.
Depozitarea p ဃ mântului excavat se va face pe ᕟantier.
S ဃ parea stratului vegetal se va pl ဃ ti la 100 mc de p ဃ mânt excavaᙣi, iar transportul p ဃ mântului
de la locul de excavare la depozit se va pl ဃ ti la TR.

Nivel ဃ ri, preg ဃ tirea platformei - Prin lucr ဃ rile de nivel ဃ ri se realizeaz ဃ o platform ဃ plan ဃ
pe care urmeaz ဃ s ဃ se fac ဃ trasarea lucr ဃ rilor de terasament.
Aici sunt cuprinse s ဃ parea dâmburilor ᕟi umplerea depresiunilor, împr ဃ ᕟtierea p ဃ mântului în
exces la maximum 30 m distanᙣ ဃ.
De asemenea, se asigur ဃ scurgerea apelor superficiale prin realizarea de ᕟanᙣuri de gard ဃ sau rigole.
Se m ဃ soar ဃ la 100 m2 de platform ဃ nivelat ဃ.

1.3. TRASAREA LUCR ဂ RILOR DE TERASAMENTE

Trasarea lucrဃrilor de construcᙣii se va face pe baza planului de trasare existent în proiect.
Executarea tras ဃ rii lucr ဃ rilor de detaliu în construcᙣie se va face de echipe alc ဃ tuite din oameni
de specialitate dotaᙣi cu aparatur ဃ de specialitate corespunz ဃ toare.

1.3.1 EXECUTAREA S ဂ P ဂ TURILOR ᕞI A SPRIJINIRILOR

Înainte de începerea lucrဃrilor propriu-zise se va verifica dacဃ pe amplasament nu sunt reᙣele electrice,
ap ဃ, canalizare, gaze.

S ဃ p ဃ turi generale mecanizate.

Sဃpဃtura generalဃ se va executa mecanizat cu excavatorul pe ᕟenile de 0,40 - 0,70 mc, adicဃstratul
vegetal.
S ဃ p ဃ tura se va opri cu 30 cm deasupra cotei profilului s ဃ p ဃ turii, diferenᙣa executându-se manual sau
mecanizat cu respectarea profilului s ဃ p ဃ turii din proiectul de rezistenᙣ ဃ.
S ဃ p ဃ turile pentru realizarea de piloᙣi se vor realiza prin forare cu utilaj special montat pe tractor,
iar diametru g ဃ urii se realizeaz ဃ conform proiect.

S ဃ p ဃ turi în spaᙣii limitate

Sဃpဃturile în spaᙣii limitate se vor executa manual.

Pဃmântul rezultat din sဃpဃturဃ se va descဃrca direct în autovehicul ᕟi se va transporta la depozitul aflat
la 5 km.
Se interzice depozitarea pဃmântului la mai puᙣin de 1 m de la marginea sဃpဃturii.
Înainte de începerea s ဃ p ဃ turilor la fundaᙣii, este absolut necesar ca suprafaᙣa terenului s ဃ fie cur ဃ ᙣat ဃ
ᕟi nivelat ဃ, cu pante de scurgere spre exterior, spre a nu permite stagnarea apelor din precipitaᙣii
ᕟi scurgerea lor în s ဃ p ဃ turile de fundaᙣie.

Toate lucr ဃ rile de terasamente se vor efectua pe tronsoane, f ဃ r ဃ întreruperi ᕟi în timp cât
mai scurt, pentru a se evita variaᙣiile importante de umiditate a pဃmântului activ, în timpul
execuᙣiei.

Ultimul strat de p ဃ mânt de cca. 30 cm grosime se va s ဃ pa manual, pe porᙣiuni eᕟalonate lung -

pe
mဃsura posibilitဃᙣilor de execuᙣie a fundaᙣiilor, în ziua respectivဃ ᕟi imediat înainte de turnarea
betonului de fundaᙣie, pentru a se evita efectele negative cauzate de variaᙣiile de umiditate.
S ဃ p ဃ tura mecanizat ဃ se m ဃ soar ဃ la 100 m3 ,iar cea manual ဃ la m3 de sဃpဃturဃ.
Dac ဃ exist ဃ ap ဃ se coboar ဃ nivelul freatic prin canale colectoare având l ဃ ᙣimea de 40 cm sau
prin intermediul puᙣurilor din care se pompeaz ဃ apa.

1.3.1.1. EXECUTAREA SဂPဂTURILOR DEASUPRA NIVELULUI APEI

SUBTERANE

a) S ဃ p ဃ turi cu pereᙣi verticali nesprijiniᙣi

Se vor lua urm ဃ toarele m ဃ suri pentru menᙣinerea stabilit ဃ ᙣii malurilor:
- terenul din jurul sဃpဃturii sဃ nu fie încဃrcat
- p ဃ mântul rezultat din s ဃ p ဃ tur ဃ s ဃ nu se depoziteze la o distanᙣ ဃ mai mic ဃ de 1.00m
- se vor lua m ဃ suri de înl ဃ turarea rapid ဃ a apelor din precipitaᙣii
Sဃpဃturile cu pereᙣii verticali nesprijiniᙣi se pot executa cu adâncimi pânဃ la :
- 0.75 m în cazul terenurilor necoezive
- 1.25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie
- 2.00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare

b) S ဃ p ဃ turi cu pereᙣii verticali sprijiniᙣi

Se execut ဃ când :
- sunt dep ဃ ᕟite adâncimile de la cap.1.3.1.1.a
- nu este posibil ဃ desf ဃ ᕟurarea taluzului
- când din calculul economic rezult ဃ eficienᙣa sprijinirilor

c) S ဃ p ဃ turi cu pereᙣii în taluz

Se execut ဃ în orice fel de teren cu respectarea urm ဃ toarelor condiᙣii :

- p ဃ mântul are o umiditate natural ဃ de 12-18%
- s ဃ p ဃ tura de fundaᙣie nu st ဃ deschis ဃ mult timp
- panta taluzului s ဃ p ဃ turii s ဃ nu dep ဃ ᕟeasc ဃ valorile maxime admise

Natura Adâncimea sဃpဃturii

terenului pân ဃ la 3m Tg=h/b mai mare de 3m Tg=h/s
nisip pietriᕟ 1/ 1.25 1/ 1.50
nisip argilos 1/ 0.67 1/ 1
argil ဃ nisipoasဃ 1/ 0.67 1/ 0.75
argilဃ 1/ 0.50 1/ 0.67
loess 1/ 0.50 1/ 0.75

1.3.1.2. S ဂ P ဂ TURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE

În cazul s ဃ p ဃ turilor adânci situate sub nivelul apelor subterane, îndep ဃ rtarea apelor se
poate efectua prin :
- epuismente directe
- epuismente indirecte
 EPUISMENTE DIRECTE
Pe mဃsurဃ ce cota sဃpဃturii coboarဃ sub nivelul apei subterane, excavaᙣiile trebuie protejate cu
ajutorul unor reᙣele de ᕟanᙣuri de drenaj, care capteaz ဃ apa ᕟi o dirijeaz ဃ spre puᙣuri.
Adâncimea ᕟanᙣurilor de drenaj - colectare este de obicei de 0.5-1 m.
Adâncimea puᙣurilor colectoare va fi de cel puᙣin 1 m, sub fundul sဃpဃturii.
În cazul unui aflux important de apဃ în sဃpဃturi executate în terenuri cu particule fine, antrenabile,
se va c ဃ ptuᕟi puᙣul de colectare cu un filtru invers.
Evacuarea apelor din groapa de fundaᙣie se va face prin pompare directဃ.
La pregဃtirea lucrဃrilor de pompare a apei trebuie avute în vedere urmဃtoarele:
- se va stabili num ဃ rul ᕟi tipul de pompe
- este preferabilဃ utilizarea mai multor pompe cu debite mici decât o
singurဃ pomp ဃ cu debit mare.
Pentru asigurarea evacu ဃ rii continue a apei din s ဃ p ဃ tur ဃ trebuie luate urm ဃ toarele m ဃ suri :
- staᙣia de pompare trebuie prev ဃ zut ဃ cu agregate de rezervဃ
- înဃlᙣimea coloanei de aspiraᙣie sဃ nu fie mai mare de 6m, în cazul în care groapa de fundaᙣie
este mai adâncဃ de 6m, pompele trebuie sဃ fie coborâte pe platforma de lucru, fie înlocuite cu
pompe electrice submersibile etajate cu motorul capsulat, instalate sub ap ဃ.

EPUISMENTE INDIRECTE

Se execut ဃ cu ajutorul puᙣurilor filtrante sau a filtrilor aciculare care se amplaseaz ဃ în afara conturului
excavaᙣiei.

Puᙣurile de epuisment de diametru mare se realizeazဃ în foraje O 200- 600 mm în care se lanseazဃ o
coloan ဃ drenant ဃ metalic ဃ.

Sprijinirea pereᙣilor s ဃ p ဃ turii de fundaᙣie se face cu palplanᕟe metalice de inventar.

Pentru lucr ဃ ri deosebite, executarea s ဃ p ဃ turilor în terenuri cu ap ဃ subteran ဃ, se poate realiza în
incinte etanᕟe închise, utilizând ecrane de etanᕟare.

In cazul sprijinirilor cu palplanᕟe se vor lua urm ဃ toarele mဃsuri:

- ghidarea palplanᕟelor
- palplanᕟele vor avea lungimea egalဃ cu adâncimea gropii plus adâncimea de
înfigere în teren a fiᕟei.

1.4. UMPLUTURI
Umpluturile din jurul fundaᙣiilor ᕟi pereᙣilor subsolurilor se vor executa imediat dup ဃ ce construcᙣia a
dep ဃ ᕟit nivelul terenului.
Umpluturile se m ဃ soar ဃ la m3 de p ဃ mânt împrဃᕟtiat.
Înainte de începerea lucr ဃ rilor pentru executarea fundaᙣiilor trebuie s ဃ mai fie terminate urm ဃ toarele :

- retrasarea axelor fundaᙣiilor. Abaterea admisibil ဃ la poziᙣia în plan vertical a cotei de

nivel la fundaᙣiile structurii este de 10 mm. La poziᙣia în plan orizontal a axelor
fundaᙣiilor de beton, abaterea admisibil ဃ este de 10 mm.
- încheierea procesului verbal de lucr ဃ ri ascunse.
1.5. VERIFIC ဂ RI IN VEDEREA RECEPᙢIEI

Orice lucrare de terasamente va fi început ဃ dup ဃ efectuarea operaᙣiei de predare - primire a

amplasamentului, tras ဃ rilor reperelor cotei zero, etc., consemnat ဃ într-un proces verbal încheiat de
delegaᙣii beneficiarului, proiectantului ᕟi executantului.

Inainte de începerea lucr ဃ rilor de terasamente se va verifica întreaga trasare pe teren, atât în
ansamblu cât ᕟi pentru fiecare obiect în parte, conform STAS 9824/1 - 76.
La terminarea lucr ဃ rilor de s ဃ p ဃ turi pentru fundaᙣii se va verifica pentru fiecare în parte
dimensiunile ᕟi cotele de nivel realizate ᕟi se vor compara cu dimensiunile din proiect; în cazul
dep ဃ ᕟirii oric ဃ reia dintre abaterile admisibile, este interzis ဃ începerea lucr ဃ rilor corpului
fundaᙣiilor înainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii spaᙣiului respectiv în
limitele admisibile.

In toate cazurile în care se constat ဃ c ဃ - la cota de nivel stabilit ဃ pentru proiect - natura terenului
nu corespunde cu aceea avut ဃ în vedere la proiectare, soluᙣia de continuare a lucr ဃ rilor nu poate fi
stabilit ဃ decât pe baza unei dispoziᙣii scrise a proiectantului.

Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de laborator, fie prin penetrare
static ဃ sau dinamic ဃ.
Aceste probe, se vor face cel puᙣin câte una la fiecare 200 m2 suprafaᙣ ဃ ᕟi minim 3 pentru fiecare
obiect.

Umpluturile (perne) de p ဃ mânt, nisip, balast, pietriᕟ sau piatr ဃ spart ဃ, care serveᕟte drept consolidare
a terenului de fundare ᕟi pe care se aᕟeaz ဃ direct fundaᙣiile, trebuie tratate ca lucr ဃ ri
speciale, verificându-se :
- corespondenᙣa cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aᕟeaz ဃ, în
aceleaᕟi condiᙣii ca ᕟi fundaᙣia propriu - zis ဃ;
- calitatea materialului utilizat pentru aceast ဃ umplutur ဃ, neadmiᙣându-se nici o abatere de
la proiect, în sfera de granulozitate, pentru care se admit abateri de  5 % faᙣ ဃ de componentele de
sorturi
- respectarea tehnologiei de compactare prev ဃ zut ဃ în proiect;
- realizarea gradului de compactare prevဃzut în proiect;
- abaterea admisibilဃ faᙣဃ de gradul de compactare prevဃzut în proiect este de - 2 % pentru
medie ᕟi 5 % pentru valoarea minim ဃ;
- toate buletinele de încerc ဃ ri ᕟi rezultatele verific ဃ rilor menᙣionate mai sus se vor consemna
în procesul verbal de lucr ဃ ri ascunse.

Pentru umpluturile de p ဃ mânt utilizate pentru platforme, c ဃ i de acces pietonale sau cu circulaᙣie
auto uᕟoarဃ, sistematizဃri verticale, completarea sဃpဃturilor de fundaᙣie sau pentru conducte sub
pardoseli, se va verifica :
- îndep ဃ rtarea p ဃ mântului vegetal ᕟi a altor straturi indicate în proiect;
- corespondenᙣa cu proiectul a naturii p ဃ mântului utilizat ᕟi a tehnologiei de compactare
- realizarea gradului de compactare (B), conf. STAS 1913/13 - 83.
Abaterile admisibile faᙣ ဃ de gradul de compactare prev ဃ zute în proiect
sunt:
- pentru sistematiz ဃ ri verticale : mediu - 10 % ; minim- 15 %;
- în jurul fundaᙣiilor, subsolurilor ᕟi sub pardoseli ; mediu - 5 % ; minim - 8 %;
- la ᕟanᙣul de conducte : mediu - 5 % ; minim - 8 %.
Rezultatele acestor verificဃri se vor înscrie în procesele verbale de lucrဃri ascunse.
CAP. 2 COFRAREA BETONULUI

2.1. GENERALITဂᙢI

1. Prevederile din acest capitol se refer ဃ la lucr ဃ rile de alc ဃ tuire ᕟi folosire a panourilor
din placaj ᕟi metalice pentru cofraje.
2. Cofrajele sunt construcᙣii temporare, necesare construcᙣiilor pentru redarea formei ᕟi
dimensiunilor elementelor din beton, precum ᕟi pentru susᙣinerea acestora în perioada când acestea nu au
capacitatea de a o face singure.
Soluᙣiile de realizare a cofrajelor trebuie s ဃ fie :
- economice, astfel încât costul, consumul de materiale ᕟi de manoperဃ sဃ rezulte în
ponderi cât mai scဃzute din totalul necesar realizဃrii construcᙣiei :
- rezistenᙣe la sarcinile ce le revin, în special :
- din greutatea (împingerea) betonului care solicit ဃ elementele de susᙣinere sau faᙣa
cofrajului;
- la mont ဃ ri - demont ဃ ri ᕟi manipul ဃ ri repetate;
- la acᙣiunea agenᙣilor atmosferici;
- exacte, în privinᙣa redဃrii corecte a formei ᕟi dimensiunilor elementelor din beton în
limita abaterilor admisibile ;
- etanᕟe, astfel încât s ဃ nu permit ဃ scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi ;
- simple, astfel încât s ဃ asigure :
- execuᙣia uᕟoar ဃ în întreprinderea producဃtoare;
- însuᕟirea rapid ဃ de c ဃ tre muncitori a tehnicii de lucru ;
- uᕟurinᙣa la montare - demontare, manipulare ᕟi transport.

3. Cofrajele sunt utilizate în principal pentru formarea urmဃtoarelor elemente :

- fundaᙣii ;
- pereᙣi de beton monolit ;
- pl ဃ ci de beton turnat monolit pentru planᕟee ;
- stâlpi, grinzi, nervuri etc.

2.2. STANDARDE DE REFERINᙢဂ

- C 11 - 74 Instrucᙣiuni tehnice privind alc ဃ tuirea ᕟi folosirea
în construcᙣii a panourilor din placaj pentru cofraje ;
- C 140 - 86 Normativ pentru executarea lucrဃrilor de
beton ᕟi beton armat ;
- Proiect tip IPC nr. 7161/1 - 78 Privind popi extensibili, dispozitive de susᙣinere
metalice.

2.3 MATERIALE
- panouri tipizate (modulate) - NID - MEFMC 1442 - 72 ;
- panouri de cofraj cu astereal ဃ din scânduri de r ဃ ᕟinoase ;
- cherestea de r ဃ ᕟinoase - STAS 1949 - 74 ;
- placaj pentru lucr ဃ ri de exterior - STAS 7004 - 72 ;
- material auxiliar m ဃ runt - tiranᙣi, buloane, cleme, bolᙣuri ;
- ᕟuruburi cu cap înecat pentru lemn - STAS 1452 ;
- cuie filetate - STAS 2111 - 71 (tip B sau D)
- emulsie parafinoas ဃ " SIN ".
 - STAS 3300/1 - 85
- STAS 3300/2 - 85
- STAS 2561/1,2,3,4 - 90
- TS
Teren de fundare. Principii generale de calcul.
Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul
fund ဃ rii directe.
Teren de fundare. Piloᙣi.
Norme de deviz pentru terasamente.
Norme republicane pentru protecᙣia muncii.

2.4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

- Recepᙣia panourilor de cofraj se face pe loturi, la furnizor.
Verificarea calit ဃ ᙣii la recepᙣie se face prin examinarea unei probe reprezentând 5% din lot ; dac ဃ din
aceast ဃ prob ဃ o cantitate mai mare de 10% nu corespunde, lotul se recepᙣioneaz ဃ panou cu panou.
Verificarea dimensiunilor se va putea face folosind ᕟabloanele care au servit la confecᙣionarea
panourilor, dup ဃ o prealabil ဃ verificare atent ဃ a acestora.

Pentru fiecare lot de panouri, constructorul va verifica existenᙣa certificatului de calitate emis de
furnizor.
- Transportul panourilor atât de la furnizor la ᕟantier (dupဃ efectuarea recepᙣiei) cât ᕟi de
pe un ᕟantier la altul se va face de preferinᙣဃ în pachete de cel mult 500 kg cuprinzând
10...16 panouri de acelaᕟi tip, asamblate prin balotare.
- - Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate
corespunz ဃ toare, folosind dispozitive de manipulare adecvate. Se interzice
aruncarea sau bascularea panourilor.
- Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, în stive, pe suporᙣi de 15 - 20 cm
în ဃ lᙣime; chiar ᕟi pentru o perioad ဃ scurt ဃ de neutilizare, stivele vor fi formate prin
suprapunerea panourilor astfel împerechiate încât suprafeᙣele lor de contact cu betonul sဃ
se afle faᙣဃ în faᙣဃ. Dacဃ depozitarea urmeazဃ a se face pe o perioadဃ mai îndelungatဃ,
stivele se vor acoperi cu o prelat ဃ sau cu o folie de polietilen ဃ.
- Atât panourile de cofraj cât ᕟi celelalte materiale ᕟi elemente de inventar formând setul de
cofrare se vor manipula cu atenᙣie, pentru a nu se degrada prematur ᕟi a nu se
descompleta.
- Dup ဃ recuperarea prin decofrare a panourilor de cofraj ᕟi a celorlalte piese
componente ale setului de cofraj, ele de curဃᙣဃ de resturile de beton ᕟi se ung pentru o
mai bunဃ conservare pânဃ la urmဃtoarea folosire.
- Pentru ungerea de gard ဃ, imediat dup ဃ cur ဃ ᙣire, se recomand ဃ folosirea " emulsiei
parafinoase SIN " având urm ဃ toarea compoziᙣie :
- parafinဃ 20...25 %
- sဃpun 1,5... 2 %
- apဃ 78,5...73 %.

Tratarea se va face la rece într-un strat subᙣire.

2.5. TEHNOLOGIA LUCR ဂ RILOR DE COFRARE CU PANOURI

2.5.1. Lucr ဃ rile preg ဃ titoare ᕟi principalele etape ale cofrဃrii

- Pentru orice element de construcᙣii operaᙣiile de montare a panourilor de cofraj se
succed în principiu în urm ဃ toarea ordine :

- cur ဃ ᙣirea ᕟi nivelarea locului de montaj ;

- trasarea poziᙣiei cofrajelor ;
- transportul ᕟi aᕟezarea panourilor ᕟi a celorlalte materiale ᕟi elemente de
 inventar, în apropierea locului de montaj ;
- cur ဃ ᙣirea ᕟi ungerea panourilor ;
- asamblarea ᕟi susᙣinerea provizorie a acestora ;
- verificarea poziᙣiei cofrajelor pentru fiecare element de construcᙣie, atât în plan
cât ᕟi pe vertical ဃ ᕟi fixarea lor în poziᙣie corect ဃ ;
- încheierea, legarea (blocarea) ᕟi sprijinirea definitivဃ a tuturor cofrajelor cu
ajutorul dispozitivelor de montare (caloᙣi, juguri, tiranᙣi, z ဃ voare, distanᙣieri,
proptele, contravânturi etc.)
- etanᕟarea rosturilor.

- La folosirea panourilor de cofraj, se vor evita, pe cât posibil, practicarea g ဃ urilor în

astereal ဃ ᕟi baterea cuielor în schelet. Se interzice cu des ဃ vârᕟire t ဃ ierea sau cioplirea
panourilor, în scopul adapt ဃ rii lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire, în
toate asemenea cazuri fiind necesar ဃ adoptarea unor complet ဃ ri la faᙣa locului sau a unor panouri
speciale.
- Panourile de care sunt fixate cutiile pentru g ဃ uri de trecere, ᕟipcile pentru ᕟanᙣuri ale traseelor
de instalaᙣii, etc., vor fi folosite cu aceeaᕟi destinaᙣie la fiecare refolosire. Cutiile ᕟi ᕟipcile se vor fixa
de panouri în cuie având grosimea minimဃ de 1,8 mm. Pentru a se uᕟura decofrarea panourilor
echipate cu astfel de piese în relief, acestea vor fi cur ဃ ᙣate ᕟi unse cu deosebit ဃ atenᙣie.

- Contravânturile eᕟafoadelor vor fi bine strânse cu dispozitivele lor de asamblare,

verificarea fiind obligatorie.
- Termenele la care se va face decofrarea elementelor de construcᙣii sint cele din " Normativul
pentru executarea lucr ဃ rilor de beton ᕟi beton armat ", C 140 - 86.
- Imediat dup ဃ decofrare se vor îndep ဃ rta bavurile de pe suprafaᙣa betonului, folosind
raᕟchete, d ဃ lᙣi sau polizoare ᕟi se vor remedia eventualele defecte ale suprafeᙣei betonului în
condiᙣiile art. 5.67 al " Normativului pentru executarea lucr ဃ rilor de beton ᕟi beton armat ", C 140 -
86.
Pentru buna desfဃᕟurare a lucrဃrilor de cofraj sunt necesare urmဃtoarele activitဃᙣi preg ဃ titoare
:

Analiza proiectului de execuᙣie al obiectivului ᕟi a condiᙣiilor specifice de execuᙣie,

urm ဃ rind în principal :

- secᙣiuni prin obiectiv, forme ᕟi dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit ᕟi
prefabricat ;
- specificaᙣiile privind obligativitatea continuitဃᙣii unor elemente din beton turnat monolit,
rosturi de lucru, tehnologii de execuᙣie sau alte indicaᙣii tehnologice preconizate ;
- dotarea ᕟantierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule etc., în vederea
alegerii proceselor tehnologice ;
- termenul de execuᙣie al obiectivului ;
- stadiul organiz ဃ rii de ᕟantier ᕟi termenul de începere a lucr ဃ rii propriu - zise.

Gruparea elementelor de beton armat monolit ᕟi alegerea tehnologiilor

Elementele se grupeazဃ dupဃ formဃ ᕟi dimensiuni, avându-se în vedere tehnologia ce se poate

adopta la fiecare grupဃ ᕟi indicaᙣiile proiectantului privind obligativitatea continuit ဃᙣii betonဃrii
anumitor elemente.
Întocmirea proiectului tehnologic operativ privind lucrဃrile de cofraj.

2.5.2. Condiᙣii privind cofrarea diferitelor elemente de construcᙣii

- Pentru cofrarea fundaᙣiilor (continue sau izolate) cu în ဃ lᙣime mic ဃ, panourile se dispun cu
latura orizontal, iar pentru cele cu înဃlᙣime mare cu latura lungဃ vertical. Pentru solidarizarea ᕟi
sprijinirea panourilor se folosesc montanᙣi, cleᕟti, distanᙣieri, ᙣ ဃ ruᕟi, dulapi de aliniere, proptele, etc.
- Pentru cofrarea pereᙣilor, panourile pot fi dispuse cu latura lung ဃ fie orizontal, în care caz
panourile sunt susᙣinute de montanᙣi verticali, aliniaᙣi pe orizontalဃ cu rigle, fie vertical, în care caz sunt
susᙣinute ᕟi aliniate prin moaze orizontale dispuse la minimum dou ဃ niveluri. Prima soluᙣie se adopt ဃ
în general dac ဃ se urm ဃ reᕟte obᙣinerea unor elemente de cofraj având o suprafaᙣ ဃ mai mare ,
manevrabile cu macaraua, iar cea de-a doua, dac ဃ montarea ᕟi demontarea panourilor se face manual
la fiecare cofrare.

In ambele cazuri, panotajul (împ ဃ rᙣirea pe panouri a suprafeᙣei de cofrat) va fi identic pentru
ambele feᙣe ale peretelui, rosturile dintre panouri trebuind s ဃ fie faᙣ ဃ în faᙣ ဃ. În acest fel tiranᙣii se
monteaz ဃ cu uᕟurinᙣ ဃ în l ဃ caᕟurile (g ဃ uri sau chert ဃ ri marginale) din panouri anume practicate la
confecᙣionare.

Panotarea va trebui s ဃ înceap ဃ de la intersecᙣiile pereᙣilor spre mijloc. Pentru a se putea prelua
abaterile inerente atât la trasarea peretelui cât ᕟi la dimensiunile efective ale panourilor rezultate la
confecᙣionarea sau în urma repetatelor folosiri, panotarea va trebui s ဃ prevad ဃ în timp un interspaᙣiu de
minimum 5 cm lဃᙣime. Acoperirea acestui interspaᙣiu se va putea face fie cu o fururဃ din lemn care
se poate realiza din doi dulapi având secᙣiunea în form ဃ de pan ဃ, fie cu o pies ဃ din tabl ဃ.
Spaᙣiul de compensare realizat permite o scoatere uᕟoar ဃ a panourilor adiacente.

Pentru obᙣinerea unei suprafeᙣe plane, panourile de cofraj pentru pereᙣi se vor alinia riguros la montare,
atât la rosturile dintre ele cât ᕟi, dac ဃ este cazul, în zona de contact cu panourile de cofraj pentru
placဃ.

La partea inferioar ဃ, alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor t ဃ lpi de rezemare ᕟi se vor
menᙣine feᙣele la distanᙣa corespunz ဃ toare grosimii peretelui, cu ajutorul unor distanᙣieri, care pot fi
din ᙣeav ဃ PVC prev ဃ zut ဃ la capetele cu conuri de protecᙣie tot din PVC. Menᙣinerea alinierii
panourilor asamblate se ᙣine cu ajutorul montan ᙣilor ᕟi al riglelor de aliniere respectiv al moazelor ᕟi cu
ajutorul tiranᙣilor trecuᙣi prin distanᙣieri. Asigurarea verticalit ဃ ᙣii se face prin proptele, de preferinᙣ ဃ
reglabile.

Impingerea betonului proasp ဃ t care acᙣioneaz ဃ asupra panourilor de cofraj se preia prin
elementele de sprijinire ale panourilor - montanᙣi respectiv moaze - ᕟi prin tiranᙣii de leg ဃ tur ဃ
realizaᙣi în general din oᙣel beton ᕟi blocaᙣi cu zဃvoare cu excentric sau panဃ. În cadrul proiectului
de cofraj se vor verifica prin calcul elementele de sprijinire ᕟi leg ဃ tur ဃ din punct de vedere al
rezistenᙣei ᕟi al deformaᙣiilor.

- Cofrajele stâlpilor se alcဃtuiesc în general din panouri dispuse vertical. Panourile vor putea fi aᕟezate
în plan :
- fie simetric, în care caz o latur ဃ a stâlpului (în general cea mic ဃ) de regul ဃ se cofreaz ဃ
cu un panou special de l ဃ ᙣimea stâlpului, calotarea f ဃ cându-se cu caloᙣi drepᙣi pe dou ဃ laturi paralele
legaᙣi cu tiranᙣi din buloane sau din oᙣel beton ;
- fie decalate " în moriᕟc ဃ " în care caz calotarea, de regul ဃ, se face cu caloᙣi triunghiulari,
strânᕟi, de preferinᙣ ဃ, prin piese speciale cu pan ဃ.

Pentru ieᕟirea muchiilor stâlpului, se folosesc elemente triunghiulare din ᕟipci de lemn sau PVC.
Trasarea bazei se face de regul ဃ printr-o ramp ဃ de scândur ဃ.

Pentru a se controla ᕟi cur ဃ ᙣa baza stâlpului, se prevede o fereastr ဃ de vizitare, care poate fi realizat ဃ
în cazul folosirii panourilor de inventar, prin montarea decalat pe vertical ဃ, a uneia din panouri.
Atunci când cofrajul se monteaz ဃ asamblat peste arm ဃ tura gata montat ဃ iar placa nu se
monteaz ဃ concomitent, se poate renunᙣa la fereastra de vizitare.

- La cofrarea grinzilor ᕟi nervurilor, pentru feᙣele laterale panourile se dispun, în general, cu latura pe
orizontal ဃ. Se recomand ဃ ca panoul special pentru grinzi s ဃ fie cuprins între panourile de cofraj
ale feᙣelor ᕟi s ဃ fie susᙣinut de aparate, pentru a permite decofrarea mai timpurie a laturilor.
Calotarea panourilor laterale de cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri, legate în cazul
grinzilor înalte
la partea superioar ဃ prin tiranᙣi din oᙣel - beton trecând prin distanᙣieri tubulari din PVC.

- La cofrarea plဃcilor, panotarea va urmဃri o raᙣionalဃ dispunere a elementelor de susᙣinere (popi,

grinzi, eᕟafodaje, etc.), precum ᕟi acoperirea unei suprafeᙣe maxime cu panouri de inventar. Pentru
uᕟurarea decofr ဃ rii este necesar s ဃ se prevad ဃ pe ambele direcᙣii câte o fâᕟie de compensare de 5 -
10 cm l ဃ ᙣime.

- În cazul cofr ဃ rii concomitente a elementelor verticale (pereᙣi, stâlpi) cu cele orizontale (grinzi,
nervuri, pl ဃ ci)în scopul turn ဃ rii betonului într-o singur ဃ faz ဃ, îmbinarea cofrajelor se va face în a ᕟa
fel încât panourile de cofraj pentru elementele orizontale s ဃ se suprapun ဃ peste cele verticale, pentru
a permite decofrarea pereᙣilor ᕟi a stâlpilor înaintea grinzilor ᕟi pl ဃ cilor. Cofrarea concomitent ဃ
trebuie îns ဃ evitat ဃ ori de câte ori este posibil, întrucât :

a) panourile orizontale pot presa pe cele verticale, prin greutatea betonului, f ဃ când dificil ဃ
recuperarea mai rapid ဃ a panourilor verticale ;
b) realizarea ferestrelor de vizitare devine obligatorie ; în orice caz cur ဃ ᙣirea bazei stâlpilor
se va face dup ဃ executarea întregului cofraj ;
c) cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de înဃlᙣime exactဃ, nefiind posibilဃ depဃᕟirea
în ဃ lᙣimii elementelor de beton, ceea ce, de regul ဃ, face imposibil ဃ folosirea panourilor de inventar
fဃrဃ complet ဃ ri pe vertical ဃ.

2.5.3. Cofrarea diferitelor elemente de construcᙣii

2.5.3.1. Fundaᙣii

La fundaᙣiile continue, se traseazဃ mai întâi axul longitudinal pe fundul ᕟanᙣului (sဃpဃturii), faᙣဃ de
care apoi se va trasa poziᙣia feᙣelor interioare ale panourilor de cofraj.

La fundaᙣiile izolate*, pe fundul sဃpဃturii se traseazဃ cele douဃ axe perpendiculare ale fiecဃrei fundaᙣii
în parte, în raport cu care se traseaz ဃ apoi poziᙣia feᙣelor interioare ale panourilor de cofraj.
Fixarea cofrajelor la fundaᙣii (continue sau izolate) se va face cu montanᙣi, proptele, ᙣဃruᕟi, distanᙣieri
etc., dup ဃ care în prealabil s-a verificat poziᙣia cofrajelor în raport cu prevederile proiectului.
* dac ဃ este cazul.

2.5.3.2. Pereᙣi

Cofrarea pereᙣilor cu panouri se execut ဃ în urm ဃ toarea ordine :

- se traseaz ဃ axele pereᙣilor ᕟi conturul lor ;

- se fixeazဃ tဃlpile de rezemare ᕟi aliniere ;
- se monteaz ဃ panourile de cofraj pentru una din feᙣele peretelui începând cu panoul de la
intersecᙣie ᕟi pe m ဃ sur ဃ ce se execut ဃ montarea, fiecare panou de cofraj se asambleaz ဃ,
se introduc ᕟi piesele ce asigur ဃ coplaneitatea panourilor ᕟi se sprijin ဃ provizoriu cu
proptele ;
- se monteaz ဃ arm ဃ tura peretelui ;
- se fixeaz ဃ cutiile ᕟi ramele pentru goluri ;
- se monteaz ဃ panourile de cofraj pe cea de-a doua faᙣ ဃ a peretelui ;
- concomitent cu montarea panourilor de cofraj de pe cea de-a doua faᙣ ဃ a peretelui se
monteaz ဃ distanᙣierii prin care se introduc tiranᙣii ;
- se monteaz ဃ scheletul de susᙣinere (montanᙣi, rigle, moaze) ᕟi se fixeaz ဃ cu tiranᙣii ;
- se verific ဃ verticalitatea cofrajelor cu ajutorul firului cu plumb ᕟi se face proptirea în poziᙣie
definitivဃ.
2.5.3.3. Stâlpi ᕟi diafragme

Montarea cofrajelor din panouri pentru stâlpi ᕟi diafragme se execut ဃ în urm ဃ toarea ordine :

- se traseazဃ axele perpendiculare ᕟi conturul stâlpilor ᕟi a diafragmelor, fixându-se rama de

trasaj ;
- se monteaz ဃ arm ဃ tura ;
- se cur ဃ ᙣ ဃ baza stâlpului sau a diafragmei;
- se monteaz ဃ cofrajul gata asamblat ᕟi prev ဃ zut cu ᕟipcile triunghiulare de teᕟire
a colᙣurilor ;
- se sprijinဃ provizoriu cofrajul cu ajutorul proptelelor ;
- dupဃ verificarea poziᙣiei ᕟi verticalitဃᙣii se strâng definitiv caloᙣii ᕟi se fixeazဃ definitiv
proptelele.

In cazul prevederii ferestrelor de vizitare, curဃᙣirea bazei stâlpilor se face ca ultimဃ operaᙣie. In
cazul asambl ဃ rii la faᙣa locului a cofrajului, trei laturi ale acestuia se monteaz ဃ înaintea
arm ဃ turii, sprijinindu-se provizoriu, iar dup ဃ montarea arm ဃ turii cofrajul se încheie cu cea de-a
patra latur ဃ.

2.5.3.4. Planᕟee

Montarea eᕟafodajelor de susᙣinere a cofrajelor pentru planᕟee (grinzi, nervuri, pl ဃ ci) se face în
urm ဃ toarea ordine :

- se traseaz ဃ poziᙣia elementelor verticale de susᙣinere (popi etc.) ;

- se amplaseaz ဃ elementele verticale de susᙣinere ᕟi se contravântuiesc provizoriu ;
- se monteazဃ ᕟi se fixeazဃ elementele orizontale ale eᕟafodajului (rigle, grinzi extensibile
etc.);
- se verific ဃ poziᙣia ᕟi dimensiunile, operându-se corecturile necesare.

Strângerea definitivဃ a contravânturilor se face dupဃ ultima verificare ce se efectueazဃ dupဃ

montarea cofrajelor.

2.5.3.5. Grinzi

Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi ᕟi nervuri se face în urmဃtoarea ordine :

- pe eᕟafonajul stabilit de proiectant ᕟi executant se fixeaz ဃ cofrajul pentru fundul grinzii sau
nervurii, verificându-se cu atenᙣie cota, rectilinitatea ᕟi orizontalitatea ;
- se monteaz ဃ panourile feᙣelor laterale ;
- în cazul unor grinzi înalte, dup ဃ cofrarea unei feᙣe laterale se monteaz ဃ arm ဃ tura ;
- se consolideaz ဃ cofrajul grinzii (nervurii) prin montarea jugurilor care au eventual la
partea superioar ဃ tiranᙣi de strângere trecuᙣi prin distanᙣieri.

2.5.3.6. Plဃci

Montarea cofrajelor din panouri pentru plဃci se face în urmဃtoarea ordine :

- se monteaz ဃ panourile de inventar ᕟi eventualele panouri de completare pe eᕟafodajul
pregဃtit, corespunzဃtor planului de panotaj, luând mဃsuri menite sဃ împiedice deplasarea
 orizontal ဃ a panourilor în timpul turn ဃ rii betonului ;
- se completeaz ဃ conform aceluiaᕟi plan de panotaj cu fururile de compensare necesare
decofr ဃ rii ;
- se verific ဃ cotele intradosului pl ဃ cii ᕟi orizontalitatea acestuia.

2.5.3.7. Cofrajele din panouri se ung cu atenᙣie înaintea montဃrii armဃturilor în scopul de a se
facilita operaᙣia de decofrare ᕟi a se m ဃ ri prin aceasta num ဃ rul de folosiri ale panourilor.

Ungerea se face imediat dup ဃ montarea cofrajului sau chiar în timpul mont ဃ rii lui (la pereᙣi,
stâlpi, grinzi înalte).
Pentru ungere se folosesc substanᙣe produse industrial în acest scop sau unguentul de gard ဃ aplicat
dup ဃ decofrare, fiind interzis ဃ folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care degradeaz ဃ
materialele lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului s ဃ se fac ဃ prin pulverizare.

2.5.3.8. La operaᙣiile de armare se va avea grij ဃ de a nu se lua unguentul de pe cofraj pe carcasele

de armဃturi.

2.5.3.9. Inainte de începerea turn ဃ rii se vor amenaja ᕟi verifica, la pereᙣi ᕟi stâlpi, podinele de
lucru pentru muncitorii betoniᕟti, având în ဃ lᙣimea ᕟi l ဃ ᙣimea corespunz ဃ toare ᕟi prev ဃ zute cu
parapete de protecᙣie, precum ᕟi punᙣi de circulaᙣie deasupra armဃturilor la planᕟee.
De asemenea se va verifica starea de funcᙣionare a mijloacelor pentru transportul, punerea în oper ဃ
ᕟi compactarea betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton sau bene, vibratoare, etc.).

2.5.4. Decofrarea elementelor de construcᙣii

- La decofrarea elementelor verticale (pereᙣi, stâlpi), ordinea opera ᙣiilor este în general invers ဃ
celei indicate la montarea cofrajelor respective, anume :

- desfacerea z ဃ voarelor de susᙣinere (montanᙣi, rigle, moaze, caloᙣi) ;

- scoaterea fururilor de compensare la pereᙣi ;
- scoaterea panourilor, la pereᙣi începând de la fururi ;
- demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.

Totodat ဃ se poate efectua în mod asem ဃ n ဃ tor ᕟi decofrarea lateral ဃ a grinzilor prin
desfacerea ᕟi scoaterea tiranᙣilor, demontarea jugurilor ᕟi îndep ဃ rtarea panourilor.

- La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, pl ဃ ci) ordinea operaᙣiilor este în

general urm ဃ toarea :
- sl ဃ birea contravânturilor, pentru a permite coborârea eᕟafodajului în ansamblu;
- coborârea elementelor de susᙣinere verticale cu minimum 10 cm prin acᙣionarea asupra
dispozitivelor amintite (pene, filete etc.) ;
- scoaterea la pl ဃ ci a fururilor de compensare ᕟi a panourilor de cofraj ;
- demontarea eᕟafodajului, ᕟi anume : demontarea grinzilor, a contravântuirilor ᕟi a popilor.

2.6. ABATERI ADMISIBILE

Abateri limitဃ la dimensiuni reprezentând deschideri :

- pentru grinzi ᕟi pl ဃ ci f ဃ r ဃ grinzi

- când deschiderea este 3,00 m  10 mm
 - când deschiderea este 3,00 m  12,5 mm
- pentru plဃcile planᕟeelor cu grinzi
- când deschiderea este 3,00 m  6 mm
- când deschiderea este 3,00 m  8 mm
- pentru pereᙣi
- când lungimea (în ဃ lᙣimea) este 3,00 m  10 mm
- când lungimea (în ဃ lᙣimea) este 3,00 m  12, 5 mm

Abateri limit ဃ la dimensiunile secᙣiunilor transversale :

- la stâlpi, grinzi  3 mm
- la grosimea pereᙣilor ᕟi plဃcilor  2 mm

Toleranᙣe la rectiliniaritatea muchiilor :

- pe m  3 mm
- pe toat ဃ lungimea muchiei  4 mm

Toleranᙣe la planeitatea suprafeᙣei :

Deformaᙣiile pe care le suferဃ cofrajul în timpul turnဃrii ᕟi compactဃrii betonului nu vor depဃᕟi limitele
admisibile cuprinse în acelaᕟi tabel 1 al anexei XXI la normativul C 140 - 71, la col.4.

2.7. VERIFIC ဂ RI ÎN VEDEREA RECEPᙢIEI

Etapele contractului de calitate la lucr ဃ rile de cofraje sunt :

a) Etapa preliminarဃ - caracterizatဃ prin asigurarea condiᙣiilor tehnico - organizatorice

necesare execut ဃ rii ᕟi realiz ဃ rii lucr ဃ rilor la nivelul calitativ prev ဃ zut în documentaᙣiile
tehnologice ᕟi prescripᙣiile tehnice, constând din :

- verificarea lucr ဃ rilor premerg ဃ toare celor de cofraje ;

- verificarea mijloacelor de munc ဃ cantitativ ᕟi calitativ conform documentaᙣiilor
tehnologice ;
- verificarea geometriei subansamblurilor de cofraj ᕟi înscrierii în limitele
abaterilor admisibile ;

- verificarea subansamblurilor de cofraj privind :

- existenᙣa tuturor elementelor prev ဃ zute în documentaᙣia de execuᙣie ;

- fixarea corect ဃ a elementelor de prindere (menghine, cleme, ᕟuruburi etc.) ;
- integritatea feᙣei cofrajului.

b) Etapa de execuᙣie a lucr ဃ rilor la nivelul calitativ prev ဃ zut în documentaᙣiile tehnologice
ᕟi prescripᙣiile tehnice constând din :
- verific ဃ ri dup ဃ trasare ᕟi înscriere în abaterile admisibile privind :

- poziᙣia marcajelor faᙣဃ de axele construcᙣiei ᕟi faᙣဃ de elementele

corespunz ဃ toare turnate la etajul inferior ;
- dimensiunea elementelor ce urmeaz ဃ a fi cofrate ;
 - verificarea dup ဃ montarea elementelor de baz ဃ (caloᙣi în cazul stâlpilor, montanᙣi
ᕟi panouri în cazul pereᙣilor, t ဃ lpile eᕟafodajului ᕟi schelelor etc.) privind :

- existenᙣa tuturor elementelor prevဃzute în documentaᙣie ;

- fixarea corect ဃ ᕟi stabil ဃ a elementelor de prindere ᕟi leg ဃ tur ဃ ;
- poziᙣionarea corectဃ faᙣဃ de marcaj, în limitele abaterilor admise ;

- verific ဃ ri dup ဃ montarea fiec ဃ rui nivel de elemente (ex. panouri în cazul CMS,
montanᙣi ᕟi panouri în cazul cofrajelor p ဃ ᕟitoare, întregul ansamblu în cazul utiliz ဃ rii
subansamblurilor mari de cofraje pentru pereᙣi etc.), privind :

- existenᙣa tuturor elementelor prev ဃ zute ;

- fixarea corect ဃ ᕟi stabil ဃ a elementelor de prindere ᕟi leg ဃ tur ဃ ;
- poziᙣia golurilor, inclusiv a celor destinate verific ဃ rii, la recepᙣia structurii,
a poziᙣiei reciproce a axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri ;
- încheierea corect ဃ ᕟi asigurarea etanᕟeit ဃ ᙣii ;
- curဃᙣirea cofrajelor ;
- asigurarea m ဃ surilor NTS ᕟi PSI ;
- poziᙣionarea corect ဃ faᙣ ဃ de marcaj ;
- dimensiunile cofrajului ;
- poziᙣionarea faᙣ ဃ de orizontal ဃ ᕟi verticalဃ.

c) Etapa final ဃ de verificare la recepᙣia lucr ဃ rilor conform documentaᙣiilor tehnologice

ᕟi prescripᙣiilor tehnice.

La terminarea lucr ဃ rilor de cofraj se efectueaz ဃ recepᙣia final ဃ de c ဃ tre o comisie format ဃ din
beneficiar (diriginte de ᕟantier) ᕟi constructor (ᕟef de lot, ᕟeful punctului de lucru, ᕟeful de echip ဃ).
Comisia va efectua verific ဃ rile prev ဃ zute mai sus ( " Verific ဃ ri dup ဃ montarea fiec ဃ rui nivel
de elemente" ), precum ᕟi alte verific ဃ ri prev ဃ zute în " Fiᕟele de utilizare " specifice, în tabelele
cu " Operaᙣii de verificare la recepᙣie ". Rezultatele verific ဃ rii ᕟi eventualele remedii ce trebuie
f ဃ cute se vor consemna în " REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA
CALIT ဂ ᙢII LUCR ဂ RILOR CE DEVIN ASCUNSE ".
Dupဃ efectuarea remedierilor se va face verificarea ᕟi se va încheia un nou proces verbal.
ATENᙢIE !

INAINTE DE TURNAREA BETONULUI CONDUC ဂ TORUL PUNCTULUI DE

LUCRU (MAISTRU, INGINER) ESTE OBLIGAT S ဂ VERIFICE INTEGRITATEA,
STABILITATEA, REZEMAREA PE TEREN, ETANᕞEITATEA, POZI ᙢIONAREA ᕞI
STABILITATEA ELEMENTELOR CE VOR FI INGLOBATE IN BETON (arm ဃ tur ဃ,
rame,
goluri, pl ဃ cuᙣe metalice, instalaᙣii etc.) CONFORM DOCUMENTAᙢIEI DE EXECUᙢIE.

Dup ဃ turnarea ᕟi înt ဃ rirea betonului se execut ဃ decofrarea pe baza unei dispoziᙣii scrise date de
ᕟeful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile din Normativul C 140 - 86 Cap. " Decofrare ".

Cap. 3 ARMAREA BETONULUI

Acest capitol cuprinde specificaᙣii pentru lucr ဃ rile de confecᙣionare ᕟi montare a armဃturilor.
3.1. Standarde de referinᙣဃ
1. C 140 - 86-Normativ pentru executarea lucr ဃ rilor din beton ᕟi beton armat.
2. C 56 - 89 -Normativ pentru verificarea calit ဃ ᙣ ဃ ᙣii ᕟi recepᙣia lucr ဃ rilor de construcᙣii.
3. Instrucᙣiuni tehnice pentru sudarea arm ဃ turilor de oᙣel beton .
4. STAS 438/1 - 80 - Oᙣel beton laminat la cald.

3.2. Materiale ᕟi produse

- oᙣel beton rotund, neted OB 37 - STAS 437/1 - 80;
- oᙣel beton cu profil periodic, PC 52 - STAS 438/1 - 80;
- sârmဃ moale - STAS 880 - 80;
- sârm ဃ tras ဃ pentru beton armat - STAS 438/2 - 80;
- plase sudate pentru beton armat - STAS 438/3 - 80;

Livrare, depozitare, manipulare

Livrarea oᙣelului beton se face numai conform prevederilor în vigoare ᕟi însoᙣit ဃ de certificate de
calitate care vor cuprinde:

- valorile propriet ဃ ᙣilor mecanice rezultate din încercဃri

- rezultatele îndoirii la rece
- rezultatele analizei chimice.

Livrarea oᙣelului beton se face în legဃturဃ de bare sau colaci, masa minimဃ a unui colac este de 40
Kg, iar masa maxim ဃ este de 600 Kg.

- colacii vor fi legaᙣi strâns în trei sau mai multe locuri

- marcarea se va face prin vopsire
- depozitarea oᙣelurilor pentru arm ဃ turi se va face astfel încât s ဃ se evite:

a). condiᙣiile care favorizeaz ဃ corodarea oᙣelului; b).

murd ဃ rirea acestuia cu p ဃ mânt sau alte materiale

3.3. Execuᙣia lucr ဃ rilor de armare a betonului

1. Curဃᙣirea ᕟi îndreptarea barelor sunt operaᙣii care trebuie efectuate înaintea tဃierii ᕟi fasonဃrii
acestora.
La cur ဃ ᙣire se va îndepဃrta:

- pဃmântul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuritဃᙣi

- rugina neaderent ဃ care se desprinde prin lovire cu ciocanul
- rugina aderent ဃ, prin frecare cu peria de sârm ဃ în zona de sudare a barelor care
urmeazဃ sဃ fie îndoite
prin sudur ဃ.

Dup ဃ îndep ဃ rtarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor secᙣiunii
barei nu trebuie s ဃ dep ဃ ᕟeasc ဃ abaterile limit ဃ la diametru prev ဃ zute în anexa III.1 din
Normativul C 140 - 86 ᕟi anume:

- pentru bare cu D  25 mm abatere limit ဃ de - 0,5 mm;

- pentru bare cu D > 25 mm abatere limit ဃ de - 0,75 mm.
Oᙣelul beton livrat în colaci sau bare îndoite, trebuie s ဃ fie îndreptat înainte de a se proceda la
t ဃ iere ᕟi fasonare, f ဃ r ဃ a se deteriora îns ဃ profilul. La întinderea cu troliul, alungirea maxim ဃ
nu va dep ဃ ᕟi 2 mm/m.
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminenᙣelor în cursul operaᙣiei de îndreptare.

2. Fasonarea barelor, confecᙣionarea ᕟi montarea carcaselor de arm ဃ tur ဃ se va face în strict ဃ

conformitate cu prevederile proiectantului. Barele t ဃ iate ᕟi fasonate vor fi depozitate în pachete
etichetate, în aᕟa fel încât s ဃ se evite confundarea lor ᕟi s ဃ se asigure p ဃ strarea formei ᕟi
cur ဃ ᙣeniei în momentul mont ဃ rii.
Arm ဃ turile se vor termina cu sau f ဃ r ဃ ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul
arm ဃ turilor netede, ciocul se îndoaie la 180o cu raza interioar ဃ de min. 2,5 d ᕟi porᙣiunea dreapt ဃ de
la cap ဃ t de 3 d. In cazul arm ဃ turilor cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90o , cu raza
interioar ဃ de minimum 2,5 d ᕟi porᙣiunea dreapt ဃ de la cap ဃ t de 7 d completate cu prevederi
suplimentare din STAS 10107/0 - 90, cap.6.4, 6.5, 6.2, 6.3.
Indoirea barelor înclinate, a celor de trecere din stâlpi în grinzi sau a celor de trecere peste colᙣul unui
cadru se va face dup ဃ un arc de cerc cu raza de cel puᙣin 10 d.
Capetele barelor înclinate trebuie s ဃ aib ဃ o porᙣiune dreapt ဃ cu lungimea de cel puᙣin 20 d în
zone întinse ᕟi cu cel puᙣin 10 d în zone comprimate.
In cazul etrierilor care se îndoaie dup ဃ un unghi drept, cercul de îndoire va fi de minim 2 d
(diametrul etrierului).
Fasonarea ciocurilor ᕟi îndoirea armဃturilor se executဃ cu o miᕟcare lentဃ, fဃrဃ ᕟocuri. La maᕟinile
de îndoit cu dou ဃ viteze, nu se admite curbarea barelor din oᙣeluri cu profil periodic la viteza
mare a maᕟinii. Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald.
Se recomand ဃ s ဃ nu se execute fasonarea arm ဃ turilor la temperaturi sub -10o C.

3. Legarea armဃturilor trebuie efectuatဃ la încruciᕟarea barelor, prin legဃturi cu sârmဃ neagrဃ
sau prin sudur ဃ electric ဃ prin puncte.
Când legarea se face cu sârm ဃ, se vor utiliza 2 fire de sârm ဃ de 1. 1,50 mm diametru.
Reᙣelele de arm ဃ turi din pl ဃ ci ᕟi din pereᙣi vor avea legate în mod obligatoriu dou ဃ rânduri de
încruciᕟ ဃ ri marginale, pe întreg conturul. Restul încruciᕟ ဃ rilor, din mijlocul reᙣelelor vor fi legate din
2 în 2, în ambele sensuri. (ᕟah).
La grinzi ᕟi stâlpi, vor fi legate toate încruciᕟ ဃ rile barelor arm ဃ turii cu colᙣurile etrierilor sau
a ciocurilor agrafelor. Restul încruciᕟ ဃ rilor acestor bare, cu porᙣiunile drepte ale etrierilor pot fi
legate numai în ᕟah.(cel puᙣin din 2 în 2).
Barele înclinate vor fi legate, în mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se încruciᕟeaz ဃ. Etrierii ᕟi
agrafele montate înclinat faᙣ ဃ de arm ဃ turile longitudinale se vor lega de regul ဃ de toate
barele longitudinale cu care se încruciᕟeazဃ.

4. Plasele sudate se vor folosi ca arm ဃ turi pentru elementele din beton armat, monolite
sau prefabricate (pl ဃ ci pentru planᕟee ᕟi acoperiᕟuri etc.) solicitate de regul ဃ numai de înc ဃ rc ဃ ri
statice. Utililzarea plaselor sudate se va face în conformitate cu prevederile Normativului C 140 - 86
(pct.3, 25...3.30) a Instrucᙣiunilor P 59 - 80 ᕟi Catalogul MIM ISPS Buz ဃ u 1978.

Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite f ဃ r ဃ contact direct cu p ဃ mântul pe loturi de aceleaᕟi
tipuri ᕟi notate corespunz ဃ tor.
Inc ဃ rcarea , desc ဃ rcarea ᕟi transportul plaselor sudate se vor face cu grij ဃ, evitându-se
izbirile ᕟi deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verific ဃ prin încerc ဃ ri pe epruvete, precum ᕟi prin
înc ဃ rc ဃ ri pe plase conform prescripᙣiilor menᙣionate în anexa I.1 la Normativul C 140 - 86.
În cazul în care plasele sunt acoperite cu rugin ဃ se va proceda la înl ဃ turarea prin periere în cel
puᙣin 5 zone de câte minim 20 cm, pentru fiecare armဃtuဃ care intrဃ în alcဃtuirea plasei.
5. In ဃ direa barelor se face în conformitate cu prevederile proiectului. In cazurile în care prin
proiect nu se indic ဃ locul ᕟi modul de în ဃ dire a barelor, se vor respecta urm ဃ toarele reguli:

- poziᙣia înဃdirii se va stabili de cဃtre conducဃtorul de lot care conduce direct execuᙣia
lucr ဃ rilor respective, în zonele cu cele mai reduse solicit ဃ ri.
- în ဃ direa se efectueaz ဃ ᙣinând seama de prevederile din Cap.. II "Caiet de sarcini"
din prezentul material.

6. Montarea armဃturilor se poate face barဃ la barဃ (bare flotante) sau sub formဃ de
subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate în ateliere centralizate sau organizate în apropierea
obiectivului. Utilizarea subansamblurilor realizate în condiᙣii industriale, asigurဃ o creᕟtere a
productivitဃᙣii muncii. La terminarea mont ဃ rii arm ဃ turilor, datorit ဃ importanᙣei deosebite a
calit ဃ ᙣii execuᙣiei acestora cât ᕟi faptul c ဃ dup ဃ turnarea betonului ele nu mai pot fi
verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu recepᙣionate, încheindu-se procese verbale
de lucr ဃ ri ascunse.
Pentru a se putea face o comparaᙣie cu cantitatea de arm ဃ tur ဃ prev ဃ zut ဃ în devize, este necesar s ဃ
se ᙣin ဃ o evidenᙣ ဃ a consumurilor pe obiect sau p ဃ rᙣi de obiecte.

a). Montarea barelor flotante deᕟi nu constituie un procedeu recomandabil, se utilizeazဃ la

fundaᙣii, grinzi (în special la cele continue), pereᙣi ᕟi plဃci.
Executarea lucr ဃ rilor se va face cu grij ဃ pentru a nu introduce în cofraj p ဃ mânt, murd ဃ rii sau
alte corpuri care ar d ဃ una calit ဃ ᙣii betonului.
La executarea fundaᙣiilor, pe stratul de beton de egalizare se aᕟeaz ဃ barele fasonate conform
proiectului, legându-se între ele ᕟi montând distanᙣierii pentru asigurarea stratului de acoperire cu
beton.
Se introduc de asemenea must ဃ ᙣile pentru stâlpi sau pereᙣi ᕟi se fixeaz ဃ de arm ဃ tura fundaᙣiei.
Radierele se realizeaz ဃ prin introducerea întâi a barelor plasei inferioare (ridicate sau drepte) pe
locurile însemnate anterior. Peste ele se aᕟeaz ဃ barele pe direcᙣie perpendicular ဃ ᕟi se leag ဃ.
Se aᕟeaz ဃ caprele de rezemare a plasei superioare mai întâi pe o direcᙣie ᕟi apoi pe cealalt ဃ, legându-se
conform prevederilor constructive.
Urmeaz ဃ introducerea distanᙣierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.

Stâlpii ᕟi diafragmele se realizeaz ဃ prin urm ဃ toarele operaᙣii:

- introducerea barelor verticale ᕟi legarea lor de mustဃᙣi;

- ridicarea etrierilor ᕟi legarea lor de sus în jos la distanᙣe conform proiectului;
- introducerea barelor orizontale pentru diafragme
- verificarea verticalit ဃ ᙣii carcasei realizate ᕟi ancorarea ei pân ဃ la realizarea cofrajului.

Grinzile se monteaz ဃ dup ဃ execuᙣia stâlpilor, respectându-se ordinea operaᙣiilor de mai jos:

- însemnarea pe marginea cofrajului a poziᙣiei etrierilor

- introducerea etrierilor în cofraj cu partea deschis ဃ în sus
- introducerea barelor drepte de la partea interioar ဃ a grinzilor ᕟi legarea lor
- aᕟezarea ᕟi legarea restului barelor cu sârmဃ.

Pereᙣii

Arm ဃ tura se monteaz ဃ de regul ဃ dup ဃ ce cofrajul unei feᙣe a peretelui este gata executat.

- se realizeaz ဃ prima reᙣea de bare (orizontal ဃ) ᕟi verticalဃ

- se fixeaz ဃ de cofraj prin simple cârlige sau dispozitive
 - se realizeazဃ a doua reᙣea de bare
- se fixeaz ဃ prin distanᙣieri de prima reᙣea ᕟi se leag ဃ toate barele.
- se monteaz ဃ al doilea panou al cofrajului.

Plဃcile

Se armeaz ဃ în urm ဃ toarea ordine a operaᙣiilor:

- însemnarea pe cofraj a poziᙣiei barelor

- aᕟezarea barelor drepte ᕟi legarea lor cu sârm ဃ de arm ဃ tura grinzilor sau centurilor.
- se monteaz ဃ apoi barele ridicate (care pot fi aduse fasonate de la banc sau pot
fi fasonate cu dispozitivul reglabil special).
- se aᕟeaz ဃ deasupra arm ဃ tura de repartiᙣie ᕟi se leag ဃ cu sârmဃ.

În cazul pl ဃ cilor armate pe dou ဃ direcᙣii care nu au bare de repartiᙣie, se monteaz ဃ mai întâi
barele drepte ᕟi ridicate din rândul de jos pe direcᙣia indicat ဃ în proiect, pe care se aᕟeaz ဃ al doilea
rând ᕟi se leagဃ.
Se monteaz ဃ de asemenea barele de montaj ᕟi cဃlဃreᙣii.
Menᙣinerea distanᙣei faᙣ ဃ de cofraj se face cu distanᙣieri (pentru primul rând) ᕟi cu capra (pentru al
doilea rând).
Circulaᙣia pe porᙣiunea montat ဃ se face pe o podin ဃ special ဃ sau pe dulapi, sprijinite, de asemenea pe
capre.

b). Montarea carcaselor se face de regul ဃ cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat, dotate cu
dispozitive adecvate care permit montarea f ဃ r ဃ a le deforma sau deteriora.
Efectuarea montajului carcaselor necesit ဃ o serie de preg ဃ tiri printre care:

- partea de construcᙣii în care se face montarea s ဃ fie degajat ဃ de alte elemente

sau materiale de construcᙣii.
- elementele de cofraj s ဃ fie deschise
- cofrajul s ဃ fie cur ဃ ᙣat de murd ဃ rii, moloz, rumeguᕟ, capete de scândur ဃ, z ဃ pad ဃ etc.
- verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.

Aᕟezarea în cofraj a carcaselor trebuie f ဃ cut ဃ cu grij ဃ pentru a nu produce deformarea acestora
sau chiar a cofrajului.
Montarea carcaselor pentru stâlpi se face prin legarea la partea de jos a barelor fundaᙣiei sau ale
stâlpului inferior.
Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj ᕟi se aᕟeazဃ cu un capဃt pe cofraj, pe suport, iar al
doilea cap ဃ t se las ဃ în jos pe cofraj. Dup ဃ aceasta se scoate suportul ᕟi se las ဃ întreaga carcas ဃ,
dup ဃ care se verific ဃ acoperirea cu beton, fixându-se definitiv carcasa.
Operaᙣiunile necesare mont ဃ rii carcaselor sunt:

- prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat care este legat de cârligul macaralei;

- ridicarea carcasei spre locul de montaj ᕟi legarea ei de must ဃ ᙣile l ဃ sate în acest
scop pentru a o fixa;
- desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei.

c) Montarea plaselor sudate comportဃ o anumitဃ operaᙣiune pregဃtitoare ce are ca scop scurtarea
timpului de armare ᕟi obᙣinerea unei calit ဃ ᙣi superioare. Aceste operaᙣii sunt:

- verificarea dimensional ဃ ᕟi calitativ ဃ a plaselor;

- remedierea defectelor constatate (noduri slabe sau desfဃcute);
 - prelucrarea propriu-zis ဃ prin t ဃ ieri, decup ဃ ri, leg ဃ ri de bare suplimentare etc.

d) Montarea arm ဃ turii se face în dou ဃ moduri:

- la sol cu introducerea ulterioar ဃ în cofraj, soluᙣie ce permite realizarea cofrajului ᕟi arm ဃ turii
în paralel. Pe o platform ဃ din raza de acᙣiune a mijlocului de ridicare se realizeaz ဃ arm ဃ tura
(inferioar ဃ, superioar ဃ, distanᙣieri, etc.), dup ဃ care cu un dispozitiv cadru se ia ᕟi se monteaz ဃ în
cofraj.
- montarea direct ဃ în cofraj plas ဃ cu plas ဃ care necesit ဃ însemnarea cu cret ဃ a
poziᙣiei plaselor pe cofraj. productivitatea muncii este mai sc ဃ zut ဃ dar se limiteaz ဃ posibilitatea
erorii.
Plasele ancorate pe reazeme se monteaz ဃ prin t ဃ irea ultimei bare transversale ᕟi introducerea
prelungirii barelor longitudinale între etrierii reazemelor.

La realizarea arm ဃ turii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urm ဃ rit ca:

- ultimele dou ဃ bare marginale de pe fiecare latur ဃ a plaselor s ဃ nu prezinte mai mult de
5% noduri nesudate (faᙣဃ de numဃrul total de noduri pe barဃ) ᕟi în nici un caz douဃ
noduri alဃturate nesudate;
- aᕟezarea plaselor sဃ se facဃ într-o succesiune care sဃ permitဃ, fဃrဃ a stânjeni,
montarea plaselor urm ဃ toare
- în ဃ dirile prin petrecere s ဃ fie executate corect
- s ဃ se asigure menᙣinerea poziᙣiei plaselor în timpul beton ဃ rii ᕟi asigur ဃ rii
grosimii stratului de acoperire cu beton

7. Stratul de acoperire cu beton al barelor din elementele de beton armat, are drept scop asigurarea
protecᙣiei armဃturii contra eroziunii ᕟi buna conlucrare a acesteia cu betonul.
Grosimea necesar ဃ a stratului de beton pentru acoperirea arm ဃ turilor este indicat ဃ în Cap. II
al prezentei lucr ဃ ri.
Montarea armဃturilor va fi efectuatဃ în poziᙣiile prevဃzute în proiect, asigurându-se menᙣinerea acestor
poziᙣii ᕟi în timpul turn ဃ rii betonului.
La montare se vor prevedea:

- cel puᙣin 3 distanᙣieri la fiecare metru pဃtrat de placဃ sau perete

- cel puᙣin un distanᙣier la fiecare metru liniar de grind ဃ sau stâlp
- cel puᙣin un distanᙣier la fiecare 2m liniari de grind ဃ sau în zona cu arm ဃ tura pe dou ဃ sau
mai multe rânduri.

Distanᙣierii pot fi confecᙣionaᙣi din mas ဃ plastic ဃ sau prisme de mortar prev ဃ zute cu câte o sârmဃ
pentru a fi legate de arm ဃ turi.
Se interzice folosirea cupoanelor de oᙣel beton.

Pentru menᙣinerea în poziᙣie a arm ဃ turilor de la partea superioar ဃ a pl ဃ cilor, se vor folosi capre din
oᙣel beton sprijinite pe cofraj ᕟi dispuse între ele la distanᙣa de maximum 1 m. (respectiv 1 buc/mp).
În cazul plဃcilor în consolဃ, distanᙣa dintre caprele de menᙣinere a poziᙣiei armဃturii va fi de maximum
50 cm (respectiv 4 buc/mp).
Praznurile ᕟi pl ဃ cuᙣele metalice înglobate vor fi fixate prin puncte de sudur ဃ ᕟi arm ဃ tura
elementului, sau vor fi legate cu sârmဃ de cofraj sau armဃturi, asigurând menᙣinerea poziᙣiei
carcaselor în timpul turn ဃ rii betonului.
Se recomand ဃ ca atunci când se dispune de mijloace mecanice de ridicare ᕟi montaj, arm ဃ tura s ဃ
se monteze sub form ဃ de carcase preasamblate, de preferinᙣ ဃ sudate prin puncte.

8. Inlocuirea arm ဃ turilor se poate efectua, în cazul în care nu se dispune de sortimentul ᕟi

diametrele prevဃzute în proiect, cu respectarea urmဃtoarelor condiᙣii:
 - adaptarea altor diametre, de acelaᕟi tip de oᙣel cu cel înlocuit se va face astfel încât aria
arm ဃ turii s ဃ rezulte egal ဃ sau cu cel mult 5% mai mare decât cea din proiect.
- în cazul arm ဃ turilor de rezistenᙣ ဃ din grinzi, diametrul mai mare decât cel
prev ဃ zut în proiect, dar f ဃ r ဃ a schimba tipul de oᙣel.
- distanᙣele minime ᕟi respectiv maxime, rezultatele între bare, precum ᕟi diametrele
minime adoptate trebuie sဃ îndeplineascဃ condiᙣiile din Cap. II;
- înlocuirea arm ဃ turilor cu bare din alt tip de oᙣel decât cel prev ဃ zut în proiect, se
va efectua pe baza datelor precizate de proiectant.

9. Executarea lucr ဃ rilor de arm ဃ turi pe timp friguros

In scopul continuဃrii activitဃᙣii de construcᙣii pe perioada de timp friguros (15 noiembrie - 15 martie)
proiectul de organizare va fi completat de c ဃ tre executant cu 30 zile înaintea începerii acestei
perioade, cu m ဃ suri menite s ဃ fac ဃ posibil ဃ aceast ဃ continuare.
In afara mဃsurilor generale care se iau pe ᕟantier, pentru lucrဃrile de armဃturဃ se vor avea în
vedere urm ဃ toarele m ဃ suri speciale:
- depozitarea arm ဃ turilor se va face de preferinᙣ ဃ în spaᙣii disponibile, iar în cazul c ဃ acestea
nu exist ဃ se vor proteja (cu prelate, folii), astfel încât s ဃ se evite c ဃ derea z ဃ pezii sau formarea
gheᙣii pe suprafaᙣa barelor.
- barele pe suprafaᙣa c ဃ rora s-a format gheaᙣ ဃ, trebuie cur ဃ ᙣate înainte de prelucrare,
prin cioc ဃ nire cu ciocan de lemn, prin jet de ap ဃ fierbinte, aer cald sau abur. La fel se procedeaz ဃ ᕟi în
cazul armဃturilor montate, dar numai cu puᙣin timp înaintea turnဃrii betonului, pentru a nu se forma
din nou gheaᙣa (pojghiᙣa) de gheaᙣ ဃ.

Este interzis ဃ dezgheᙣarea cu ajutorul fl ဃ c ဃ rii, deoarece prin afumarea suprafeᙣei oᙣelului se
micᕟoreaz ဃ aderenᙣa la beton.

- fasonarea armဃturii se va face la temperaturi pozitive (în cazuri speciale ᕟi sub 00

C), folosind, dup ဃ posibilit ဃ ᙣi, spaᙣii închise.
- la fundaᙣiile puternic armate, montarea armဃturilor se va face numai cu puᙣin timp înainte
de turnare, deoarece în cazul unei eventuale îngheᙣ ဃ ri, arm ဃ tura ar împiedica operaᙣiunea
de dezgheᙣare a fundului s ဃ p ဃ turii.
- porᙣiunile de arm ဃ turi care r ဃ mân afar ဃ din beton dup ဃ turnarea acestuia, se vor
izola cu grijဃ prin învelirea cu pâslဃ mineralဃ, câlᙣi, etc. ᕟi carton asfaltat, pentru a nu se
produce îngheᙣarea betonului care ader ဃ la ele.
- în cazul în care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub -50 C
decât cu înc ဃ lzirea barelor de sudat la 40 - 500 C.
- nu se admite sudarea în locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtun ဃ sau ninsoare
- legဃturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate în vederea montဃrii, se
vor cur ဃ ᙣa de z ဃ pad ဃ sau gheaᙣ ဃ.
- cablurile (ᕟufele) pentru ridicare vor fi de asemenea cur ဃ ᙣate de z ဃ pad ဃ sau gheaᙣ ဃ ᕟi vor
fi verificate vizual dac ဃ sunt bune pentru a fi utilizate f ဃ r ဃ tronsoane sau sârme rupte.
Legarea sarcinii se face numai de c ဃ tre oameni instruiᙣi în acest sens, iar comanda de
ridicare se va da numai de ᕟeful formaᙣiei de lucru.
- pentru asigurarea bunei funcᙣion ဃ ri a utilajelor de debitat - fasonat, acᙣionate de
motoare electrice, se vor lua m ဃ suri de protejare a motoarelor împotriva intemperiilor. Se
va verifica consistenᙣa motoarelor în lag ဃ re, se va sufla cu aer sub presiune la colector
ᕟi bobinaj pentru eliminarea prafului sau umezelii.

Se recomand ဃ ca prin proiectul de organizare amintit s ဃ nu se programeze executarea lucr ဃ rilor a

c ဃ ror protecᙣie împotriva îngheᙣului este dificil ဃ sau costisitoare (pl ဃ ci subᙣiri în înc ဃ peri unde
se asigurဃ
uᕟor temperaturi necesare lucrului normal - fason ဃ ri, asambl ဃ ri de carcase, etc) sau lucr ဃ ri la
elemente de construcᙣii masive executate în spaᙣii care pot fi uᕟor închise (fundaᙣii, etc).

Condiᙣii de calitate, verificarea ᕟi recepᙣia lucr ဃ rilor de armဃturi

La terminarea mont ဃ rii arm ဃ turii în fiecare element de construcᙣie în care urmeaz ဃ a se turna
beton, trebuie efectuat ဃ o verificare foarte minuᙣioas ဃ privind calitatea acestor lucr ဃ ri, deoarece ele
constituie "LUCR ဂ RI ASCUNSE", deci nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple.
Verific ဃ rile trebuie efectuate de c ဃ tre beneficiar (dirigintele ᕟantierului), executant (ᕟeful de lot)
ᕟi proiectant ᕟi trebuie s ဃ se refere la toate aspectele lucr ဃ rii ᕟi anume:

- num ဃ rul, diametrul, poziᙣia barelor în diferite secᙣiuni transversale, caracteristice elementului
de structur ဃ
- distanᙣa dintre etrieri, diametrul acestora ᕟi modul lor de fixare
- lungimea porᙣiunilor de bare care dep ဃ ᕟesc reazemele sau care urmeaz ဃ a fi înglobate
în elemente care se toarn ဃ ulterior (must ဃ ᙣi)
- lungimi de petrecere la înဃdiri
- calitatea sudurilor
- num ဃ rul ᕟi calitatea leg ဃ turilor dintre bare
- dipsozitivele de menᙣinere a poziᙣiei armဃturilor în cursul betonဃrii (capra, distanᙣierii, etc)
- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton al armဃturii
- poziᙣia, modul de fixare ᕟi dimensiunile pieselor

Aceste elemente se consemneaz ဃ cronologic în: REGISTRUL DE PROCESE VERBALE

PENTRU VERIFICAREA CALIT ဂ ᙢII LUCR ဂ RILOR CE DEVIN ASCUNSE.
Nu sunt valabile procesele verbale de lucrဃri ascunse încheiate numai de ᕟeful de lot.
Nu se admite trecerea la o nou ဃ faz ဃ de execuᙣie înainte de încheierea procesului verbal referitor
la faza precedent ဃ, dac ဃ acesta devine o lucrare ascuns ဃ.
Valabilitatea procesului verbal de lucr ဃ ri ascunse este de 7 zile; dac ဃ în acest timp nu s-au executat
beton ဃ rile, trebuie ref ဃ cut procesul verbal.
Este interzisဃ prezentarea la banca finanᙣatoare în vederea decontဃrii taloanelor de platဃ a
obiectelor pentru care nu exist ဃ proces verbal de lucr ဃ ri ascunse care s ဃ ateste în mod indubitabil c ဃ
lucr ဃ rile sunt de calitate conform cu proiectul sau cu prescripᙣiile tehnice, sau c ဃ în urma
remedierilor efectuate au fost aduse în aceast ဃ situaᙣie.

In procesul verbal de lucrဃri ascunse încheiat dupဃ decofrarea elementului din beton se va consemna
ᕟi poziᙣia must ဃ ᙣilor.
Se interzice cu desဃvârᕟire sဃ se execute lucrဃri care sဃ înglobeze sau sဃ ascundဃ defecte ale structurii
de rezistenᙣ ဃ sau care s ဃ împiedice accesul ᕟi reparaᙣiile corecte ale acestora.
Registrul constituie un document oficial ᕟi ca atare se numeroteaz ဃ ᕟi se parafeaz ဃ de c ဃ tre directorul
întreprinderii de execuᙣie sau împuternicitul s ဃ u.
Este obligatorie completarea cu cernealဃ a tuturor rubricilor, iar ruperea foilor ᕟi ᕟtersဃturilor sunt
interzise.
Registrul va fi vizat de c ဃ tre organele de control tehnic ale întreprinderii executante ᕟi ale
beneficiarului, ale forurilor tutelare precum ᕟi de c ဃ tre proiectant.
Scopul procesului verbal de lucrဃri ascunse este de a se consemna calitatea lucrဃrilor ᕟi conformitatea
lor cu proiectul ᕟi prescripᙣiile tehnice în vigoare (inclusiv abaterile admisibile).
Remedierile defecᙣiunilor sau ale abaterilor mai mari decât cele admisibile, se vor efectua numai cu
avizul scris al beneficiarului ᕟi respectiv al proiectantului.
Dupဃ executarea remedierilor, se va întocmi un nou proces verbal de lucrဃri ascunse.
Norme de protecᙣia muncii ᕟi PSI
Se vor prelucra ᕟi respecta de c ဃ tre toᙣi factorii interesaᙣi, urm ဃ toarele acte normative:

- Norme republicane de protecᙣia muncii (elaborate de Ministerul Muncii ᕟi Ministerul

S ဃ n ဃ t ဃ ᙣii în anul 1975, cu modific ဃ ri în 1977).
- Norme de protecᙣia muncii în activitatea de construcᙣii - montaj (aprobate cu ordinul MCI
nr.1233/D din decembrie 1980)
- Norme de prevenire ᕟi stingere a incendiilor ᕟi Norme de dotare cu maᕟini, instalaᙣii,
utilaje, aparaturဃ, echipamente de protecᙣie ᕟi substanᙣe chimice pentru prevenirea ᕟi stingerea
incendiilor (elaborat de INCERC, aprobat de MCInd cu Ordinul nr.18/M din 8 iulie 1976).

In afara m ဃ surilor generale de protecᙣia muncii trebuie respectate m ဃ surile specifice lucr ဃ rilor
de arm ဃ turi ᕟi anume:

- barele de oᙣel beton se descol ဃ cesc ᕟi se îndreapt ဃ pe un teren de lucru separat

ᕟi împrejmuit, la o distanᙣ ဃ de minimum 2 m de spaᙣiile de circulaᙣie.
- la diferite utilaje folosite pentru îndreptarea (descolဃcirea), tဃierea, îndoirea, pretensionarea,
transportul etc. al oᙣelului beton se vor respecta instrucᙣiunile specifice fiecဃrui utilaj.

La mecanismul de îndreptare se vor respecta:

- înaintea pornirii motorului se va face acoperirea cu ap ဃ r ဃ toare de protecᙣie

- capetele barelor se fixeaz ဃ numai când mecanismul de îndreptat nu este în funcᙣiune
- porᙣiunea de trecere a barelor pe tambur trebuie acoperit ဃ pe timpul funcᙣionဃrii
- - tဃierea barelor se face cu ᕟtanᙣe mecanice sau electrice; barele mai scurte de 0,30 m nu
se ᙣin cu mâna; cuᙣitele ᕟtanᙣelor trebuie s ဃ fie bine ascuᙣite ᕟi fixate astfel ca distanᙣa
dintre ele s ဃ fie mai mic ဃ de 1 mm.
- îndoirea manual ဃ a barelor trebuie f ဃ cut ဃ cu chei speciale care trebuie s ဃ fie în bun ဃ
stare.
- în timpul cur ဃ ᙣirii barelor de rugin ဃ, muncitorii trebuie s ဃ poarte ochelari de protecᙣie, iar
rugina ᕟi praful trebuie îndep ဃ rtat cu perii sau m ဃ turi.
- la elementele izolate, grinzi - montarea arm ဃ turilor se face prin partea lateral ဃ a
cofrajului (ᕟi nu din interiorul lui) care dup ဃ montare se închide
- -la carcasele care se monteazဃ vertical, este interzis sဃ se lege barele stând pe etrierii
legaᙣi interior sau pe barele arm ဃ turii
- carcasele de arm ဃ turi pentru stâlpi, grinzi, piloᙣi, etc., se sudeaz ဃ în poziᙣie orizontal ဃ pe
capre sau pe suporturturi metalice
- circulaᙣia pe arm ဃ turile carcaselor sudate este interzisဃ
- dac ဃ arm ဃ turile sunt montate în apropierea unei linii electrice aflate sub tensiune, se
iau m ဃ surile de electrosecuritate necesare
- este interzis ဃ prezenᙣa oric ဃ rei persoane în apropierea muncitorilor care fasoneaz ဃ
manual oᙣel beton, deoarece exist ဃ pericol de lovire în cazul sc ဃ p ဃ rii barelor.
- pentru montarea arm ဃ turilor la în ဃ lᙣime, când nu este posibil a se realiza parapete
de protecᙣie, muncitorii vor fi dotaᙣi cu centuri de siguranᙣ ဃ
- pe toat ဃ durata lucr ဃ rilor, muncitorul este obligat s ဃ poarte pe cap casca de protecᙣie
- ag ဃ ᙣarea, manipularea ᕟi depozitarea barelor fasonate sau a carcaselor, se va face în strict ဃ
concordanᙣ ဃ cu m ဃ surile de securitate specifice.
 CAP. 4 BETOANE SIMPLE ᕞI ARMATE
In acest capitol sunt prezentate pe m ဃ rci ᕟi elemente de construcᙣii, condiᙣiile de preparare ᕟi punere în
oper ဃ a betonului.

4.1. STANDARDE DE REFERINᙢဂ

Vezi Cap. 2 - “Condiᙣii de calitate ᕟi verific ဃ ri ce trebuie efectuate” (Lista prescripᙣiilor tehnice).

4.2. MATERIALE ᕞI PRODUSE

1. Betonul marf ဃ - betonul livrat de staᙣiile de betoane, trebuie obligatoriu s ဃ fie însoᙣit de
fiᕟa de calitate.

Sortimentele de beton ce se livreazဃ trebuie sဃ respecte, pentru fiecare marcဃ, urmဃtoarele

caracteristici prev ဃ zute de norme:
- consistenᙣဃ
- m ဃ rimea maxim ဃ a agregatelor
- tipul de ciment utilizat

2. Ciment

Stabilirea cimentului s-a f ဃ cut ᙣinând seama de urm ဃ toarele criterii:

- marca betonului
- condiᙣii de execuᙣie
- condiᙣii de exploatare

Pentru alegerea tipului de ciment pentru fundaᙣii s-a ᙣinut seama de agresivitatea apei subterane.

3. Agregate

Pentru prepararea betoanelor având densitatea apareant ဃ între 2201 - 2500 Kg/mc, se folosesc agregate
grele, provenite din sf ဃ râmarea natural ဃ sau din concasarea rocilor.
Agregatele trebuie sဃ provinဃ din roci stabile,adicဃ nealterabile la aer, apဃ sau îngheᙣ; se interzice
folosirea agregatelor provenite din roci felspatice sau ᕟistoase.

4. Apa

Apa utilizat ဃ la prepararea betonului trebuie s ဃ îndeplineasc ဃ urm ဃ toarele condiᙣii:

- s ဃ fie limpede ᕟi f ဃ r ဃ miros

- s ဃ aib ဃ reacᙣie neutr ဃ, slab acid ဃ sau slab alcalin ဃ (pentru max = 10; pentru min = 4)
- s ဃ nu conᙣin ဃ deᕟeuri sau scurgeri provenite de la fabrici de celuloz ဃ, de zah ဃ r,
glucoz ဃ, acid sulfuric, vopsele, cocserii, ateliere de galvanizare.

4.3. Livrarea depozitarea, manipularea

Cimentul poate fi depozitat în saci sau vrac.

Depozitarea cimentului ambalat în saci trebuie sဃ se facဃ în încဃperi închise, fဃrဃ umezealဃ, bine
aerisite.
P ဃ strarea cimentului în vrac se face în depozite de tip siloz.
Durata de depozitare nu va depဃᕟi 3 luni de la data fabricဃrii pentru cimenturile cu întဃrire
normalဃ ᕟi respectiv o lunဃ în cazul cimenturilor cu întဃrire rapidဃ (RIM).
Cimentul depozitat un timp mai îndelungat nu va putea fi întrebuin ᙣat la lucr ဃ ri de beton ᕟi beton armat
decât dup ဃ verificarea st ဃ rii de conservare ᕟi a rezistenᙣelor mecanice.
Cimenturile care se vor prezenta rezistenᙣe mecanice inferioare limitelor prescrise m ဃ rcii respective,
vor fi declasate ᕟi utilizate numai în domeniul corespunz ဃ tor noii m ဃ rci.
Inainte de folosirea cimentului se va face controlul calitဃᙣii cimentului, efectuându-se urmဃtoarele
verificဃri:

- constatarea existenᙣei certificatului de calitate

- examinarea st ဃ rii de conservare
- determinarea începutului ᕟi sfârᕟitului zilei
- verificarea constanᙣei de volum.

Aceste verific ဃ ri se respect ဃ lunar precum ᕟi în cazul evenimentelor accidentale ca: umezire,
amestecare cu corpuri str ဃ ine.
Depozitarea agregatelor se face pe platforme betonate ᕟi separat pe suporturi compartimentate
corespunzဃtor evitဃrii amestecဃrii cu alte sorturi.

4.4. EXECUTAREA LUCR ဂ RILOR DE BETONARE

1. Prepararea ᕟi transportul betonului

Prepararea ᕟi verificarea caracteristicilor betonului se face corespunz ဃ tor preciz ဃ rilor din Normativul C
140-B6, Cap. 5.
Transportul betonului de lucrabilitate L 3 ᕟi L 4 (tasarea conului cu 5-9 cm respectiv 10-15 cm) se
face cu autogiratoare, iar a celor cu lucrabilitate L 2 (tasarea conului 1-4 cm) cu autobasculante cu
ben ဃ amenajat ဃ corespunz ဃ tor.
Se admite transportul betonului de lucrabilitate L 3 cu autobasculanta cu condiᙣia ca la locul de
desc ဃ rcare s ဃ se asigure reomogenizarea amestecului.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneᙣi, benzi transportoare,
jgheaburi sau roabe.
Mijloacele de transport trebuie sဃ fie etanᕟe pentru a nu permite pierderile laptelui de ciment.
Pe timp de arᕟiᙣ ဃ sau ploaie, suprafaᙣa liber ဃ de beton trebuie s ဃ fie protejat ဃ, astfel încât s ဃ
evite modificarea caracteristicilor betonului.
Durata de transport se consider ဃ din momentul începerii înc ဃ rc ဃ rii în mijlocul de transport ᕟi
sfârᕟitul desc ဃ rc ဃ rii acesteia ᕟi nu poate dep ဃ ᕟi valoarile de mai jos decât când se utilizeaz ဃ
aditivi întârzietori:

Temperatura amestecului Durata maxim ဃ de transport (minute)

de beton 0C Cimenturi de marca 35 Cimenturi de marca 40

- între 10 ᕟi 300 C 60 30
- sub 100 C 90 60

În cazul autobasculantelor, durata maxim ဃ se reduce la 15 minute.

Ori de câte ori intervalul de timp dintre desc ဃ rcarea ᕟi reînc ဃ rcarea cu beton a mijloacelor de
transport
dep ဃ ᕟeᕟte o or ဃ, precum ᕟi la întreruperea lucrului, acestea vor fi cur ဃ ᙣate cu jet de apဃ.

2. Preg ဃ tirea turn ဃ rii betonului

Inainte de a se începe turnarea betonului se vor verifica:

a. corespondenᙣa cotelor cofrajelor, atât în plan orizontal cât ᕟi pe vertical ဃ, cu cele din proiect;
b. orizontalitatea ᕟi planeitatea cofrajelor plဃcilor ᕟi grinzilor;
c. verticalitatea cofrajelor stâlpilor sau diafragmelor ᕟi corespondenᙣa acestora în raport cu elementele
nivelelor inferioare;
d. existenᙣa m ဃ surilor pentru menᙣinerea formei cofrajelor ᕟi pentru asigurarea etanᕟeit ဃ ᙣii lor;
e. mဃsurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susᙣinere;
f. rezistenᙣa ᕟi stabilitatea elementelor de susᙣinere existente ᕟi corecta montare ᕟi fixare a susᙣinerilor,
existenᙣa penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a t ဃ lpilor pentru repartizarea presiunilor pe
teren;
g. dispoziᙣia corect ဃ a arm ဃ turilor ᕟi corespondenᙣa diametrelor ᕟi num ဃ rul lor, cu cele din
proiect, solidarizarea arm ဃ turilor între ele (prin legare, sudura, petrecere), existenᙣa în num ဃ r
suficient a distanᙣierilor;
h. instalarea conform planului proiectului, a pieselor ce vor r ဃ mâne înglobate în beton sau care
servesc pentru crearea de goluri.

In cazul în care se constat ဃ nepotriviri faᙣ ဃ de proiect sau se apreciaz ဃ ca neasigurat ဃ

rezistenᙣa ᕟi stabilitatea susᙣinerilor se vor adopta m ဃ suri corespunz ဃ toare.
Inainte de a se începe betonarea, cofrajul ᕟi armဃturile se vor curဃᙣa de eventualele corpuri strဃine,
mortar r ဃ mas de la turnarea precedent ဃ, rugin ဃ neaderent ဃ, etc. ᕟi se va proceda la închiderea
ferestrelor de curဃᙣire.
In urma efectuဃrii verificဃrilor ᕟi mဃsurilor menᙣionate mai sus, se va proceda la consemnarea
celor constatate într-un proces verbal de lucr ဃ ri ascunse. Dac ဃ pân ဃ la începutul beton ဃ rii
intervin unele evenimente de natur ဃ s ဃ modifice situaᙣia constatat ဃ (întreruperi, accidente, etc.)
se va proceda la o nou ဃ verificare conform prevederilor de la pct. 2.1. ᕟi la încheierea altui proces
verbal.
Supafaᙣa betonului turnat anterior ᕟi înt ဃ rit, care va veni în contact cu betonul proasp ဃ t, va fi
cur ဃ ᙣat cu deosebit ဃ grij ဃ prin cioc ဃ nire, de pojghiᙣa superficial ဃ de ciment ᕟi de betonul
slab compactat, îndepဃrtându-se apoi materialul prin spဃlare cu jet de apဃ sau aer comprimat.
Cofrajele din lemn, beton vechi ᕟi zid ဃ riile, vor fi bine udate cu ap ဃ de mai multe ori, cu 2-3 ore
înainte ᕟi imediat înaintea turn ဃ rii betonului, iar apa r ဃ mas ဃ în denivel ဃ ri se va îndep ဃ rtat ဃ.

Se vor verifica, de asemenea, suprafeᙣele de zid ဃ rie pa cere urmeaz ဃ a se turna betonul, prin
confruntarea cotelor reale cu cele din proiect ᕟi se va proceda la cur ဃ ᙣirea resturilor de mortar.
Dac ဃ se constat ဃ cr ဃ p ဃ turi între scândurile de cofraj, care nu s-au închis la udarea acesteia, ele
vor fi astupate.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificat ဃ funcᙣionarea corect ဃ a utilajelor de transport ᕟi de
compactare a betonului.
Se interzice, începerea beton ဃ rii înainte de efectuarea verific ဃ rilor ᕟi m ဃ surilor indicate la pct. 3.2.

4.5. Reguli generale de betonare

1. Betonarea unei construcᙣii, va fi condus ဃ nemijlocit de maistrul sau ᕟeful punctului de lucru.
Acesta va fi permanent la locul de turnare ᕟi va supraveghea comportarea ᕟi menᙣinerea poziᙣiei
iniᙣiale a susᙣinerilor cofrajelor ᕟi armဃturilor ᕟi va lua mဃsuri operative de remediere a oricဃror
deficienᙣe constatate. Atât deficienᙣele costatate cât ᕟi m ဃ surile adoptate vor fi consemnate în condica
de betoane.

2. Betonul trebuie s ဃ fie pus în lucrare în maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de
turnare. Punerea în lucrare se va face fဃrဃ întreruperi, iar dacဃ acestea nu pot fi evitate se
vor crea rosturi de lucru, conform prevederilor de la pct.6.6.

3. La turnarea betonului trebuie respectate urmဃtoarele reguli generale:

a. la locul de punere în lucrare, desc ဃ rcarea betonului se va face în bene, pompe

de beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipul ဃ ri;
b. dac ဃ betonul adus la locul de punere în lucru prezint ဃ segreg ဃ ri, se va proceda
la desc ဃ rcarea ᕟi reamestecarea lui pe platforma special amenajat ဃ, f ဃ r ဃ a se
ad ဃ uga însဃ
apဃ;
c. în ဃ lᙣimea de c ဃ dere liber ဃ a betonului nu trebuie s ဃ fie mai mare de 1,5 m;
d. turnarea betonului de la înဃlᙣime mai mare de 1,5 m se va face prin
tuburi alcဃtuite din tronsoane de formဃ tronconicဃ;
e. betonul trebuie s ဃ fie r ဃ spândit uniform ᕟi în grosime de cel mult 50 cm. Nu se
admite întinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvîrlirea cu lopata la distanᙣe
mai mari de 1,50 m;
f. se vor lua m ဃ suri pentru a se evita deformarea sau deplasarea arm ဃ turilor faᙣ ဃ de
poziᙣa prev ဃ zut ဃ în proiect, îndeosebi pentru arm ဃ turile dispuse la partea
superioar ဃ a pl ဃ cilor în consol ဃ, dac ဃ totuºi se vor produce asemenea defecte, ele
vor fi corectate în timpul turn ဃ rii;
g. se va urm ဃ ri cu atenᙣie înglobarea complet ဃ în beton a arm ဃ turilor, respectându-se
grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului;
h. nu este permis ဃ cioc ဃ nirea sau scuturarea arm ဃ turii în timpul vibr ဃ rii betonului
ᕟi nici aᕟezarea pe arm ဃ turi a vibratorului;
i. în nodurile cu armဃturi dese se va urmဃri cu toatဃ atenᙣia umplerea completဃ a secᙣiunii,
prin îndesarea lateral ဃ a betonului cu ᕟipci sau vergele de oᙣel, cu vibrarea lui; în cazul cဃ
aceste m ဃ suri nu sunt eficiente, se vor crea posibilit ဃ ᙣi de acces lateral al betonului
prin spaᙣii care s ဃ permit ဃ p ဃ trunderea vibratorului;
j. circulaᙣia muncitorilor ᕟi utilajelor de transport în timpul beton ဃ rii se va face pe
punᙣi speciale care s ဃ nu rezeme pe arm ဃ turi, fiind interzis ဃ circulaᙣia direct ဃ pe
arm ဃ turi sau pe cofraje;
k. în cazul turn ဃ rii unor betoane speciale (aparent, torcretare, etc.) sau a unor elemente
de construcᙣii diferite de cele indicate la pct.3.4, se vor respecta prescripᙣiile speciale
sau
 preciz ဃ rile date prin proiect.
1. Instalarea podinei pentru circulaᙣia lucr ဃ torilor ᕟi a mijloacelor de transport pe planᕟeele
de beton, precum ᕟi depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor ᕟi arm ဃ turilor pentru etajele
superioare este permisဃ numai dupဃ 24 ... 36 ore în funcᙣie de temperatura ᕟi tipul de
ciment utilizat.

4.6. Betonarea diferitelor elemente ᕟi p ဃ rᙣi de construcᙣie

4.1. Betonarea fundaᙣiilor

a. La executarea fundaᙣiilor de beton ᕟi beton armat se vor respecta ᕟi prevederile cuprinse

la Cap.6 din Normativul C 140/B6, la cap.l0 din Normativul P 10-86.

b. La executarea fundaᙣiilor vor fi avute în vedere urmဃtoarele:

- Materialele întrebuinᙣate trebuie s ဃ corespund ဃ indicaᙣiilor din proiect ᕟi prescripᙣiilor
din standardele ᕟi normele de fabricaᙣie în vigoare;
- Execuᙣia fundaᙣiilor nu poate s ဃ înceap ဃ dac ဃ nu s-a f ဃ cut în prealabil
controlul s ဃ p ဃ turii de fundaᙣie.
- Fundaᙣia se va executa, pe cât posibil, f ဃ r ဃ întrerupere pe distanᙣa dintre dou ဃ
rosturi de tasare; în cazul când aceast ဃ condiᙣie nu a putut fi respectat ဃ se va
proceda conform prevederilor de la "Rosturi de lucru", avându-se în vedere ᕟi
urm ဃ toarele:
- durata maxim ဃ admis ဃ a întreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua
m ဃ suri speciale la reluarea beton ဃ rii, va fi între 1,5 ᕟi 2 ore, funcᙣie de tipurile
de ciment folosite (cu sau f ဃ r ဃ adaosuri).
- în cazul în care rostul de lucru din fundaᙣie nu poate fi evitat, acesta se va
realiza vertical, la o distanᙣ ဃ de 1,00 m de marginea stâlpului;
- suprafaᙣa rostului de lucru va fi perpendicularဃ pe axa fundaᙣiei ᕟicanatဃ sau verticalဃ
pe toat ဃ în ဃ lᙣimea;
- turnarea benzilor de fundaᙣie se va face în straturi orizontale de 30-50 cm, iar
suprapunerea stratului urm ဃ tor superior de betoane se va face obligatoriu înainte
de începerea prizei cimentului din stratul inferior;
- nu se admit rosturi de turnare înclinate la fundaᙣii, cuzineᙣi, pungi de fundaᙣie, betonarea
ᕟi vibrarea f ဃ cându-se f ဃ r ဃ întrerupere;
- nu se admit rosturi de lucru în fundaᙣiile izolate sau sub zonele cu concentrဃri
maxime de eforturi;
- la construcᙣiile în care fundaᙣiile sunt executate longitudinal, se va urm ဃ ri ca fiecare
 band ဃ de fundaᙣie în parte s ဃ fie turnat ဃ f ဃ r ဃ întrerupere, trecerea la banda
urm ဃ toare f ဃ cându-se dup ဃ ce turnarea benzii precedente a fost terminat ဃ;
- reluarea turnဃrii se va face dupဃ pregဃtirea suprafeᙣelor rosturilor;
- suprafaᙣa rostului de lucru trebuie s ဃ fie bine cur ဃ ᙣat ဃ ᕟi sp ဃ lat ဃ abundent cu
apဃ, imediat înainte de turnarea betonului proasp ဃ t;
- în cazul întreruperilor cu durate mai mari, tratarea suprafeᙣelor betonului înt ဃ rit va fi:
udarea îndelungat ဃ (8-10 ore) înainte de începerea beton ဃ rii; cur ဃ ᙣirea cu peria
de sârm ဃ, jet de aer, etc.
- Pentru a se asigura condiᙣii favorabile de înt ဃ rire ᕟi a se reduce deformaᙣiile de
contracᙣii se va menᙣine umiditatea betonului în primele zile dup ဃ turnare, protejând
suprafeᙣele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecᙣie (prelate, rogojini, etc.);
- stropirea periodic ဃ cu ap ဃ, care va începe dup ဃ.2 pân ဃ la 12 ore de la turnare, în
funcᙣie de tipul cimentului utilizat ᕟi temperatura mediului; temperatura minim ဃ la
0
care se va proceda la stropire va fi de + 5 C
- executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascuns ဃ ᕟi se va recepᙣiona de
c ဃ tre reprezentantul beneficiarului, în timpul execuᙣiei sale, încheindu-se un proces
verbal de lucr ဃ ri ascunse.

Rostul de tasare se va face într-un plan perpendicular pe talpa fundaᙣiei, iar l ဃ ᙣimea sa pentru
construcᙣii fundate pe terenuri obiᕟnuite, va fi de minimum 3 cm. Pentru construcᙣiile fundate pe
terenuri dificile, l ဃ ᙣimea rostului se va lua potrivit prescripᙣiilor pentru fundare pe astfel de
terenuri.
Astuparea porᙣiunilor de sဃpဃturဃ rဃmase în afara fundaᙣiilor se va realiza potrivit cu prevederile Cap.
l "Lucr ဃ ri de terasamente".

- Înaintea turn ဃ rii cuzineᙣilor, se vor verifica toate arm ဃ turile din punct de vedere al
numဃrului de bare, al poziᙣiei formei, diametrului, lungimii, distanᙣelor, etc., precum ᕟi a mဃsurilor
pentru menᙣinerea verticalitဃᙣii mustဃᙣilor pentru pereᙣii subsolului. Se verificဃ, de asemenea, cofrajele
în privinᙣa corespondenᙣei ca poziᙣie ᕟi dimensiuni cu proiectul, dac ဃ au fost cur ဃ ᙣate ᕟi corect
pregဃtite, precum ᕟi dimensiunile stratului de acoperire, a cဃrui grosime minimဃ va fi:

- pentru fundaᙣii cu strat de realizare, la arm ဃ turi1e de la faᙣa inferioar ဃ 35 mm;

- pentru feᙣele fundaᙣiilor în contact cu pဃmântul: 45 mm
- abaterile limit ဃ pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de + 10 mm.
Rezultatele verific ဃ rilor, atât pentru arm ဃ turi, cât ᕟi pentru cofraje, vor fi consemnate în procesele
verbale de lucr ဃ ri ascunse, încheiate între beneficiar ᕟi executant.

- In cazul în care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se
vor respecta prevederile din proiect ᕟi din anexa 1.3 a Normativului C-B6 privind m ဃ rcile minime
de beton, dozajul de ciment ᕟi raportul apဃ-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabi1itate
impus.
- In cazul în care elementele de beton simplu sau beton armat sunt în contact cu ape naturale
agresive, se vor respecta prevederile din proiect ᕟi din Anexa I.5 din Normativul C 140-86 privind
m ဃ rcile de beton, dozajul de ciment, raportul ap ဃ - ciment ,a tipului de ciment, precum ᕟi a
stratului minim de beton de acoperire al arm ဃ turilor, pentru asigurarea gradului de impermeabilitate
impus.
- Când betonul se toarn ဃ în s ဃ p ဃ turi cu pereᙣi nesprijiniᙣi, acesta va umple bine tot
volumul dintre pereᙣi. Dacဃ unele prဃbuᕟiri sau goluri în teren sunt prea mari, precum ᕟi în cazul
sဃpဃturilor adânci taluzate sau sprijinite, se vor utiliza cofraje, ᙣinând seama c ဃ umplutura
ulterioar ဃ cu p ဃ mânt sဃ se fac ဃ uᕟor ᕟi s ဃ permit ဃ compactarea lui.
- Fundaᙣiile ce au suprafeᙣe înclinate (de regul ဃ sub 60° faᙣ ဃ de vertical ဃ) se toarn ဃ în cofraje.

2. Betonarea stâlpilor, diafragmelor, pereᙣilor trebuie s ဃ se fac ဃ cu respectarea prevederilor de

la pct.3.3 precum ᕟi a urm ဃ toarelor reguli:

a. în ဃ lᙣimea de c ဃ dere liber ဃ a betonului pân ဃ la faᙣa superioar ဃ a cofrajului, a

ferestrelor de betonare sau a feᙣei superioare a elementului ce se toarnဃ nu va depဃᕟi
1 m;
b. betonarea se va face fဃrဃ întrerupere, chiar ᕟi atunci când turnarea se face prin
ferestre laterale;
c. turnarea se va face în straturi orizontale de 30...40 cm înဃlᙣime; acoperirea cu un strat
nou trebuie s ဃ se fac ဃ înaintea începerii prizei cimentului din betonul stratului
inferior.

3. Betonarea grinzilor ᕟi pl ဃ cilor se va face cu respectarea prevederilor de la pct. 3.3. precum ᕟi a

urm ဃ toarelor reguli:

a. turnarea grinzilor ᕟi a plဃcilor va începe dupဃ 1-2 ore de la terminarea turnဃrii

stâlpilor sau a pereᙣilor pe care reazem ဃ pentru a se asigura încheierea procesului de tasare a
betonului proasp ဃ t introdus în aceᕟtia ᕟi în acelaᕟi timp, pentru a se asigura o bun ဃ leg ဃ tur ဃ
între betonul nou ᕟi cel vechi;
 b. grinzile ᕟi plဃcile care vin în legဃturဃ se vor turna de regulဃ în acelaᕟi timp; se admite
crearea unul rost de lucru la l/5....1/3 din deschiderea pl ဃ cii ᕟi turnarea ulterioar ဃ a p ဃ rᙣii
centrale a
 acestuia.

c. turnarea grinzilor se va face în straturi orizontale;

d. la turnarea, pl ဃ cilor se vor folosi reperi dispuᕟi la distanᙣe de max. 2,0 m pentru a se
asigura respectarea grosimii prev ဃ zute prin proiect.

4. Betonarea cadrelor se va face respectând regulile date la pct.3.3, 4.2 ᕟi 4.3 dând atenᙣie
deosebit ဃ zonelor de la noduri, pentru a se asigura umplerea complet ဃ a secᙣiunii.

4.7 Compactarea betonului

1. Compactarea betonului se execut ဃ prin vibrarea mecanic ဃ; în cazul imposibilit ဃ ᙣii de continuare
a compact ဃ rii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, întreruperi de curent electric, etc.), turnarea
betonului se va continua pân ဃ la poziᙣia corespunz ဃ toare unui rost, compactând manual betonul.

2. Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice ᕟi
funcᙣionale ᕟi pentru care se dispune de prescripᙣii de utilizare ᕟi întreᙣinere.

3. Personalul care efectueaz ဃ vibrarea betonului, trebuie s ဃ fie instruit în prealabil asupra modului
de utilizare, a procedeului pe care urmeaz ဃ s ဃ-l aplice.

4. In cazul plဃcilor, suprafaᙣa betonului vibrat se va nivela imediat dupဃ terminarea acestei
operaᙣii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe ᕟipci de ghidare.

5. Alegerea tipului de vibrare (m ဃ rimea capului vibratorului, forᙣa perturbatoare ᕟi frecvenᙣa

corespunz ဃ toare acesteia) se va face în funcᙣie de dimensiunile elementelor ᕟi de posibilit ဃ ᙣile

3
de introducere a capului vibrator (butelie ) prin barele de arm ဃ tur ဃ.

6. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare intern ဃ se recomand ဃ s ဃ fie L 3 sau L 3/L 4.

7. Durata de vibrare optim ဃ, din punct de vedere tehnico-economic, se situeaz ဃ între durata
minim ဃ de 5 sec. ᕟi durata maxim ဃ de 30 sec în funcᙣie de lucrabilitatea betonului ᕟi tipul de
vibrator utilizat.

Prelungirea duratei de vibrare pânã la 60 sec., impusã de condiᙣii speciale locale, nu este de naturã sã
dãuneze calitãᙣii betonului. Semnele exterioare dupã care se recunoaᕟte cã vibrarea betonului s-a
terminat, sunt urmãtoarele:
 betonul nu se mai taseazã;
 suprafaᙣa betonului devine orizontalã ᕟi uᕟor lucioasã;
 înceteazã apariᙣia bulelor de aer la suprafaᙣa betonului ᕟi se reduce diametrul lor.

Distanᙣa dintre douã puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4 r, unde r este
raza de acᙣiune a vibratorului.
In cazurile în care nu este posibilã respectarea acestei distan ᙣe (din cauza configura ᙣiei armãturilor, a
unor piese înglobate sau alte cauze) se recomandã utilizarea concornitent ဃ a mai multor
vibratoare, distanᙣa între ele depãᕟind 2 r.
8. Grosimea stratului de beton supusã vibrãrii se recomandã sã nu depãᕟeascã ¾ din lungimea
capului vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sã pãtrundã 5...15 cm în
stratul compactat anterior.
9. Vibrarea de suprafaᙣã se va utiliza prin compactarea betonului din elemente de construc ᙣie de
suprafaᙣã mare ᕟi grosimi de 3  35 cm, domeniul de grosime optimã fiind de 3  20 cm.
10. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafaᙣã, se recomandã sã fie L 2
(tasare l  4cm).
11. Se recomandã ca durata vibrãrii sã fie de 30  60 sec. Timpul optim de vibrare se stabileᕟte
prin determinãri de probã efectuate în operã cu prima ᕟarjã de beton ce se compacteaz ဃ.
12. Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sã fie de 1,l  1,35 ori mai mare decât
grosimea finalã a stratului compactat, în funcᙣie de 1ucrabilitatea betonului. In cadrul determinãrilor
de probã prevãzute la pct.5.13 se stabileᕟte ᕟi grosimea stratului de beton necompactat necesarã
pentru realizarea grosimii finite a elementului.
13. Distanᙣa dintre douã poziᙣii succesive de lucru ale plãcilor ᕟi riglelor vibrate trebuie sã fie astfel
stabilitã încât sã fie asiguratã acoperirea succesivã a întregii suprafeᙣe de beton compactat.

4.8 Rosturi de lucru

1. In mãsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece genereazã zone de
slabã rezistenᙣã, organizându-se execuᙣia astfel încât betonarea sã se facã fãrã întreruperea pe
nivelul respectiv sau între rosturi de dilatare.
2. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziᙣia lor trebuie sã fie stabilitã, ᙣinând seama
de mãrimea solicitãrilor din diferitele secᙣiuni ale elementelor de construc ᙣie ᕟi de posibilitã ᙣile de
organizare a lucrului de regulã, ele vor fi prevãzute în zonele în care solicitãrile sunt minime.
3. Când rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, poziᙣia lor va fi stabilitã de
cãtre executant înaintea începerii betonãrii, respectându-se urmãtoarele reguli:

a. la stâlpi se vor prevedea rosturi numai la bazã, în cazul unor tehnologii speciale se
admit rosturi sub grindã sau placã.
b. la grinzi, dacã din motive justificate nu se poate evita întreruperea, aceasta se va face în
regiunea de moment minim.
c. în cazul în care grinzile se betoneazã separat, rostul de lucru se lasã la 3..5 cm sub
nivelul inferior plãcii.
d. la plãci, rostul de lucru va fi paralel cu armãtura de rezistenᙣã sau cu latura cea
mai micã ᕟi situat la 1/5 ᕟi 1/3 din deschidere.
 4. Rosturile de lucru vor fi realizate ᙣinându-se seama de urmãtoarele reguli:

a. durata maximã admisã a întreruperilor de betonare pentru care nu este necesarã

luarea unor mãsuri speciale la reluarea turnãrii nu trebuie sã depãᕟeascã momentul
de începere a prizei cimentului folosit; în lipsa unor determinãri de laborator, acest
moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, în cazul cimenturilor cu
adaosuri ᕟi respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fãrã adaos.
b. In cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea turnãrii este permisã
2
numai dupã ce betonul a atins rezistenᙣa la compresiune de minim 12 daN/cm ᕟi dupã pregãtirea
suprafeᙣelor rosturilor, prin curãᙣirea betonului ce nu a fost bine compactat ᕟi a pojghiᙣei de lapte de
ciment întãrit ce eventual s-a format, iar imediat înainte de turnarea betonului proaspãt suprafaᙣa
rosturilor va fi spãlatã abundent cu apã.

4.9. Tratarea betonului dupã turnare

1. Pentru a se asigura condiᙣii favorabile de întãrire ᕟi a se reduce deformaᙣiile din

contracᙣie, se va asigura menᙣinerea umiditãᙣii betonului minim 7 zile dupã turnare, protejând
suprafeᙣele libere prin:
 acoperirea cu materiale de protectie
 stropirea periodicã cu apã
 aplicarea de pelicule de protectie.

2. Acoperirea cu materiale de protecᙣie se va face cu: prelate, rogojini, strat de nisip,

etc. Aceastã operaᙣie se face de îndatã ce betonul a cãpãtat suficientã rezistenᙣã
pentru ca materialul sã nu adere la suprafaᙣa acoperitã.
Materialele de protecþie vor fi menᙣinute permanent în stare umedã.
3. Stropirea cu apã va începe dupã 12 ore de la turnare în funcᙣie de tipul de ciment
utilizat ᕟi temperatura mediului, dar imediat dupã ce betonul este suficient de întãrit pentru ca
prin aceastã operaᙣie sã nu fie antrenatã pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, în aᕟa fel încât suprafaᙣa betonului sã se menᙣinã umedã.
Se va folosi apã care îndeplineᕟte condiᙣiile prevãzute pentru apa de amestecare a betonului, care poate
proveni din reᙣeaua publicã sau din altã sursã. In ultimul caz apa trebuie sã îndeplineascã condiᙣiile
tehnice prevãzute în STAS 790-84.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
In cazul în care temperatura mediului este mai micã decât 5 C, nu se va prevedea stropirea cu apã.

4. Pe timp ploios, suprafeᙣele de beton proaspãt vor fi acoperite cu prelate sau folii
de polietilenã, atât timp cât prin cãderea precipitaþiilor existã pericolul antrenãrii pastei
de
ciment.
5. Betonul ce ar urma sã fie în contact cu apa curgãtoare va fi protejat de acᙣiunea acesteia
prin devierea provizorie a apei timp de cel puᙣin 7 zile sau prin sisteme etanᕟe de protecᙣie
(palplanᕟe sau batardouri).
 4.10 Executarea lucrãrilor de beton pe timp friguros

Prevederi generale:

1. In cazul lucrãrilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din Normativele
C 16-84 ᕟi C 140-86.
2. Mãsurile specifice ce se adoptã în perioada de timp friguros se vor stabili ᙣinând seama de:
- regimul termoclimatic real existent pe ᕟantier în timpul prepar ဃ rii, transportul, turn ဃ rii
ᕟi protej ဃ rii betonului;
- dimensiunile ᕟi masivitatea sau subᙣirimea elementelor ce se betoneazဃ;
- gradul de expunere a lucr ဃ rilor ca suprafaᙣ ဃ ᕟi durata - la acᙣiunea timpului friguros
în cursul înt ဃ ririi betonului;
- intensitatea prezumata a frigului în perioada respectivဃ.
3. La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar s ဃ se exercite un
control permanent ᕟi deosebit de exigent din partea conduc ဃ torului tehnic al lucr ဃ rii delegatului
CTC ᕟi al beneficiarului ᕟi oricând va fi nevoie din partea proiectantului. In procesele verbale de
lucr ဃ ri ascunse se vor menᙣiona mဃsurile adoptate pentru protecᙣia lucrဃrilor ᕟi constatဃrile privind
eficienᙣa acestora.
4. Cofrajele trebuie sဃ fie bine curဃᙣate de zဃpadဃ ᕟi gheaᙣဃ Se recomandဃ ca imediat înaintea
turn ဃ rii betonului s ဃ se procedeze la cur ဃ ᙣirea final ဃ prin intermediul unui jet de aer cald sau abur.

In ceea ce priveᕟte susᙣinerile cofrajelor, se va acorda o atenᙣie deosebit ဃ rezem ဃ rii lor, luându-
se m ဃ surile corespunz ဃ toare, în funcᙣie de comportarea la îngheᙣ a terenurilor ᕟi anume:

- pentru p ဃ mânturile stabile la îngheᙣ. rezemarea popilor se va face pe t ဃ lpi aᕟezate

pe p ဃ mântul cur ဃ ᙣat în prealabil de z ဃ pad ဃ, gheaᙣ ဃ ᕟi stratul vegetal ᕟi nivelat.
- pentru pဃmânturi nestabile precum ᕟi în cazul umpluturilor, popii se vor aᕟeze pe grinzi cu
suprafaᙣa mare de rezemare, pe fundaᙣii existente, etc.

In funcᙣie de condiᙣiile de temperatur ဃ suprafaᙣa expus ဃ ᕟi forma elementelor, se va stabili tipul

de cofraj, modul de protejare al acestuia cu materiale termoizolante sau de înc ဃ lzire, precum ᕟi
modul de rezemare al susᙣinerilor.
5. Depozitarea arm ဃ turilor se va face de preferinᙣ ဃ în spaᙣii acoperite disponibile; în
lipsa unor asemenea spaᙣii armဃturile vor fi protejate astfel ca sဃ se evite cဃderea zဃpezii sau formarea
gheᙣii pe suprafaᙣa barelor.

Barele acoperite cu gheaᙣ ဃ vor fi cur ဃ ᙣate înainte de t ဃ iere ᕟi turnare, prin cioc ဃ nire
cu un ciocan de lemn.
Fasonarea armဃturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dupဃ caz, spaᙣii
încဃlzite.
Dezgheᙣarea cu ajutorul fl ဃ c ဃ rii este interzisဃ.
6. Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe ᕟantier la tratament
termic în scopul accelerဃrii întဃririi betonului, cf. anexei IV.l din Normativul C 140-86.
Pentru betoane de marca B 200 ᕟi B 250, tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa
35, Hz-35, SR 35 ᕟi SRA 35. Cimentul de tipul M30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului
ᕟi numai justificat de imposibilitatea procur ဃ rii unui tip din cimenturile indicate a se utiliza din
considerente tehnico-economice temeinic fundamentate.
7. Se recomand ဃ utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianᙣi, acceleratori sau
antigel, în funcᙣie de particularit ဃ ᙣile lucr ဃ rilor.

Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4 din Norrnativul C l40-
36.
8. La stabilirea compoziᙣiei betonului se va urm ဃ ri adoptarea unei cantit ဃ ᙣi cât mai reduse
de
ap ဃ de amestec.
9. Reᙣeta de beton afiᕟat ဃ la locul de preparare a betonului trebuie s ဃ indice urmဃtoarele:

- temperatura apei la introducerea în amestec în funcᙣie de temperatura agregatelor în ziua

prepar ဃ rii betonului;
- temperatura betonului la desc ဃ rcarea din betonier ဃ care trebuie s ဃ fie cuprins ဃ între + 150
C ᕟi + 300 C.
10. La transportul betonului se vor lua m ဃ suri pentru limitarea la mininum a pierderilor de
c ဃ ldur ဃ ale betonului prin:
- evitarea distanᙣelor mari de transport, a staᙣionဃrilor pe trasee ᕟi a transbordဃrilor
betonului
- în cazul benelor ᕟi basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.

11. Înaintea înc ဃ rc ဃ rii unei noi cantit ဃ ᙣi de beton, se va verifica dac ဃ în mijlocul de
transport utilizat nu existဃ gheaᙣဃ sau beton îngheᙣat; acestea vor fi îndepဃrtate cu grijဃ în cazul
cဃ existဃ, folosind un jet de ap ဃ cald ဃ.
12. Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanicဃ.
13. Protejarea betonului dup ဃ turnare trebuie s ဃ asigure acestuia în continuare o


temperatur ဃ de min.+ 5 C, pe toat ဃ perioada de înt ဃ rire necesar ဃ pân ဃ la atingerea rezistenᙣei de
min.50 daN/cm2, moment de la care acᙣiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea
acestuia.
In acest scop, suprafeᙣele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup ဃ turnare prin
acoperire cu prelate, folii de polietilen ဃ, saltele termoizalante, etc., astfel încât între ele ᕟi beton s ဃ
rဃmânဃ un strat de aer staᙣionar (neventilat) de 3...4 cm grosime.
2
Durata minim ဃ de menᙣinere a protecᙣiei pentru atingerea rezistenᙣei de 50 daN/cm se numeᕟte
"durata de preîntဃrire" ᕟi este determinatဃ de:
- tipul de ciment utilizat ᕟi valoarea raportului A/C;
- temperatura medie a betonului din lucrare.

Durata de preînt ဃ rire se poate aprecia cu ajutorul diagramelor din fig.

14.Decofrarea se poate efectua numai dup ဃ verificarea rezistenᙣei pe probe de beton p ဃ strate
în
 aceleaᕟi condiᙣii ca ᕟi elementul în cauz ဃ ᕟi dup ဃ examinarea atent ဃ a ca1it ဃ ᙣii betonului pe feᙣele
laterale ale pieselor turnate, efectuându-se în acest scop unele decofr ဃ ri parᙣiale, de prob ဃ.
4.11. Decofrarea
1. Reguli generale
a. La îndep ဃ rtarea elementelor de cofraj trebuie avut în vedere ca rezisten ᙣa betonului s ဃ fi
atins valorile de mai jos exprimate direct sau în procente faᙣ ဃ de marc ဃ:

Elementul de cofraj ce Deschiderea elementului de beton în m

se îndepဃrteazဃ L6 6  L  12 L 12
1. P ဃ rᙣile laterale La atingerea rezistenᙣei de minim 25 daN/cm2, astfel ca
feᙣele ᕟi muchiile elementului s ဃ nu fie deteriorare
2. Feᙣele interioare cu menᙣinerea
popilor de siguranᙣ ဃ cf. pct. 9.1.c 50 % 60 % 60 %

Stabilirea rezistenᙣelor la care au ajuns pဃrᙣile de construcᙣie se va face prin încercarea epruvetelor
de control confecᙣionate în acest scop ᕟi p ဃ strarea în condiᙣii similare elementelor în cauz ဃ,
conform prevederilor din STAS 1275-81 sau prin încerc ဃ ri nedistructive.
In cazurile curente, în lipsa încerc ဃ rilor se vor respecta termenele minime de decofrare
indicate mai jos, ᙣinând seama de temperatura medie din perioada de întဃrire a betonului ᕟi de tipul
cimentului utilizat:

Elementul de cofraj ce se îndepဃrteazဃ Temperatura Tipul cimentului utilizat

ᕟi deschiderea elementului de beton F 25 M30 Pa35 P40
Hz35
1. P ဃ rᙣi laterale + 5 4 3 2 2
+10 3 2 2 2
+15 2 1 1 1
2. Feᙣele inferioare, cu menᙣinerea +15 - 10 6 5
popilor de siguranᙣဃ cf. pct.9.1. c +10 - 8 5 5
+15 - 6 4 3
- L < 6 cm + 5 - 14 10 6
-L>6m +10 - 12 8 5
+15 - 8 6 4
3. Popii de susᙣinere + 5 - 24 12 9
+10 - 18 18 10
- L < 6 cm +15 - 12 14 8
- 6 < L < 12 m + 5 - 32 14 14
- L > 12 m +10 - 24 18 11
+15 - 16 12 7
+ 5 - 42 36 2
+15 - 32 28 2
- 21 18 4
b. In cursul operaᙣiei de decofrare se vor respecta urmဃtoarele:

- desf ဃ ᕟurarea operaᙣiei va fi supravegheat ဃ direct de c ဃ tre conduc ဃ torul de lot. În cazul
în care se constat ဃ defecte de turnare (goluri, zone segregare, etc) care pot afecta stabilitatea
construcᙣiei, decofrarea se va sista pân ဃ la aplicarea m ဃ surilor de remediere sau consolidare.

- susᙣinerile cofrajelor se desfac începând din zona central ဃ a deschiderii elementelor ᕟi

continuând simetric c ဃ tre reazeme

- sl ဃ birea pieselor de fixare (pane, vinciuri, etc.), se va face treptat, f ဃ r ဃ ᕟocuri

- decofrarea se va face astfel încât s ဃ se evite preluarea brusc ဃ de pe elementele

ce se decofreaz ဃ, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului ᕟi
susᙣinerilor.

c. In cazul construcᙣiilor etajate având deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor l ဃ sa sau
remonta popi de siguranᙣ ဃ care vor fi menᙣinuᙣi, iar poziᙣia acestora se recomand ဃ a se stabili
astfel:

- la grinzi pân ဃ la 6 m deschidere, se las ဃ un pop de siguranᙣ ဃ la mijlocul acestora; la

deschideri mai mari num ဃ rul lor se va spori astfel încât distanᙣa dintre popi sau de la popi la
reazeme s ဃ nu dep ဃ ᕟeasc ဃ 3 m
- la plဃci se va lဃsa cel puᙣin un pop de siguranᙣဃ la mijlocul lor ᕟi cel puᙣin un pop la 12 mp de
placဃ
- între diferite etaje popii de siguranᙣ ဃ se vor aᕟeza pe cât posibil unul sub altul

d. Nu este permis ဃ îndep ဃ rtarea popilor de siguranᙣ ဃ ai unui planᕟeu aflat imediat sub altul
care se cofreaz ဃ sau se betoneaz ဃ.

e. Dup ဃ decofrarea oric ဃ rei p ဃ rᙣi de construcᙣie se va proceda, de c ဃ tre ᕟeful lotului,
delegatul beneficiarului ᕟi eventual de c ဃ tre proiectant la o examinare am ဃ nunᙣit ဃ a tuturor
elementelor de rezistenᙣ ဃ ale structurii, încheindu-se un proces verbal, de lucr ဃ ri ascunse, în care
se vor consemna calitatea lucr ဃ rilor precum ᕟi eventualele defecte constatate ᕟi aprecierea importanᙣei
lor. Este interzis ဃ efectuarea de operaᙣii de orice fel, înaintea acestei examin ဃ ri.

In cazul în care se constat ဃ defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate, etc.),
remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant ᕟi cu supravegherea
beneficiarului. Dup ဃ executarea acestor remedieri, se va întocmi procesul verbal de lucr ဃ ri ascunse
în care se va menᙣiona procedeul de remediere adoptat.

La lucr ဃ rile la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor remedia odat ဃ
cu executarea finisajului respectiv.

4.12. CONTROLUL CALIT ဂ ᙢII LUCRဂRILOR

Controlul calit ဃ ᙣii lucr ဃ rilor se face în conformitate cu Cap.10 din Normele C 140 - 86 din care
prezent ဃ m un extras:

1. Înaintea începerii beton ဃ rii se va verifica ᕟi dac ဃ sunt preg ဃ tite corespunz ဃ tor suprafeᙣele de
beton turnate anterior ᕟi cu care urmeaz ဃ s ဃ vin ဃ în contact betonul nou, respectiv dac ဃ:

- s-a îndepဃrtat stratul de lapte de ciment

 - s-a îndep ဃ rtat zona de beton necompactat
- suprafeᙣele în cauzဃ prezintဃ rugozitatea necesarဃ asigurဃrii unei bune legဃturi între betonul
nou ᕟi cel vechi.

Constat ဃ rile acestor verific ဃ ri se vor înscrie în procesul verbal de lucr ဃ ri

ascunse. In cursul betonဃrii elementelor de construcᙣii se va verifica dacဃ:

- datele înscrise în fiᕟele de transport ale betonului corespund celor prev ဃ zute ᕟi nu s-a
dep ဃ ᕟit durata de transport
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevဃzute
- condiᙣiile de turnare ᕟi compactare asigur ဃ evitarea oric ဃ ror defecte
- se respect ဃ frecvenᙣa de efectuare a încerc ဃ rilor ᕟi prelev ဃ rii probelor
- se asigur ဃ menᙣinerea poziᙣiei arm ဃ turilor ᕟi a pieselor înglobate
- se asigur ဃ menᙣinerea dimensiunilor ᕟi formelor cofrajelor precum
ᕟi comportarea elementelor de susᙣinere ᕟi sprijinire
- se aplicဃ mဃsurile de protecᙣie a suprafeᙣelor libere ale betonului proaspဃt

In condica de betoane se vor consemna:

- fiᕟele de transport corespunz ဃ toare betonului pus în lucrare

- ora începerii ᕟi termin ဃ rii betonဃrii
- temperatura mediului (în perioada de timp friguros)
- m ဃ surile adoptate pentru protecᙣia betonului proaspဃt
- evenimente intervenite (întreruperea turn ဃ rii, intemperii, etc.)

In cazul în care conduc ဃ torul de lot r ဃ spunde direct ᕟi de prepararea betonului, acesta este obligat
sဃ verifice în paralel calitatea cimentului ᕟi agregatelor, precum ᕟi modul de dozare, amestecare ᕟi
transport al betonului. Constat ဃ rile acestor verific ဃ ri se trec în condica de betoane.
La decofrarea oric ဃ rei p ဃ rᙣi de construcᙣie se va verifica ᕟi consemna în proces verbal de
lucr ဃ ri ascunse:

- aspectul elementelor, semnalându-se dac ဃ se întâlnesc zone de beton

necorespunz ဃ tor (necompactat, segregat, goluri, rosturi, etc.)
- dimensiunile secᙣiunilor transversale ale elementelor
- distanᙣele între diferite elemente
- poziᙣia elementelor verticale (stâlpi, diafragme, pereᙣi) în raport cu cele corespunz ဃ toare
situate la nivelul imediat inferior
- poziᙣia golurilor de trecere
- poziᙣia arm ဃ turilor care urmeaz ဃ a fi înglobate în elemente ce se toarn ဃ ulterior.

Calitatea betonului pus în lucrare se consider ဃ corespunz ဃ toare dacဃ:

- nu se constat ဃ defecte de turnare sau compactare (goluri, segreg ဃ ri, întreruperi

de betoane, etc.
- la ciocဃnire se înregistreazဃ un sunet corespunzဃtor ᕟi uniform
- calitatea betonului livrat este corespunzဃtoare
- rezultatele încerc ဃ rilor efectuate pe epruvete confecᙣionate pe ᕟantier sau a celor
nedistructive sunt corespunz ဃ toare

Rezultatele aprecierii calit ဃ ᙣii betonului pus în lucrare pentru fiecare parte de structur ဃ se
consemneaz ဃ într-un proces verbal încheiat între beneficiar ᕟi executant.
Dac ဃ nu sunt îndeplinite condiᙣiile de calitate se vor analiza de c ဃ tre proiectant m ဃ surile ce se impun.

2. Recepᙣia structurii de rezistenᙣဃ se efectueazဃ pe întreaga construcᙣie sau pe pဃrᙣi de construcᙣie

(fundaᙣie, tronson, scar ဃ, etc.) în funcᙣie de prevederile programului privind controlul de calitate pe
ᕟantier, stabilit de proiectant împreunဃ cu beneficiarul ᕟi executantul.

Aceastဃ recepᙣie are la bazဃ examinarea directဃ efectuatဃ de cei trei factori pe parcursul
execuᙣiei. Suplimentar se va verifica:

- existenᙣa ᕟi conᙣinutul proceselor verbale de lucrဃri ascunse precum ᕟi a proceselor

verbale de verificare a calitဃᙣii betoanelor dupဃ decofrare ᕟi de apreciere a calitဃᙣii
betonului pus în lucrare
- constat ဃ rile consemnate în cursul execuᙣiei de c ဃ tre beneficiar, proiectant, CTC
sau a altor organe de control
- confirmarea prin proces verbal a execut ဃ rii corecte a m ဃ surilor prev ဃ zute în
diferite documente examinate
- consemn ဃ rile din condica de betoane
- dimensiunile de ansamblu ᕟi cotele de nivel
- dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului
- poziᙣia golurilor, pe întreaga în ဃ lᙣime a construcᙣiei, elementele verticale (diafragme,
stâlpi, pereᙣi), consemnându-se eventualele dezax ဃ ri
- încadrarea în abaterile admise
- comportarea la proba de inundare a teraselor
- respectarea condiᙣiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele
utilizate, compoziᙣia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc.
- orice alt ဃ verificare se consider ဃ necesarဃ.

Verificဃrile efectuate ᕟi constatဃrile rezultate la recepᙣia structurii de rezistenᙣဃ se consemneazဃ într-un

proces verbal încheiat între beneficiar, proiectant ᕟi executant, precizându-se în concluzie dac ဃ
structura în cauz ဃ se atest ဃ sau se respinge.

In cazurile în care se constat ဃ deficienᙣe în executarea structurii, se vor stabili m ဃ surile de

remediere, iar dup ဃ executarea acestora se va proceda la o nou ဃ recepᙣie.

Acoperirea elementelor structurii cu alte lucruri (ziduri, tencuieli, protecᙣii, finisaje, etc.) este
admis ဃ numai în baza dispoziᙣiei de ᕟantier dat ဃ de beneficiar ᕟi proiectant.

Aceast ဃ dispoziᙣie se va da dup ဃ încheierea recepᙣiei structurii de rezistenᙣ ဃ sau în cazuri justificate,
dupဃ încheierea recepᙣiei parᙣiale a structurii de rezistenᙣဃ.

Recepᙣia parᙣialဃ va consta din efectuarea tuturor verificဃrilor menᙣionate cu excepᙣia examinဃrii
rezistenᙣei betonului la vârsta de 28 de zile care se va face la recepᙣia definitiv ဃ a structurii de
rezistenᙣဃ.

In asemenea situaᙣii proiectantul va preciza unele p ဃ rᙣi de elemente asupra c ဃ rora s ဃ se poat ဃ
efectua determin ဃ ri ulterioare ᕟi care nu se vor acoperi decât dup ဃ încheierea recepᙣiei definitive a
structurii.

In cazul construcᙣiilor cu caracter deosebit în ceea ce priveᕟte alc ဃ tuirea constructiv ဃ sau tehnologia de
execuᙣie sau a celor de importanᙣ ဃ deosebit ဃ, prin proiect se poate prevedea ca recepᙣia structurii
de rezistenᙣ ဃ s ဃ se fac ဃ prin încerc ဃ ri în SITU.
Recepᙣia construcᙣiilor de beton ᕟi beton armat se va face în conformitate cu prevederile Legii nr.
8/1977.
4.13. M ဂ SURI PRIVIND TEHNICA SECURIT ဂ ᙢII MUNCII ᕞI PREVENIREA
INCENDIILOR
La executarea lucr ဃ rilor se vor respecta prevederile din urm ဃ toarele prescripᙣii privind tehnica
securitဃᙣii muncii:
- Norme republicane de protecᙣia muncii, aprobate de Ministerul Muncii ᕟi Ministreul Sဃnဃtဃᙣii
cu ordinele nr.34/1975 ᕟi respectiv 60/1975, cu modific ဃ rile aduse prin Ordin 39/77 ᕟi 110/30/77
(b.d.i. 3 - 4 ᕟi 5 - 6 / 79).
- Normele de protecᙣia muncii în activitatea de construcᙣii - montaj, aprobate de MC Ind cu
Ordinul nr. 1233/D 1980.

CAP. 5. CONDIᙢII DE CALITATE ᕞI VERIFIC ဂ RI CE TREBUIE

EFECTUATE

5.1. FUNDAᙢII

1. Nici o lucrare de fundaᙣii nu poate fi început ဃ decât dup ဃ verificarea ᕟi recepᙣionarea ca"
faz ဃ de lucru " a naturii terenului, a s ဃ p ဃ turilor ᕟi dup ဃ retrasarea general ဃ a tuturor
fundaᙣiilor, a elementelor geometrice respective.

Abaterile admisibile ale fundaᙣiilor sunt :

a) Abateri privind precizia amplasamentelor ᕟi a cotei de nivel :

- poziᙣia în plan orizontal a axelor

fundaᙣiilor....................................................................................................................10 mm

- poziᙣia în plan vertical a cotei

de nivel..........................................................................................................................10 mm

b) Abateri dimensionale ale elementelor :

- dimensiuni în plan orizontal...........................................................................20 mm

- în ဃ lᙣimi pân ဃ la 2 m....................................................................................20 mm
peste 2 m........................................................................................30 mm
- înclinarea faᙣ ဃ de vertical ဃ a muchiilor ᕟi suprafeᙣelor :
. pe 1 m liniar.....................................................................................................3 mm
. pe toat ဃ în ဃ lᙣimea sau toatဃ
suprafaᙣa elementului......................................................................................16 mm

- înclinarea faᙣ ဃ de orizontal ဃ a muchiilor ᕟi suprafeᙣelor :

. pe 1 m liniar....................................................................................................5 mm
. pe toat ဃ lungimea sau toatဃ
suprafaᙣa elementului......................................................................................20 mm
c) Pentru alte abateri limit ဃ la fundaᙣii directe se aplic ဃ prevederile Cap. II - Beton simplu
ᕟi beton armat.

2. In cazul fundaᙣiilor de maᕟini, se va efectua în plus o confruntare între proiectul de construcᙣie ᕟi cel
de montaj ᕟi dac ဃ este posibil confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.

3. In cazul fundaᙣiilor în ap ဃ, cu sau f ဃ r ဃ epuismente, se va verifica în mod special dac ဃ nu s-au

produs afluieri, pr ဃ buᕟiri, etc. sau c ဃ efectele acestora au fost înl ဃ turate în aᕟa fel încât corpul
fundaᙣiei sဃ poat ဃ fi executat corect, conform proiectului.

4. In cazul fundaᙣiilor amplasate pe p ဃ mânturi sensibile la umezire sau contracᙣii mari, se

verific ဃ în plus dac ဃ s-au luat m ဃ suri pentru evitarea umezirii p ဃ mântului din jur sau de sub
fundaᙣii ᕟi c ဃ ultimul strat de p ဃ mânt de 40 cm grosime nu s-a s ဃ pat decât în ziua în care se
începe executarea corpului
fundaᙣiei în zona respectivဃ.
In cazul p ဃ mânturilor cu contracᙣii mari se va mai verifica ᕟi dac ဃ s-au executat, în formele ᕟi
cu dimensiunile prev ဃ zute în proiect, straturile de material granular din jurul fundaᙣiilor.

5. Toate verific ဃ rile ᕟi încerc ဃ rile prev ဃ zute în acest capitol se înregistreaz ဃ ca procese verbale de
lucru ascunse.

6. La fundaᙣiile directe, verific ဃ rile minimale ce trebuie efectuate, pe parcursul execuᙣiei, în afara
celor de mai sus, sunt :

6.1. Aplicarea m ဃ surilor de protecᙣie prev ဃ zute în proiecte pentru cazul agresivit ဃ ᙣii naturale
(ale apelor subterane) în special în ce priveᕟte cimentul, gradul de impermeabilitate al betonului ᕟi
acoperirea arm ဃ turilor.

6.2. Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prev ဃ zute în proiect.

6.3. Betonarea continuဃ a fundaᙣiei se face fဃrဃ întreruperi cu durata care nu sဃ depဃᕟeascဃ
momentul de începere a prizei cimentului folosit ; în lipsa unor determin ဃ ri de laborator, acest
moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului în cazul cimenturilor cu adaosuri ᕟi
respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor f ဃ r ဃ adaosuri; în cazul în care acest lucru nu este posibil din
cauze organizatorice sau din cauza m ဃ rimii sau formei fundaᙣiei, rosturile de lucru vor fi stabilite în
prealabil, cu avizul proiectantului.

6.4. In cazul beton ဃ rii sub nivelul apei subterane, se va verifica dup ဃ caz : fie eficacitatea
epuismentelor, inclusiv a m ဃ surilor contra afluierii terenului ᕟi sp ဃ l ဃ rii cimentului din beton, fie
respectarea prevederilor din Normativul C 140 - 86, privind betonarea sub ap ဃ.

6.5. Frecvenᙣa încerc ဃ rilor ce se efectueaz ဃ pe parcursul lucr ဃ rilor este aceiaᕟi cu cea
prescris ဃ pentru materiale din care este executat corpul fundaᙣiei respective (pentru beton vezi anexa
V. 6 - din Normativul C 140 - 86).

6.6. La recepᙣia pe faze de lucru ᕟi recepᙣiile preliminare, comisiile respective vor efectua în afara
examin ဃ rii actelor încheiate pe parcurs, în ce priveᕟte frecvenᙣa, conᙣinutul ᕟi încadrarea în prevederile
proiectului ᕟi prescripᙣiile tehnice, în limita abaterilor admisibile ᕟi o serie de sondaje, în num ဃ rul
pe care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verific ဃ rilor anterioare, în
special în ce priveᕟte poziᙣiile, formele ᕟi dimensiunile geometrice ᕟi calitatea corpului funda ᙣiilor.
7. Lista prescripᙣiilor tehnice :

- STAS 9824/0 - 74 M ဃ sur ဃ tori terestre. Trasarea pe teren a construcᙣiilor. Prescripᙣii

- STAS 9824/1 - 74
- STAS 6054 - 77
- STAS 2745 - 69
generale.
Mဃsurဃtori terestre. Trasarea pe teren a construcᙣiilor civile,
industriale ᕟi agrozootehnice.
Terenuri de fundaᙣie. Adâncimea de îngheᙣ.
Terenuri de fundaᙣie. Urm ဃ rirea tas ဃ rii construcᙣiilor prin metode
topografice.

- C 169 - 83 Normativ privind execuᙣia ᕟi recepᙣia lucr ဃ rilor de terasamente

pentru fundarea construcᙣiilor civile ᕟi industriale.
- P 7 - 88 Normativ privind proiectarea ᕟi execuᙣia construcᙣiilor fundate
pe terenuri slabe.
- P 40 - 77 Normativ privind proiectarea ᕟi executarea lucrဃrilor de fundaᙣii
directe la construcᙣii.
- P 70 - 79 Instrucᙣiuni tehnice pentru proiectarea ᕟi executarea construcᙣiilor
fundate pe p ဃ mânturi cu umfl ဃ turi ᕟi contracᙣii mari. (P.U.M.)
- C 140 - 86 Normativ privind executarea lucr ဃ rilor de beton ᕟi beton armat.
- C 11 - 74 Instrucᙣiuni tehnice privind alc ဃ tuirea ᕟi folosirea în construcᙣii a
panourilor din placaj pentru cofraje.
- C 23 - 75 Îndrum ဃ tor privind executarea tras ဃ rii de detaliu în construcᙣii.
- C 56 - 85 Normativ privind verificarea calitဃᙣii lucrဃrilor de construcᙣii
ᕟi de instalaᙣii aferente.

5.2. BETON SIMPLU, BETON ARMAT

1. Prevederile acestui capitol se aplic ဃ la executarea tuturor lucr ဃ rilor de beton simplu, armat, care
intr ဃ în componenᙣa cl ဃ dirii de locuit ᕟi la confecᙣionarea prin preturnare pe ᕟantier a prefabricatelor,
precum ᕟi la utilizarea, montarea ᕟi îmbinarea oric ဃ ror elemente prefabricate, indiferent de
provenienᙣဃ.

2. Verific ဃ ri de efectuat pe parcursul execut ဃ rii lucr ဃ rilor :

2.1. Toate materialele, semifabricatele ᕟi prefabricatele care intr ဃ în componenᙣa unei structuri de
beton simplu ᕟi armat, nu pot fi introduse în lucrare decât dac ဃ, în prealabil :

- s-a verificat de c ဃ tre conduc ဃ torul tehnic al lucr ဃ rii c ဃ au fost livrate cu certificate de
calitate care s ဃ confirme f ဃ r ဃ dubiu c ဃ sunt corespunz ဃ toare normelor respective(agregatele
provenite din surse proprii vor fi verificate în prealabil cf. STAS 1667 - 76 ᕟi 1799 - 88) ;

- s-au efectuat la locul de punere în oper ဃ încerc ဃ rile prev ဃ zute în prescripᙣiile tehnice
respective ᕟi cu frecvenᙣa prescris ဃ.

Betonul prev ဃ zut de la staᙣii sau centrale de beton, situate în incinta ᕟantierului respectiv, poate fi
introdus în lucrare numai dac ဃ este însoᙣit de fiᕟa de transport, din datele c ဃ reia s ဃ rezulte c ဃ
betonul este corespunz ဃ tor calit ဃ ᙣii prescrise în proiect ᕟi în prescripᙣiile tehnice.

2.2. Înainte de punerea în oper ဃ a betonului ᕟi arm ဃ turilor este necesar a se efectua verific ဃ rile
prescrise în STAS 1799 -81 (încerc ဃ ri pe beton proasp ဃ t, confecᙣionare de epruvete), iar pentru
elementele din beton precomprimat ᕟi verific ဃ rile prescrise în Normativul C 21 - 85.
Pentru elementele de beton prefabricat este necesar ca înainte de montare, s ဃ se verifice bucat ဃ
cu
bucat ဃ, aspectul, dimensiunile principale, poziᙣia ᕟi dimensiunile elementelor de îmbinare,
înl ဃ turându- se piesele cu abateri mai mari decât cele prezentate la pct. 5.

2.3. Toate arm ဃ turile de orice fel, inclusiv cele cuprinse în îmbin ဃ ri de prefabricate ᕟi cele ce
urmeaz ဃ a se pretensiona, toate piesele înglobate, tecile, ancorajele, etc., vor fi verificate, bucat ဃ cu
bucatဃ, cu o atenᙣie deosebitဃ - înaintea începerii montဃrii - din punct de vedere al numဃrului de
bare, al poziᙣiei, formei, diametrului, lungimii, diametrelor m ဃ rcii oᙣelului beton, etc., ᕟi a
existenᙣei ᕟi calit ဃ ᙣii leg ဃ turilor ᕟi dispozitivelor de menᙣinere a poziᙣiilor în tot cursul beton ဃ rii ᕟi
compact ဃ rii.

In cazul în care arm ဃ turile sau piesele înglobate comport ဃ în ဃ diri sau îmbin ဃ ri sudate, se
vor efectua în plus verific ဃ rile prescrise de instrucᙣiunile tehnice C 28 - 83.
Rezultatele acestor verificဃri se înscriu în procese - verbale de lucrဃri ascunse.

2.4. Betonarea nu va începe decât numai dup ဃ ce se va fi verificat existenᙣa proceselor verbale de
lucrဃri ascunse, care sဃ confirme cဃ suportul structurii ce urmeazဃ a se executa corespunde
întocmai prevederilor tehnice precum ᕟi c ဃ toate cofrajele ᕟi elementele de construcᙣii adiacente
corespund ca poziᙣie ᕟi dimensiuni cu proiectul ᕟi au fost cur ဃ ᙣate ᕟi corect preg ဃ tite.
Se precizeaz ဃ c ဃ verific ဃ rile de la pct. 2.3 ᕟi 2.4 se efectueaz ဃ " bucat ဃ cu bucat ဃ ".

2.5. Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabileᕟte conform Instrucᙣiunilor pentru
verificarea ᕟi recepᙣionarea lucr ဃ rilor ascunse : ele pot fi prelungite numai în cazul c ဃ nu se
produc intemperii sau alte influenᙣe nefavorabile pentru cofraje, susᙣineri, armဃturi ᕟi în nici un caz
mai mult de 30 de zile.
Toate prevederile pct. 2.3 ᕟi 2.4 se aplic ဃ întocmai ᕟi la îmbin ဃ rile elementelor prefabricate
cu luarea în considerare ᕟi a prevederilor Normativului C 140 - 86.

2.6. Pentru lucr ဃ rile de beton precomprimat se vor efectua în plus verific ဃ rile prescrise de
Normativul C 21 - 85 ᕟi se vor completa fiᕟele ᕟi registrele respective, care se vor îndosaria ᕟi prezenta
la recepᙣia lucrဃrilor.

2.7. La decofrarea elementelor de beton, inclusiv a îmbin ဃ rilor elementelor prefabricate, se va

proceda la efectuarea urm ဃ toarelor verific ဃ ri :

- vizual ဃ, bucat ဃ cu bucat ဃ, stabilindu-se ᕟi înregistrându-se toate defectele ap ဃ rute care

dep ဃ ᕟesc în sens defavorabil pe cele admisibile prezentate la pct. 5 ; examinarea vizual ဃ se va
completa, dup ဃ caz, prin lovire cu ciocanul metalic de 0,2 kg sau cu sclerometrul ᕟi în cazuri
speciale sau de dubiu prin încerc ဃ ri de defectoscopie cu ultrasunete ; se va acorda o atenᙣie
deosebit ဃ zonelor de structur ဃ în care exist ဃ concentr ဃ ri de arm ဃ turi ;
- prin sondaje, pe baz ဃ de m ဃ sur ဃ tori, a dimensiunilor ᕟi poziᙣiilor elementelor
principale ; num ဃ rul ᕟi tipul acestor verific ဃ ri de elemente se stabileᕟte de comun acord
între delegaᙣii beneficiarului ᕟi ai executantului, eventual ᕟi ai proiectantului ; în cazul în care la mai
mult de un element, abaterile dep ဃ ᕟesc pe cele admisibile, num ဃ rul elementelor verificate se va
dubla, în cazul în care g ဃ seᕟte înc ဃ o abatere peste cea admisibil ဃ, se va convoca proiectantul
pentru a stabili eventuala necesitate a efectu ဃ rii unui releveu general, care s ဃ serveasc ဃ la luarea
de m ဃ suri în continuare ;
- orice alte verific ဃ ri cerute de prescripᙣii speciale sau prin proiect.
Rezultatele acestor verific ဃ ri se înscriu în procese verbale de lucr ဃ ri ascunse, în care se vor
consemna ᕟi cazurile de abateri ce depဃᕟesc pe cele admisibile.
Pentru construcᙣiile realizate din elemente prefabricate, procesul verbal de lucr ဃ ri ascunse trebuie
sဃ conᙣin ဃ ᕟi evidenᙣa (lucr ဃ rilor) elementelor montate, cu precizarea provenienᙣei ᕟi a
datelor de identificare (num ဃ rul lotului, al elementului, al certificatului de calitate) ; se recomand ဃ
ca aceste date s ဃ fie înscrise în planul de montaj.
In toate cazurile în care abaterile constante dep ဃ ᕟesc pe cele admisibile în sens defavorabil
rezistenᙣei,
stabilit ဃ ᙣii, durabilit ဃ ᙣii sau funcᙣionalit ဃ ᙣii obiectului, se interzice acoperirea elementelor decofrate cu
orice fel de alte lucr ဃ ri (tencuieli, ziduri adiacente, umpluturi, aplicarea local ဃ sau superficial ဃ de
mortar, etc.) care ar împiedica reexaminarea elementului sau accesul la el. In aceste cazuri, nici o
lucrare de remediere sau consolidare nu se va putea executa decât cu acordul scris ᕟi pe baza detaliilor
date de proiectant ; corecta executare a remedierilor ᕟi consolid ဃ rilor trebuie consemnate într-un
nou proces - verbal de lucr ဃ ri ascunse.

2.8. Lista abaterilor este prezentatဃ la pct. 5.

2.9. Rezultatele încercဃrilor de beton, destinate verificဃrii realizဃrii muncii, conform STAS 1275 -
81, trebuie comunicate conduc ဃ torului tehnic al punctului de lucru ᕟi reprezentantului beneficiarului
în termen de 47 ore de la încercare. In toate cazurile în care rezultatul este mai mic decât cel admisibil
pentru marca respectiv ဃ a betonului (vezi Normativ C 140 - 86, anexa X. 5, tabelul 3) se va proceda
strict conform Normativului C 140 - 86, în vederea preciz ဃ rii situaᙣiei lucr ဃ rii ᕟi lu ဃ rii de
m ဃ suri, pentru cazul unor remedieri sau consolid ဃ ri.

3. Verific ဃ rile pe faze de lucr ဃ ri - se efectueaz ဃ conform instrucᙣiunilor pentru verificarea

ᕟi recepᙣionarea lucr ဃ rilor ascunse.
Aceste verific ဃ ri sunt de dou ဃ categorii : scriptice ᕟi directe.

3.1. Verific ဃ rile scriptice constau din examinarea :

- existenᙣa tuturor proceselor verbale de lucr ဃ ri ascunse, menᙣionate la pct. 2 de mai sus ᕟi
a buletinelor de încercare prescrise la pct. 2 în proiectele de execuᙣie ᕟi alte prescripᙣii sau condiᙣii
tehnice precum ᕟi în dispoziᙣiile de ᕟantier date de beneficiar, proiectant sau organele de control.
- conᙣinutul ᕟi rezultatele înscrise în documentele respective ;
- actele încheiate cu ocazia executဃrii de lucrဃri de remedieri ᕟi consolidဃri, pentru a se stabili
dac ဃ acestea au fost executate în toate cazurile când a fost necesar, precum ᕟi dac ဃ sunt de calitate
corespunzဃtoare.

3.2. Verific ဃ rile directe constau din :

- examinarea vizual ဃ, bucat ဃ cu bucat ဃ a elementelor structurale, cu luarea în

considerare a tuturor defectelor ᕟi abaterilor, indicate la pct. 5 ;
- efectuarea sau prescrierea - în cazul dep ဃ ᕟirii valorilor admise sau în caz de dubiu a unor
încerc ဃ ri suplimentare ᕟi anume :
 încerc ဃ ri cu sclerometrul pentru stabilirea rezistenᙣei superficiale a betonului ;
 încerc ဃ ri prin metoda combinat ဃ (sclerometru ᕟi ultrasunete) pentru rezistenᙣa betonului ;
 extrageri de carote, pentru determinarea rezistenᙣei betonului ;
 încercဃri prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului ;
 încercဃri cu pachometrul, pentru determinarea existenᙣei ᕟi poziᙣiei anumitor armဃturi;
 ᕟliᙣuri în betonul de acoperire pentru stabilirea existenᙣei poziᙣiei ᕟi diametrelor armဃturilor ᕟi
a grosimii stratului de acoperire ;
 radiografii în acelaᕟi scop ;
 m ဃ surarea deschiderilor ᕟi lungimilor fisurilor ᕟi - eventual - a adâncimii lor ;
 încerc ဃ ri prin înc ဃ rcare static ဃ în SITU ;
 orice alte încerc ဃ ri pentru formarea convingerii comisiei asupra calit ဃ ᙣii structurii realizate
ᕟi al corespondenᙣei cu proiectul ᕟi condiᙣiile de exploatare.
Precizarea de la pct. 2.7 ultimul aliniat, este valabil în acest caz.

4. Verificဃri de efectuat la recepᙣia finalဃ a obiectului.

4.1. Conduc ဃ torul tehnic al lucr ဃ rii, în colaborare cu beneficiarul este obligat a preg ဃ ti ᕟi
preda,
într-o form ဃ organizat ဃ (ᕟi însoᙣit ဃ de un borderou) :
- toate documentele încheiate pe parcursul execut ဃ rii lucr ဃ rilor, inclusiv buletinele de
încercare, dispoziᙣiile de ᕟantier, procesele verbale de remediere sau consolidare, actele de control
sau expertizare, etc. ;
- interpretarea rezultatelor încerc ဃ rilor ;
- scurt ဃ prezentare sintetic ဃ cu concluzii, privind calitatea lucr ဃ rilor executate în comparaᙣie
cu prevederile proiectului.
4.2. Comisia de recepᙣie preliminar ဃ a obiectului, prin membrii s ဃ i de specialitate sau prin
specialit ဃ ᙣi din afara ei (cf. pct. 20 al regulamentului de efectuare a recepᙣiilor) procedeazဃ la
verificဃri de acelaᕟi tip ca la pct. 3 de mai sus, (scriptice ᕟi directe), completate cu prezentarea de
concluzii, indicat ဃ la pct.
4.1 ᕟi tratând întregul obiect.

4.3. Se menᙣioneaz ဃ c ဃ comisia de recepᙣie trebuie s ဃ verifice în primul rând, existenᙣa

documentelor de verificare ᕟi încercare pentru întregul obiect, efectuate cu frecvenᙣa indicat ဃ de
prescripᙣiile tehnice în vigoare ; în lipsa acestora sau a unei pဃrᙣi a acestora, recepᙣia nu se poate
face decât pe baza unor mici încerc ဃ ri sau expertiz ဃ ri, ale c ဃ ror concluzii s ဃ poat ဃ înlocui
documentele lipsဃ.

4.4. Verific ဃ rile directe se vor efectua de comisia de recepᙣie prin sondaje, în num ဃ r suficient
pentru a-ᕟi putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. În caz c ဃ o parte din
aceste verific ဃ ri sau rezultate sunt nesatisf ဃ c ဃ toare se va dubla num ဃ rul lor ; dac ဃ ᕟi în
acest caz o parte din rezultate sunt nesatisf ဃ c ဃ toare, comisia va dispune amânarea sau respingerea
recepᙣiei pân ဃ la efectuarea unui supliment de încercဃri ᕟi a unei cercetဃri sau expertizဃri tehnice
de ansamblu.
Cercetarea sau expertizarea se va face pe baza unei teme dat ဃ de comisia de recepᙣie ᕟi va
avea ca scop determinarea posibilitဃᙣilor ᕟi condiᙣiilor în care construcᙣia respectivဃ corespunde
destinaᙣiei pentru care a fost realizat ဃ.

5. Abateri admisibile la lucrဃri de beton simplu.

5.1. Abateri limit ဃ la dimensiunile elementelor executate monolit.

5.1.1. Lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, pl ဃ cilor, pereᙣilor :

- pân ဃ la 6,00 m  16 mm
- 3,00.....6,00 m  20 mm
- peste 6,00 m  25 mm

5.1.2. Dimensiunea secᙣiunii transversale :

- grosimea pereᙣilor ᕟi plဃcilor
 pân ဃ la 10 cm inclusiv  2 mm
 peste 10 cm  5 mm
- l ဃ ᙣimea ᕟi în ဃ lᙣimea secᙣiunii grinzilor ᕟi stâlpilor :
 pânဃ la 50 cm  5 mm
 peste 50 cm  8 mm
5.1.3. Fundaᙣii - dimensiuni în plan  20 mm
- în ဃ lᙣimea pân ဃ la 2,00 m  20 mm
- peste 2,00 m  30 mm

5.2. Abateri limitဃ de forma datဃ a muchiilor ᕟi suprafeᙣelor

5.2.1. Pentru 1 m lungime de muchie, respectiv 1 mp de suprafaᙣ ဃ -4 mm

5.2.2. Pentru lungimea total ဃ a muchiilor (L), respectiv suprafaᙣa total ဃ, cu latura cea mai mareL
(indiferent de tipul elementului)
L pân ဃ la 3,99 m 10 mm
L = 3,01 ..... 9,00 m 12 mm
L = 9,01 ....18,00 m 16 mm
L peste 18,00 m 20 mm
Observaᙣie : Conf. STAS 7384 - 85, prin abatere de la forma dat ဃ se înᙣelege distanᙣa maxim ဃ dintre
profilul efectiv ᕟi profilul adiacent de formဃ datဃ (proiectatဃ) în limitele lungimii, respectiv a suprafeᙣei
de rezistenᙣ ဃ.
Not ဃ : Valorile de mai sus sunt aplicabile în cazurile curente ; pentru anumite categorii de lucr ဃ ri,
prescripᙣiile tehnice specifice pot indica valori diferite.
5.3. Abateri limit ဃ la înclinarea muchiilor ᕟi suprafeᙣelor faᙣ ဃ de prevederile proiectului.

Înclinarea muchiei sau

suprafeᙣei faᙣ ဃ de :

Verticalဃ Orizontalဃ Poziᙣia oblicဃ

(din proiect)
1 2 3 4

5.3.1. pe 1 m lungime sau 1 mp suprafaᙣဃ 3 5 5

5.3.2. pe toatဃ lungimea sau pe toatဃ
suprafaᙣa elementului :
a. stâlpi, pereᙣi, fundaᙣii 16 20 16
b. grinzi 5 10 10
c. feᙣele superioare ale pereᙣilor diafragmelor - 10 10
5.4. Abateri limit ဃ de poziᙣie :
5.4.1. Axe în plan orizontal
a. pentru fundaᙣii 10 mm
b. pentru stâlpi, grinzi, pereᙣi 10 mm
5.4.2. Cote de nivel
a. fundaᙣii de structuri 10 mm
b. pl ဃ ci, grinzi cu deschideri pân ဃ la 6 m 10 mm
c. pl ဃ ci, grinzi cu deschideri peste 6 m 18 mm
d. reazeme intermediare (la construcᙣii etajate) 10 mm

5.5. Abateri limit ဃ la arm ဃ turi pentru beton armat.

5.5.1. La lungimea segmentelor barei formale ᕟi la lungimea total ဃ din proiect.

- sub 1 m  5 mm
- între 1 ᕟi 10 m  20 mm
- peste 10 m  30 mm

5.5.2. Lungimea de petrecere a barelor, la întindere prin suprapunere (faᙣ ဃ de prevederile

proiectului sau ale prescripᙣiilor tehnice)  3d

5.5.3. La poziᙣia în ဃ dirilor (faᙣ ဃ de proiect)  50 mm

5.5.4. Distanᙣa între bare (faᙣဃ de proiect ᕟi prescripᙣiile tehnice)

- la grinzi ᕟi stâlpi  3 mm
- la plဃci ᕟi pereᙣi  5 mm
- la fundaᙣii  10 mm

5.5.5. La grosimea stratului de beton de protecᙣie (faᙣ ဃ de proiect ᕟi prescripᙣiile tehnice)

- la plဃci  2 mm
- la grinzi, stâlpi, pereᙣi  3 mm
- la fundaᙣii ᕟi alte elemente masive  10 mm

5.5.6. La îmbin ဃ ri ᕟi în ဃ diri sudate , Conform instrucᙣiunilor tehnice C 28 - 83

5.6. Defecte limit ဃ ale betonului monolit, inclusiv monolitiz ဃ rile din îmbin ဃ rile
elementelor prefabricate.

5.6.1. Rupturi ᕟi ᕟtirbituri la colᙣuri

a. pânဃ la faᙣa exterioarဃ a armဃturilor

cel mult 20 cm / m
b. pân ဃ la faᙣa interioar ဃ a arm ဃ turilor principale ; cel mult una de max. 5 cm lungime la 1 m
c. cu adâncimea mai mare decât cele precedente ᕟi de max. 1 / 4 din dimensiunea cea mai
mic ဃ a secᙣiunii, cel mult una de maximum 2 cm lungime la 1 m
d. cu adâncimi mai mari de 1 / 4 din dimensiunea cea mai micဃ a secᙣiunii, nu se admit.

5.6.2. Segregဃri ᕟi lipsuri de secᙣiune, vizibile sau nu la faᙣa elementului :

a. pân ဃ la faᙣa exterioar ဃ a arm ဃ turilor principale : maximum 400 cm2 la 1,00 m2
b. pân ဃ la faᙣa interioar ဃ a arm ဃ turilor principale;cel mult una de max. 30 cm2 la 1,0 m2
c. cu adâncimea mai mari decât cele precedente, dar pân ဃ la max. 1 / 4 din dimensiunea cea
mai mic ဃ a secᙣiunii :
- la pl ဃ ci de planᕟe ᕟi acoperiᕟuri max. 20 cm2 / m2
- la fundaᙣii masive max. 20 cm2 / m2
- la grinzi, stâlpi, buiandrugi max. 5 cm2 / m2
- pereᙣi (diafragme) la clဃdiri max. 10 cm2 / m2

5.6.3. Fisuri

a. pentru elemente înc ဃ rcate cu mai puᙣin decât înc ဃ rcarea de exploatare :
Nu se admit decât fisuri superficiale de construcᙣie cu adâncimea maximဃ pânဃ la faᙣa
exterioar ဃ a arm ဃ turilor principale.
b. pentru elementele cu înc ဃ rcarea de exploatare numai în limitele prescrise de STAS 10102 -
75.

5.6.4. S ဃ p ဃ turi ale betonului efectuate dup ဃ înt ဃ rirea lui, indiferent în ce scop, inclusiv
pentru instalaᙣii :

- numai în limitele de pct. 5.6.1 ᕟi 5.6.2, de mai sus ;

- nu se admit arm ဃ turi de rezistenᙣ ဃ t ဃ iate sau întrerupte ca urmare a spargerilor
de beton.
5.7. Defecte admisibile pentru elemente prefabricate : se stabilesc prin proiecte ᕟi norme de
fabricaᙣie.

Observaᙣii : Defectele admise cf. pct. 5.6. de mai sus se vor remedia prin închidere cu mortar de
ciment, eventual cu adaos de r ဃ ᕟini sintetice. In cazul unor defecte mai mari, soluᙣia se va stabili de
c ဃ tre proiectant ᕟi numai în scris.
6. Lista prescripᙣiilor tehnice de bazဃ.

- STAS 1799 - 81 Construcᙣii de beton, beton armat ᕟi beton precomprimat. Prescripᙣii pentru
verificarea calit ဃ ᙣii materialelor ᕟi betoanelor.
- STAS 790 - 84 Ap ဃ pentru betoane ᕟi mortare.
- STAS 1667 - 76 Agregate naturale grele pentru betoane ᕟi mortare cu lianᙣi minerali.
- STAS 1759 - 86 Incerc ဃ ri pe betoane. Incerc ဃ ri pe betonul proaspဃt.
- STAS 1275 - 86 Incercဃri pe betoane. Incercဃri pe betonul întဃrit. Determinarea rezistenᙣelor
mecanice.
- STAS 6657/1-76 Elemente prefabricate de beton, beton armat ᕟi beton precomprimat.
Condiᙣii tehnice generale de calitate.
- STAS 6657/2-76 Elemente prefabricate de beton, beton armat ᕟi beton precomprimat.
Controlul static de recepᙣie al caracteristicilor geometrice.
- STAS 6657/3-76 Elemente prefabricate de beton, beton armat ᕟi beton precomprimat.
Procedee ᕟi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
- STAS 1336 - 80 Construcᙣii. Incercarea în SITU a construcᙣiilor prin încerc ဃ ri statice.
- STAS 3519 - 76 Incercဃri pe betoane. Verificarea impermeabilitဃᙣii la apဃ.
- STAS 8036 - 81 Beton celular autoclavizat. Gaz beton. Condiᙣii generale de calitate.
- STAS 6652/1 - 82 Incerc ဃ ri nedistructive ale betonului. Clasificare ᕟi indicaᙣii generale.
- STAS 7563 - 73 încerc ဃ ri ale betonului. Metode rapide pentru determinarea rezistenᙣei
la compresiune.
- C 140 - 86 Normativ pentru executarea lucr ဃ rilor de beton ᕟi beton armat (Bul.
C- ᙣiilor 1 / 87).
- C 21 - 85 Normativ privind executarea lucrဃrilor de beton precomprimat (Bul.
C- ᙣiilor 11 / 77).
- C 28 - 83 Instrucᙣiuni tehnice pentru sudarea armဃturilor din oᙣel beton.
- C 30 - 67 Instrucᙣiuni tehnice pentru încercarea betonului cu sclerometrul Schmidt
tip N (B.C. 1 / 68).
- C 54 - 81 Instrucᙣiuni tehnice pentru încercarea betonului prin extrageri de carote
(B.C. 2 / 82).
- C 117 - 70 Instrucᙣiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea
defectelor din elementele de beton armat (B.C. 9 / 70).
- C 26 - 72 A instrucᙣiuni tehnice pentru determinarea rezistenᙣei betonului prin
metode nedistructive combinate (B.C. 5 / 71).
- C 11 - 74 Instrucᙣiuni tehnice privind alc ဃ tuirea ᕟi folosirea în construcᙣii
a panourilor din placaj pentru cofraje (B.C. 4 / 75).
- C 59 - 86 Instrucᙣiuni pentru proiectarea ᕟi folosirea arm ဃ rii cu plase sudate a
elementelor (B.C. 4 / 81).
- C 156 - 72 Indrum ဃ tor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657 / 3 - 71 (B.C. 4 / 73).
- C 162 - 73 Normativ pentru alc ဃ tuirea, executarea ᕟi folosirea cofrajelor metalice
plane pentru pereᙣi din beton monolit la cl ဃ diri (B.C. 7 / 74).
- C 19 - 79 Înstrucᙣiuni tehnice pentru folosirea cimentului în construcᙣii (B.C. 8/ 79).
- C 189 - 79 Înstrucᙣiuni tehnice pentru utilizarea cenuᕟilor de termocentral ဃ la prepararea
betoanelor (B.C. / 79 cu modific ဃ ri în 6 / 80).
- C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitဃᙣii lucrဃrilor de construcᙣii ᕟi instalaᙣii
aferente.
CAP.6 EXECUTAREA LUCR ဂ RILOR DE HIDROIZOLAᙢII
Hidroizolaᙣiile sunt lucrဃri menite sဃ împiedice umezirea elementelor.
Se clasific ဃ în :

a) hidroizolaᙣii contra p ဃ mânturilor umede

b) hidroizolaᙣii contra apelor f ဃ r ဃ presiune hidrostaticဃ
c) hidroizolaᙣii contra apelor cu presiune hidrostaticဃ

Clasificarea în funcᙣie de elementele de construcᙣie:

a) hidroizolaᙣii orizontale la pereᙣi
b) hidroizolaᙣii verticale la pereᙣi
c) hidroizolaᙣii la pardoseli

Art.1 Hidroizolaᙣii la fundaᙣii, pereᙣi ᕟi pardoseli

1.1 Hidroizolaᙣii

- rigide
- elastice

Hidroizolaᙣiile se vor realiza conform cerinᙣelor beneficiarului, prev ဃ zute în caietul de sarcini elaborat
de acesta. A se cere ᕟi vedea caietul de sarcini elaborat de beneficiar.

VERIFICAREA CALIT ဂ ᙢII LUCR ဂ RILOR DE HIDROIZOLAᙢII

Lucrဃrile de hidroizolaᙣii fiind lucrဃri ascunse, calitatea lor se va verifica împreunဃ cu beneficiarul
pe m ဃ sura execut ဃ rii lor, încheindu-se un proces verbal din care s ဃ rezulte c ဃ au fost respectate
urm ဃ toarele :

- calitatea suportului - rigiditate - aderenᙣ ဃ, planeitate, umiditate conform Ord. MC Ind.

1024D/11.11 90.
- calitatea materialelor hidroizolatoare
- poziᙣionarea ᕟi ancorarea în beton a pieselor metalice de str ဃ pungere sau rost.
- calitatea amorsajului, lipirea corectဃ a fiecဃrui strat al hidroizolaᙣiei (suprapuneri,
decal ဃ ri, racord ဃ ri).
- etajele ᕟi succesiunea operaᙣiilor
- strângerea planᕟelor ᕟi platbandelor de strângere aferente str ဃ pungerilor ᕟi rosturilor.
- executarea în cazul bazinelor, a probei de umplere cu ap ဃ necesar ဃ consum ဃ rii
deformaᙣiilor ᕟi verificarea etanᕟeitဃᙣii la exfiltraᙣii înainte de execuᙣia hidroizolaᙣiei
pereᙣilor.

Dac ဃ se consider ဃ necesar se va face ᕟi o verificare practic ဃ a execuᙣiei prin sondaj ca :

- desfacerea în unele puncte a izolaᙣiei pentru a se constata identitatea structurii cu proiectul

- verificarea izolaᙣiei prin determinဃri de laborator pe probe prelevate din care sဃ rezulte
cဃ materialele folosite au fost de calitate corespunz ဃ toare conform certificatelor de calitate ᕟi
buletinelor
de analize.
Hidroizolaᙣia se verific ဃ vizual dac ဃ îndeplineᕟte urm ဃ toarele condiᙣii:

- straturile hidroizolaᙣiei sunt lipite uniform cu mastic de bitum f ဃ r ဃ zone nelipite.

- panta c ဃ tre gurile de scurgere este conform proiectului f ဃ r ဃ stagn ဃ ri de apဃ.
- este continu ဃ ᕟi nu prezint ဃ umflဃturi
- racordarea cu elementele de str ဃ pungere, la rosturi ᕟi guri de scurgere asigur ဃ o
etanᕟare perfectဃ
- protecᙣia este asigurat ဃ conform prevederilor din proiect
- protecᙣia hidroizolaᙣiei verticale la atice, reborduri, str ဃ pungeri etc. este aderent ဃ ᕟi
fဃrဃ deplas ဃ ri.
Cap7. LUCR ဂ RI DE ZIDဂRIE

7. 1. GENERALITဂᙢI

- Acest caiet trateaz ဃ sarcinile ce trebuiesc respectate la executarea lucr ဃ rilor de zid ဃ rie
portant ဃ (la nivelul suprastructurii) ᕟi zidurilor desp ဃ rᙣitoare, în strict ဃ concordanᙣ ဃ cu
dimensiunile ᕟi dispunerea lor, în conformitate cu proiectul lucr ဃ rii.

7. 2. STANDARDE ᕞI NORMATIVE DE REFERINᙢဂ

- Standarde ᕟi normative de referinᙣဃ, ce vor fi respectate:

-P 2-85 - Normativ privind alc ဃ tuirea, calculul ᕟi executarea structurilor din zidဃrie.
-STAS 5185/1/2-80 - Cဃrဃmizi ᕟi blocuri ceramice cu goluri verticale.
-STAS 457-80 - C ဃ r ဃ mizi pline presate pe cale umedဃ.
-C 17-82 - Instrucᙣiuni tehnice privind compoziᙣia ᕟi prepararea
mortarelor de zid ဃ rie ᕟi tencuial ဃ ᕟi STAS 1030-85.
-STAS 10109/1-82 - Lucr ဃ ri de zid ဃ rie. Calculul ᕟi alc ဃ tuirea elementelor.
-STAS 10100-90 - Macrozonarea teritoriului României. Normativ pentru
ᕟi P100-92 proiectarea antiseismic ဃ a construcᙣiilor de locuinᙣe,
social-culturale, agrozootehnice ᕟi industriale.
-STAS 6472/3-80 - Fizica construcᙣiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al
elementelor de închidere a cl ဃ dirilor.
-C 140-86 - Normativ pentru executarea lucr ဃ rilor de beton ᕟi
beton armat.
-P 118-98 - Norme tehnice de proiectare ᕟi realizare a construcᙣiilor,
privind protecᙣia la acᙣiunea focului.
-Norme de deviz CD..,CZ..,
-Norme Republicane de protecᙣia muncii in C+M.
ᕞi orice alt normativ în vigoare la data execuᙣiei lucr ဃ rii care face referire la lucr ဃ ri de zidဃrie.

7. 3. DOMENIUL DE UTILIZARE

Zid ဃ riile din c ဃ r ဃ mizi normale sau GVP se folosesc pentru ziduri portante ᕟi
neportante, compartiment ဃ ri, complet ဃ ri.

7. 4. MATERIALELE

Dimensiunile, marca, clasa ᕟi calitatea se stabilesc în funcᙣie de cerinᙣele fiec ဃ rui element.
Acestea se verificဃ funcᙣie de condiᙣiile tehnice cerute pentru fiecare material. Se verificဃ ᕟi starea
suprafeᙣelor c ဃ r ဃ mizilor, interzicându-se folosirea celor necorespunz ဃ toare.
 Pe m ဃ sura execuᙣiei se verific ဃ dac ဃ procentul de fracᙣiuni de c ဃ r ဃ mizi faᙣ ဃ de cele
întregi nu dep ဃ ᕟeᕟte limita de max. 15%.
Livrarea se face în vrac sau paletizat pe tipuri ᕟi dimensiuni.
Depozitarea se face în locuri amenajate special, iar manipularea manual ဃ sau mecanic ဃ se va
face astfel încât s ဃ nu se degradeze calit ဃ ᙣile geometrice ale c ဃ r ဃ mizilor.
Mortarele folosite la zidဃrie vor fi de minim M25-Z. Consistenᙣa, determinatဃ cu conul etalon
va fi de 7-8 cm la ziduri, iar la coᕟuri de fum de (8-3) cm.

7. 5. EXECUᙢIA ZIDဂRIILOR

Execuᙣia, propriu -zisဃ, va corespunde prescripᙣiilor P2-85.

Execuᙣia nu se va începe decât dup ဃ ce se va fi verificat existenᙣa proceselor verbale de lucr ဃ ri
ascunse care s ဃ ateste c ဃ suportul peste care se execut ဃ zid ဃ ria corespunde prevederilor
proiectului ᕟi prescripᙣiilor tehnice respective.
Se va urm ဃ ri planeitatea, verticalitatea zidurilor cu realizarea golurilor prev ဃ zute în
proiect, cu realizarea în paralel a buiandrugilor aferenᙣi.
C ဃ r ဃ mizile vor fi udate.
Rosturile orizontale ᕟi verticale vor fi bine umplute cu mortar, se urm ဃ reᕟte în acelaᕟi timp
orizontalitatea rândurilor de zid ဃ rie.
ᙢeserea zid ဃ riilor pe rânduri (asize) se va face în conformitate cu normele în vigoare.
Atenᙣie deosebit ဃ se acord ဃ ᕟi leg ဃ turilor între ziduri, la colᙣuri, intersecᙣii ᕟi ramificaᙣii, unde
rândurile vor fi executate alternativ ( P2-85).
Întreruperea execuᙣiei zid ဃ riei se va face în
trepte. Este interzisဃ întreruperea lucrဃrilor cu
ᕟtrepi.
Pentru fixarea tâmpl ဃ riilor, se vor zidi de o parte ᕟi de alta a golului câte 3 ghermele pentru u ᕟi
ᕟi câte 2 ghermele pentru ferestre.

7. 6. VERIFICAREA ᕞI RECEPᙢIA

Se vor efectua m ဃ sur ဃ tori la fiecare zid, ᕟi se va verifica încadrarea lor în dimensiunile din
proiect.
Se va efectua verificarea ᙣeserii rosturilor verticale, cât ᕟi grosimea rosturilor orizontale ᕟi
verticale, acestea din urm ဃ prin sondaje (5-20 rosturi/zid).
Se va verifica umplerea completဃ cu mortar a rosturilor.
Se va verifica orizontalitatea rândurilor.
Se va verifica planeitatea ᕟi verticalitatea zidurilor în ansamblu.
Se va verifica realizarea corect ဃ a leg ဃ turilor (ᙣeserilor) la toate colᙣurile, intersecᙣiile ᕟi
ramificaᙣiile.
Se va verifica ancorarea corectဃ a zidurilor de stâlpi ᕟi stâlpiᕟori, împဃnarea (dacဃ e cazul)
corect ဃ a lor de planᕟee sau grinzi.
Se întocmesc procese verbale de recepᙣie, cuprinzând toate constat ဃ rile, acestea trebuind s ဃ fie
în concordanᙣဃ cu prescripᙣiile normativului P2-85, cu respectarea cotelor din proiect
 Cap 8. SARPANTA

(inclusiv structura lemn acoperisuri sau terase)

8.1. GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde principalele sarcini ce trebuiesc indeplinite la realizarea lucrarilor de
consolidare a sarpantei din lemn.

Standarde de referinta
NP 005 - 96 - Cod pentru calculul si alcatuirea elementelor de constructii din lemn
STAS 10101/0-75 ; STAS 10101/20-90 ; STAS 10101/21-90 - Actiuni in constructii
STAS 942 - 86 - Cherestea ( lemn ecarisat ) din rasinoase - Dimensiuni
STAS 1949 - 86 - Clase de calitate pentru cherestea de rasinoase
STAS 10265-75 /8600-79 -Tolerante in constructii
STAS 2111 - 90 Cuie din sirma de otel
STAS 925 - 80 ; de la 1451 - 80 la 1455 - 80 - Suruburi pentru lemn
STAS 922 - 89 ; 926 - 90 - Piulite patrate si hexagonale
STAS 857 - 83 - Piese si elemente din lemn pentru constructii - clasificare si conditii tehnice
de calitate.
STAS 2925 - 86 - Protectia lemnului din constructii impotriva atacurilor ciupercilor si
insectelor xilofage
C - 46 - 86 - Normativ privind prevenirea si combaterea buretelui de casa la materialele
lemnoase folosite in c-tii.
C - 58 - 86 - Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile
utilizate in c-tii.
P 118 - 83 - Norme tehnice de proiectare si realizarea a constructiilor privind protectia la
actiunea focului
H.G. 51/92 - Hotarirea privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si
stingere a incendiilor.

8.2. LUCRARI PREGATITOARE

- identificarea pe teren pe baza proiectului a elementelor sarpantei ce urmeaza a fi inlocuite sau

consolidate.
- stabilirea impreuna cu proiectantul a etapelor de abordare a lucrarilor.
- aprovizionarea cu materialul lemnos si elementele metalice pentru imbinari necesare
executarii lucrarilor ( grinzi, dulapi, sipci, rigle, scinduri, cuie, scoabe, buloane etc. conform detaliilor
din proiect).:
- se recomanda cherestea de brad sau molid cu umiditate de ~12% dar nu mai mare de 18%.
- aprovizionarea cu materiale si dispozitive necesare realizarii sprijinirilor provizorii
( popi, grinzi etc.).
- pregatirea frontului de lucru prin degajarea lui de orice elemente care pot impiedica buna
desfasurare a lucrarilor.
- instruirea personalului muncitor cu privire la masurile specifice de protectia muncii si
protectia impotriva incendiilor in concordanta cu tehnologiile de executie adoptate.
- asigurarea cu echipamente si dispozitive necesare pentru protectia muncii.
- imprejmuirea santierului
- semnalizarea locurilor periculoase, prin indicative si placarde vizibile atit ziua cit si noaptea
- interzicerea depozitarii materialelor si a utilajelor la locurile de trecere pentru oameni, sau pe
platforme de lucru
- asigurarea cu paratraznete a locurilor de pe santier expuse traznetului
 - orice utilaj de constructii actionat electric va fi pus in functiune numai dupa executarea
legaturii la pamint

8.3. EXECUTIA LUCRARILOR

- stabilirea etapelor de abordare a lucrarilor se va face de comun acord, proiectant-executant, in

conformitate cu detaliile din proiect.
- debitarea si prelucrarea materialului lemnos la dimensiunea si forma necesara :

- materialul lemnos trebuie folosit rational, pentru a se reduce la maxim deseurile

- prelucrarea se va executa fie manual fie mecanic
- se vor alege sortimente care corespund ca grosime si latime dimensiunilor
pieselor care se confectioneaza
- masurarea , trasarea taierea si verificarea in timpul executiei si montajului (planeitatii,
perpendicularitatii, orizontalitatii si verticalitatii pieselor) se va face cu scule si dispozitive
adecvate acestor operatii.
- inlocuirea elementelor compromise ale sarpantei ( coarda , pana etc) se va face etapizat unul
cite unul cu luarea masurilor de siguranta necesare ( sprijiniri provizorii cu ajutorul popilor)
- se va acorda o atentie sporita realizarii noilor imbinari, in conformitate cu detaliile de
executie.
- piesele metalice folosite la realizarea imbinarilor se protejeaza prin grunduire cu vopsea
preparata cu ulei de in dublu fiert si miniu de Pb, care trebuie sa acopere intreaga suprafata a
elementului metalic. Inainte de aplicarea stratului de protectie anticoroziva, suprafata metalului trebuie
curatata de pojghita de laminare (tunder) si de alte impuritati (praf, oxizi, grasimi) si sa fie perfect
uscata.
8.4. CONDITII TEHNICE DE CALITATE

- la punerea in opera umiditatea materialului lemnos nu va depasi 18%.

- suprafetele de contact ale elementelor imbinate trebuie sa fie netede si sa se asambleze cit mai
bine, pentru a se asigura astfel rezistenta necesara.
- la imbinarile cu cep adincimea bucelei trebuie sa fie cu 1,5 -1 cm mai mare decit inaltimea
cepului, pentru a se evita transmiterea sarcinilor prin capul cepului si totodata pentru a permite tasarea
pieselor in urma uscarii.
- elementele de stringere ale pieselor metalice trebuie sa se monteze in locuri vizibile si usor
accesibile, pentru a putea fi revizuite periodic, evitindu-se astfel slabirea imbinarilor, ca urmare a
contractiei lemnului.

8.5. MASURARE SI DECONTARE

Masurarea si decontarea se face la mp in proiectie orizontala la picatura.

Cap.9 M ဂ SURI DE PROTECᙢIA MUNCII

Condiᙣiile de teren deosebit de dificile în care se execut ဃ lucr ဃ rile de corectare a torenᙣilor ᕟi
ameliorarea terenurilor degradate impun cunoaᕟterea ᕟi mai ales respectarea m ဃ surilor de
protecᙣia muncii, precum ᕟi a celor de prevenire ᕟi stingere a incendiilor, mဃsuri prevဃzute în
urmဃtoarele acte legislative ᕟi normative:

- în Regulamentul privind protecᙣia ᕟi igiena muncii în construcᙣii - Ordinul nr.9/N/15.05.1993.

- Norme Departamentale de protecᙣie a muncii MEPMC 1973 vol.IV - construcᙣii forestiere (
cap.XV-XVIII, XXII-XXV).
 - Norme Departamentale de protecᙣie a muncii în silvicultur ဃ, extrasul 14, MAIASA 1941 (
art.253-269 ᕟi 892-893, referitor la lucrဃri de împဃdurire)
Cei ce organizeaz ဃ ᕟi conduc procesele de munc ဃ au obligaᙣia de a efectua instructajul de protecᙣie
a muncii ᕟi de a consemna în fiᕟele de instructaj.

Zilnic, înaintea începerii lucrului se vor avertiza muncitorii din subordine asupra problemelor
deosebite pe care le ridic ဃ procesul de producᙣie, în locurile periculoase se vor planta panouri
avertizoare.
Normele prezentate în continuare nu sunt limitative, ele urmând a le completa în funcᙣie de lucrဃrile
ce se vor executa.

9.1 Executarea terasamentelor

Înaintea începerii lucrဃrilor de sဃpဃturဃ se vor lua mဃsurile necesare pentru a preveni surpဃrile de
teren prin :

- desprinderea buc ဃ ᙣilor din pereᙣii straturilor care sunt pe punctul de a se prဃbuᕟi
- nivelarea terenurilor de lucru ᕟi a drumurilor de acces
- fixarea malurilor de sဃpare

Este interzis ဃ executarea s ဃ p ဃ turilor pe cale manual ဃ folosind metoda pr ဃ buᕟirii malurilor
prin efectuarea s ဃ p ဃ turilor la baza lor.
Dup ဃ ploi torenᙣiale sau de durat ဃ se va inspecta terenul spre a se constata dac ဃ nu s-au produs
cr ဃ p ဃ turi ᕟi alunec ဃ ri de straturi, luându-se m ဃ suri pentru îndep ဃ rtarea buc ဃ ᙣilor de roci desprinse
ᕟi de consolidarea terenurilor prin propte, gဃrduleᙣe ᕟi ziduri, înainte de începerea lucrului.

Dac ဃ în taluzul s ဃ p ဃ turii se întâlnesc bolovani sau pietre mari, atunci muncitorii care lucreaz ဃ
jos trebuie sဃ fie îndepဃrtaᙣi, iar pietrele coborâte la piciorul taluzului.

Dacဃ sဃpဃturile se fac la o adâncime mai mare de 1.2 m în terenuri necoezive ( aluviuni,depuneri
etc.) malurile trebuiesc sprijinite prin propte. P ဃ mântul rezultat din s ဃ p ဃ turi trebuie s ဃ fie
îndep ဃ rtat de la marginea s ဃ p ဃ turii cel puᙣin 1.0 m.

Pentru coborârea lucr ဃ torilor în gropile de fundaᙣie ale lucr ဃ rilor în curs de s ဃ pare, trebuie
instalate scဃri de lemn corespunzând adâncimii sဃpဃturilor.

Este interzis muncitorilor de a sta în timpul repausului în interiorul fundaᙣiei, al ᕟanᙣului s ဃ pat, pe
marginea acestora, sub mal sau în locuri cu arborii dezrဃdဃcinaᙣi.

In raza ᕟantierului trebuie prev ဃ zute treceri, accese ᕟi parcaje. Cele destinate transportului cu targa
trebuie s ဃ aib ဃ o l ဃ ᙣime de minimum 1.5 m.

Pe tot teritoriul ᕟantierului trecerile ᕟi drumul de acces la punctele de lucru vor fi indicate cu
s ဃ geᙣi. De asemenea, zonele periculoase pentru trecerea oamenilor trebuie determinate înainte de
începerea lucrဃrilor ᕟi semnalizate atât ziua cât ᕟi noaptea.

P ဃ mântul rezultat din s ဃ p ဃ turi va fi depozitat provizoriu în locuri care s ဃ nu împiedice accesul
mijloacelor de transport ᕟi s ဃ nu stinghereasc ဃ executarea lucr ဃ rilor în continuare.

La trecerea peste ᕟanᙣuri trebuie sဃ se amenajeze podeᙣe cu lဃᙣimea de cel puᙣin 0.75 m, cu balustrade
care s ဃ aib ဃ în ဃ lᙣimea de 1.00 m ᕟi cu scânduri marginale de 20 cm în ဃ lᙣime.
Pentru transportul pဃmântului cu roaba se vor folosi podine din dulapuri. Ele vor fi curဃᙣate de noroi,
z ဃ pad ဃ ᕟi pres ဃ rate cu nisip sau zgur ဃ contra alunec ဃ rii. Nu se admit pante ᕟi rampe mai mari de
2%.

La utilizarea funicularului pentru transportul materialelor nu se admite circulaᙣia sub funicular.

Deservirea funicularului se va face numai de c ဃ tre muncitori calificaᙣi.
Inainte de darea în funcᙣiune a funicularului se va verifica dac ဃ legarea la p ဃ mânt este executat ဃ

corect. Conductele de alimentare de curent electric trebuie s ဃ fie din cablu de cauciuc.

9.2 Depozitarea ᕟi transportul materialelor de construcᙣii

Amplasarea stivelor de materiale de construcᙣie (piatr ဃ, nisip etc.) nu trebuie s ဃ se fac ဃ la mai puᙣin
de
1.0 m de marginea gropii de fundaᙣie s ဃ pat ဃ cu în ဃ lᙣimea maxim ဃ de 1.0 m.

Depozitarea materialelor pe locurile de trecere, ocazional fie în cantit ဃ ᙣi mici, este cu desc ဃ rcare
interzisဃ.

Materialele se vor depozita numai în stive sau gr ဃ mezi între care se va l ဃ sa un loc de trecere de
2.0-3.0 m pentru ca manipularea lor s ဃ se fac ဃ în condiᙣii care s ဃ evite accidentele.

Aᕟezarea materialelor în stoc se va face în aᕟa fel încât s ဃ se asigure stabilitatea lor.
Cimentul în vrac se va depozita astfel încât vântul dominant, la manipularea cimentului s ဃ nu-l dirijeze
c ဃ tre muncitori.
Muncitorii care transport ဃ materiale manual în incinta ᕟantierului vor fi dotaᙣi cu roabe, t ဃ rgi .

Odat ဃ cu organizarea ᕟantierului ᕟi mai ales a magaziei de materiale se vor lua m ဃ suri pentru
prevenirea incendiilor. Sc ဃ rile de ajutor ᕟi extinctoarele vor fi aᕟezate la vedere ᕟi în apropierea
locurilor expuse la incendiu, amenajându-se pichete de incendii.

In cazul transportului de materiale cu funicularul este interzis ဃ circulaᙣia muncitorilor de sub cablul
funicularului, de-a lungul acestuia pe o razဃ de 5.0 m lဃᙣime.

9.3 Lucr ဃ ri de sprijiniri ᕟi dulgherie

Îndep ဃ rtarea sprijinirilor se face de jos în sus, pe m ဃ sura execut ဃ rii fundaᙣiilor ᕟi sub supravegherea
personalului tehnic.

Aprovizinarea cu piatrဃ brutဃ necesarဃ betonului ciclopian se va face pe jgheaburi portative ᕟi nu prin
aruncare.

In cazul folosirii vibratorului electric, corpul acestuia va fi legat prin prizဃ la pဃmânt. Betoniᕟtii care
lucreaz ဃ cu vibratoare electrice vor fi dotaᙣi cu m ဃ nuᕟi ᕟi înc ဃ lᙣ ဃ minte de cauciuc electroizolante.

La prelucrearea manual ဃ a piesei, precum ᕟi la t ဃ ierea ei, muncitorii vor fi înzestraᙣi cu ochelari de
protecᙣie ᕟi echipament corespunz ဃ tor.

Se interzice penetrarea ᕟanᙣurilor de c ဃ tre muncitori în timpul execut ဃ rii oric ဃ ror lucr ဃ ri de
dulgherie.
9.4 Prevenirea ᕟi stingerea incendiilor
La executarea lucr ဃ rilor de corectare a torenᙣilor ᕟi ameliorarea terenurilor degradate se vor lua
mဃsurile corespunzဃtoare de prevenire ᕟi stingere a incendiilor, ᙣinându-se seama de actele normative
departamentale în vigoare.

Se vor asigura dotဃrile necesare la stingerea incendiilor: scဃri, cဃᕟti ᕟi brâie de protecᙣie, mဃᕟti contra
fumului, extinctoare cu spum ဃ, g ဃ leᙣi de tabl ဃ, lopeᙣi, cazmale, târn ဃ coape, c ဃ zi d nisip etc.

9.5 Primul ajutor în caz de accidente

Acordarea corect ဃ ᕟi la timp a primului ajutor în caz de accidentare trebuie s ဃ fie asigurat ဃ de
responsabilii locurilor de munc ဃ ᕟi de toᙣi cei care organizeaz ဃ, controleaz ဃ ᕟi conduc procesele
de munc ဃ. Astfel se vor asigura truse sanitare, mijloace de transport ᕟi angaja ᙣi instrui ᙣi pentru
acordarea primului ajutor.

9.6 M ဃ suri generale

La angajarea muncitorilor, acestora li se va face un instructaj amဃnunᙣit privind normele de protecᙣie a
muncii, prevenirea incendiilor, precum ᕟi acordarea primului ajutor.

Intocmit,
ing. Sciadei Claudiu