Caiet Sarcini Rezistenta

S.C. ARHITECT MAGDA S.R.L PROIECT: nr.
17/ 2008
ALBA IULIA, str. FLORILOR nr.13 DEN.PR.: REABILITAREA SI MODERNIZAREA
REG.COMERTULUI J01 / 1174 / 5. CAMINULUI PENTRU PERSOANE
tel/fax 0358-401439 mobil 0724-243939 VARSTNICE
e-mail : sorin@arhitect-magda.ro str.Lalelelor, nr.60, Alba Iulia
BENEF.: MUNICIPIUL ALBA IULIA
FAZA: P.A.C. + P.T.
CAIET DE SARCINI - REZISTENT A
 CAIET DE SARCINI – SAPATURI
 CAIET DE SARCINI – UMPLUTURI
 CAIET DE SARCINI – BETON SIMPLU SI BETON ARMAT
 CAIET DE SARCINI – COFRAJE
 CAIET DE SARCINI – ARMATURI
 CAIET DE SARCINI – ZIDARIE
Intocmit,
ing. Mihaela CRISAN
Caiet de Sarcini – Rezistenta - REABILITARE SI MODERNIZAREA CAMINULUI PENTRU PERSOANE VARSTNICE R1

CAIET DE SARCINI – SAPATURI
1. GENERALIT ATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a sapaturilor necesare.
2. STANDARDE DE REFERINT A
- STAS 9824/0-74 : Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale.
- STAS 9824/1-87: Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
- C 169-88 : Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale BC5/89.
- C 56-85 : Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente BC 1-2/1986.
- C 83-75 : Indrumator privind executia trasarii de detaliu in constructii BC 1/1976.
3. EXECUTIA LUCRARILOR
3.1. LUCRARI CE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE SAPATURA

- curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni pe intreaga suprafata pe care se executa terasamentele,
cu stringerea in gramezi a materialelor rezultate si indepartarea lor.
- saparea si depozitarea pamintului vegetal.
- indepartarea apelor de suprafata, daca este cazul.
- trasarea pe teren a constructiei.
- trasarea lucrarilor de detaliu pentru sapaturi.
3.2. LUCRARI PROPRIU-ZISE DE SAPATURA

- executia sapaturilor generale care se opresc cu 10-20 cm deasupra cotei finale de proiect.
- retrasarea lucrarilor de detaliu pentru sapaturi, daca este cazul.
- executia sapaturilor manuale care se opresc cu 10-20 cm deasupra cotei finale din proiect.
3.3. TERMINAREA LUCRARILOR DE SAPATURA

- finisarea sapaturii (saparea ultimului strat de 10-20 cm) trebuie facuta imediat inainte de inceperea lucrarilor
de turnare a betonului.
4. ABATERI ADMISIBILE
Tolerantele (in cm) admise la trasarea constructiei sint:
- pe orizontala: coordonate rectangulare de trasare +/-2cm laturi pe conturul de trasare +/-4cm.
- pentru cota +/-0,00 toleranta admisibila este de +/-1cm.
- pentru unghiuri +/-1 grad.
- in cazul depasirii oricareia din abaterile admisibile este interzisa inceperea executarii corpului fundatiilor inainte
de a se efectua toate corecturile necesare sau cu acordul scris al proiectantului.
5. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Se verifica:
- elemente geometrice (lungimi, latimi, cote de nivel) in corespondenta cu proiectul;
- in toate cazurile in care se constata ca la cota de nivel stabilita prin proiect natura terenului nu corespunde cu
cea din proiect, solutia de continuare a lucrarilor nu poate fi stabilita decit pe baza unor dispozitii scrise ale proiectantului;
- documentul de atestare a calitatii (naturii) terenului de fundare il constituie procesul verbal de receptie
intocmit de catre conducatorul lucrarilor impreuna cu specialistul din partea proiectantului, beneficiarului si a
reprezentantului organului de stat privind calitatea constructiilor (faza determinanta), procesele verbale inscriindu-se in
"Registrul de procese verbale de lucrari ascunse" si semnate de toti proiectantii.
6. MASURATOARE SI DECONTARE
Sapaturile se vor plati la metru cub in cazul sapaturilor manuale si la 100 metri cubi in cazul celor mecanice.
Intocmit,
Ing. Mihaela CRISAN

CAIET DE SARCINI – UMPLUTURI
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de umpluturi.
2. STANDARDE DE REFERINTA
- C 169-88 : Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale (BC 5/89)
- C 56-85 : Normativ pentru verificarea calitatii si receptionarii lucrarilor de constructii (BC 1-2/86)
- STAS 9871-74: Terasamente.Determinarea gradului de compactare.
- GE 026-97: Ghid pentru executarea compactarii in plan orizontal sI inclinat a terasamentelor (BC 5/98).
- STAS 9850 - 89: Lucrari de imbunatatiri funciare. Verificarea compactarii terasamentelor.
- STAS 10355 - 84: Constructii hidraulice. Materiale locale pentru terasamente. Metode de determinare.
- STAS 1913/13-83: Determinarea caracteristicilor de compactare.Incercarea Proctor.
- STAS 1913/15-75: Teren de fundare. Determinarea greutatii volumice pe teren.
- STAS 1242/6 - 76: Teren de fundare. Cercetarea terenului prin penetrare statica.
- STAS 1242/9 - 76: Teren de fundare. Cercetarea geofizica a terenului prin metode radiometrice.
3. MATERIALE
Se va utiliza pamantul rezultat din sapaturi cu exceptia solului vegetal si a pamanturilor cu un continut de materii
organice mai mari de 6%( daca se intercepteaza in sapatura).
Din sapaturi rezulta urmatoarele tipuri de pamanturi:
- umplutura de pamant cu caramida , piatra .moloz;
- nisip argilos cafeniu moale;
- pietris cu nisip plus bolovanis mic;
- umpluturi plus argila cafenie;
- praf argilos cafeniu consistent;
- nisip mare mijlociu cu pietris;
Compactarea pamintului folosit ca umplutura in jurul constructiei se va face prin imprastierea si compactarea cu
maiul de mina in straturi de cca.20cm grosime.
Umpluturile de sub pardoseala se vor executa din balast conform detaliilor din proiect urmarindu-se o compactare
corespunzatoare.
Procesul de realizare a umpluturilor cuprinde urmatoarele etape:
4.1. Pregatirea amprizei;
4.2. Excavarea si transportui materialelor de la depozitui de pamant pe santier;
4.3. Punerea in opera a umpluturilor in straturi elementare uniforme;
4.4. Compactarea umpluturilor.
4.1. PREGATIREA AMPRIZEI:
Lucrarile constau in curatirea riguroasa a fundului sapaturilor atat la interior cat si la exteriorut constructiei de
pamantui vegetal, resturi de constructie si alte materiale.
Inainte de asezarea primului strat de umplutura se va compacta stratui de baza pentru a-i mari capacitatea
portanta.
4.2. EXCAVAREA SI TRANSPORTUL MATERIALELOR DE LA DEPOZITUI DE PAMANT PE SANTIER:

Pamantul pentru umplutura se va aduce de la depozitui de pamant rezultat din sapatura situat in afara
amplasamentului. Sapatura la depozit se va face cu icarcatorul frontal pe pneuri.
4.3. PUNEREA IN OPERA A UMPLUTURILOR IN STRATURI ELEMENTARE UNIFORME:

Punerea in opera se face in straturi uniforme prin imprastiere cu lopata. La interior umpluturile se executa pana
sub startui de rupere a capilaritati din pietris, iar la exterior pana la nivelul terenului natural existent, urmand ca restul pana
la terenul sistematizat sa se execute odata cu sistematizarea verticala a amplasamentului.
Se va utiliza pamantui rezultat din sapaturi cu exceptiile de la pet. 3.1., fara corpuri straine(moloz, caramizi, etc.).
Pamanturile fiind diferite, umplutura se va executa in straturi alternante.
Se va verifica natura pamantului pus in lucrare ca sa corespunda cu cel de la cap.3 si umiditatea acestuia urmand
a se aduce la umiditatea optima de compactare.
Grosimea straturilor va fi urmatoarea:
- 30-40cm, pentru straturile din pamanturi necoezive;
- 30cm pentru straturile din pamanturi coezive;
Numarul de treceri cu utilajul peste fiecare strat va fi urmatorul:
- 4... 5 treceri pentru straturile din pamanturi necoezive;
- 5...6 treceri pentru straturile din pamanturi coezive;
Pentru definitivarea umiditatii optime, a grosirnii straturilor si a numarului optim de treceri cu utilajul astfel incat sa
se realizeze gradul de compactare (D) si greutatea volumica in stare uscata prescrise, inainte de realizarea lucrarilor se va
executa o pista experimentala pe care se va executa o compactare de proba.

Caracteristicile de compactare (Ydmax si umiditatea optima de compactare) pentru fiecare tip de pamant pus in
opera vor fi stabilite prin incercari PROCTOR comandate unui laborator autorizat (Ydmax-greutatea volumica maxima in
stare uscata).
4.4. COMPACTAREA UMPLUTURIIOR:
Deoarece compactarea se face in spatii inguste se recomanda utilizarea maiului mecanic sau pneumatic de 150-
200 kg cu 50-.60 lovituri pe minut sau vibro-maiuri de acceasi greutate cu o frecventa de 500-600 lovituri pe minut.
Pe zona fara subsol, de la nivelul terenului natural pana sub stratui de pietris, se recomanda a se utiliza placa
vibratoare usoara (0,1-0,2 tone) cu frecventa 3000-4000 vibratii/minut, selectandu-se pentru umplutura pamant necoeziv.
Numarul de treceri si grosimea straturilor este precizata la cap. 4.3. urmand a fi definitivate pe pista
experimentala.
Verificarea compactarii se va face conform precizarilor de la cap.5.

5.1. SE VOR VERIFICA URMATOARELE:
- indepartarea stratului vegetal de la suprafata;
- pregatirea amprizei conform cap. 4.1;
- corespondenta cu proiectului a naturii pamantului utilizat (vezi cap.3);
- respectarea tehnologiei de punere in opera din cap. 4.3;
- realizarea compactarii la parametri ceruti in cap. 5.2;
- realizarea umpluturiior la cotele din proiect;
5.2. VERIFICAREA COMPACTARII TERASAMENTELOR:

Verificarea lucrarilor de compactare se face de catre un laborator atestat si cade in sarcina executantului.
Verificarea compactarii se face conform STAS 9850-89.
Se va urmari realizarea gradului de compactare (D) definit conf. STAS 9850-89 si umiditatea pamantului
compactat in lucrare comparativ cu umiditatea optima de compactare stabilita cu metoda PROCTOR.
Gradul de compactare mediu ce va trebui realizat este de 95%, iar cel minim de 92%.
Abaterea fata de umiditatea optima de compactare va fi de maxim ±3,0-5,0%.
Greutatea volumica maxima a pamantului in stare uscata si umiditatea optima de compactare vor fi precizate de
proiectant dupa efectuarea incercarii PROCTOR pe probe prelevate de la fata locului pe timpul executarii lucrarilor de
sapaturi (inainte de executarea umpluturilor).
Metodele de verificare a straturilor vor fi identice cu cele folosite pe pista experimentala.
Verificarile se vor efectua pentru fiecare strat elementar si pentru fiecare tip de pamant pe toata grosimea
umpluturii, frecventa lor fiind de una la fiecare 50 mc de pamant compactat.
Pentru fiecare tip de pamant si pentru fiecare strat compactat numarul minim de puncte de verificare este 3.
Se vor face verificari suplimentare in zonele unde vizual calitatea compactarii pare a nu fi corespunzatoare.
Rezultatele verificarilor se inregistraza intr-un tabel conform ANEXEI A din STAS 9850-89, iar punctele unde s-au
facut determinarile vor fi pozitionate pe un plan specificandu-se si numarul stratului.
Daca valorile obtinute pentru gradul de compactare (D) in cuprinsul unui strat sunt egale sau superioare valorii
minime precizate in acest capitol si este realizata media indicata atunci stratui verificat se considera compactat
satisfacator si se accepta lucrarea.
Daca nu sunt indeplinite aceste conditii se procedeaza la scarificarea si recompactarea lui;
In situatia cand nici dupa recompactare nu se obtin parametri impusi stratui respectiv se indeparteaza din lucrare.
Cand se realizeaza gradul de compactare, dar nu si umiditatea, acest strat poate fi acceptat daca media
aritmetica a umiditatii lui impreuna cu cele ale straturilor in care este intercalat se incadreaza in limitele admisibile.
Receptia lucrarilor de terasamente se va face de reprezentantui beneficiarului si al executantului pe baza tuturor
verificarilor efectuate pe parcurs, intocmindu-se un proces verbal de receptie ce se ataseaza la cartea constructiei.
Umpluturile se vor plati la metru cub de umplutura efectiv efectuata.
Orice neconcordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini vor fi aduse la cunostinta proiectantului.
DISPOZITII FINALE
Prevederile prezentului caiet de sarcini nu sunt limitative, se completeaza cu memoriile tehnice cuprinse in
proiectele de specialitate si cu prevederile standardelor si normativelor in vigoare, putandu-se completa cu orice masuri
suplimentare propuse de executanti, care nu contravin celor cuprinse mai sus, acestea ducand la sporirea calitatii
executiei.
Intocmit,
Ing. Mihaela CRISAN

CAIET DE SARCINI - BETON SIMPLU SI BETON ARMAT
1. GENERALIT ATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia lucrarilor de beton simplu si armat care intra in componenta
cladirii precum si utilizarea, montarea si imbinarea oricaror elemente prefabricate.
- STAS 9824/0-74 : Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.
- STAS 9824/2-87 : Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiei civile, industriale si agrozootehnice.
- STAS 6054-77 : Terenuri de fundare. Adincimi de inghet.
- STAS 1799-81 : Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea
calitatii materialelor si betoanelor.
- STAS 388-80 : Ciment Portland.
- STAS 790/84 : Apa pentru betoane si mortare.
- STAS 1667-76 : Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minorali.
- STAS 1759-80 : Incercari pe betoane.Incercari pe betonul proaspat.
- STAS 1275-81 : Incercari pe betoane.Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice.
- STAS 6657/1-76 : Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice
generale de calitate.
- STAS 6657/2-75 : Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat.
- STAS 6657/3-71 : Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si
dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
- STAS 1336-80 : Constructii.Incercarea in situ a constructiilor prin incercari statice.
- STAS 3519-76 : Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la apa.
- STAS 6652/1-82 : Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale.
- STAS 7563-73 : Incercari ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistentei la compresiune.
- P 10-86 : Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii (BC
1/87)
- C 56-85 : Normativ pentru verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de constructii si
instalatii aferente (BC 1-2/86)
- C 156 -73 : Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-71 (BC 4/73)
- NE 012 - 99 : Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
3. MATERIALE
- cimentul Portland SR 388-95 – Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV si V – SR 1500/96.
- agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
- ata-vezi STAS 790-73
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora precum si domeniul si conditiile de utilizare sint
precizate in Normativul NE 012 – 99 anexa I.1, I.2.
Livrarea si transportul cimentului se va face in vrac sau ambalat in saci de hirtie, insotit de certificat de calitate.
In cazul in care clientul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare, aceasta este obligata ca la
livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se va mentiona:
- tipul de ciment si fabrica producatoare;
- data sosirii in depozit;
- numarul certificatului de calitate eliberat de producator;
- numarul avizului de utilizare dat de laborator;
- numarul buletinului de reaviz dat de catre laborator duca expedierea se face dupa expirarea termenului prevazut,
cu precizarea conditiilor de utilizare.
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau de garantie.
Ori de cite ori este posibila depozitarea cimentului primit direct de la producator se va face dupa verificarea la
laborator a caracteristicilor fizice.
Controlul calitatii cimentului este reglementat prin SREN 196-1,2,3,4,5,6,7/95, 196-21/95 si anexa VI-1 din
normativul NE 012 - 99.
Pentru depozitare si controlul calitatii agregatelor se vor respecta prescriptiile tehnice in vigoare precum si
Normativul NE 012 - 99.
Pentru betoanele preparate se vor respecta de asemenea prescriptiile din Normativul NE 012 - 99.
4.1. FUNDATII
4.1.1. Lucrari pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie terminate urmatoarele lucrari
pregatitoare:
- sapaturi pentru groapa de fundatii si pentru santurile de fundatie;
- asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajelor de lucru, a depozitelor de
materiale;

- verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect din punct de vedere al calitatii terenului, a dimensiunilor,
in limitele de toleranta permise;
- incheierea procesului verbal de lucrari ascunse;
4.1.2. Executarea si receptionarea lucrarilor de la punctul 4.1.1 se va face potrivit cu "lucrari de sapatura":
4.3. STRUCTURA SUBSOLULUI – daca este cazul

- se traseaza axele peretilor, stilpilor si se marcheaza cotele de nivel
- se monteaza cofrajul si armaturile;
- se verifica pozitia cutiilor necesare executiei golurilor de instalatii;
- montajul elementelor prefabricate presupune executia anterioara si receptia stilpilor si a elevatiilor din structura
subsolului;
- verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect in limitele tolerantelor prescrise;
- incheierea procesului verbal de lucrari ascunse;
4.3. STRUCTURA
- se traseaza axele principale ale constructiei si cotele de nivel aferente;
- se monteaza cofrajele si srmaturile corespunzatoare elementelor de rezistenta (stilpi,etc.);
- se verifica corespondenta dintre situatia reala si cea din proiect;
- se incheie proces verbal de lucrari ascunse;
- se executa operatia de montaj a prefabricatelor conform cu plansele din proiect;
4.4. EXECUTIA LUCRARILOR DE BETONARE

4.4.1. Prepararea si transportul betonului
Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzator precizarilor din Normativul NE 012 -
99.
Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea conului cu 5-9 cm respectiv 10-15cm) se va face cu
agitatoarea iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea conului cu 1-4cm) cu autobasculanta cu bena amenajata corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, jgheaburi sau roabe.
Pe timp de arsita sau ploaie suprafata libera de beton trebuie protejata pentru a nu se modifica caracteristicile
betonului.
Durata de transport se considera din momentul inceperii incarcarii in mijlocul de transport si sfirsitul descarcarii
acestuia si nu poate depasi valorile de mai jos decit daca se utilizeaza aditivi intirzietori de priza:
Temperatura amestecului de beton (grad Durata maxima de transport

C) (minute)
cimenturi de marca 32,5 cimenturi de marca >42,5
- intre 10-30 grade C 60 45
- sub 10 grade C 90 60
In cazul autobasculantelor durata limita se reduce cu 15 minute.
4.4.2. Reguli generale de betonare

a) Lucrarile de betonare vor fi conduse nemijlocit de maistrul sau seful punctului de lucru. Acesta va fi prezent la
locul de turnare si va supraveghea comportarea si mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor si armaturilor si va
lua masuri operative de remediere a oricaror deficiente aparute. Atit deficientele constatate cit si masurile adoptate vor fi
consemnate in condica de betoane.
b) Betonul trebuie pus in lucrare in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare. Punerea in opera se va
face fara intrerupere, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru.
c) La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
- la locul de punere in lucru, descarcarea betonului se va face in bene sau jgeaburi pentru a se evita alte
manipulari.
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare prezinta segregari, se va proceda la descarcarea si
reamestecarea lui pe o platforma special amenajata, fara a se adauga insa apa.
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m.
- turnarea betonului de la inatime mai mare de 1,5m se va face prin tuburi alcatuite din transoane de forma
tronconica
- betonul trebuie sa fie raspindit uniform si in grosime de cel putin 50 cm.
Nu se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvirlirea cu carota la distante mai mari de 1,5 m.
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta in
proiect, indeosebi pentru armaturile prevazute la partea superioara a placilor in consola. Daca totusi se vor produce
asemenea defecte ele vor fi corectate in timpul turnarii.
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectindu-se grosimea stratului de acoperire
in conformitate cu prevederile proiectului.
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrarii betonului si nici asezarea pe armaturi a
vibratorului
- in nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a
betonului cu sipci sau vergele de otel, comcomitent cu vibrarea lui. In cazul ca aceste masuri nu sint eficiente se vor crea
posibilitati de acces lateral prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.
- circulatia muncitorilor in timpul betonarii se va face prin punti speciale care nu se reazema pe armaturi, fiind
interzisa circulatia directa pe armaturi sau cofraje

- instalarea podurilor pentru circulatia lucratorilor pe planseele de beton, precum si depozitarea cofrajelor si
armaturilor pentru etajele superioare este permisa dupa 24-36 ore in functie de temperatura si tipul de ciment utilizat.
4.4.3. Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie – unde este cazul

A. Betonarea stilpilor si a peretilor trebuie sa se faca cu respectarea prevederilor de la punctul 3.4.2. si a
urmatoarelor reguli:
- inaltimea libera de cadere a betonului ce se toarna nu va depasi 1m;
- betonarea se va face fara intrerupere chiar si atunci cind turnarea se va face prin fereastre laterale;
- turnarea se va face in straturi orizontale de 30-40 cm inaltime, acoperirea cu un strat nou trebuie sa se faca
inaintea inceperii prizei cimentului din betonul stratului inferior.
B. Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea prevederilor de la punctul 3.4.2. precum si a
urmatoarelor reguli:
- turnarea grinzilor si a placilor se va incepe dupa cel putin 1-2 ore de la turnarea stilpilor sau a peretilor pe care
reazema pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului proaspat introdus in acesta.
- grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp. Se admite crearea unui rost de lucru
la 1/5-1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a partii centrale;
- turnarea grinzilor se va face in straturi orizontale;
- la turnarea placilor se va folosi reperi dispusi la distante de maxim 2,0 mp pentru a se asigura respectarea
grosimii prevazute in proiect
- betonarea nodurilor pe cadru se va face acordind o atentie deosebita umplerii complete a sectiunii.
4.4.4. Compactarea betonului

Compactarea betonului se executa prin vibrare mecanica. In cazul imposibilitatii de continuare a compactarii
prin vibrare ( defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent electric,etc.) turnarea betonului se va continua pina la pozitia
corespunzatoare unui rost, compactind manual betonul.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si functionale si pentru
care se dispune de prescriptiile de utilizare si intretinere.
Personalul care efectueaza vibrarea betonului trebuie sa fie instruit in prealabil asupra modului de utilizare, a
procedeului pe care urmeza sa-l aplice.
In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea acestei operatiuni cu ajutorul
unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.
Alegarea tipului de vibrare (marimea capului vibratorului, forta perturbatoare si frecventa corespunzatoare
acesteia) se va face in functie de dimensiunea elementelor si de posibilitatile de introducere a capului vibrator (butelie)
printre barele de armatura.
Lucrabilitatea betoanelor compactata prin vibrare interna se recomanda sa fie L3 sau L3/4.
Durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic se situeaza intre durata minima de 5sec. si
durata maxima de 30 sec. in functie de lucrabilitatea si de tipul de vibrator utilizat. Prelungirea duratei de vibrare pina la 60
sec. impusa de conditii speciale locale nu este de natura sa dauneze calitatii betonului, semnele exterioare dupa care se
recunoaste ca vibrarea s-a terminat sint urmatoarele:
- betonul nu se mai taseaza;
- suprafata betonului devine orizontala si lucioasa;
- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor;
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4 r , unde r este raza
de actiune a vibratorului. In cazul in care nu este posibila respectarea acestei distante (din cauza configuratiei armaturilor,
a unei piese inglobate sau alte cauze) se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare, distanta dintre ele
depasind 2 r.
Grosimea stratului de beton supus vibrari se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului vibrator
(butelie). La compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5…15cm in stratul compact anterior.
Vibrarea se suprafata se va utiliza la compactarea betonului din elemente de constructie de suprafata mare.
4.4.5. Rosturi de lucru

In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru deoarece creaza zone de slaba rezistenta,
organizindu-se betonarea astfel incit betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de
dilatare.
Cind rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie stabilita, tinind seama de marimea solicitarilor din
diferitele sectiuni ale elementelor de constructie si de posibilitatile de organizare a lucrului. De regula ele vor fi prevazute in
zonele in care solicitarile sint minime.
Cind rosturile de lucru nu sint indicate prin proiect, pozitia lor va fi stabilita de catre executant inainte de
inceperea betonarii, respectindu-se urmatoarele reguli:
- la stilpi se vor prevedea rosturi numai la baza. In cazul tehnologiilor speciale (structuri cu grinzi si placi
prefabricate) se admit rosturi sub grinzi si placi;
- la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se va face in regiunea de moment
minim.
-in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3…5cm sub nivelul inferior;
-la placi rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si situat la 1/5-1/3 din
deschidere.
Rosturile de lucru vor fi realizate tinindu-se seama de urmatoarele reguli:
a)durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea de masuri speciale la
reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere a prizelor cimentului folosit; in lipsa unor determinari de
laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimenturilor cu adaosuri si respectiv
1,5ore in cazul cimentului fara adaos.
b)in cazul cind s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa ce
betonul a atins rezistenta la compresiune de minim 12daN/cmp si dupa pregatirea suprafetelor rosturilor prin curatirea

betonului ce nu a fost bine compactat si a pojghitei de lapte de ciment intarit ce eventual s-a format, iar imediat inainte de
turnarea betonului proaspat, suprafata rostului va fi spalata abundent cu apa.
4.4.6. Tratarea betonului

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din contractie, se va asigura
mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie. Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de
nisip. Aceasta operatie se face imediat ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere cu
suprafata acoperita.
Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa incepe dupa 2-12ore de la turnare in functie de tipul de ciment utilizat si de temperatura mediului
dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore in asa fel incit suprafata betonului sa se mentina umeda.
Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru ca apa de amestec a betonului, care poate preveni
din reteaua potabila sau din alte surse. Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica decit +5grade C nu se va proceda la stropirea cu apa. Pe
timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena atit timp cit prin caderea
precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
4.4.7. Executarea lucrarilor de betonare pe timp friguros

In cazul lucrarilor executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din normativul C16-84 si normativul NE
012 - 99.
Masurile specifice ce se executa in perioada de timp friguros se vor stabili tinind seama de :
- regimul termoclimatic real existent pe santier in timpul prepararii, transportului, turnarii si protejarii betonului;
- dimensiunile, masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betoneaza;
- gradul de expunere a lucrarilor, ca suprafata si durata, la actiunea timpului friguros in cursul intaririi betonului;
- intensitatea prevazuta a frigului in perioada respectiva;
La executarea pe timp friguros a betoanelor se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe
santier la tratament termic in scopul accelerarii intaririi betonului conform Normativul NE 012 - 99.
Pentru betoanele de marca C12/15 si C18/20, tipurile de ciment indicate a se utiliza sint I, II / A – S 32,5.
Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti, acceleratori. Utilizarea aditivilor se va
face conform prevederilor din anexa V.4 din Normativul NE 012 - 99. La stabilirea compozitiei betonului sa va urmari
adoptarea unei cantitati cit mai reduse de apa de amestecare.
Reteta de beton afisata la locul de preparare a betonului trebuie sa indice urmatoarele:
- temperatura betonului la descarcarea din betoniera trebuie sa fie cuprinsa intre 15-30 grade C.
- la transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minim a pierderilor de caldura ale betonului prin:
- evitarea distantelor mari de transport;
- evitarea stationarii pe traseu;
Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in mijlocul de transport utilizat nu exista gheata
sau beton inghetat;acestea vor fi indepartate cu grija, folosindu-se un jet de apa calda.
- este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanica.
Protectia betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia in continuare o temperatura de minim 5grade C pe
toata durata de intarire necesara pina la atingerea rezistentei de minim 50daN/cmp, moment in care actiunea frigului
asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. In acest scop suprafetele libere ale betonului vor fi protejate
imediat dupa turnare prin acoperirea cu prelate, folii de polietilena, saltele termoizolante astfel incit intre ele si beton sa
ramina un strat de aer stationar (neventilat) de 3-4 cm grosime.
Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei pe probe de beton pastrate in aceleasi conditii ca
si elementul in cauza si dupa examinarea atenta a calitatii betonului pe fatetele laterale ale planelor turnate, efectuindu-se
in acest scop unele decofrari partiale de proba.
In cazul montajului de elemente prefabricate din beton se vor avea in vedere urmatoarele:
- inainte de ridicare si manevrare, pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curatate de gheata, zapada si
impuritati in zonele de imbinare, prin razuire, ciocanire usoara, periere cu perie de sirma.
- daca pina la curatarea betonului de monolitizare, se produc noi depuneri de gheata sau zapada, acestea vor fi
indepartate prin aceleasi procedee;
- in functie de posibilitati, se prefera ca indepartarea ghetii si zapezii sa se faca printr-un jet de aer cald, care, pe
linga efectul de topire a apei inghetate are si pe cel de uscare a zonei de monolitizare;
- nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decit daca betonul de monolitizare se toarna imediat, intrucit
exista pericolul formarii unui nou strat de gheata;
- se interzice, de asemanea folosirea lampilor cu benzina si a oricarui alt mijloc de incalzire cu flacara deschisa care
afuma betonul si armaturile, compromitind aderenta armaturilor in betonul de monolitizare si de buna legatura a acestuia
cu betonul vecin;
- betonul de monolitizare se va prepara la punctul de turnare numai in stare calda, astfel ca in momentul turnarii el
sa aiba o temperatura de cel putin +10grade C;
Dupa ce s-a realizat curatirea perfecta a zonei de monolitizare, se va precede la incalzirea lenta a prefabricatelor
in punctele de imbinare prin insuflarea de aer cald, atunci cind exista posibilitatea turnarii imediate a betonului, se poate
recurge la incalzirea cu abur viu sau apa calda.
In toate cazurile incalzirea se face cel putin pina la temperatura betonului de monolitizare.
Dupa turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola impotriva frigului prin acoperire imediata.
4.4.8. Montajul prefabricatelor – daca este cazul

A. Manipularea, transportul si depozitarea elementelor prefabricate :

Manipularea elementelor se va face numai dupa ce betonul a atins rezistenta de control prevazuta in proiect
pentru aceasta operatie.
Agatarea elementelor de alte puncte decit cele prevazute in proiect este interzisa. Elementele care trebuie
transportate numai intr-o anumita pozitie , vor fi marcate in mod clar si vizibil in acest scop.
Inainte de inceperea lucrarilor de montare este recomandat sa nu se efectueze urmatoarele lucrari pregatitoare:
- executarea cailor de comunicatie necesare transportului elementelor si accesului mijloacelor de montare;
- verificarea dispozitivelor de prindere si fixare provizorie;
- instruirea echipelor de lucru in ce priveste:
- cunoasterea proiectului si a ordinii de executare a montajului si a imbinarilor;
- conditiile tehnice impuse pentru asigurarea unei montari corecte;
- reguli de tehnica a securitatii muncii;
- executarea schelelor provizorii pentru montare si monolitizare;
- trasarea axelor necesare pozitionarii corecte a elementelor;
- aducerea la nivel a tuturor suprafetelor si a elementelor pe care se reazema elementele prefabricate si pregatirea
suprafetelor de reazem, acolo unde este cazul;
- verificarea elementelor transportate la locul de montare si marcarea vizibila a celor ce au suferit degradari ce
depasesc limitele admisibile.Se admit la montaj numai prefabricatele care satisfac conditiile tehnice de calitate privind
forma, dimensiunile, aspectul, fisurile, stirbiturile, segregarile, rezistenta betonului, nivelul de finisaj si echipare, etc.
precizate in conditiile tehnice speciale care insotesc proiectul de executie.
Elementele necorespunzatoare vor fi depozitate separat in vederea remedierii sau rebutarii lor.
Indiferent de tipul elementelor la ridicarea si deplasarea orizontala, in stare suspendata a elementelor, se
recomanda a se folosi cabluri pentru oprirea balansarii.
Grinzile, panourile de planseu, rampele si podestele de scara, etc. se vor prinde la cirligul macaralei prin
intermediul unor dispozitive corespunzatoare tipului respectiv de element.
Dupa realizarea corecta a rezemarii si a fixarii provizorii (suduri partiale si sprijiniri pe elemente de inventar)
elementele vor fi eliberate din dispozitivul de manipulare.
Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care se reazema pe acestea.
Piesele de prindere sau rezemare provizorie nu vor putea fi desprinse sau demontate decit dupa executarea
imbinarilor definitive, conform proiectului, respectiv in cazul imbinarilor definitive umede sau mixte dupa cel putin trei zile
de la betonare si cu conditia ca rezistenta betonului sa atinga valoarea prevazuta in proiect (de regula cel putin 70% din
marca prescrisa).
Montarea unui prefabricat cuprinde urmatoarele operatii principale:
- prinderea si ridicarea prefabricatului cu ajutorul dispozitivului de manipulare, la inaltimea de cca. 50cm pentru
verificarea sigurantei prinderii elementului.In aceasta faza se curata elementul de noroi, zapada sau alte impuritati.
- ridicarea prefabricatului spre locul de montaj se face impiedicindu-se balansul sau rotirea cu ajutorul a doua
fringhii prinse de armatura prefabricatului.
- coborirea prefabricatului pina la 10-15cm deasupra locului de montaj, corectindu-se pozitia in raport cu liniile de
pozare
- coborirea prefabricatului cu microviteza pe suprafata de rezemare (calaje montate la cota din proiect, mortar de
poza asternut anterior, elemente de sustinere provizorie, etc. )
- asigurarea stabilitatii pe dispozitive de sprijinire provizorie prin suduri de montaj
- verificarea pozitiei cu ajutorul metrului, firului cu plumb, bolobocului, furtunului de nivel, etc.
- eliberarea din cirligele dispozitivelor de manevrare a prefabricatului se va face dupa pozitionarea corecta a lui si
asigurarea stabilitatii.
- urechile sau alte piese de ridicare prevazute in proiect vor avea aceeasi inaltime de prindere, admitindu-se abateri
maxime de +10mm. Aceste piese nu trebuie sa fie indoite sau rasucite in timpul confectionarii, depozitarii sau
transportului. Transportul se va face folosind piese de fixare, distantieri sau rastele, care sa asigure mentinerea pozitiei
elementelor pe tot parcursul.
Asezarea in dispozitiv se va face la minim 10cm de la sol. Intre piesele dintr-o stiva se vor prevedea distantieri cu
o grosime de cel putin 3cm, dispusi intr-un acelasi plan vertical. Nu se vor depozita intr-o stiva decit elemente de acelasi
tip, asezarea acestora facindu-se astfel incit notarea lor sa fie vizibila si cirligele de ridicare sa fie usor accesibile.
B. Montarea elementelor prefabricate:
Lucrarile de montare se vor executa pe baza unei fise tehnologice care va cuprinde:
- cantitatea de elemente de montat, defalcat pe sortimente;
- mijloacele de transport si locul de montare;
- locul de depozitare pe santier, daca montajul nu se executa direct de pe mijlocul de transport;
- metodele de montare, utilajul necesar si amplasamentul acestuia;
- ordinea de desfasurare a operatiilor de montare;
- formatiile de lucru necesare pentru montare;
- graficul calendaristic de lucru pentru transportul si montarea elementelor prefabricate, intocmite in concordanta cu
ordinea de montare a alementelor si tinindu-se seama de timpul necesar pentru intarirea betonului de monolitizare a
imbinarilor;
- masurile necesare pentru fixarea provizorie a elementelor;
- ordinea de executie a sudurilor si conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca sudurile;
- etapele la care este necesara o receptie partiala a lucrarilor de montare sau de imbinare, precum si a altor
lucrari secundare.
Montarea elementelor prefabricate va fi condusa de un inginer sau subinginer specializat in acest domeniu si
supravegheata permanent de maistri cu experienta, dobindita in lucrari similare.
C. Monolitizarea elementelor prefabricate:
Inainte de inceperea betonarii se vor executa in mod obligatoriu urmatoarele lucrari pregatitoare:
- indepartarea materialelor straine, patrunse in spatiul de betonat;
- suflarea cu aer comprimat a spatiului de betonat sau spalarea cu apa sub presiune;
- verificarea etanseizarii cofrajelor.

Betonarea imbinarilor se face introducind betonul in exces si vibrandu-se pina la refularea lui pe partile laterale,
dupa care se vor executa completarile si nivelarile, asigurindu-se o buna umplere a intregului spatiu al imbinarii.
In conditiile de executie pe timp friguros se vor respecta prevederile de la punctul 3.4.7.
5.1. FUNDATII
Abaterile admise ale fundatiilor directe sint:
a) abateri privind precizia amplasamentelor si a cotei de nivel
- pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm
- pozitia in plan vertical a cotei de nivel 10 mm
b) abateri dimensionale ale elementelor
- dimensiuni in plan orizontal 20 mm
- inaltimi pina la 2 m 20 mm
peste 2 m 30 mm
- inclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor
- pe 1 m liniar 3 mm
- pe toata inaltimea sau suprafata elelmentului 16 mm
- inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor
- pe 1 m liniar 5 mm
- pe toata lungimea sau suprafata elementului 20 mm
5.2. LUCRARI DE BETON SIMPLU SI ARMAT

A. Abateri limita la dimensiunile elementelor executate monolit
5.2.1. Lungimi (deschideri, lumini)
- pina la 3,00 m +/- 16 mm
- intre 3,00-6,00 m +/- 20 mm
- peste 6,00 m +/- 25 mm
5.2.2. Dimensiunea sectiunii transversale
- grosimea peretilor si placilor
- pina la 10 cm inclusiv +/- 3 mm
- peste 10 cm +/- 5 mm
- latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stilpilor
- pina la 50 cm +/- 5 mm
- peste 50 cm +/- 8 mm
B. Abateri limita la forma data a muchiilor si suprafetelor.
5.2.3. Pentru lungime de muchie ( l ), respectiv 1 ml suprafata - 4 mm
5.2.4. Pentru lungimea totala a muchiilor ( L ), respectiv suprafata totala, cu latura cea mai mare L
(indiferent de tipul elementului)
- L pina la 3,0 m 10 mm
- L=3,01-0,00 m 12 mm
- L=9,01-18,00 m 16 mm
- L peste 18,00 m 20 mm
Observatie.
Conform STAS 7384/66, prin abatere de la forma data se intelege distanta maxima dintre profilul respectiv si
profilul adiacent de forma data (proiectata) in limitele lungimii, respectiv a suprafetei de referinta.
C. Abaterile limita la inclinarea muchiilor si suprafetelor fata de prevederile proiectului.
Inclinarea muchiei sau suprafetei fata de:
verticala orizontala pozitia oblica
(din proiect)
1 2 3 4
5.2.5 pe 1 m lungime sau 1 mp suprafata 3 mm 5 mm 5 mm
5.2.6 pe toara lungimea sau toata suprafata element
a) stilpi, pereti, fundatii 16 mm 20 mm 16 mm
b) grinzi 5 mm 10 mm 10 mm
c) fetele superioare ale peretilor diafragmelor - 10 mm 10 mm
d) placi de planseu sau acoperis - 10 mm 10 mm
D. Abateri limita de pozitie.
5.2.7. Axe in plan orizontal:
a) pentru fundatii: 10 mm
b) pentru stilpi, grinzi, pereti: 10 mm
5.2.8. Cote de nivel
a) fundatii de structuri: 10 mm
b) placi, grinzi cu deschideri pina la 6m: 10 mm
c) idem cu deschideri peste 6m: 16 mm
d) reazeme intermediare ( la constructii etajate ): 10 mm
E. Abateri limita la suprafetele de rezemare
5.2.9. Pentru lungimea de rezemare a elementelor prefabricate
a) elemente de planseu si acoperis
- cu deschideri pina la 6m: 10 mm
- cu deschideri peste 6m: 15 mm
b) la grinzi, pereti: 20 mm
c) la stilpi (constr.etajata); 10 mm
5.2.10. Pentru exectitatea suprafetei de rezemare la elemente prefabricate de latime L:
a) pentru L pina la 0,30m: 1 mm
b) pentru L=0,31-0,90m: 2 mm
c) pentru L=0,91-3,00m: 3 mm
d) pentru L = peste 3,01m: 4 mm
5.2.11.Pentru inclinarea suprafetelor de rezemare si paralelismul fetelor de contact, fata de prevederile proiectului
( pe cele doua directii ortogonale principale) 2%:
F. Abateri limita specifice elementelor prefabricate
5.2.12. Pentru dimensiunile elementelor se aplica clasele de precizie din proiecte si STAS 6657/1-76.
5.2.13. Pentru constructia montata se aplica abaterile admisibile prescrise la pct. A-E.,de mai sus.
G. Defectele limita ale betonului monolit, inclusiv monolitizarile din imbinarile elementelor prefabricate :
5.2.14. Rupturi si stirbituri la colturi.
a) pina la fata exterioara armaturile principale cel mult 20cm/m.
b) pina la fata interioara a armaturilor principale: cel mult una de maxim 5 cm/lungime de 1m.
c) cu adincimea mai mare decit cele precedente si de maximum 1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii:cel
mult una de maxim 2cm lungime la 1m.
d) cu adincimi mai mari de 1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii
-nu se admit.
5.2.15. Segregari pe tipuri de sectiuni, vizibile sau nu, la fata elementului
a) pina la fata exterioara a armaturii principale
- maximum 400 cmp la 1,0 mp
b) pina la fata interioara a armaturilor principale
- cel mult una maxim 40 cmp la 1,0 ml
c) cu adincimi mai mari decit cele precedente, dar pina la maximum 1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii:
- la placile de plansee si acoperisuri: max. 20 cmp/mp
- la fundatii masive: max. 20 cmp/mp
- la grinzi, stilpi, buiandrugi: max. 5 cmp/mp
- pereti (diafragme la cladiri): max. 10 cmp/mp
H. Fisuri
a) Pentru elemente incarcate cu mai putin decit incarcarea de exploatare
- nu se admit decit fisuri superficiale de contractie cu adincime maxima pina la fata exterioara a armaturilor
principale
b) Pentru elemente cu incarcare de exploatare:
- numai in limitele prescrise de STAS 10102-75.
I. Sparturi ale betonului afectate dupa intarirea lui indiferent in ce scop, inclusiv pentru instalatii :
- numai in limitele de la pct.G de mai sus.
- nu se admit armaturo de rezistenta taiate sau intrerupte ca urmare a spargerilor de beton.
Observatii.
Defectele admise conform pct.G de mai sus se vor remedia prin inchiderea cu mortar de ciment. In cazul unor
defecte mai mari solutia se va stabili de catre proiectant si numai in scris.

6.1. VERIFICARI DE EFECTUAT PE PARCURSUL EXECUTARII LUCRARII
6.1.1.Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta unei structuri din beton
simplu, armat sau precomprimat, nu pot fi introduse in lucrare decit daca in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa confirme
fara dubiu ca sint corespunzatoare normelor (agregatele provenite din surse proprii vor fi verificate in prealabil conform
STAS 1667-76 si STAS 1799-81.).
- s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute in prescriptiile tehnice respective si cu frecventa
prescrisa.
Betonul preparat la statii sau centrale de beton chiar situate in incinta santierului, poate fi introdus in
lucrare numai daca este insotit de fisa de transport, din datele careia sa rezulte ca betonul este corespunzator calitatii
prescrise in proiect si in prescriptiile tehnice.
6.1.2.Inainte de punerea in opera a betonului este necesar a se efectua verificarile prescrise in STAS 1799-81
(incercari pe beton proaspat, confectionare de epruvete).
Pentru elementele de beton prefabricat este necesar ca inainte de montare sa se verifice bucata cu bucata
aspectul, dimensiunile principale, pozitia si dimensiunile elementelor de imbinare, inlaturindu-se piesele cu abateri mai mari
decit cele prezentate la punctul 4.
6.1.3.Betonarea nu va incepe decit numai dupa ce se va fi verificat existenta proceselor verbale de lucrari
ascunse, care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor tehnice
precum si ca toate cofrajele si elementele de constructii adiacente corespund ca pozitie si dimensiuni cu proiectul si au
fost curatate si corect pregatite. Verificarile se efectueaza bucata cu bucata.
6.1.4.Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabileste conform "Instructiunilor pentru verificarea
si receptionarea lucrarilor ascunse" ele pot fi prelungite numai in cazul ca nu se produc intemperii sau alte influente
nefavorabile pentru cofraje, sustineri, armaturi si in nici un caz mai mult de 30 zile.
6.1.5.Dupa decofrarea elementelor de beton, inclusiv a imbinarilor elementelor prefabricate, se va proceda la
efectuarea urmatoarelor verificari:
- vizuala bucata cu bucata, stabilindu-se si inregistrindu-se toate defectele aparute care depasesc in sens
defavorabil pe cele admise prezentate la pct. 4 .Examinarea vizuala se va completa, dupa caz, prin lovire cu ciocanul sau
vizualizare cu sclerometrul si, in cazuri speciale sau de dubiu, prin incercari de defectoscopie cu ultrasunete. Se va acorda
o atentie deosebita zonelor de structura in care exista concentrari de armaturi.
- prin sondaje, pe baza de masuratori a dimensiunilor si pozitiilor elementelor structurale principale. Numarul si tipul
acestor verificari de elemente se stabilesc de comun acord intre delegatii beneficiarului si ai executantului, eventual si ai
proiectantului. In cazul in care la mai mult de un element, abaterile depasesc pe cele admisibile, numarul elementelor
verificate se va dubla. In cazul in care se mai gaseste inca o abatere peste cea admisibila se va contacta proiectantul
pentru a stabili eventual necesitatea efectuarii unui releveu general care sa serveasca la luarea de masuri in continuare.
Rezultatele acestor verificari se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, in care se vor consemna si cazurile
de abateri ce depasesc pe cele admisibile.
Pentru constructii realizate din elemente prefabricate procesul verbal de lucrari ascunse trebuie sa contina si
evidenta datelor montate, cu precizarea provenientei si a datelor de identificare (numarul lotului, al elementului, al
certificatului de calitate). Se recomanda ca aceste date sa fie inscrise in planul de montaj.
In toate cazurile in care abaterile constatate depasesc pe cele admise in sens defavorabil rezistentei, stabilitatii,
durabilitatii sau functionalitatii obiectului, se interzice acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrari (tencuieli,
ziduri adiacente, umpluturi, aplicare locala sau superficiala de mortar, etc.) care ar impiedica reexaminarea elementului au
accesului la el. In aceste cazuri nici o lucrare de remediere sau consolidare nu se va putea realiza decit cu acordul scris si
pe baza detaliilor date de proiectant. Corecta executare a remedierilor si consolidarilor trebuie consemnate intr-un proces
verbal de lucrari ascunse.
6.1.6.Rezultatele incercarilor epruvetelor de beton destinate verificarii marcii, conform STAS 127, trebuie
comunicate conducatorului tehnic al punctului de lucru si reprezentantului beneficiarului in termen de 48 ore de la
incercare. In toate cazurile in care rezultatul este mai mic decit cel admisibil pentru marca betonului respectiv (vezi
Normativul NE 012 - 99) se va proceda strict conform Normativul NE 012 - 99 in vederea precizarii situatiei lucrarii si luarii
de masuri pentru cazul unor remedieri sau consolidari.
6.2. VERIFICARI PE FAZE DE LUCRARI

Verificarile pe faze de lucrari se efectueaza conform "Instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarii
ascunse la constructii si instalatii precum si pentru receptia terenului de fundare, fundatiilor si structurilor" . Aceste verificari
sint de doua categorii: scriptice si directe.
6.2.1.Verificarile scriptice constau din examinarea:
- existentei tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse mentionate la punctul 5.1. de mai sus si a buletinelor de
incercare prescrise la punctul 5.1. si in alte prescriptii sau conditii tehnice precum si in dispozitiile de santier date de
beneficiar, proiectant sau organele de control.
- continutul si rezultatele inscrise in documentatia respectiva
- actele incheiate cu ocazia executarii de lucrari de remedieri si consolidari, pentru a se stabili daca acestea au fost
executate in toate cazurile cind au fost necesare precum si daca sint de calitate corespunzatoare.
6.2.2. Verificarile directe constau in:
- examinarea vizuala, bucata cu bucata a elementelor structurale, cu luarea in considerare a tuturor defectelor si
abaterilor indicate la punctul 4.
- efectuarea sau prescrierea, in cazul depasirii valorilor admise sau in caz de dubiu, a unor incercari suplimentare si
anume:
- incercari cu celerometrul pentru tabilirea rezistentei superficiale a betonului;
- incercari prin metoda combinata (celerometru si ultrasunete) pentru rezistenta betonului;
- incercari cu ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului;
- incercari cu pahometrul pentru determinarea existentei si pozitiei anumitor armaturi;
- slituri in betonul de acoperire pentru stabilirea existentei, pozitiei si diametrelor armaturilor si a grosimii
stratului de acoperire;
- radiografii in acelasi scop;
- masurarea deschiderilor si lungimilorfisurilor si eventual a adincimii lor;
- incercari prin incarcare statica;
- orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii realizate si al
corespondentei si cu proiectul si cu conditiile de exploatare.
6.3. VERIFICARI DE EFECTUAT LA RECEPTIA FINALA A OBIECTULUI

6.3.1.Conducatorul tehnic al lucrarii, in colaborare cu beneficiarul este obligat a pregati si preda intr-o forma
organizata, insotit de un borderou: toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor, inclusiv buletinele de
incercare, dispozitiile de santier, procesele verbale de remediere sau consolidare, actele de control sau expertizare
- interpretarea rezultatelor incercarilor
- scurta prezentare sintetica cu concluziile, privind calitatea lucrarilor executate in comparatie cu prevederile
proiectului.
6.3.2.Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii de specialitate sau prin specialisti din afara ei
(conform pct. 20 al Reglamentului de efectuare a receptiilor) procedeaza la verificari de acelasi tip ca la punctul 5.2. de
mai sus (scriptice si directe) complectate cu prezentarea de concluzii (indicate la pct. 5.3.1. ) si tratind intregul obiect.
6.3.3.Se mentioneaza, ca comisia de receptie trebuie sa verifice in primul rind existenta documentelor de
verificare si incercare pentru intregul obiect, efectuate cu frecventa indicata de prescriptiile tehnice in vigoare. In lipsa
acestora sau a unei parti a acestora, receptia nu se poate face decit pe baza unor noi incercari sau expertize ale caror
concluzii sa poata inlocui documentele lipsa.
6.3.4.Verificarile directe se vor efectua de comisia de receptie prin sondaje, in numar suficient pentru a-si putea
forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate
nasatisfacatoare se va dubla numarul lor. Daca si in acest caz o parte din rezultate sint nesatisfacatoare comisia va
dispune aminarea sau respingerea receptiei pina la efectuarea unui supliment de incercari si a unei cercetari si expertizari
de ansamblu.
Cercetarea sau expertizarea de ansamblu se va efectua pe baza unei teme date de comisia de receptie si va
avea ca scop determinarea posibilitatilor si conditiilor in care constructia respectiva corespunde destinatiei pentru care a
fost realizata.
Lucrarile aferente punerii in opera a betonului simplu si armat se vor masura si deconta la metru cub de beton,
conform planselor din proiect.
Elementele prefabricate din beton armat se masoara la metru cub la procurare, iar montajul la bucata.
DISPOZITII FINALE
executiei.
Intocmit,
Ing. Mihaela CRISAN
CAIET DE SARCINI – COFRAJE
1. GENERALIT ATI
Acest capitol cuprinde specificatiile pentru lucrarile de cofraje necesare turnari betonului in elementele
componente ale cladirii.
- STAS 9824/0-74: Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor.Prescriptii generale.
- STAS 9824/1-87: Masuratori terestre.Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
- C 11-74 : Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru
cofraje (BC 1/1976)
- C 83-75 : Indrumator privind executarea trasarii de detaliu de constructii (BC 1/1976)
3. MATERIALE
- cofraje din: panouri de placaj, scandura, metal sau industrializate.
In principiu etapele executiei unei lucrari de cofraje sint:
4.1.Trasarea pozitiei cofrajelor
4.2.Montarea cofrajelor
4.3.Sustinerea cofrajelor
4.4.Decofrarea dupa turnare si intarirea betonului
4.5.Pregatirea pentru un nou ciclu.
4.1. TRASAREA POZITIEI COFRAJULUI
Suprafata pe care se executa trasarea trebuie in prealabil sa fie degajata de materiale, dispozitive,etc. si
curatata.
Cu ajutorul teodolitului se transmit axele principale in raport cu care se traseaza apoi liniile de contur si liniile de
pozitionare ale cofrajelor. Transmiterea pe verticala a cotelor de nivel se face cu ajutorul firului cu plumb sau furtun de
nivel si numai unde precizia ceruta de proiect este mai mare de +/- 10 mm se vor utiliza instrumente optice.
4.2. MONTAREA COFRAJELOR
Etapele de executie la montarea cofrajelor sint:
a) transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie
b) curatirea si ungerea panourilor
c) asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor
d) verificarea si cercetarea pozitiei panourilor
e) incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale: caloti, juguri, tiranti,
avoare, distantieri, spraitere, contravinturi, etc.
Aceste operatii se efectueaza dupa montarea si verificarea existentei si pozitionarii corecte a armaturilor, pieselor
inglobate, ramelor pentru golurile prevazute in documentatia de executie.
f) etansarea rosturilor
4.2.1. Cofrarea peretilor
Se realizeaza cu ajutorul panourilor de inventar, dispuse pe verticala, sustinute si aliniate prin moaze orizontale
dispuse pe minim doua niveluri. Panotajul (impartirea pe panouri a suprafetei de cofrat) va fi identic pentru ambele fete ale
peretelui, rosturile dintre panouri trebuie sa fie fata in fata. Panotarea va trebui sa inceapa de la intersectia peretilor spre
mijloc, asigurindu-se un spatiu de compensare de minimum 5cm latime pentru a permite scoaterea usoara a panourilor.
Acoperirea acestui interspatiu se va putea face cu o furura de lemn, avind sectiunea in forma de pana.
Pentru obtinerea unei suprafete plane, panourile de cofraj se vor alinia riguros la montare. La partea inferioara
alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor talpi de rezemare si se vor mentine fetele la distante corespunzatoare
grosimii peretelui cu ajutorul unor distantieri. Asigurarea verticalitatii se va face prin proptele, de preferinta reglabile.
4.2.2. Cofrarea stilpilor
- se realizeaza din panouri dispuse vertical.
Functie de dimensiunile stilpilor panourile vor fi asezate in plan:
- simetric, in care o latura a stilpului (in general cea mai mica) de regula se confectioneaza cu un panou special de
latimea stilpului, calotarea facindu-se din otel beton.
- decalat "in morisca", in care caz calotarea de regula se face cu caloti dreptunghiulari, strinsi de preferinta prin
piese speciale cu gaura.
Trasarea bazei se face printr-o ramura din scindura.
Pentru a se putea controla si curata baza stilpului se prevede o fereastra de vizitare, care se realizeaza prin
montarea decalat pe verticala a unuia dintre panouri. Atunci cind panoul se monteaza asamblat peste armatura gata
montata iar placa nu se monteaza concomitent se poate renunta la fereastra de vizitare.
4.2.3. Cofrarea grinzilor si nervurilor
- se realizeaza in general prin dispunerea de panouri cu latura lunga pe orizontala. Se recomanda ca panou special
pentru fundul grinzi sa fie cuprins intre panourile de cofraj ale fetelor laterale si sa fie sustinut aparte pentru a permite
decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea panourilor laterale de cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri
legate in cazul grinzilor inalte la partea superioara prin tiranti din otel beton trecind prin distantieri tubulari din PVC.
4.2.4. Cofrarea placilor
- se realizeaza urmarind ca panotarea sa prevada o rationala dispunere a elementelor de sustinere (popi, grinzi,
esafodaje) precum si acoperirea unei suprafete maxime cu panouri intregi de inventar. Pentru usurarea decofrarii este
necesar sa se prevada pe ambele directii cite o fisie de compensare de 5-10cm latime.
In cazul cofrarii concomitente a elementelor verticale (pereti, stilpi) cu cele orizontale (grinzi, placi) in scopul
turnarii betonului intr-o singura etapa, imbinarea cofrajelor se va face in asa fel incit panourile de cofraj pentru elementele
orizontale sa se suprapuna peste cele verticale pentru a permite decofrarea peretilor si a stilpilor inaintea grinzilor si a
placilor.
Cofrarea concomitenta trebuie evitata insa ori de cite ori este posibil intrucit :
- panourile orizontale pot presa pe cele verticale, prin greutatea betonului, facind dificila recuperarea mai rapida a
panourilor verticale
- cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de inaltime exacta, nefiind posibila depasirea inaltimii elementelor
de beton ceea ce face de regula imposibila folosirea panourilor de inventar fara completari pe verticala.
4.3. SUSTINEREA COFRAJELOR
Esafodajele de sustinere a cofrajelor de plansee (grinzi, nervuri, placi) sint formate in general din grinzi extensibile
rezemate pe popi de inventar contravintuiti. Elementele esafodajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate
pentru a putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea cofrajului, a betonului proaspat, sculelor si dispozitivelor de
lucru si a echipelor de muncitori, fiind verificate totodata pentru a prelua solicitari orizontale din vint si impingerea
betonului.
Contravinturile de pe cele doua directii perpendiculare trebuie sa formeze triunghiuri nedeformabile iar prinderile
sa nu dea excentricitati importante in noduri. Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravinturi talpile continue de
rezemare si grinzile de sustinere, cu conditia ca prin detaliile de prindere adaptate sa fie impiedicata deplasarea relativa
intre pop si aceste talpi respectiv sigle.
In cazurile curente, in lipsa incercarilor, se vor respecta termenele minima de decofrare indicate mai
jos, tinind seama de temperatura medie in perioada de intarire a betonului si de cimentul utilizat.
Elemente de cofraj ce se indeparteaza si deschiderea Temperatura Tipul cimentului utilizat
elementului de beton (grade C)
SR4; H30
F25 Hz35 P435 P40
1. Parti laterale +5 4 3 2 2
+10 3 2 2 1
+15 2 1 1 1
2. Fetele inferioare, cu mentinerea popilor de siguranta
L<6m +5 - 10 6 5
+10 - 8 5 5
+15 - 6 4 3
L=6m +5 - 14 10 6
+10 - 12 8 5
+15 - 8 6 4
3. Popi de sustinere
L<6m +5 - 24 12 9
+10 - 18 18 10
+15 - 12 14 8
L = 6-12 m +5 - 32 14 14
+10 - 24 18 11
+15 - 16 12 7
L=12 m +5 - 42 36 20
+10 - 32 28 20
+15 - 21 18 14
4.4. DECOFRAREA
4.4.1. La indepartarea elementelor de cofraj trebuie avut in vedere ca rezistenta betonului sa fie atins
valorile de mai jos (exprimate direct in procente fata de marca)
Elementul de cofraj ce se indeparteaza Deschiderea elementului de beton (in m)
L<6 L=6-12 L>12
1.Partile laterale la atingerea rezistentei de minim 25 daN/cmp, astfel ca fetele si
muchiile elementului sa nu fie deteriorate
2. Fetele inferioare cu mentinerea popilor de 50% 60% 60%
siguranta
3. Popii de sustinere 70% 80% 90%
4.4.2. In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:
a) desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarilor. In cazul in care se constata
defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea constructiei, decofrarea se va sista pina la aplicarea
masurilor de remediere sau consolidare.
b) sustinerile cofrajelor se desfac incepind din zona centrala a deschiderii elementului si continuind simetric catre
rezemare.
c) slabirea pieselor de fixare (pene) se va face treptat, fara socuri.
d) decofrarea se va face astfel incit sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se
decofreaza. In cazul constructiilor etajate se vor lasa sau remonta popi de siguranta care vor fi mentinuti conform
prevederilor de la punctul 3.3.1., iar pozitia acestora se recomanda a se stabili astfel:
- la grinzi pina la 6 m deschidere se va lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora, la deschideri mai mari
numarul lor va spori, astfel incit distanta dintre popi sau de la popi la reazeme sa nu depaseasca 3m.
- la placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin un pop la 12 mp de placa
- intre diferite etaje popii de siguranta se vor aseza pe cit posibil unul sub altul.
4.4.3. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se
decofreaza sau se betoneaza.
Stabilirea rezistentei la care au ajuns partile e constructie se va face prin incercarea epruvetelor de control
confectionate in acest scop si pastrarea in conditii similare elementelor in cauza, conform prevederilor din STAS 1275-81,
sau prin incercari nedistructive.
4.5. PREGATIREA PENTRU UN NOU CICLU
4.5.1. Reluarea unui nou ciclu utilizind panouri de cofraj presupune:
a) curatirea de resturi de beton si reconditionarea celor degradate.
b) ungerea de garda imediat dupa curatire.
c) depozitarea pe tipuri in vederea unei noi folosiri.
5.1. In general operatia de montarea cofrajelor va fi precedata de verificarea sau refacerea trasarii axelor
principale ale constructiei.
Fata de proiect abaterile maxime admise sunt:
- intre punctele extreme ale axelor: +/- 0,5 cm
- pozitia axelor transversale de capat: +/- 0,8 cm
- pozitia axelor transversale (curente): +/- 1,0 cm.
5.2. Abaterile fata de dimensiunile din proiect pentru elementele de cofraj si cofrajele montate sint cele indicate in
Normativul NE 012-99 si sunt prezentate in Capitolul Beton simplu si Beton armat.

Avind in vedere importanta pe care o are corecta pozitionare a cofrajelor fata de axele constructiei, de cotele
partiale din proiect, etapele controlului de calitate la lucrarile de cofraje sunt:
a) Etapa preliminara
Se efectueaza de catre maistru si seful de echipei specializate, urmarindu-se in special urmatoarele:
- gradul de compactare al trenului in cazul rezemarii cofrajelor direct pe pamint sau umpluturi pentru a preveni
producerea de tasari sau ridicari care pot compromite calitatea lucrarilor ulterioare.
- pozitia elementelor de beton turnate anterior (axe in plan orizontal, cote de nivel), conform cu NE 012-99.
- pozitia mustatilor de armatura ce se vor ingloba in elementele ce se toarna ulterior
- verificarea geometriei ansamblurilor de cofraje si inscrierii in limitele abaterilor admisibile.
Maistrul semneaza procesul verbal de constatare a executiei lucrarilor respective.
b) Etapa de executie a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in prescriptiile tehnice constau in:
-verificari dupa trasarea si inscrierea abaterilor admisibile privind pozitia marcajelor fata de elementele constructiei
si fata de elementele corespunzatoare turnate la nivelul inferior precum si dimensiunile elementelor ce urmeaza a fi
cofrate.
-verificari dupa montarea elementelor de baza (caloti in cazul stilpilor, panouri in cazul peretilor,etc.) privind
pozitionarea corecta fata de marcaj si fixarea corecta si stabila a elementelor de sustinere si prindere.
c) Etapa finala de verificare la receptia lucrarilor conform documentatiei si prescriptiilor tehnice.
La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din beneficiar si
constructor. Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri ce trebuie facute se vor consemna in "Registrul de procese
verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse". Dupa efectuarea remedierilor se va face o noua verificare si
se va incheia un nou proces verbal.
ATENTIE:
Inainte de turnarea betonului conducatorul punctului de lucru (maistru. inginer) este obligat sa verifice integritatea,
stabilitatea, rezemarea pe teren, etanseitatea, pozitionarea si stabilitatea elementelor ce se vor ingloba in beton (armaturi,
rame, goluri, placute metalice instalatii,etc.)conform documentatiei de executie.
Dupa turnarea si intarirea betonului se executa decofrarea pe baza unei dispozitii scrise date de seful punctului
de lucru.
Lucrarile de cofraj se masoara si se deconteaza la metru patrat conform planselor din proiect.
Esafodajele (popi, grinzi extensibile) se masoara la bucata.
DISPOZITII FINALE
executiei.
Intocmit,
Ing. Mihaela CRISAN
CAIET DE SARCINI – ARMATURI
1. GENERALIT ATI
Acest capitol cuprinde specificatii referitoare la armaturi pentru betoane.
- STAS - 438/1-80 : Otel beton rotund, neted si cu profil periodic.
- STAS - 438/2-80 : Sirma trasa, neteda pentru beton armat.
- STAS - 438/3-80 : Plase sudate pentru beton armat.
- STAS 10107/0-90: Calculul si alcatuirea elementelor din beton, din beton armat si beton precomprimat.
- P 10-86 : Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii (BC
1/87).
- P 19/86 : Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor din
beton (BC 10/86).
- P 100/81 : Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social-culturale,
agrozootehnice si industriale (BC 11/81).
- C 28/83 : Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton (BC 7/83).
- C 56/85 : Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii ( BC 1-
2/86).
- NE 012-99 : Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat.
3. MATERIALE
3.1. OTELURI PENTRU ARMATURI
Otelul pentru beton armat trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3-80.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton sint urmatoarele:
Denumire Simbol Domeniul de utilizare

1.Otel beton rotund, neted (STAS 438/1-80) OB 37 Armaturi de rezistenta sau constructive
2.Sirma trasa, neteda pentru beton armat (STAS STNB Armaturi de rezistenta sau constructive; armaturi
438/2-80) de rezistenta numai sub forma de plase sau
carcase sudate
3.Otel beton cu profil periodic PC 52 Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane
(STAS 438/1-80) de clasa cel putin Bc 15 – C12/15
PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane
de clasa cel putin Bc 20 – C15/20
Pentru otelurile de import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat otelul
sau cea care asigura desfacerea acestuia.
In cazul in care exista dubii asupra modului in care s-a facut echivalarea corespunzatoare cu STAS 438/1,2,3-80
a parametrilor de calitate, constructorul va utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator cu
acordul scris al proiectantului.
4.1. REGULI GENERALE
4.1.1. Curatirea si indreptarea barelor sint operatii care trebuie executate inainte de taierea si fasonarea
acestora. La curatire se va indeparta:
- pamintul, urmele de ulei,vopsea, etc.
- rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul
- rugina aderenta care se desprinde prin frecare cu o perie aderenta de sirma in zonele in care urmeaza a fi
sudate. Prin aceasta indepartare a ruginii barele nu trebuie sa-si schimbe diametrul mai mult decit abaterile limita admise
de Normativul NE 012-99:
- pentru bare cu diametrul 25mm: 0,50 mm
- pentru bare cu diametrul 26mm: 0,75 mm
Otelul livrat in colaci se va indrepta inainte de taiere prin intindere cu troliul fara a depasi alungirea maxima de
2mm/m sau cu ajutorul masinilor speciale de indreptat.
4.1.2. Fasonarea barelor
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate in asa fel incit sa se evite confudarea lor si sa se
asigure pastrarea formei si curatenia acestora.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri in conformitate cu plansele din proiect. In cazul armaturilor netede
ciocul se indoaie la 180(grade) cu rama interioara de minim 1,25d si portiunea dreapta de la capat de 3 d.
In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90 (grade) cu raza interioara de minim 2 D si portiunea
dreapta de la capat de 7 d.
Indoirea barelor inclinate se va face dupa un arc de cerc ce raza de cel putin 10d. Capetele barelor inclinate
trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20d in zona intinsa si de cel putin 10d in zonele comprimate.
In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, cercul de indoire va fi de minim 2 d (d=diametrul
etrierului).
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta fara socuri iar barele cu diametrul mai
mare de 25 mm se indoaie la cald. Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10 grade C.
4.1.3. Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legari cu sirma sau prin sudura electrica
prin puncte.
Cind legarea se face cu sirma se vor utiliza 2 fire de sirma de 1...1,5 mm diametru.
Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua rinduri de incrucisari marginale
pe intreg conturul. Restul incrucisarilor din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri.
La grinzi si stilpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor.
Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah (din 2 in 2).
Barele inclinate vor fi egate obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii si agrafele montate inclinat
fata de barele longitudinale se vor lega de regula la toate barele longitudinale cu care se incruciseaza.
4.1.4. Plasele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elemente din beton armat, monolit sau prefabricate (placi
pentru plansee si acoperisuri, etc.) solicitate de regula numai de incarcari statice.
Utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu prevederile Normativului NE 012-99, P 59-86 si
Catalogului MBA-ISPS Buzau.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamintul, pe loturile de aceleasi tipuri si
notate corespunzator.
Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se va face cu grija evitindu-se deformarea lor.
Calitatea sudurilor plaselor sudate se verifica prin incercari pe epruvete precum si prin incercari pe plase conform
Normativului NE 012-99.
4.1.5. Inadirea barelor se va face in conformitate cu prevederile din proiect (vezi planse).
4.1.6. Montarea barelor se poate face bara cu bara (bare flotante) sau sub forma de ansambluri (carcase sau
plase sudate).
La terminarea montarii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitatii executiei acestora cit si faptului ca
dupa turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi verificate obligatoriu receptionate,
incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse.
a) Montarea barelor flotante desi nu constituie un procedeu recomandabil se utilizeaza la fundatii, grinzi, pereti si
placi. Executarea lucrarilor se va face ingrijit pentru a nu introduce in cofraj pamint sau alte corpuri care ar dauna calitatii
betonului. La executarea fundatiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate conform proiectului,
legindu-se intre ele si montind distantieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.
Stilpii se realizeaza prin urmatoarele operatii:
- introducerea barelor verticale si legarea lor de mustati;
- ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la distante conforme proiectului;
- verificarea verticalitatii carcasei realizate si ancorarea ei pina la realizarea cofrajului.
Grinzile se monteaza dupa executia stilpilor, respectindu-se ordinea operatiilor de mai jos:
- insemnarea pe marginea cofrajului a pozitiei etrierilor;
- introducerea etrierilor in cofraj cu partea deschisa in sus;
- introducerea barelor drepte de la partea inferioara a grinzii si legarea lor;
- asezarea si legarea restului barelor;
- inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sirma.
Peretii:armatura se monteaza de regula dupa ce cofrajul unei fete a fost montat
- se realizeaza prime retea de bare (orizontale si verticale);
- se fixeaza de cofraj prin cirlige simple sau dispozitive;
- se realizeaza a doua retea de bare;
- se fixeaza prin distantieri de prima retea si se leaga toate barele;
- se monteaza al doilea panou al cofrajului.
Placile se armeaza in urmatoarea ordine a opreratiilor:
- insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor;
- asezarea barelor drepte si legarea lor cu sirma de armatura de grinzi sau centuri;
- se monteaza barele ridicate;
- se aseaza deasupra armatura de repartitie si se leaga cu sirma.
Circulatia pe portiunea montata se face pe o podina speciala.
b) Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat.
Efectuarea montajelor carcaselor necesita o serie de actiuni pregatitoare:
- elementele de cofraj sa fie deschise;
- cofrajul sa fie curatat de murdarie, moloz, rumegus, zapada,etc;
- verificarea dimensiunilor cofrajului.
Asezarea in cofraj a carcaselor se va face cu grija pentru a nu produce deformarea acestora sau a cofrajului.
Montarea carcaselor pentru stilpi se face prin legarea la partea de jos de barele fundatiei sau ale stilpului
inferior.
Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj si se aseaza cu un capat de cofraj, pe un suport iar al doilea capat
se lasa in jos pe cofraj.
Dupa aceasta se scoate suportul si se lasa intraga carcasa dupa care se verifica acoperirea cu beton, fixindu-se
definitiv carcasa.
Operatiunile necesare montarii carcaselor sint:
- prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat legat de cirligul macaralei;
- ridicarea carcasei spre locul de montaj si legarea ei;
- desfacerea dispozitivului de ridicat.
c)Montarea plaselor sudate
Operatii pregatitoare:
- verificarea dimensionala si calitativa a plaselor;
- remedierea defectelor constatate;
- prelucrarea propriu-zisa prin taieri, decupari, legari de bare suplimentare, etc.
Montarea armaturii se poate face in doua moduri:
- la sol cu introducerea ulterioara in cofraj (permite realizarea cofrajului in paralel cu armatura);
- montarea directa in cofraj, plasa cu plasa ,ceea ce necesita insemnarea cu creta a pozitiei plaselor pe cofraj.
Plasele ancorate pe reazem se monteaza prin taierea ultimei bare transversale si introducerea prelungirii barelor
longitudinale intre etrierii reazemelor.
La realizarea armaturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmarit ca :
- ultimele doua bare marginale de pe fiecare latura a plaselor sa nu prezinte mai mult de 5% noduri nesudate fata
de numarul total de noduri pe fata si in nici un caz doua noduri alaturate nesudate
- asezarea plaselor sa se faca intr-o succesiune care sa permita, fara a stijeni, montarea plaselor urmatoare
- inadirile prin petrecere sa fie executate corect
- sa se mentina pozitia planelor in timpul betonarii si sa se asigurarea grosimea stratului de acoperire cu beton.
4.1.7. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat are drept scop asigurarea protectiei
armaturilor contra coroziunii si buna conlucrare a acestora cu betonul. Grosimea necesara a stratului de beton pentru
acoperirea armaturilor se va realiza conform planselor din proiect si cu respectarea Indicativului C 140-86, Anexa III-2.
Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect, asigurindu-se mentinerea acestor pozitii si in
timpul turnarii betonului.
La montare se var prevedea:
- cel putin 3 distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete;
- cel putin un distantier la fiecare metru linear de grinda sau stilp;
- cel putin un distantier la fiecare 2 m lineari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe rinduri.
Distantierii pot fi confectionati din masa plastica sau prisme de mortar prevazute cu cite o sirma pentru a fi legate
de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor din otel beton. Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea
superioara a placilor se vor folosi capre din otel beton, sprijinite pe cofraj si dispuse intre ele la distanta maxima de1m ( 1
buc/mp).
Praznurile si placutele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura de armatura elementului sau vor fi
legate cu sirma, asigurindu-se mentinerea pozitiei carcaselor si timpul turnarii betonului.
4.1.8. Inlocuirea armaturilor se poate efectua in cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele
prevazute in proiect cu respectarea urmatoarelor conditii:
- adaptarea altor diametre, de acelasi tip de otel sau inlocuirea se va face astfel incit aria armaturii sa rezulte egala
cu cel mult 5% mai mult decit cea din proiect;
- in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi, diametrul sa fie mai mare decit cel prevazut in proiect, dar fara a se
schimba tipul otelului;
- distantele minime si respectiv maxime rezultate inre bare precum si diametrele minime adaptate trebuie sa
indeplineasca prescriptiile din proiect precum si prescriptiile indicate in C 140-86, tabelul III 2.2.;
- inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decit cel prevazut in proiect se va efectua numai pe baza datelor
prevazute de proiectant.
4.1.9. Executarea lucrarilor de armaturi pe timp friguros (15nov- 15 mart.)
In afara masurilor generale care se iau pe santier pentru lucrarile de armatura se vor avea in vedere urmatoarele
masuri speciale:
- depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatiile acoperite disponibile, iar in cazul ca acestea nu exista
se vor proteja cu prelate, folii, etc.;
- barele pe suprafata carora s-a format gheata trebuie curatate inainte de prelucrarea (ciocanirea cu ciocan de
lemn, jet de apa fierbinte, aer sau abur cald).Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii;
- fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive, folosindu-se spatii inchise;
- la fundatii, montarea armaturilor se va face numai cu putin timp inainte de turnarea betonului;
- portiunile de armatura care ramin afara dupa turnarea betonului se vor proteja;
- in cazul in care sint necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub -5 gradeC decit cu incalzirea
barelor la sudat la 40-50grade C;
- nu se admite sudarea in locuri neacoperite pe timp de ploaie sau ninsoare;
- legaturile de bare, plase sau carcase trebuie ridicate in vederea montarii si se vor curata de zapada sau
gheata;
- cablurile de ridicare vor fi deasemenea curatate de zapada sau gheata pentru depistarea eventualelor sirme
rupte;
- pentru asigurarea unei bune functionari a utilajelor de debitat, fasont, actionate de motoare electrice se vor lua
masuri de protejare a motoarelor impotriva intemperiilor, se va verifica consistenta unsorii in lagare, se va sufla aer sub
presiune la colector si bobinaj pentru elimenarea prafului sau a umezelii.
Se recomanda ca prin organizare sa nu se programeze in perioada friguroasa lucrari a caror protectie impotriva
inghetului este dificila si costisitoare.
Abaterile limita la armaturile pentru beton armat:
- la lungimile partiale si la lungimele totale fata de proiect
- sub 1m +/- 5mm
- intre 1-10m +/- 20mm
- peste 10m +/- 30mm
- lungimea de petrecere a barelor la inadire prin suprapunere (fata de prevederile proiectului sau a prescriptiilor
tehnice) este de +/- 3d
- distanta intre axele barelor (fata de proiect si de prescriptiile tehnice)
- la grinzi si stilpi +/- 3mm
- la placi si pereti +/- 5mm
- la fundatii +/-10mm
- intre etrieri si la pasul fretelor +/- 10mm
-la grosimea stratului de beton de protectie (fata de proiect si prescriptiile tehnice)
- la placi +/- 2mm
- la grinzi,stilpi,pereti +/- 3mm
- la fundatii si alte elemente masive +/- 3mm
- la imbinari si inadiri sudate:conform instructiunilor tehnice C 28-83.

Verificarile trebuie efectuate de catre beneficiar, executant si proiectant si trebuie sa se refere la toate aspectele
lucrarii si anume:
- numarul, diametrul si pozitia barelor in diferite sectiuni transversale caracteristice elementului de structura
- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare
- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente care se toarna
ulterior (mustati).
- lungimile de petrecere la inadiri.
- calitatea sudurilor.
- numarul si calitatea legaturilor dintre bare.
- dispozitive de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii (capre, distantieri).
- modul de asigurare al grasimii stratului de acoperire cu beton a armaturii.
- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor.
Aceste elemente se consemneaza cronologic in REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA
CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza
precedenta daca aceasta devine o lucrare ascunsa.
Valabilitatea procesului verbal de lucrari ascunse este de 7 zile.Daca in acest timp nu s-au executat betonari
trebuie refacut procesul verbal.
Registrul constituie un document oficial si ca atare se numeroteaza si se parafeaza de catre directorul
intreprinderii de executie sau imputernicitul acestuia.
Este obligatorie completarea cu cerneala a tuturor rubricilor iar ruperea foilor si stersaturile este interzisa.
Registrul va fi vizat de catre organele de control tehnic ale intreprinderii executante si ale beneficiarului, ale
forurilor tutelare si de catre proiectant.
Scopul procesului verbal de lucrari ascunse este de a consemna calitatea lucrarilor si conformitatea lor cu
proiectul si prescriptiile tehnice in vigoare (inclusiv abaterile admisibile) remedierile defectiunilor sau ale elementelor mai
mari decit cele admisibile se vor efectua numai cu avizul scris al beneficiarului si al proiectantului.
Dupa executarea remedierilor se va intocmi un nou proces verbal de lucrari ascunse.
Armaturile se deconteaza si se masoara in kilograme conform planselor din proiect.
DISPOZITII FINALE
executiei.
Intocmit,
Ing. Mihaela CRISAN
CAIET DE SARCINI - ZIDARIE
1. GENERALITATI
1.1. Prevederile acestui capitol se refera la zidariile peretilor ce intra in componenta obiectelor si care se executa
din: caramizi pline si blocuri ceramice cu goluri verticale si orizontale, blocuri din beton cu agregate usoare, blocuri si placi
din beton celular autoclavizat, caramizi presate din sticla, etc.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

2.1.STAS 10109/1-82 Lucrari de zidarie, calculul si alcatuirea elementelor;
2.2.STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli;
2.3.STAS 438/1-80 Otel beton laminat la cald, marci si conditii generale de calitate;
2.4.STAS 6472/3-80 Fizica constructiilor termotehnica, calc. termotehnic al elem. de inchidere al cladirilor;
2.5.STAS 6793-82 Constructii civile industriale si agrozootehnice, cosuri, canale de fum pentru focare
obisnuite la constructii civile;
2.6.STAS 457-80 Caramizi pline;
2.7.STAS 6187/2-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale;
2.8.STAS 8560-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale;
2.9.STAS 6029-80 Blocuri mici de beton cu agregate usoare;
2.10.STAS 7344-70 Beton celular autoclavizat. Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice.
2.11.STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate;
2.12.STAS 10832-80 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmare;
2.13.STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli. Metode de incercare;
2.14.STAS 11554-80 Profile U din sticla;
2.15.STAS 10690-80 Caramizi presate din sticla cu goluri;
2.16.STAS 2863/1,2-76 Piese presate din sticla pentru constructii;
2.17.STAS 5185/1-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale.Conditii tehnice de calitate;
2.18.STAS 130-76 Produse refractare. Clasificare;
2.19.STAS 131-78 Caramizi de format rectangular si pana. Forme si dimensiuni;
2.20.STAS 6250-74 Produse refractare. Umeri pentru bolta. Forme si dimensiuni;
2.21.STAS 137 - 74 Produse refractare sticlo-aluminoase de uz general. Conditii tehnice de calitate;
2.22.P2 - 85 Normativ privind alcatuirea calculului si executia structurii din zidarie;
2.23.P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor si acoperisurilor din
elemente din beton celular autoclavizat;
2.24.C 14 - 82 Normativul pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agreg. usoare la lucr. de zidarie;
2.25.P 100 - 81 Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale,
agrozootehnice si industriale;
2.26.C 17 - 82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
2.27.C 140-79 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat
2.28. P 118 - 83 Normele tehnice de proiectare si realizare a c-tiilor, privind protectia la actiunea focului
2.29. C 56 - 85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
2.30. NTR 9059 - 80 Fisii ceramice cu goluri orizontale
3. MOSTRE, TESTE, VERIFICARI, PROBE SI STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE

3.1. Materialele care intra in alcatuirea zidariilor trebuie sa intruneasca conditiile de marca, dimensiune si calitate
prevazute in proiectul tehnic si sa corespunda standardelor si normativelor mentionate mai sus.
3.2. Pentru orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate elementele se vor executa din
materiale aprobate.
4. MATERIALE SI PRODUSE
4.1. Caramizi pline STAS 457-80 pentru executia zidurilor antifoc, cosuri de fum si realizarea protectiei hidroizolatiei
verticale.
4.2. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale STAS 5185/2 - 80.
4.3. Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale la peretii importanti.
4.4. Blocuri mici din beton cu agregate usoare STAS 6029-80.
4.5. Blocuri pentru zidarie din beton celular autoclavizat GBN 35, GBN 50, STAS 10832-80.
4.6. Mortare pentru executarea zidariei marca M 25 Z, M 10 Z, pentru zidarie obisnuita din caramida sau inlocuitori
BCA M 100 Z pentru zidarii speciale la cosuri de fum izolate si zidarii traforate pentru parapete STAS 1030-85.
4.7. Armaturi de rezistenta la zidarii armate, OB 37 si PC 52 - STAS 438/1-80.
4.8. Armaturi constructive (care nu rezulta printr-un calcul de rezistenta); OB 37, OB 30, STAS 438/1., STNB,
STAS 438/2-80.
4.9. Beton marca minima B 150 in elemente din beton armat inglobate in zidarii (centuri, buiandrugi, stilpisori) STAS
3622-79.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

5.1. Elementele de zidarie se livreaza in pachete balotate sau in pachete paletizate. Elementele armate din B.C.A.
se livreaza in pachete acoperite cu un material impermeabil, care nu pateaza, balotate si cu muchiile protejate cu coltare
de carton sau material plastic in conformitate cu STAS 10832-76. Elementele nearmate se livreaza in pachete paletizate
sau in pachete balotate. Pachetele paletizate vor fi acoperite cu un material impermeabil care nu pateaza, vor fi balotate si
vor avea muchiile protejate cu coltare de carton sau material plastic in conformitate cu STAS 10833 - 80.
Se interzice scoaterea materialului de protectie impermeabil cu care se livreaza pachetele din fabrica pina in
momentul punerii in opera a materialului.
5.2. Descarcarea si incarcarea elementelor din si in mijloacele de transport auto si cale ferata si alte manipulari se
fac cu macarale echipate cu dispozitive corespunzatoare.
Descarcarea si incarcarea elementelor din si in mijloacele auto se poate face si cu motostivuitoare echipate cu
furca.
5.3. Manipularea, incarcarea si descarcarea prin basculare este interzisa.
5.4. Depozitarea elementelor se face la obiect in cadrul fiecarei travei, in care materialul urmeaza a fi pus in opera,
pe terenuri orizontale, zone ferite de posibilitatea de acumulare a apelor meteorice.
- Se interzice depozitarea pachetelor cu elemente armate pe o inaltime mai mare de 2,4 m.
- Se interzice depozitarea suprapusa a pachetelor paletizate.
- In depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzatoare se admite depozitarea pachetelor pe o inaltime
maxima de 3,5 m.
- Depozitarea caramizilor si a blocurilor mici din beton cu agregate usoare se va face in stiva de cel mult 1,50 m
inaltime.
- Depozitarea pe planseu se va stabili de constructor in raport cu capacitatea portanta a acestuia in momentul
depozitarii.
- Se interzice depozitarea pe planseu a pachetelor suprapuse.
5.5. Transportul elementelor pe santier se va face cu remorci tractate, trailere si alte mijloace de transport
corespunzator.
5.6. Transportul mortarelor se face cu utilaje in functie de gradul de mecanizare a santierelor, de locul de
amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele si nivelurile la care urmeaza a se face transportul.
- Transportul pe orizontala, pe distante mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau pompe, iar
pe distantele mari de la statia de preparare a mortarului pina la punctul de punere in lucrare, transportul se face cu
autocamioane, bene speciale sau autoagitatoare.
- Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate pe sol.
- Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport sint urmatoarele:
. sa fie etanse
. sa fie curate (fara mortar vechi aderent)
. sa permita, fara eforturi, golirea totala si rapida
- Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate:
. la sfirsitul schimbului de lucru
. la fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 ore.
- Descarcarea mortarului din autobasculanta sau autoagitatoare se face in:
a) dispozitive asezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in:
- buncarul de transfer, din care la rindul sau prin basculare se incarca in pompe, bene speciale
pentru transportul pe verticala sau in tomberoane basculante;
- lazi de primire, de unde se imparte in galeti ce urmeaza a fi transportate cu dispozitive speciale
de agatare, tip - candelabru.
b) dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu: bene speciale, asezate in gropi
prevazute cu rama de ghidaj a mortarului sau in bene speciale la nivelul solului sub ramepe pe care vin autobasculantele).
- Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamint.
- Durata maxima de transport va fi apreciata, incit transportul si punerea in lucru a mortarelor sa se faca:
- in maxim 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment - var fara intirzietor.
- in maxim 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment - var cu intirzietor.
- Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare pentru executarea zidariilor si
tencuielilor.
6.1. OPERATIUNI PREGATITOARE
6.1.1. Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de zidarie, vor fi obligatoriu cele
prevazute in proiect. Compozitia mortarului va fi cea aratata in STAS 1030 - 85 si in instructiunile tehnice C 17 - 82.
6.1.2. Consistenta mortarului, determinata cu conul etalon pentru zidaria din caramizi pline va fi de 8...13 cm, iar
pentru zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7...8 cm.
6.1.3. Caramizile, inainte de punerea lor in lucrare, se vor uda bine cu apa. Pe timp de arsita udarea trebuie facuta
mai abundent.
6.1.4. Inainte de inceperea lucrarilor, personalul de executie va fi instruit, pentru cunoasterea particularitatilor,
elementelor, a sculelor si dispozitivelor de lucru, a materialelor auxiliare si a conditiilor specifice lucrarilor respective.
6.1.5. Se interzice punerea in opera a elementelor fara scule, dispozitivele si materialele auxiliare specifice
prezentate in Instructiunile tehnice.
6.1.6. Inainte de punerea in opera constructorul este obligat a verifica prin sondaj, calitatea elementelor, in ceea ce
priveste aspectul, dimensiunile si capacitatea portanta, in conformitate cu regulile de verificare prevazute in STAS 10832 -
76; STAS 10833 - 80.
6.1.7. Se vor verifica certificatele de calitate si marcarea pachetelor de elemente in vederea respectarii proiectului
de executie a lucrarilor.
6.1.8. In cazul elementelor de B.C.A. aduse pe santier cu degradari, constructorul este obligat sa ceara verificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale betonului celular autoclavizat in conformitate cu regulile de verificare si conditiile de
calitate din STAS 7344 - 78; STAS 8036 - 81 de catre un laborator de incercari. Se interzice montarea elementelor care au
dat rezultate necorespunzatoare la aceste verificari.
6.1.9. Montarea elementelor de zidarie, se va incepe dupa hidroizolarea soclului si dupa montarea elementelor
structurii de rezistenta si executarea imbinarilor elementelor de structura, acolo unde este cazul.
6.2. CONDITII CLIMATICE
6.2.1. In cazul executarii lucrarilor pe timp friguros se vor lua masurile prevazute in “Normativul pentru realizarea pe
timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente” Indicativ C 16 - 84.
6.2.2. Se interzice montarea si repararea elementelor din B.C.A. pe timp de ploaie, zapada sau temperaturi sub + 5
grade C, in cazul folosirii mortarelor adezive cu aracet D.P. 25 sau C.P.M.B. si la temperaturi sub - 5 grade C in cazul
folosirii mortarelor cu aracet CIC.
6.2.3. Lucrarile de zidarie refractara trebuie sa se execute la temperatura mediului inconjurator pentru a fi ferite de
actiunea inghetului.
6.3. DESCRIEREA LUCRARILOR
6.3.1. La zidaria din caramizi pline si cu goluri verticale, rosturile orizontale si verticale vor fi umplute cu mortar dar
lasindu-se neumplute pe o adincime de 1..1,5 cm de la fata exterioara a zidului. La zidaria din blocuri cu goluri orizontale,
rosturile orizontale vor fi umplute cu mortar ca si la zidaria din caramizi pline sau cu goluri verticale. Pentru realizarea
rostuilor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe portiunile marginale ale blocurilor cu goluri orizontale inguste.
6.3.2. Orizontalitatea rindurilor de caramizi sau blocuri se obtine utilizind rigle de lemn sau metal gradate la intervale
egale cu inaltimea rindurilor de zidarie. Riglele se fixeaza la colturile zidariei. Verificarea orizontalitatii se va face cu o
sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle.
6.3.3. Intreruperea executiei in zidarie se face in trepte, fiind interzisa intreruperea cu stropi.
6.3.4. Legaturile intre ziduri la colturi, intersectii si ramificatii se face alternativ, functie de tipul de caramizi si blocuri
ceramice utilizate si anume: primul rind de caramizi se face continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in
dreptul intersectiei. Rindul al doilea de la cel de-al doilea zid se face continuu, intrerupind pe cel de la primul zid, s.a.m.d.
Taierea caramizilor pline sau cu goluri verticale necesare pentru realizarea legaturilor la colturi, intersectii, ramificatii, etc.
se va face cu ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta electrica sau cu disc abraziv. La zidaria din blocuri cu goluri
orizontale se folosesc jumatati de blocuri care se livreaza odata cu cele intregi sau caramizi cu goluri verticale. Se interzice
taierea blocurilor cu ciocanul.
6.3.5. Ultimul rind al zidariei, peste care urmeaza sa se monteze elementele prefabricate, se va executa cu
caramizi asezate in lung.
6.3.6. Ancorarea zidariei de umplutura de structura cladirii (stilpi sau diafragme de beton armat) se face fie cu
ajutorul mustatilor de otel beton montate in cofraj, fie cu agrafe fixate pe bolturi impuscate cu pistolul conform prevederilor
mai sus aratate. Inainte de executarea zidariei de umplutura, pe suprafetele respective ale stilpilor sau diafragmelor se va
aplica un spit de mortar de ciment iar rostul vertical dintre zidarie si elementul de structura va fi umplut complet cu mortar.
6.3.7. La executarea zidariei armate se va acorda o atentie deosebita pozitionarii corecte a barelor de armatura si
realizarii grosimii necesare a mortarului de acoperire, a armaturii in rosturile orizontale.
6.3.8. La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stilpisorilor se realizeaza din carcase prefabricate
(cazul curent) acestea se vor monta inainte de executarea zidariei legindu-le de mustatile nivelului inferior. Pe masura
executarii zidariei, in rosturile orizontale ale acesteia se aseaza barele orizontale de legatura cu stilpisorii, inglobindu-le in
mortar marca 50, obtinut cind este cazul prin imbogatirea locala a dozajului de ciment. Rosturile zidariei din dreptul
stilpisorilor se lasa neumplute cu mortar pe o adincime de cca 2 cm pentru realizarea unei legaturi cit mai bune cu
stilpisorii. Turnarea betonului se face in straturi cu inaltimea de cca 1 m dupa udarea prealabila a zidariei si cofrajului.
Indesarea betonului se face cu vergele. Se interzice in acest scop utilizarea vibratoarelor sau baterea cofrajului cu
ciocanul.
6.3.9. La zidurile cu grosime de cel putin o caramida, se vor zidi de o parte si de alta a golului cite 3 ghermele la
fiecare gol de usa si cite 2 ghermele la fiecare gol de fereastra. Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbonileum sau
cufundate de 2...3 ori intr-o baie de bitum fierbinte.
6.3.10. Rosturile zidariei cosurilor se vor tese la fiecare rind si vor fi complet umplute folosindu-se mortar de
aceeasi marca ca la zidaria peretilor. Se vor monta numai olane si tuburi de beton care nu prezinta defecte. Executia va fi
ingrijita, astfel ca suprafata interioara a cosului sa fie neteda. Cosurile pe portiunea din podul cladirilor se vor tencui si se
vor spoi cu var. La executarea cosurilor se va tine seama si de prevederile STAS 6793 - 82, “Constructii civile industriale si
agrozootehnice. Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile”. “Prescriptii generale”, precum si de
prevederile mai sus aratate.
6.2.11. Zidaria aparenta se va executa cu caramizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte, paralele si de grosime
egala. In acest scop se va utiliza o rigla de otel de grosimea rostului, care se aseaza pe marginea rindului de zidarie
imediat inferior, celui care se executa. Rostuirea se face cu mortarul prevazut in proiect si se va fugui cu fierul de rostuit.
Mortarul scurs pe fatada si petele lasate de acesta se vor indeparta cu acizi diluati si se vor spala bine cu apa.
6.3.12. Placarea diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice, se va executa intre centurile de
beton armat scoase in consola in dreptul planseelor. Spatiul dintre zidarie si diafragma (de 1...2 cm) se va umple bine cu
mortar odata cu executarea zidariei. In zone seismice de grad 7,8 si 9 placajul va fi ancorat de diafragma cu bare de otel
beton (inglobate in rosturi orizontale). Ancorarea se face cu mustati 6 mm avind lungimea de cca 30 cm, scoase din
diafragma sau fixate cu ajutorul bolturilor impuscate. Mustatile se vor prevedea la intervale de cite 90 cm pe orizontala si
60 cm pe verticala si se vor indoi in dreptul rosturilor orizontale, inglobindu-se in mortar. Armarea rosturilor orizontale ale
zidariei se va face pe toata lungimea lor cu bare de otel beton  6 8 mm, la intervale de cite 60 cm pe inaltime. Barele se
vor ancora la intervale de cca 90 cm de mustatile scoase in acest scop din diafragma precum si de mustatile scoase din
diafragmele transversale sau din stilp.
6.3.13. Obiectele sanitare care se monteaza pe zidarie din caramida si blocuri cu goluri orizontale se vor fixa in
dibluri de lemn care se prevad in goluri executate cu ajutorul unei freze sau cu o dalta subtire cu lama de 5 mm bine
ascutita.
6.3.14. Fixarea timplariei, a obiectelor si conductelor instalatiilor sanitare si a conductorilor electrici se va face dupa
intarirea mortarului adeziv din rosturile dintre elementele din b.c.a. Timplaria si obiectele sanitare care se prind de pereti se
vor fixa cu suruburi pentru lemn prevazute cu dibluri din material plastic.
6.3.15. Elemente nearmate din b.c.a.
Executarea zidariilor din blocuri si placi din b.c.a. se va face conform anexei 6, precum si prevederilor din STAS
10509/1-82, “Lucrari de zidarie, Calculul si alcatuirea elementelor”.
6.3.16. La zidariile din blocuri si placi din b.c.a. se va tine seama si de prevederile STAS 10109-82. Zidaria se
executa din blocuri sau placi intregi si fractiuni si blocuri sau placi, care se obtine prin taierea celor intregi cu fierastraul
special din trusa pentru lucrari de zidarie. Se interzice inlocuirea partiala a blocurilor din b.c.a. cu caramizi la pereti
exteriori.
Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rind. Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fi decalate cu 1/2 pina
la 1/4 din bloc.
Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere. Legaturile dintre peretii portanti longitudinali si
tranversali se vor realiza obligatoriu prin tesere, in trepte.
Succesiunea etapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabili astfel ca sa se asigure
posibilitatea realizarii teserii in trepte.
Imbinarea peretilor cu inaltime de asize diferite se va face conform instructiunilor tehnice C 126 - 75. Zidaria
neportanta de umplutura se va ancora de structura. Ancorarea se va face cu ancore din tabla de 1 mm grosime sau din
otel beton  6 mm.
6.4. ABATERI, TOLERANTE SI VERIFICARILE ACESTORA
6.4.1. Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor conform prevederilor cap.4 din
“NORMATIVUL C 56 - 85”de catre seful de echipa si maistrul, iar la lucrari ascunse si de catre ajutorul sefului de brigada
si reprezentantul beneficiarului.
6.4.2. Pentru elemente de beton armat care intra in compunerea zidariilor se aplica prevederile cap.5 din
“NORMATIVUL C 56 - 80”. Rezultatul tuturor verificarilor care se refera la zidarii portante ce urmeaza a se tencui sau care
au rol de izolare termica sau fonica, se inscrie in procesele verbale de lucrari ascunse.
6.4.3. Verificarile se fac vizual si prin masuratori.
6.4.4. Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera s-au constatat urmatoarele:
a) Zidarii
- Se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, caramizilor de sticla, interzicindu-se folosirea celor
acoperite de praf, impuritati sau gheata;
- Se va verifica, in special pe timp calduros, daca se uda caramizile inainte de punerea in opera;
- Pe masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele intregi nu
depasesc limita maxima de 15%;
- Se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare, interzicindu-se folosirea celor cu stirbituri
sau colturi rupte;
- Se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte hidroscopice) interzicindu-se
utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin depozitare necoresopunzatoare;
- Prin masuratori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarja de mortar cit mai frecvent
daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele prevazute de normativele P 2 - 85; C 14 - 82 si in instructiunile
tehnice P 104 - 83;
- 8...13 cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele sau usoare;
- 7...8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale;
- 10...11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat;
- 4...5 cm la zidaria din caramizi de sticla;
- Ghermelele se vor examina bucata cu bucata, verificindu-se forma, dimensiunile lor, protectia impotriva umiditatii,
conform prevederilor din normativul P 2 - 85.
b) Pereti
- Se va examina starea suprafetelor fisiilor de beton celular autoclavizat, profilelor U din sticla, interzicindu-se
folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritati;
- La profilele U din sticla se va verifica daca lungimea acestora corespunde proiectului de executie;
- Ghermelele se vor verifica bucata cu bucata, verificindu-se borna, dimensiunile lor si protectia impotriva umiditatii;
- Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decit numai dupa ce vor fi verificate existenta proceselor
verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria corespunde prevederilor proiectului si
prescriptiilor tehnice respective.
Verificarea calitatii executiei zidurilor consta din urmatoarele:
- prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sint tesute la fiecare rind, astfel ca
suprapunerea caramizilor din doua rinduri succesive pe inaltime sa se faca pe minimum 1/4 caramida in lungul zidului si
1/2 caramida pe grosime: la blocurile ceramice din beton cu agregate usoare si din beton celular autoclavizat se va verifica
daca rosturile verticale sint tesute la fiecare rind ca suprapunerea blocurilor sa se faca pe 1/2 bloc;
- la zidaria executata la placi din beton celular autoclavizat se va verifica daca teserea verticala s-a facut la fiecare
rind, iar suprapunerea placilor s-a facut pe 1/2 placa;
- la caramizile presate din sticla se va verifica pozitionarea armaturilor verticale si orizontale astfel incit grosimea
rosturilor sa nu depaseasca 8...10 mm; rosturile verticale la zidarie din caramizi de sticla nu sint tesute ca in cazul zidariilor
obisnuite;
- se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a 5...20 rosturi la fiecare zid;
media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sa se inscrie in limitele abaterilor admisibile;
- vizual se va verifica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sint umplute complet cu mortar cu
exceptia adincimii de 1...15 cm de la fetele vazute ale zidariei, nu se admit rosturi neumplute;
- orizontalitatea rindurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile;
- modul de realizare a legaturilor zidariilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile, asigurindu-se
executarea lor conform cu prevederile din normativul P2 - 85 si instructiunile tehnice C 190 - 79 si C 198 - 79;
- grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte. Verificarea grosimii zidariei se va face prin masurarea cu
precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. Masurarea grosimii se
face la 3 inaltimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in
proiect;
- verticalitatea zidariei (suprafetelor si muchiilor) se verifica cu ajutorul firului de plumb si dreptarului cu lungimea de
cca 2,5 m. Verificarea se face in cite 3 puncte pe inaltime la fiecare zid;
- planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a unui dreptar cu
lungime de cca 2,5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm, a distantei dintre rigla si suprafata sau muchia respectiva.
Verificarea se face pe toate zidurile. Lungimea si inaltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre
goluri se verifica prin masurarea direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile din
proiect.
6.4.5. La zidaria armata se mai verifica urmatoarele:
- daca armarea zidariei sau plasei sudate prin puncte se face in sectiunile prevazute in proiect;
- prin masuratori cu precizie de 1 mm, se va verifica grosimea rosturilor orizontale tinind seama ca aceasta trebuie
sa fie egala cel putin cu suma grosimilor a doua bare plus 4 mm; totodata se va controla daca stratul de mortar de
acoperire a armaturii in dreptul rosturilor este de ciment si are cel putin 2 cm grosime.
6.4.6. La zidaria complexa, definita conform normativului C 126 - 75 se va verifica la fiecare stilpisor de beton armat
urmatoarele:
- trasarea pozitiei stilpisorilor;
- sortimentul si diametrele armaturilor;
- dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cind acestia sint prevazuti in proiect);
- pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaza legatura
dintre stilpisori si zidarie;
- cofrarea si betonarea stilpisorilor.
6.4.7. La zidaria mixta definita conform normativului P 2 - 85 pe linga cele aratate se va acorda o atentie deosebita
realizarii tuturor legaturilor dintre zidul de caramida si cele de beton; in acest scop se va verifica daca la fiecare al patrulea
rind se aseaza cite o caramida la intervale de maximum 1 mm in lungul zidului, cu alternarea caramizilor pe inaltimea
acestuia, totodata se va controla daca cel putin 1 m pe inaltime se executa un rind continuu de legaturi in caramizi asezate
transversal.
6.4.8. La zidaria de umplutura si la lucrarile de placare a fatadelor cu placi de b.c.a. verificarile constau din
urmatoarele:
- se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stilpi si diafragme se executa conform prevederilor
proiectului in ceea ce priveste diametrele si numarul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelorm sectiunile in care
se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat;
- sa se verifice vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee iar rosturile verticale dintre zidarie si stilpi sau
diafragme, sint umplute complet cu mortar; se va controla daca suprafetele stilpilor sau diafragmele de beton care vine in
contact cu zidaria se ancoreaza cu mortar de ciment.
6.4.9. La zidaria refractara, pe linga cele aratate se vor verifica urmatoarele:
- modul de realizare a cheilor de la bolti (nu este indicata folosirea cheilor cu grosimi prea mici in partea inferioara);
- executarea rosturilor de dilatare in zidaria cuptoarelor si a canalelor de fum;
- impanarea captuselii cosurilor de fum in structura de rezistenta, tronsonarea izolatiei termice catre captuseala si
cos precum si etansarea rosturilor cu snur de azbest in dreptul consolelor;
- modul de realizare a zidariei canalelor de fum independent cu captuseala cosurilor, etansarea facindu-se cu snur
de azbest;
6.4.10. Rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la zidarii portante, ce urmeaza a
se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse. De asemenea, se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse,
rezultatele verificarilor care au rol de izolare termica sau fonica.
6.5. ABATERI LIMITA
Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale in vigoare sint
conform tabelului:
Nr. Caracteristicile zidariilor si peretilor Abateri Observatii
crt. limita mm
1. La dimensiunile zidurilor la grosimea de executie La zidurile cu materiale provenite din
a zidurilor demolari abaterile limita se pot majora
cu 50%
a) din caramizi si blocuri ceramice
- ziduri cu grosimea 63 mm  3
- ziduri cu grosimea 115 mm +4; -6
b) din blocuri mici de beton cu agregate usoare
- ziduri cu grosimea 240 mm 4
c) din blocuri mici, fisii si placi de beton celular
autoclavizat
d) din caramizi presate de sticla
e) din profile de sticla U inchis si deschis
2. La goluri
a) pentru ziduri din caramizi blocuri ceramice si din
blocuri mici de beton cu agregate usoare
- cu dimensiunea golului 100 cm  10
- cu dimensiunea golului peste 10 +20; -10
b) pentru ziduri din blocuri mici, din placi si fisii de  20
beton celular autoclavizat
c) din caramizi presate din sticla  20
d) din profile de sticla U inchis si deschis  20
3. La dimensiunile in plan ale incaperilor
- cu latura incaperii 300 cm  15
- cu latura incaperii peste 300 cm  20
4. La dimensiunile partiale in plan (nise, spaleti, etc)  20
5. La dimensiunile in plan ale intregii cladiri  50 Cu conditia ca denivelarea unui
planseu sa nu depaseasca 15 mm
6. La dimensiunile verticale:
a) pentru ziduri din caramizi, din blocuri ceramice si
din blocuri mici de beton cu agregate usoare
- pentru un etaj  20
- pentru intreaga cladire (cu maximum 5 niveluri) +50; -20
b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton
celular autoclavizat:
- pentru intreaga cladire (cu doua niveluri) executata  30
din blocuri mici
c) din caramizi presate din sticla
- pentru intreaga cladire  30
d) din profile de sticla U inchis si deschis
- pentru intreaga cladire  30
7. La dimensiunea rosturilor dintre caramizi, blocuri +5 La stilpi portanti cu sectiunea o,1 m2
sau placi abaterile limita se micsoreaza cu 50%
- rosturi orizontale -2
- rosturi verticale +5; -2
- pentru ziduri aparente 2
8. La suprafete si muchii maxim 10 mm pentru o camera
- pentru ziduri portante 3 mm/m
- pentru ziduri neportante 5 mm/m
- pentru ziduri aparente, portante si neportante 2 mm/m
b) la rectilinitatea muchiilor cel mult 20 mm pe lungimea
neintrerupta a zidului
- pentru ziduri aparente, portante si neportante 1 mm/m cel mult 10 mm pe lungimea
c) la verticalitatea suprafetelor si muchiilor cel mult 10 mm pe etaj si 30 mm pe
intreaga inaltime a cladirii
- pentru ziduri neportante 6 mm/m cel mult 10 mm pe etaj
- pentru ziduri aparente portante si neportante 2 mm/m cel mult 5 mm pe etaj si cel mult 20
mm pe intreaga inaltime a cladirii
9. Abateri fata de orizontala, a suprafetelor Cel mult 15 mm pe toata lungimea
superioare ale fiecarui rind de caramizi sau neintrerupta a zidului
blocuri
a) pentru ziduri din caramizi din blocuri ceramice si
din blocuri mici de beton cu agregate usoare
- pentru ziduri neportante 3 mm/m cel mult 20 mm pe toata suprafata
b) pentru ziduri din blocuri mici si din placi de beton cel mult 15 mm pe toata suprafata
celular autoclavizat neintrerupta a zidului
- pentru ziduri neportante 6 mm/m cel mult 20 mm pe toata lungimea
c) pentru ziduri din caramizi de sticla cel mult 20 mm pe toata lungimea
10. La coaxilitatea zidurilor suprapuse cel mult 30 mm dezaxare maxima
cumulata pe toate nivelurile
- dezaxarea de la un nivel la urmatorul  10
- maxima pe intreaga constructie  30
11. La rosturile de dilatatie, de tasare si antiseismice: +10
- la inaltimea rostului - 20
- la verticalitatea muchiilor rosturilor 2 mm/m cel mult 20 mm pentru intreaga
inaltime a cladirii

7.1. Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida in vederea receptionarii lucrarilor de
zidarie sint cele aratate in STAS 10109/1-82 si in “Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
aferente indicativ C 56 - 85.La incheierea fazei de rosu se fac verificari scriptice si directe, prin sondaj, pe baza carora
comisia de receptie incheie un proces verbal in care sa se consemneze verificarile efectuate, rezultatele obtinute si
concluzii cu privire la posibilitatea continuarii lucrarilor.
7.2. Verificarile scriptice constau in examinarea existentei si analizelor continutului proceselor verbale de lucrari
ascunsem a certificatelor de calitate a eventualelor buletine de incercare sau a actelor incheiate cu comisia executarii
remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de control.
7.3. Verificarile directe se efectueaza prin sondaj si se refera la aceleasi elemente cu frecventa de cca 1/4 insa cel
putin cite unul la fiecare l00 m2 de perete.
7.4. Verificarea rosturilor zidariei refractare se efectueaza cu lama de control, dimensiunile fiind variabile in raport
cu calitatea zidariei ceruta prin proiect:
- zidarie deosebit de ingrijita, cu rosturi pina la 1 mm;
- zidarie ingrijita cu rosturi de 1-2 mm;
- zidarie izolatoare de caramida din diatomit, cu rosturi de 3/4 mm.
7.5. La executarea peretilor despartitori din beton celular autoclavizat, verificarea calitatii executiei consta in
urmatoarele:
- piesele metalice folosite la montaj, sa fie protejate contra coroziunii;
- se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare, a timplariei metalice si de lemn;
- se va verifica aplicarea amorsiei pe canaturile fisiilor pe care urmeaza sa se aplice pasta de ipsos sau mortarul
adeziv, executarea corecta a rosturilor, daca acestea sint bine umplute.
7.6. La executarea peretilor din profile U din sticla, verificarea calitatii executiei consta din urmatoarele:
- se va verifica calitatea protectiei anticorozive a riglelor, montantilor si alte elemente metalice, dupa care se va
incepe montajul peretilor;
- nu se vor monta profile sparte, crapate sau care nu indeplinesc conditiile tehnice din STAS 11554-80;
- se va verifica ca taierea profilelor sa se faca numai cu scule adecvate;
- se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etansarea rosturilor, marimea rosturilornecesare pentru
realizarea unei bune etanseitati;
- umplerea rosturilor verticale cu chit Altuchit sau Romalchid se va face numai cu pistolul manual sau pnaumatic,
neadmitindu-se folosirea altor mijloace.
7.7. Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii sai de specialitate sau specialisti in afara ei,
procedeaza la verificarea scriptica si verificari directe prin sondaje privind dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidariilor
si peretilor si dimensiunile golurilor.
7.8. In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare, se va dubla numarul lor; daca si in acest
caz o parte din rezultate sint nesatisfacatoare comisia va proceda conform prevederilor normativului C 56 - 85.
8.1. Zidariile se vor plati la metru cub conform planselor din proiect si listelor de cantitati de lucrari, inclusiv
mortarele aferente.
DISPOZITII FINALE
executiei.
Intocmit,
Ing. Mihaela CRISAN
CAIET DE SARCINI - CONSTRUCTII METALICE
1. GENERALIT ATI
Confectiile metalice cuprinse in acest capitol se considera aduse pe santier gata confectionate, in ansamble sau
subansamble conform planselor de executie predate in cadrul proiectului faza D.D.E., fiind grunduite in atelier aceste
confectii vor fi montate cu eventuale ajustari si finisate la fata locului. Deasemenea trateaza si aspectele legate de
uzinarea elementelor de constructii din otel, tehnologia de executie si montaj a constructiilor metalice, cat si cele privind
verificarile in vederea receptiei.
In unele cazuri, conform normelor, cind piesele de otel pentru fixare nu sint cuprinse in confectii metalice,
prinderea pieselor de fixare respective se face pe santier, la montare.
2. STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPTII CARE GUVERNEAZA EXECUTIA DE ANSAMBLU A

LUCRARILOR DE CONSTRUCTII METALICE
NORMATIVE:
C150-84-Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.
P100-92-Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si
industriale.
C56-85-Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.
P118-83-Norme de protectie a muncii in activitatea de constructii privind protectia la actiunea focului.
STANDARDE DE REFERINTA – STAS:

STAS 6086-70 -Teava profilata din otel OL44 fara sudura
C172-88 -Instr. tehnice pt. prinderea si mont. tablelor metalice profilate la execut. invelitorilor si peretilor.
STAS 10702/1-83-Acoperiri protectoare.
STAS 10166/1-77-Pregatirea mecanica a suprafetelor.
STAS 438/1-80 -Otel beton rotund, neted si cu profil periodic.
STAS 438/2-80 -Sirma trasa, neteda pentru beton armat.
767/0-88 -Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii generale de
calitate.
768-66 -Constructii din otel sudate. Prescriptii de executie.
500/ 1-89 -Oteluri de uz general pentru constructii.
500/ 2, 3-80 -Oteluri de uz general pentru constructii.
565-86 -Otel I, format la cald.
564-86 -Otel U, format la cald
424-91 -Otel cornier cu aripi egale
395-88 -Otel laminat la cald. Otel lat
437-87 -Tabla groasa
R-8542-79 -Alegerea otelurilor pentru constructii metalice.
505-86 -Tabla groasa. Conditii speciale.
334-88 -Otel patrat.
3480-80 -Tabla striata.
2700/3-89 -Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice.
4272-89 -suruburi semiprecise
4071-89 -Piulite.
2241/ 1-82 -Saibe uzuale.
5200-91 -Saibe plate.
2350-91 -Suruburi pentru fundatii.
3336-81 -Gauri de trecere pentru organele de asamblare filetate.
5555/ 1-81 -Sudarea metalelor.
7194-90 -Sudabilitatea otelurilor.
8299-78 -Clasificarea si simbolizarea defectelor imbinarii sudate.
7502-87 -Imbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor.
9101-77 -Imbinari sudate. Abateri limita.
1125/1-91 -Sudarea metalelor.
1125/2-81 -Sudarea metalelor.
1126-87 -Sarma de otel pentru sudare.
10123/ 1-84 -Clasificarea si simbolizarea materialelor de adaus pentru sudarea sub flux.
10014-81 -Determinarea caracteristicilor de depunere a electrozilor.
7084/1-81 -Defectele imbinarilor sudate prin topire.
9552-87 -Controlul ultrasonic al imbinarilor sudate.
6606/ 1-86 -Controlul imbinarilor sudate prin topire.
6726-85 -Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea cu arc electric acoperit.
6662-86 -Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu arc electric si cu gaze.
767/ 0-88 -Constructii din otel. Conditii tehnologice generale de calitate.
767/ 2-78 -Imbinari cu suruburi.
8600-79 -Sistem de tolerante dimensionale.
10564/1-81 -Taierea metalelor cu oxigen
10214-84 -Defectoscopie nedistructiva.
10138-75 -Defectoscopie cu radiatii penetrante.
8866-82 -Controlul ultrasonic al laminatelor din otel.
6967-88 -Incercari mecanice ale metalelor.
7927-67 -Incercarea si rezistenta la forfecare.
777-88 -Incercarea la indoire.
7511-81 -Incercari si incovoiere prin soc.
200-87 -Incercarea la tractiune.
2015/1-83 -Luarea probelor pentru determinarea compozitiei chimice.
6833-79 -Incercari de incovoiere prin soc la temperaturi scazute.
5540/ 1-85 -Incercari mecanice ale imbinarilor sudate cap la cap.
5976/1-82 -Incercari mecanice al sudurilor de colt.
7356/1-80 -Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu electrozi inveliti.
7356/2-80 -Incercari mecanice ale metalului depus cu sarma prin sudare sub flux.
7356/4-80 -Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare electrica in baie de zgura.
10221-83 -Incercarea de fisurare la cald a metalului depus prin sudare.
10108/ 0-78 -Calculul elementelor din otel.
MATERIALE SI STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE

Materialele ce intra in componenta constructiilor metalice, table si profile metalice, fac parte din grupa de oteluri
de uz general pentru constructii - STAS 5oo/1-78 si se vor incadra in urmatoarele clase de calitate la fabricatie :
- profile laminate de catalog: - STAS 565-86; STAS 564-86; STAS 424-91;
- otel lat, platbande si table groase: - STAS 395-88; STAS 437-87;
Marcile de oteluri utilizate (OL37) se incadreaza in prevederile STAS 500/ 2-80.
Alegerea clasei de calitate s-a facut conform prevederilor STAS R-8542-79.
Materialele ce se folosesc trebuie sa aiba compozitia chimica si caracteristicile mecanice corespunzatoare pentru
marcile si clasele de calitate prevazute in proiect, garantate prin certificate de calitate, conform standardelor de produs.
Marcile si clasele de calitate ale otelurilor, materialelor de baza, precum si caracteristicile mecanice ale organelor
de asamblare (sudurilor, suruburilor, piulitelor si saibelor) nu pot fi schimbate fara acordul scris prealabil al proiectantului.
Atelierul de confectii metalice va lua toate masurile necesare ca in elementele structurii metalice, sa nu se
introduca alte materiale decat cele prevazute in proiecte si cu calitatile prescrise de normativele (standardele) in vigoare.
3. MATERIALE SI PRODUSE:
La realizarea confectiilor metalice prevazute in proiect:
-stalpi, ferme(grinzi), pane, contravintuiri, aparate de reazem
se vor utiliza profile laminate, conform planselor de executie.
La confectionarea ansamblurilor in atelier vor fi folositi electrozi pentru sudura, suruburi, placute de materiale
specificate in proiect. Inainte de livrarea produselor in santier toate componentele vor fi grunduite cu vopsea anticoroziva.
In santier, dupa ce se realizeaza montarea se va proceda la vopsirea pe baza de ulei, in 3 straturi, conform
specificatiilor din proiect.
4. PREPARARE, CONFECTIONARE, UZINARE:

Elementele componente ale constructiilor metalice se incadreaza conform STAS 767/0-88 in urmatoarele
categorii de executie :
-ferme, grinzi, stalpi, contravantuiri verticale intre stalpi: categoria A;
-pane acoperis si plansee, contravantuiri la nivelul acoperisului, elemente de sustinere a inchiderilor: categoria B.
Conform normativelor C150-84 si P100/ 92 sunt stabilite urmatoarele clase de calitate pentru imbinarile sudate :
- clasa C1-pentru contravantuiri si ferme de acoperis;
- clasa C2-pentru grinzile cu sectiune compusa si stalpi;
- clasa C3-restul elementelor metalice.
Orice nepotrivire constatata cu ocazia verificarii proiectelor sau pe parcursul operatiilor de sablonare in atelierul
de confectii metalice, se va aduce la cunostinta proiectantului pentru a efectua corectiile necesare inainte de trasarea sau
debitarea materialelor.
Inainte de trasare si debitare, laminatele se vor verifica bucata cu bucata in ceea ce priveste aspectul exterior,
dimensiunile si planeitatea verificandu-se daca acestea se incadreaza in tolerantele admisibile prevazute de normativele si
standardele in vigoare. Verificarea se va face pe baza numarului sarjei si a lotului, imprimat pe laminat si pe baza
certificatelor de calitate emise de furnizor.
TRASAREA: -indiferent daca se executa trasarea sau taierea se face direct, la stabilirea cotelor de debitare a
materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din proiect sunt cote finale, care trebuie realizate dupa incheierea
intregului proces tehnologic de uzinare. Trasarea se va executa cu precizie de ±1,00 mm. Nu se admite comutarea mai
multor tolerante pe aceeasi linie de cotare.
TAIEREA: - debitarea laminatelor se poate executa cu fierastrau, foarfeca sau cu flacara. Taierile date in
elemente nu au voie sa prezinte fisuri sau crestaturi, iar cele care prezinta, se vor prelucra pana la disparitia acestora. Se
admite taierea pieselor din otel cu flacara oxigaz. Neregularitatile dupa taiere cu flacara se vor rectifica.
GAURIREA: - gaurile se executa cu burghiul sau prin poansonare (stantare). Poansonarea gaurilor se poate face
numai la piese mai subtiri de 16 mm si diametre de maxim 18mm. Gaurirea cu burghiul se executa la diametrul definitiv
conform prevederilor proiectului, cu respectarea STAS 3336-81. Gaurirea prin poansonare se face la un diametru cu 5mm
mai mic, urmand ca inainte de asamblare sa se faca alezarea la diametrul definitiv.Nu se admite gaurirea cu flacara
oxiacetilenica. Este interzisa ajustarea gaurilor cu pila, largirea lor cu dornuri sau cu flacara oxiacetilenica. Gaurile trebuie
sa fie circulare (daca nu se prevede in proiect altfel), fara rizuri si peretii lor trebuie sa fie perpendiculari pe suprafata
materialului, iar muchiile sa fie curatate de bavuri. Gaurile pentru suruburi, de regula, se executa dupa operatiile de
indreptare si sudare iar unde este posibil piesele de strans adiacente se vor gauri simultan pentru garantia pasuirii
pozitiilor.
ASAMBLAREA: - toate operatiile legate de procesul de asamblare (in special sudurile) se vor efectua in hale
inchise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste +5 grade C. Asamblarea elementelor de constructie
metalica se va face pe schele de montaj sau dispozitive potrivite care sa asigure pastrarea precisa a pozitiei pieselor
asamblate in vederea sudarii. Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui element de constructie metalica va fi
stabilita printr-un proces tehnologic elaborat de Serviciul tehnologic al uzinei de confectii metalice. Aceasta ordine de
asamblare trebuie astfel aleasa incat sa asigure posibilitatea sudarii tuturor pieselor componente, in conditii normale de
lucru. Asamblarea prin sudare provizorie (heftuirea) cu puncte de sudura trebuie executata de sudori autorizati, cu
electrozi de aceeasi marca cu cele cu care se vor suda cordoanele de rezistenta, in functie de materialul de
baza.Lungimea punctelor de prindere va fi de minimum 60 mm, iar grosimea in functie de procedeul de sudare, dar nu sub
3 mm. Asamblarea si prinderea provizorie trebuiesc facute astfel incat dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu
dimensiuni corecte, eventualele abateri trebuind sa se incadreze in limitele tolerantelor admisibile conform punctului 2.3 din
STAS 767/0-88.
SUDAREA: - procedeele si metodele de sudare, precum si eventualele tratamente termice necesare se vor stabili
de catre tehnologul sef al atelierului de confectii metalice, folosind numai procedee tehnologice omologate care se vor
alege in primul rand pe considerente de calitate si in al doilea rand pe considerente de economie. Toate materialele de
adaus (electrozi, sarme si fluxuri) pentru sudurile manuale, automate si semiautomate, vor fi de tip bazic si se vor utiliza in
asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu minimum 20% rezistenta
materialelor de baza. In tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai potrivite masuri pentru reducerea deformatiilor si
prevenirea concentrarii tensiunilor proprii, prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de executare a cordoanelor
de sudura, a trecerilor etc. si indicarea parametrilor optimi ai regimurilor de sudare. Toate sudurile se vor executa la
dimensiunile prevazute in desenele de executie si cu respectarea abaterilor limita prevazute in prescriptiile oficiale in
vigoare. La sudarea in mai multe straturi suprafata se va curata cu grija de orice urma de zgura si mai ales marginile
stratului depus anterior, iar eventualele defecte se vor inlatura si repara inaintea aplicarii stratului urmator. Se recomanda
ca pe cat posibil sudarea sa se faca in pozitie orizontala, evitandu-se sudarea in pozitie verticala si peste cap. La
executarea cordoanelor de sudura se va asigura trecerea lina de la materialul de baza la sudura. Clasele de calitate a
sudurilor se vor inscrie pe plansele detaliilor de executie a elementelor structurii metalice, conform normativului C150-84.
Sudurile cap la cap longitudinale prevazute la alcatuirea sectiunilor chesonate formate din doua profile laminate U, nu se
vor controla cu raze penetrante, in caz de dubii se va suplimenta controlul vizual cu lichide penetrante. Eventualele
remedieri ale defectelor se vor executa cu respectarea prevederilor standardelor si normativelor in vigoare. Pentru
defectele constatate mai frecvent trebuie sa se stabileasca cauzele aparitiei lor si masurile ce trebuiesc luate pentru
excluderea repetarii lor. Daca defectele din cordoanele de sudura greu accesibile nu se pot remedia in conditii normale,
remedierea lor se va face la propunerea atelierului de confectii metalice si cu avizul proiectantului de specialitate. Lucrarile
de sudura se vor executa numai de catre persoane autorizate avand calificarile corespunzatoare calitatii impuse.
PROTECTIA ANTICOROZIVA: - se va urmari si consemna in procese verbale de lucrari ascunse aplicarea
protectiei anticorozive pe suprafetele interioare ale elementelor care urmeaza sa fie inchise.
MARCAREA: - toate elementele de constructii metalice trebuie marcate inainte de receptia in atelierul de
confectii metalice. Marcarea se va face cu vopsea in contrast, rezistenta la intemperii. Operatiunile de marcare vor
respecta obligatoriu prevederile punctului 6.1.2. din STAS 767/0-88.
PREMONTAJUL UZINAL: - pentru a evita eventualele nepotriviri la montarea constructiei metalice pe santier, se
cere premontajul elementelor si subansamblurilor in uzina. In vederea realizarii premontajului imbinarile care sunt destinate
a fi executate cu sudura de montaj au fost prevazute cu suruburi de centrare pentru montaj.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE:

Asa cum am mai amintit, confectiile metalice ajung in santier sub forma de ansamble si subansamble prefabricate
din atelierul de confectii metalice.
Transportul acestora in santier se va face cu mijloace auto, inlaturindu-se posibilitatea deformarii acestor piese. In
santier depozitarea acestor elemente se va face in locuri stabilite in proiectul de organizare a santierului.
Punerea in opera va fi facuta de personal calificat, corespunztor fazelor de montaj specifice acestui gen de
lucrari.
6. EXECUTIA LUCRARILOR DE MONTAJ:

Conform precizarilor de la pct.1.4. din normativul C150-84, factorii care participa la executie isi vor alinia
activitatile de fabricatie si montaj la respectarea prevederilor normativului susmentionat.
Conform aceluiasi normativ in responsabilitatea unitatii executante intra urmatoarele obligatii :
 intocmirea documentatiei tehnice de confectionare a constructiilor metalice (vezi pct.3.6., 3.7., 3.8.);
 stabilirea materialului de adaus (vezi pct.3.16., 3.17., 3.18. si tab.nr.4);
 prevederi pentru calificarea sudorilor si identificarea cusaturilor executate (vezi pct.3.19.);
 tehnologia de sudura (vezi pct.3.24. pana la 3.27.);
 remedieri (vezi pct.3.28. pana la 3.38.).
Conform prevederilor pct.13.8. din normativul P100-92, executantul are obligativitatea intocmirii proiectului de
montaj, care trebuie sa respecte continutul cadru din respectivul normativ.
In santier lucrarile de executie constau in operatii de asamblare la sol si la pozitie a subansamblelor si montaj
final.
Elementele componente ale structurilor de rezistenta vor fi executate in atelierul de confectii metalice si livrate pe
santier pentru montaj sub forma de subansamble.
Conform normativului P100-92 pct.13.8. montajul constructiilor metalice se va face numai pe baza proiectului de
montaj intocmit de intreprinderea de montaj, in care se vor indica: cotele principale ale constructiei (cotele de control),
ordinea in care se face montajul si se executa imbinarile, dispozitivele si utilajele folosite etc.), tinand cont de urmatoarele :
Tehnologia de executie a lucrarilor se va stabili pe categorii de operatii.
Montarea diferitelor parti ale constructiei se va face introducand, pe masura montarii elementelor de legatura,
contravantuirile prevazute in proiect, astfel ca partea ridicata sa aiba asigurata stabilitatea si rezistenta necesare pentru a
prelua incarcarile ce pot surveni in timpul montajului.
Fixarea constructiei si executarea imbinarilor definitive de montaj se vor face dupa verificarea pozitiilor in plan si
elevatie a elementelor constructiei si a corespondentiei lor cu cotele din proiect.
In timpul montajului provizoriu si la definitivarea pozitiei constructiei se va urmari evitarea insumarilor de abateri
astfel incat sa nu se depaseasca tolerantele admise de STAS 767/0-88 "Constructii din otel. Conditii tehnice generale de
calitate".
Se interzice fortarea constructiei (sau a unor elemente componente) prin presare, indoire sau lovire, evitandu-se
astfel deformarea pieselor si/sau aparitia in acestea a unor eforturi suplimentare.
Definitivarea imbinarilor se va face in ordinea prevazuta in proiectul de montaj.
Fermele si riglele se vor cala si centra la montaj prin intermediul prinderilor cu gauri ovalizate.Inadirile prevazute
in proiect pentru realizarea constructiilor metalice se vor efectua la sol pentru ferme (asamblare) si la pozitie -
contravantuiri, rigle.
De asemenea, executantului ii revin unele obligatii suplimentare inaintea inceperii lucrarilor de montaj in cazul
elementelor care se imbina prin sudura pe santier conform pct.5.13. pana la 5.15. din normativul C150-84.
Documentatia tehnica care se va elabora de catre intreprinderea care uzineaza constructia metalica, va cuprinde
in mod obligatoriu :
-Operatii de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor de constructii.
-Tehnologia si ordinea de executare a sudurilor si taierilor.
-Modul de realizare a preasamblarilor de uzina.
-Depozitarea, marcarea si asamblarea pentru transport.
OBSERVATIE: - inainte de inceperea oricarei lucrari, atelierul de confectii metalice care uzineaza constructia din
otel, precum si intreprinderea de montaj, au obligatia sa verifice documentatia tehnica de executie si sa semnaleze
acesteia orice lipsuri sau nepotriviri constatate (vezi punctul 1.5. din STAS 767/0-88).
PROTECTIA LUCRARILOR IN PERIOADA DE EXECUTIE: - in timpul executiei constructiilor metalice,
elementele si subansamblele componente ce intra in alcatuirea structurii sunt protejate prin straturile de vopsea
anticoroziva prevazute in proiect care au fost deja executate in atelierul de confectii metalice. In zonele in care au fost
executate suduri de montaj se vor aplica protectiile antocorozive conform proiect, iar in zonele in care s-au produs
eventuale deteriorari ale protectiei anticorozive la montaj se vor efectua corectii pentru a reface protectia anticoroziva
conform proiectului.
Atit la realizarea confectiilor metalice cit si la faza de montaj a acestora vor fi respectate toate normele de
executie si protectie a muncii existente la data realizarii lucrarii.
Inlocuirile de material sau schimbarea dimensiunilor geometrice a elementelor metalice nu sint admise decit cu
aprobarea proiectantului.

In cazul receptionarii confectiilor metalice se vor face doua receptii si anume:
1). Receptionarea ansamblurilor si subansamblurilor la sosirea pe santier.
2). Receptionarea modului de asambalare si montare in cadrul obiectivului, conform proiectului.
CONTROLUL EXECUTIEI:
UZINAREA: - se va efectua controlul tehnice de calitate dupa fiecare faza de prelucrare insistandu-se la
verificarea dupa debitare, dupa prelucrarea la masini, dupa asamblare la lacatuserie si dupa sudare cu scopul de a preveni
introducerea in fabricatie a unor materiale sau piese necorespunzatoare exigentelor de calitate prescrise in prezentul caiet
de sarcini si de a avea asigurate conditii necesare pentru efectuarea unor suduri de calitate, iar in final a unor
subansambluri la nivelul exigentelor impuse.
Executia operatiilor prescrise in mod special (prin proiect, caiet de sarcini sau serviciul tehnic al atelierului) ca :
 preincalzirea;
 detensionarea;
 inceperea si terminarea joantelor la imbinarile in capete pe placute prelungitoare;
 scobirea radacinii sudurilor prin craituire arc-aer;
 sudarea in detaliu a unor pozitii care sa preceada asamblarea elementelor de constructii, etc.
 se va supraveghea de personal autorizat si competent.
Toate sudurile executate trebuie sa fie accesibile controlului, in care scop se recomanda practicarea controlului
partial al calitatii sudurilor la care controlul integral final nu mai este posibil datorita formei constructive a constructiei sau a
elementului de constructie.
Toate sudurile prezentate la control trebuie sa fie curatite de zgura, de stropi si neacoperite cu vopsea.
Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor din STAS 9101-77 si normativ C150/84.
Tolerantele de uzinare (abaterile limita) vor trebui sa se inscrie sub limitele valorilor inscrise la punctul 2.3. din
STAS 767/0-88 si STAS 8600-79, corespunzatoare clasei de precizie respective.
MONTAJUL: - verificarea conditiilor tehnice generale de calitate (abateri la montaj) se va efectua cu respectarea
STAS-ului 767/0-77, a prevederilor normativelor C.56-85 si C150-84.
RECEPTIA IN ATELIER: - toate elementele de constructii din otel trebuie sa fie receptionate inainte de livrare,
prin organele de control tehnic de calitate ale uzinei.
Receptia in atelierul de confectii metalice, care realizeaza elementele de constructii, se face dupa incheierea
tutror fazelor de uzinare, inclusiv aplicarea straturilor de protectie antocoroziva prevazute a fi executate in atelier.
Rezultatele verificarilor efectuate atat pe parcursul uzinarii cat si la receptia in uzina, se vor consemna in
certificatele de calitate eliberate de uzina in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare.
Pentru fiecare element sau grup de elemente se va intocmi un dosar de receptie, care trebuie sa cuprinda datele
prescrise la punctul 5.13. din STAS 767/0-88.
Elementele respinse la receptie vor fi remediate conform prevederilor punctului 4.10.2. din STAS 767/0-88. Daca
remedierile nu mai sunt posibile, precum si in cazurile cand documentele de verificare a calitatii lipsesc sau sunt
incomplete, decizia asupra admisibilitatii elementelor respective va fi luata de catre proiectant. In cazul cand se prevede
efectuarea unor incercari sau modificari ale elementelor in cauza, aceste dispozitii se vor da in scris si vor face parte
integranta din dosarul de receptie, ca si rezulatele incercarilor respectiv verificarea executarii corecte a modificarilor
prescrise.
Atelierul de confectii metalice trebuie sa prezinte intreprinderii de montaj piese scrise (insotite la nevoie de schite),
din care sa rezulte toate modificarile care au intervenit fata de proiect si care influenteaza montajul. Aceste date vor fi
comunicate intreprinderii de montaj cel mai tarziu la livrarea elementelor respective.
Atelierul de confectii metalice va transmite intreprinderii de montaj copii dupa dosarele de receptie.
RECEPTIA PE SANTIER: - la receptia elementelor pe santier se va tine seama de reglementarile in vigoare
privind receptia, expedierea si primirea marfurilor, precum si stabilirea raspunderii expeditorului, carausului si
destinatarului, cu care ocazie se vor incheia procese verbale.
Procedurile receptiei pe santier a confectiilor metalice uzinate se vor desfasura cu respectarea prevederilor
punctelor 5.2.2. si 5.2.3. din STAS 767/0-88.
Se vor respecta strict prevederile din “Sistemul de evidenta in activitatea de control tehnic al calitatii constructiilor”
elaborat de IGSIC si publicat in BC nr./81.
DEPOZITAREA, LIVRAREA SI TRANSPORTUL
Aceste operatii se vor desfasura conform prevederilor punctelor 6.2. si 6.3. din STAS 767/0-88.
Livrarea elementelor de constructii metalice catre santier se va realiza pe baza unui grafic aprobat de beneficiar
avand in vedere ordinea normala de montaj.
Masurarea si decontarea acestui gen de lucrari se face in conformitate cu CATALOGUL SI INDICATORUL C-
1982, GRUPA CL "CONSTRUCTII SI CONFECTII METALICE" .
Lucrarile de confectionare si montaj se vor plati de catre beneficiar la tona.
DISPOZITII FINALE
executiei.
Intocmit,
Ing. Mihaela CRISAN

Caiet Sarcini Rezistenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Sarcini Rezistenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. ARHITECT MAGDA S.R.L PROIECT: nr.

CAIET DE SARCINI - REZISTENT A

 CAIET DE SARCINI – SAPATURI

 CAIET DE SARCINI – UMPLUTURI

 CAIET DE SARCINI – BETON SIMPLU SI BETON ARMAT

 CAIET DE SARCINI – COFRAJE

 CAIET DE SARCINI – ARMATURI

 CAIET DE SARCINI – ZIDARIE

Caiet de Sarcini – Rezistenta - REABILITARE SI MODERNIZAREA CAMINULUI PENTRU PERSOANE VARSTNICE R1

3.1. LUCRARI CE TREBUIESC TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA LUCRARILOR DE SAPATURA

3.2. LUCRARI PROPRIU-ZISE DE SAPATURA

3.3. TERMINAREA LUCRARILOR DE SAPATURA

5. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Caiet de Sarcini – Rezistenta - REABILITARE SI MODERNIZAREA CAMINULUI PENTRU PERSOANE VARSTNICE R2

4.2. EXCAVAREA SI TRANSPORTUL MATERIALELOR DE LA DEPOZITUI DE PAMANT PE SANTIER:

4.3. PUNEREA IN OPERA A UMPLUTURILOR IN STRATURI ELEMENTARE UNIFORME:

Caiet de Sarcini – Rezistenta - REABILITARE SI MODERNIZAREA CAMINULUI PENTRU PERSOANE VARSTNICE R3

5. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

5.2. VERIFICAREA COMPACTARII TERASAMENTELOR:

Caiet de Sarcini – Rezistenta - REABILITARE SI MODERNIZAREA CAMINULUI PENTRU PERSOANE VARSTNICE R4

Caiet de Sarcini – Rezistenta - REABILITARE SI MODERNIZAREA CAMINULUI PENTRU PERSOANE VARSTNICE R5

4.3. STRUCTURA SUBSOLULUI – daca este cazul

4.4. EXECUTIA LUCRARILOR DE BETONARE

Temperatura amestecului de beton (grad Durata maxima de transport

In cazul autobasculantelor durata limita se reduce cu 15 minute.

4.4.2. Reguli generale de betonare

Caiet de Sarcini – Rezistenta - REABILITARE SI MODERNIZAREA CAMINULUI PENTRU PERSOANE VARSTNICE R6

4.4.3. Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie – unde este cazul

4.4.4. Compactarea betonului

4.4.5. Rosturi de lucru

Caiet de Sarcini – Rezistenta - REABILITARE SI MODERNIZAREA CAMINULUI PENTRU PERSOANE VARSTNICE R7

4.4.6. Tratarea betonului

4.4.7. Executarea lucrarilor de betonare pe timp friguros

4.4.8. Montajul prefabricatelor – daca este cazul

Caiet de Sarcini – Rezistenta - REABILITARE SI MODERNIZAREA CAMINULUI PENTRU PERSOANE VARSTNICE R8

Caiet de Sarcini – Rezistenta - REABILITARE SI MODERNIZAREA CAMINULUI PENTRU PERSOANE VARSTNICE R9

5.2. LUCRARI DE BETON SIMPLU SI ARMAT

6. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

6.2. VERIFICARI PE FAZE DE LUCRARI

6.3. VERIFICARI DE EFECTUAT LA RECEPTIA FINALA A OBIECTULUI

6. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Denumire Simbol Domeniul de utilizare

6. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

3. MOSTRE, TESTE, VERIFICARI, PROBE SI STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

2. STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPTII CARE GUVERNEAZA EXECUTIA DE ANSAMBLU A

STANDARDE DE REFERINTA – STAS:

MATERIALE SI STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE

4. PREPARARE, CONFECTIONARE, UZINARE:

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE:

6. EXECUTIA LUCRARILOR DE MONTAJ:

8. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

S-ar putea să vă placă și