CAIET DE SARCINI

CAP. T.S.A. SAPATURI

1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de executie a sapaturior necesare.

2. STANDARDE DE REFERINTA :
-STAS 9824 / 0 -74 -Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale
-STAS 9824 / 1 -87 -Trasarea pe teren a constructiilor civile industriale si agrozootehnice.
-C 169 - 88 -Normativ privind executerea lucrarilor de tereasamante pentru realizarea
fundatiilor constructiilor civile si industriale BC5188.
-C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente B. C. 1-2 I 1986.
-C 83 - 75 - Indrumator privind executiei trasarii de detaliu in constructii B C 1/ 1976

3. EXECUTIA LUCRARILOR

3.1. Lucrari ce trebuie terminate inainte de inceperea lucrarilor de sapatura :

- curatirea terenului de frunze crengi ,iarba si buruieni pe intreaga suprafata pe care se executa
terasamentele cu strangerea in gramezi a materialelor rezultate si indepartarea lor. -saparea si
depozitarea pamantului vegetal
-indepartarea apelor de suprafata- daca este cazul -trasarea pe teren a constructiei
-trasarea lucrarilor de detaliu pentru sapaturi

3.2. Lucrari propriu-zise de sapatura

-executia sapaturilor generale care se opresc cu 20 cm deasupra cotei finale din proiect - retrasarea
lucrarilor de detaliu pentru sapaturi daca este cazul .
-executia sapaturilor manuale care se opresc cu 20 cm deasupra cotei finale din proiect.

3.3.Terminarea lucrarilor de sapatura :

-finisarea sapaturii (saparea ultimului strat de 20 cm )trebuie; facuta imediat inainte de inceperea
lucrarilor de turnare a betonului
4. ABATERI ADMISE :
4.1.Tolerantele (in cm ) admisibile la trasarea constructiei sunt :
-pe orizontala : coordonate rectangulare de trasare +- 2 cm laturi pe conturul de trasare +- 4 cm
-pentru cota +- 0,00 toleranta admisibila este de +- 1 cm -pentru unghiuri +-1 -in cazul depasirii
oricareia din abaterile admisibile este interzisa inceperea executarii corpului fundatiilor inainte de a se
fi efectuat toate corecturile necesare sau cu acordul scris al proiectantului

5.VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI :

-elementele geometrice (lungimi , latimi , cote de nivel ) in corespondenta cu proiectantul -in toate
cazurile in care se constata ca la cota de nivel stabilita prin proiectant - natura terenului nu corespunde
cu cea din proiect , solutia de continuare a lucrarilor nu poate fi stabilita decat pe baza unor dispozitii
scrise a proiectantului.
- documentul de atestare a calitatii (naturii )terenului de fundare il constituie procesul verbal de
receptie intocmit de catre conducatorul lucrarilor impreuna cu specialistul din partea
proiectantului beneficiarului si a reprezentantului organului de stat privind calitatea
constructiilor (faza determinanta) procesele verbale inscriindu-se in" REGISTRUL DE
PROCESE VERBALE DE LUCRARI ASCUNSE" si semnate in aceeasi zi de toti
proiectantii.

6.MASURATOARE SI DECONTARE
-Sapaturile se vor plati la metru cub, pentru sapaturile manuale si la 100 metri cubi pentru cele
mecanizate .
 Intocmit,
Ing. Marza Nicolae

CAlET DE SARCINI
CAP. T.S.D. UMPLUTURI

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii pentru lucrarile de umpluturi

2. STANDARDE DE REFERINTA
- C 169 -88 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale (B.C. 5 /88)
- C 56 -85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de _constructii B C 1 -2/86
- STAS 9871 -74 - Terasamente . Determinarea gradului de compactare .

3.EXECUTIA LUCRARILOR

Compactarea pamantului folosit ca umplutura in jurul constructiei se va face manual prin imprastierea
si compactarea cu maiul de mana in straturi de cca 20cm grosime Umpluturile de sub pardoseli se vor
executa din balast conform detaliilor din proiect urmarindu-se o compactare corespunzatoare

4. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI :

-se verifica gradul de compactare si cotele de nivel in concordanta cu cele din proiect - documentul de
atestare a calitatii il constituie procesul verbal de receptie intocmit de catre conducatorul lucrarilor,
specialistul din partea beneficiarului.

5. MASURI DE DECONTARE

Umpluturile se vor plati la metru cub de umplutura efectiv efectuata.

Intocmit,
Ing. Marza Nicolae
 CAIET DE SARCINI
CAP. C.A. BETON SIMPLU SI BETON ARMAT

1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii ptr. executia lucrarilor de beton simplu si beton armat care intra in
componenta cladirii, precum si utilizarea montarea si imbinarea oricaror elemente prefabricate .

2. STANDARDE DE REFERINTA :
-
-STAS 9824 / 0 -74 - Masuratori terestre . Trasarea pe teren a
constructiilor. Prescriptii generale
-STAS 9824 / 0-87 - Masuratori terestre . Trasarea pe teren a cosnstructiilor civile, industriale
si agrozootehnice.
- STAS 6054 –77 -Terenuri de fundatie . Adancimea de inghet
- STAS 1799 – 81 - Constructii de beton , beton armat si beton precomprimat .
Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor.
- STAS 388 - 80 -Ciment Portland

-STAS 790-84 -Apa pentru betoane si mortere

- STAS 1667-76 -Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali .

- STAS 1759-80 -Incercari de betoane . Incercari pe betonul proaspat

- STAS 1275-81 -Incercari pe betoane . Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezisten-
telor mecanice.
- STAS 6657/1 –76 -Elemente prefabricate de beton , beton armat si beton precomprimat.
Conditii tehnice de calitate .

- STAS 6657 /2 – 75 -Elemente prefabricate de beton , beton armat si beton precomprimat

. Procedee si dispozitive de verificari a caracteristicilor geometrice

- STAS 1336 – 80 -Constructii . Incercarea in situ a constructiilor prin incercari statice .

- STAS 3519 – 76 -Verificarea impermeabilitatii la apa.

- STAS 6652/1 – 82 -Incercari nedistructive ale betonului clasificare si indicatii generale .

- STAS 7563 – 73 -Incercari ale betoanelor.Metode rapide pentru determinarea

rezistentei la compresiune .
- P10 –86 -Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la
constructii.

-NE 012-99 -Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat (B.C.
12/1986)

- C 56-85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si

instalatii aferente (B.C. –2/86)

- C 156 – 73 -Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657 /3-71 (BC 4/73).

3. MATERIALE
3.1. Ciment portland STAS 388 -68
- Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali . - Apa - vezi STAS 790- 73.
Sortimentele uzuale de cimenturi , caracterizarea acestora precum si domeniul si conditiile de utilizare
sunt precuzate in Normativul C 140 / 86 anexa IV. 1.
 3.2. Livrarea si transportul cimentului se face in vrac sau ambalat in saci de hartie , insotit de
certificatul de calitate
3.3. In cazul in care cirnentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare , •
aceasta este abligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se va
mentiona :
-tipul de ciment si fabrica producatoare -data sosirii in depozit
-numarul certificatului de calitate eliberat de producator -numarul avizului de utilizare dat de laborator
-numarul buietinului de reavizare de catre laborator dupa expedierea se face dupa expirarea termenului
prevazut , cu precizarea conditiilor de utilizare
Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate sau de
siguranta.Ori de cate ori este posibila depozitarea cimenturilor primite direct de la producator se va
face dupa verificarea la laborator a caracteristiciior fizice .
3.4. Controlul calitatii cimentului este reglementat prin STAS 227-85 si anexa IV -2 din normativul
C140/86.
3.5. Pentru depozitare , controlul calitatii agregatelor se vor respecta prescriptiile tehnice in vigoare
precum si normativul C140 -86.
3.6. Pentru betoanele preparate se vor respecta de asemenenea prescriptiile din C140 -86
4. EXECUTIA LUCRARILOR
4.1. FUNDATII
4.1.1. Lucrari pregatitoare :
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie terminate
urmatoarele lucrari pregatitoare .
- sapaturile pentru groapa de fundatii si pentru santurile de fundatie
- asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajului de de lucru a
depozitelor de materiale .
- retrasarea axelor fundatiilor
- verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect (d.p.v. al calitatii terenului ,dimensiunilor)
in limitele tolerantelor permise.
- incheierea procesului verbal de lucrari ascunse
4.1.2. Executarea si receptionarea lucrarilor de la pct. 4.1.1. se face potrivit cap. "lucrari de sapatura"
4.2. STRUCTURA SUBSOL
4.2.1. Lucrari pregatitoare:
-se traseaza axele peretilor stalpilor, si se marcheaza cotele de nive! . -se monteaza cofrajul si
armaturile
-se verifica pozitia cutiilor necesare executiei golurilor de instalatii.
-montajul elementelor prefabricate presupune executia anterioara si receptia stalpilor si a elevatiilor
din structura subsol.
-verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect in limitele tolerantelor prescrise . -incheierea
proceselor verbale de lucrari ascunse

4.3. STRUCTURA
4.3.1. LUCRARI PREGATITOARE
-se traseaza axele principale ale constructiei si cotele de nivel aferente .
-se monteaza cofrajele si armaturile corespunzatoare elementelor de rezistenta (stalpi etc) -se verifica
corespondenta dintre situatia reala si cea din proiect .
-se incheie procese verbale de lucrari ascunse
-se executa operatia de montaj a prefabricatelor conform cu plansele din proiect.

4.4 Executia lucrarilor de betonare :

4.4.1. Prepararea si transportul betonului :
Prepararea si verificarea caracferisticilor betonului se face corespunezator precizarilor din Normativul
C 140- 86 cap 5.
Transportul betonului de lucrabilitate L 3si L4 (trasarea conului cu 5-9 cm respecfiv 1015 cm , se face
cu autoagitatoarea iar a celor cu lucrabilitate L2 (trasarea conului cu 1-4 cm )cu autobasculanta cu
bena amenajata corespunzator.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene , pompe jgheaburi sua roabe Pe timp de arsita
sau ploaie , suprafata libera trebuie sa fie protejata pentru a nu se modifica caracteristicile betonului .
Durata de transport se considera din momentul inceperii incarcarii in mijlocul de transport si sfarsitul
descarcarii acestuia si nu poate depasii valorile de mai jos decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori
de priza.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
temperatura durata maxima de transport
amestecului de beton (minute)
oC ciment marca 35 ciment marca 40
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-intre 10 C si 30 C 60 45
-sub 10 C 90 60
In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce cu 15 minute.
4.4.2. Reguli generale de betonare
a) Lucrarile de betonare vor fi conduse nemijlocit de maistru sau sef punct de Iucru.Acesta va fi
permanent la locul de turnare si va supraveghea comportarea si mentinerea pozitiei initiale a
sustinerilor cofrajelor si armaturilor si va lua masuri operative de remediere a oricaror deficiente
constatate. Atit deficientele constatate cit si masurile adoptate vor fi consemnate in condica de
betoane. b) Betonul trebuie pus in lucrare in maxim 15 minute de la aducerea lui la locul de tumare.
Punerea in opera se va face fara intrerupere,iar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea rostri de lucru
c)La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli:
-la locul de punere in lucru descarcarea betonului se va face in bene sau jgheaburi ptr. a se evita alte
manipulari
-daca betonul adus la locul de punere in lucru prezinta segregari se va proceda la descarcarea si
reamestecarea lui pe o platforma special amenajata fara a se adauga apa
-inaltirnea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1.5 m
-turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcatuite din tronsoane de
forma tronconica
-betonul trebuie sa fie raspindit uniform si in grosime de cel mult 50 cm
-Nu se adrnite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvirlirea cu lopata la distante mai mari
de 1,5m
-se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta in
proiect,indeosebi ptr.armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola daca totusi se vor
produce asemenea defecte ele vor fi corectate in timpul tumarii
-se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor respectindu-se grosimea stratuluide
acoperire in conformitate cu prevederile proiectului.
-nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrarii betonului si nici asezarea pe
armaturi a vibratorului -
-in nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii prin indesarea
laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel concomitent cu vibrarea lui In cazul ca aceste masuri
nu sunt eficiente se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita
patrunderea vibratorului
-circulatia muncitorilor in timpul betonarii se va face pe punti speciale care sa nu se reazeme pe
armaturi fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe cofraje
-instalarea podurilor pentru circulatia Iucratorilor pe planseele de beton precum si depozitarea
cofrajelor si armaturilor ptr. etajele superioare este permisa dupa 24-36 ore in functie de temperatura si
tipul de ciment utilizat
4.4.3. Betonarea diferitelor elemente si parti de constructie
-betonarea stalpilor si a peretilor trebuie sa se faca cu respectarea prevederilor de la pct. 3.4.2 a
urmatoarelor reguli:
-inaltimea libera de cadere a betonului ce se toarna nu va depasi 1 m
-betonarea se va face intrerupere chiar si atunci cind turnarea se face prin ferestrele laterale
-turnarea se va face in straturi orizontale de 30 -340 cm inalltime acoperirea cu un strat nou trebuie se
se faca inaintea inceperii prizei cimentului din betonul stratului inferior
 -betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea prevederilor de la pct. 4.1.2 precum si
urmatoarele reguli:
- turnarea grinzilor si a placilor se va incepe dupa cel putinl-2 or dela turnrea stilpilor sau a peretilor pe
acrereazema ptr. a asigura incheierea procesului e tasare a betonuluii proaspat introdus in acesta
-grinzile si placile care vin in legatura se vor tuma de regula in acelasi timp , se admite creerea unui
rost de lucru la 115 - 1l3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara apartiicentrale -turnarea grinzilor
se va face in straturi orizontale
-la turnarea placilor se va folosi reperi dispusi la distanta de max. 2m ptr. a se asigura respectarea
grosimii prevazute in proiect
-betonarea nodurilor de cadru se va face acordind a atentie deosebita umplerii complete a sectiunii
4.4.4 Compactarea betonului
Compactarea betonului se executa prin vibrare mecanica in cazul imposibilitatii de continuare a
compactarii prin vibrare ( defectarea vibratoarelor,intreruperi de curent electric etc.)turnarea betonului
se va continua pina la pozitia corespunzatoare unui rost compactind manual betonul.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate ptr.care se cunosc caracteristicele tehnice si functionale si
ptr. care se dispune de prescriptii de utilizare si intretinere.
Personalul care efectueaza vibrarea betonului trebuie sa fie instruit in prealabil asupra modului de
utilizare a procedeului pe care urmeaza sa-I aplice.
In cazul suprafetelor betonului se va nivela imediat dupa terminarea acestei operatii cu ajutorul unui
dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.
--Alegerea tipului de vibrare se va face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitatile de
introducere a capului vibrator (butelie)printre barele de armatura
Lucrabilitatea betonului compactata prin vibrare intema se recomanda sa fie L3 sau L314.
Durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economica se situeaza intre durata .minima de 5
sec si durata maxima de 30 sec in functie de lucrabilitatea betonului si ti
de vibrator utilizat Prelungirea duratei de vibrare pina la 60 sec impusa de conditii speciale locale nu
este de natura sa dauneze calitatii betonului. Semnale exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-
a terminat sunt urmatoarele: .
-betonul nu se mai taseaza
-suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa
-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4 r unde r este
raza de actiune a vibratorului. In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distante se
recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare distanta dintre ele depasind 2 r.
Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului
vibrator (butelie)la compactarea unui nou strat , butelia trebui sa patrunda 5 - 15 cm in stratul
compactat anterior.
Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betonului din elemente de constructie de suprafata
mare.

4.4.5 Rosturi de lucru

In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru deoarece creaza zone de slaba rezistenta
organizindu-se executia astfel incit betonarea sa se faca fara intreruperea pe nivelul respectiv sau intre
doua rosturi de dilatare.
Cind rosturile de lucr nu pot fi evitate pozitia for trebuie stabilita tinind seama de marimea solicitarilor
in diferitele sectiuni ale elementelor de constructie si de posibilitatile de organizare a lucrului. De
regula ele vor fi prevazute in zonele in care solicitarile sunt minime.
Cand rosturle de lucru nu sunt indicate prin proiectpozitia for va fi stabilita de catre axecutant inainte
de inceperea betonarii:
-la stalpi se vor prevedearosturi numai la baza in cazul tehnologilor (structuri cu grinzi si placi
prefabricate) se admite rosturi sub grinzi si placi.
-la grinzi daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea , aceasta se va face in regiunea de
moment minim.
- in cazul in care grinzile se betoneaza separat,rosrul de lucru se lasa la 3-5 cm sub nivelul inferior.
-la placi , rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si situat la
1I5 - 1l3 din deschidere.
Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se searna de urmatoarelel reguli:
a) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pt care nu este necesara luarea de masuri
speciale la reluarea tumarii , nu trebuie s a depaseasca rnomenrul de incepere a prizelor cimentului
folosit ; in lipsa unor determinari de laborator,acest moment se va considera la doua ore de la
prepararea betonului , in cazuf cimentului fara adaos .
b) in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea tumarii este permisz numai
dupa ce betonul a atins rezistenta la compresiune de minim 12 da N /crnp si dupa pregatirea
suprafetelor,prin curatirea betonului ce a fost bine compactat si a pognitei de lapte de ciment intarit ce
eventual s-a format , iar imediat inainte de tumare a betonului proaspat suprafata rostului va fi spalata
abundent cu apa .
4.4.6. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a reduce deformatiile din contraractie se va asigura
mentionarea uminitatiii betonului minim 7 zile dupa tumare protejand suprafetele libere prin : .
-acoperirea cu materiale de protectie -stopirea periodica cu apa -aplicarea de pelicule de protectie
Acoperirea cu materiale de protetie se va realiza cu prelate , rogojini , strat de nisip etc.Aceasta
operatie se face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere de
suprafata acoperita .
Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda .
Stropirea cu apa incepe dupa 2-12 ore de la turnarea in functie de tipul de ciment utilizat si de
temperatura mediului dar imediat ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin acesta operatie sa
nu fie antrenata placa de ciment .
Stropirea se va repeta la intervale de 2- 6 ore in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina umeda.
Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestec a betonului , care poate
proveni din reteaua publica sau din alte surse . Stropirea se face prin pulverizarea apei .
In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat + 5 C nu se va proceda la stropirea cu apa .
Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena , atat
timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment .

4.4.7. EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS

In cazul lucrarilor executate pe timp friguros se vor respecta normativele C 16 -84 si C 140 - 86.
Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili tinand seama de :
-regimul termoclimatic real exiztent pe santier in timpul prepararii , transportului ,turnarii si protejarii
betonului.
-dimensiunile si masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betoneaza
-gradul de expunere a lucrarilor - ca suprafata si durata la actiunea timpului friguros in cursul intaririi
betonului.
-intesitatea prevazuta a frigului in perioada respectiva
La executarea pe timp friguros a betoanelor se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente
supuse pe santier la tratament termic in scopul accelerarii intaririi betonului conform anexei IV -1 din
Normativul C 140 - 86.
Pentru betoane de marca BC 15 si BC 20 tipurile de ciment indicate a se utiliza sunt Pa 35, Hz -35 , Sr
-35 si Sra 35 . Cimentul de tip M 30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului si numai justificat
de imposibilitatea procurarii unui tip din cimenturile indicate a se utiliza .
Se recomanda la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti , acceleratorii.
Utilizarea aditivilor se va face conform prevedrerilor din anexa V -4 din NORMATIVUL C 140 -86
La stabilirea compozitiei betonului se va urmarii adoptarea unei cantitati cat mai redusa de apa de
amestecare.
Reteaua de beton afisata la locul de preparare a betonului trebuie sa indice urmatoarele:
- temperatura apai la introducerea in amestec in functie de temperatura agregatelor in ziua prapararii
betonului aemperatura betonului la descarcarea din betoniera care trebuie sa fie cuprinsa intre 15 - 30
C.
La transportul betonului betonutui se vor lua masuri pentru limitarea la minim a pierderilor de caldura
ale betonului prin :
-evitarea distantele mari de transport a statianarilor pe traseu .
Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton , se va verifica daca in mijlocul de transport utilizat nu
exista ghiata sau beton inghetat acestea se vor indeparta cu grija ;folosind un jet de apa calda .
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrarea mecanica .
Protectia betonului dupa tumare trebuie sa asigure acestuia in continuare a temperaturii de minim 5 C
pe toata perioada de intarire necesara pana la atingerea rezistentei de minim 50 Da N /cmp moment in
care actiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia In acest scop
suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa tumare prin acoperirea cu prelate folii de
polietilena saltele termoizolate , astfel intre ele si beton sa ramana un strat de aer stationar de 3-4 cm
grosime .
Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei pe probe de beton pastrate in aceleasi
conditii ca si elementul in cauza si dupa examinarea atenta a calitatii betonului pa fetele laterale ale
pieselor tumate , efectuandu-se in acest scop unele decofrari partiale de proba .
In cazul montajului de elemente prefabricate din beton se vor avea invedere urmatoarele :
-inainte de ridicare si manevrare pentru montaj elernentele prefabricate vor fi curatate de ghiata ,
zapada si impuritati in zonele de imbinare prin razuire,ciocanire usoara,periere cu peria de sarma .
-daca pana la turnarea betonului de monolitizare s-au produs noi depuneri de ghiata sau zapada ,
aceleasi vor fi indepartate prin aceleasi procedee .
-in functie de posibilitati se prefera ca indepartarea ghetii si zapezii sa se faca printr-un jet de aer cald,
care pe langa efectul de topire a apei inghetate are si pe cel de uscare a zonei de monolitizare.
-nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decat daca betonul de monolitizare se toarna imediat
intrucat exista pericolul formarii unui nou strat de gheata . '
-se interzice deasemenea , folosirea lampilor de benzina si a oricarei mijloc de incalzire cu flacara
deschisa care afuma betonuf si armaturile, comptomintand aderenta armaturilor in betonul de
monolitizare si de buna legatura a acestuia cu betonul vechi.
-betonul de monolitizare se va prepara la punctul de turnare numai in stare calda astfel ca in momentul
tumarii ei sa aiba o temperatura de cel putin +10 C.
Dupa ce s-a realizat curatirea perfecta a zonei de monolitizare se va praceda la incalzirea lenta a
prefabricatelor in punctele de imbinare prin insuflarea de aer cald atunci cand exista posibilitatea
tumarii imediate a betonului se poate recurge la incalzirea cu abur viu sau cu apa calda.
In toate cazurile incalzirea se face cel putin la temperatura betonului de monolitizare.
Dupa turnarea betonului de monolitizare acesta se va izola impotriva frigului prin acoperire imediata

4.4.8.MONTAJUL PREFABRICATELOR
A) MANIPULAREA,TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE
-manipularea elementelor se va face numai dupa ce betonul a atins rezistente de control prevazuta in
proiect pentru aceasta operatie .
-agatarea elementelor de alte puncte decat cele pravazute in proiect este interzisa.Elementele care
trebuie transportate numai intr-o anumita pozitie vor fi marcate in mod clar si vizibil in acest scop.
Inainte de inceperea lucrarilor de montare este necesara sa se efectueze urmatoarele lucrari
premergatoare:
a} - executarea cailor de comunicatie necesara transportului elementelor si accesul mijloacelor de
montare.
b)verificarea dispozitivului de prindere si fixarea provizorie c)instruirea echipelor de lucru in ceea ce
priveste:
- cunoastera proiectului si a ordinii de executare a montajului si a imbinarilor -conditiile tehnice
impuse pentru asigurarea unor montari corecte.
-reguli de tehnica securitatii muncii.
d) executarea schelelor provizorii pentru montare si monolitizare
e}trasarea axelor necesare pozitionarii corecte a elementelor
f)aducerea la nivel a tuturor suprafetelor si elementelor de rezemare - unde este cazul.
g)verificarea elementelor trasportate la locul de montare si marcarea vizibila a celoe ce au suferit
degradari ce depasesc limitele admisibile.Se admit la montaj numai prefabricate care satisfac conditiile
tehnice de calitate privind forma,dimensiunile,aspectul,fisurile,stirbirile,segragarile, rezistenta
lucrarilor,nivelul de finisaj si echiparea etc. precizate in conditiile tehnice speciale care insotesc
proiectul de executie .
Elementele necorespunzatoare vor fi depozitate separat in vederea remedierii sau rebutarii lor.
Indiferent de tipul elementelor, la ridicarea si deplasarea orizontala, in stare suspendata a elementelor
se recomanda a se folosi cabluri pentru oprirea balansarii .
Grinzile, panourile de planseu , rampele si podestele de scara etc. se vor prinde la carligul macaralei
prinintermediul unor dispozitive corespunzatoare tipului respectiv de element.
Dupa realizarea corecta a resemnarii si a fixarii provizorii (suduri partiale si sprijiniri pe elemente de
inventar ).
Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care se reazama pe
acestea.
Piesele de prindere sau rezemare provizorie nu vor putea fi desprinse sau demontate decat dupa
executarea imbinarilor definitive , conform proiectului respectiv in cazul imbinarilor umede sau mixte
dupa cel putin trei zile de la betonare si cu conditia ca rezistenta betonului sa fie atins valoarea
prevazuta in proiect (de regula de cel putin de 70 % din marca prescrisa). Montarea unui prefabricat
cuprinde urmatoarefe operatii principale :
-prinderea si ridicarea prefabricatului cu ajutorul dispozitivului de manipulare ,la inaltimea de cca 50
cm pentru verificarea sigurantei prinderii elementului , in aceasta faza se curata elementul de noroi
zapada sau alte impuritati .-ridicarea prefabricatului spre locul de montaj se face impiedicandu-se
balansul sau rotirea cu ajutorul a doua franghii prinse de armatura prefabricatului .
-coborarea prefabricatului pana la 10-15 cm deasupra locului de montaj,corectandu-se pozitia in raport
cu liniile de pozare.
-coborarea prefabricatului cu microviteza pe suprafata de resemnare (calaje montate la cota din
proiect,mortar de poza asternut anterior, elemente de sustinere provizorie etc)facandu-se ghidarea cu
ajutorul rangilor.
-asigurarea stabilitatii pe dispozitivele de sprijinire provizorie prin suduri de montaj . -verificarea
pozitiei cu ajutorul metrului, firului cu plumb , bolobocului ,furtunului de nivel. -eliberarea din
carligele dispozitivelor de manipulare a prefabricatului se va face dupa pozitionarea corecta a lui si
asigurarea stabilitatii.
-urechile sau alte piese de ridicare prevazute in proiect vor avea aceeasi inaltime de prindere
,admitindu-se abateri maxime de +10mm.Aceste piese nu trebuie sa fie indoite sau rasucite in timpul
confectionarii depozitarii sau transportului.
Transportul se va face folosind piese de fixare distantieri sau rastele care sa asigure mentinera pozitiei
elementelor pe tot parcursul .
Asezarea in depozit se va face la minim 10 cm de la sol. Intre piesele dintr-o stiva se vor prevedea
distantieri cu o grosirne de cel putin 3 cm dispusi intr-un acelasi plan vertical Nu se vor depozita intr-o
stiva decat elementele de acelasi tip , asezarea lor facandu-se astfel incat notarea lor sa fie vizibila si
carligele de ridicare sa fie usor accesibile .
B) MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE
Lucrarile de montare se vor executa pe baza unei fise tehnologice care va cuprinde
- cantitatea de elemente de montat,defalcat pe sortimente
-mijloacele de transport si locul de montare.
-locul de depozitare pe santier daca montajul nu se executa direct de pe mijlocul de transport.
-metodele de montare, utilajul necesar si amplasamentul acestuia
-ordinea de desfasurare a operatiilor de montare
-formatiile de lucru necesare ptr. montare
-graficul calendarisric de lucru ptr. transportul si montarea elementelor prefabricate inticmite ..,
concordanta cu ordinea de mantare a elementelor si tinandu-se seama de timpul necesar pentru
intarirea betonului de monolitizare a imbinarilor.
-masuri necesare ptr. fixarea provizorie a elementelor
-ordinea de executie a sudurilor si conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca
sudurile
-etapele la care este necesara o receptie partiala a lucrarilor de montare sau de imbinare , precum si
altor lucrari secundare
Montarea elementelor prefabricate va fi condusa de un inginer sau subinginer specializat in acest
domeniu si supravegheata permanent de maistrii cu experienta dobandita la lucrari sirnilare
C) MONOLITIZAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE
Inainte de inceperea betonarii se vor executa in mod obligatoriu urmatoarele lucrari pregatitoare:
-indepartarea materialelor straine patrunse in spatiul de betonat
-suflarea cu aer comprimat a spatiului de betonat sau spalarea cu jet de apa sub presiune
-verificarea etanesitatii cofrajelor
Betonarea imbinarilor se face introducand betonul in exces si vibrandu-se pana la refularea lui pe
partile laterale , dupa care se vor executa complectarile si nivelarile asigurandusa o buna umplere a
intregului spatiu al imbinarii
In conditiile de executie pe timp friguros se vor respecta prevederile de la pct 3.4.7.

5. ABATERI ADMISE
5.1. FUNDATII
Abaterile admise ale fundatiilor directe sunt:
a)abateri privind precizia plasamentelor si a cotei de nivel
-pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm
-pozitia in plan vertical a cotei de nivel 10 mm

b)abateri dimensionaie ale elementelor-dimensiuni in plan orizontal 20 mm

-inaltimi pana la 2 m 20mm
-inaltimi peste 2m 30 mm
-inclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor
-pe un metru liniar 3 mm
-pe toata inaltimea sau toata suprafata elementului 16mm
-inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor
-pe 1 m liniar 8mm
-pe toata lungimea sau toata suprafata elementului 20mm

5.2. LUCRARI DIN BETON SIMPLU SI ARMAT

ABATERI LIMITA LA DIMENSIUNILE ELEMENTELOR EXECUTATE MONOLIT
5.2.1. lungimi (deschideri, Iumini)
-pana la 3 m +- 16mm
-3,0 -6,0 m +-20 mm
-peste 6,0 m +- 25mm
5.2.2. dimensiunea sectiunii trasversale -grosimea peretilor si placilor
-pana la 10 cm inclusiv +- 3mm
-peste 10 cm +-5 mm
Latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor
-pana la 50 cm +- 5mm
-pana la 50 cm +- 8mm
.B. ABATER! LIMITA LA FORMA DATA A MUCHlILOR SI SUPRAFETELOR
5.2.3. Pentru un 1 mp lungime de much ie respectiv un 1 mp suprafata 4mm
5.2.4. Pentru lungimea totala a mughiilor (L ) respectiv suprafata totala cu latura cea mai mare L
( indiferent de tipul elementului )
L pana la 3,0 m 10mm
L= 3,01 -9,Om 12mm
L9,01 - 18,0 m 16mm
L peste 18,0 m . 20mm
OBSERVATIE: Coform STAS 7348 /66, prin abaterea de la forma data, se intelege distanta maxima
dintre profilul respectiv si profilul adiacent de forma data (proiectata) in limitele lungimii , respectiv a
suprafetei de referinta .
C) ABATERI LIMITE LA INCLINAREA MUCHIILOR SI SUPRAFETELOR FATA DE
PREVEDERILE PROIECTULUI - INCLINAREA MUCHIEI SAU SUPRAFATA FATA DE:
vertical orizontal pozitia oblica
(din proiect)
---------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 2 3 4 ------- ----- - -------- - -------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------
5.2.5. pe 1 mp lungime sau 1 mp suprafata 3mm 5mm 5mm
5.2.6. pe toata lungimea sau toata
suprafata element
a)stalpi pereti , fudatii 16mm 20mm 16mm
b)grinzi 5mm 10mm 10mm
c)fetele superioare ale peretilor
diafragmelor - 10mm 10mm
d)placi de planseu sau acoperis - 10mm 10mm
D. ABATERI LIMITA DE POZITIE
5.2.7. AXE IN PLAN ORIZONTAL

a} pentru fundatii 10mm

b)pentru stalpi grinzi pereti 10mm
5.2.8. COTE DE NIVEL
a) fundatii de structuri 10mm
b)placi , grinzi cu deschideri pana la 6mm -10mm
c)idem cu deschideri peste 6m 16mm
d) reazeme intermediare (la costructii etajate ) 10 mm
E.ABATERI LIMITA LA SUPRAFETELE DE REZEMARE
5.2.9.Pentru lungimea de rezemare a elementelor prefabricate a)elemente de planseu si acoperis
cu deschideri pana la 6m 10mm
cu deschideri peste 6m 15mm
b) la grinzi si pereti 20mm
c)la stalpi (constr. etajata0 10mm

5.2.10. Pentru exactitatea suprafetei de rezemare la elemente prefabricate de latime L

a)pentru L pana la 3m 1 mm
b)pentru L 0,31-0,9 m 2mm -
c) pentru L 0,91 pana la 3m 3mm
d) ptr, peste 3,01 m 4mm
5.2.11.Pentru inclinarea suprafetelor de rezemare si paralelismul fetelor de contact , fata de prevederile
proiectului (pe cele doua directii ortogonale principale )- 2%

F. ABATERI LIMITA SPECIFICE ELEMENTELOR PREFABRICATE

5.2.12. Pentru dimensiunile elementelor se aplica clasele de precizie din proiecte si STAS 6657 /1 -76
5.2.13. Pentru constuctia montata se aplica abaterile admisibile prescrise la pct A-E de mai sus.

G. DEFECTELE LIMITA ALE BETONULUI MONOLIT INCLUSIV MONLITIZARILE DIN

IMBINARILOR ELEMENTELOR PREFABRICATE
5.2.14 Rupturi si stirbituri la colturi sus:
a) pana la fata exterioara a armaturilor principale cel mult 10 cm /rn
b)pana la fata interioara a arrnaturilor principale cel mult una pe maxim Scm/m
c) cu adancimea mai mare decat cele precedente si de maximum 1/4 din dimensiunea cea mai mica a
sectiunii - cel mult una de maxim 2cm /m
d) cu adancimi mai mari de 1/4 din dimensiunea cea mai mica sectiunii - nu se admit 5.2.15 Segregari
si lipsuri de sectiuni vizibile sau nu la fata elementului
a)pana la fata exterioara a armaturii principale -maxim 400 cmp la 1,0 mp
b}pana la fata interioara a armaturii principale -cel mult una maxim 40 crnp la 1,0 mp
c) cu adancimi mai mari decat cele precedente dar pana la maxim 1/4 din dimensiunea cea mai mica a
sectiunii '
-la placi de plansee si acoperisuri -max.20cmp/mp
- la fundatii masive maz. 20 cmp/mp
- la grinizi stalpi , buiandrugi max. 5cmp/mp
- pereti (diafragme la cladiri )max. 10 cmp /mp

H) FISURI
ptr. elemente incarcate cu mai putin decat incarcarea de exploatare nu se admit decat fisuri superficale
de contractie cu adancime maxima pana la partea exterioara a armaturilor principal
ptr, elementele cu incarcare de exploatare - numai in limitele prescrise de STAS 10102 /75

I . SPARTURI ALE BETONULUI AFECTATE DUPA INTARIREA LUI, INDIFERENT IN CE SCOP

INCLUSIV PTR. INSTALATII
-numai in limitele de la pct. G de mai sus
-nu se admit armaturi de rezistenta taiate sau intrerupte ca urmare a spargerilor de beton
OBSERVATIE
Defectele admise conf. pct. G de mai sus se vor remedia prin inchidere cu mortar de ciment In cazul
unor defecte mai mari solutia se va stabilii de catre proiectant si numai in scris
6.VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIE!
6.1 VERIFICARI DE EFECTUAT PE PARCURSUL EXECUTARII LUCRARII
6.1.1.Toate materialele , semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta unei structuri din
beton simplu , armat sau precomprimat, nu pot fi introduse in lucrare decat daca in prealabil:
-s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificat de calitate care sa
confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normelor (agregatele provenite din surse proprii vor fi
verificate in prealabil conf. STAS 1667/76 si STAS 1799/81
-s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute im prescriptiile tehnice respective si cu
frecventa prescrisa Betonul preparat la statii sau centrale de beton chiar situate in incinta santierului
poate fi introdus in lucrare numai daca este insotit de fisa de trasport din datele careia sa rezulte ca
betonul este corespunzator calitatii prevazuta in proiect si in prescriptiile tehnice .
6.1.2. Inainte de punerea in opera e betonului este necesar a se efectua verificarile prescris e de
.STAS 1799/81(incercari pe beton proaspat , confectionare de epruvete )
Pentru elementele de beton prefabricat este necesar ca inainte de montare sa se verifice bucata cu
bucata :aspectul - dirnensiunile principale, pozitia si dimensiunile de imbinare,instafandu-se piesele cu
abated mai man decat cele prezentate la pct. 4
6.1.3. Betonarea nu se incepe decat numai dupa ce se va verifica existenta proceselor verbale de
lucrari ascunse care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai
prevederilor tehnice precum si ca toate cofrajele si elernentele de constructii adiacente corespund ca
pozitie si dimensiuni cu proiectul si au fost curatate si corect pregatite. Verificarile se efectueaza
bucata cu bucata
6.1.4. Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabileste conf. "instructiunilor pentru
verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse": ele pot fi prelungite numai in cazul ca nu se produc
intemperii sau alte influente nefavorabile pentna cofraje, sustineri , armaturi si in nici un caz mai mult
de 30 zile .
6.1.5.Dupa decofrarea elementelor de beton, inclusiv a imbinarilor elementelor prefabricate se va
proceda la efectuarea urmatoarelor verificari
-incercari cu pacometrul ptr. determinarea exixtentei si pozitiei anumitor armaturislituri in betonul de
acoperire ptr. stabilirea existentei pozitiei si diametrelor armaturilor si grosimii stratului de acoperire
-radiografii in acelasi scop
-masurarea deschiderilor si lungimile fisurilor si eventual a adancimii lor
-incercari prin incarcare statica in situ
-orice alte incarcari ptr. formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii realizate si al
corespondentei si cu proiectul si conditiile de exploatare
6.3. Verificari de efectuat la receptia finala a obiectivului : p
6.3.1. Conducatorul tehnic al lucrarii in colaborare cu beneficiarul este obligat a pregati si a preda intr-
o forma organizata , (si insotita de un borderou).
-toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor, , inclusiv buletinele de incercare
,dispozitiile de santier, procesele verbale de remediere sau consolidarea actelor de control sau
expertizare etc.
-interpretarea rezultatelor lucrarilor
-scurta prezentare sintetica cu concluzii privind calitatea lucrarilor executate in comparatie cu
prevederile proiectului

6.3.2. Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii sai de specialitate sau prin specialisti
din afara ei (conform pct. 20,a1 regulamentului de efectuare a receptiilor) procedeaza la verificari de
acelasi tip ca la pct. 5.2.de mai sus (scriptice si directe )si tratand intregul obiect .
6.3.3.Se mentioneaza ca comisia de receptie trabuie sa verifice in primul rand existenta documentelor
de verificare si incercare ptr. intregul obiect efectuate cu frecventa indicata de prescriptiile tehnice in
vigoare ;in lipsa acestora sau a unei parti a acestora , receptia nu se poate face decat pe baza unor noi
incercari sau expertizari , ale caror concluzii sa poata inlocui documentatia lipsa .
6.3.4.Verificarile directe se vor efectua de comisia de receptie prin sondaje in nr. suficient ptr. a-si
putea forma convingerea asupra corectitidinii actelor prezentate In caz ca o parte din aceste verificari
dau rezultate nesatisfacatoare comisia va dispune amanarea sau respingerea receptiei pana la
efectuarea unui suplimenr de incercari sau expertizari tehnice de ansamblu .
Cercetarea sau expertizarea se va efectuape baza unei teme data de comisia de receptie si va avea ca
scop determinarea posibilitatilor si conditiilor in care constructia respectiva corespunde destinatiei
pentru care a fost realizata.

7 . M A S U R AT O A R E S I D E C O N TA R E
Lucrarile aferente punerii in opera a betonului simplu si armat se vor masura si deconta la metru cub
de beton conform planselor din proiect.
Elementele prefabricate din beton armat,se masoara la metru cub la procurare iar montajul la bucata .

Intocmit,
Ing. Marza Nicolae

CAIET DE SARCINI
CAP, C.B. COFRAJE

1 GENERALITATI :
Acest capitol cuprinde specificatii ptr. lucrarile de cofraje necesare turnarii betonului in elementele
componente structurii cladirii
2.STANDARDE DE REFERINTA:
-STAS 9824/0-74 Masuratori terestre . Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale
-STAS 9824 11-87 Masuratori terestre . Trasarea pe teren a constructiilor civile industriale si
agroozotehnice
-C 11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj
ptr. cofraje (BC 4/1975)
-C 83- 75 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in conctructii SC 111976)
3 MATERIALE
-cofraje din panouri de placaj
4. EXECUTIA LUCRARILOR
In principiu etapele executiei unei lucrari de cofraje sunt:
4.1. trasarea pozitiilor cofrajelor
4.2. montarea cofrajelor
4.3 sustinerea cofrajelor
4.4 decofrarea dupa turnarea si intarirea betonului
4.5 pregatirea ptr. un nou ciclu
4.6. Trasarea pozitiilor cofrajelor
Suprafata pe care se efectueaza trasarea trebuie in prealabil sa fie degajata de materiale ,dispozitive
etc. si curatata.
Cu ajutorul teodolitului se transmit axele principale in raport cu care se traseaza apoi linliile de contur
alle elemenetelor ce urmeaza a fi cofrate si liniile de pozotionare ale cofrajului. Transmitera pe
verticala s cotelor de nivel se face cu ajutorul firului cun plumb sau furtun de nivel si nu mai unde
precizia ceruta prin proiect (mai buna de +- 10mm )se vor utiliza instrumente optice.

4.2.Montarea cofrajelor
Etapele de executie la montarea cofrajelor sunt:
a} trasportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie
b) curatirea si ungerea panourifor
c) asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor d) verificarea si cercetarea pozitiei panourilor
e}incheierea , legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale : caloti ,
juguri , tiranti , zavoare, distantieri spraituri , contravantuiri etc.Aceste operatii se efectueaza dupa
montarea si verificarea existentei si pozitionarii corecte a armaturilor,piese inglobate, ramelor pentru
goluri prevazute in docurnentatia de executie
f) etansarea rosturilor

4.2.1. COFRAREA PERETILOR

Se realizeaza cu panouri de inventar dispuse pe verticala sustinute si aliniate prin moaze orizontale
dispuse pe minim doua niveluri Panotajuf va fi identic pentru ambele fete ale peretelui rosturile dintre
panouri trebuind sa fie fata in fata .Panotarea va trebui sa inceapa de la intersectiile peretilor spre
mijloc asigurandu-se un spatiu de compensare de minim 5 cm latime pentru a permite scoaterea usoara
a panourilor. . Acoperirea acestui interspatiu se va putea'face cu o pana de lemn
Pentru obtinerea unei suprafete plane , panourile de cofrag se alinia riguros la montare La partea
inferioara alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor talpi de rezernare si se vor mentine fetele
la distante corespunzatoare grosimii peretelui cu ajutorul unor distantieri
.Asigurarea verticalitatii se va face prin propte de preferinta reglabile
4.2.2. COFRAREA STALPILOR- se reafizeaza din panouri dispuse vertical in functie de dimensiunile
stalpilor panourile vor fi asezare in plan.
-simetric in care o latura a stalpului (in general cea unica ) de regula se confecfioneaza cu un panou
special de latimea stalpului calotarea facandu-se cu caloti drepti pe doua laturi paralele leganti cu
tiranti din beton .
-decalat "in morisca " in care caz calotarea facandu-se cu caloti triunghiulari , stransi de preferinta prin
piese speciale cu gaura Trasarea bazei se face printr-o ramura din scandura .
Pentru a se putea controla si curata baza stalpului se prevede o ferastra de vizitare , care se realizeaza
prin montarea decalat pe verticala a unuia din panouri
Atunci cand panoul se monteaza asamblat peste armatura gata montata iar placa nu se monteaza
concornitent se poate renunta la fereastra de vizitare.
4.2.3. COFRAREA GRINZILOR SI NERVURILOR
- se realizeaza in general prin dispunerea de panouri cu latura lunga pe orizontala Se recomanda ca
panoul special ptr. fundul grinzii se fie cuprins intre panourile de cofraj ale fetelor laterale si sa fie
sustinut aparte ptr. a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor.Calotarea panourilor laterale de
cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri legate in cazul grinzilor inalte la partea superioara
prin tiranti din beton trecand prin distantieri tubulari de PVC.
4.2.4. COFRAREA PLACILOR
-se realizeaza urmarind ca panourile sa prevada o rationala dispunere a elementelor de sustinere (popi ,
grinzi , esafodaje , precum si acoperirea unor suprafete maxime cu panouri intregi de inventar . Pentru
usurarea decrofrarii este necesar sa se prevada pe ambele directii cate o fasie de compensare de 5-10
cm latime
In cazul decofrarii concomitente a elementeior verticale (pereti stalpi )cu cele orizontale (grinzi , placi)
in scopul tumarii betonului intr-o singura etapa , imbinarea cofrajelor se va face in asa fel incat
panourile de cofraj ptr. elementele orizontale sa se suprapuna peste cele verticale ptr. a permite
decofrarea peretilor si a stalpilor inaintea grinzilor si a piacilor
Cofrarea concomitenta trebuie insa evitata ori de cate ori este posibil intrucat : -panourile orizontale
pot presa pe cele verticale prin greutatea betonului ,facand dificila recuperarea mai rapida a panourilor
verticale
-cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de inaltimea exacta nefiind posibila depasirea
inaltimii elementelor din beton , ceea ce face de regula imposibila folosirea panourilor de inventar fara
complectari pe verticala
4.3.SUSTlNEREA COFRAJELOR
Esafodajele de sustinere a cofrajelor de plansee (grinzi, nervuri ,placi )sunt formate in general din
grinzi extensibile rezemate pe popi de inventar contravantuiti . Elementele esafondajului trebuie sa
prezinte suficienta rezistenta si stabilitate ptr. a putea prelua toate sarcinile provenite din greutatea
cofrajului,a betonului prospat a sculelor si dispozitivelor de lucru si a echipelor de muncitori , fiind
verificate totodata ptr. a putea prelua solicitari orizontale din vant si impingerea betonutui .
Contravantuirile de pe cele doua directii perpendiculare trebuie sa formeze triunghiuri
nedeformabile, iar prinderile sa nu dea excentricitati importante in noduri . Pot fi folosite elemente
orizontale de contravantuire talpile continue de rezemare si grinzile de sustinere , cu conditia ca prin
detaliile de prindere adaptate sa fie impiedicata deplasarea relativa intre popi si aceste talpi ,
respectiv tigle .
In cazurile curente in lipsa incercarilor se vor respecta termenele minime de decofrare indicate mai
jos, tinand seama de temperatura medie din perioada de intarire a betonului si a cimentului utilizat.
-Elementul de cofraj ce se indaparteaza si tipul cimentului

SRA
utilizat
deschiderea elementului de beton temperatura F25 M30
PA35 P40
HZ 35

1, Parti laterale +5 C 4 3 22
+10 C 3 2 21
+15C 2 1 11
2.Fetele inferioare cu mentinera
popilor de siguranta +5 C - 10 65
L -6m +10 C - 8 55
+15 C - 6 43
L -6m +5C - 14 10 6
+10 C - 12 85
+15 - 8 64
3 Popi de suetinere
L-6m +5 C - 24 12 9
+10 C - 18 18 10
' +15 C - 12 14 8
C -L -12 m +5 C - 32 14 14
+10 C - 24 18 1
+15 C - 16 12 7

L -12m +5 C - 42 36 20
+10 C -- 32 28 20
 +15 C - 21 18 14

4.4. DECOFRAREA
4.4. 1. La indepartarea elementelor de cofraj trebuie avut in vedere ca rezistenta betonului sa fi atins
valorile de mai jos (exprimate direct sau in procente fata de marca)
_____________________________________________________________________________
-Elementul de cofraj ce se indeparteaza Deschiderea elementului de beton in (m)
L-6 6-L-12 L-12
-------- ------------------------------------------------------------------------------
1.Partile laterale La atingerea rezistentei de minim 25 daN Icmp astfel ca fetele s muchiile
elementului sa nu fie deteriorate
2. Fetele inferioare
cu mentiunea popilor de
siguranta 50% 60% 60%
3. Popi de sustinere 70% 80% 90%
_______________________________________________________________________________
Stabilitatea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie se va face prin -incercarea epruvetelor de
control confectionate in acest scop si pastrarea in conditii similare elementelor in cauza , conform
prevederilor din STAS 1275 -81 sau prin incercari nedistructive
4.4.2 In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele :
a)desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul lucrarilor. .ln cazul in care se
constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea constructiei , decofrarea
se va sista pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare . b) sustinerile cofrajelor se desfac
incepand din zona centra(a a deschiderii elementului si continuind simetric catre reazeme .
c) slabirea pieselor de fixare (pene )se va face treptat fara socuri
d) decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se
decofreaza In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de trei metri , la decofrare se vor
lasa sau remonta popi de siguranta care vor fi mentinuti conform prevederilor de la pct. 3.3.1. iar
pozitia acestora se recomanda a se stabilii astfel:
- la grinzi pana la 6m deschiderea se lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora , la deschideri mai
mari numarul lor se va sporii astfet incat distanta dintre popi scade la popi de reazeme sa nu
depaseasca 3m.
-la placi se va lasa cel putin un pop de siguranta la mijlocul lor si cel putin un pop la 12mp de .placa
-intre diferite etaje popii de siguranta se vor aseza pe cat posibil unul sub altul
4.4.3. Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta al unui planseu aflat imediat sub altul care se
decofreaza sau betoneaza .
4.5. PREGATIREA PTR. UN NOU CICLU
4.5 1. Reluarea unui nou ciclu utilizand panouri de cofraj presupune :
curatirea de resturi de. beton si reconditionarea celordegradate
b) ungerea de garda imediat dupa curatire
c) depozitarea pe tipuri in vederea unei noi refolosiri

5. ABATERI ADMISIBILE

5.1.In general operatiunea de montare a cofrajelor va fi precedata de verificarea sau refacerea trasarii
axelor principale ale constructiei. Fata de proiect abarerile maxime admise sunt:
-intre punctele extreme ale axelor +- 0,5 cm
-pozitia axelor transversale +-0,8 cm
-pozitia axelor transversale +- 1,0 cm . '
5.2. Abaterile fata de dimensiunile din proiect ptr. elementele din cofraj si cofrajele montate sunt cele
indicat in anexa X . 3. din Normativul C140-86 si sunt prezentate in capitolul " Lucrari de beton
simplu armat "

6. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Avand in vedere importanta pe care o are corecta pozitionare a cofrajelor fata de axele constructiei de
cotele partiale din proiect , etapele controlului de calftate la lucrarile de cofraje sunt:
a) Etapa preliminara :se efectueaza de catre maistru si seful echipei specializate privind in principal
urmatoarele : _
-gradul de compactare al terenului in cazul rezemarii cafrajelor direct pe pamant sau umpluturi ptr. ptr.
a preveni producerea de tasari sau ridicari care pot compromite calitatea lucrarii ulterioare
-pozitia elementelor de beton de turnare anterior (axe in plan orizontal cote de nivel) conform cu C
140 -86 anexa X .3.
-pozitia mustatilor de armatura , ce se vor ingloba in elementele ce se toarna ulterior -verficarea
geometriei subansamblurilor de cofraje si inscrieri in limitefe abaterilor admisibile
Maistrul semneaza procesul verbal de constatare a executiei lucrarilor respective .
b) Etapa de executie : a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in prescriptiile tehnice constau in : -
verificari dupa trasarea si incheiere a abaterilor admisibile privind pozitia marcajelor fata de axele
constructiei si fata de elementelor corespunzatoare tumate la nivelul inferior precum si dimensiunile
elernentelor ce urmeaza a fi cofrate.
-verlficari dupa montarea elementelor de baza (caloti in cazul stalpilor, panouri in cazul peretilor
privind pozitionarea corecta si stabila a elementelor de sustinere si prindere
c)Etapa finala de verificare la receptia lucrarilor conform documentatiilor si prescriptiilor tehnice La
terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din beneficiar si
constructor.
Rezultatele - verificarilor si eventualelor remedieri ce trebuie facute se vor consemna in "Registrul de
procese verbale ptr. verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse" Dupa efectuarea remedierilor se va
face o noua verificare si se va incheia un nou proces verbal.
ATENTIE
Inainte de turnarea betonului conducatorul punctului de lucru (maistru,inginer) este obligat sa
verifice , integritatea , stabilitatea , rezemarea pe teren etanseitatea , pozitionarea si stabilitatea
elementelor ce se vor ingloba in beton (armatura , rame , goluri, placute metalice instalatii ,etc.)
conform documentatiei de executie
Dupa tumarea si intarirea betonului se executa decofrarea pe baza unei dispozitii scrise date de seful
punctului de lucru.

7. MASURARE, DECONTARE:

Lucrarile de cofraj se masoara si se deconteaza la metru patrat conf. cu plansele din proiect.
Esafondajele (popi , grinzi extensibile ) se masoara la bucata ).

Intocmit,
Ing. Marza Nicolae
 CAIET DE SARCINI
CAP. C. C ARMATURI

1. GENERALITATI

Acest capitol cuprinde specificatii referitoare la armaturi pt. betoane

2.STANDARDE DE REFERINTA

-STAS 43811 -80 - Otel beton rotund, neted si profil periodic

-STAS 438/2 -80 - Sarma trasa neteda ptr. beton armat
-STAS 43813 -80 - Plase sudate ptr. beton armat
-STAS 10107-90 - Calculul si alcatuirea elementelor din beton , beton armat si beton precomprimat
- PL - 86 - NoRnativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii
(BC 1/87)
- P 59-86 - Instructiuni tehnice ptr. proiectarea si folosirea armarii cu planse sudate a elementelor de
beton (BC 10/86)
- P100/92 - Normativ ptr. proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte social - culturale ,
agrozootehnice si industriale .
-C 28-83 -Instructiuni tehnice ptr. sudarea armaturilor de otel beton (BC 7183)
-C 56- 85 -Normativ ptr. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii(BC 1-2/
86)
-C 140-86 -Normativ ptr. executarea lucrarilor din beton si beton armat(BC 12/86)
3. MATERIALE
3.1. Oteluri ptr. armaturi :
Otelul ptr. beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 43811,2,3 -80
Tipurile utilizate curent in elementele de beton sunt urmatoarele:
______________________________________________________________________________
UTILIZARE
SIMBOL DOMENIUL DE a)otel beton rotund
neted
STAS 438 /1-80OB37 Armaturi de rezistenta sau constructive
b) Sarma trasa neteda ptr. beton armat
(STAS 438/2 - 80 ) STNB Armaturi de rezistenta . sau constructive
a armaturile de rezistenta numai sub forma
e de plase sau carcase sudate.
c) Otel beton cu profil periodic
(STAS 438/1 -80) PC 52 Armaturi de rezistenta la elemente cu
b betoane de clasa cel putin Bc15

PC 60 Armaturi de rezistenta la elemente cu

b betoane de clasa de cel putin BC 20.
_____________________________________________________________________________

Pentru otelurile de import este obligatorie rezistenta certificatului de calitate emis de unitatea care a
importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia
In cazul in care exista dubii asupra modului in care s-a facut echivalarea corespunzatoare au STAS
438/1,2,3-80 a parametrilor de calitate , constructorul va utiliza otelul respectiv numai pe baza
rezultatelor incercarilor de laborator cu acordul scris al proiectantului.\

4 EXECUTIA LUCRARILOR
4.1 REGULI GENERALE

4.1.1. Curatirea si indreptarea barelor sunt operatii care trebuie executate inaintea taierii si fasonarii
acestora .
La curatire se va indeparta:
-pamantul urmele de ulei , vopsea,etc
-rugina de aderenta care se desprinde prin lovirea cu ciocanul
-rugina aderenta prin frecare cu peria de sarma in zonele care urmeaza a fi sudate.Prin aceasta
indepartare a ruginii barele nu trebuie sa-si schimbe diametrul mai mult decat abaterile limita admise
de Normativul C 140-86.
- ptr. bare cu diametrul rnai mic sau egal -25 mm-0,5 mm
-ptr. baze cu diametrul mai mare ' -25 mm -0,75 mm
Otelul livrat in colaci se va indrepta inainte de taiere prin intinderea cu troliul fara a depasi alungirea
maxima de 2 mm /m cu ajutorul masinilor speciale de indreptat .

4.1.2. FASONAREA BARELOR

Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete , etichetate , in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curatirea acestora .
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri in conformitate cu plansele din proiect . In cazul
armaturilor netede , ciocul se indoaie la 180 cu raza interioara de minim 1,25 d si portiunea dreapta
de la capat de 3 d .
In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90 cu raza interioara de minim 2 d si
portiunea dreapta de la capat de 7 d
Indoirea barelor inclinate se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d
In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept , cercul de inchidere va fi de minim 2 d (d
diametrul etrierilor)
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscare lenta , fara socuri iar barele cu
diametre mai mari de 25 mm se indoaie la cald.
Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaruri sub -10° C.

4.1.3. Legarea armaturilor

- trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu sarma neagra sau prin sudura electrica prin
puncte.
Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza 2 fir de sarma , 1...... 1.5 mm diametru. Retelele de
armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari
marginale , pe intreg conturul . Restul incrucisarilor din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 in 2 in
ambele sensuri (sah)
La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor , sau cu
ciocurile agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare , cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate
numai in sah.
Barele inclinate vor legate obligatoriu primii etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii si agrafele montate
montate inclinat fata de barele longitudinale cu care se incruciseaza .

4.1.4. Plasele sudate

- Se vor folosii ca arrnaturi ptr. elemente din beton armat , monolita sau prefabricate (placi ptr.
plansee si acoperisuri etc )solicitate de regule numai de incarcari statice
Utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu prevederile Normativului C 140 - 86, P59 -86
si catalogului MIM - ISPS Buzau
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite , fara contact direct cu pamantul pe loturile de
aceleasi tipuri notate corespunzator
Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verifica prin incercari pe epruvete , precum si prin incercari
pe plase conform anexei 11 . din C 140 -86. .
4.1.5. Innadirea barelor '
- se va face in conformitate cu prevederile din proiect(vezi planse)
4.1.6. Montarea barelor
- se va face bara cu bara (bare florate) sau sub forma de subansambluri (carcase sau plase sudate).
La terrninarea montarii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitatii executiei acestora cat si a
faptului ca dupa tumarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple acestea vor fi
obligatoriu receptionate , incheieindu-se procese verbale de lucrari ascunse
a) Montarea barelor flotante , desi nu constituie un procedeu recomandabil , se utilizeaza la fundatii
grinzi , pereti si placi .
Executarea lucrarilor se vor face ingrijit ptr. a nu introduce in cofraj pamant , sau alte corpuri care ar
dauna calitatii betonului
La executarea fundatiilor pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate conf. proiectului
legandu-se intre ele si montand distantieri ptr.. asigurarea stratului de acoperire cu beton
STALPII -se realizeaza prin urmatoarele operatii : - introducerea barelor verticale si legarea lor de
mustati
ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la distanta conforrm proeictului -verificarea verticalitatii
carcasei realizate si ancorarea ei pana la reatizarea cofrajului ..-
Grinzile - se monteaza dupa executia stalpilor, respectandu-se ordinea operaiilor de mai sus:
-insemnarea pe marginea cofrajului a pozitiei etrieriloi -introducerea etrierilor in cofraj cu partea
deschisa in sus
- introducere barelor drepte de la partea inferioara a grinzilor si legarea [or -asezarea si legarea restului
barelor
-inchiderea etrierilor si legarea barelor cu sarma . PERETII
Armatura se monteaza de regula dupa ce cofrajul unei fete a fost montat .
- se realizeaza prima retea de bare (orizontale si verticale )
-se fixeaza de cofraj prin simple carlige sau dispozitive
-se realizeaza a doua retea de bare
-se fixeaza prin distantieri de prima retea si se leaga toate barele
-se monteaza al doilea panou al cofrajului
PLACILE
Se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor
-insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor
-asezarea barelor drepte si legarea lor cu sarrna de armatura a grinzilor si a centurilor
-se monteaza barele ridicate
-se aseaza deasupra arrnatura de repartitie si se leaga cu sarma Circulatia pe portiunea montata se face
pe o podina speciala.
b) Montarea carcaselor - se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat. Efectuarea
montajelor carcaselor necesita o seria de actiuni pregatitoare:
-elementele de cofraj sa fie deschise
-cofrajul sa fie curatit de murdarii, moloz rumegus zapada etc.
- verificarea dimensiunilor cofrajului
Asezarea in cofraj a carcaselor se va face cu grija ptr. a nu produce deformarea acestora sau a
cofrajului .
Montarea carcaselor ptr. stalpi se face prin legarea la partea de jos de barele fundatiei sau ale stalpului
inferior.
Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj si se aseaza cu un capat de cofraj , pe un suport iar al
doilea capat se lasa in jos pe cofraj .
Dupa aceasta se scoate suportul si se lasa intreaga caracasa , dupa care se verifica acoperirea cu beton ,
fixandu-se definitiv caracasa .
Operatiunile necesare montarii carcaselor sunt:
-prinderea carcaselor de dospozitivul de ridicat legat de carligul macaralei .
-ridicarea caracasei epre locul de montaj
-asezarea caracasei spre locul de montaj si legarea ei
-desfacerea dispozitivului de ridicat
c) Montarea plaselor sudate
Operatii prernergatoare:
-verificarea dimensionala si calificativa a plaselor
-remediera defectelor constatate
-prelucrarea propriu-zisa prin taiere , decupari , legari de bare suplimentare etc
Montarea armaturii se poate face in doua moduri
La sol -cu introducerea ulterioara in cofraj (permite realizarea cofrajului in paralele cu a armarturii).
Montarea directa in cofraj , plasa cu plasa care necesita insemnarea cu creta a pozitiei plaselor pe
cofraj.
Plasele ancorate pe reazeme se monteaza prin taierea ultimei bare transversale si introducerea
prelungirii barelor longitudinale intre etrierii reazemelor.
La realizarea armaturii cu ajutorul plaselor sudate trebuie urmarit ca :
-ultimele doua bare marginale de pe fiecare latura a plasei sa nu prezinte mai mult de 5% noduri
nesudate (fata de nr. total de noduri pe bara)si in nici un caz doua noduri alaturate nesudate
-asezarea plaselor sa se faca intr-o succesiune care sa permita fara a stanjeni montarea plaselor
urmatoare .
-innadirile prin petrecere sa fie executate corect
- sa se mentina pozitia plaselor in timpul betonarii si asigurarea grosimii stratului de acoperire cu
beton
4.1.7. Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton armat , are drept scop asigurarea
protectiei armaturilor contra coroziunii si buna conluerare a acestora cu betonul . Grosimea necesara a
stratului de beton ptr. acoperirea armaturilor se va realiza conform planselor din proiect si cu
respectarea indicativului C 140- 86 - anexa III-2.
Liontarea armatu,rilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect , asigurandu-se mentinerea
acestor pond si in timpul tumarii betonului .
La montare se vor prevedea :
-cel putin trei distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete
-cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp
-cel putin un distantier la fiecare doi metri liniar de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe
randuri .
Distantierii pot fi confectionati din mase plastice sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma , ptr.
a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor din otel beton .
Ptr. mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi capre din otel
beton sprijinite pe cofraj si dispuse intre ele la distanta maxima 1 m (1 buc /mp)
Praznurile si placutele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura de armatura elementului ,
sau vor fi legate cu sarma , asigurandu-se mentinerea pozitiei carcaselor in timpul turnarii betonului.
4.1.8. Inlocuirea armaturilor se poate efectua in cazul in care nu se dispune de sortimentul si
diametrele prevazute in proiect cu respectarea urmatoarelor conditii :
-adaptarea altor diametre , de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfel incat aria armaturii sa
rezulte egala cu cel mult de 5% mai mare decat cea din proiect.
-in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi , diarnetrul mai mare decat cel prevazut in proiect , dar
fara a se schimba tipul de otel
distante minime si respectiv maxime , rezultate intre bare precum si diametrele minime adaptate
trebuie sa indeplineasca prescriptiile din proiect , precum si prescriptiile indici C 140 -85 tabel W 2.2.
-inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect se va efectua pe baza
datelor prevazute de proiectant .
4.1.9. Executarea lucrarilor de armaturi pe timp firiguros :(15 noiembrie -15 martie )
In afara masurilor generale care se iau pe santier ptr. lucrarile de armatura , se vor avea in vedere
urmatoarele masuri speciale :
-depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatiile acoperite disponibile , iar in cazut ca
acestea nu exista , se vor proteja cu prelate, folii , etc .
-barele pe suprafata carora s-a format gheata , trebuie curatate inainte de prelucrare (ciocanire cu
coican de lemn , jet de apa fierbinte , sare sau abur cald)
Este intezisa dezghetarea cu ajutorul flacarii.
-fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive folosind spatii inchise
-la fundatii . montarea armaturilor se va face numai cu putin inainte de turnarea betonului
-portiunile de armatura care raman afara dupa tumarea betonului se vor proteja
- in cazul in care sunt necesare suduri , acestea nu vor fi executate la temperaturi de -5 C decat cu
incalzirea barelor la 40-50 C
-nu se admite sudarea in locuri neacoperite pe timp de ploaie sau ninsoare
-legaturile de bare , plase sau carcasa care trebuie ridicate in vederea montarii , se vor curata de zapada
sau gheta .
-cablurile de ridicare vor fi deasemenea curatate de zapada sau gheta ptr, depistarea eventualelor sarme
rupte
-ptr. asigurarea bunei functionari a utilajelor de debitat , fasonat , actionate de motoare electrice se vor
lua masuri de protejare a motoarelor impotriva interperiilor, se va verifica consistenta unsorii in legare,
se va sufla cu aer sub presiune la colector si bobinaj ptr. eliminarea prafului sau a umezelii.
Se recomanda prin organizare sa nu se programeze in perioada friguroasa lucrari a caror protectie
impotriva inghetului este dificila sau costisitoare.

5. ABATERI LIMITA LA ARMATURI PTR. BETON ARMAT :

-!a lungimi partiale si la lungimi totafe fata de proiect
-sub 1 m +- 5mm
- intre 1-10m +- 20 mm
-peste 10 m +- 30 mm
-lungimea de petrecere a barelor la inadirea prin suprapunere (fata de prevederile proiectului sau a
prescriptiilor tehnice) +- 3d
-la pozitia inadirilor (fata de proiect) -50 mm
-distanta intre axele barelor (fara de proiect si prescriptiile tehnice) la grinzi si stalpi +- 3mm
la placi si pereti +- 5mm
intre etrieri si pasul fretelor +-10mm
La grosimea stratului de beton de protectie (fata de proiect si prescriptiile tehnice )
-la placi+-2 mm
-la grinzi , stalpi , pereti +-3mm
-la fundatii si alte elemente masive +-3mm
La imbinari si intariri sudate : conform instructiunilor tehnice C 28-83 .
6. CONDITII DE CALITATE, VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRARILOR DE ARMATURI :,
Verificarile trebuie efectuate de catre beneficiar, executant si proiectant si trebuie sa se refere la toate
aspectele lucrarii si anume :
-numarul diametrul si pozitia barelor in diferite sectiuni transversale , caracteristice elementului de
structura
-distanta intre etrieri , diametrul acestora si modul lor de fixare .
-lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente
care se toarna ulterior (mustati)
-lungimi de petrecere la innadiri -calitatetea sudurilor
-numarul si calitatea legaturilor dintre bare
-dispositive de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii (capre . distantieri ) -modul de
asigurare al grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii
-pozitia , modul de fixare si dimensiunile pieselor.
Aceste elemente se consemneaza cronologic in REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PTR.
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie , inainte de incheierea procesului verbal referitor la
faza precedenta , daca aceasta devine o lucrare ascunsa .
Valabilitatea procesului verbal de lucrari ascunse este de 7 zile , daca in acest timp nu s-au executat
betonarile , trebuie refacut procesul verbal .
Registrul constituie un document oficial si ca atare se numeroteaza si se parafeaza de catre directotul
intreprinderilor de executie sau imputernicitului sau .
Este obligatorie complectarea cu cerneala a tuturor rubricilor iar ruperea foilor sau stersaturile sunt
interzise . Registrul va fi vizat de catre organele de control tehnic ale intreprinderii executante si ale
beneficiarului , ale forurilor tutelare si de catre proiectant .
Scopul procesului verbal de lucrari ascunse este de a consemna calitatea lucrarilor si conformitatea lor
cu proiectul si prescriptiile tehnice in vigoare (inclusiv abaterile admisibile ) Remedierile defectiunilor
sau ale abaterilor mai mari decat cele admisibile se vor efectua numai cu avizul scris al beneficiarului
si al proiectantului .
Dupa executarea remedierilor se va intocmi un proces verbal de lucrari ascunse .
7. MASURATOARE SI DECONTARE
Armaturile se deconteaza si se masoara in kilograme conform cu plansele din proiect.

Intocmit,
Ing. Marza Nicolae

CAIET DE SARCINI
CAP. CD – ZIDARIE

(Conform liste de cantitati de lucrari si confom plan subsol, parter, etaj current si sectiune )
1./ GENERALITATI
1.1 Prevederile acestui capitol se refera la zidariile peretilor ce intra in componenta obiectelor si care
se executa din caramizi pline si blocuri ceramice cu goluri verticale si orizontale , blocuri din beton cu
agregate usoare , blocuri si placi din beton celular autoclavizat , caramizi presate din sticla etc.

2./ STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

2.1 STAS 10109/82 Lucrari de zidarie , calcul si alcatuirea elementelor ;
2.2 STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuieli ;
2.3. STAS 438/1-80 Otel beton laminat la cald , marci si conditii generale de cal itate
2.4. STAS 6472 /3-80 Fizica constructiilor termotehnica , calculul termotehnic al elementelor de
inchidere al cladirilor
2.5. STAS 679313-80 Constructii civile industriale si agrozootehnice , cosuri , canale de fum
ptr, focare obisnuite ptr. constructii civile
2.6.STAS 457-80 Caramizi pline
2.7.STAS 8187/2-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale
2.8.STAS 8560-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale
2.9.STAS 6029-80 Blocuri mici de beton cu agregate usoare
2.10 STAS 7344-70 Beton celular autoclavizat . Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice
2.11 STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate.
2.12 STAS 10832-80 Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate
2.13 STAS 2634-80 Mortare obisnuite ptr. zidarie si tencuieli . Metode de incercari
2.14 STAS 11554-80 Profile U din sticla .
2.15 STAS 10690-80 Caramizi presate din sticla cu goluri
2.16 STAS 2863/1,2-76 Piese presate din sticla ptr. constructii
2.17 STAS 5185/1-80 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate
2.18 STAS 130-76 Produse refractare.Clasificare
2.19 STAS 131-78 Caramizi de format rectangular si pana . Forme si dimensiuni..
2.20 STAS 6250-74 Produse refractare . Umeri ptr, bolta . Forme si dimensiuni
2.21 STAS 137-74 Produse refractare sticlo aluminoase de uz general . Conditii tehnice de
calitate
2.22 P2 -85 Normativ privind alcatuirea calculului si executia structurii din zidarie
2.23 P 104-83 Instructiuni tehnice ptr. proiectarea si executarea peretilor si acoperisurilor din
eelemente din beton celular autoclavizat
2.24 C14 -82 Normativul ptr. folosirea blocurilor din beton cu agregate usoare la lucrari de zidarie
2.25 P100-81 Normativ ptr. proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte , social culturale
agrozootehnice si culturale
2.26 C17 -82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarului de zidarie si
tencuiala
2.27 . Normativ ptr. executarea lucrarilor din beton si beton armat
2.28 P118-83 Normele tehnice de proiectare si realizare a constructiilor ptr. protectia la actiune
focului
2.29 C56-85 Normativ ptr, verificarea calitatii lucrarilor de constructii , instalatii aferente
2.30 NTR 9059 -80 Fasii ceramice cu goluri orizontale
2.31 Ord. nr. 9/N/15.03.93 Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii.

3/ MOSTRE, TESTE, VERIFICARI PROBE SI STANDARDE,CARE TREBUIESC RESPECTATE

3.1.Materialele care intra in alcatuirea zidariilor trebuie sa indeplineasca conditiile de mare '
dimensiune si calitate prevazute in proiectul tehnic si sa corespunda standardelor si normativelor
mentionate mai sus .
3.2 Pentru orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul . Toate elementele se executa din
materiale aprobate .

4/ MATERIALE SI PRODUSE
4.1 Caramizi pline STAS 457-80 ptr. executia zidurilor antifoc, cosuri de fum si realizarea protectiei
hidroizolatiei verticale .
4.2 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri cu goluri verticale STAS 5185/2 –80
4.3 Caramizi si blocuri ceramice cu goluri orizontale la peretii importanti
4.4 Blocuri mici din beton cu agregate usoare STAS 6029-80.
4.5.Blocuri ptr. zidarie din beton celular autoclavizat GBN 35 , GBN 50, STAS 1083
4.6.Mortare pentru executarea zidariei marca M25 Z,M 10 Z, ptr, zidarie obisnuita din caramida sau
inlocuitori BCA M100Z ptr. zidarii speciale la cosuri de fum izolate si zidarii traforate ptr. parapete
STAS 1030 -85 .
4.7 Armaturi de rezistenta la zidarii armate, OB 37 si PC 52 -STAS 438/1-80.
4.8. Armaturi constructive (care nu rezulta printr-un calcul de rezistenta : OB 37 si OB 30 STAS
438/1, STNS, STAS 438/2-80).
4.9. Beton marca minima B 150 in elemente in beton iglobate in zidarii (centuri, buiandrugi, stalpisori)
STAS 3622-79

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

5.1. Elementele de zidarie se livreaza in pachete balotate sau in pachete paletizate. Elemente armate
din BCA se livreaza in pachete acoperite cu material impermeabile, care nu pateaza balotate si cu
muchiile protejate cu coltare de carton sau material plasticin conf. cu STAS 10832-76. Elementele
nearmate se livreaza in pachete paletizate sau in pachete balotate. Pachetele poletizate vor fi acoperite
cu un material impermeabil care nu pateaza, vor fi balotate si vor a-a muchiile protejate cu coltare de
carton sau material plastic in conf. cu STAS 10833-8.
Se interzice scoaterea materialului de protectie impermeabil cu care se livreaza pachetele din fabrica
pana in momentul punerii in opera a materialelor.
5.2. Descarcarea si incarcarea elementelor din mijloacele de transport auto si caile feroviare alte
manipulari se fac cu macarale echipate cu dispozitive corespunzatoare .
Descarcarea si incarcarea elementelor din in mijloacele de transport se pot face si cu motostivuitoare
echipate cu furca.
5.3. Manipularea incarcarea si descarcarea prin basculare este interzisa .
5.4. Depozitarea elementelor se face la obiect in cadrul fiecarei travei , in care materialul urmeaza a fi
pus in opera , pe terenuri orizontale zone ferite de posibilitatea de acumulare a apelor meteorice.
-Se interzice depozitarea pachetelor de elemente armate pe o inaltime mai are de 2,4 m . -Se interzice
depozitarea suprapusa a pachetelor paletizate .
-In depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzatoare se admite depozitarea pachetelor pe o
inaltime maxima de 3,5 m
-Depozitarea caramizilor si a blocurilor mici din beton cu agregate usoare se va face in stiva de cel
mult 1,5 m inaltime
-Depozitarea pe planseu se va stabili de constructor in raport cu capacitatea portanta a acestuia in
momentul depozitarii,
-Se interzice montarea pe planseu a elementelor suprapuse .
5.5 Transportul elementelor pe santier se va face cu remorci tractante , trailere si alte mijloace de
transport corespunzatoare.
5.6 Transportul mortarelor se face cu utilaje in functie de gradul de mecanizare a santierelor , de locul
de amplasare a instalatiei de preparare a mortarufui ,, de distatele si nivelurile la care urmeaza a se
face transportul.
-transportul pe orizontala , ptr. distante mici, se face cu roaba , tomberoane , dumpere pitice,. bene sau
pompe , iar pe distantele mari de la statia de preparare pana la punctul de punere in lucrare, transportul
se face cu autocamioane, bene speciale sau autoagitatoare. -Transportul pe verticala se face cu
macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate , pe sol .
Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport sunt urmatoarele :
- sa fie etanse
-se fie curate (fara mortar vechi aderent)
-sa permita fara eforturi golirea totala si rapida Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate :
- la sfarsitul schimbului de lucru
-la fiecare intrerupere a transportului mai mare de doua ore Descarcarea mortarului din autobasculanta
sau autoagitatoare se face in: a)dispozitive asezate la nivelul solului , prin bascularea mortarutui in :
-buncarul de transfer din care la randul sau prin basculare se incarca in pompe, bene speciale ptr.
transportul pe verticala sau in tomberoane basculante
-lazi de primire , de unde se imparte in galeti ce urmeaza a fi transportate in dispozitive speciale de
agatare , tip candelabru.
b)dispozitive asezate sub nivelut solului sau autocamionului (ex_ bene speciale , asezate in gropi
prevazute cu rama de ghidaj a mortarului sau in bene speciale la nivelul solului sub rampe pe care vin
autobasculante .)
Esta interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant.
Durata maxima de transport va fi apreciata , incat transportul si punerea in lucru a mortarelor sa se
faca :
- in maxim 10 ore de la preparare , ptr. mortarele de ciment sau ciment - var fara intarzietor
-in maxim l6 ore de la preparare , ptr. mortarele de ciment sau ciment -var cu intarzietor Punerea in
opera a mortarelor se va face conf. normativelor in vigoare ptr. executarea zidariilor si tencuielilor.

6/ EXECUTIA LUCRARILOR
6.1 OPERATlUNI PREGATITOARE
6.1.1. Dimensiunile , marca si calitatea caramizilor,precum si marca mortarului de zidarie vor fi
obligatoriu cele prevazute in proiect . Compozitia mortarului va fi cea aratata in STAS 1030-85 si in
instructiunile tehnice C 17-82
6.1.2 Consistenta mortarului , determinata cu conul etalon ptr zidaria din caramizi pline va fi de 7..8
cm.
6.1.3. Caramizile inainte de punerea lor in lucrare , se vor uda bine cu apa . Pe timp de arsita udarea
trebue facuta mai abundent .
6.1.4. Inainte de inceperea lucrarilor, personalul de executie va fi instruit ptr.cunoasterea
particularitatilor, elementelor a sculelor si dispozitivelor de lucru , a materialelor auxiliare si a
conditiilor specifice lucrarilor respective.
6.1.5. Se inrtezice punerea in opera a elementelor fara scule si dispozitivele si materialele auxiliare
specifice prezentate in instnuctiunile tehnice .
6.1.6. Inainte de punerea in opera constructorul este obligat a verifica prin sondaj , calitatea
elementelor in ceea ce priveste aspectul , dimensiunile si capacitatea portanta , in conf. cu regulile de
verificare prevazutein STAS 10832-76; STAS 10833 -80;
6.1.7. Se vor verifica certificatele de calitate si marcarea pachetelor de elemente in vederea respectarii
proiectului de executie a lucrarilor.
6.1.8. In cazul elementelor de BCA aduse pe santier cu degradari constructorul este obligat sa ceara
verificarea caracteristicilor fizico -mecanice ale betonului celular autoclavizat in conf. cu regulile de
verificare si conditiile de calitate din STAS 7344 - 78 ; STAS 8036-81 de catre un laborator de
incercari . se interzice montarea elementelor care au dat rezultate necorespunzatoare la aceste
verificari.
6.1.9.Montarea elementelor de zidarie, se va incepe dupa hidroizolarea soclului si dupa montarea
elementelor structurii de rezistenta si executarea imbinarilor elementelor de structura , acolo unde este
cazul.

6.2. CONDITII CLIMATICE

6.2.1. In cazul executarii lucrarilor pe timp friguros se vor lua masuri prevazute in Normativul ptr.
realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente Indicativ C 16 –84.
6.2.2. Se interzice montarea si repararea elementelor din BCA pe timp de ploaie, zapada sau
temperaturi sub +5 C , in cazul folosirii mortarelor cu aracet CIC
6.2.3. Lucrarife de zidarie refractara trebuie sa se execute la temperatura mediului inconjurator. ptr. a fi
ferite de actiunea inghetului.

6.3. DESCRIEREA LUCRARILOR

6.3.1 La zidaria de caramizi pline si cu goluri verticale , rosturile orizontale si verticale vor fi umplute
cu mortar dar lasandu-se neumplute pe o adancime de 1.. 1,5 cm de la fata exterioara a zidului La
zidaria dim blocuri cu goluri orizontale , rosturile orizontale vor fi umplute cu mortar ca la zidaria din
caramizipline cu goluri verticale . Ptr. realizarea rosturilor verticale , mortarul se va aplica cu mistria
numai pe portiunile marginale ale blocurilor cu goluri orizontale inguste.
6.3.2 Orizontalitatea randurilor de caramizi sau blocuri se obtine utilizand rigle de lemn sau metal
gradate la intervale egale cu inaltimea randurilor de zidarie . Riglele se fixeaza la colturile zidariei .
Verificarea orizontalitatii se va face cu o sfoara de trasat bine intinsa intre aceste rigle
6.3.3.Intreruperea executiei in zidarie se face in trepte , fiind interzisa intreruperea cu stropi
6.3.4. Legaturile intre ziduri la colturi , intersectii si ramificatii se face altemativ , in functie de tipul de
caramizi si blocuri ceramice utilizate si anume :primul rand de caramizi se dace continuu la unul de
ziduri se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei . Randul al doilea de la cel de-al doilea zid
se face continuu , intrerupand pe cel de la primul zid , s.a.m.d. taierea caramizilor pline sau cu goluri
verticale necesare ptr. realizarea legaturilor la colturi , intersectii ,ramificatii , etc. se va face cu
ciocanul de zidarie bine ascutit sau cu o unealta e(ectrica sau cu disc abraziv . La zidaria din blocuri cu
goluri orizontale se folosesc jumatati de blocuri care se livreaza odata cu cele intregi sau caramizi cu
goluri verticale . Se interzice taierea blocurior cu ciocanul.
6.3.5. Ultimul rand al zidariei , peste care urmeaza sa se monteze elementele prefabricate , se va
executa cu caramizi asezate in lung.
6.3.6. Ancorarea zidariei de umplutura de strctura cladirii (stalpi sau diafragme de beton armat ) se
face fie cu ajutorul mustatilor de otel beton , fie cu agrafe fixate pe bolturi impuscate cu pistolul
conform prevederilor mai sus aratate . Inainte de executarea zidariei de umplutura , pe suprafetele
respective; ale stalpilor sau diafragmelor se va aplica un sprit de mortar de ciment iar rostul vertical
dintre zidarie si elementul de structura va fi umplut complet cu mortar.
6.3.7. La executarea zidariei armate se va acorda o atentie deosebita pozitionarii corecte a barelor de
armatura si realizarii grosimii necesare a mortarului de acoperire a armaturii in rosturile orizontale .
6.3.8. La executarea zidariei complexe, in cazul in care armatura stalpisorilor se realizeaza din carcase
prefabricate (in cazul curent ) acestea se vor monta inainte de executarea zidariei legandu-le de
mustatile nivelului inferior. Pe masura executarii zidariei , in rosturile orizontale ale acesteia se aseaza
barele orizontale de legatura cu stalpisorii, inglobandu-le mortar marca 50, obtinut cand este cazul prin
imbogatirea locala a dozajului de ciment . Rosturile zidariei din dreptul stalpisorilor se lasa neumplute
cu mortar pe o adancime de cca 2cm ptr. realizarea unei legaturi cat mai bune cu stalpisorii. Tumarea
betonului se face in straturi cu inaltimea de cca 1 m dupa udarea prealabila a zidariei si cofrajului cu
ciocanul.
6.3.9. La zidurile cu grosime de cel putin o caramida , se vor zidi de o parte si de alta a golului cate 3
ghermele la fiecare gol de usa si cate 2 ghermele la fiecare gol de fereastra . Ghermelele din lemn vor
fi impregnate cu carbonuleum sau cufundate de 2..3 ori intr-o baie de bitum fierbinte.
6.3.10 . Rosturile zidariei cosurilor se vor tese la fiecare rand si vor fi complet umplute folosindu-se
mortar din aceeasi marca ca la zidaria peretilor.Se vor monta numai olane si tuburi de beton care nu
prezinta defecte Executia va fi ingrijita , astfel ca suprafata interioara a cosului sa fie neteda . Cosurile
pe portiunea din interiorul cladirilor se vor tencui si se vor spoi cu var. La executarea cosurilor se va
tine seama si de prevederife STAS 6793-82 , `Constructii civile industriale si agrozootehnice " Cosuri ,
canale de fum , ptr. focare obisnuite la constructii civile . "Prescriptii generale " precum si de
prevederile mai sus aratate .
6.3.11. Zidaria aparenta se va executa cu caramizi de calitate A. Rosturile vor fi drepte , paralele si de
grosime egala . In acest scop se va utiliza o rigla de otel de grosimea rostului , care se aseaza pe
marginea randului de zidarie imediat inferior, celui care se executa . Rostuirea se face cu mortarul
prevazut in proiect si se va fugui cu fierul de rostuit . Mortarul scurs pe fatada si petele lasate de acesta
se vor indeparta cu acizi diluati si se_ vor spala bine cu apa .
6.3.12. Placarea diafragmelor de beton armat cu caramizi sau blocuri ceramice, se va executa intre
centurile de beton armat scoase in consola in dreptul planselor . Spatiul dintre zidarie si diafragma (de
1..2. cm ) se va umple bine cu mortar odata cu executarea zidariei . In zone seismice de grad 7,8si 9
placajul va fi ancorat de diafragma cu bare de otel beton (inglobate in rosturi orizontale)Ancorarea se
face cu mustati O 6 mm avand lungimea de cca 30 cm , scoase din diafragma sau fixate cu ajutorul
bolturilor impuscate . Mustatile se vor prevedea la intervale de cate 90 cm pe orizontala si 60 cm pe
verticala si se vor indoi in dreptul rosturilor orizontale inglobandu-se in mortar. Armarea rosturilor
orizontale ale zidariei se va face pe toata lungimea lor cu bare de otel beton O 6 -8 mm , la intrevale de
cate 60 cm pe inaltime . Barele se vor ancora la intervale de cate 90cm de mustatile scoase din
diafragmele transversale sau din stalp.
6.3.13. Obiectele sanitare care se monteaza pe zidarie din caramida si blocuri cu goluri orizontale se
vorfixa dibluri de lemn care se prevad in goluri executatecu ajutorul unei freze sau cu o dalta subtire
cu lama de 5mm bine ascutita .
6.3.14. Fixarea tamplariei , a obiectelor si conductelor instalatiilor sanitare si a conductorilor electrici
se va face dupa intarirea mortarului adeziv din rosturile dintre elementele din b.c.a. Tamplaria
obiectelor sanitare care se prind de pereti se vor fixa cu suruburi ptr. lemn prevazute cu dibluri din
material plastic.
6.3.15 Elemente nearmate din b.c.a.
Executarea zidariilor din blocuri si placi din b.c.a. se va face conform anexei 6, precum si prevederile
din STAS 10509- 82 °.Lucrari de zidarie . Calculul si alcatuirea elementelor " 6.3.16. La zidariile din
blocuri si placi b.c.a. se va tine seama si de prevederile STAS 10109 -82 Zidaria se executa din blocuri
sau placi intregi si fractiuni si blocuri sau placi , care se obtine prin taierea celor intregi cu fierastraul
special din trusa ptr. lucrari de zidarie . Se interzice inlocuirea partiala a blocurilo din b.c.a. cu
caramizi la pereti exteriori .
Teserea zidariei se face obligatoriu la fiecare rand. Pe inaltimea zidariei rosturile verticale vor fi
decalate cu 1/2 pana la 1/4 din bloc.
Colturile si ramificatiile peretilor din blocuri se vor realiza prin tesere . Legaturile dintre peretii
portanti longitudinali si transversali se vor realiza obligatoriu prin tesere , in trepte . Succesiunea
etapelor in care se executa zidaria pe inaltimea unui nivel se va stabilii astfe! ca sa se asigure
posibilitatea realizarii teserii in trepte .
Imbinarea peretilor cu inaltime de asize diferite se va face conf. instructiunilor tehnice C 126-75 .
Zidaria neportanta de umplutura se va ancora de structura . Ancorarea se va face cu ancora din tabla de
1 mm grosime sau de otel beton 0 6 mm.

6.4. ABATERI TOLERANTE SI VERIFICARILE ACESTORA

6.4.1 Verificarea calitatii zidariilor se face pe tot timpul executiei lucrarilor conf. prevederilor cap. 4
din NORMATIVUL C 56-80. Rezultatul tuturor verificarilor care se refera la zidarii portante ce
urmeaza a se tencui sau care au rol de izolare termica sau fonica, se inscrie in procesele verbale de
lucrari ascunse .
6.4.2. Verificarile se fac vizual si prin masuratori.
6.4.3. Controlul asupra calitatii materialelor in momentul punerii in opera s-au constatat urmatoarele :
a) Zidarii
-Se va examina starea suprafetelor caramizilor, blocurilor, caramizilor de sticla , interzicandu-se
folosirea celor acoperite de praf , impuritati sau gheata ;
-Se va verifica , in special pe timp calduros, daca se uda caramizile inainte de punerea in opera -Pe
masura executarii lucrarilor, se va verifica daca procentul de fractiuni de caramizi fata de cele intregi
nu depasesc limita maxima de 15 %.
-Se va examina starea suprafetelor caramizilor si blocurilor refractare , interzicandu-se folosirea celor
cu stirbituri sau colturi rupte .
-Se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezitice (foarte hidroscopice )
interzicandu-se utilizarea acelor caramizi care au devenit friabile prin depozitare necorespunzatoare.
-Prin masuratori cu conul etalon , se va verifica la fiecare pct. de lucru si la fiecare sarja de mortar cat
mai frecvent daca consistenta mortarului de zidarie se inscrie in limitele prevazute de normativele P2
-85 ; C 14 -82 si in instructiunile tehnice P104 -83 ;
-8..13cm la zidarie din caramizi pline si blocuri din beton cu agregate grele sau usoare .
-7..8 cm la zidaria din caramizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale .
-10..11 cm la zidaria din blocuri mici si placi de beton celular autoclavizat .
-4..5 cm la zidaria din caramizi de sticla.
-Ghermelele se vor examina bucata cu bucata, verificandu-se forma , dimensiunile lor, protectia
impotriva umiditatii , conform prevederilor din Norm. P2 -85.

b) Peretii
- Se va examina starea suprafetelor fasiilor de beton celular autoclavizat , profilelor U din sticla
interzicandu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritati.
-La profilele U din sticla se va verifica daca lungimea acestora corespunde proiectului de executie .
-Ghermelele se vor verifica bucata cu bucata, verificandu-se borna , dimensiunile lor si protectia
impotriva umiditatii .
-Executarea zidariilor si peretilor nu va putea incepe decat numai dupa ce se vor fi verificate existenta
proceselor verbale de lucrari ascunse, care sa ateste ca suportul peste care se executa zidaria
corespunde prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice respective. Verificarea calitatii executei
zidurilor consta in urmatoarele :
-prin masuratori la fiecare zid se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand, astfel ca
suprapunerea caramizilor din doua randuri succesive pe inaltime sa se faca pe minimum 1/4/ caramida
in lungul zidului si 1/2/ caramida pe grosime :la blocurile ceramice din beton cu agregate usoare
celular autoclavizat se va verifica daca rosturile verticale sunt tesute la fiecare rand ca suprapunerea
blocurilor sa se face pa 1/2 bloc.
-la zidaria executata la placi din beton celular autoclavizat se va verifica daca teserea verticala s-a
facut la fiecare rand , iar suprapunerea placilor s-a facut pa 1/2 placa ;
-la caramizile presate din sticla se va verifica pozitionarea armaturilor verticale si orizontale astfel
incat grosimea rosturilor sa nu depaseasca 8..10 mm ;rosturile verticale la zidarie din caramizi de sticla
nu sunt tesute ca in cazul zidariilor obisnuite .
-se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidariei prin masurarea a 5.. 20 rosturi la
fiecare zid ; media aritmetica a masuratorilor facute cu precizie de 1 mm trebuie sa se inscrie in
limitele abaterilor admisibile.
-vizual se va verfica in toate zidurile daca toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute complet
cu mortar cu exceptia adancimii de 1...15 cm de la fetele vazute ale zidariei , nu se admit rosturi
neumplute.
-orizontalitatea randurilor de zidarie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate
zidurile .
-modul de realizare a legaturilor zidariilor se va aplica la toate colturile , ramificatiile si intersectiile ,
asigurandu-se executarea lor conf. co prevederile din Norm. P2 -85 si instructiunile tehnice C190- 79
si C198- 79 ;
-grosimea zidariilor se va verifica la fiecare zid in parte . verificarea grosimii zidariei se va face prin
masurarea cu precizie de 1 mm a distantei pe orizontala dintre doua dreptare aplicate pe ambele fete
ale zidului . Masurarea grosimii se face la trei inaltimi sau puncte diferite ale zidului iar media
aritmetica a rezultatelor se compara cu grosimea prevazuta in proiect. '
-verificarea zidariei (suprafetelorsi muchiilor ) se verificacu ajutorul firului de plumb si dreptarului cu
lungimea de cca 2,5 m. Verificarea se face in cate trei puncte pe inaltime la fiecare zid .
-planeitatea suprafetelor si rectilinitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a
unui dreptar cu lungime de cca 2,5 m si prin masurarea cu precizia de 1 mm , a distantei dintre rigla si
suprafata sau muchia respectiva . Verificarea se face pe toate zidurile . Lungimea si inaltimea tuturor
zidurifor, , dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verifica prin masurarea direct cu
ruleta sau cu metrul . Media a trei masuratori se compara cu dimensiunile din proiect.

6.3.5.La zidaria armata se mai verifica urmatoarele :

-daca armarea zidariei sau plasei sudate prin puncte se face in sectiunile prevazute in proiect -prin
masuratori cu precizie de 1 mm , se va verifica grosimea rosturilor orizontale tinand seama ca aceasta
trebuie sa fie egala cu cel putin cu suma grosimilor a doua bare plus 4mm ; totodata se va controla
daca stratul de mortar de acoperire a armaturii in dreptul rosturilor este de ciment si are cel putin 2 cm
grosime .
6.3.6. La zidaria complexa , definita conf. Normativului C126 -75 se va verifica la fiecare stalpisor de
beton armat urmatoarele :
-trasarea pozitiei stalpisorilor ;
-sortimentul si diametrul armaturilor ;
-dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidarie (atunci cand acestia sunt prevazuti in proiect ',
-pozitionarea corecta pe inaltimea zidariei a armaturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaza
legatura dintre stalpisori si zidarie .
-cofrarea si betonarea stalpisorilor
6.3.7. La zidaria mixta definitia conf. normativului P2-85 pe langa cele aratate se va acorda o atentie
deosebita realizarii tuturor legaturilor dintre zidul de caramida si cele de beton , in acest scop se va
verifica daca la fiecare al patrulea rand se aseaza o caramida la maximum 1 mm in lungul zidului , cu
altemarea caramizilor pe inaltimea acestuia , totodata se va controla daca cel putin 1 m pe inaltime se
executa un rand continuu de legaturi in caramizi asezate transversal .
6.3.8. La zidaria de umplutura si la lucrarile de placre a fatadelor cu placi de b.c.a. verificari! constau
din urmatoarele :
-se va verifica daca ancorarea zidariei si a placajelor de stalpi si diafragme se executa conform
prevederilor proiectului in ceea ce priveste diametrele si nr. barelor de ancorare sau dimensiunile
platbandelorm in care se face ancorarea , modul de fixare a ancor.ajelor de elemente de beton armat ;
- sa se verifice vizual daca zidaria a fost bine impanata intre plansee iar rosturile verticale dintre
zidarie si stalpi sau diafragme , sunt umplute complect cu mortar; se va controla daca suprafetele
staipilor sau diafragmele de beton care vine in contact cu zidaria se ancoreaza cu mortar de ciment.
6.3.9. La zidaria refractara , pe langa cele aratate se vor verifica urmatoarele :
-modul de realizare a cheilor de la bolti (nu este indicata folosirea cheilor cu grosimi prea mari in
partea inferioara ) -
-impanarea captuselii cosurilor de fum in struciura de rezistenta , tronsonarea izolatiei termice catre
captuseala si cos precum si etansarea rosturilor cu snur de azbest in dreptul consolelor ;
-modul de realizare a zidariei canalelor de fum independent de captuseala cosurifor, , etansarea
facandu-se cu snur de azbest.
6.3.10 Rezultatele tuturor verificarilor prevazute in acest capitol si care se refera la zidari portante,
ce urmeaza a se tencui se inscriu in procese verbale de lucrari ascinse . De asemenea s einscriu in
procese verbale de lucrari ascunse , rezultatele verificarilor care au rol de izolare termica sau fonica.

6.4. ABATERI LIMITA

Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale in vigoare sunt
conf. tabelului :

NR. CARACTERISTICILE ZIDARIILOR SI ABARERI

OBSER_VATII
crt. PERETILOR LIMITA IN MM
La zidurile cu
La dimensiunile zidurilor la grosimea de materiale provenite din
1. demolari abarerile
executie a zidurilor
limita se port majora
cu 50 %
a din caramizi si bfocuri ceramice
-ziduri cu rosimea 63mm +-3
- ziduri cu rosimea 90 mm +-4
- ziduri cu rosimea 115 mm +4: -6
- ziduri cu rosimea 140 mm +4; -6 -
- ziduri cu grosimea 240 mm +6-1-8
- ziduri cu rosimea 240mm +-10
b) din blocuri mici debeton cu agregate
usoare
-ziduri cu rosimea 240 mm +-4
-ziduri cu rosimea 290 mm +-5
-ziduri cu rosimea 240 mm +-10
c) din blocuri mici, fasii si placi din beton
celular autoclavizat ,
-ziduri cu grosimea 126mm 4
-ziduri cu grosimea 190 mm 5
-ziduri cu grosimea 240 mm 8
d) din caramizi presate din sticla
-ziduri cu grosimea 80 mm +-2
-ziduri cu grosimea 40 mm +-2
e) din profile de sticia U inchis si deschis
-ziduri cu grosimea 40 mm
2. La goluri
a) ptr. zidarii din caramizi blocuri ceramice
si din blocuri mici din beton cu agregate
usoare
-cu dimensiunea goluri 100 cm +-10
- cu dimensiunea goluri este 10 cm +- 20; -10
b) pentru ziduri din blocuri mici din placi si
fasii de beton celular autoclavizat
c )din caramizi presate din sticla +-20
d) din profile de sticla U inchis si deschis +-20
3. La dimensiunile in plan ale incaperilor
-cu latura inca erii 300 cm _
 - cu latura incaperii este 300
4. La dimensiunile partiate in plan +-20
(nise,spaleti,etc.)
La dimensiunile in plan ale intregii Cu conditia ca
5. +-50
cladiri denivelarea unui

planseu sa nu

depaseasca 15 mm.

6. La dimensiunile verticale :

a) ptr. ziduri din caramizi din blocuri

ceramice si din blocuri mici din beton cu

agregate usoare

-pentru un etaj +-20

- pentru intrea a cladire cu max. 5 niveluri +- 50; - 20

b) ptr. ziduri din blocuri mici si din placi de

beton celular autoclavizat "

- ptr. un etai +-20

-ptr. intreaga cladire (cu doua niveluri ) +-30

executata din blocuri mici

c) din caramizi presate din sticla

- ptr. un etaj +-20

- ptr. intreaga cladire +-30

d) din profile de sticla U inchis si deschis _

- ptr. un etaj +-20 _

- ptr. intreaga cladire +-30

La stalpi portanti cu
La dimensiunea rosturilor dintre sectiunea 0,1 m p abaterile
7. +-5
caramizi , blocuri sau placi limita se micsoreaza cu 50
%

- rosturi orizontale -2
 - rosturi verticale +5; -2

- pentru ziduri aparente +-2

maxim 10 mm ptr. o
8. La suprafete si muchii
camera

- ptr. ziduri portante 3 mm / m

- ptr. ziduri neportante 5 mm/ m

- ptr. ziduri aparente portante si neportante 2 mm / m

cel mult 20 mm pe
b) rectilinitatea muchiilor lungimea neintrerupta
a zidului

- ptr. ziduri portante 2 mm / m

- ptr. ziduri neportante 4 mm/ m _

cel mult 10 mm pe
- ptr. ziduri aparente portante si neportante 1 mm / m lungimea neintrerupta
a zidului

cel mult 10 mm pe etaj

c) la verticalitatea suprafetelor si muchiilor si 30 mm pe intreaga
inaltime a cladirii

- ptr. ziduri portante 3 mm / m

cel mult 10 mm pe etaj

- ptr. ziduri neportante 6 mm/ m
mm pe etaj

cel mult 5 mm pe etaj

si cel mult 20 mm pe
- ptr. ziduri aparente portante si neportante 2 mm / m
intreaga inaltime a
cladirii
 Abateri fata de orizontala, a cel mult 15 mm pe
9. suprafetelor superioare ale fiecarui toata lungimea
rand de caramizi sau blocuri neintrerupta a zidului

a) ptr. ziduri din caramizi din blocuri

' ceramice si din blocuri mici de beton cu .
agregate usoare

- ptr. ziduri portante 2mm/m

cel mult 20 mm pe
-ptr. ziduri neportante 3mmlm toata suprafata
neintrerupta a zidului
cel mult 15 mm pe
b) ptr. ziduri din blocuri mici si din placi de
toata suprafata
beton celular autaclavizat
neintrerupta a zidului
- ptr. ziduri portante 4mm/m
cel mult 20 mm pe
-ptr. ziduri neportante
6mm/m toata lungimea
*
neintrerupta a zidului
cel mult 20 mm pe
c) ptr. ziduri din caramida de sticla toata lungimea
neintrerupta a zidului
- ptr. ziduri neportante 3mm/m
cel mult 30 mm
dezaxarea maxima
10. La coaxilitatea zidurilor suprapuse
cumulata pe toate
nivelurile
- dezaxarea de la un nivel la urmatorul +-10 _
-maxima e intreaga constructie +-30
La rosturile de dilatatie de tasare si
11. +10
antiseismice
- la inaltimea rostului -20
cel mult 20 mm ptr.
- la verticalitatea muchiilor rosturilor 2mm Im intreaga inaltime si a
cladirii
7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
7.1. Conditiile de calitate si verificarea calitatii lucrarilor de zidarie de caramida in vederea
receptionarii lucrarilor de zidarie sunt cele aratate in STAS 10109/1- 82 si in "Nomativ ptr. verificarea
calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente indicativ C56 - 85 . La incheierea de rosu se fac
verificari scriptice si directe prin sondaj , pe baza carora comisia de receptie incheie proces verbal in
care sa se consemneze verificarile efectuate , rezultatele obtinute si concluzii cu privire la posibiitatea
continuarii lucrarilor.
7.2 Verificarile scriptice constau in examinarea existentei si analizelor continutului proceselor verbale
de lucrari ascunse a certificatelor de calitate a eventualelor buletine de incercare sau a actelor incheiate
cu comisia executarii remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar, proiectant
sau organele de control .
7.3. Verificarile directe se efectueaza prin sondaj si se refera la aceleasi elemente cu frecventa de cca
1/4 insa cel putin cate unul din fiecare 100 mp de perete .
7.4 Verificarea rosturilor zidariei refractare se efectueaza cu lama de control dimensiunile fiind
variabile in raport cu calitatea zidariei ceruta in proiect :
-zidarie deosebit de ingrijita,cu rosturi pana la 1 mm -zidarie ingrijita cu rosturide 1-2 mm
-zidarie izolatoare din caramida din diatomit, cu rosturi din 3/4 mm
7.5. La executarea peretilor despartitori din beton celular autoclavizat, verificarea calitatii executiei
costa in urmatoarele :
- piesele metalice folosite la montaj , sa fie protejate contra coroziunii ;
se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare , a tamplariei metalice si de lemn
se va verifica aplicarea amorsiei pe canaturile fasiilor pe care urmeaza sa se aplice pasta de ipsos sau
mortarul adeziv , executarea corecta a rosturilor, daca acestea sunt bine umplute
7.6.La executarea peretilor din profile U din sticla, verificarea cafitatii executiei consta din
urmatoarele:
-se va verifica calitatea protectiei anticorozive a riglelor, , montantilor si alte elemente
metalice,dupa care se va incepe montajul peretilor.
- nu se vor monta profile sparte, crapate sau care nu indeplinesc conditiile tehnice din STAS 11554-
84;
- se va verifica ca taierea profilelor sa se faca numai cu scule adecvate.
-se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etansarea rosturilor,marimea rosturilor
necesare pentru realizarea unei bune etanseitati.
-umplerea rosturilor verticale cu chit Altuchit sau Romalchit se va face numai cu pistonul manual
sau pneumatic, pentru realizarea unei bune etanseitati
7.7. Comisia de receptie preliminara a obiectului prin membrii ei de specialitate sau specialisti in
afara ei , procedeaza la verificarea scriptica si verificari directe prin sondaje privind dimensiunile
,planeitatea , verticalitatea zidariilor si peretilor si dimensiunile golurilor.
7.8. In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare , se va dubla nr. lor daca si
in acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare comisia va proceda conform prevederilor
normativului C56-85.
8/ MASURATOARE SI DECONTARE
8.1 Zidariile se vor plati la metru cub conform planselor din proiect si listelor de cantitati de lucrari ,
inclusiv mortarele aferente .

Intocmit,
arh. LEHENEANU
GABRIELA EMILIA
 CAIET DE SARCINI
CAP. CF TENCUIELI –
( conf. listei de cantitati de lucrari, conform tabloului de finisaje si fatade )

1. GENERALITATI
1.1 Prevederile prezentului capitol se refera la tencuieli driscuite si la gleturi subtiri (de tip GIPAC)
alicate pe pereti si tavane, precum si la tencuielile exterioare driscuite si speciale (similipiara )
buctardate, pieptanate, utilizate la cladirile de locuinte si social culturale.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
2.1. Normativ ptr. executarea tencuielior umede (C 18 - 83)
2.2. Nomativ ptr. executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii ( C3 - 76 ) - Caiet VII " Prepararea si
aplicarea pastei GIPAC "
2.3. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala
( C 17 -82)
2.4. Normativ ptr. executarea lucrarilor de beton si beton armat ( NE 012-99)
2.5. Ord. nr. 9 /N/15.03. 93 Regulamentul privind protectia si igiena muncii in costructii.
3. MOSTRE SI TESTARI
3.1. Toate materialele si semifabricatele care se folosesc la executarea tencuielilor interioare driscuite
si speciafe, se vor pune in opera, numai dupa verificarea de conductorul tehnic al lucrarii, a
corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din proiectul tehnic si standardele in vigoare .
3.2. Verificarile se fac pe baza prevederilor proiectului tehnic si a documentelor care insotesc
materialele la livrare prin examinarea vizuala si prin incercari de laborator facute prin sondaj.
4. MATERIALE
4.1. Pasta de var conform STAS 146 - 78 folosita dupa 60 zile de la stingerea varului, diluinduse cu
apa si trecandu - se prin sita cu ochiutri de 1 mm .
4.2. Nisipul natural conform STAS 1667- 76 avand urmatoarele dimensiuni ale granulelor :
- pentru stratul de grund, nisip sau granule pana la 3 mm, dar cu 20 .. 40 5 ( greutate ) nisip pana la 1
mm.
- pentru stratul vizibil nisipul cu granule pana la 1 mm .
4.3. Agregate speciale utilizate la prepararea mortarelor pentru stratul vizibil al tencuielilor
decorative :
- piatra de mozaic STAS 1134 -71 cu dirnensiunile granuleior cuprinse intre 0,3.. 6 mm cu o coloratie
uniforma , pentru granulele de gris .
praful de piatra cu granule mai mici de 0,3 mm in general sub 0,15 mm -sticla pisata cu granule de 1,5,
.. 2 mm , in mortarul tencuiefilordecorative . -foita de mica bucatele de sidef , mozaic de carbune
antracit , in mortarul tencuielilor decorative .

4.4 Adaosuri plastifiante (aditiv plastifiant ) care pot fi utilizate la prepararea mortarelor de tencuieli:
- varul gras
- calculul fin macinat
- nisipul de cuart
- diasanul (97 %lignosulfonat de calciu + 35 detergent) STAS 8625 -70 folosit la prepararea pastei
"G1PAC"

4.5. Adaosurile hidraulice , la prepararea mortarelor de tencuiala :

- materiale fin macinate : roci sedimentare diatomitice sau de natura vulcanica (tras, piatra ponce,
cenusa vulcanica si puzzolane ) zgura granulata de furnal, praf de caramida sau tigla etc, adaosuri se
vor adauga in ciment sau var pentru ai mari caracterul hidrofob.
4.6 Intarzietor de priza "Replast " la preparea mortarelor de ciment sau ciment - var din Normativ
C140 - 79, anexa V 4 "
4.7. Colorantii - se utilizeaza numai pentru deschiderea culorii mortarelor sau ptr. a da acestora diverse
culori .
-praful de piatra obtinut prin cernerea prin sita da 900 -1600 ochiuri pe cm 2 a deseurilor rezultate din
concasarea marmurelor sau a calcarelor de diferite culori .
. -pigmenti artificiali
-dozajul pigment - liant - nisip se va stabilii prirl incercari preliminare ; in nici un caz cant. de pigment
nu va depasii 15 % din greutatea amestecului uscat.
4.8. Aracet E 50 pentru prepararea mortarelor cu aracet conform STAS 7058 -80 4.9. Ipsos de
constructii conf. STAS 545/1 -75 la prepararea pastei 'GIPAC'
4.10 Aracet D50 sau DP 25 conform STAS 7058- 73 , la prepararea pastei GIPAC 4.11 Clei de oase
conform STAS 88.73 la prepararea pastei GIPAC
4.12 Apa conform STAS 790 - 73 .
5. LlVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE PTR. MATERIALE SI PRODUSE.
5.1 Prepararea ptr. tencuieli se poate face manual sau mecanizat in instalatii centralizate sau
necentralizate.
5.2. Alegerea utilajelor ptr. transportul mortaruli se face in functie de gradul de mecanizare a
santierelor, de locul de amplasare a instalatiei de preparea a mortarului, de distantele de nivelurile la
care urmeaza a se face transportul .
5.3. Transportul pe orizontala, pe distante mai mici, se face cu roaba, tomberona, dumpe . bene sau
pornpe, iar pe distante mari, de al statia de preparare a mortarului pana la punctul in care transportul se
face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.
5.4. Transportul pe verticala se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate.
5.5. Conditiile principale pe care prebuie sa le indeplineasca mijloacele de transport sunt urmatoarele :
sa fie etanse
sa fie curate (fara mortar vechi aderent )
- sa permita, fara eforturi, golirea totala si rapida

Mijloacele de transport vor fi curatate si spalate :

-la sfarsitului schimbului de lucru
-ori de cate se schimba natura materialuli transportat
-la fiecare intrerupere a transportului mai mare de 2 ore
5.6 Descarcarea mortarului din autobasculante sau autoagitatoare se face in :
a) dispozitive asezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului in :
“buncarul de transfer, din care la randul sau prin basculare se incarca in portii speciale ptr. transportul
pe verticala sau in tomberoane basculante.
"lazi de prirnire, de unde se imparte in galeti ce urmeaza a fi transportate in dispozitive speciale de
agatare, tip candelabru .
b) dispozitive asezate sub nivelul solului sau autocamionului (ex. :bene specuale, gropi prevazute cu
rame de ghidaj a mortarului sau in bene speciale la nivelul solului sub ramele pe care vin
autobasculantele .Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant .
5.7. Durata maxima de transport va fi astfel apreciata si punerea in lucrare a mortarelor sa se faca :
-in maxim 10 ore de la preparare , ptr. mortarele de ciment sau ciment -var fara intarzietor.
-in maxim 16 ore de la preparare, ptr. mortarele de ciment sau ciment –var fara intarzietor. Punerea in
opera a mortarelor se va face conform normativelor in vigoare ptr. executarea tencuielilor.
5.8. Depozitarea componentei lichide a pastei GIPAC se va face in butoaie de polietilena, in incaperi
inchise la temperatura de peste +5 grade C.
5.9. Pasta GIPAC se va prepara santier manual, intr-o targa foarte curata, la fabrica se prepara intr-un
malaxor de mica capacitate, realizat pe linie tehnologica de realizare a panourilor mari
5.10 Cantitatea de pasta ce se va prepara odata va fi corespunzatoare acoperirii unui front de lucru ce
se poate realiza in maxim 6 ore, timp in care pasta isi pastreaza consistenta de lucru.
6. EXECUTIA LUCRARILOR
6.1 OPERATII PREGATITOARE
6.1.1. Verificarea calitati suportului pe care se aplica tencuiala (zidarie betoane etc) este strict interzis a
se incepe executarea oricaror lucrari de tencuiala inainte ca suportul in intregime sau succesiv ptr.
fiecare portiune ce urmeaza a fi tencuita, sa fi fost verificat, si receptionat, conf. prevederilor
Normativului ptr, verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C56-85.
6.1.2. Controlul si pregatirea stratului suport, trasarea si amorsarea suprafetelor de tencuit, executarea
grundului, executarea stratului vizibil se vor executa conform Normativ ptr. executarea tencuielilor
umede C18-83.
6.1.3. Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica, daca au fost executate si
receptionate, daca toate lucrarile destinate a le proteja ( invelitori, plansee) sau lucrari a caror executie
ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor ;conducte ptr instalatii, tamplarie, etc. precum si daca au
fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri, suporti coltare, etc.)
6.1.4. Pasta GIPAC se va aplica dupa ce au fost executate urmatoarele lucrari :inchiderea rosturilor
dintre elernentele prefabricate cu mortar de ciment; repararea cu mortar de ciment a portiunilor de
beton degradate , astfel incat sa se obtina o suprafata neteda cu abateri de la planeitate sub 5 mm.
masurat sub dreptarul de 1,5 m lungime ; inchiderea santurilor din beton rezultate de la montarea
instalatiilor ; raderea bavurilor de mortar rezultate de la licrarite de inchiderea rosturilor, repararea
portiunilor degradate , turnarea sacai ptr. executarea pardoselilor , fiecare cu peria de paie sau sarma a
suprafetei de ... pt. inlaturarea prafului de ciment si urmelor de mortar, rezultate de la reparatii,
aplicarea cu b:dineaua sau cu pistolul de pulverizator a unei amorse de aracet :apa in proportie de 1:4
apa
6.2. CONDTII CLIMATICE .
6.2.1. De regula nu se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros !a o temperatura mai mica de 45
grade C
6.2.2. In cazul cand totusi este necesar a se lucra la o temperatura mai mica de +5 grade C, vor lua
masuri speciale conf. Normativ ptr. executarea lucrarilor pe timp friguros C 16- 84 grade.
6.3. DESCRIEREA LUCRARILOR
6.3.1 Dupa controlul si pragatirea sfratului suport se va executa trasarea suprafetelor ce urmeaza a fi
tencuite.
6.3.2. Se va executa amoesarea suprafetelor de beton (tavane, stalpi ) si ale zidariilor dupa ce au fost in
prealabil stropite cu apa, prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3mm.
6.3.3. Amorsarea suprafetelor tavanelor din sipci si trestii, se va face prin stropire cu un sprit din
mortar din var –ipsos, iar pe suporturile din plasa de rabit se va aplica direct snurul, cu mortar din
aceeasi compozitie cu a mortarului ptr. stratul de grund.
6.3.4. Grundul cel mai gros strat ai tencuielii (5.. 20 mm grosime ) se va aplica cel putin 24 de la
aplicarea spritului, in cazul suprafetelor de beton si dupa o ora in cazul suprafetelor de caramida care
sunt amorsate numai prin stropire cu apa, grundul se poate aplica imediat . In cazul cand suprafata
spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros aceasta suprafata se uda in prealabil cu apa,
inainte de a se aplica grundul .
6.3.5. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat intr-una sau doua reprize , grosirnea totala
fiind de cca 15 mm pe suprafetele suport executate din sipci si trestie si pana la 20 mm ptr. restul
suprafetelor.
6.3.6. Pe suprafetelor peretilor de beton armat turnat in cifraje de inventar, care sunt netede si au
absortie de apa redusa , stratul finisare (cca 5 mm grosime ) se va executa cu mortar cu adaos de aracet
E 50 , dupa ce in prealabil suprafetele acestor pereti au fost amorsate.
6.3.7. In timpul executarii grundului se va urmari obtinerea urlui strat cu o grosime care sa se
incadreze in limitele admise si se va verifica daca s-a realizat o suprafata verticala si plana, care sa
ascunda si sa rectifice toate defectele stratului suport; de asemenea se va verifica suprafata grundului
sa nu reprezinte asperitati pronuntate, zgarieturi, neregularitati, carpituri ,etc.
6.3.8. Spritul si grundul se vor apfica pe fatadele cladirilor de sus in jos , de pe schele pe fatada
montate ,la cca 50 cm fata de suprafata fatadelor.
6.3.9. Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie uscata si sa nu
aiba granule de var nehidratat, care sa se poata stinge ulterior in contact cu umiditatea din stratul de
grund si din stratul vizibil (apiicat ulterior ) si sa provoace in acest mod impuscaturi pe suprafetele
tencuite .
6.3.10 Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit 'tinci ' de aceeasi compozitie
cu a stratului de grund , eventual cu o cantitate mai mare de var- pasta si cu nisip fin pana la 1 mm sau
in cazuri speciale , numai cu ciment si praf de piatra.
6.3.11 Pentru obtinerea unei grosime minime a stratului vizibil 2....5 mm mortarul de 'tinci ' se va
arunca cu mistria la anumite intervale de timp (cca 5 minute ) astfel ca intre aceste intervale sa se
niceleze cu drisca .
6.3.12 Stratul vizibii al tencuielilor se va prelucra in functie de sculelle utilizate , tencuielile respective
purtand urmatoarele denumiri :driscuite , gletuite , stropite , sclivisite , decorative , dir materiale
speciale , etc.
6.3.13 Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin inchiderea porilor tinciului cu un strat
subtire (cca 1 mm ) de pasta devar cu adaos de ipsos (glet de var ) fie prin acoperirea tinciului cu un
strat subtire (cca 2 mm ) de pasta de ipsos (glet de ipsos )netezita fin .
Pentru gletul de var, in pasta de var se va aduga cca 100 kg de ipsos la 1 m 3 de var pasta , ptr a se
accelera intarirea gfetului .
6.3.14 Gletul de ipsos se va alpica numai pe un strat suport care are un anumit gradde umiditate (nu
este perfect uscat ) in cantitati strict necesare , inainte de terminarea prizei ipsosului
6.3.15 Pe.suprafetele de beton nu se va aplica direct gletu! de var sau de ipsos , fara straturi
intermediare In cazul suprafetelor rezultate netede de la decofrare , daca este necesar Ia realizarea
unui srtat de glet , se va folosi o pasta speciala numita GIPAC a carei reteta si mod de preparare sunt
indacate I caietul VII . "Prepararea si aplicarea pastei GIPAC din Normativul ptr. executarea lucrarilor
de zugraveli si vopsiforii C3 – 76”.
6.4. PROTECTIA LUCRARILOR IN PERIOADA DE EXECUTIE
6.4.1. Aplicarea grundului pe timp de arsita se va face luindu-se contra uscarii prea rapide , prin
acoperirea suprafetelor respective , pe care s-a aplicat grundul , cu rogojini umezite sau alte mijloace.

6.4.2. Este cu desavarsire inrezis sa se aplice stratul de grund pe suprafetele inghetate , sau daca exista
pericolul cu grundul sa inghete inainte de intarire .
6.4.3. Dupa executarea tencuielilor se vor lua masuri ptr. intarirea mortarutui de urmatoarele actiuni
6.4.4 Umiditatea mare , care intarzie intarirea mortarului si il altereaza.
6.5. Uscarea fortata , care provoaca pierderea brusca a apei de pe mortarul de pe suprafata tencuita ,
uscare care poate proveni din curenti de aer, expunerea indelungata la razele soarelui.supraincalzirea
incaperilor, instalarea sobelor si a cocsierelor in imediata apropiere a peretilor proaspeti tencuiti , etc.
Lovituri vibratii , provenite din darea in exploatare a cladirilor respective si inainte de termen ,
inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor.

ADMISE LA LUCRARI DE TENCUIALA

ABATERI
DENUMIREA TENCUIALA TENCUIALA TENCUIALA TENCUIALA
DEFECTULUI BRUTA DRISCUITA GLETUITA FATADA
Umflaturi, Maximum Nu se admit Nu se admit Nu se admit
ciupituri, Una de pana
impuscaturi, la
fisuri, lipsuri la 4 cm2 / la 1m2
grafurile
ferestrelor, la
pervazuri, plinte,
obiecte sanitare
Zgrunturi mari Maxim 2 la Nu se admit Nu se admit Nu se admit
pana mp
Las max. 5 mm
basici si
zgarieturi adanci
formate la
driscuire la stratul
de acoperire
Neregularitati ale Nu se verifica Max. 2 neregularitati Max.2 Max. 3
suprafetelor in neregularitati in neregularitati in
verificate cu Orice directie avand Orice directie Orice directie
dreptarul de 2m adancimea sau avand adancimea avand adancimea
lungime inaltimea de 2 mm sau inaltimea de 1 sau inaltimea de 3
mm mm
Abateri de la Maximum La tencuielile Pana la 1 mm / 1 Max 2 mm / 1 m
verticala admis pentru interioare max. 1 m si max. 2 mm si max. 2 mm pe
elementul mm/1m (si max. 3 pe toate inaltimea toate inaltimea
suport mm/totala inaltimea incaperii cladirii
camerei)
La tencuieli exterioare
max.2 mm /1 m si
max.2 mm la toata
inaltimea cladirii
Abateri fata de Nu se verifica Max. 1 mm / 1 m si Pana la 1 mm/ m Nu se verifica
orizontala a max 3 mm de la o si max 2 mm intr-
tencuielilor latura la alta o incapere
tavanelor
Abateri data de Maximum Pana la 1 mm / 1m si Pana la 1 mm / 1 Pana la 2 mm / 1
orizontala sau cele admise maximum 8 mm / m si maxc. 2mm m si max. 5 mm
verticala a unor Ptr. Elementul element pe toata inaltimea pe inaltimea unui
elemente ca suport sau lungimea etaj
intrituri sau
iesinduri, grafurii,
pilastri, muchii,
cornise,
solbancuri,
incadramente
Abateri fata de Nu se verifica Pana la 5 mm Pana la 5 mm Pana la 6 mm
raza la suprafete
curbe

7 /VERIFICAREA IN VEDEREA RECEPTIEI

7.1. Verificarile care se efectueaza la trminarea unei faze de lucrari se fac una cate una la fiecare
incapere si cel putin una la fiecare 100 m2. La receptionarea preliminara se efectueaza direct de catre
cornisie, aceleasi vereficari , dar cu o frecventa de minimum 1/3 din frecventa precedenta.
7.2 Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de catre comisia de receptie
cercetand suprafata tencuita , forma muchilor , scafelor si profilurilor. Suprafetele netencuite trebuie sa
fie uniforme ca prelucrare , sa nu aiba deniveiari , ondulaii, fisuiri, irnpuscaturi provocate de granulele
de var nestins , urme vizibile de reparatii locale. De asemenea, se va controla corespondenta
mortarului (cu praf de piatra gris de marmura; terasit, etc. ) precum si a modului de prelucrare a fetei
vazute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli cu glet , buciarde ,apituite etc.)
7.3. Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor ptr. lumina indirecta se va face seara, cu ajutorul unei
lampi electrice asezata in imediata apropiere a suprafetei , ptr a scoate in evidenta toate defectele.
7.4 Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletlii ferestrelor si usilor, glafurile
ferestrelor , etc., trebuie sa fie vii , sau rotunjite , drepte verticale sau orizontale.
7.5 Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, portiuni neacoperite cu mortar la racordarea
tencuielilor cu tamplaria , in spatele radiatoarelor, etc .
7.6. Suprafetele tencuielilor decorative trebuie sa prezinte portiuni de prelucrare, culoare si nuante
neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului cu fisuri , pete, zgarieturi etc.
7.7 Solbancurile si diferitele profiluri trabuie sa aiba pantele spre exterior, precum si o executie corecta
a lacrimarului .
7.8. Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se va face xu un dreptar de 2 m lungime prin asezarea
acestuia in orice directie pe suprfata tencuita si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala .
7.9 Verificarea verticalitatii si orizontalitatii suprafetelor (cu exceptia tencuielilor pe bolti inclinate,pe
cupole , etc) si a muchiilor, se va vace cu dreptarul, bolobocul si cu firul cu plumb. Abaterile nu
trebuie sa depaseasca pe cele admisibile.
7.10 Gradul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numal la tencuieli gletuite si se va aprecia
prin plimbarea pe suprafetele respective .
7.11.Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin baterea unor cuie la zonele respective sau prin
sondaje speciale, care se face in Iocurile mai putin vizibile ptr. a nu strica aspectul tencuielilor prin
reparati ulteroare.
7.12 Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica in general numai prin ciocanirea
cu un ciocan de lemn un sunet gol ce arata desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface
intreaga suprafata deslipita , in cazuri speciale aderenta la suport a tencuielilor se va face si prin
extrageri de carote din tencuiala .
7.13 Suprafata finisata cu pasta G1PAC nu trebuie sa prezinte desprinderi, cute, basici, scurgeri
crapaturi , sau fisuri urme de la fierul de glet , etc
7.14 Se va controla rezistenta stratului de pasta , care trebuie sa fie aderent la suprafata suport la
ciocanirea usoara cu un ciocan de lemn , in mai multe puncte . trebuie sa rezulte un sunet plin.
7.15 Pentru lucrarile gasite necorespunzator se vor da dispozitii de santier pentru rernediere.sau
refacere .
7.16 Receptia lucrarilor se va face numai dupa uscarea completa a straturilor de pasta .
8. MASURATOARE SI DECONTARE
8.1 Tencuielile se vor plati la metru patrat de tencuiala si mortar la metru cub conform planselor,
antemasuratorifor si listelor de cantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic .

Intocmit,
arh. LEHENEANU
GABRIELA EMILIA
 CAIET DE SARCINI
CAPITOLUL C.I. – PLACAJE
(conform listelor de cantitati de lucrari, conform tablou finisaje, fatade si detalii)

1/ GENERALITATI
l . 1. Prevederile prezentuiui capitol se refera la toate lucrarile de placaje ceramice in cladiri de
orice tip si cu placi de piatra naturala, ceramica smaltuita si nesmaltuita, faianta si majolica, sticla
colorata, gresie, caramida aparenta, PVC rigid, PFL, aceste placaje avand rol de finisaje si de
protectie aplicate pe suport cu mortare, paste sau adeziv de orice fel.
2/ STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
2.1. STAS 233 - 8O - Placi din faianta pentru placarea peretilor interiori;
2.2. STAS 7313 - 80 - Placi ceramice CESAROM
2.3. STAS 8095-8O - Placi decorative din hartie stratificata (HDS)
2.4. STAS 6433 - 80 - Placi din a~chii de lemn (PAL) placi presate perpendicular pe fete
2.5. STAS 7577-80 - Placi emailate din fibre de lemn. Conditi generale
2.6. STAS 8561 -80 - Placi lignocelulozice. Panouri stratificate din placi de fibra de lemn dure

. .
- Placi lignocelulozice. Placaj din fag pentru lucrari de interior.
- Placi lignocelulozice. Placi fonoabsorbante din fibre de lemn
- Placi lignocelulozice. Placi din aschii de lemn extrudate (PAL- RM)
- Placi lignocelulozice. Placi melaminate din Fibre de lemn. Conditii generale
2.11. STAS 451 - 8O - Placi, plinte si scafe din beton mozaicate.
2.12. STAS 5939 - 80 - Placi din gresie ceramica '
2.13. STAS 9110 - 78 - Pietre naturale fasonate ptr. constructii. Reguli de verificarea calitatii
2.14. C6 = 86 Instructiuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faianta,
majolica si placi ceramice smaltuite CESAROM (B.C.nr.l 1-1956)
- Instructiuni tehnice pentru efectuarea placajelor din profile de PVC ri(rid (B.C. nr. 7 - 75)
3/ MOSTRE SI TESTARI
.
2.16.Ord.nr.91N/15.03.93 Regulamentul privind protectia si igiena muncii in c-tii

2.7. STAS 1245 - 8O 2.8. STAS 5216 - 80 2.9. STAS 3653 . -80 2.10. STAS 7578 - 80
2.15. C86 - 76
3.1 . Toate materialele si semiprefabricatele care se folosesc la executarea placajelor interioare si
exterioare, se vor pune in opera, numai dupa verificarea de conducatorul tehnic al lucrarii, a
corespondentei lor cu prevederile si specificatiile din standardele in vigoare si proiectul tehnic.
Verificarile se fac pe baza documentelor care insotesc materialele la livrare si a prevederilor proietului
tehnic.
3.2. Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale de placaj la santier se vor pune
dispozitia proiectancului catre doua mostre cu finisajul si culoarea specifica in proiectul tehnic.
3.3. Prin aprobarea mostrelor de catre proiectant se intelege si aprobarea cimentului si
agregatelor.
3.4. Toate fnisajele cu placaje interioare si exterioare se vor executa numai din materialele
aprobate.

4/ MATERIALE
4.1. Placile din faianta sunt de forma patrata sau dreptunghiulara si se livreaza in dimensiuniIe,
calitatile si caracteristcile prevazute in STAS 233 - 36.
4.2. Placile de majolica sunt de foma patrata si se livreaza in dimensiunile, calitatile si caracteristicile
prevazute in STAS 9405 - 80. Se pot livra si placi de alte dimensiuni si formate in conditiile indicate in
standardele celor doua materiale (faianta si majolica).
4.3. Placi ceramice smaltuite CESARONI se livreaza in formatele, dimensiunile si caracteristicile
indicate in STAS 7813 - 73 (patrate, drepturighiulare, plane, in relief, etc).
4.4. Nisip silicos de rau sau cariera, bine spalat, Qrauntos conform STAS 1667 - 76; nu se va folosi
nisip de mare.
4.5. Ciment Pa 35, ciment M 30, STAS 1500 - 73.
4.6. Apa conform STAS 790 - 80.
4.7. Var pasta, conform STAS 146 - 80; var hidratat in pulbere conform STAS 9201 -80 4.8. Ciment
portiand alb conform STAS 7055 -80.
4.9. Pigmenti naturali, conform STAS 6476 - 61.
4.10. Silicat de sodiu solutie, conform STAS 2902 –6l.
4 11. Aracet DP 25 sau D 50 conform STAS 7068 - 80.4.12. Romcril ER fabricat de Uzina
Chimica Rasnos, conform caietului de sarcini.
4.13. Aluchitm conform M 7398 - 79, elab. de CIPA Rimnicu Valcea.
4.14. Placile emaiIate din fibre de lemn netede, canelate sau presate in relief, conform STAS 7577 -
80, de forma dreptunghiulara, cu dimensiunile 2750 ± 5 mm x 1700 ± 3 mm si grosimea de 3,2 .
4.15. Placile melaminate din fibre de lemn, conform STAS 7578 - 80 de forma
dreptunahiulara, cu dimensiunile 2750 t 5 mm x 1700 ± 3 mm si grosimea de 4,0 ± 0,3 mm; 8,0
±0,6 mm sau 12,0 ± 0,8 mm. La executarea placajelor se vor folosi placi melaminate numai pe o
singura fata tip PFL M.1. x 1.
Se pot utiliza si placi cu alte formate, a caror livrare se va face numai pe
baza acordului dintre parti.
4.16. Adeziv Prenadez SB, conform normei interne MIPC - NII 2829 - 74 cu urmatoarele
caracteristici:
- aspect............................................................dispersie omogena
- continut in solide............................................ 22,00 - 25,00%
- timp de scurgere prin cupa STAS 2096 - 61 cu duza de Φ 8 mm la 20 °C
......................................60...110 secunde
4.17. Diluant Prenadez, conform normei interne MPPC - NII 2830 - 75 cu urmatoarele
caracteristici:
aspect.......................:.....................................lichid omoQen, transparent faraparticule in
suspensie
densitate relativa............................................. 0,80-0,84
- indice de saponificare...................................... 325 ...375 mg KoH/g
4. l8. Profl cu banda de mascare din PVC plastifiat tip B conform normei interne MICh – ND
2273 - 65 care are urmatoareIe caracteristici principale:
aspect.............................................................neted
duritate shore .................................................. 85 – 95 grade sh
.
rezistenta de rupere la tractiune......................50 kgf/cm 2
absorbtie de apa.............................................. max 1%
4.19. Baghete de lemn profilate, finisate prin vopsire cu vopsea sau email sau prin acoperire
cu un lac transparent.
4.20. La executarea lucrarilor de placaje din argila arsa se vor utiliza urmatoarele materiale:
- placi ceramice din argila arsa conform STAS 7330 - 75;
- ciment M 30 sau Pa 35 conform STAS 1500 - 77; - apa conform STAS 790 - 73;
- var pasta, conform STAS 146 - 73 se va folosi pasta de var cu vechime de cel putin 60 zile
de la stingerea varului bulgari sau var hidratat conform STAS 9201 - 78.
5/ DEPOZITARE, MANIPULARE PENTRU MATERIALE SI PRODUSE
5.1. Placile ceramice (faianta, majolica si CESAROM) se vor transporta in cutii cu mijioace
de transport acoperite, curate si uscate.
Conditiile de ambalare in cutii sunt date de STAS 233 - S4, STAS 9=105 - 8O si STAS 7813 -
80.
5.2. In mijloacele de transport cutiile se vor aseza in stive luandu-se masuri pentru
impiedicarea deplasarii stivelor in timpul transportului spre a se evita deteriorarea ambalajului
si imprastierea placilor. .
5.3. Cutiile cu placi ceramice se vor depozita in incaperi curate si uscate, in stive de maxim
1,5 m inaltime, pe platforma cu suprafata plana sau pe rafturi in locuri ferite de lovituri si
umiditate. Placile nu . se vor scoate din cutiile lor inainte de a fi transportate la locul de lucru.
La locul de lucru, placile ceramice CESAROM livrate lipit pe hartie se vor acoperi astfel ca
sa fie ferite de umiditate.
5.4. Placile emailate si melaminate din fibre de lemn se vor transporta pana la locul de lucru
cu mjloace de transport acoperite; curate si uscate; placile se vor transporta cu ingrijire, spre a
nu fi lovite, zgariate sau curbate. In mijloacele de transport placile se vor aseza in pachete fata
la fata, una peste alta, avand intre fete un strat de protectie de hartie, luandu-se masuri pentru
impiedicarea deplasarii lor in timpul transportului spre a se evita deteriorarea.
5.5. Transportul bidoanelor cu adeziv "Prenadez SB" si diluant "Prenadez" se va face cu
respectarea dispozitiilor in vigoare privind transportul materialelor inflamabile.
5.6. Placile emailate sau melaminate din fibra de lemn asezate fata in fata, cu stratul de
protectie din hartie intre fete, se vor depozita sortate dupa dimensiuni, calitatii, culoare si
desen, in stive, in incaperi uscate si inchise.
5.7. Bidoanele cu adeziv "Prenadez SB" si hidoanele cu diluant "Prenadez" se vor depozita in
incaperi speciale pentru produse inflamabile, respectandu-se dispozitiiIe pritiind paza contra
incendiilor, precum si nor - me de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate de MC Ind. cu
ordinul nr. 742/D/ 1981. Temperatura acestor incaperi va 4 cuprinsa intre + 15"C 51 + 3 S ° C.
5.8. Folosirea "Prenadezului SB" trebuie sa se faca in cel mult 60 zile de la data fabricarii. In
timpul depozitarii, ambalajele nu se vor deschide. Executantul va organiza lucrarile unde se
foloste adeziv "Prenadez" astfel ca termenul, de 60 zile sa nu fie depasit.
5.9. Transportul placiIor din araila arsa de la locul de descarcare la locul de depozitare sau de
folosire se va face paletizat; azezarea placilor de palete se va face pe cant, in perechi fata in
fata.
5.10. Depozitarea placilor din argila arsa se va face in stive asezate astfel incat sa se evite
degradarea lor.
5.11. Atat la transport cat si la depozitare nu se vor amesteca placile livrate in loturi diferite.

6/ EXECUTIA LUCRARILOR
6.1. Operatii pregatitoare
6.1.1. La aplicarea placilor ceramice pe pereti portanti de zidarie sau beton care sunt pusi sub
sarcina chiar in timpul executiei si intaririi lor, ceea ce mareste fenomenul de contractie si
curg ere.
6.1.2. Inainte de inceperea placarii peretilor interiori si exteriori, trebuie sa fie terminate
urmatoarele lucrari:
- invelitoarea cladirii, inclusiv terasele, usile, balcoanelor cu amenajarea scurgerilor solutia
definitiva sau provizorie (jaheaburiie si burlanele executandu-se pe masura avansarii placarii),
astfel incat suprafetele pe care se esecuta grundul si placarea sa fie ferite de actiunea
precipitatiilor . atmosferice;
- toate profilele, salbancurile, glafurile, etc; montarea tocurilor la ferestre ~i a tocurilor sau
captuselilor la usi, in afara de pervazuri care se vor monta dupa executarea placajelor; montarea
captuselilor se va face astfel incat sa se asigure ca pervazurile ce vor fi batute ulterior sa acopere
rostul dintre toc, respectiv captuseala si peretele placat;
- tencuirea tavanelor si a suprafetelor care nu se placheaza;
- montarea conductelor sanitare, electrice, de incalzire, ingropate sub placajul de pl a c i ceramice;
evitata; in cazul in care o asemenea solutie este totusi adoptata, proiectannsf va analiza
alternativeIe executarii prealabile sau ulterioare a placajului;
- probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de almentare cu apa
probeIe instalatiilor de incalzire (la rece si cald) si lucrarile de acoperire cu plasa de rabit inclusiv
tensuirea sa;
- montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare, etc., pentru
ca dupa executarea placaiului, fie la fatade, fie la interior sa nu se mai execute gauri prin spargeri;
eventualele gauri ulterioare urmeaza a fi date numai cu burghiu; de asemenea, trebuie sa fie
executate in prealabil si eventualele lucrari care necesita spargeri pe fata zidului opusa celei
placate, pentru a se evita dislocarea placajului sau strapungerea peretelui;
- imbracamintea pardoselilor reci, din mozaic turnat, placi de mozaic, pl a ci de aresie, marmura,
etc., din incaperi al caror pereti urmeaza a fi placati, se pot executa fie inainte, fie dupa montarea
placajelor in functie de posibilitatiIe de organizare a executiei lucrarilor de posibilitatea de
degradare a pardoselii in functie de natura materialului din care este executata, de cheltuieliie
legate de protejarea pardoselii, in timpul lucrului. Imbracamintile pardoselilor (de lemn, din
produse pe baza de polimeri sintetici, etc) care se degradeaza la umiditate mare vor fi executate
numai dupa montarea placajului si la care sunt-prevazute plinte sau fase (turnate monolit sau
prefabricate) acestea se vor executa astfel:
- plinte sau scafe prefabricate se vor monta inainte de executarea piacajului, acordandu-se o
atentie deosebita la realizarea nivelului fata de linia a orizontalitatilor, astfel ca ele sa poata
constitui elementul de baza (orizontal si la nivel) al viitorului placaj;
- plinte sau scafe turnate monolit se vor executa dupa montarea placajului; in cazul in care
imbraeamintile pardoselilor se executa inaintea montarii placajului, se vor Iua masuri de protectie
a acestora in timpul executarii lucrarilor de placare.
6.1.3. Inainte de aplicarea grundului, suprafetele pererilor de zidarie, beton sau beton celular
autoclavizat se vor pregati in conformirate cu prevederile din normativele specifice materialului
din care este realizat peretele;
- Normativ pentru executarea lucrarilor de tencuieli la c-tii, indicativ C 18 - 83;
- Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si acoperisurilor din
elemente de beton celular autoclavizat, indicativ P 104 - 82. Se vor verifica in prealabil
supratefele zidariilor de cararruda sau suprafetele peretilor de beton, atat cu privire la abaterile pe
verticala si orizontala cat si cu privire la eventuaiele vicii sau degradari aparente pentru a se
stabili corectiile care trebuie facute in vederea placarii.
6.1.4. Aplicarea placitor ceramice pe pereti se va face numai pe suprafete uscate).atit in prealabil,
dupa cum se indica la punctele de mai sus ai care prezinta abateri de la planeitate cuprinse intre
limitele 3 mm/m pe verticala si 2 mm/m pe orizontala; eventualele nereaularitatiati locale nu
trebuie sa depaseasca 10 mm (umflaturi sau adancituri) In cazul cand aceste abateri sunt depasite.
Supratetele vor fi indreptate sau completate cu mortar de ciment cu aceeasi compozitie ca a
moltarului folosit la placare sau prin taierea iesiturilor. Grosimea stratului de mortar (dintre
dosul placilor si suprafata peretelui) trebuie sa tie cuprinsa intre 1...2 cm.
6.1.5. Inaintea inceperii lucrarilor de placare se vor inlatura eventualele resturi de mortar de pe
pereti, praf, pete de grasime, etc. Peretii pe care vor fi aplicate placile de faianta si majolica nu
trebuie sa fie tencuiri, iar rosturile zidarie (orizontale s i verticale) trebuie sa se curete bine pe o
adancitura de cca 1 cm, pentru ca mortarul de fixare sa adere cat mai bine pe aceste suprafete.
In cazul suprafetelor netede ale peretilor de beton turnat monolit pentru ca mortarul de fixare sa
adere cat mai bine pe aceste suprafete, este necesar sa se creeze o rugozitate a suprafetelor
printr-o usoara sprituire a acestora.
6.1.6. Dupa executarea lucrarilor mai sus aratate se va aplica:
- pe pereti de caramida sau beton, un sprit din mortar de ciment - nisip (0 - 3 mm), dozaj
volumetric 1 : 2 si apa pana la consistenta de 10 - 12 cm pe conul etalon (STAS 146 - 80),
monarul se va aplica cu mistria sau canciocul, fiind de o consistenta EIuida 41 nu se va netezi;
grosimea spritului va fi de 3 - 5 mm;
- dupa 24 ore de la aplicarea spritului se va aplica grundul care se va executa cu mortar de
ciment avand dozajui de 400 kg- ciment la m 3 nisip (0 - 3 mm), introducandu-se in amestec,
pentru o mai buna lucrabilitate si -0,05 (1/20) parti var pasta (de consistenta 12 cm) la o parte
din ciment, in volume: dozajul volumetric este 1 : 3,5: 0,05 (ciment: nisip; var pasta)
consistenta mortarului trebuie sa fie plastica si sa corespunda la o scufundare a conului etalon de
6 cm; grosimea grundului va fi I - 2 cm. Pe pereti de zidarie grundul se va aplica in 2 straturi,
fiecare de cca 10 mm grosime. Cel de-al doilea strat se va aplica dupa ce primul s-a zvantat iar
fata lui se va netezi cu drisca de lemn. Pe pereti de beton, grundul - daca se va putea executa in
grosime mica - va fi aplicat intr-un singur strat de 5...10 mm grosime.
Suprafata grundului se va zgaria cu mistria sau cu ajutorul ariciului (drisca cu cuie).
Planeitatea suprafetei grundului se va verifica sub dreptarui de maximum 3 mm. Verificarea
planeitatii se va face in mod deosebit in dreptul racordarii dintre placaj si tencuiala de pe
portiunea adiacenta acestuia, pe o banda de cca 30 cm latime. Grundul se lasa 8 - 24 ore sa se
usuce, inaintea aplicari propriu zise a placajului.
In cazul placajului de faianta (majolica), mortarul de grund nu se va aplica in strat continuu pe
suprafata peretelui, ci se va aplica pe spatele fiecarei placi.
6.1.7. In cazul placajelor din placi de faianta si majolica, lucrarile pregatitoare se efectueaza
pana la realizarea spritului de ciment. In cazul placajelor din placi ceramice CESAROM,
lucrarile pregatitoare se efectueaza pana la realizarea spritului si grundului cu mortarele indcate
mai sus.
ivtortarele pentru straturile de 4prit 51 grund conform punctelor 6.1.6. se vor prepara cu
cimenturile indicate la pct.4.5.
6.1.8. In cazurile speciale de aplicare a placajelor din placi de faianta sau majolica in incaperi
cu umiditate mare (peste 75% ca: bai publice, spalatorii comune, etc.... sau in camere cu aburi
in care se produc vapori de apa suprasaturati se vor executa in preaIabil lucrarile de hidroizolare
(la pereti si pardoseli) in conformitate cu prevedersiie din "Normativul pentru proiectarea 51
executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructii". indicativ C 112
- 30. In aceste incaperi nu se vor folosi placile de faianta cu dimensiuni mai mici de 1 5 x 15 cm
si placile CESAROM care creeaza rosturi dese.
In mod special, se va da atentie deosebita in ceea ce priveste etansarea punctelor unde hidroizolatiile
din materiaIe bituminoase la lucrarile de constructii indcativ C 11= - 80. In aceste e incaperi nu
se vor folosi placile de faianta cu dimensiuni mai mici de 1 5 x 15 cm si placile CESAROM, care
creeaza rosturi dese.
In mod special, se va da atentie deosebita in ceea ce priveste etansarea punctelor unde hidroizolatia
este strapunsa de catre ancorele pentru sustinerea stratului de protectie a hidroizolatiei sau de catre
conducteie de instalatii santare, electrice sau de incalzire centrala.
6.1.9. In cazul cand la partea superioara a peretilor de beton cu fata plana si neteda se aplica un
finisaj cu o pasta subtire de 2 - 3 mm ; -grosime conform indicatiilor din prescriptiile tehnice in
vigoare la partea inferioara a peretilor respectivi se poate aplica placajul de faianta sau majolica
cu un finisajul partii superioare. Pregatirea acestor pereti se va face prin aplicarea spritului de
ciment conform pct.6.1.8.
6. 1.10. Inainte de inceperea montarii placilor emailate sau melaminate din fibra de lemn trebuiesc
terminate urmatoarele lucrari:
montarea ferestrelor, inclusiv a geamurilor si a tocurilor sau captuselilor la usi, in afara de
pervazuri care se vor monta dupa executarea placajelor; montarea captuselilor se va face astfel
incat sa se asigure ca pervazurile ce vor fi batute ulterior sa acopere rostul dintre toc, respectiv
captuseala si peretele placat.
- finisarea tavanelor;
 - montarea conductelor sanitare, electrice, de incalzire, fixate sub placaj;
- probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare cu apa,
-probele instalatiilor de incalzire (la rece si la cald) si inchiderea sliturilor;
- eventualele lucrari care necesita spargeri pe fata udului opusa celei placate, pentru a se evita
dislocarea placajului sau strapungerea peretelui;
- pardoselile din piatra naturala sau artificiala (mozaicuri, placi de gresie, etc) inclusiv frecarea si
lustmirea lor, precum si executarea plintelor si scafelor.
6.1.11. Se vor monta diblurite prinderea baghetelor de lermn, servind la mascarea rosturiIor dintre
placiIe placajului si de inchidere a conturului placajului (cand este necesar), precum si pentru
montarea ulterioara a unor obiecte peste placaj (oglinzi, console, pentru diverse rafruri,etc).
6.1.12. Se vor pregati suprafetele suport pe care se aplica placajele dupa cum urmeaza:
a) suprafetele din zidaria tencuita. Tencuiala se va executa cu mortar de ciment marca 100, driscuita
fin in conformitate cu prevederile din "Normativ pentru executarea tencuielilor umede" indicativ C 18
- 83. Planeitatea suprafetei tencuielii se va verifica sub dreptatul de 2 m lungime, admitandu-se cel
mult o unda cu sageata de max. 2 mm. Verticalitatea suprafetei tencuielii se va verifica cu ajutoml
firului de plumb sau al bolobocuIui asezat pe dreptarul de 2 m lungime. Nu se admit abateri de la
verticalitate mai mari de 2 mm/m.
b) suprafetele de beton, netencuite, netede, tara bavuri, denivelari, etc.
In cazul in care aceste suprafete prezinta abateri de la verticalitate mai mare de 3 mm/m sau de la
planeitate mai mari de 2 mm, masurate sub dreptarul de 2 m lungime, acestea se vor verifica prin
aplicarea unei tencuieli subtiri cu mortar de ciment marca 100, dupa aplicarea in prealabil a unui sprit
de ciment. Atunci cand nu este necesara tencuirea suprafetelor de beton, dar ele prezinta neregularitati,
bavuri sau puncte proeminente izolate, acestea se.vor razui printr-o usoara frecare cu piatra de polizor,
micile adancituri se vor chitui cu mortar de ciment 1 : 2 cu nisip 0 - 1 mm.
Inainte de chituire suprafata betonuiui va fi curatata si se va amorsa cu sprit de ciment.
6.1.13. In cazui executarii in mod exceptional dupa tencuieli a unor lucrari (instalaui zugraveli,
etc), inainte de aplicarea placajuIui se vor lua masuri pentru protejarea suprafetei tencuite. ' pe
care urmeaza a se aplica placajul, spre a nu deteriora sau murdari cu humd, vopsea, etc. care ar
impiedica aderenta adezivului.
6.1.14. In cazul in care, cu toate masurile prevazute la pct. 6.1.13. pe suprafata peretilor pe care se
va aplica placajul exista urme de zugraveli si orice alte impuritati, acestea se vor curata prin
frecare cu piatra de polizor.Dupa aceea, suprafata pererilor se va curata de orice urma de praf cu
ajutorul unei perii cu par scurt.
6.1.15. Stratul de tencuiala pe care se monteaza placile din argila arsa se va realiza in doua etape si
anume:
- se aplica mai intai spritul prin aruncarea cu putere pe stratul suport, a unui mortar de ciment M
100, cu dozajul de 390 kg ciment/m3 mortar, utilizand nisip de 0...3 mm, la o parte de ciment.
Pasta de var va avea consistenta 12 cm pe conul etalon.
Mortarul de sprit va avea consistenta 10-12 cm determinata cu conul etaion. Grosnea medie a
stratului de sprit va ti intre 3...5 mm. Stratul de sprit nu se netezeste dupa aplicare.
- cel de-al doilea strat - grundul - se aplica dupa ce primul strat s-a zvantat. Grundul se netezeste
mai intai cu drisca de lemn, avandu-se grija a se obtine o arosime totala a tencuielii (sprit = grund)
in jur de 10 - 20 mm. Supraiata arundului se va zgaria cu mistria.
Mortarul de grund va avea aceeasi componenta cu mortarul de sprit. Difera numai consistenta
mortarului, care pentru ,grund nu trebuie sa depaseasca 6 cm masurati pe conul etalon.
Nu se admite sub nici un motiv aplicarea placajului direct pe suport de beton sau zidarie, fara
executarea stratului de tencuiala corespunzatoare.
6.2. Conditii climatice
6.2.1. Executarea placajelor exterioare cu placi ceramice smaltuite CESAROM pe timp friguros
la temperaturi mai mici de + 5 grade C este interzisa. De asemenea, se interzice executarea
placajelor la exterior in sezonul friguros, atunci cand se prevede coborarea temperaturii sub + 5
grade C, intr-o perioada de 14 zile urmatoare executarii placajelor.
6.2.2. Executarea placajelor interioare (faianta, majolica si placaje CESAROM ) pe timp friguros
este admisa cu conditia ca in timpul executarii lucrarilor de cel putin 14 zile de la aplicare, sa se
asigure incaperile respective o temperatura de cel putin + 5 grade C, prin mijloacele de incalzire
corespunzatoare. In cazul incaperilor cu destinatie frisorifica, punerea in functie a instalatiilor
de racire nu se va face decat dupa cel putin 14 zile de la aplicarea placajului.
6.2.3. PanouriIe mari de beton placate din fabrica cu placaje ceramice smaltuite nu se vor
depozita la exterior sau interior in locuri cu o temperatura mai mica de + 5 grade C, decat dupa
o perioada de tmp de minimum 14 zile de la confectionarea lor.
6.2.4. Placile emailate sau melaminate din fibre de lemn se vor introduce in incaperi cu cel putin 3 zile
inainte de executarea placajelor, asigurandu-se la inceput un regim climatic cu temperatura de cei
putin + 16 grade C si umiditatea relativa a aerului de max. 60%. Acest regim se va mentine pe tot
timpul executarii placajelor si cel putin 30 zile dupa terminarea acestora. Verificarea umiditatii relative
a aerului se va face cu ajutorul unui hidrometru.
6.2.5. Executarea placajelor cu placi de argila arsa la temperaturi mai mici de + 5 grade C. este
interzisa. De asemenea se interzice executarea placajelor la exterior in sezonul friguros cand se
prevede coborarea temperaturii sub + 5 grade C intr-o perioada de 15 zile urmatoare executarii
placajului.
6.3. Descrierea lucrarilor
6.3.l. Trasarea suprafetelor care urmeaza a se placa se va face atat fata de orizontala cat si fata de
verticala, in felul urmator:
- se va aseza pe cant un dreptar de temn de max. 2 m lungime la niveIul suprafetei finite a
pardoselii, lipit de suprafata care se placheaza; dreptarul va avea latimea egala cu inaltimea
viitoarei plinte (10 - 15 cm) si va rezema pe 2 repere alaturate (aceleasi repere care indica
nivelul suprafetei finisate a pardoselilor), care sa fie de-a lungul aceluiasi perete; orizontalitatea
dreptaruiui va fi controlata cu nivela cu bula de aer.
- verticalitatea suprafetelor care urmeaza a se placa se obtine cu ajutorul unor repere verticale
alcatuite din bucati de placi de faianta fixate provizoriu cu mortar de ipsos pe suprafata
respectiva a tencuielii, la cca 1 m distanta intre ele, in imediata vecinatate a suprafetei care se
placheaza.
- aplicarea reperelor, pentru placarea peretilor cu placi de faianta si majolica, se va face in asa
fel incat dosul placilor care se vor monta ulterior sa corespunda pe verticala cu fata tencuielii de
pe, suprafata peretelui care ramane neplacata (cu exceptia suprafetelor de beton ce nu se
tencuiesc)
. -firul de plumb lasat la fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetei placajuiui de
faianta, care urmeaza sa se execute.
6.3.2. In cazul placarii peretilor in incaperi unde pardoseala nu este executata, nivelul acesteia
se va stabili fata de linia de vagriz, care se va trasa astfel: cu ajutorul furtunului de nivei se va
trasa linia de vagri in incaperea respectiva plecand de la cota + 1,00 m deasupra nivelului
podestului finit al scarii si, marcand aceasta cota in incapere pe peretele de langa usa, se
traseaza apoi aceasta linie pe toti peretii incaperii.
6.3.3. Grundul suprafetei care se placheaza si a celei care se tencuieste, se traseaza in prealabil Se
folosesc cuie batute sau martori din mortar. pe care se fixeaza provizoriu ca reper de suprafata cate o
placa ceramica asezata la fata grundului ce urmeaza a se executa se va urmari in p r i m u l rand
verticalitatea muchiilor peretiilor grunduiti, pentru a se evita aspectul nepracut al latimilor neegale
ale placilor la colturi.
Dupa ce s-a punctat, in vederea aplicari grundului, suprafata de placat cu un numar suficient de puncte
la distanta corespunzatoare lungimii dreptarelor folosite (1,20 - 2,00) se trece la punctarea suprafetei
ce urmeaza a fi tencuita.
Pentru aceasta se stabileste in prealabil decalarea cc trebuie realizata intre suprafetele grundului de pe
portiunea placata si de pe cea tencuita, tinandu-se seama ca ultimul rand al placajului sa fie aplicat cat
mai uniform, pe toata lungimea, in tencuiala adiacenta.
Dupa terminarea operatiiior de trasare, se poate trece la executarea aplicarii placajului, in urmatoarea
succesiune de operatii:
pentru pereti din beton (panouri .prefabricate sau turnate monolit) ,
- aplicarea spritului pe toata inaltimea peretelui si driscuirea sa de la tavan pana la linia despartitoare a
zonei ce se placheaza;
- aplicarea gundului pe zona ce se placheaza;
- aplicarea pastei si a placajului;
-excecutarea scafei de racordare;
- aplicarea gletului pe zona superioara a peretelui;
- aplicarea vopselei de ulei.
b) pe pereti din zidarie
- aplicarea spritului, grundului s i tinciului pe suprafata ce ramane tencuita;
- aplicarea spritului si grundului pe suprafata.ce urmeaza a fi placata;
- esecutarea placajului
Pentru o racordare corespunzatoare cu placajul se va face de-a lungul marginei superioare a
placajului o compietare cu mortar de tinci, folosindu-se sabloane de lemn.

Aplicarea placilor de faianta si majolica

6.3.4. Placile se vor curata de praf prin periere pe dos si vor fi tinute in apa cel putin o ora inainte
de montare, ca sa se umezeasca suficient si pentru a nu trage apa de hidratare a cimentului din
mortar si a se micsora astfel aderenta mortarului fata de placa.
Inainte de a fi aplicate pe perep, placile vor fi lasate sa se scurga 2 - 3 minute, dupa scoaterea din apa.
6.3.5. Asezarea placilor se va face in randuri orizontale incepand de la colturi, de la stanga la dreapta si
de la plinta sau scafa in sus.
Cand nu sunt prevazute pIinte sau scafe, placile de faianta (majolica) se vor racorda cu pardoseala
in unghi drept, avand grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare satisfacatoare, astfel
ca apa sa nu se poata infiltra intre pardoseala s i placaj.
6.3.6. Primele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptunghiuIui, rezemandu-se
usor pe cantul acestuia; placa din stanga se fixeaza definitiv, iar cea din dreapta se fixeaza
provizoriu, urmand ca aceasta din urma sa se fixeze definitiv dupa terminarea montarii placilor
din acelasi rand, deoarece initial nu se poate face o trasare exacta a locurilor ocupate de fiecare
placa de perete.
La nivelul marginilor superioare ale primelor doua placi, care se fixeaza la capetele dreptarului, se
va intinde o sfoara care va indica nivelul orizontal pentru fixarea placilor intermediare. Fixarea
placilor se va face in asa fel incat fata vazuta sa fie perfect verticala, deci pe direcria firului cu
plumb.
6.3.6. Asezarea placilor in randul urmator si in celelalte randuri se va face in acelasi mod,
pastrandu-se acelasi sens de montare, cu singura deosebire ca cele doua placi de la capetele
randului urmator se vor fixa de primul rand de placi deja existente.
6.3.7. Partea de sus a placajului se va termina, in mod curent (intre placaj si tencuiala peretilor),
cu placi cu o marsine rotunjita sau smaltuita, racordarea intre zona placata si restul peretilor se
poate face si cu borduri speciale.
6.3.8. La placarea suprafetelor orizontale cu placi de faianta (majolica), in cazul glafurilor,
marginile la cazi de baie, etc. se va prevedea o panta de cca 2% spre interior.
6.3.9. Rosturile orizontale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in linie dreapta, cu
latimea uniforma de 0,5 mm. Rosturile verticale pot fi in prelungire (fug pe fug) sau tesute
(alternate) avand latimea de max. 1 mm.
6.3.10. Plintele si scafele se vor monta dupa aceleasi reguli ca si placiie de faianta (majolica), adica tot
cu mortar de ciment, in locul lasat liber dintre nivelul suprafetei pardoselii si marginea inferioara a
primului rand de placi a placajului.
Suprafata scafelor si plintelor va iesi in afara suprafetelor placajului cu min.2 mm (diferenta dintre
grosimea placilor din care se executa plinta sau scafa si suprafata placilor de faianta).
6.3.11. Montarea placilor se face prin aplicarea pe dosul fiecarei placi, cu mistra, a
mortarului.Mortarul se aplica in grosime de cca 2 cm, in asa fel incat sa acopere cel putin 2/3
din suprafata; apoi se fixeaza placa pe perete in locul respectiv, prin apasarea cu mana si printr-
o usoara ciocanire cu manerul mistriei astfel ca surplusul de mortar sa iasa deasupra si in
dreptul placii. La terminarea montari fiecarui rand de placi, surplusul de mortar se netezete cu
mistria pe suprafata de placare a randului urmator. Se recomanda ca manerul mistriei sa fie
imbracat cu un invelis de cauciuc. De asemenea, mortarul de legatura dintre placi si stratul
suport nu trebuie sa formeze un camp continuu, ci trebuie sa aiba intreruperi in dreptuI
rosturilor, pentru ca in acest fel sa se limiteze contractia mortarului.
6.3.12. Placile trebuie sa fie fixate pe perete cu striurile de pe dos orizontale (in afara cazului cand
desenul fetei vazute impune o anumita orientare).
Eventualele goluri ramase in dosul placilor se vor completa cu morzarm, dupa executarea fiecarui
rand, cu ajutorul mistriei, pe la partea superioara a placilor.
6.3.13. Aplicarea placilor de faianta cu paste subtire adezive, in amestec cu polimeri, pe
pereti de beton cu fata plana si neteda sau pe pereti de zidarie, a caror suprafete au fost aduse la
planitate prin lucrarile de pregatire, se va face pe un strat de sprit: grosimea acestui strat va fi de
3...5 mm. Aplicarea placilor se poate face cu una din urmatoarele doua paste adezive, pasta A cu
Aracet DP 25 si pasta B cu Romcril ER.
A. Placile de faianta (majolica) si suprafata peretelui cu stratul de sprit uscat se
amorseaza in prealabil cu o solutie de Aracet DP 25 (D 50), cu apa in dozaj volumetric de (1 : 3.
Amorsa se lasa l - 2 ore sa se usuce pe perete (1 ora vara si 2 ore in anotimpurile reci sau
umede), iar spatele placiIor se lasa sa se usuce 1/2 ora... l ora (vara si respectiv in anotimpurile
reci sau umede), placile fiind mate poroase absorb amorsa mai repede.
Placile se aplica cu urmatoarea pasta adeziva: ciment: nisip 0 - 1 mm: aracet DP 25 .(D 50) cu
apa, in proportie volumetrica 5 parti 2 parti: 1 parte: 2..3 parti.
Dupa amestecarea componentilor uscati (nisipul cu cimentul) se adauga componentii lichizi
(Aracetul cu apa 1,5...2 parti) cand aracetul este mai putin vascos; cand aracetul este mai gros
trebuie adaugat apa pana la 3 parti. .
Pasta se aplica pe spatele placilor in grosime de 3...5 mm. La prepararea compozitiei de sprit si
a pastei adezive se va folosi ciment Pa 35.
B. Placile de faianta se merseaza in prealabil in apa, timp de 1-2 ore. Dupa aceea placile
se aplica pe stratul de sprit cu o pasta avand compozitia: ciment: nisip 0-1 mm:Romacril ER:
apa, in proportie volumetrica 1 parte: 4 parti : 1 parte: 0.5...1 parte.
Pasta se aplica pe spatele placilor in grosime de 3...5 mm. Tehnologia de montaj a placilor va fi
similara cu cea de la pct.5.14.... 5.20.
6.3.14. Pentru completari la colturile intrande sau iesinde ale incaperii, precum si la
asezarea placilor cu rosturi alternante, placile de faianta se vor taia la dimensiunile necesare.
Pentru taierea placilor se va folosi taietorul cu diamant sau dispozitivul cu rola din trusa de
scule pentru aplicarea placilor ceramice (6 Martie Timisoara); taierea se va face cu placa asezata
cu fata smaltuita in sus, dupa care se intoarce placa cu fata in jos si tinand-o in palma se loveste
cu ciocanul de 30 g de-a lungul liniei corespunzatoare taieturii din smalt, provocand ruperea ei
la dimensiunile necesare.
6.3. 15. Gaurirea placilor pentru trecerea tevilor, pentru fixarea suporturilor metalice,
etc. se va face cu ciocanelul de faiantar prevazut cu cioc din otel dur, iar largirea acestor gauri
se va face cu un clete special.
6.3.16. Dupa ce s-au fixat 3-4 randuri de placi se va veritica planeiatea suprafetei placate cu dreptarul
de 2 m lungime, atat in directia verticala cat si in directia orizontala.
6.3.17. Dupa cca 5-6 ore de la .montare, resturile de mortar de pe suprafata placilor se vor curata prin
frecare cu o carpa umezita; eventualele pete de grasime se vor curata cu derivati de petrol (benzina sau
petrosin) si apoi cu apa.
6.3.18. Umplerea rosturilor orizontale precum si a rosturilor verticale (in prelungire sau alternante) se
va face ulterior cu ciment alb, folosindu-se o pensula cu peri moi si un spaclu din material plastic.
Aceasta operatie se va executa la un interval de timp de 6-8 ore de la inceperea aplicarii, dupa ce s-a
executat intreaga suprafata a placajului in incaperea respectiva.
Dupa o ora de la rostuire se va sterge de asemenea suprafata placajului cu o carpa umezita in apa.
Etansarea intre peretele placat si rebordul cazii de baie se va face cu o pasta de ciment - Aracet DP 25
in dozaj 5 : 1 si apa pana la consistenta de lucru sau cu chitul Alutchit.
6.3.19. Aplicarea placilor C E S A R O M se va face dupa detaliile de arhitectura din proiect,
trasandu-se in prealabil (linile verticale si orizontale de la care se incepe placarea sau se schimba
culoarea, forma placilor, etc., trasarea se face cu aparate si unelte de trasare adecvate, care sa
asigure o suficienta precizie pentru incadrarea in abateriIe admise. La trasare se recomanda
folosirea bolobocului metalic, aplicarea acestuia pe suprafata grundului facandu-se prin
intermediul unui dreptar de 1,20 m lungime. De asemenea, se recomanda ca firul cu plumb sa fie
montat pe un dreptar. Nu se admit decat dreptare confectionate ca atare din lemn uscat cu fibre
paralele, avand muchii vii, perfect rectilinii si paralele.
Marcarea liniilor delimitative se va face cu ajutorul dreptarelor sau a unei sfori pudrate cu praf colorat
(negru de fum, etc). In acest scop se poate folosi ruleta cu sfoara la care praful colorat se introduce in
corpul ruletei.
6.3.20. Aplicarea placilor CESAROM se va face in panouri lipite pe hartie, pentru placile cu
dimensiuni pana la 40 x 40 mm inclusiv lipite pe benzi de hartie pentru placile de margine cu
muchie rotunjita si bucata cu bucata pentru cele cu dimensiuni mai mari de 40 x 40 mm sau unele
piese speciale (placi cu doua muchii adiacente sau placi netede de racordare).
6.3.21. Aplicarea placilor ceramice pe suprafetele interioare ale peretilor se va face conform
proiectului, fie sub forma de lambriuri de 1,20; 1,60 sau 1,80 m inaltime, fie pe intreaga inaltime a
pererilor. In cazul in care placarea se executa la inaltimea de peste 1,80 m se vor utiliza schele
interioare demontabile, alcatuite din piese usor manevrabile, pentru a se evita degradarea
lucrarilor executate anterior (pardoseli, placaje, obiecte sanitare, etc). Totodata se vor lua masuri
pentru protejarea obiectelor sanitare montate.
Aplicarea panourilor de placi ceramice se va face in randuri orizontale, putandu-se adopta ordinea
de montare fie de jos in sus, fie de sus in jos, in functie de racordare, obligate si de masura in care
aceste racordari sunt mai pretentioase, fiind usor vizibile.
Panourile cu placi avand dimensiunile mai man' de 28 x 28 mm se vor monta de jos in sus existand
pericolul ca pana la intarirea pastei ele sa alunece sub greutatea proprie.
Aplicarea placilor bucata cu bucata se va face in randuri orizontale incepand de jos in sus. Daca
aplicarea placitor se face de jos in sus, primul rind de panouri sau de placi se va aplica:
de la marginea superioara a plintei sau scafeiu (in cazul in care aceasta este executata, sau
- de la marginea superioara a unui dreptar de lemn, montat orizontal si la nivel, rezemat pe
pardoseala, cu marginea superioara la nivelul viitoarei plinte (in cazul in care aceasta se executa dupa
terminarea placajului).
Placajul se poate aplica si pana la nivelul pardoselii fara plinta sau scafa, insa aceasta solutie nu
este recomandabila deoarece se pot produce infiltratii de apa in pardoseala (la bai, bucatarii), daca
racordarea, nu este corect executata, iar portiunea inferioara a placajului poate fi usor deteriorata
sau murdarita in timpul exploatarii.
Pardoseala: in acest caz, va fi executata inaintea placajului, trebuind sa se dea o atentie deosebita
asigurarii unei muchii rectilinii la racordarea ei cu peretele (fara ondulari in plan vertical sau
abateri de la orizontalitate).
6.3.22. Aplicarea placilor ceramice pe fatade ordinea de montare se stabileste in functie de
profile, balcoane, logii; etc., urmarindu-se ca rosturile de lucru sa fie plasate in portiuni unde
continuitatea suprafetei este rupta fie de profile, fie de schimbarile de culoare ale placajului,
etc.
Proiectantul va aleg e distanta intre profile in multiplu de randuri de placi, spre a se evita
taierea placilor la ultimul rand de langa profilul superior al portiunii placate. La partea
superioara a schelei se va executa o acoperire provizorie, pentru a se asigura protectia
suprafetelor pe care se executa grundul sau placajul de actiunea precipitatiiIor atmosferice. De
asemenea, se vor prevedea la nivelul la care se executa placarea elemente de protectie
impotriva razelor solare, pentru ca lucrarile de grunduire sau placare a fatadei sa se execute la
umbra.
6.3.23. La aplicarea placilor, grundul trebuie sa fie intarit suficient, dar totusi sa aiba o
umiditate de 5...6% masurata cu aparatul tip "Higromette".
Informativ, se poate constata ca grundul are umiditatea necesara, stropind o mica cantitate de
apa pe suprafata lui: aceasta nu trebuie sa fie absorbita imediat.
6.3.24. Panourile de placi ceramice lipite pe hartie se vor aplica pe stratul suport cu o pasta, de ciment,
cu adaos de 25% var - pasta de consistenta 12 cm (fara nisip), care va fi intinsa pe suprafata peretelui
intr-un strat uniform de cca 5 mm grosime pe portiuni care sa poata fi placate inainte de priza
cimentului (cca 4 m2).
Se recomanda ca suprafata grundului sa fie executata foarte ingrijit, in care caz grosimea
poate fi redusa la 3 mm, ceea ce mareste siguranta planitatii suprafetei placate; grosimi sub 3
mm nu se admit. Pentru asigurarea aplicarii pastei in g rosimi uniforme, se recomanda
folosirea de ghidaje din sipci de lemn (lamele de parchet cu grosimi de 5 mm) sau din fire de
material plastic cu sectiune circulara de 5, respectiv 3 mm diametru. Acestea se fixeaza la
nivel pe suprafata grundului, din loc in loc, cu pasta de ipsos.Inainte de a fi aplicate, panourile
de placi ceramice se vor introduce intr-un vas cu apa timp de 30 secunde. Pentru a se evita
ruperea hartiei, panoul se va indoi in jumatate, cu hartia spre interior, avandu-se grija ca
indoirea sa se faca de-a lungul rostului dintre placi (din mijlocul panoului).
Fiecare panou trebuie separat introdus in vasul cu apa, iar cufundarea nu trebuie sa dureze mai
mult de 30 secunde deoarece se poate produce inmuierea excesiva a adezivului cu care sunt
lipite placile si desprinderea lor de pe hartie. Operatia de cufundare a panourilor se poate
executa de catre un muncitor auxiliar, care le da pe rand faiantarului pe masura aplicarii lor.
Umezirea placilor se poate face si prin introducerea panourilor neindoite intr-o tava metalica cu un
fund intermediar din tabla perforata. Tava se aseaza orizontal si va contine apa suficienta pentru udarea
placilor pe toata grosimea fara a umezi hartia.
Panoul se introduce in apa pe tabla perforata, cu hartia in sus, iar la scoatere (dupa 30 secunde) se va
indoi la jumatate ca mai sus.
6.3.25. Fiecare panou de placi, indoit la jumatate se va pensula pe spate cu lapte de ciment,
apoi se va aplica peste pasta de ciment. Daca montarea se face de jos in sus, panoul se va aplica cu
latura orizontala inferioara rezemata de muchia plintei sau dreptarului, indoitura panoului fiind
verticala. Dupa aceea se va dezdoi lateral cealalta jumatate a panoului si se va aplica peste pasta de
ciment. Daca montarea se face de sus in jos, panoul se va aplica peste pasta de ciment, cu latura; opusa
indoiturii, la limita superioara a portiunii, de placat, astfel ca indoitura sa fie paralela cu aceasta; apoi
se va dezdoi in jos cealalta jumatate a panoului si se va aplica peste pasta de ciment.
6.3.26. Panourile urmatoare in acelasi rand orizontal se vor aplica in acelasi mod. avandu-se
grija ca rosturile dintre panouri sa aiba aceeasi latime ca si rosturile dintre placile lipite pe
panourile respective. Se va da atentie ca rosturile orizontale dintre placile panoului ce se
monteaza sa cada exact in prelungirea rosturilor dintre placile panourilor montate anterior pe
acelasi rand.
6.3.27. Fiecare panou de placi se va bate usor dupa aplicare in special la racordarea cu
panourile alaturate, pentru ca fetele vazute ale tuturor placilor panoului sa fie situate in acelasi
plan cu al panourilor vecine. Baterea se poate face cu o drisca sau cu un batator de lemn.
6.3. 28. Randul urmator de placi se va aplica in acelasi mod, incepand cu o jumatate de
panou pentru a se realiza teserea panourilor si a se evita realizarea unui rost vizibil pe
inaltimea mai multor panouri.
Panourile se vor rezema pe muchia superioara a panourilor din randul montat anterior (in cazul
aplicarii de jos in sus), sau se vor ghida de muchia inferioara a panourilor din randul montat anterior
(in cazul aplicarii de sus in jos). '
Se va da atentie ca rosturile verticale dintre placile panoului ce se monteaza sa cada exact in
prelungirea rosturilor intre placile panourilor din randul montat anterior.
6.3.29. Dupa 15 - 30 minute de la montare, hartia de pe fata panourilor se va uda cu ajutorul
unui burete (bidinea, carpa imbibata cu apa, si se va indeparta prin tragere in directia dungilor
imprimate pe hartie, apucand-o de la un colt.
Daca hartia nu se dezlipeste cu usurinta, se va indeparta prin frecare cu o perie udata in apa, avand
firele din material plastic.Este interzisa folosirea in acest scop a periilor cu fire din sarma care pot
deteriora smaltul placilor.
6.3.30. La fiecare rand orizontal, dupa dezlipirea hartiei se va verifica:
- orizontalitatea marg inii superioare (sau inferioare) a randului respectiv, cu dreptarul si
bolobocul; pozitia placilor ce eventual depasesc linia orizontala se va verifica printr-o batere
uoara cu batatorul in dreptarul asezat peste (sau sub) muchia placilor din panoul respectiv.
- continuitatea rosturiIor orizontale si verticale dintre placile panourilor, cu cele din panourile
vecine; corectarea pozitiei placilor se va face printr-o trecere cu muchia spaclului in rest de-a
lungul dreptarului asezat in lungul rostului respectiv.
- pozitia corecta a placilor fata de nivelul general al suprafetei placajului; cele a caror pozitie
nu este corecta se vor indrepta prin ciocanire usoara cu coada mistriei, iar daca acest lucru nu
este posibil se vor scoate cu varful mistriei si se vor monta din nou aplicandu-se pe spate o
cantitate mica de pasta de ciment cu adaos de 25% var pasta
- planitatea suprafetei placate, cu ajutorul dreptarului si bolobocului; daca suprafata nu este
plana se va rectifica portiunea respectiva prin baterea usoara a placilor cu drisca metalica sau
cu batatorul.
Verificarea se va face imediat dupa scoaterea hartiei de pe panourile din randul respectiv, atat
timp cat pasta de ciment nu a facut priza, pentru a fi posibile rectificarile necesare fara
compromiterea aderentei placilor.
6.3.31. Dupa terminarea placarii portiunii pe care s-a aplicat pasta de ciment rosturile dintre
placi se vor umple cu lapte de ciment sau ciment alb, cu sau fara amestec de pigmenti
minerali, folosindu-se o pensula cu parul moale sau un spaclu din material plastic. Excesul de
lapte de ciment se va indeparta cu o carpa umezita imediat dupa uscarea laptelui de ciment din
rosturi.
6.3.32. In cazul cand pe lungimea peretelui nu intra un numar intreg de panouri se vor folosi
benzi taiate din panouri, avand dimensiunile necesare. In cazul in care nu incape un numar
intreg de placi se vor monta in portiuniIe mai putin vizibile (pe colturile intrande, sub
pervazurile usilor, etc) placi taiate.
6.3.33. Pentru taierea placilor cu dimensiuni pana 28 x 28 mm inclusiv, se va folosi un cleste
cu brate lungi, avand gura cu muchiile ascutite si confectionare din otel tare.
Pentru taierea placilor cu dimensiuni de 40 x 40 mm sau 50 x 50 mm se va folosi dispozitivul
de taiat cu rola.
Daca nu se dispune de rola, taierea smaltului placilor de dimensiuni de 40 x 40 mm sau 50 x
50 mm se poate face prinzand placa intr-o menghina si zgariind-o cu ajutorul unui zgarieci
ascutit din otel vidia plimbat de cateva de cateva ori pe buza menghinei si apasat cu putere.
6.3.34. La marginea superioara a placajului racordarea cu tencuiala se face de preferinta cu
placi cu muchia superioara rotunjita, acestea fiind livrate pe benzi de hartie si se vor aplica
deasupra ultimului rand de placi, la fel ca la placile in panouri.
6.3.35. La placarea suprafetelor frante (nise, stalpi, spaleti si altele) se va incepe aplicarea
panourilor de la un colt iesind: aceasta pentru ca in cazul in care pe suprafata respectiva nu
incepe un numar intreg de placi, ultimul rand de placi ce urmeaza a fi taiate sa se gaseasca in
locuri putin vizibile (colturi intrande). Randul de placi taiate se va masca la coltul intrand prin
grosimea placilor ce se vor aplica pe cealalta suprafata adiacenta coltului.
La colturile iesinde se vor folosi placi cu muchia rotunjita aplicate la marginea placajului de pe
una din suprafete astfel ca acestea sa acopere muchia placilor de margine de pe cealalta
suprafata adiacenta coltului.
6.3.36. Panourile ce cad in dreptul tevilor ce ies din perete, a1 dozelor, etc., se vor decupa,
scotandu-se numarul minim de placi necesare; dupa montarea panoului decupat, portiunea
ramasa neplacata se completeaza cu placile rezultate din decupare montate bucata cu bucata si
taiate dupa conturul strapungerii.
Prin proiect se va prevedea ca toate strapungerile sa fie mascate cu rozete metalice, iar traseele
conductorilor electrici sa fie astfel alese, incat sa se evite ca dozele de legatura sa cada in zonele
placate sau, cand aceasta nu este posibil, sa fie amplasate in locuri cat mai ascunse.
Taierea in jurul strapungerilor trebuie sa se faca cu grija, astfel ca marginile taiate sa fie
acoperite complet de rozete sau de capacelele intrerupatoarelor si prizelor.
6.3.37. In cazul cand s-au montat dibluri anterior placarii, pozitia lor se va marca pe masura
executarii placajului prin cuie care se inchid in rosturile dintre placi, sau prin scoaterea uneia
sau a doua placi.
Pentru strapungerea ulterioara a placajului de catre suruburile care fixeaza obiectele de dibluri,
placile se vor gauri cu burghie de mana sau electrice.
Ori de cate ori este posibil, se recomanda sa se renunte la diblurile de lemn si sa se foloseasca
dibluri din material plastic, a caror introducere se poate face dupa placare in gauri practicate cu
burghie.
6.3.33. Aplicarea panourilor de placi pe stalpi rotunzi si suprafete curbe
Pentru executarea grundului se vor confectiona sabloane turnate din pasta de ipsos cu curbura
respectiva, care se vor aplica cu pasta de ipsos, la nivel, la suprafata ce urmeaza a fi grunduita.
Aceste sabloane vor servi ca ghidaj dreptarului la nivelarea grundului.
6.3.39. La stalpii rotunzi se vor confectiona sabloane din pasta de ipsos, in forma de semicerc
sau de sector de cerc, in functie de diametrul stalpului. Grosimea sablonului de ipsos se va alege
astfel ca incarcatura de grund sa nu depaseasca 2 cm iar pe perimetrul sablonului sa incapa un
numar intreg de placi ceramice.
Dupa executarea grundului sabloanele se vor scoate si locul se va completa cu mortar.
6.3.40. Restul operatiilor de montare a panourilor se vor executa ca si la placarea peretilor.
6.3.41. Executarea pardoselilor cu panouri de placi ceramice
Pentru a usura intretinerea si circulatia, la executarea bordurilor decorative a pardoselilor, se vor
folosi panouri de placi sau benzi decupate din panouri, cu placi de dimensiuni de 4 x 4 cm sau 5
x 5 cm.
6.3.42. Panourile de placi ceramice se vor aplica peste un strat de 3 cm grosime din mortar de
ciment, cu dozaj de 400 kg ciment la m 3, de consistenta 6 cm. Stratul de mortar se va nivela cu
dreptarul tras pe fasii de ghidaj executate in prealabil, astfel ca sa rezulte suprafete plane,
respectandu-se pantele de scurgere.
Eventualele neregularitati se vor netezi cu drisca de lemn. Sub dreptarul de 1,20 m lungime se
admit cel mult 2 unde cu sageata de max. 2 mm.
6.3.43. Dupa executarea stratului de mortar nu se admite efectuarea in incaperile respective a
unor lucrari de zuraveli, tencuieli, etc., care pot deteriora stratul suport sau il pot murdari,
compromitand aderenta placilor ceramice.
6.3.44. Pe suprafata stratului suport se traseaza liniile de delimitare a campurilor conform
proiectului.
6.3.45. Aplicarea panourilor se va face pe un strat de 2 mm grosime, din pasta de ciment, cu
adaos de 5% var pasta, pe portuni care sa poata fi placate inainte de priza cimentului (cca 4
mm2).
6.3.46. Panourile din placi ceramice se vor introduce in apa timp de 30 secunde, dupa care vor f
pensulate pe spate cu lapte de ciment. Aplicarea panourilor de placi, baterea cu drisca,
asigurarea continuitatii rosturilor, indepartarea hartiei de pe panourile de placi, corectarea
rosturilor, indepartarea hartiei de pe panourile de placi, corectarea rosturilor, a pozitiei
panourilor.
6 . 3 . 4 7 . Dupa 24 ore de la aplicare se intinde pe suprafata imbracamintii un lapte de ciment
foarte fluid, cu adaos de aracet E50, care se introduce in rosturi cu ajutorul periilor cu fire din
matenal plastic; excesul de lapte de ciment se va indeparta.
6.3.48. Peste imbracamintea astfel executata se astern, in vederca protejarii ei, foi de hartie.La
darea in folosinta aceste foi se vor indeparta, iar suprafata placata se va spala cu apa, cu carpe
sau perii moi. Nu se vor folosi p e r i i c u fire de sarma care pot deteriora smaltul placilor.
6.3 49. Aplicarea placilor ceramice cu dimensiuni mai mari de 40 x 40 mm montate bucata cu
bucata . Placile ceramice smaltuite cu dimensiuni mai mari de 40 x 40 mm nelipite in panouri
de hartie se vor aplica pe stratul suport cu mortar de ciment avand dozajul de 400 kg ciment la
m 3 nisip (0..3 mm), cu adaos de 0,05 (1/20) parti in volum pasta de var (consistenta 12 cm), la
o parte de ciment.
6.3.50. Inainte de a fi aplicate placile ceramice smaltuite se vor introduce intr-un vas cu apa, unde vor
f i tinute timp de 15...30 min.
6.3.5l. Aplicarea placilor ceramice smaltuite se va face in randuri orizontale incepand de la colturi, de
jos in sus, primul rand de placi rezemandu-se pe muchia dreptarului sau plintei (la placari interioare).
6.3.52. Inainte de aplicarea placilor se va face pentru primul rand de placi o impartire de proba
a lungimii peretelui de placat, tinandu-se seama de abaterile la dimensiuni ale placilor si de
dimensiunile si abaterile probabile la dimensiuni ale rosturilor, astfel ca sa rezulte un numar
intreg de placi; in functie de aceasta se va varia grosimea rosturilor dintre placi, care insa nu
va trebui sa depaseasca 2 mm.
Daca peretele are lungimea mai mare de 4 m se recomanda folosirea unor calibre limitatve, cu
lungimea egala cu un submultipiu din lung imea peretelui si totodata egala cu un numar intreg
de placi plus rosturi (dimensinea modulata a placii)
6.3.53. Pentru aplicarea primului rand de placi, in cazuI in care peretele are lungimea mai
mica de 4 m, se vor monta 2 placi de ghidaj la extremitatile acestui rand, intre ele aplicandu-
se celelalte placi, de-a lungul unei sfori intinse la partea superioara si la fata placilor de
g hidaj.La pereti mai lungi de 4 m se vor trasa pe toata lungimea peretelui, cu ajutorul
calibruIui limitativ, extremitatile acestuia, precum si reperi intermediari. In punctele trasate se
vor fixa placi de ghidaj, intre ele aplicandu-se celeilaite placi, ca mai sus.
Fixarea placilor de ghidaj se va face astfel ca fata lor sa rezulte in acelasi plan vertical, pentru
aceasta folosindu-se dreptarul si bolobocul.
6.3.54. Randurile urmatoare de placi se vor monta rost pe rost, placile rezemand pe randul de
placi montat anterior. Pentru obtinerea planitatii si orizontalitatii randurilor se vor monta placi
de ghidaj la distanta de cca 4 m intre ele, iar intre acestea se vor aplica celelalte placi de-a
lungul unei sfori intinse la partea superioara si la fata placilor de ghidaj.
6.3.55. La fiecare 4...5 randuri de placi montate se va verifica verticalitatea portiunii placate
cu ajutorul firului cu plumb, precum si orizontalitatea ultimului rand, cu ajutorui dreptatului si
al bolobocului.
6.3.56. Pentru montarea unei placi se va aplica pe spatele acesteia, cu mistria de faiantar,
mortar de grosime de cca 1,5 cm, in asa fel incat sa acopere cel putin 2/3 din suprafata: apoi se
va fixa placa de perete in locul respectiv, prin apasarea cu mana si printr-o ciocanire cu
manerul mistriei, astfel ca mortarul sa ajunga la grosime de cca 1 cm si sa umple complet
spatele placii, iar surplusul de mortar sa iasa la partea superioara si in dreptul placii; acesta se
va indeparta apoi cu mistria. Se recomanda ca manerul mistriei sa fie imbracat cu un invelis de
cauciuc.
Daca grundul este uscat, pe masura aplicarii placilor, se va aplica in prealabil un sprit de
ciment foarte fluid.
6.3.57. Racordarea randurilor de placi la colturile iesinde se va face utilizandu-se placi
speciale cu unul din canturile smaltuite. La primul rand de placi de la marginea superioara a
placajului se utilizeaza, pentru realizarea coltului iesind, placi cu doua canturi smaltuite.
6.3.58. La placarea suprafetelor frante (nise, stalpi, spaleti, etc) aplicarea placilor se va incepe
de la colturile iesinde. Daca lungimea portiunii de placat este mai mica si nu se poate realiza
placarea cu un numar intreg de placi se va proceda astfel:
la colturile intrande de la ultima placa intreaga se va monta oblic la 45 grade o placa taiata (la
dimensiunea necesara) dintr-o placa fara relief, de aceeasi culoare si dimensiuni; pe cealalta
suprafata adiacenta coltului placarea se va incepe de la marginea placii montate oblic.
6.3.59. In jurul tevilor de instalatii, consolelor, obiectelor sanitare sau aparatelor electrice se vor
folosi placi fara relief, de aceeasi culoare si dimensiuni, care se vor taia dupa conturul respectiv.
Taierea se va face cu grija, astfel ca gaura rezultata sa poata fi mascata prin acoperirea cu
rozete, in cazul tevilor de instalatii, respectiv cu capetele prizelor, intrerupatoarelor, etc.
6.3.60. Racordarea placajelor, cu pervazurile usilor se va face in functie de detaliul respectiv din
protect, cu placi avand relief sau cand acest lucru nu este posibil, cu placi fara relief, avand
aceeasi culoare si aceleasi dimensiuni.
6.3.61. Aplicarea placajelor de faianta, majolica si CESAROM pe pereti din elemente de b.c.a.
Aplicarea placajelor (faianta, majolica, CESAROM), pe elemente plane de b.c.a. si pe zidarie
din blocuri mici din b.c.a. se va face dupa efectuarea lucrarilor pregatitoare, cu urmatoarele
mortare si tehnologie de lucru:
a) pe elemente plane din b.c.a.
-sprit de ciment preparat din ciment: nisip 0 - 1 mm; Aracet DP 23, in dozaj 1 : 3 : 0,1 5 si apa
pana la consistenta de 12 - 14 cm; se aplica cu mistria, din stropire, un strat de 2-3 mm grosime;
- mortar adeziv preparat din nisip 0-1 mm; ciment; var pasta; Aracet DP 25, in dozaj volumetric
2 : 4 : 2 : 0,50 si apa pana la consistenta de 10-12 cm; se aplica cu mistria un strat de 8- 10 mm
grosime;
- placajul ceramic CESAROM lipit pe hartie se umezeste in prealabil in apa timp de 30 secunde,
dupa care se aplica prin presare pe mortarul adeziv, proaspat.
Placajul ceramic CESAROM, livrat nelipit pe hartie se umezeste in prealabil in apa timp de l
ora, dupa care se aplica cu mortarul adeziv aplicat cu mistria pe spatele fiecarei placi peste
stratul de mortar adeziv aplicat pe peretele in grosime de 5 mm si netezit.
Placajul de faianta (majolica), se umezeste in prealabil in apa timp de 1 ora, dupa care se aplica
cu mortarul adeziv aplicat pe spatele fiecarei placi, peste spritul de ciment dat pe perete.
b) pe zidarie din blocuri mici din b.c.a.
-sprit de ciment preparat din ciment: nisip 0-3 mm; Aracet DP 25, in dozaj 1 : 4 : 0,3 si apa pana
la consisterita de 11 - 13 cm; grosimea spritului va fi de 2 - 3 mm;
- mortar de fixare a placilor, preparat cu aceeasi compozitie ca la sprit, avand o consistenta de 7-8 cm
si grosimea stratului de 20 mm;
- mortar adeziv preparat din nisip 0-1 mm, ciment: var pasta: Aracet DP 25, in dozaj 2 : 4 : 3 :
0,50 si apa pana la consistenta 10 - 12 cm; se aplica cu mistria un strat de 3-l0 mm grosime;
- placajul ceramic CESAROM, lipit pe hartie sau nelipit si placajul de faianta, umezite si
aplicate ca la lit.a cu mortar adeziv, insa peste stratul de mortar.
6.3.62. Aplicarea placilor din argila arsa se va face dupa detaliile de arhitectura din proiect,
trasandu-se in prealabil liniile verticale si orizontale indicate in aceste detalii de la care se
incepe placarea. Trasarea se va face cu aparate si unelte de trasare adecvate care sa asisure o
suficienta precizie pentru incadrarea in limitele admise.
6.3.63. La partea superioara a schelei se va executa o acoperire provizorie pentru a se asigura protectia
suprafetelor pe care se executa grundul sau placajul, de actiunea precipitatiilor atmosferice. De
asemenea se vor prevedea, la nivelul la care se executa placarea, elemente de protectie impotriva
razelor solare, pentru ca lucrarile de grunduire sau placarea fatadei sa se execute la umbra.
6.3.64. La aplicarea placilor grundul trebuie sa fie intarit suficient dar sa aiba totusi o umiditate
de 5 ...6%, masurata cu aparatul tip Higromette. Informativ, se poate constata ca grundul are
umiditatea necesara, stropindu-l cu o mica cantitate de apa, aceasta nu trebuie sa fie absorbita
imediat.
6.3.65. Placile de argila arsa se aplica pe stratul de grund cu mortar de ciment marca M 100
avand dozajul de 390 kg ciment la m 3 mortar (cu nisip de la 0...3 mm), cu adaos de 0,05 (1/20)
parti in volume pasta de var (avand consistenta de 12 cm).
6.3.66. Inainte de a fi aplicate, placile se uda bine cu apa prin stropire cu o bidinea sau in lipsa
acesteia, cu un cancioc de zidar.De asemenea, daca placile prezinta stirbituri pe latime se va
efectua polizarea marginilor placii.
6.3.67. Aplicarea placilor se face in randuri orizontale, incepand de la colturi, de jos in sus, primul
rind de placi rezemandu-se pe muchia unui dreptar fixat din loc in loc cu ipsos, sau pe soclu.
6.3.68. Rosturile orizontale se realizeaza cu un fier patrat de rost, avand latura de 10 mm . Daca
prin aplicarea placilor, datorita abaterilor dimensionale ale acestora, raman spatii libere pe
verticala acestea trebuie sa fie bine umplute cu mortarul pus in exces pe spatele placii, la montare.
6.3.69. Randul urmator de placi se va aplica cu placile rost pe rost sau tesute dupa detaliile din
proiect.
6.3.70. La fiecare patru, cinci randuri de placi montate, se va verifica orizontalitatea si
verticalitatea portiunii placate, cu ajutorul bolobocului si a firului cu plumb precum si
orizontalitatea ultimului rand, cu ajutorul dreptarului si a bolobocului.
6.3.71. Pentru montarea unei placi, se va aplica pe spatele acesteia, cu mistria, mortarul in
grosime de 25 mm in asa fel incat sa acopere toata suprafata; se va fixa placa de perete in locul
respectiv prin apasare cu mana si printr-o usoara ciocanire cu manerul mistriei, astfel ca mortarul
sa ajunga la grosimea necesara si sa umple complet spatele placii, iar surplusul de mortar sa iasa la
partea superioara si in dreptul placii; acesta se va indeparta apoi cu mistria si se va refolosi.
Daca din motive fortuite, a fost necesara intreruperea lucrarilor un timp indelungat si umiditatea
grundului a scazut sub 5%, pe masura aplicarii, suprafata se uda bine cu apa. Daca la udarea cu
apa, aceasta este absorbita imediat, inseamna ca umiditatea grundului a scazut sub 3%. In acest
caz, stropirea cu apa devine insuficienta si se va proceda la aplicarea pe suprafata grundului a unui
sprit de ciment de consistenta 15 - 15 cm masurata pe conul etalon.
6.3.72. Umplerea rosturilor orizontale se face odata cu executarea placajelor. Dupa ce s-a scos
fierul de rost, se completeaza cu mortar portiunile ramase neumplute, dupa care se netezeste cu
ajutorui unui fier de rost patrat sau rotund.

6.4. Abateri, tolerante si verificarile acestora

Placaje exterioare
6.4. l. Prin examinarea vizuala se va verifica:
a) corespondenta elementelor profiIate de placaj ale faiantei cu forma din proiect; la elementele
continue, situate la acelasi nivel (cornise, braie, etc), liniile profilului trebuie sa fie continue si drepte,
neadmitandu-se franturi sau curbari;
b) continuitatea rosturilor dintre placile placajelor, in sensul ca nu trebuie sa exisiste franturi sau
curbari vizibile;
c) chituirea rosturiIor dintre placile placajelor cu mortar rezistent la intemperii si colorarea placajelor,
afara de cazul cand prin proiect se cere altfel;
e) marimea si modul de umplere cu mortar a spatiilor dintre marginile suprafetei placajelor si
solbancuri, tocuri de usi, incadramente, cornise, etc. aceste spatii nu trebuie sa depaseasca 10 mm
si sa fie bine umplute cu mortar rezistent la intemperii si colorat, de asemenea, in culoarea
placajelor respective, daca prin proiect nu se cere altfel.
6.4.2. La placajele executate din caramida de placaj sau placi ceramice smaltuite, planitatea suprafetei
se va verifica cu dreptarul de 2 m asezat in orice directie pe suprafata Abaterile admisibile in ceea ce
priveste planitatea suprafetelor sunt indicate in tabelul din anexa X.1.
Aceeasi conditie va fi verificata si la continuitatea acestor placaje pe verticala.
6.4.3. La placaje din placi de piatra naturala, abaterile suprafetelor acestor placaje fata de verticala
si orizontala se vor verifica cu dreptarul, firul cu plumb, nivela cu bula de aer si rigla gradata si nu
trebuie sa depaseasca abaterile admisibile date in tabelul mai jos mentionat.
6.4.4. La placajele executate cu placi tip marmoroc, pe fatadele cladirilor se va controla
indeplinirea urmatoarelor conditii :
suprafata finisata trebuie sa fie plana, sa nu prezinte denivelari vizibile si suparatoare in camp,
la colturile intrande si iesinde sau la rosturile de imbinare inchise sau aparente;
- finisajul trebuie sa fie aderent la suport pe toata suprafata acestuia, sa nu prezinte portiuni cu
desprinderi, care la lovire cu un ciocanel de lemn suna a gol;
- rosturile de imbinare inchise, dintre elementele placajului de marmura montate, trebuie sa fie
cat mai bine inchise, trebuie sa fie continue si drepte, fara zgarieturi; in cazul rosturilor
deschise, de latimi stabilite, acestea trebuie sa aiba aceeasi latime pe toata lungimea lor;
- racordarile cu alte tipuri de finisaje sau la tamplarie, obiecte de instalatii, etc. fixate pe suport,
strapungeri, etc., trebuie sa fie bine pasuite, iar la strapungeri sa fie mascate cu rozete metalice,
din mase plastice, etc;
- suprafata placata trebuie sa prezinte aspectele de grosime, granulometrie si coloristice,
indicate in planul de montaj, sa fie curate si fara pete rezultate din patrunderea la suprafata a
mortarului adeziv sau din alte cauze.

6.4.5. Placaje interioare

Prin examinare vizuala se va verifica:
Racordarea placajului cu tencuala
Suprafata placata cu placi de faianta, placi de majolica sau cu placi ceramice smaltuite, avand
dimensiuni pana la 40 x 40 mm, trebuie sa se termine cu placi cu muchiile rotunjite iar spatele
acestora trebuie sa coincida cu nivelul tencuielii.
d) frecarea si lustruirea corecta a suprafetelor placilor la placajele pentru care proiectul prevede o
astfel de finisare;
In cazul placajelor din placi de faianta sau placi de majolica montate pe pereti de beton se va
verifica daca in proiect au fost prevazute borduri speciale de racordare a fatadei cu peretii si
daca acestea au fost montate corect. Daca proiectantul nu prevede asemenea borduri, racordarea
trebuie facuta cu scafe de mortar.
b) Racordarea placajului din placi de faianta, placi de majolica sau placi ceramice smaltuite cu
cada de baie.
Etansarea rostului de racordare respectiv trebuie sa fie executata cat mai ingrijit, neadmitandu-
se o grosime neuniforma sau lipsa chitului.
6.4.11 La placajele executate cu placi din fibre de lemn emailate sau melaminate se vor ma face
urmatoarele verificari:
Pentru a verifica etanseitatea racordarii dintre placaj si cada de baie, se va controla partea opusa a
peretelui, observand daca umezeala nu a trecut prin perete.
c) Strapungerile efectuate in suprafata placata pentru trecerea tevilor de instalatii, fixarea prizelor,
intrerupatoarelor, etc.
La acestea se va controla ca gaurile facute in placi sa fie mascate pe contur, prin acoperirea cu
rozete metalice - cromate, nichelate sau prevazute cu garnituri - dupa cum se cere prin proiect.
La gaurile unde acoperirea cu rozeta nu este suficienta astfel incat conturul gaurii se vede si in
jurul rozetei, se va dispune aplicarea unei rozete de diametru mai mare.
La fel se va controla ca gaurile practicate in placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (spalator,
oglinda, etc) sa nu fie vizibil de sub aceste obiecte.
6.4.6. Planitatea suprafetei placate se verifica cu ajutorul unui dreptar de 1,30 m lungime la
placajele executate din placi ceramice smaltuite si de 2,00 m la celelalte feluri de placaje. Sub
dreptar, asezat in orice diretie, nu se admite decat o singura denivelare de maximum 2 mm.
6.4.7. Verticalitatea suprafetei placate se verifica, in toate cazurile, cu bolobocul s i un dreptar
de 1,20 m, la extremitatea caruia se permite o abatere de la verticala de maximum 2 mm.
La suprafete orizontale (glafuri, nise de laborator, marginea cazii de baie, etc), se va controla
daca s-a asigurat placajului o panta de cca 2% spre interiorul camerei.
6.4.8. Corespondenta rosturilor dintre placile placajului cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor
tehnice de executie se face, in afara de examinarea vizuala prin masurarea rosturilor cu ajutorul unor
calibre, in cazul ca se observa abateri.
6.4.9. Verificarea racordarii rectilinii a suprafetelor placate, cu plinte sau scafe. se va face la inceput
prin examinarea vizuala iar daca se observa ondulari in plan vertical sau orizontal acestea se vor
masura cu ajutorul unui dreptar de 2 m lungime.
La aceasta verificare se admite sub dreptar o singura unda avand o sageata mai mica de 2 mm.La
pervazuri placajul trebuie sa patrunda sub ele cu cel putin 10mm , iar pervazele trebuie sa fie faltuite
pe inaltimea placajului.
Abaterile admisibile de care trebuie sa se tina seama la aprecierea calitatii placajelor din placi
de faianta, placi de majolica si placi ceramice smaltuite sunt indicate in tabelul de mai jos.
modul cum s-a facut mascarea rosturilor dintre placi si de la marginea superioara a placajului,
cu baghete de lemn vopsite sau lustruite ori cu profile din PVC, conform indicatiilor din proiect;
baghetele sau profilele montate trebuie sa aiba aceeasi culoare pe toata lungimea lor si sa fie
bine fixate;
b) denivelarile placajului, produse in urma dezlipirii de stratul suport a unor parti de placaj care
nu au fost bine lipite; in asemenea cazuri se vor scoate placile respective si se vor lipi din nou,
insa numai dupa ce se va razui adezivul de pe spatele placilor si de pe suprafata suport si numai
dupa ce acesta va fi din nou pregatit in mod corespunzator.
Abaterile admisibile de care trebuie sa se tina seama la aprecierea calitatii placajelor din fibre
de lemn, emailate sau melaminate, sunt indicate in tabelul de mai jos.
6.4.12. La placajele efecutate cu placi tip marmura, prefabricate, in unele incaperi din interiorul
cladirilor civile (holuri, birouri, sali de receptie, vestibuluri, sali de biblioteca.)
6.4.13. Abateri admisibile la receptia calitativa a placilor.
1 Placi exterioare
Placaje din marmura naturala si piatra artificiala nearsa (betoane cu parament brut).
Denivelarea relativa a placilor la suprafetele slefuite sau lustruite

- din marmura si piatra calcara maximum 3 stirbituri pe 1 m 2 cu o adancime

de max.0,5 mm
La suprafete buciardate sau gradinate cu cadru
- din marmura si granit maximum 3 stirbituri pe 1 m 2 cu o adancime
de max.2 mm
- din calcar moale maximum patru stirbituri pe 1 m 2 cu o
adancime de max.3 mm;
Abateri la dimensiunile rosturilor. La suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice 0,3 mm pe verticala si 0,5 mm pe orizontala

- din marmura si piatra calcara 1,5 mm

La suprafetele buciardate sau gradinate cu cadru
- din marmura si granit 2 mm
- din calcar moale 4 mm

b) Placaje din placi ceramice smaltuite

Devierea de la planitate a placilor de formate 2 mm
mici (2x2, 2,5x2,5,4x4 si 5x5 cm) lipite pe
hartia (distanta dintre dreptar si suprafata
placajului) 12 mm 4x4 si Sx5 cm) lipite
pe hartia (distanta dintre dreptar 41 suprafaca
placaiului)
Devierea de la verticalitate a placiior de 2 mm
formate mic (distanta dintre dreptar si
suprafata placajului
Devierea rosturilor dintre placile placajului 0.5 mm la o placa
Stirbituri la muchiile placilor maxim 2 stirbituri pe 1 m 2 si cu o adancime
de max.. 0,2 mm

c) Placaje din caramida aparenta

Devierea de la planitate (distanta dintre 2 mm

dreptar si suprafata placajului)
Devierea de la verticalitatea placajului Nu se admite
Devierea rosturilor orizontale dintre 1 mm la o placa
caramizile aparente
Portiuni neumplute cu mortar in rosturi Nu se admit

d) Placaje din placi tip marmococ, prefabricate

Deschideri intre placile prefabricate ale Max 3mm

placajului
Deschideri la racordarile placajului cu alte Nu se admit
tipuri de finisaje, tamplarie, obiecte de
instalatii, etc

2. Placaje interioare
Placaje din placi de faianta sau majolica

Devierea de la planitate (distanta dintre dreptar si 2 mm

suprafata placajului)

Devierea rosturilor dintre placile placajului Nu se admit

Stirbituri sau lipsa de glazura la muchiile Max. una la o placa pe suprafata de 4 mm 2
suprafetelor glazurate ale placilor
Portiuni neumplute cu lapte de ciment alb in rosturi Nu de admit
Locuri neumplute cu glazura pe suprafata placajului max.doua pe m 2 cu o supraf. De 2 mm 2
Fisuri pe suprafata placajului Nu se admit

b) Placaje din placi ceramice smaltuite (ca la pct. l.b) .

c) Placaje din placi tip marmoroc, prefabricate (la ca pct. 1d)
d) Placaje din placi din fibre de lemn emailate sau melaminate

Abateri locale de la planitate si verticalitate Max. 2 mm

pe suprafata placilor (distanta intre dreptar si
suprafata placilor)
Curburi sau franturi vizibiie pe suprafata Nu se admit
placajului
Pete pe suprafata placajului Nu se admit
Lipsa de chit in rosturile dintre placi Nu se admit
Portiuni de placi dezlipite de pe suport Nu se admit
Gauri de strapungere pentru instalatii vizibile Nu se admit
de sub rozetele de mascare
Liniile de intersectie ale placajuiui la colturile Perfect verticale
iesinde si intrande, muchii
Latimea rosturilor dintre placi Perfect uniforma

7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

7.1.La receptionarea lucrarilor de placaje interioare si escterioare din placi ceramice smaltuite, comisia
de receptie va controla aspectul general al placajului in ceea ce priveste uniformitea culorii si
corespondenta acestuia cu proiectul, planitatea, verticalitatea sau orizontalitatea suprafetelor.
7.2. Placajul trebuie sa prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata: nu se admit diferentieri
de tonuri intre diversele panouri montate si nici diferentieri suparatoare in cadru a aceluiasi panou; nu
se admit pete de murdarie, locuri vizibile cu smalt defect, etc. placate, executia ingrijita a
rosturilor, fixarea placilor de pereti.
Verificarea orizontalitatii sau verticalitatii rosturilor sau a suprafete:or, se va execua cu
ajutorul unui fir cu plumb, al nivelei cu bula de aer si al unui dreptar.
7.3. Suprafata placajuiui trebuie sa fie plana; sub dreptarul de 1,20 m lungime se admite cel mult o
unda cu sageata de max. 2 mm.
7.4. Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la colturi intrande sau iesinde
trebuie sa fie verticale si rectilinii.
7.5. Randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime
uniforma; nu se admite diferentierea panourilor de placi in campul general al placajului
datorita neuniformitatii rosturilor de pe conturul lor. Rosturile trebuie sa fie bine umplute cu
lapte de ciment alb sau colorat cu pigmenti.
7.6. Placile ceramice trebuie sa fie bine fixate pe suprafata suport; la ciocanirea usora a placii
cu un corp cu suprafaca mica de lovire, trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul cand se
constata dupa sunet, ca unele placi nu sunt bine fixate (suna a gol), se vor scoate si se vor fixa
din nou (cu pasta, respectiv mortar de ciment).
In asemenea cazuri se va verifica prin incercari de smulgere si aderenta placiIor adiacente
7.7. Liniile de racordare a suprafetelor placate cu plinte sau scafe, trebuie sa fie rectilinii fara
ondulari in plan vertical sau orizontal iar rostul trebuie sa fie etansat cu pasta de ciment.
7.8. La racordarea suprafetei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere jumatate din
grosimea placii, iar linia de racordare trebuie sa fie dreapta, fara ondulari in plan vertical sau
orizontal.Nu se admite racordarea tencuielii cu placajul prin scafa de mortar de ciment sau pasta
de ipsos si nici ca nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuielii.
7.9. In jurul strapungerilor prin suprafata placata (tevi de instalatii, doze electrice., etc), gaurile
din placaj trebuie sa fie mascate cu rozete metalice, respectiv capacele intrerupatoarelor
prizelor, etc. Gaurile din jurul suruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie
vizibile de sub elementele fixate (oglinda, etc)
7.10. La panouri mari se vor urmari toate conditiile de mai sus precum si cele cuprinse in norma
interna respectiva.
7.11. Tinand seama ca asemenea lucrari sunt lucrari cu un caracter de finisaj pretentios, introduse
anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia se va face cu toata exigenta, nerespectarea conditiilor de
mai sus conducand la respingerea lucrarii.
7.12. Aspectul general al placajului din placi de argila arsa, in ceea ce priveste uniformitatea
culorii, planitatea si verticalitatea sau orizontalitatea suprafetelor placate, excecutia ingrijita a
rosturilor orizontale si fixarea placilor pe pereti trebuie sa fie corespunzatoare. In mod special se
va urmari ca spatiile verticale dintre placi sa fie bine inchise cu mortarul de montaj al placilor,
pentru a nu se permite infiltrarea apelor pluviale in spatele placilor.
7.13. Liniile de intersectie a placilor de pe suprafetele adiacente, la colturi, trebuie sa fie
verticale si rectilinii.
7.14 Randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare. Rosturile
orizontale vor avea latimea de 10 mm si adancimea de 10 mm.

7.15. Suprafata placajului trebuie sa fie plana; sub dreptarul de l,20 m lungime se admite cel
mult o unda cu sageata de maximum 2 mm.
7.16. Placile de argila arsa trebuie sa fie bine fixate pe suprafata grundului, la ciocnire cu un
corp cu suprafata mica de lovire, trebuie sa rezulte un sunet plin.
In cazul cand se constata, dupa sunet, ca unele placi nu sunt bine fixate (suna a gol) acestea se
vor scoate si se vor monta din nou cu mortar de var de ciment.
8. MASURATOARE SI DECONTARE
8.1. Placajele se vor plati la metru patrat conform tabloului de finisaje si listelor de cantitati de
lucrari din proiect.

Intocmit,
arh. LEHENEANU
GABRIELA EMILIA

CAIET DE SARCINI
CAP-Ck. TAMPLARIE, DULGERIE
(conform liste de cantitati de lucrari si conform tablouri de tamplarie)

1. GENERALITATI
l. l. Prevederile acestui capitol se refera la lucrariie de tamplarie si dulgherie
cuprinzand: usi. ferestre, vitrine si glasvanduri de lemn, metalice sau mixte, ferestre
prefabricate de beton armat si prefabricat, ferestre si usi de balcon din P.V.C., jaluzele
P.V.C.
2. STANDARDE S1 NORMATIVE DE REFERINTA
Standarde romanesti
2.1. STAS 465 - SO - Ferestre 51 ugi de balcon din lemn pentru c-tii civile
2.2. STAS 446 - 70 - Usi din lemn pentru constructii civile
2.3. STAS 5355 - SO - Ferestre si usi de balcon si usi interioare din lemn pentru
constructil civile. Formate si alcatuiri
2.4. STAS 799 - 32 - Ferestre si usi din lermn.Conditii generale de calitate
2.5. C 199 - 79 - Instructiuni tehnice privind manipularea. livrarea, depozitarea,
transportul si montarea in constructii a tamplariei de lemn (Bul.Constructii nr. 9/1978).
2.6. C 185 - 78 - instructiuni tehnice privind manipularea, liv rarea, depozitarea;
transportul *i montarea in constructil a ferestrelor 51 u5ilor din PVC (BuLConstruciii nr.
9/1978)
2.7. C 186 – 78 -lnstructiuni tehnice privind manipularea, livrarea.
depozitarea, transportul si montarea in constructii
2.8. STAS 11179-75 - ferestre si usi de balcon si jalujele din policlorura de vinil
2.9. STAS 3366 - SZ - Obloane rulante. Prescriptii de proiectare si montaj.
2.10.Ord.nr.9/N/15.03.93 -Regulamentul privind protectia si igiena muncii in c-
tii

3. MONSTRE, TESTE, PROBE SI STANDARDE CARE TREBUIE RESPECTATE

3.1. Verificarea prod. de tamplarie se face la primirea pe santier a tamplariei, in tot timpul
punerii in opera (montarii) precum si la receptie.
3.2. Tamplaria din lemn si metal care soseste pe santier gata confectionata trebuie verificata de catre
conducatorul tehnic al lucrarii sub aspectul:
-existenta si continutul certificatelor de calitate
- corespondenta cu prevederile din proiect 51 al prescriptiilor tehnice de produs
-existenta si calitatea accesoriilor de prindere, manevrare. etc.
3.3 Pentru orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate e!ementele se
vor executa din materialele aprobate.

3.2. Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale de placaj la santier se vor pune
dispozitia proiectancului catre doua mostre cu finisajul si culoarea specifica in proiectul tehnic.
3.3. Prin aprobarea mostrelor de catre proiectant se intelege si aprobarea cimentului si
agregatelor.
3.4. Toate fnisajele cu placaje interioare si exterioare se vor executa numai din materialele
aprobate.

4/ MATERIALE SI PRODUSELE
4. 1. Tamplaria din lemn poate fi livrata intreprinderilor de constructii in stare nefinisata sau
complet finisate. Prin tamplarie nefinisata se inteleg ferestretrele si usile de balcon sau
interioare livrate in stare grunduita.
Prin tamplarie finisata se inteleg ferestrele si usile de balcon sau interioare complet finisate,
cu
geamul montat si cu garnituri de etansare. Tamplaria va fi echipata cu accesorii functionale de
calitate (balamale, broaste, manere, cremoane, etc., zincate sau nichelate).
4.2. Solutiiie constructive, alcatuirea si calitatea produselor va fi conform standardelor;
- STAS 465 - SO - Ferestre si usi de balcon din lemn ptr. c-tit civile '
- STAS 466 - 78 - Usi din lemn pentru c-tii civile "Sectiuni"
4.3. Tocurile si profilele din material plastic sau metalice la usile interioare vor fi conform
NR; de productie.
4.4. Ferestre din lemn, clasice, executate conform STAS 465 - SO (ferestre simple, duble si
cuplate) se livreaza nefinisate protejate pe toate fetele cu un grund, iar la cerere, vopsite si cu
un strat de vopsea. Ferestrele la livrare vor fi receptionate si controlate conform STAS 799 -
82.
4.5. Ferestrele simple cu geam termoizolant (STAS 10379 - 75) si ferestrele cuplate ( STAS
10461 - 76) se livreaza numai in stare finisata, cu geamul montat, echipate cu garnituri de
etansare si accesorii metalice adecvate, in conditiile de calitate standardizate.
4.6. Usile de lemn executate conform STAS 466 - 73 se livreaza cu tocurile din materiale pe
baza de lemn, din profile din matenal plastic sau metalice, in urmatoarele variante:
- complet finisate: tocurile din lemn sau metal vopsite (tocurile din PVC fara finisaj): folie de
usi vopsite opac, furniruite si finisate transparent acoperite cu folii imitatie de furnir,
texturate, emailate, melaminate din profile de material plastic;
finisate partial: tocuri grunduite, folie de usi finisate in variantele indicate mai sus;
nefinisate: tocurile si folie de usi plane sau ramele si tabliile grunduite
4.7. Tocurile de usi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaia de usi sau pot fi
neasamblate si livrate separat de folie de usi. In ambele cazuri tocurile si folie de usi sunt
echipate cu accesoriile necesare pentru actionare, manevrare si blocare, avand asigrata
interschimbabilitatea tocurilor si a foilor de usi dupa montarea in constructii.
4.8. Materiale auxiliare (ipsos, pene din lemn, ghermele sau dibiuri din letnn sau din material
plastic, pervazuri, suruburi pentru lemn, cuie, pasla sau vata minerala, carton bitumat, chit,
vopsea conform normelor de deviz, precum si prevederile din proiecte si din prezentele
instructiuni tehnice.
4.9. Ferestrele si usile de balcon din P.V.C. sau ansambluri usi - ferestrele se livreaza complet
echipate cu geam si garnituri de etansare intre geam si cercevea si intre aceasta si toc, complet
asamblate, conform N.I.I. 774 - 75 si cataloaul editat de PCPMP. in cazutL cand la ferestre
este prevazuta montarea unor jaluzele rulante din profile PVC este necesar sa se specifice in
comanda pentru ca ferestrele si usile sa fie prevazute cu profile de ghidaj pentru jaluzele.
4.10. Praznurile tip I si tip II, vor fi livrate din fabrica odata cu ferestrele, protejate prin
acoperire in fabrica cu grund pe baza de ulei si miniu de plumb in 2 straturi.
- suruburi pentru lemn, cu cap bombat, conform STAS 1451 - 71 de dimensiunile L.5. x 50
mm
- suruburi mecanice, conform STAS 7519 - 71, nichelate sau cadmiate, cu piulita, conform
STAS 4017 - 69 de M 4 mm si lunsime 35 mm. cu cap bombat crestat pentru surubelnita,
destinate praznului tip I. montat in sistem 1.
- suruburi autofiletate conform STAS 9;44 - 7; de 5 :c 25 mm
- polistiren celular conform STAS 7461 - 70 ca pat pentru chit in benzi de 1 5 cm
grosime si 40 mm tatime, in lungime de 5O - 80 mm
- aracet D - 50 conform STAS 7058 – 73
-chit Romtix 1221, conform N.I. de intreprindere pentru etan4area rostului dintre toc si
zidarie la exterior
- chit tiecol .
ipsos, conform STAS 5411 - 75, necesar numai in cazul fixarii praznuriior in dibluri de lemn

6. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

5.1. Tamplaria nefinisata se transporta. Piesele marunte din lemn ale ferestrelor si tocurilur
usilor interioare, livrate separat de foi, se vor ambala in colete, legate cu sarma, luandu-se
masuri ca sarma sa nu produca degradarea lemnului.
5.3. Transportul tamplariei nefinisate se face cu mijloace de transport acoperite (containere,
autocamioane). Acestea pot fi asezate bucata cu bucata sau pachetizate. La incarcarea in
mijlocul de transport, tamplaria va fi asezata pe suporti (sipci) care sa le fereasca de contactul
cu apa, care s-ar scurge de pe prelate sau ambalaje. Dupa incarcarea ei se va asi -gura stabilitatea
incarcaturii prin consolidare cu sipci si tampoane asezate intre acestea si peretii vehiculelor,
pentru a se evita frecarea sau lovirea.
5.3. Ambalarea si incarcarea tamplariei la produc3tor si transportul de la producator la depozitul
de la locul de punere in opera, respectiv la depozitul constructorului, se asi gura de catre
producator.
.5.4. Ferestrele finisate se transporta in pachete, stelaje sau containere cu mijloace auto sau
vagoane. Ferestrele finisate vor fi transportate la fabricile de panouri prefabricate pentru a putea
fi inglobate in acestea sau direct pe santiere unde sunt montate in goluri executate cu sabloane.
5.5. Pachetizarea, incarcarea, transportul, descarcarea si manipularea tamplariei se vor face cu
mijloace speciale (electrostivuitoare) sau manual, luandu-se masuri ca produsele sa-si mentina
calitatea si integritatea lor.
5.6. Tamplaria va fi depozitata in incaperi uscate, ferite de ploaie si raze solare, ferite de vant si
de degradare prin lovire, prevazandu-se spatii de circulatie intre stivele de ferestre. Pe tot timpul
depozitarii se vor lua masurile necesare pentru mentinerea calitatii ei (evitarea contactului cu
solul, prin sprijinirea tamplariei pe suporti, inlaturarea contactului, accesoriilur metalice cu
suprafete tinisate, nedepasirea inaltimii maxime de depozitare 2 - 3 m a stivelor).
5.7. Accesoriile metalice demontabile (soldurile si manerele) vor fi livrate in ladite bine
ambalate pentru a evita frecarea pe timpul transportului si manipularilor si contactul cu mediul
umed care ar putea determina deprecierea acestora.
5.8. Elementele de rigidizare a tamplariei (pervazuri, baghete) pot fi din lemn sau profile de
material plastic si vor fi livrate in colete (finisate sau nefinisate, ambalate sau neambalate) si
legate cu sfoara, sarma sau fasii din material plastic, fara a produce degradarea produselor.
Pervazurile din profile de material plastic la unul din capete vor fi taiate la 45'.
5.9. Elementele de tamplarie din P.V.C. se livreaza in containere pentru transportul tamplariei
din P. V.C. care asigura mentinerea calitatii in timpul transportului si manipularii.
5.10. Ferestrele si usile din P.V.C. se depoziteaza in dispozitivele in care au fost transportate, pe
cat posibil in incaperi inchise, ferite de radiatiile solare si intemperii.
La depozitare se va evita apropierea de radiator sau alte surse de caldura a caror temperatura
depaseste 60 °C.
6. EXECUTIA LUCRARILOR
6.1. Operatiuni pregatitoare
6. l. 1. Montarea tamplariei in zidarie sau panouri mari se va face dupa terminarea executarii
lucrarilor cu proces tehnologic umed si anume:
finisaje interioaie, inclusiv a golurilor tamplariei
paciocul si spacluirea peretilor din beton armat care nu se tencuiesc
placajele de faianta sau similare, la bai, bucatarii
6. 1.2. Este interzisa inglobarea tocurilor de ferestre si usi de lemn in panouri in timpul turnarii
acestora.
6.1.3. Golul de zidarie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor gabloane verificate
inainte de montarea tamplariei
6. 1.4. Ghermelele se fixeaza la turnarea elementelor prefabricate sau la executarea lucrarii.
6.1.5. Pentru o fixare corespunzatoare, pozitia ghermelelor sau diblunlor va fi aparenta sau
marcata.
6.2. Descrierea lucrarilor
6.2.1. Inainte de a se trece la montarea tamplariei, se recomanda ca aceasta sa fie chituita,
slefuita si sa se aplice primul strat de vopsea, care sa protejeze lemnul in cazul contactului cu
medii unede, dupa aceea la ferestre si usi de balcon se vor fixa geamurile. O atentie deosebita
se va acorda protectiei partilor din lemn care vin in contact cu zidaria sau se inglobeaza in
zidarie.
6.2.2. Dupa uscarea vopselei, tocul ferestrelor si usilor se va pozitiona in golul zidariei,
folosind pane din lemn. Pozitionarea corecta se va verifica cu ajutorul bulei de nivel. Tocul se
va fixa in ghermele amplasate la cca 50 cm una de alta pe verticala, cu ajutorul suruburilor;
inainte de a se strange complet suruburile se va verifica din nou cu ajutorul bulei de nivel
orizontaIitatea si verticalitatea ferestrelor sau usilor precum si functionarea cercevelelor sau
foilor, dupa care se vor strang e complet sumburile. Se pot face ajustari sau retusuri ale
tamplariei, dar nu a celor care au suferit deformari prin absorbtia de apa din mediul
inconjurator sau din contactul cu zidaria umeda.
6.2.3. In rostul dintre toc si zidarie se va aplica un strat de etansare, care va fi asezat uniform
pe inaltimea si latimea tocului; se va aplica apoi stratul de chit plastic sau elastic la exterior si
s eventual la interior, si pervazurile la interior. Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton
bitumat lipit cu bitum. In cazul utilizarii unor pervazuri din profile de material plastic, vor fi
montate in prima etapa elementele verticale care sunt taiate la partea superioara la 45°, apoi se
potriveste elementul orizontal la lungime, se taie la 45grade si la al doiIea cap, apoi se fixeaza
in locasui din toc sau captuseala.
6.2.4. Inainte de vopsirea definitiva a tamplariei, se va verifica umiditatea lemnului care nu
trebuie sa fie mai mare de 15% gr . Aplicarea celui de-al doilea strat de vopsea se va face
numai cand lemnul are umiditatea mai mica de 15% gr.
6.2.5. Ferestrele cuplate finisate, ferestrele cu geam termoizolant si usile finisate se vor monta in
panouri prefabricate, la fabricile de panouri, inainte de expedierea acestora numai de catre echipa de
muncitori specializati in aceste operatiuni. In cazul creerii conditiilor necesare, aceste ferestre si usi
pot fi montate si la peretii glisanti din beton armat sau la constructiile din caramida. organizand in
acest scop formatiuni de lucru specializate.
6.2.6. Inainte de montarea tamplariei, aceasta se probeaza in formatul golului se fixeaza cu suruburi,
apoi rostul dintre toc si zidarie se completeaza cu materiale izolante apoi se aplica sipcile de acoperire
a rosturilor.
6.2.7. Tamplaria finisata va fi montata in panourile complet finisate sau la panourile decofrate si
uscate.
6.2.8. In vederea montarii, fereastra sau usa se vor pozitiona in golul panoului si consolida cu pene din
lemn. Tocul se va fixa cu suruburi in ghermele sau dibluri de lemn sau materiale plastice (pozitionate
la cca 50 cm una de alta). Inainte de a se strange complet suruburile, se va verifica orizontalitatea,
verticalitatea si modul de functionare a cercevelelor, dupa care se vor strange complet suruburile. Nu
este admisa baterea suruburiIor ci numai fixarea lor prin insutubare.
6.2.9. Etansarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
6.2.10. In cazul cand urmeaza sa se execute operatii de finisarea panoului, ferestrele si usile vor fi
acoperite cu hartie de ambalaj sau cu folie din material plastic, dupa care se vor executa operatiile de
racordare a tencuielilor, placajelor zugravelilor, montarea de grafuri, pervazuri, baghete.
Inainte de expedierea panourilor, se va verifica modul de functionare a ferestrelor si usilor de balcon
sau interioare, daca sunt echipate cu accesoriite respective si daca sunt bine inchise.
6.2.11. Rosturile dintre toc si zidarie. la interior si exterior, vor fi acoperite cu chit plastic sau elastic.
Prin intelegereea intre parti rosturile vor fi acoperite si cu baghete din lemn sau profile din material
plastic.
6.2.12. In cazul unei mici degradari ale stratului de vopsea se vor face rectificarile necesare cu vopsea
de aceeasi calitate si culoare.
6.2.13. lnainte de expedierea panourilor geamurile vor fi curatate de urme de vopsea, tencuiala,
zugraveala; in cazul unor urme de grasimi sau pete pe geamuri sau pe ramele de lemn, acestea
vor fi curatate cu o carpa moale sau burete inmuiat in apa calda cu sapun sau detergenti, dupa
care se vor executa si in cazul cand ferestrele finisate se monteaza direct in constructie.
6.2.14. Montarea tamplariei metalice se va face numai de echipe specializate, dotate cu
mijloacele necesare.
6.2.15. Scule necesare: metru, nivela cu bula de aer, masina de gaurit, dalta, ciocan, surubelnita,
bonfaier, pi1a, instalatie de sudura, cancioc, spaclu, pistol pentru aplicarea chitului.
6.2.16. Materiale necesare: mortar de ciment, pene din lemn, materiale pentru sudura, chit,
vopsea.
6.2.17. Tamplaria metalica la panourile mari se monteaza parte in fabrica, parte pe santier.
6.2.18. Ferestrele se fixeaza la turnarea in panou. Tocurile ferestrelor sunt prevazute cu praznuri
pentru ancorare. Inainte de turnarea panoului, se aseaza fereastra pe cutie cofraj a tiparului
special facuta pentru a tine fereastra in pozitia corecta si se aseaza alt cofrag deasupra; tiparul
trebuie sa fie bine curatat. Dupa turnarea betonului si dupa decofrare se curata tarnpiaria de
eventualele pojghite de beton.
6.2.19. Montarea portalurilor si usilor metalice se face pe santier dupa ce panounile mari
prefabricate au fost puse in opera. Pentru fixarea acestei tamplarii, sunt prevazute in panouri, pe
conturul golului, placute din otel ancorate in beton. Portalurile si usile metalice se monteaza in
golurile din panouri, inaintea executarii pardoselii si a finisajului pe conturul golului
Operatiunea de montaj a tamplariei incepe cu pozitionarea ei in golul panoului si cu fixarea ei
cu penele de lemn. Se va veritica verticalitatea cu bula de aer, apoi se vor suda praznurile scurte
cu placutele ancorate in panou. Dupa fixarea tamplariei se vor indeparta penele, se
mateaza apoi spatiul dintre toc si panou cu mortar de ciment si se executa tencuiala pe conturul
golului si apoi pardoseala.
6.2.20. Dupa terminarea lucrarilor de finsare, se monteaza geamurile zi se vopseste tamplaria
metalica.
6.2.21. Montarea tamplariei metalice in pereti de zidarie se face inaintea executarii tencuielii si
pardoselii.
6.2.22. Pentru fixarea tamplariei se lasa in dreptul praznurilor gauri in zidarie. Tamplaria se
pozitiuneaza corect in golul zidului si se fixeaza cu pene din lemn; se verifica verticalitatea cu
nivela cu bula de aer, apoi se umplu gaurile in dreptul praznurilor cu mortar de ciment. Dupa
intarirea mortarului se pot indeparta penele si se monteaza geamurile.
6.2.23. Dupa montarea geamurilor se monteaza spatiul dintre toc si zidarie cu mortar de ciment
si se executa tencuiala pe conturul golului si pardoseala, apoi se vopseste tamplaria.

6.4. Abateri, tolerante si verificari

6.4.l. La punerea in opera se va verifica daca, in urma depozitarii sau manipularii, tamplaria nu
a fost deteriorata; ea nu se va pune in opera pana cand piesa respectiva nu este reparata sau
inlocuita. Verificarea pe parcurs a calitatii lucrarilor se va face de catre conducatorul tehnic al
lucrarii in tot timpul executiei.
6.4.2.Verificarea pe faze a calitatii lucrarilor se va face conform reglementarilor in vi goare si se
refera la corespondenta cu prevederile din protect si conditiile de calitate si incadrare in
abaterile admisibile prevazute la punctele 6.4.4. de mai jos.
6 4.3. Verificarea pe faze se refera la intreaga categorie de lucrari de tamplarie sau dulgherie si
se va face pentru fiecare tronson in parte, incheindu-se "proces verbal de verificare pe faze de
lucrari"; acestea se vor inscrie in registrul respectiv.

6.4.4 La tamplaria de lemn se va verifica

existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice.
Verticalitatea tocurilor si captuselilor.
intre f o a i a d e u s a s i p a r d o s e a l a s a fie un spatiu constant de 3...8 mm;
incastrarea tocului sa fie facuta in zidarie prin ghermele, pene, cuie, suruburi sau praznuri,
astfel ca tocul sa nu aiba joc; .
abaterea de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lung i de 1.500 mm trebuie sa fie mai
mici de 1% din lungimea pieselor respective.
potrivirea (luftul) corecta a foilor de usi precum si a cercevelelor pe tocuri; pe toata lungimea
faltului respectiv abaterea este de 2 mm.
intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de minimum 3.5 cm.
glafurile interioare vor fi montate cu panta catre interior de 1% si la aceeasi inaltime fata de
pardoseala camerei;
existenta pieselor auxiliare (lacrimare, pazii de tabla la ferestre - pentru indepartarea apelor
de ploaie) este obilatorie;
accesoriile metalice sa fie bine montate si sa functioneze perfect;
balamalele, cremoanele, drucarele sd fie montate la inaltime constanta (pentru fiecare in
parte) de la pardoseala.
lacasurile de patrundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri trebuie sa fie protejate prin placute
metalice sau alte dispozitive, bine fixate la nivelul pardoselii sau tocului;
snapereIe (pentru ferestre duble cu deschidere interioara) sau carlige de vant (pentru ferestreie
cu deschidere exterioara sa fie montate in pozitie corecta);
deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sd se faca cu usurinta; ele nu trebuie sa fie blocate de
pe urma vopsirii.

6.4.5 La tamplaria metalica se va verifica

corespondenta dintre proiect, detalii si tamplaria ce se pune in opera.
asamblarea elementelor componente, conform indicatiiior din proiect (sudura. nituire);
prinderea tamplariei de zidarie sau stalpi de beton, prin sudarea ei de praznuri sau placi
metaIice (conf. numarului si amplasarii lor data in proiect),
nu se admit nituri lipsa sau nestranse, cordoane de sudura neuniforme, cu scurgeri de material
sau cu g auri produse prin arderea pieselor, suduri mepolizate;
grunduirea cu minium de plumb sa fie realizata uniform pe toate fetele, inclusiv la cordoanele
de sudura;
modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc.
Pentru verificarea calitatii vopsitoriei la tamplaria metalica se vor apilca prevederile date in
caietul de sarcini "Vopsitorii".
6.4.6 La tamplaria din beton armat se va verifica
daca prin manipulare si montaj nu au fost sparte rameIe sau sprosurile; nu sunt admise piese
cu sprosuri rupte sau fisurate si nici rame cu bucati de beton cazute, care fac ca geamurile sa
nu se poata monta decat defectuos si sa nu se poata asigura etanseitatea necesara;
toate fetele vazute ale cercevelelor trebuie sa fie perfect netede s i fara pori;
abaterile admisibile sunt cu 50% mai mici decat cele prevazute in caietul V (beton simplu,
beton armat si beton precomprimat) pentru fiecare din elementele mentionate in anexa acestui
capitol.
d) izolarea hidrofuga a tocuriIor la actiunea umezelii din ziduri.

6.4.7 La tamplaria din P.V.C se va verifica

- la livrare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
existenta armaturii metalice in profilele principale de toc si cercevea:
existenta si fixarea corecta a balamalelor la ferestrele duble a cremoanelor si la cel care e
deschis in var. snapanelor
de asemenea se va controla existenta profilelor de etansare atat pe conturul tocului cat si pe
conturul cercevelei;montarea corecta a geamului termopan cu ajutorul baghetelor de PVC si cu
garnituri de etansare. In cazul cand se prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va
verifica existenta profilului care pastreaza distanta reglementata intre cele doua geamuri pe
contur -,
ferestrele din PVC sa fie prevazute cu praznuri conform instructiunilor tehnice publicate
indicativ C 185 - 78 in Bul.C-tiilor nr. 9/1978.

b) in timpul montarii
- se va verifica daca praznurile au fost prinse in dibluri si daca fereastra este centrata in golul
rezervat si se deplaseaza usor atat orizontal cat si vertical.
c) dupa montare:
- verticalitatea si planeitatea tocului ferestrei sau.usii si azarea la acelasi nivel cu alte tocuri
de aceeasi inaltime;
- functionarea corecta la inchiderea si deschiderea usilor si ferestrelor precum si o etanseitate
buna la inchidere.
- etansarea corecta a rostului dintre tamplarie si cupat din polistiren celular cu chit Romtix 122l
la exterior sau chit Alutchit C dupa cum a fost prevaiut in proiect.
6.4.3. Jaluzele rulante din PVC
a) la livrare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- jaluzelele trebuie sa se livreze la lungimea prevazuta in proiect si in numar suficient pentru a
forma lungimea necesara a sartului impreuna cu toate accesoriile prevazute in STAS 3306/80

In cazul lameIor de jaluzea cu lungime mai mare de 150 cm se va verifica si livrarea

ranntortului din OL zincat de 1 - 1,5 mm grosime in forma de U. De asemenea. livrarea cutiei de
jaluzea conform STAS 3366 - 80 la dimensiunile corespunzand sortuiui dejaluzele. Tolerantele
lamelor din PVC sa fie conform STAS 3366 - 80.
b) in timpul montarii
- se va verifica daca deasupra tocului, re!;pectiv la fundul cutiei, la scandura care inchide cutia,
s-a montat profilul de PVC care usureaza glisarea lamelor.
- la jaluzelele cu deschidere mai mare de 150 cm se va controla contra luminii, numarul
elementelor de ronfort si distanta dintre ele.
- in cazul ghidajelor basculante se va verifica posibilitatea de basculare si de rigiditate a
sistemului basculat.
- se va verifice daca deasupra tocului, re!spectiv la fundul cutiei, la scandura care inchide cutia,
s-a montat profilul de PVC care usureaza glisarea lamelor.
c) dupa montare
- daca lamele se pot ridica si cobori usor, fara sa prezinte agatari sau joc sa produca iesirea din
ghidaje

7. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

7. l. Verificarea lucrarilor de tamplarie sau dulgherie - la receptia preliminara a intregului obiesct
se va face de catre comisia de receptie prin:
a) examinarea existentei si continutului proceselor verbale de verificare si receptie pe faze de
lucrari; . .
b) examinarea directa a lucrarilor executate prin sondaje - cate doua din fiecare tronson - si
referitoare la toate elementele si prevederile de la pct. 6.4. ' ,
c) se va avea in vedere in special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate, lucrarea '
" lucrare.
de tamplarie sau dulgherie sa indeplineasca perfect functionarea pentru care a fost prevazuta in
lucrare
7.2. Dupa terminarea lucrarilor de montaj, se va face receptia de functionare a ferestrelor si usilor,
verificand: `
- functionarea cu usurinta a cercevelelor, foilor si accesoriilor metalice de inchidere, deschidere si
blocare;
- fixarea tocului in zidarie, cu ajutorul unui numar suficient de suruburi, executarea corecta a
izolatiei de etansare intre toc si golu1 ferestrei si acoperirea rosturilor cu chit plastic sau elastic a
tencuielilor, acoperirea eventuala a rosturilor cu sipci si baghete. .
- asezarea corecta a tocurilor pe aceeasi linie si in acelasi plan, fara deplasari sau vibratii, la
inchiderea si deschiderea brusca;
- daca s-au facut rectificarile necesare, curatirea geamurilor si a elementelor din lemn;
- completa montare a accesoriiIor metalice de acelasi tip, functionarea corecta si echiparea cu
garnituri de etansare a ferestrelor si usilor;
- daca spatiul dintre traversa tocului ferestrelor si lacrimar nu este infundat cu tencuiala sau alte
materiale, care ar impiedica eliminarea la exterior a infiltratiilor de apa.
8.MASURATOARE SI DECONTARE
8.1. Tamplaria se va plati la metru patrat, respectiv la kg tamplaria rnetafica- conform tablourilor
de tamplarie din proiect si listeIor de cantitati de lucrari.

Intocmit,
arh. LEHENEANU
GABRIELA EMILIA
 CAIET DE SARCINI
CAP. CL - CONFECTII METALICE - SCARI - PARAPETE
(conform liste de cantitati de lucrari si conform planuri si sectiuni)

I/ GENERALITATI

Prezentul capitol cuprinde principalele conditii tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca
lucrarile la scan si parapete de orice fel si din orice materiale ce se executa pentru cladiri si alte obiecte
de constructii - montaj, indiferent de destinatia lor, precum si confectii metalice.

2/ STANDARDE SI NORME DE REFERINTA

2. 1. C 150 - 84 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate, din otel, ate constructiilor
civile, industriale si articole
2.2. C 55 - 74 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mina curenta din P.V.C.
semirigida
2.3. C 130 - 76 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si
betoanelor
2.4. C 174 - 79 Instructiuni tehnice de aplicare a profiIului aparator muchii de treapta
din P.V.C.
2.5. STAS 927; - 80 Scari metalice
2.6.STAS 2965 - 79 Scari interioare - prescriptii generale de proiectare
2.7.Ord.nr.9 N/15.03.93 Regulamentul privind protectia si igiena muncii in c-tii

3/ MOSTRE SI TESTARI

3.1. Inainte de comandarea si livrarea materialelor la santier se vor pune La dispozitia proiectantului
spre aprobare doua mostre de mina curenta, la balustrada cu finisajul si culoarea specificata in
proiectul tehnic.
3.2. Toate materialele si semifabricatele vor fi introduse in lucru dupa verificarea de catre
conducatorul tehnic al lucrarii daca au fost livrate cu certificat de calitate, care sa confirme ca sint
corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului tehnic.
3.3. Inlocuiri de materiale nu sint permise decit cu acordul scris al investitorului si proiectantului.

4/ MATERIALE

4.1. Profil aparator, muchie de treapta din P.V.C. conform N.I. 1944 - 73; 4.2. Covor P.V.C.
fara suport textil, conform STAS 7361- 71;
4.3. Adeziv Prenadez 200, conform N.II. 2829 - 80; 4.4.Diluant Prenadez, conform N.I.I. 2530
- 63
4.5. Mina curenta din policlorura de vinil STAS 6896;
4.6. Oteluri de uz g eneral pentru constructii STAS 500/l-78 si STAS 500/2-80;
47. Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziunea atmosferica. STAS 500/3-8 4.8.
Oteluri pentru tevi fara sudura STAS 8183-80;
4.9 Tabla de otel penttu constructii STAS 9021-80:
5/. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE PENTRU MATERIALE SI PRODUSE

5. 1. Transportul profilului mina curenta se va face cu mijloace de transport inchise (acoperite).

Pentru transport, colacii se vor aseza orizontal, in stive de maximmn 5 colaci.
5.2. Depoazitarea proflului mina curenta se face in stive de maximum 5 colaci, in incaperi uscate,
la temperaturi intre 0 grade C si 40 gade C, la distanta de minimum 1,5 m de orice sursa de
caldura.
5.3. Transportul pachetelor de profile si al covorului din P.V.C. se face cu mijloace de transport
acoperite. Depoatarea pachetelor de profile se face in stive orizontale de max. 10 pachete,
impreuna cu sulurile de covor, in incaperi cu temperatura intxe + 5 si + 30 grade C, la distanta de
min. 1,5 tfi de orice sursa de caldura.
5.4. Transportul bidoanelor cu Prenadez sau Diluant Prenadez, se face cu respectarea dispozitiiior
in vigoare privind transportul materialeior inflamabile. Depozitarea acestora se face in depozite
speciale pentru produse inflamabiIe, ferite de surse de caldura, cu temperatura Mitre + 15 si + 20
grade C, respectindu-se conditiile in vigoare privind protectia contra incendiilor.
5.5. Livrarea, transportul si depozitarea produselor si materialelor se va face conform prevederilor
din standarde si din fisa tehnologica pentru manipulare, transport si depozitare.

6/ EXECUTIA LUCRARILOR
6. 1. OPERATIUNI PREGATITOARE
6.1.1. Pentru confectiile metalice, unitatea care executa imbinari sudate are obligatia vezincarii
documentatiei elaborata de proiectant in ceea ce priveste:
- exactitatea cotelor, a numarului de piese si elemente continute de planurile de ansamblu,
- detaliile si conditiile de calitate, obligatorii pentru continutul documentatiei elaborate de proiectant si
care nu necesita acordul prealabil al executantului.
6.1.2. Erorile neeseatiale si neconcordantele care nu afecteaza rezistanta si stabilitatea consmictiei vor
fi operate de catre executant pe raspunderea sa si comunicate proiectantului. Prin erori neesentiale si
neconcordante care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea constructiei se inteleg erorile de calcul al
greutatiior din extrasele de laminate si cotele de lungimi partiale ale pieselor eronate fata de cota
generala care este verificabila.
6.1.3. In cazul constatarii unor defectiuni importante, care implica modificari de solutie si refacerea
unor parti din docurmentatie, aceasta va fi restituita beneficiarului, iar pregatirea lucrului va fi oprita.
6.1.4. La proiectele tip executantul nu poate face aici un fel de modificari fara avizul proiectantului
(inclusiv cele din categoria erorilor neesentiale si a neconcordantelor).
6.1.5. Pentru sudarea imbinarilor din clasele C l, C2 si C3 se vor folosi numai tehnologii de sudare
omologate in conformitate cu STAS 11400 - 80.
6.1.6. Furnizorul elementelor, care alcatuiese o constructie din otel are obligatia livrarii acestora in
ordinea ceruta prin contract de catre intreprinderea de montaj sau, in lipsa acestor precizari, in ordinea
fireasca care sa asigure succesiunea lucrarilor de montaj.

6.2. DESCRIEREA LUCRARILOR

6.2.1. Unitatile care executa imbinari sudate au obligatia utilizarii unor tehnologii de sudare
omologate si verificate in timpul procesului de fabricatie, in conformitate cu prevederile STAS
11400 - 80 'Verificarea telmolo2iilor de sudare prin topire a otelurilor", sau echivalente (ISCIR,
RNR..).
6.2.2. Omologarea si verificarea tehnologiilor de sudare se face sub indrumarea si raspunderea
responsabilului tehnic cu sudura al unitaii de executie sau al intreprinderii.
6.2.3. Responsabilul tehnic cu sudura tine evidenta fiselor de omologare care se recomanda a fi
intocmite conform modelului din anexa. La. prescriptiilor tehnice ISC1R cu indicativul CR 7 - 79.
6.2.4. Modul de verificare a tehnologiilor de sudare omologate va fi stabilit de responsabilul
tehnic cu sudura, cu exceptia situatiilor pentru care proiectantul a prevazut verificari pe lucrare, in
caietul de sarcini, numai la constructii din catesonia A de executie.
6.2. 5. La conditiile de verificare a tehnologiilor de sudare prevazute in STAS 11400-80 se fac
urmatoarele precizari:
a) calitatea otelului si a materialelor de sudare se verifica prin prezenearea certificatelor de
calitate complete, la fiecare proba martor incercata;
b) probele martor constituie mijlocul de verificare a tehnologiei de sudare aplicata si se executa
in conditiile procesului de executie, odata cu lucrarea pe care o reprezinta, de aceeasi sudori, in
proportie (numar de lucrari) stabilita prin caietul de sarcini sau de catre responsabilul tehnic cu
sudura in lipsa caietului de sarcini, pe marci de oteluri si procedee de sudare;
c) probele martor se controleaza integral prin verificarea aspectului, a dimensiunilor geometrice
si cu radiatii penetrante, inainte de prelevarea eprubetelor pentru incercare, trebuind sa
indeplineasca conditiile de calitate pentru clasa C 1.
d) eprubetele se preleveaza si se prelucreaza prin aschiere din probe martor, in conformitate cu
prevederiie STAS 5540-1/77 "Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Probe si epruvete".
6.2.6. In situatiile in care la incercarile pe epruvete prelevate din probe martor se obtin rezultate
sub valorile minime, se va opri executia si se va proceda la expertizarea elementelor de
executie.
6.2.7. Se interzice sudarea oteluilor la temperaturi sub + 5 grade C, fara masuri speciale
prescrise in tehnologia de sudare.
6.2.8. Remedierile necesare aducerii unei imbinari sudate in clasa de calitate impusa, in cazul in
care nu sint precizate in documentatia tehnologica de executie, se stabilesc de catre
responsabilul cu sudura din unitatea de executie, urmare a controlului efectuat pe fiecare faza.
6.2.9. Remedierile se recomanda a se face de acelasi sudor care a executat si cusatura initiala.
Remedierile se vor executa cu o tehnologie de sudare, (avizata de responsabilul tehnic cu
sudura al unitatii de executie) care sa permita obtinerea unor deformatii si tensiuui interne
minime pe ansamblul constructiei.
Remedierea defectelor in acelasi loc se admite a se face:
- maxim de 2 ori la constructii din otel carbon sudate cu procedeul MAG/MIG
maximum de 3 ori pentru restul otelurilor si a procedeelor de sudare nespecificate mai inainte.
6.2.10. In cazul in care la imbinatile sudate cap la cap s-a atins numarul remedierilor admise si
este necesar a se elimina defectul intern din cusatura complet si se vor intercala un cupon de
element laminat (cornier, teava, tabla) cu lungimea minima de 200 mm, care se va suda la
ambele parti numai prin sudura cap la cap, avind rostul identic cu al imbinarii initiale. La
elementele din categoria A de executie se va cere avizul prealabil al proiectantului pentru solutia
de remediere stabilita.
6.2.11. Pentru remedierea defectelor nu se admit operatii care pot masca sau produce alte
defecte sau modificari periculoase in structura otelului, cum ar fi: stemuirea, baterea cu
ciocanul, indreptari la rece care duc la fisurari (vezi STAS 767/0-77.3.1.1.) indreptari la cald
dincolo de anumite temperaturi.
6.2.12. Se admite remedierea defectelor prin urmatoarele procedee:
polizare;
rabotare;
incarcare cu sudura;
taiere prin procedeul arc-aer si resudare; vazute in STAS 767/0-77 capitoluI 3;\
- indreptati la cald, la temperaturi prescrise, care nu produc transformari in compozitia
otelurilor, sau stari de tensiune remanente.
6.2.13. Remedierile se verifica obligatoriu si integral prin controlul aspectului vizual si controlul
abaterilor geometrice; pentru cusaturile cap la cap se aplica si controlul cu radiatii penetrante.
6.2.14. Montarea profilului mina curenta trebuie sa fie ultima operatie care se executa la casa
scarii, adica dupa terminarea tuturor lucrarilor de finisaj.
6.2.15. Montarea se executa numai daca temperatura din spatiul de lucru este de minimum + 10
grade C.
6.2.16. Inainte de montarea profilului, se va verifica daca eventualele suduri ale platbandei si
montantilor au fost curatate de bavuri si polizate, astfel ca sa nu apara denivelari la imbinarile
platbandei. .
6.2.17. Echipa, pentru montarea profilului mina curenta, se recomanda sa fie compusa din: un
muncitor calificat si 2 muncitori ajutori.
6.2.18. Colacul de profil mina curenta se transporta pe platfotma superioara a scarii pentru a fi
plastifiat prin incalzire. Operatia de plastifiere se poate realiza prin trei metode:
a) Cu aparatul cu manson de aer cald. Dupa atingerea temperaturii de regim a aerului cald debitat
de suflantele aparatului (cca 7 minute) profilul se poate pastifia continuu la trecerea prin
mansonul aparatului. ' d:: sutlacUe aparatului (cca 7 cniiqte), profilul se poate plas -tifia continuu
la trecerea prin mansonul aparatului.
b) Cu sacul de incalare cu rezistenta electrica. In acest caz colacul de profil se introduce in aparat
si dupa cca 50 minute, cand se atinge temperatura de plastificare, se poate incepe debitarea
profilului plastifiat, continuu, pina la epuizarea colacului. Pentru marirea productivitatii se
recomanda sa se foloseasca doi saci de incalzire, astfel ca sa se dispuna in permanenta de profil
plastifiat pentru montare.
c) Cu apa calda. In acest caz profilul se introduce in cazanul cu apa incalzita in prealabil aproape
de fierbere si dupa cca 20 minute sau 30 minute, profilul este suficient de plastifiat; acest
procedeu nu se va folosi decit daca santierul nu-si poate procura utilajul necesar aplicarii uneia
din primele doua metode.Din momentul in care profilul este plastifiat prin una din cele trei
metode, se poate incepe montarea.
6.2.19. Muncitorul calificat si primul muncitor ajutor incep montarea la partea superioara a
balustradei; introducand una din aripile profilului sub platbanda, pe o portiune de 50 - 60 cm.
Dupa aceasta se introduce un levier intre platbanda si cealalta aripa a profilului, fortand-o si intre
sub, platbanda si presind-o cu mina pentru a o aduce la forma initiala.
In timpul presarii se exercita si o actiune de impingere a profilului spre partea montata deja pentru
a se reduce la minimum intinderea longitudinala care la racire amplifica tensiunile interne din
profil.
Se procedeaza astfel, in continuare, pina se ajunge la prima curba. In acest timp, cel de-al doilea
muncitor ajutor controleaza portiunile de profil montate.
In zoneIe in care profilul prezinta ondulatu ale aripilor sau nu este suficient de strins pe platbanda,
_ se bandajeaza portiunea respectiva cu o banda de in sau cinepa (chinQa) de 2 - 3 cm
latime.
6.2.20. La portiunile curbe ale platbandei se introduce intai aripa profilului pe muchia interioara a
platbandei si dupa aceasta, tinind fix profilul pe cele doua portiuni din imediata apropiere, de o
parte si de alta a curbei, se aduce cu levierul si cealalta aripa sub muchia exterioara a platbandei.
Toata portiunea curba se bandajeaza cu chinaga de cinepa sau in, asa cum s-a aratat mai sus si se
mentine bandajata pina la racire.
Se continua apoi montarea profilului pe portiunile drepte si curbe ale balustradei procedand dupa
cum s-a aratat mai inainte.
62.21 La innadirea profilului mina curenta cele doua capete se ridica la verticala pe o portiune de
10 cm, lasindu-se in aceasta pozitie pina cind s-a terminat montarea profilului pe intreaga scara si
deci profilul s-a racit si s-a coatractat complet. Numai in acest moment se procedeaza la
executarea imbinarii. Mai intii se plastifiaza cele doua capete, iar apoi ele se taie unul dupa
celalalt pentru ca, la rebaterea lor pe platbanda, pasuirea sa se faca astfel incat este sa se obtina o
oarecare presiune.
La imbinarile in unghi, taierea ambelor capete ale celor doua profile se face la inclinarea ceruta de
unghiul balustradei, lungimea de taiere stabilindu-se astfel ca imbinarea lor sa coincida exact cu
imbinarea platbandei suport.
Plastifierea se face in modul urmator:
in cazul folosirii aparatului cu manson, se inchide mansonul peste platbanda timp de 10 minute,
dupa care se desface mansonul si se monteaza profilul asa cum s-a indicat mai sus, bandajindu-se
pina la racire, dupa sistemul descris anterior.
In cazul folosirii socului de incalzire; se procedeaza la fel utilizind mansonul cu rezistenta
electrica care este un accesoriu al acestui aparat.
- In cazul folosirii procedeului cu apa calda, se recomanda a se utiliza tot un manson cu rezistenta
electrica, ca in cazul metodei de montare cu socul de incalzire In lipsa acestuia se poate folosi o
lampa de benzina cu flacara moale care se plimba continuu pe suprafata de plastifiat pentru a nu
se produce supraincalziri locale care sa degradeze profilul.
6.2.22. Dupa aceea, capetele profilelor se sudeaza intre ele cu ajutorul ciocanului de lipit cu lama
lata incepand de la partea exterioara a imbinarii si avansand incet spre partea opusa.
Sudura s-a executat corect atunci cand in urma trecerii lamei printre capetele profilelor rezulta un
exces de material inmuiat care formeaza o bravura. Aceasta se curata cu un cutit, se netezeste cu
hirtie de slefuire uscata STAS1531-61 "Materiale abrazive. Hirtie pentru slefuire uscata'' si se
slefiueste cu o cirpa pe care s-a aplicat pasta de slefuit fina.
6.2.2.3. La capatul de jos al scarii sau in cazul unor intreruperi ale balustradei, pe parcurs,
extremitatea libera a profilului dupa montarea pe portiunea curba a platbandei, se bandajeaza cu
chinga de cinepa, asa cum s-a indicat ,la pct 6.2.19, capetele ramind bandajate pina la terninarea
completa a lucrarii.
6.2.24. Dupa terminarea operatiei de montaj se vor desface bandajele de chinga si in cazul cind
profilul nu este bine asezat pe platbanda, se va proceda la remedierea prin repetarea operatiei.
6.2.25. Dupa montare, mina curenta se spala bine cu o carpa si apa. Dupa uscare se aplica un
strat foarte subtire de ceara emulsionata SIN. Se lustruieste apoi profilul cu o carpa moale si
uscata.

6.3. ABATERI TOLERANTE SI VERIFICARIILE ACESTORA

6.3.1. Verificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie, pe

laminate, piese si imbinari sudate in toate fazele de executie, in scopul depistarii defectelor de
suprafata si a zonelor cu eventuale abateri geometrice.
Controlul aspectului se face vizual in procent de 100% pentru toate laminatele, piesele si
imbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor inainte de vopsirea elementelor si dupa
indepartarea zgurii.
6.3.2. Controlul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale imbinarii sudate, pe o latime
adiacenta de minimum 350 mm in stanga si dreapta cordonului de sudura cuprinzind si
verificarea existentei poansoanului sudotului.
6.3.3. Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata,
constituie o operatie de control obliatorie si eliminatorie.
6.3.4. Verificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate in STAS 10564/1-81
"Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor", care prevad s i modurile de
masurare ale abaterilor si defectelor.
6.3.5. Masuratorile se fac cu mijloace ce ofera precizie minima de 0,2 mm pentru marimi liniare
si 2 grade pentru marimi unghiulare, in locurile cu aspect necorespunzator, depistate vizual, pe
lungimile care ar putea prezenta abateri geometrice, sau in absenta acestora, prin sondaj la
procentele minime.
Pentru imbinari sudate scurte (maxim 500 mm) procentul se aplica asupra numarul total de
bucati; pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face la totalul in metri liniari.
Aplicarea instrumentelor pe cusatura se va face in cel putin 3 puncte pentru o imbinare scurta
sau un metru liniar de imbinare pe lungi me mare, pentru fiecare abatere si defect mentionate.
6.3.6. La primirea pe santier a elementelor uzinate de catre unitatea de montaj se vor face
verificari pentru constatarea eventualelor degradari dobandite in timpul manipularii si
transportului.
In cazul in care, la receptia din uzina a elementelor sudate, nu a participat delegatul
intreprinderii de montaj, se vor executa verificari prin sondaj pe imbinanle sudate prin
masuratori ale dimensiunilor si abaterilor geometrice si ale defectelor de suprafata, pe suprafete
curatate de vopsea.
Procentajele controlate prin sondaj sunt: - 10% pentru clasele C 1 si C2
- 5% pentru clasele C3 si C4
6.3.7. Elementele, subansamblurile sau piesele care se asambleaza prin sudare la montaj vor fi
verificate inainte de ridicarea la pozitie finala, prin masurarea distantelor intre imbinare si compararea
abatetilor constatate cu valorile admise in STAS 767/0-77
6.3.8. Fiecare faza de control prescrisa este obligatorie pentru executant si eliminatorie pentru
laminate, piese, elemente sau constructie predata. Nu se va trece la faza urmatoare de executie decit
dupa remedierea defectelor neadmise, recontrolarea constructiei remediate si extinderea controlului
prin sondaj, pentru modurile de verificare la care este prevazuta extinderea.
6.3.9. Rezultateie controlului pe diferite faze se inscriu in documente tipizate la nivel republican si se
tin in evdenta conform reglementarilor in vigoare.
6.3.10. Verificarea vizuala a aspectului este o operatie de control obligatorie pe toate fazele
procesului de fabricatie, de la scoaterea laminatelor din depozit pana la remedierile
premergatoare receptiei finale si se executa, de regula prin urmatoarele conditii:
- in procent de 100% pe toate fetele vizibile si pe toata lungimea
inainte de fazele de executie care pot masca defectele de suprafata, cum ar fi vopsirea
dupa curatirea laminatelor

6.3.11. Zonele, piesele sau elementele care contin defecte sau care au aspect indoieinic se verifica prin
masuratori in functic de natura defectelor.
6.3. 12. Nerealizirea claselor-de calitate a marginilor si rosturilor, dupa debitare si prelucrari si a
cusatorilor dupa sudare in ceea ce priveste defectele de suprafata admise necesita:
- remedieri si recontrolari ale pieselor sau elementelor declasate;
- etinderea controlului dupa regulile prevazute in normative sau documentatie.
6.3.13. Instrumentele si aparatele folosite pentru masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor
geometrice si a defectelor de suprafata trebuie sa aibe o precizie care sa se inscrie in tolerantele de
masurare a marimilor masurate.
6.3.14. Parapetele sa fie verticale pe toata inaltimea, verificarea facindu-se cu firul de plumb.
6.3.15. De asemenea, pe portiunile de aliniament, parapetele nu trebuie sa aiba ondulatii, curbatii sau
devieri atit planul orizontal cit si in planul vertical.Verificarea se va face cu dreptarul de 2 m.
6.3.16. Pe portiunile de curba, parapetele trebuie sa se desfasoare cu continuitate pentru a realiza
corect curbele prevazute in proiect. Verificarea se face atit vizual cit si prin folosirea unor sabloane
corespunzatoase.
6.3.17. Parapetele metalice si de lemn trebuie sa corespunda formelor arihitecturale si dimensiuilor din
proiect, sa fie bine incastrate in vanguri, trepte, podeste, balcoane, etc. Verificarea acestor incasarrari
se face prin clatinarea si izbirea fiecarui element in parte.. 6.;.16. Pe portiunile de curba, parapetele
trebuie sa se desfasoare cu continuitate pentru a realiza corect curbele prevazute in proiect. Verificarea
se face atit vtzual cit si prin folosirea unor sabloane corespunzatoase.
6.3.18. La mina curenta a parapetelor metalice se va controla, ca in punctele de innadire sa nu existe
praguri care sa jeneze la palma. Micile denivelaii se vor inlatura prin polizare.
6.3.19. Mina curenta de lemn trebuie sa corespunda formelor si dimensundor din proiect. Ea trebuie sa
fie croita numai paralel cu fibrele, sa fie iustruita, sa au aiba noduri, sfirbituri, fibre iesite, crapaturi, iar
rosturile la innadiri sa au depaseasca 1 mm latime, sa nu prezinte praguri si sa fie bine chituite.
6.3.20. La balustradele la care s-a montat profilul "mina curenta" din P.V.C. - semirigid sa se verifice
daca au fost respectate urmatoarele conditii:
profilul trebuie sa fie montat astfel incit:
* sa nu prezinte deniveiari fata de axul platbandei suport;
* sa nu aibe jocuri, sa fie in planul parapetului, sa fie orice plan perpendicular pe acesta;
* sa se inscrie perfect in curbele de racordare ale platbandei si sa nu aibe gituiri sau ondulatii.
6.3.21. Verificarea acestor conditii se face vizual si plimbind palma de-a lungul minii curente.
- punctele de imbinare ale profilului si sudurile trebuie sa fie astfel executate incit sa nu apara vizsbila
prin schimbari de culoare sau forma si nici sa se simta la trecerea palmei
- cuplarea profilului pe toata lungmea lui si mai cu seama pe portiunile curbe intre regiunea
imbinarilor sa fie nealterata prin procesul de plastifiere, iar in cazul imbinarilor prin sudura finisajului
sa fie bine executat.
6.3.22. Abateri admisibile la lucrari de scari si parapete:
a) Scari
La orizontalitatea treptelor:
- denivelare admisa la fiecare treapta 1 mm/m
- denivelare admisa la toata lungimea treptei 2 mm
la inaltimea treptelor 1 mm/treapta.
denivelari admise la podestele scarilor 2. mm/m
bl Parapete
se admite pe toata latimea parapetului o deviere a verticalitatii de maxim 2 mm
- la mina curenta mozaicata se admite o denivelare a planeitatii de max 1 mm.
- la mina curenta de lemn, rosturile la innadiri nu trebuie sa depaseasca in orice punct al profilului 1
mm.
Valorile indicate mai sus sint aplicate in cazurile curente.
7/ VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
7.1. Comisia de receptie preliminara a obiectului procedeaza in cadrul verificarii scriptice,
examinand toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor inclusiv buletinele de
incercare, dispozitiile de santier, procesele verbale de remedieci sau consolidari, actele de
control sau expertizare, avindu-se in vedere respectarea cu strictete a prescriptiilor generale de
proiectare in STAS 2965/79.

7.2. In cadruI verificarii directe, comisia de receptie va efectua prin sondaje verificari in numar
suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
7.3. Atunci cind se considera ca este necesar a se face o verificare a rezistentelor scarilor,
balcoanelor, parapetelor, aceasta se va face conform punctelor -. 7.4.; 7.5.; 7.6.
7.4. Se aplica regimul de incarcari statice si dinamice la care au fost calculate la aceste lucrari,
controlindu-se comportarea lor in ansamblu cit si pe fiecare element in parte.
7.5. Pentru scarile, balcoanele si parapeteIe de fier, lemn sau alt material, in afara de zidaria de
beton simplu, se va verifica daca sagetile obtinute ramin in limitele admise de normele in
vigoare sau de prevederile din proiect pentru constructiile respective.
7.6. Pentru elementele din beton armat, aprecierea comportarii lor la aceste incercari se va face
conform prevederiior din cap."Beton sunplu, beton armat si beton precomprimat" al prezentului
normativ.
7.7. Pentru constructia metalica care intra in componenta obiectului de receptionat,
intreprinderea de montare, in colaborare cu beneficiarul, este obligata a pregati si preda
comisiei de receptie (indosariate si insotite de borderou):
a) documentatiile de atestare a calitatii elementelor din otel, a materialelor de montare si a
lucrarilor de montare.
7.8. Comisia de receptie preliminara, prin membrii sai de specialitate si prin specialistii din afara ei in
cadrul verificarilor pe intregul obiect, va efectua pentru constructia metalica:
a) verificarca existenei si a continutului documentatiilor prevazute la pct. 7.7. precum si a realizarii
frecventei incercarilor directe in conformitate cu prevederile proiectului, prescriptiilor tehnice si a
prezentului normativ. In cadrul lipsei totale sau partiale a documentatiilor mentionate, sau cind se va
constata o frecventa mai redusa a verificarilor, comisia de receptie va stabili daca este necesar sa fie
facute noi incercari, verificari, sau daca este necesara expertizarea tehnica in scopul de a se confirma
calitatea elementelor sau lucrarilor atestate prin documentele lipsa;
b) verificari directe prin sondaje, in numar suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra
indeplinirii calitatii lucrarilor, in conformitate cu prevederile documentatiei prezentate.
In toate cazurile in care documentele necesare lipsesc, sint insuficiente sau consemneaza
rezultate necorespunzatoare comisia va proceda conform "Normativ pentru verificarea calitatii
si receptia lucrarilor de constructu si instalatii" C 56 - 85.
8/ MASURATOARE SI DECONTAREA
8.1. ConfectiiLe metalice se vor plati la kilogram conform planselor, antemasuratorilor si
listelor de cantitati de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.
8.2. Mina curenta se va plati la ml conform planselor, antemasuratorilor si listelor de cantitati
de lucrari cuprinse in proiectul tehnic.

Intocmit,
arh. LEHENEANU
GABRIELA EMILIA