CAIET DE SARCINI

BETOANE

2010

CUPRINS:
CAP.1.Generalitati.
CAP.2. Prepararea si punerea in opera a betoanelor.
2.1.Provenienta si caracteristicile materialelor necesare prepararii betoanelor.
2.1.A. Agregatele
2.1.B.Cimentul
2.1.3.Controlul calitatii cimentului
2.1.C Aditivi
2.1.D. Apa
2.2. Conditii tehnice ale betoanelor.
2.3.Controlul calitatii betonului.
2.4.Compozitia si fabricarea betonului.
2.5.Temperatura betonului in momentul punerii in opera si controlul acesteia.
2.5.1.Executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros.
2.6. Pauzele tehnologice.
2.7. Transportul si punerea in opera a betonului.
CAP.3 Armarea betonului.
3.1.Tipuri de oteluri, livrare si depozitare .
3.2. Fasonarea armaturilor.
3.3. Montarea armaturilor.
3.4. Innadirea armaturilor.
3.5. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect.
3.6 Tolerante.
3.7. Controlul si receptia armaturilor.
2

CAP. 4 . Cofraje.
CAP. 5. Executarea lucrarilor de betonare in conditii normale.
CAP. 6. Executarea lucrarilor de betonare pe timp friguros.
CAP. 7. Executarea elementelor prefabricate.
CAP. 8. Montarea elementelor prefabricate. Reguli generale de montaj.
CAP. 9. Tratarea rosturilor de dilatare si de lucru.
CAP. 10. Etansarea rosturilor cu banda PVC.
10.1. Generaliti.
10.2. Materiale folosite, condiii de livrare i transport.
CAP. 11. Controlul calitatii lucrarilor.
CAP. 12. Protectia mediului
CAP.13. Protectia muncii.

Proiectat,

Verificat,

ing. Sardaru Ancuta

CAP.1.Generalitati
Art.1.1. Prezentul caiet de sarcini se va folosi pentru lucrari de betoane si armature aferente
lucrarilor care se vor executa si are ca scop stabilirea modului in care se executa urmatoarele lucrari:
-

prepararea, transportul si punerea in opera a betonului;

armarea betonului;

montarea cofrajelor;

controlul calitatii lucrarilor de betoane.

Art.1.2.In cursul executiei lucrarilor nu se va putea face nici o derogare de la prezentele prescriptii,
fara aprobarea in scris a consultantului.
Art.1.3. Consultantul isi rezerva dreptul de a aduce completari sau modificari la prevederile acestui
caiet de sarcini in cursul executiei. Acestea devin obligatorii imediat dupa luarea la cunostinta de catre
beneficiar si contractant .
Art.1.4. Contractantul este obligat sa respecte toate dispozitiile STAS-urilor, instructiunile tehnice
departamentale si normativale in vigoare.
Art.1.5. Contractantul si beneficiarul sunt obligati sa tina evidenta zilnica a conditiilor de turnare a
betoanelor,precum si a probelor prelevate si a rezultatelor obtinute.
Art.1.6

Contractantul

este

obligat

sa

efectueze,

la

cererea

beneficiarului

cat

si

consultantului,verificari suplimentare de tasare si de incercare a betoanelor si componentilor, precum si

controlul utilajelor de fabricare, transport si punere in opera a betoanelor.
In conditiile in care unele din determinari sunt de stricta specialitate si pentru care contractantul nu
este dotat si organizat,acestea se vor efectua, prin grija contractantului, in laboratoarele autorizate de
organismele de autorizare,conform Legii 10/1995. Organismul de autorizare a laboratorului este
MLPTL-ISCLPUAT.
Art.1.7. in cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, consultantul si
beneficiarul vor dispune intreruperea lucrarilor. Contractantul este raspunzator de toate pagubele care
rezulta din aceste intreruperi, daca abaterile sunt din vina lui.

STAS-uri, STANDARDE si normative la care face referire caietul de sarcini

Nr.c
rt
0

Indicativ Standard,
STAS sau Normativ
1

1.

C 11-74

2.

C 41-86

3.

C 16-84

4.

P 59-86

5.

C 28-83

C 130-78

7.

C 156-89

8.

C149-87

9.

PE713-90, editia
revizuita 1999

10.

C 56-85

11.

Legea nr 10/2001

12

C 26-85

13

C 54-81

14.

C 150-84

15.

Sr 3011/96

16.

SREN 196-7/95

17.

SREN 196-6/94

18.

SR 227-5/96

19.

SREN 196-1/95

20.

SREN 196-2/95

21.

SREN 196-4/95

Titlul regelementarii

Publicata in:

2
Instructiuni privind folosirea in constructii a
panourilor din placaj pt. cofraje
Normativ privind proiectarea si executarea
cofrajelor glisante
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucr. de contr. si a instalatiilor aferente
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si
folosirea armature cu plase sudate
Instructiuni tehnice privind sudarea
armaturilor din otel beton.
Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin
torecretare a mortarelor si betoanelor
Indrumator pentru aplicarea prevederilor
STAS 6657/3-89.Elemente prfebr. din beton,
beton armat si beton precomprimat. Procedee
de verificare a caract.geometrice.
Instructiuni tehnice privindprocedee de
renediere a defectelor pt.elementele de beton
si beton armat.
Instructiuni tehnice departamentale
pt.executia si controlul betoanelor
hidrotehnice
Normativ pentru verificarea calitatii si
receptia lucr. de constructii
Legea privind calitatea in constructii
Normativ pentru incercarea betonului prin
metode nedistructive
Instructiuni pentru incercarea betonului cu
ajutorul carotelor
Normativ privind calitatea imbinarilor sudate
din otel
Cimenturi hidrotehnice si cimenturi rezistente
la sulfati
Metode de incercare a cimenturilor.
Prelevarea si pregatirea probelor
Metode de incercare a cimenturilor.
Determinarea finetei de macinare
Cimenturi. Incercari fizice
Determinarea calduri de hidratare
Metode de incercare a cimenturilor.
Determinarea rezistentelor
2
Metode de incercare a cimenturilor
Analiza chimica
Metode de incercare a cimenturilor

B.C. nr.4/75
B.C. nr.7/86
B.C.nr.6/86
B.C. nr.10/86
B.C. 7/83
B.C. nr.8/79
B.C. nr.1/91

B.C. nr.5/87
ISAPH 1999
B.C. nr.1-2/86
Monitor oficial
B.C. nr 8/85 si
B.C.nr.2/87
B.C.nr.2/82
B.C. nr 7/84

22.
23.
24.

STAS 1667/76
STAS 4606/80
STAS 790/84

25.

STAS 3349-2/84

26.

STAS 1759/88

27.

STAS 5479/88

28.
29.

STAS 2320/88
STAS 1275/88

30

STAS 2414/91

31.

STAS 3519/76

32.

STAS 3518/89

33.

STAS 5585/71

34.

STAS 6102/86

35.

STAS 5511/89

36.
37.
38.

ISO 7031
STAS 438-3/98
STAS 438-1/89

39.

NE 012/99

40.

P 10-86

Determinarea cantitativa a constituientilor.

Agregate naturale grele
Agregate naturale grele
Apa pt,betoane si mortare
Betoane de ciment. Stabilirea agresivitatii
apei fata de betoanele constructiilor
hidrotehnice
Incercari de betoane. Beton proaspat.
Determinarea densitatii aparente,a
lucrabilitatii,a continutului de agregate fine si
a inceputului de priza.
Incercari pe betoane. Beton proaspat.
Determinarea continutului de aer oclus
Tipare metalice pt. confectionarea eprubetelor
Incercari pe betonul intarit
Determinarea densitatii si porozitatii
betonului intarit
Verificarea impermeabilitatii la apa (P)
Determinarea rezistentei la inghet-dezghet
(Gelivitate)
Determinarea modului de elasticitate static la
supresiune al betonului
Beton pt. constructii hidrotehnice.
Clasificare si conditii tehnice de calitate
Incercari pe betoane. Determinarea aderentei
beton-armatura
Determinarea impermeabilitatii betonului
Plase sudate
Otel beton laminat la cald
Cod de practica pt. executia lucrarilor din
beton precomprimat
Normativ privind proiectarea si executarea
fundatiilor directe .

CAP.2. Prepararea si punerea in opera a betoanelor

2.1.Provenienta si caracteristicile materialelor necesare prepararii betoanelor
2.1.A. Agregatele
2.1.1. Conditii de calitate
Art.3.1. Pentru prepararea betoanelor se folosesc agregate provenite din balastiera .
Agregatele de balastiera se vor sorta si spala la o statie de sortare in urmatoarele sorturi:
0-7mm, 7-16mm, 16-31mm.
Schimbarea sursei de aprovizionare cu agregate se va putea face numai cu acordul scris al
consultantului. Nu este admisa folosirea unei noi surse de agregate, fara incercari si verificari speciale.
Verificarea reactiei alcalii-agregate se face conform SATS544070.
La toate sorturile se impun urmatoarele conditii:
-

nu se admit eventuale resturi animale si vegetale, eventuale bucati de lemn, radacini, ierburi ;

nu se admit reziduri petroliere.

Indepartarea lor se va face in halde si se va continua in statia de sortare si la fabrica de beton.

Art.2.2. Granulozitatea amestecurilor totale pentru beton va trebui sa se inscrie in domeniile de mai
jos:
Betonul cu granula maxima de 31 mm
% treceri in masa prin ciurul de:
ciur (mm)
0.2
lim. sup %
7
lim. inf %
2
Betonul cu granula maxima de 16 mm

1
30
21

7
60
51

16
80
71

40
100
95

% treceri in masa prin ciurul de:

ciur (mm)
0.2
1
7
16
lim. sup %
6
25
60
100
lim. inf. %
1
15
50
95
Pentru betoanele ciclopiene se vor utiliza anrocamente aruncate in beton, cu dimensiuni peste 30
cm.
Art.2.3. Pentru indepartarea impuritatilor, statia de sortare a agregatelor va fi prevazuta cu o
instalatie de spalare atat pentru indepartarea levigabilului, cat si a partii mai mici de 0.9 mm, care ar fi
in exces. Continutul in parti levigabile pentru agregate nu va depasi urmatoarele valori:
-

2% pentru sortul 0-7 mm;

0.7% pentru sortul 7-16 mm;

0.6% pentru sortul 16-31 mm.

Daca eventual se constata argila in bucati , acestea nu trebuie sa depaseasca 1% pentru fractiunea
0-7 mm.
Determinarile se vor face conform STAS 4606/80.
7

In perioadele friguroase ale anului , daca in mod exceptional se va betona, se va da o atentie

deosebita ca agregatele san nu contina bulgari inghetati.
2.1.2.Controlul agregatelor
Art.2.4. Controlul agregatelor se va face conform STAS 1667/76 in laboratoarele de specialitate la
statia de sortare si la statia de betoane.
Determinari complete conform normativului PE 713/90- editia revizuita din 1999 se vor face ori de
cate ori se constata de catre contractant ca se schimba natura mineralogica a balastului in timpul
exploatarii balastierei.
O data la 2 ani se vor face determinari complete. Se poate renunta totusi la ele cu acordul
consultantului.
Determinari complete conform normativului PE 713/90 editia revizuita din 1999, anexa 7, se vor
face de catre un laborator atestat si anume:
-

corpuri straine;

pelicula aderanta de argila; humus;

parti levigabile;

forma granulelor(*);

densitatea in gramada,in stare afanata si uscata(*);

volumul de goluri in stare afanata.

Determinarile care sunt notate cu asterisc se vor face lunar. Celelalte determinari se vor face cu
frecventa de la pct.2.1.3. (controlul calitatii agregatelor la statia de sortare) si la pct.2.1.4. (controlul la
statia de betoane).
2.1.3 Controlul calitatii agregatelor la statia de sortare
Se vor recolta cate 3 probe elementare la intervale de cca.3 minute de pe benzile care transporta
agregatul sortat in deposit pentru formarea probelor medii reprezentative pe care se vor face
determinarile indicate in continuare :
-

levigabil la sortarile 0-7 mm si 7-16 mm o data pe schimb, iar restul o data pe zi;

granulozitate o data pe zi pentru fiecare sort;

humus la sortul 0-7 mm se va determina saptamanal;

forma granulelor pentru fractiunile mai mari de 16 mm se va face lunar;

controlul vizual permanent asigurat de un laborator pe schimb pentru intreaga satie de sortare,

care va urmari in special impurificarea cu corpuri straine sau modificari ale granulozitatii unui sort:

Asa cum s-a arata si in primul aliniat, frecventa acestor determinari se aplica pentru perioada cand
statia de sortare functioneaza. Deasemeni, se va controla presiunea apei la duzele de spalare care trebuie
sa fie de minim 2 atm.
2.1.4 Controlul calitatii agregatelor la statia de betoane consta in:
-

prelevarea de probe de pe banda de alimentare a silozilor sau buncarelor statiei de betoane in

vederea receptionarii agregatului expediat de statia de sortare, precum si in vederea intocmirii retetei
pentru betoane;
-

levigabil, granulozitate,umiditate (pentru toate sorturile) se vor detemina o data pe schimb;

forma granulelor pentru sorturi mai mare de 16 mm- lunar.

Daca dupa primele 6 luni se constata ca nu exista deosebiri intre forma granulelor determinate la
statia de sortare si cea de la statia de betoane,se va renunta la controlul la aceasta din urma.
Toate determinrile de mai sus se vor face n concordan cu metodologia i normele prevzute
n STAS 4606-80, PE 713/90 actualizat n 2005, STAS 5440-70 i standard SR 13510-2006.
2.1.B.Cimentul
Art. 2.5. Pentru realizarea betoanelor necesare la execuia uvrajelor de la AHE Capra VI se va folosi
ciment cu cldur de hidratare limitat tip H II/A S 32,5 cu coninut redus de alcalii (max. 1 %).
Standardul de produs luat n considerare la alegerea cimentului este SR 3011:1996 Cimenturi
cu cldura de hidratare ridicat i cu rezistena la agresivitatea apelor cu coninut de sulfai.
Dac n urma verificrii reaciei alcalii agregate se constat ca agregatele sunt reactive cu
alcaliile din ciment, se impune alegerea unui ciment cu un continu i mai redus de alcalii (max. 0,6 %) ,
conform prevederilor STAS 5440-70.
Se pot utiliza si alte cimenturi cu aditivi de intarziere a prizei pentru betoane masive.
Art.2.5.1. Cimentul utilizat la prepararea betonului se va alege in functie de:
-

chimismul apelor de suprafata si de adancime;

potentialul reactiv al agregatelor cu alcaliile de ciment;

masivitatea constructiei.

2.1.1.Livrarea si transportul cimentului

Art.2.6. In timpul transportului de la fabrica la santier si al depozitarii in santier cimentul trebuie
ferit de umezeala si impurificarea cu corpuri straine.
Se interzice cu desavarsire transportul cimentului de la depozitul central la santier cu
autobasculante.
9

Art.2.7. Cimentul se livreaza in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate.
Cimentul gasit fara certificat de calitate nu se receptioneza .
In cazul in care cimentul expediat de furnizori este preluat de o baza de aprovizionare aceasta este
obligata ca la livrarea catre utilizator sa elibereze un certificat de garantie in care se vor
mentiona,conform PE 713/90 editia revizuita din 1999,urmatoarele:
-

tipul de ciment si fabrica producatoare ;

data sosirii in depozit;

numarul certificatului de calitate eliberat de producator;

numarul avizului de utilizare dat de laborator;

garantarea respectarii conditiilor de depozitare prevazute;

numarul buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat si datele

continute in aceasta, inclusiv precizarea conditiilor de utilizare in toate cazurile in care termenul de
garantie a expirat.
Art.2.8. Cimentul livrat in vrac se transporta in vagoane cisterna,autocanistra,containere sau
vagoane inchise, destinate exclusiv acestui produs.
Art.2.9. Transportul cimentului ambalat in saci se face in vagoane inchise sau camioane acoperite.
2.1.2.Depozitarea
Art.2.10.Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de
calitate sau de garantie si verificarea capacitatii libere de depozitare in silozurile destinate tipului de
ciment sau in incaperile special amenajate.
Art.1.11. Depozitarea cimentului in vrac se face in celulele tip siloz, in care nu au fost depozitate
anterior alte materiale.
Art.1.12. La depozite precum si la depozitele de rezerva ale statiilor de betoane se vor marca
distinct silozurile destinate fiecarui sortiment de ciment ce urmeaza a fi utilizat.
Marcarea silozurilor se va face prin inscrierea sortimentului standardizat al cimentului cu litere si
cifre de minim 50 cm inaltime. Cand apare necesara schimbarea sortimentului de ciment depozitat,
silozurile in cauza se vor goli complet si curate prin instalatia pneumatica si se vor marca corespunzator
noului sortiment de ciment ce urmeaza a se depozita.
Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate in
fiecare siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si livrarilor.
Art.2.13. Durata de depozitare nu va depasi termenul de garantie prescris de producator prescris
pentru tipul de ciment utilizat.
Art.2.14. Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat la lucrarile
din beton si beton armat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
10

2.1.3.Controlul calitatii cimentului

Art.2.15. Verificarea calitatii cimentului se va efectua conform prevederilor din PE 713/90 -editia
revizuita din 1999 in doua etape:
-

la aprovizionare;

inainte de utilizare.

Art.2.16. Imediat dupa receptia preliminara se recolteaza probe pentru efectuarea analizelor de
control. In acest scop se recolteaza cate o proba elementara din fiecare vagon, daca sosesc simultan mai
putin de 10 vagoane cu acelasi sortiment si din 2 in 2 daca numarul vagoanelor sosite simultan este mai
mare de 10.
Analizele ce se efectueaza pe proba elementara sunt:
-

starea de conservare conform PE 713/90- editia revizuita din 1999, anexa 5;

timpul initial de priza,conform SR EN 196-3/1995;

stabilitatea conform SR EN 196-3/19995.

Totodata se preleveaza probele medii care se vor realize prin amestecarea probelor elementare.
Acestea vor fi controlate si prin determinarile fizico-mecanice, la 7 si 28 zile.
Cimentul nu se da la consum inaintea obtinerii rezultatelor determinarilor fizice cat si a rezistentelor
mecanice cel putin pentru varsta de 7 zile, sau in cazul cand se pune in opera mai devreme de 7 zile
folosirea metodei rapide de verificare a rezistentelor mecanice la varsta de 25 ore este obligatorie,
aceasta pentru a se elimina posibilitatea folosirii de cimenturi necorespunzatoare.
Art.2.17.In afara determinarilor specificate mai sus laboratorul de santier va determina lunar starea
de conservare a cimentului sosit pe santier.
Art.2.18. Controlul calitatii cimentului inainte de utilizare se face conform PE 713/90 editia
revizuita din 1999, anexa 5, pct.B.
Art.2.19. Daca cimentul a stationat mai mult de 60 de zile in siloz,de la data fabricarii, inainte de
utilizare se va face determinari pentru starea de conservare si in conformitate cu prevederile de mai jos:
Se va lua o cantitate de 5 kg ciment din proba medie care se cerne prin sita de 1.25 STAS 1077
70.
Rezidul r se determina cu relatia:
m
r % 5000
100 ,

in care:
m=masa reziduului in grame.
Rezultatul este media aritmetica a 3 determinari.
Starea de conservare se stabileste in functie de reziduul r%, conform tabelului de mai jos:
11

Rezidul (r%)
0
Max.10%
Peste 10%

Starea de conservare
Buna, ciment nealterat
Ciment cu inceput de alterare , putand fi utiliziat in functie de rezultatele
incercarilor fizico-matematice,la varsta acestora va fi considerat de tip
CEM III/A (fostul F25) si folosit la betoane de clasa de cel mult C6/705 (Bc
7,5)
Ciment alterat utilizarea se poate face numai la prepararea mortarului

Art.2.20. Daca cimentul a stationat mai mult de 90 zile in siloz de la data fabricarii, utilizarea lui
este admisa numai dupa reexaminarea prealabila a caltatii conform PE 713/90- editia revizuita din 1999,
anexa 5, pct. A,b,c d,e si B,efectuandu-se urmatoarele analize pe proba elementara:
-

stare de conservare,conform STAS 227/1-86 Cap.3;

timpul de inceput de priza,conform SR En 196-3/1995;

stabilitatea, conform SR EN 196-3/1995.

Pe baza rezultatelor obtinute se admite sau nu utilizarea cimentului in continuare la executia

lucrarilor de betonare.
Art.2.21. Conform SR 227-5/19996, pentru determinarea caldurii de hidratare a cimenturilor se
recomanda ca frecventa determinarilor sa fie de minim 1 data pe saptamana.
Art.2.22. In cazul aparitiei unor rezultate necorespunzatoare STAS-urilor, standardelor si
normativelor, cimentul respectiv nu se va utiliza, contractantul va anunta operativ furnizorul si inspectia
teritoriala pentru controlul calitatii produselor.
2.1.C Aditivi
Art.2.23. Pentru reducerea

necesarului de apa al amestecurilor si in beton, precum si pentru

amelioarea proprietatilor de baza ale betonului hidrotehnic se introduc aditivi la prepararea amestecului
din beton.
Pentru ameliorarea lucrabilitatii si a altor calitati ale betonului hidrotehnic se introduc aditivi la
prepararea amestecului din beton .
Pentru ameliorarea lucrabilitatii si a altor calitati ale betonului (de ex.: rezistenta la inghet dezghet,
impermeabilitate) se folosesc aditivi antrenori de aer sau micsti.
Volumul de aer antrenat in amestecul de beton, trebuie sa fie pentru betoane cu conditia de rezistenta
la inghet-dezghet de:
3,5% - 5% in cazul unui beton cu granula max.31 mm
Procentele indicate se refera la continutul de aer din beton, minus continutul de aer al agregatelor.
Determinarea procentului de aer al betonului proaspat se efectueaza conform STAS 5479-88.
Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultana a doua tipuri de aditivi este admisa numai pe
baza acordului consultantului.
12

Verificrea caracteristicilor aditivilor se va face prin examinarea datelor inscrise in certificatul de

calitate la fiecare lot aprovizionat. In cazul in care lotul nu corespunde, acesta se refuza, procedandu-se
la anuntarea organelor in drept. Nu se admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista
certificat de calitate.
Se vor respecta conditiile de folosire, pastrare si transport din prospectul tehnic al adiitivului
conform cu normativul PE 713/90 editie revizuita in 1999.
Incercarile de control de pe santier constau in determinarea urmatoarelor proprietati ale betonului
proaspat preparat pe baza compozitiilor recomandate:
-

tasarea, in vederea constatarii eficientei (reducerea factorului apa ciment pentru aceeasi

tasare);
-

procentul de aer oclus;

timpul de priza.

In situatia in care contractantul nu se mai poate aproviziona cu aditivul folosit, se pot folosi si alte
tipuri de aditivi in functie de efectul principal pe care aditivul il are asupra proprietatilor betonului:
-

reducerea de apa

cresterea lucrabilitatii

marirea/micsorarea timpilor de priza

antrenarea de aer

cresterea rezistentei

cresterea durabilitatii.

Achizitionarea unui aditiv se va face prin compararea rezultatelor obtinute de laboratorul santierului
si al consultantului pe mai multi aditivi (conform O.G. nr. 60/11/05.2001 cap.II, art.9). Criteriul de
evaluare va fi oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic.
Produsele noi vor fi puse in opera decat dupa obtinerea agrementului etnic eliberat in conformitate
cu prevederile Legii nr. 10/1995, art. 9, pct. C si HG 766/1997, anexa nr.5 Regulament privind
agrementul etnic pentru produse,procedee si echipamente noi in constructii.
2.1.D. Apa
Art. 2.24. La prepararea betoanelor lucrarii se va folosi apa din rau care trebuie sa corespunda
conditiilor din STAS 790/84. Verificarea calitatii apei se va face inainte de inceperea lucrarilor de
betoane si apoi trimestrial.
2.2. Conditii tehnice ale betoanelor
Art.2.25. Betonul intarit va trebui sa satisfaca conditiile tehnice din tabelul nr. 3
Tasarea betonului masurata cu conul H= 300 mm va fi de max. 50 mm.
13

Incercare
Compresiune
Intindere
Permeabilitate
Gelivitate

Varsta
(zile)
7
90
90
90
28

Tip si nr eprubete

BcH15

BcH22,5

conf. STAS 1275/88

conf. STAS1275/88
conf. STAS1275/88

(daN/cm2)
min.75
BH 200
Informative

(daN/cm2)
min. 113
BH300
Informatiz

conf. STAS 1275/88

conf. STAS 1275/88

20
P12 *
G 150

28
P 12 *
G 150

*) Pentru betoanele care nu vin in contact cu apa nu se preleveaza probe pentru permeabilitate si
gelivitate.Acestea intra sub jurisdictia normativului NE 012/99 si incercarile se efectueaza la varsta de
28 de zile.
Conditiile controlului operativ pentru asigurarea calitatii corespunzatoare betonului
a) Limita de alarma a rezistentei la compresiune la varsta de 7 zile(Rc7) se stabileste la 0,4 din
marca betonului (Rc7 0,4 BH ) si respectiv 0,5 din clasa betonului (RC7 0,5 BcH). Se considera
valoare de rebut 0,75 (0,80) din limita de alarma pentru marca (clasa) betoanelor conform PE 713/90
editia revizuita in 1999. In cazul cand se obtine ca rezistenta medie pe o serie de 3 cuburi o valoare mai
mica decat rezistenta de rebut si structura se realizeaza din lamele suprapuse se opreste betonarea si
contractantul ia masuri de extragere de carote cu 20 mm si se convoaca conltantul.
In cazul cand structura nu se realizeaza din lamele suprapuse nu se opreste betonarea si
contractantul ia masuri fie de extrageri de carote cu 20 mm,fie se efectueaza masuratori nedestructive
si se convoaca consultantul numai cand contractantul are convingerea ca rezultatele scazute nu se
datoresc unui accident provocat de catre modul de pastrare a probelor de catre laborator.
b) In cazul in care se obtin la 7 zile 3 valori mai mici decat R rebut+20 daN/cm2 se vor analiza de catre
santier factorii care pot conduce la aceasta situatie, iar daca nu se gaseste cauza se va convoca
consultantul.
In orice eventualitate se va transmite consultatului concluziile in scris ale contractantului.
Contractantul,va aduce la cunostinta in scris beneficiarului si consultantului,imediat dupa efectuarea
incercarii orice rezistenta la compresiune sub 1,13 BcH indicand si cauza si orice nerealizare a vreunei
conditii de permeabilitate si gelivitate cerute,de asemenea indicand si cauza.
In cadrul controlului de calitate pe parcurs a productiei de beton se va verifica lunar, de catre
laboratorul contractantului pentru fiecare statie de betoane si tip de beton,relatia (1) si respectiv (2)
valabila pentru un numar minim de 3 serii de rezultate si cel mult 14.
Ri 1.13 BcH (1)
R i Rinec

(2)
14

in care:
Ri valoarea medie a rezultatelor obtinute pe o serie de 3 epruvete, conform STAS 1275-88;
Ri Ri

valoarea medie pentru grupul analizat de Ri;

Rinec rezistenta medie necesara determinate pe multimea de rezultate ce se analizeaza si rezulta in

formula (3)
unde:
Rimax - diferenta dintre valorile extreme ale sirului de rezultate analizate;
n numarul de rezultate luate in calcul.
Coeficientii a si b au valorile din tabelele 4 si 5.
Tabelul nr.4
n
a

3
0.97

4
0.81

5
0.72

6
0.66

78
0.61

9
0.57

1
0.55

0
0.54

11
0.53

12
0.52

Tabelul nr.5
Ri max
Ri

0.2

0.21 0.30

0.31 -0.45

0.46 0.70

0.71 -1.0

>1,0

0.9

1.00

1.10

1.20

1.34

1.5

In cazul cand relatia (2) nu se verifica se va convoca consultantul si se vor lua masuri.
Art.2.26. Controlul trimestrial pentru intreaga perioada cat dureaza constructia sau eventual pentru
perioade mai scurte,conform normative PE 713/90 editia revizuita in 1999.
Se verifica modul de respectare a anumitor conditii:
a. rezistenta la compresiune, Rk Rkadmisibil (4);
b. conditia de impermeabilitate si gelivitate: procentul de rezultate sub gradele de impermeabilitate
si gelivitate impuse,nu trebuie sa depaseasca 8 %.
Contractantul va transmite trimestrial rapoarte, ce contin rezultatele obtinute, consultantului, care va
intocmi prelucrarea si interpretarea statistica a datelor annual.
Art.2.27. Betoanele utilizate la realizarea AHE Capra VI pentru obiectele din Anexa nr. 1, corespund
conditiilor tehnice daca:
a.

Rezistenta caracteristica Rk= f(n, R, S) definita ca rezistenta minima probabila,sub a carei

valoare se poate situa cel mult 5% din rezultate,este mai mare decat rezistenta caracteristica admisibila
Radk
Rk se calculeaza dupa formula:
Rk = R (1-t.Cv)= R - t.S
unde:
15

t= un coeficient ce are valorile din tabelul 6, in functie de numarul <n> de rezultate

Tabelul nr.6
n
t

13
1.77

14
1.76

13
1.75

20
1.725

25
1.71

30
1.70

40
1.68

60
1.67

120
1.66

>120
1.64

Rezistenta caracterizata admisibila Rkad este data in tabelul nr.7 functie de coeficient de variatie C v%
(conform normative PE 713/90 editia revizuita in 1999).
Tabelul nr.7
Cv%
Radk

140
1.033BcH

10.115
1.10BcH

15.120
1.167BcH

20.125
1.233BcH

unde:
Cv = coeficient de variatie ( C v

S
)
R

S= abaterea standard
R= rezistenta medie
BcH=clasa betonului hidrotehnic prevazuta in proiect.
In cazul betonului de clasa sub BcH10, daca coeficientul de variatie C v se afla intre 25 30,Rka se ia
egal cu 1,267 BcH.
b.Cel putin 90% din rezultatele obtinute satisfac conditia pusa pentru impermeabilitate si gelivitate.
2.3.Controlulu calitatii betonului
Art.2.28.Pentru controlul betonului proaspat se vor efectua incercarile cuprinse in tabelul de mai jos,
pentru fiecare tip de beton.
Locul
efectuarii
incercarii
Locul de
fabricare

Tasare

Frecventa determinarilor pe schimb

Densitate
Volum de aer
Timp de priza
aparenta
oclus

Temperatura
(1)

(1) Daca pe parcursul betonarii se constata atingerea sau depasirea temperaturii admise in caietul de
sarcini, masurarea se va efectua in 2 ore, in vederea stabilirii temperaturii medii a betonulu din lamela.
Se va pune in lucrare numai betonul care respecta limitele indicate prin caietul de sarcini pentru
caracteristicile de mai sus, musurate la locul de punere in opera.

16

Art.2.29.Pentru betoane se vor preleva urmatoarele probe:

- cate 3 cuburi cu latura de 15 cm pentru betonul cu granula maxima 31 mm, pentru a fi
incercate la compresiune (STAS 1275/88)la 7 zile la fiecare 150 mc de beton pus in opera si
la 90 zile la fiecare 500 mc de beton pus in opera;
- cate 3 cuburi 15 cm pentru betonul cu granula maxima 31 mm,pentru a fi incercate la
intindere (STAS 1275/88) la 90 zile la fiecare 500 mc;
- cate 6 cuburi cu latura de 20 cm pentru a fi incercate la permeabilitate (STAS 3519/79) la 90
zile, la fiecare 500 mc;
- cate 6 cuburi cu latura de 20 cm (3 probe + 3 martori) pentru a fi incercate la inghet-dezghet
(STAS 3518/89) la fiecare 300 mc.
2.4.Compozitia si fabricarea betonului
Art.2.30.Prepararea betonului se va face in statii de betoane cu sisteme de dozare pentru toate
componentele betonului. Capacitatea statiilor de betoane va fi dimensionata in asa fel, incat sa asigure
ritmul maxim de betoane necesar.
Art.2.31. Statia de betoane va fi condusa de catre seful statiei si va functiona pe baza certificatului
de atestare eliberat de comisia de atestare numita pintr-un ordin dat de conducerea unitatii tutelare.
Sarciniile si calificarea personalului care deserveste statia vor fi confirmate cu Codul de practica NE
012- 99, anexa1.6. prin care personalul implicat in aceasta activitate va fi atestat intern, iar seful statiei
de betoane trebuie sa fi atestat de ISCLPUAT prin inspectiile teritoriale.
Art.2.32. Statia de betoane trebuie sa dispuna de:
a. regulament de functionare;
b. depozite de agregate amenajate conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini si avand
compartiente separate pentru numarul de sorturi necesare ;
c. silozuri care sa permita depozitarea simultana a minimum 2 tipuri de ciment si avand capacitatea
totala de depozitare corelata cu capacitatea de poductie a statiei pe interval de minimum 3 zile;
d. mijloace de dozare a materialelor componente care sa corespunda clasei de precizie din
documentatia lor tehnica;
e. utilaje de preparare a betonului,in buna stare de functionare;
f. instalatii de preparare,rezervoare si dozatoare pentru aditivi;
g. dotari care sa asigure spalarea betonierelor, buncarelor si mijloacelor de transport;
h. nomenclator al claselor sau tipurilor de betoane ce se vor produce aprobat in prealabil de
conducerea unitatii tutelare;
i. laborator amenajat cu spatii distincte pentru confectionarea probelor si respectiv pastrarea lor,
care sa asigure respectarea conditiilor de temperatura +20 40C, prevazut cu dotarile si utilitatile
17

necesare si incadrat cu personal tehnic si muncitor corespunzator din punct de vedere pofesional si
numeric;
j. nomenclatorul incercarilor si operatiilor pe care le efectueaza laboratorul;
k. aparatura si dispozitivele corespunzatoare nomenclatorului de incercari si operatii efectuate de
laborator;
l. laboratoul trebuie sa fie autorizat de organismele de autorizare, conform Legii 10/2001.
Organismul de autorizare a laboratorului este MLPTL ISCLPUAT.
Art.2.33 Statia de betoane in cazul in care nu are un laborator propriu care sa asigure efectuarea
incercarilor stabilite prin planul de calitate la frecventa din reglementari, trebuie sa aiba un contract de
colaborare cu laboratoare autorizate conform NE 012 99 anexa 1.6.
Art 2.34. Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea
conditiilor avute,la atestarea si functionarea sistemului de asiguare a calitatii.
Art.2.35. Pentru betonul din lucrari se vor utiliza dozaje variabile de ciment in functie de clasa
betonului.

18

19

2.5.Temperatura betonului in momentul punerii in opera si controlul acesteia

Art.2.36. Pentru betoane in perioada calduroasa a anului nu se impun limite pentru temperatura
betonului. Se cere insa obligatoriu ca incepand cu luna iunie agregatele sorturilor mari sa fie udate in
depozitele de la statiile de sortare cat si in silozurile de la fabricile de beton pe o perioada suficienta de
timp incat ele sa nu fie insolate.
2.5.1.Executarea lucrarilor de betoane pe timp friguros
Art.2.37. Pentru executarea betoanelor pe timp friguros se va respecta normativul C16/84.
Art.2.38. Deteriorarile datorita temperaturilor ce coboara sub 00 C sunt deosebit de periculoase.
Adancimea stratului de beton ce poate fi afectat de temperaturi negative este cu atat mai profunda
cu cat temperatura este mai scazuta.
Atentia ce trebuie data acestui fapt este impusa si de aceea ca recunoasterea unui beton intarit nu se
poate face vizula,defectiunea punandu-se in evidenta numai cand temperaturile exterioare devin
pozitive pe o perioada de cateva zile.
Urmare a celor aratate mai sus, trebuie acordata o deosebita atentie de catre contractant si beneficiar
pentru a se impiedica aparitia inghetarii betonului.
Art.2.39. Se interzice continuarea betonarii cand temperatura aerului este sub +50C cu tendinte de
coborare,fara a se dispune de folosirea la prepararea betonului a apei incalzite care sa asigure acestuia o
temperatura de minim +100 C,in care se poate betona pana la temperatura de minim +20 C.
Art.2.40. Incarcarea betonierei in cazul folosirii apei incalzite se face astfel:
- se introduc in betoniera apa si majoritatea agregatelor si se malaxeaza inca 2 minute.
Daca betonul nu prezinta un aspect omogen laboratorul de santier va stabili durata de malaxare
pentru a obtine omogenizarea betonului proaspat.
Totusi, contractantul cunoscand mai bine conditiile locale printer care si modul cum poate
evolua temperatura aerului si masurile de izolare termica de care dispune, criteriul de mai sus se poate
formula astfel:
-

se poate betona la temperaturi ale aerului care fac ca betonul pus in opera timp de 7 zile sa
nu aiba temperaturi negative.

Art.2.41. Rezultatele masuratorilor de temperatura se vor inscrie in fisele de betonare.

Contractantul va instala aparatura standardizata necesara urmaririi temperaturii aerului.

20

2.6. Pauzele tehnologice

Art.2.42. Pentru betoanele ce se lameleaza, pauza tehnologica dintre doua lamele va fi de 3 zile.
Este de dorit ca pauzele tehnologice sa nu fie mai mari de 10-20 zile.
Art.2.43. Pauzele tehnologice se socotesc incepand cu ora terminarii betonarii lamelei precedente.
Art.2.44. In cazul intreruperilor accidentale ( defectiuni la fabrica de betoane, la macarale, etc. ) se
poate relua betonarea dupa minim 24 ore de la intrerupere. La reluare lamela va fi tratata ca lamela
noua.
2.7. Transportul si punerea in opera a betonului
Art.2.45. Transportul betonului de la fabrica de betoane pana la locul de punere in opera se va face
cu automalaxoare si alte mijloace adecvate lucrabilitatii betonului.
Art.2.46. Autobasculantele,automalaxoarele si benele se vor mentine in stare buna de functionare
verificandu-se periodic. Benele, automalaxoarele si autobasculantele se vor spala dupa terminarea
activitatii curente de betonare astfel incat la reluarea betonarii sa fie curate.
Art.2.47. Turnarea betonului se va face de la o inaltime de maxim 2 m. Exceptie face turnarea
betonului pentru zonele cu armatura mult ridicata, unde turnarea betonului se poate face de la inaltimea
lor pentru a nu lovi armaturile cu bena. In acest caz se vor lua masuri ca betonul sa nu segrege (hoboti):
Art.2.48. Daca eventual se vor prevede aparate de masura si control, manevrarea benelor se va face
cu o deosebita atentie in preajma acestora.
CAP.3 ARMAREA BETONULUI
3.1.Tipuri de oteluri, livrare si depozitare
Art. 3.1. Otelul beton trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/189, STAS
438/2-90, STAS 438/3/4-98 SI SR 438/4-98. Tipurile de oteluri utilizate curent in elemente din beton
armat si domeniile lor de aplicare sunt
urmatoarele:
Tipul de otel
Simbol
Denumirea de utilizare
0
1
2
Otel beton rotund neted
OB37
Armaturi de rezistenta sau constructive
(STAS 438/1-89)
Sarma trasa neteda pt. beton
ST.N.B.
armat(STAS 438/2-91).
Armaturi de rezistenta sau constructive,
Plase sudate pt. beton
armature sub forma de plase sau carcase
armat(SR 438/3-98 si 438/4sudate.
ST.P.B.
98)
Otel beton cu profil periodic
PC52
Armaturi rezistente la elemente de beton armat
STAS 438/1-89
Art.3.2. Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de
unitatea care a importat otelul sau cea care asigura desfacerea acestuia. In certificatul de calitate se va
21

mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/89 echivalarea fiind facuta prin luarea in
considerare a tuturor parametrilor de calitate.
Art.3.3. In cazul in care exista dubii asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, contractantul va
utiliza otelul respectiv numai pe baza rezultatelor de laborator si cu acordul in scris al consultantului.
3.1.1.Livrarea
Art.3.4. Livrarea otelului beton se va face conform prevederilor in vigoare si insotite de certificatul
de calitate dar dupa certificarea produsului de un organism acreditat si o copie dupa certificatul de
conformitate. In cazurile in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta este obligata
sa transmita certificatele de garantie corespunzatoare loturilor pe care le livreaza si care va contine toate
datele sau documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.
3.1.2.Depozitarea
Art.3.5. Otelurile pentru armatura trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri de diametru, in spatii
amenajate si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
-evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
-evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
-asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment pe diametru.
3.1.3.Controlul calitatii
Art.3.6. Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat, operatia de control va consta, conform
prevederilor din NE 012-9 si va cuprinde:
- constatarea existentei certificatului de calitate sau garantie;
- verificarea dimensiunilor sectiunii, tinand seama de reglementarile din NE 012-99;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin indoire la rece.
In cazul cand exista dubii asupra calitatii otelurilor aprovizionate se va proceda la verificarea
caracteristicilor mecanice prin incercare la tractiune si dupa caz la sudabilitate.
3.2. Fasonarea armaturilor
Art.3.7. Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Art.3.8.Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor contractantul va analiza prevederile proiectului,
tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice

22

de armare si betonare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre consultant a

dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Art.3.9. Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, in acest scop se vor indeparta:
-eventualele impuritati de pe suprafata barelor;
-rugina, prin frecarea cu perii de sarma.
Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la
diametru prevazute in NE 012-99.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie sa fie indepartat inainte de a se proceda la taierea si
fasonarea lui fara a se deteriora profilul. La intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi
0.3mm/m.
Art.3.10. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite
confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curatenia lor, pana in momentul montarii.
Art.3.11. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri conform prevederilor din proiect si
prevederilor STAS-ului 10107/0-90. In cazul armaturilor netede avand diametrul d ciocul se indoaie
la 1800, cu raza interioara de min. 1,25 d si portiunea dreapta de capat de min. 3 d.
In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 90 0 cu raza interioara de min.2 d si
portiunea dreapta de capat de min. 7d.
Art.3.12.Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor, se executa cu o miscare lenta fara socuri. La
masina de indoire cu doua viteze nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza
mare a masinii.
Art.3.13.Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -100C. Barele cu profil periodic cu
diametru mai mare de 25mm, se vor fasona la cald.
Art.3.14.Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor trecute peste
coltul unui cadru se va face dupa un arc cu raza de cel putin 10d.
Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20d in zonele
intinse si cel putin 10d in zonele comprimate.
Art.3.15.In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de indiore va fi de min.
2d, (d- diametrul etrierului).
3.3. Montarea armaturilor
3.3.1.Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:
-receptionarea calitativa a cofrajelor;
-acceptarea de catre consultant a fisei tehnologice de betoane in cazul elementelor sau partilor de
structura al caror volum depaseste 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de betoane.

23

Art.3.16. La montarea armturilor se vor adopta msuri pentru asigurarea bunei desfurri a
turnrii i compactrii betonului prin:
-crearea la intervale de max. 3 m a unor spaii libere ntre armturile de la partea superioar care
sa permita patrunderea libera a betonului sau jgheaburilor prin care se descarca betonul.
- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor(min 2.5 x vibrator) la interval de maxim 5
ori grosimea elementului, usual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm.
In acest scop, dupa caz:
-se va monta sau incheia partial armatura superioara, urmand a se completa inainte de ultima
etapa de betonare;
- se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute in proiect.
Art.3.17. Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa
asigure mentinerea acesteia in timpul betonarii( distantieri, agrafe, capre).
Se vor prevedea:
-

cel putin 2 distantieri la fiecare mp de placa sau perete;

cel putin 1 distantier la fiecare metro liniar de grinda sau stalp;

cel putin 1distantier intre randurile de armaturi la fiecare 2 metri liniari de grinda in zona cu
armatura pe 2 randuri.

Distantierii pot fi din mortar sau ciment, in forma de prisme prevazute cu cate o sarma pentru a
fi legate de armature sau cofectionate din masa plastica. Este interzisa folosirea ca distantieri a
cupoanelor de otel beton cu exceptia cazului in care sunt asezati intre randuri de armaturi.
Art.3.18. Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu
sarma de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj, astfel incat sa asigure mentinerea pozitiei lor
in tot timpul turnarii betonului.
Art.3.19. La incrucisari, barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma neagra
(STAS 889/80) sau prin sudura electrica prin puncte.
Cand se face legarea cu sarma, se vor utiliza doua fire de sarma de 1.1.5mm diametru.
Art.3.20. Armatura se va fasona si monta cu maxim o luna inaintea betonarii.
Art.3.21. Daca de la montarea si receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se
constata prezenta frecventa a ruginii neaderente, armatura
se va demonta , iar dupa curatire si remontare, se va proceda la o noua receptie calitativa.
Art.3.22. Pentru toate armaturile cu un diametru mai mare de 25 mm si a caror tip de innadire nu
a fost precizat prin planuri, se va face numai prin sudura de rezistenta.
Art.3.23.Inlocuirea armaturilor cu bare de alt tip sau de alta marca de otel fata de precizarile din
planuri, se va face numai cu avizul scris al consultantului sau reprezentantului acestuia.

24

3.3.1.Plase sudate
Art.3.24.Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau STPB se utilizeaza ori de cate ori este
posibil la armarea elementelor de suprafata in conditiile prevederilor STAS10107/0-90 unde se vor
folosi ca armature pentru elementele din beton armat, monolite sau prefabricate, solicitate de regula
numai la incercari statice.
Art.3.25. Depozitarea plaselor sudate se va face in locuri acoperite fare contact cu pamantul, pe
loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator .
Art.3.26. Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se va face cu grija, evitandu-se
izbirile si deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Art.3.27. Calitatea sudurilor sau a plaselor sudate se verifica pe epruvete precum si prin incercari
pe plase conform cu prescriptiile in vigoare.
Art.3.28. In cazul in care plasele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea acesteia
prin periere. Dupa indepartarea ruginii reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca
abaterile prevazute in standardele de produs.
3.3.2.Reguli constructive
Art.3.29. Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru
armaturile din beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor
considera conform STAS 10107/0-90.
Grosimea stratului de acoperire de beton a armaturilor va respecta prevederile proiectelor de
executie cu abateri de -2.+4mm.
3.4. Innadirea armaturilor
Art.3.30. Innadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului contractantului si
prevederilor STAS 10107/0-90. Procedeele de innadire pot fi prin:
-

suprapunere;

sudura.

Innadirea prin sudura se poate face printr-unul din urmatoarele procedee:

a. sudarea electrica prin puncte
b. sudarea electrica cap la cap prin topire intermediara
c. sudarea manuala cu arc electric,prin suprapunere si cu eclise
d. sudarea electrica cu arc electric cap la cap
e. sudarea in cochilie
f. sudare in mediu de bioxid de carbon

25

Aceste sunt conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otelbeton (C28/ 1983 si C150 /99), IN care sunt indicate si lungimile minime necesare ale
cordonului de sudura si conditiile de executie.
Art. 3.31. Innadirile sudate se vor amplasa conform indicatiilor din planuri, iar in lipsa acestora se
vor respecta urmatoarele prevederi:
a. intre doua sectiuni invecinate, cu una sau mai multe innadiri sudate, va fi o o distanta de cel
putin 50 d;
b. aria armaturilor de rezistenta innadite prin sudura si solicitate la intindere, intr-o sectiune a
unui element dfe beton armat, se recomanda a nu depasi 25% din aria totala a armaturilor de
rezistenta (cu exceptia cazurilor de la pct.c.). Daca armature de rezistenta este alcatuita din
trei bare, se admite in mod exceptional, ca una din bare sa fie sudata.
c. In cazurile cand prevederea de la pct.b. nu se poate respecta ( ca de ex. La montyarea
elementelor prefabricate unde toate armaturile se innadesc in aceeasi sectiue) se vor aplica
urmatoarele masuri speciale, pentru a se asigura calitatea executiei:
-

innadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori cu calificatre superioara, specializati
pentru procedeele de sudare si variantele de innadire solicitate;

innadirile sudate se vor poansona si verifica prin probe distructive, executate intercalat de
acelasi sudor si in aceleasi conditii cu sudurile din opera, in proportie de 3% din numarul
total al innadirilor.

Art. 3.32. Lungimile de suprapunere pentru armaturile care se innadesc prin petrecere sunt cele
prevazute prin planuri.
Daca totusi nu sunt precizate suficient, lungimile minime de suprapunere sunt:
Solicitarea din
armatura
Armaturi intinse
Armaturi comprimate

Clasa betonului
Tipul otelului
OB 37 (cu ciocuri)
PC 52 (fara ciocuri)
OB 37 ; PC 52

BcH 10

BcH 15

BcH 20

55 d
40 d
30 d

45 d
40 d
30 d

40 d
35 d
30 d

BcH
22.5
30 d
30 d
24 d

Art. 3.33. Sudarea se va putea efectua numai daca temperatutra ambianta este mai mare de 0 0 C
pentru sudarea otelurilor PC 52 si nu mai mica DE -50 C pentru sudarea otelului OB 37.
Art. 3.34. Pentru temperaturi exterioare cuprinse sub 0 0 (sau -50C pana la -150C se va lucra in
spatii protejate si cu o preincalzire la limita superioara (300 0C); in acest caz se va lucra numai pe baza
dispozitiei speciale a responsabilului cu sudura .Temperatura de preincalzire se va determina cu
creioane termoindicatoare sau se vor utiliza durate de timp specifice tipului si diametrului armaturii
conform tehnologiei.
26

3.5. Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect

Art. 3.35. In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate
proceda la inlocuirea acestora, numai cu acordul consultantului, respectandu-se insa urmatoarele:
-

adoptarea altor elemente de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfel incat aria
armaturii sa rezulte egala cu cel mult 5% mai mare decat cea din proiect;

in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi diametrul nou adoptat trebuie sa fie mai mic sau
cel mult cu 25% mai mare decat cel prevazut in preoiect dar fara sa se schimbe tipul otelului ;

distantele minime si respective maxime rezultate intre bare precum si diametrele minime
adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/0-90, sau din alte reglementari
specifice in special urmatoarele conditii:

1. stalpi sau elemente inclinate executate cu cofraje pe toate laturile bare longitudinale dist = 50
mm.
2. grinzi sau elemente inclinate executate cu cofraje numai pe trei laturi , intrte barele primelor 2
randuri de armatura de la partea inferioara dist 70 mm. Inlocuirea armaturilor cu bare din alt
ti[pm se efectua numai cu avizul consultantului contractului sau pe baza datelor prevazute in
proiect .
3.6. Tolerante
Art. 3.36. Abaterile limita admise la fasonarea si montarea armaturilor vor fi cele prevazute prin
planuri sau precizate de consultant.
In cazul in care nu exista asemenea prevederi se vor respecta urmatoarele limite:

ELEMENT
0
FUNDATII
PERETII
STALPI,
GRINZI
PLACI
INTRE
ETRIERI SI
PASUL
FRETELOR

dist.intre axele
elementelor
1
10
5

ABATERI IN MM
L partiale sau totale
grosime
fata de proiect
strat
1-10 10
acoperire
1m
(m)
(m)
2
3
4
5
+ 10
+3

+3

+2
5

10

20

30

L petrecere
la innadire
prin sudare

Pozitia
innadirii

3 d

50

Daca prin proiect se indica tolerante mai mari se vor respecta cele din proiect.

27

3.7. Controlul si receptia armaturilor

Art. 3.37. Pentru fiecare cantitate de sortiment de otel beton aprovizionat operatia de control va
consta conform prevederilor din Cod practica pentru executarea lucrarilor din beton beton armat si
beton precomprimat NE 012-99 anexa din:
-constatarea existentei certificatului de calitate sau garantie
-verificarea dimensiunilor sectiunii;
-verificarea prin indoire la rece
In cazul in care este prevazut prin planuri sau cand exista dubii asupra calitatii otelurilor
aprovizionate se va proceda la verificarea caracteristicilor mecanice prin incercare la tractiune si dupa
caz la sudabilitate .
Art. 3.38. Receptia armaturii se face la atelierul de armatura si la locul de punere in opera
conform NE 012-99 .
Art. 3.39. Receptia in atelier a plaselor de armatura va consta din :
a) verificarea lungimii , a diametrelor barelor si a diferentelor dintre ele ;
b) verificarea rigiditatii plasei prin cadere libera de la 1.5 m inaltime . Incercarea prin cadere se va
face la 5 % din numarul plaselor de fiecare tip sau cel putin o bucata dintr-un lot .La incercare
nu se admite desfacerea nici unei suduri sau element din plasa.
Art. 3.39. Receptia armaturii la locul de punere in opera va consta din :
a) verificarea daca s-au montat plasele din bare indicate in proiect controlandu-se tipul plasei
numarul de bare si diametrul indicat in proiect;
b) verificarea exactitatii amplasarii armaturii
c) verificarea exterioara a sudurilor de innadire comform cu conditiile tehnice pentru sudura.
CAP.4 . COFRAJE I SUSINEREA LOR
4.1. Domeniul de aplicare
Art. 4.1.1. Condiiile tehnice cuprinse n acest caiet de sarcini se aplic la toate lucrrile de
cofraje necesare realizrii structurilor din beton.
Art. 4.1.2. Aa cum se prevede prin condiiile generale i speciale de contractare, executantul are
obligaia s studieze documentaia pus la dispoziie de beneficiar, s obin orice alte informaii
considerate de el necesare, pe baza crora s aprecieze i s preia pe propria rspundere condiiile i
dificultile de execuie, att a cofrajelor ct i a lucrrilor de cofrare decofrare.
Art. 4.1.3. n cazul construciilor deosebite ca form, nlime sau deschideri, sau a celor
prevzute a se executa prin procedee speciale, executantul va respecta cu strictee prevederile din
planuri pentru realizarea formei de beton cerute.

28

Art.4.1.4. naintea nceperii lucrrilor, executantul va elabora tehnologia de execuie a structurii

din beton, inclusiv tipul de cofraj, pe care o va supune spre aprobare
beneficiarului i proiectantului.
Tehnologia adoptat poate fi modificat fa de cea prezentat n ofert, dar numai cu avizul
proiectantului.
Art. 4.1.5. Cofrajele i susinerile lor trebuie s fie astfel alctuite nct s ndeplineasc
urmtoarele condiii :
a. s asigure obinerea formei, dimensiunilor i gradului de finisare prevzute n proiect pentru
elementele ce urmeaz a fi executate, respectndu-se nscrierea n abaterile limit admise
conform NE - 012 - 99.
b. s fie etane nct s nu permit pierderea laptelui de ciment i formarea de bavuri.
c. s fie stabile i rezistente sub aciunea ncrcrilor care apar in procesul de execuie.
d. s asigure ordinea de montare stabilit fr a se degrada elementele din beton cofrate sau
componentele cofrajelor i susinerilor.
e. s permit la decofrare o preluare treptat a ncrcrii de ctre elementele care se decofreaz.
f. s nu rmn musti (cupoane) de fier la suprafa aparent a betonului.
4.2. Tipuri de cofraje
Art.4.2.1. Cofrajele se vor confeciona din : lemn sau produse pe baz de lemn, metal sau
produse pe baz de polimeri. Materialele utilizate trebuie s corespund reglementrilor specifice n
vigoare.
Art. 4.2.2. Din punct de vedere al concepiei de alctuire se deosebesc.
a. cofraje fixe, confecionate i montate la locul de turnare a betonului i folosite de obicei la o singur
turnare.
b. cofraje demontabile staionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile la un
anumit numr de turnri.
Art. 4.2.3. n cadrul proiectului tehnologic de execuie executantul va elabora i detaliile de
alctuire a cofrajelor.
Art. 4.2.4. Cofrajele, susinerile i piesele de fixare vor fi dimensionate innd cont de precizrile
date de NE 012 99
Art.4.2.5. La cofrarea fetelor vazute si rosturilor se vor folosi cofrajele indicate in fiecare proiect
in parte (panouri metalice, tabluite, din material lemons etc) conform proiectelor intocmite de
contractant si verificate de consultant daca este cazul.
Art.4.2.6. Pentru a evita lipirea betonului de cofraje acestea se vor unge in prealababil cu
decrofol emulsie de parafina , sapun de sodiu sau alt produs similar .
29

Art.4.2.7. Inainte de montarea panourilor se va verifica in mod obligatoriu starea cofrajelor. Nu

se admite reutilizarea panourilor degradate, deformate, sau avand piesa de rezistenta slabita.
4.3. Montarea i demontarea cofrajelor
Art. 4.3.1. Pentru a reduce aderena ntre beton i cofraje, acestea se ung cu ageni de decofrare
pe feele care vin n contact cu betonul, dup curtirea prealabil i nainte de fiecare folosire. Agenii
de decofrare trebuie s nu pteze betonul, s nu corodeze betonul si cofrajul, s se aplice uor, s-i
pstreze proprietile neschimbate in condiiile climatice de execuie a lucrrilor.
Art. 4.3.2. Manipularea, transportul i depozitarea cofrajelor se va face astfel n ct s se evite
deformarea i degradarea lor (umezire, murdrire, putrezire, ruginire, etc.). Este interzis depozitarea
cofrajelor direct pe pmt sau depozitarea altor materiale pe stivele cu panouri de cofraje.
Art. 4.3.3. Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele operaii:
-

trasarea poziiei cofrajelor;

asamblarea i susinerea provizorie a panourilor;

verificarea i corectarea poziiei panourilor;

asamblarea, legarea i sprijinirea definitiv a cofrajelor.

Art. 4.3.4. n cazurile n care elementele de susinere a cofrajelor reazem pe teren, se va asigura
repartizarea solicitrilor innd seama de gradul de compactare i posibilitile de nmuiere, astfel nct
s se evite producerea tasrilor.
Art. 4.3.5. n cazurile n care terenurile sunt ingheate sau expuse ngheului, rezemarea
susinerilor se va face astfel n ct s se evite deplasarea acestora, n funcie de condiiile de
temperatur.
Art. 4.3.6. n cazul n care cofrajele sunt strpunse de bare din armtur sau alte piese metalice,
se va proceda la o etanare pe conturul acestora, n vederea evitrii pierderii laptelui de ciment.
Art. 4.3.7. Sprijinirile, suporii metalici utilizai pentru susinerea cofrajelor se vor poza astfel
nct s nu se gseasc la o distan mai mic de 10 cm fa de paramentul expus la contactul cu apa i
mai puin de 5 cm pentru celelalte situaii.
Este interzis traversarea seciunii de ctre elementul de fixare al cofrajului.
Art. 4.3.8. Tehnologiile de montare i demontare ale cofrajelor din panourile de inventar
demontabile ale cofrajelor pitoare, se vor aplica pe baza instruciunilor de utilizare aferente acestor
tipuri de cofraje.
Art. 4.3.9. La montarea cofrajelor, pentru suprafeele aparente ale betonului, spaiul de acoperire
a armturii va fi realizat prin folosirea de distanieri realizai din prisme de beton prevzute cu srm,
pentru a fi legate de armtur, in special pentru armturile montate pe suprafeele orizontale sau
nclinate, care necesit acoperire.
30

Este interzis folosirea de distanieri a cupoanelor de oel-beton, cu excepia cazurilor cnd se

refer la rndul 2 sau 3 de armtur.
Art. 4.3.10. Decofrarea se va face n funcie de rezistenele la care au ajuns prile de construcie
din beton i sarcinile ce urmeaz a fi aplicate asupra acestora, n conformitate cu precizrile din planuri
sau fcute de ctre proiectant.
Art. 4.3.11. n cursul operaiei de decofrare se vor respecta urmtoarele reguli:
a. desfurarea operaiei va fi supravegheat direct de ctre reprezentantul executantului; n cazul n
care se constat defecte de turnare (goluri, zone agregate, etc.) care pot afecta stabilitatea construciei
decofrate, se va sista demontarea elementelor de susinere pn la aplicarea msurilor de remediere sau
consolidare.
b. susinerile cofrajelor

se vor desface ncepnd din zona central a deschiderii elementelor i

continund simetric ctre reazeme.

c. slbirea pieselor de decintrare (pene, vinciuri, erc.) se va face treptat, fr ocuri.
d. decofrarea se va face astfel nct s se evite preluarea brusc a ncrcrilor de ctre elemente ce se
decofreaz, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului, cofrajelor i susinerilor.
Art. 4.3.12. Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mai mari sau construcii speciale,
precum i pentru decintrarea eafodajelor care susin cotele bolilor, arcelor, plcilor subiri, etc., se vor
respecta precizrile fcute prin planuri n legtur cu execuia acestor operaii; numrul de reprize de
decintrare, nlimile de coborre, etc.
Art.4.3.13. Decofrarea lamelelor se poate face numai dupa ce betonul a realizat rezistenta la
compresiune de :
-

minim 50 daN/ cm2 pentru decofrarea laterala ;

minim 50 daN/ cm2 pentru decofrarea golurilor

Art.4.3.14. Decofrarea placilor si boltilor cu o deschidere de pana la 2 m se poate face numai daca
betonul a realizat o rezistenta de 70 % din clasa betonului .
Decofrarea placilor, boltilor si cadrelor cu o deschidere de pana la 8 m se poate face daca betonul
a realizat o rezistenta de 85 % din clasa betonului
Decofrarea placilor, boltilor si cadrelor cu o deschidere de peste

8 m se poate daca betonul a

realizat o rezistenta de 120% din clasa betonului si daca prin proiecte sau prin caiete de sarcini nu se
mentioneaza alte conditii mai severe la decofrare, descintrare .
Art. 4.3.15. n cazul realizrii de elemente prefabricate de tipul cofrajelor pierdute, acestea se
vor confeciona pe baza detaliilor de execuie date prin planuri. Feele pe care va continua betonarea vor
trebui s fie astfel alctuite nct s conduc la obinerea unor suprafee rugoase pentru o bun legtur
cu betonul de monolitizare. n acest scop se poate utiliza tabl expandat, tabl striat, covor de cauciuc
profilat sau oricare alt material sau procedeu cu efect similar.
31

Tehnologia de montaj se va supune aprobrii proiectantului.

Art. 4.3.16. Tiparele i piesele lor de fixare sau prindere, vor fi suficient de rigide pentru a nu
suferi deformri datorate manipulrilor, vibraiilor, presiunii betonului, etc., care s conduc la
realizarea de elemente cu abateri la dimensiuni mai mari dect cele admisibile.
Art.4.3.17 In termen de 24 de h de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda de catre
conducatorul punctului de lucru delegatul beneficiarului si consultant la o examinare amanuntita a
tuturor elementelor de rezistenta ale structurii , incheindu-se proces verbal in care se va consemna
calitatea lucrarilor precum si eventualele defecte constatate si aprecierea importantei lor .
4.4. Controlul i recepia lucrrilor de cofrare
Art. 4.4.1. n vederea asigurrii unei execuii corecte a cofrajelor se vor efectua verificri
etapizate astfel :
- preliminare, controlndu-se lucrrile pregtitoare i elementele sau subansamblurile de cofraje
i susinerii;
- n cursul execuiei, verificndu-se poziionarea n raport cu trasarea i modul de fixare a
elementelor;
- n final, recepia cofrajelor i consemnarea constatrilor n Registrul de procese
verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse.
Art. 4.4.2. Toleranele admise pentru diversele pri ale construciei sunt urmtoarele :
- paramenii vor avea urmtoarele tolerane

20 mm

- rosturile de dilatare

10 mm

- golurile

10 mm

- zonele pieselor nglobate direct n betonul primar

3 mm

Art. 4.4.3. Dup decofrare, executantul are obligaia de a proceda la o examinare amnunit a
tuturor prilor de structur precum i remedierea defectelor constatate. n cazul defeciunilor constatate
din vina cofrajului (scurgeri, cedri, bavuri) remedierile sau modificrile pot fi fcute numai cu
aprobarea proiectantului.
Art. 4.4.4. n cazul cofrajelor pentru prefabricate, recepionarea i verificarea tiparelor se va face
cu respectarea abaterilor admisibile prevzute prin planuri.
Art.4.4.5. n cazul utilizrii tiparelor se va verifica ncadrarea n tolerane de form i
dimensiuni, dup cum urmeaz:
- tiparele cu pri demontabile vor fi verificate nainte de fiecare utilizare.
- tiparele fr pri demontabile vor fi verificate periodic, astfel nct s se asigure obinerea unor
elemente corespunztoare.

32

Verificarea tiparelor se va face cu ajutorul abloanelor n conformitate cu prevederile

normativului NE-012-99, SR EN 13369:2002 i STAS 7721-90.
Art. 4.4.6. n situaia n care au fost utilizate elementele prefabricate cu rol parial de cofraj,
atunci se vor face urmtoarele verificri :
- poziia n plan a axelor elementelor ;
- respectarea cotelor de nivel ;
- verificarea sau orizontalitatea elementelor, dup caz ;
- respectarea dimensiunilor spaiilor de monolitizare ;
- gradul de finisare a suprafeelor ce rmn ca fee vzute.
4.5. Remedieri i reparaii
Art. 4.5.1. Toate remedierile i reparaiile cad n sarcina executantului.
Art. 4.5.2. Prile de lucrare care nu se ncadreaz n abaterile admisibile, prezentate n
prezentele caiete de sarcini i sunt datorate unor vicii de cofraj, vor fi tratate sau demolate i refcute pe
cheltuiala executantului.
Art. 4.5.3. Remedierile din beton armat se vor face n conformitate cu prevederile normativelor
n vigoare sau aa cum se precizeaz de ctre proiectant prin planuri.
Art. 4.5.4. Plata lucrrilor privind cofrajele i operaiunile de cofraje, vor putea fi evaluate
separate sau cuprinse n preul forfetar al betonului aferent lucrrii respective.
CAP. 5. EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETONARE N CONDIII NORMALE
Pregtirea turnrii betonului
Art. 5.1. Executarea lucrrilor de betonare poate s nceap numai dac sunt ndeplinite
urmtoarele condiii:
a. fia tehnologic pentru betonarea obiectului n cauz a fost ntocmit i acceptat de
beneficiar.
b. sunt realizate msurile preliminare pregtitoare, sunt aprovizionate i verificate materialele
necesare (agregate, ciment, piese nglobate, etc.) i sunt n stare de
funcionare utilajele i dotrile necesare, n conformitate cu prevederile fiei tehnologice.
c. sunt pregtite i instruite formaiile de lucru n ceea ce privete tehnologia de execuie precum
i asupra msurilor privind securitatea muncii i PSI.
d. au fost recepionate calitativ lucrrile de spturi, cofraje i armturi (dup caz).
e. suprafeele din beton turnat anterior i ntrit care vor veni n contact cu betonul proaspt sunt
curate de pojghia de lapte de ciment i nu prezint zone necompacte sau
segregate i cu rugozitate necesar asigurrii unei bune legturi ntre cele dou betoane.
33

f. sunt stabilite dup caz, i pregtite msurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonrii n
cazul interveniei unor situaii accidentale (staie de betoane i utilaje de transport de rezerv, surs
suplimentar de energie lectric, materiale pentru protejarea betonului, condiii de crearea unui rost de
lucru, etc.).
g. nu se prevede posibilitatea interveniei unor condiii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtun, etc.).
h. n cazul fundaiilor sunt prevzute msuri de dirijare a apelor provenite din precipitaii, astfel
nct acestea s nu se acumuleze n zonele care urmeaz a se betona.
Art. 5.2. nainte de turnarea betonului trebuie verificat funcionarea corect a utilajelor pentru
transportul local i compactarea betonului.
Reguli generale de betonare
Art.5.3. Betonarea unei construcii va fi condus nemijlocit de eful punctului de lucru. Acesta
va fi permanent la locul de turnare i va supraveghea respectarea strict a prevederilor fiei tehnologice
i a regulilor de betonare.
Art. 5.4. Betonul trebuie s fie pus n oper n ct mai scurt timp de la aducerea lui la locul de
turnare, nu se admite depirea duratei maxime de transport i modificarea consistenei betonului.
Art. 5.5. La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli generale:
a. cofrajele de lemn sau betonul vechi care vin n contact cu betonul proaspt, vor fi udate cu
2....3 ore nainte i imediat dup turnarea betonului, iar apa rmas n denivelri va fi nlturat.
b. din mijlocul de transport descrcarea betonului se va face n bene, benzi transportoare sau
direct n lucrare.
c. dac betonul adus la locul de punere n oper nu se ncadreaz n limitele de lucrabilitate
admise sau prezint segregri va fi refuzat, fiind interzis punerea n oper.
d. nlimea de cdere liber a betonului nu trebuie s fie mai mare de 3 m n cazul elementelor
cu lime de max. 1 m, respectiv mai mare de 1,5 m n celelate cazuri,
inclusiv pentru plci sau alte elemente de suprafa.
e. betonul trebuie s fie rspndit uniform n lungul elementului, urmrindu-se realizarea de
straturi orizontale de max. 50 cm cu nlimea i turnarea noului strat nainte de nceperea prizei
betonului din stratul turnat anterior.
f. se vor lua msuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armturilor fa de poziia
prevzut, ndeosebi pentru armturile dispuse la partea superioar a plcilor; dac totui se vor produce
asemenea deformri ele vor fi corectate n timpul betonrii.
g. se va urmri nglobarea complet n beton a armturilor, respectndu-se grosimea stratului de
acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului.
34

h. nu este permis ciocnirea sau scuturarea armturii n timpul betonrii i nici aezarea pe
armturi a vibratorului.
i. n zonele cu armturi dese se va urmri cu atenie umplerea complet a seciunii, prin
ndesarea lateral a betonului cu ipci sau vergele de oel concomitent cu vibrarea lui; n cazul c aceste
msuri nu sunt suficiente se vor crea posibiliti de acces lateral al betonului prin spaii care s permit
i ptrunderea vibratorului.
j. se va urmri compactarea i meninerea poziiei iniiale a cofrajelor i susinerilor acestora
lundu-se msuri operative de remediere n cazul constatrii unor deplasri sau cedri.
k. circulaia muncitorilor i utilajului de transport n timpul betonrii se va face pe podine astfel
rezemate nct s nu se modifice poziia armturii. Este interzis circulaia direct pe armturi sau pe
zonele cu beton proaspt.
l. betonarea se va face continuu pn la rosturile de lucru prevzute n proiect.
m. durata maxim admis a ntreruperilor de betonare pentru care nu sunt necesare luarea unor
msuri speciale la reluarea turnrii, nu trebuie s depeasc timpul de ncepere a prizei betonului, n
lipsa unor determinri de laborator, aceast durat se va considera de 2 ore de la prepararea betonului, n
cazul cimentului cu adaosuri i respectiv de 1,5 ore, n cazul cimenturilor fr adaosuri.
n. n cazul cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea betonrii este permis
numai dup pregtirea suprafeei betonului ca un rost de lucru.
- suprafaa rostului de lucru va fi bine curaat, ndeprtndu-se betonul ce nu a fost bine
compactat i pojghiele de lapte de ciment.
- imediat nainte de turnarea betonului proaspt suprafaa rosturilor va fi splat cu ap.
o. instalarea podinelor pentru circulaia lucrtorilor i mijloacelor de transport, pe betonul
proaspt precum i depozitarea unor schele, cofraje sau armturi este permis numai dup 24.....48 ore
n funcie de temperatura mediului i tipul de ciment utilizat (de ex.: la 24 ore pentru temperaturi este
200C i ciment clasa mai mare 32,5).
Art. 5.6. Betonarea elementelor se va face n strat continuu sau n trepte conform anexei VI.1.
din NE 012-99.
Art. 5.7. La 2.-.4 ore de la terminarea betonrii unei zone (n funcie de stadiul de ntrire) se va
proceda la protejarea suprafeei libere a betonului cu materialele care s asigure evitarea evaporrii apei
din beton i rcirea rapid (saltele de rogojini ntre folii de polietilen sau prelate, strat de minimum 10
cm nisip umed acoperit cu prelate, etc.).
Protecia va fi ndeprtat dup minimum 7 zile i numai dac ntre temperatura suprafeei
betonului i cea a mediului nu este o diferen mai mare de 120C.

35

Compactarea betonului
Art. 5.8. Compactarea mecanic a betonului se va face prin vibrare. Se deosebesc urmtoarele
procedee de vibrare:
- vibrare intern folosnd vibratoare de interior;
- vibrare extern, cu ajutorul vibratoarelor de cofraj;
- vibrare de suprafa, cu ajutorul vibratorului plac sau a maselor vibrante.
Vibrarea intern este principalul procedeu de compactare a betoanelor masive hidrotehnice.
Art. 5.9. Semnele exterioare dup care se cunoate c vibrarea s-a terminat, sunt urmtoarele :
- betonul nu se mai taseaz;
- suprafaa betonului devine orizontal i uor lucioas;
- nceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa netonului.
Art. 5.10. Grosimea stratului de beton supus vibrrii se recomand s nu depeasc din
lungimea capului vibrator (buteliei), la compactarea unui nou strat, butelia trebuie s ptrund 50 150
mm n stratul compactat anterior.
Art. 5.11. Grosimea stratului de beton turnat (nainte de compactare) trebuie sa fie de 1,1 ...1,35
ori mai mare dect grosimea final a stratului comapctat n funcie de consistena betonului.
Rosturi de lucru
Art. 5.12. Poziia rosturilor de lucru este indicat n proiect. Betonarea va fi executat n
conformitate cu planurile de execuie pentru fiecare obiect n parte.
Tratarea betonului dup turnare
Art. 5.13. Pentru a asigura condiii favorabile de ntrire i a se reduce deformaiile de
contracie, se va asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile, dup turnare protejnd
suprafeele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecie;
- stropirea periodic cu ap;
- aplicarea de pelicule de protecie.
Materialele de protecie vor fi meninute permanent n stare umed.
Art. 5.14. Stropirea cu ap va ncepe dup 2...12 ore de la turnare, n funcie de tipul de ciment
utilizat i temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit pentru ca prin
aceast operaie s nu fie antrenat pasta de ciment, stropirea se repet la intervale de timp n aa fel
nct suprafaa betonului s rmn n permanen umed. Se va folosi apa care ndeplinete condiiile
prevzute pentru apa de amestecare a betonului. n cazul n care temperatura mediului este mai mic
dect +50C nu se va proceda la stropirea cu ap i se vor aplica materiale sau pelicule de protecie.
36

Art. 5.15. Peliculele de protecie se aplic n conformitate cu reglementrile speciale.

Art. 5.16. Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt vor fi acoperite cu prelate sau folii de
polietilen att timp ct prin cderea precipitaiilor exist pericolul antrenrii parii de ciment.
Decofrarea
Art. 5.17. Prile laterale ale cofrajelor se pot ndeprta dup ce betonul a atins o rezisten de
min. 2,5 N/mp, astfel nct feele i muchiile lemelelor s nu fie deteriorate.
Art. 5.18. Se va da o atenie sporit dezlipirii tolelor i elementelor de etanare a rosturilor
pentru a nu fi deteriorate n timpul decofrrii. Termenele de decofrare a elementelor de beton, beton
armat, grinzi, pod, pasarele, planee, stlpi, etc., se vor stabili pe probe de laborator prelevate la faa
locului. n NE 012-99 se prezint recomandri cu privire la termenele minime de decofrare.
Art. 5.19. n termen de 24 ore de la decofrarea oricrei pri de construcie se va proceda de
ctre conductorul punctului de lucru la o examinare amnunit a tuturor elementelor de rezisten ale
structurii, ncheindu-se proces verbal n care se va consemna calitatea lucrrilor, precum i eventualele
defecte constatate i aprecierea importanei lor.
CAP. 6. EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETONARE PE TIMP FRIGUROS
Generaliti
Art. 6.1. Lucrrile de construcii i instalaiile aferente vor fi programate pentru a fi executate n
condiii climatice specifice perioadei de timp friguros numai n msura n
care se respect prevederile legale i se asigur condiiile materiale de care este determinat calitatea lor.
Msurile prescrise trebuie s fie realizate cu cheltuieli minime de resurse materiale i n special
de energie.
Conductorii activitii de producie au obligaia de a nu dispune executarea lucrrilor ce nu au
condiii pentru asigurarea calitii.
Timp friguros i factori climatici specifici.
Art. 6.2. Parametrul de baz pentru caracterizarea perioadei de timp friguros este temperatura
aerului exterior care se msoar la ora 8,00 dimineaa i n cursul zilei dac sunt tendine de scdere, la
umbr, la 2,00 m nlime de sol i la distana minim de 5,00 m de cldiri sau de orice alt construcie.
Art. 6.3. Zi friguroas se numete ziua n care temperatura aerului exterior, msurat conf.
articolului 7.2. este inferioar valorii +50C i nu are tendine de urcare.
Art. 6.4. n timpul perioadelor n care exist pericol de nghe, nceperea betonrii este admis
numai dac temperatura aerului nu este mai cobort de +50C.

37

Lamelele n curs de betonare surprinse de scderea temperaturii aerului se vor continua dac
temperatura nu a sczut sub - 100C. Dac temperatura aerului continu s scad sub - 10 0C se va
ntrerupe betonarea, lsndu-se rost de lucru.
Prepararea, transportul i temperatura betonului
Art. 6.5. Agregatele, nisipul i pietriul nu trebuie s conin bulgri ngheai.
Pentru ca agregatele s aib calitatea corespunztoare i n special nisipul s nu conin bulgri
ngheai, este necesar s se fac depozite de agregate nc din timpul verii pentru toat cantitatea de
beton ce se toarn pe timp de iarn.
Se va face atent control vizual pe banda de nisip i se vor lua minim 5 probe pe schimb.
Art. 6.6. La prepararea betonului se vor lua urmtoarele msuri:
- se va nclzi apa de preparare fr a depi ns +800C;
- se va nclzi n silozuri sau n depozite agregatele din sorturile 0 -15mm;
- nu este admis utilizarea clorurii de calciu sau a altei substane de adaos n afar de
plastifiantul indicat ;
- n betonier se vor introduce mai nti agregatele i apa, numai dup malaxarea de cca. 30
secunde se va introduce cimentul (idem i la automalaxare)
- durata minim de malaxare pentru obinerea unui beton omogen este de 2,5 minute.
Art. 6.7. n perioada de ntrire a betonului pus n oper pe timp friguros, timp de 15 zile se vor
msura temperaturile betonului dup cum urmeaz.
- n primele 3 zile de la turnare, de dou ori pe schimb;
- dup 3 zile de la turnare o dat pe schimb;
Art. 6.8. Temperatura betonului la fabric se va msura n buncherul malaxorului. Temperatura
betonului n punctul de lucru va fi msurat n guri de 5-7 cm adncime, n 5 puncte, naintea
acoperirii cu stratul urmtor de beton.
Art. 6.9. Se vor lua toate msurile necesare n vederea asigurrii unui flux continuu de fabricaie
i transport ale betonului.
Punerea n oper a betonului
Art. 6.10. La nceperea betonrii se vor lua urmtoarele msuri :
- se va examina dac fundaia sau betonul este nchegat i se va ndrepta stratul de beton
deteriorat i alterat;
- se vor ndeprta cristalele de ghea i ochiurile de ap de pe beton pe feele orizontale ale
lamelei pe care ncepe betonarea;
- armtura se va cura de ghea i zpad i se va nclzi cu aburi nainte de turnare.
38

Dac temperatura rocii sau a betonului vechi este sub +5 0C, se vor nclzi rosturile de lucru cu
aburi sub panouri de prelate. Msurarea temperaturii rocii i betonului vechi se va face conform art. 7.8.
n cazul n care temperatura rocii sau a betonului pe care se toarn este peste +5 0C, nu este
obligatorie nclzirea rosturilor de lucru.
- pe timp friguros se renun la curirea rosturilor de lucru cu ap, curirea efectundu-se
mecanic, cu aer comprimat i abur.
Pentru respectarea condiiilor menionate trebuie ca betonarea s se fac n spaiu nchis i
nclzit permanent.
Art. 6.11. Pentru protejarea betoanelor proaspt turnate, n perioadele n care exist pericolul de
nghe, se vor lua urmtoarele msuri:
a. pentru rosturile orizontale (de lucru)
- dac betonarea lamelei superioare se face dup un timp mai ndelungat, suprafeele lamelei
inferioare se vor acoperi cu un strat de 15 cm grosime de nisip sau rumegu.
b. pentru rosturile verticale
Protejarea feelor laterale ale blocurilor se face astfel:
- izolarea cofrajelor de contur cu panouri de rogojini (acest perete se va fixa de cofraj
realizndu-se astfel un cofraj dublu);
- protejarea feelor laterale imediat dup decofrare prin panouri duble de rogojini. Izolarea cu
aceste panouri este obligatorie pentru betoanele turnate pe perioada
friguroas;
- nu este admis meninerea suprafeelor verticale sau orizontale fr protejri.
Controlul temperaturilor i rezistenelor
Art. 6.12. n perioada de ntrire a betonului pus n oper pe timp friguros 14 zile se va msura
temperatura betonului dup cum urmeaz:
- n primele 3 zile de la turnare o dat pe schimb;
- dup 3 zile de la turnare o dat pe zi;
- msurarea temperaturilor betonului se va face conform art. 7.7.
Art. 6.13. Rezultatele msurtorilor de temperaturi se vor nscrie n fiele de betonare.
Art. 6.14. Controlul execuiei i recepiile se vor efectua conform prevederilor cap. 11 a
prezentului Caiet de sarcini pentru betoane.
Art. 6.15. Pe lng articolele din prezentul caiet, executantul este obligat a respecta Normativul
pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii aferente avnd indicativul C1684.
39

CAP. 7. 7. EXECUTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE PE ANTIER

Art. 7.1. Elementele prefabricate se vor confeciona pe baza documentaiei tehnice de execuie
precum i a fiei tehnologice corespunztoare elaborat de executant, pe baza detaliilor din proiect,
dotrilor disponibile i a reglementrilor n vigoare.
Art. 7.2. Conducerea execuiei elementelor prefabricate va fi ncredinat numai unor cadre
tehnice de pregtire i experien corespunztoare.
Tipare
Art. 7.3. Elementele prefabricate se vor confeciona din tipare metalice, de lemn (placaj sau alte
produse pe baz de lemn) alegerea materialului fcndu-se pe
considerente tehnico- economice.
nainte de utilizare, feele tiparelor care vin n contact cu betonul vor fi tratate cu ageni de
decofrare.
Art. 7.4. Att tiparele ct i piesele lui de fixare sau prindere vor fi suficient de rigide pentru a
nu suferi deformri datorate manipulrilor, vibraiilor, presiunii betonului, etc., care s conduc la
realizarea de elemente cu abateri la dimensiuni mai mari dect cele admisibile.
Tiparele la care decofrarea se face prin smulgere, vor fi astfel ancorate nct s reziste la o for
de smulgere egal cu 2,5 ori masa elementului ce se execut.
La proiectarea, recepionarea i verificarea tiparelor se va avea n vedere ncadrarea n abaterile
admise sau prevederile din STAS 7721-90 i SR EN 13369:2002.
Armarea elementelor prefabricate
Art. 7.5. Armarea elementelor prefabricate va corespunde desenelor de execuie. Nu se admite
modificarea sortimentelor de oel, a diametrelor sau a numrului de bare, fr avizul proiectantului.
Art. 7.6. Plasele sudate vor fi executate i vor corespunde reglementrilor n vigoare sau normei
de produs.
Art. 7.7. Poziia armturii n tipare, grosimea stratului de beton de protecie, precum i poziia
diferitelor echipamente sau piese metalice nglobate i a tiparelor pentru goluri prevzute n desenele de
execuie, vor fi asigurate prin distanieri din beton fixai permanent (sau demontabili) pe tipare,
distanieri din mase plastice.
Se interzice folosirea distanierilor din oel pentru asigurarea grosimii stratului de beton de
protecie.

40

Prepararea betonului
Art. 7.8. Prepararea betonului destinat elementelor prefabricate se va face numai n staii care
asigur gradul de omogenitate prescris. Compoziia betonului se va stabili prin ncercri preliminare
efectuate cu materiale aprovizionate n vederea executrii elementelor.
Art. 7.9. Transportul betonului de la staia de preparare la locul turnrii se va face cu instalaii
sau utilaje adecvate pe distane ct mai scurte, astfel nct s nu se produc segregri sau pierderi de
lapte de ciment.
Betonarea elementelor
Art. 7.10. Tehnologia adoptat pentru betonarea elementelor va asigura obinerea unui beton de
calitate corespunztoare prevederilor proiectantului i cu capacitatea uniform n tot volumul
produsului, de asemenea se va asigura realizarea formei i aspectului n limitele toleranelor prescrise.
Art. 7.11. nainte de nceperea turnrii elementelor se va verifica dac:
- tiparele sunt bine ncheiate, fixate, curate i unse i se respect ncadrarea n abaterile
dimensiunilor admise;
- armtura este corect asezat, nu a fost ptat de soluia de uns tiparul i nu prezin rugin
neaderent;
- armturile pentru mbinri (musti, profile laminate) sunt corect montate i fixate, astfel nct
s nu se deplaseze n cursul betonrii elementului.
Art. 7.12. Compactarea se face cu compactoare de suprafa, vibratoare de cofraj, vibratoare de
interior sau mase vibrante.
Decofrarea
Art. 7.13. Decofrarea elementelor prefabricate se va face la termenul prevzut n fia
tehnologic i verificat prin ncercrile preliminare.
Decofrarea va fi executat cu deosebit grij, pentru ca muchiile s nu se rup i s nu se
deterioreze tiparele. Ridicarea elementelor se va face cu ajutorul unor dispozitive speciale, care vor fi
astfel concepute nct solicitrile ce se produc n diferite seciuni s fie minime. Dup decofrare, pe
fiecare element se va nota numrul de ordine din Registrul de eviden a verificrilor calitii
elementelor prefabricate din beton.
Art. 7.14. n timpul verii elementele prefabricate vor fi meninute umede, timp de min. 7 zile,
prin stropire periodic, acoperire cu folii de polietilen sau aplicare de pelicule de protecie.

41

Manipularea, transportul i depozitarea elementelor prefabricate

Art. 7.15. Manipularea elementelor se va face cel mai devreme la termenul prevzut n fia
tehnologic i verificat prin ncercrile preliminare.
Art. 7.16. Agarea elementelor din alte puncte dect cele prevzute n proiect sau fia
tehnologic este interzis.
Elementele care trebuie transportate numai ntr-o anumit poziie, vor fi marcate n mod clar i
vizibil n acest scop.
Urechile, crligele, sau alte piese de ridicare prevzute vor avea o aceeai nlime de prindere
admindu-se ca abateri 10 mm. Aceste piese nu trebuie s fie ndoite sau rsucite n timpul
confecionrii, depozitrii sau transportului elementelor.
Transportul se va face folosindu-se piese de fixare, distanieri sau rastele care s asigure
meninerea poziiei elementelor pe tot parcursul precum i evitarea deteriorrilor.
Art. 7.17. Aezarea elementelor prefabricate n mijloacele de transport sau depozitul de produse
finite se va face conform indicaiilor din proiect sau fia tehnologic. Aceast precedur va fi respectat
i n cazul depozitrii elementelor la antier nainte de montare.
Art. 7.18. Aezarea n depozit se va face la min 10 cm de la sol, dar astfel nct s nu se
murdreasc elementele cu noroi, pmnt, etc.
ntre piesele dintr-o stiv se vor prevedea distanieri cu o grosime de cel puin 3 cm, dar mai
mari dect nlimea urechilor sau crligelor de agare. Distanierii vor fi dispui n acelai plan vertical
i n poziia indicat n proiect.
Nu se vor depozita ntr-o stiv dect elemente de acelai tip, aezarea acestora fcndu-se astfel
nct notarea lor s fie vizibil, iar piesele de ridicare s fie uor accesibile.
Condiii tehnice i reguli de verificare a calitii
Art. 7.19. Elementele care nu corespund condiiilor tehnice impuse prin proiect i care nu pot fi
recondiionate vor fi rebutate i depozitate separat de cele corespunztoare marcndu-se cu semn de
rebut.
Art. 7.20. Determinarea rezistenei betonului se va face cu ajutorul epruvetelor supuse
condiiilor de ntrire a elementelor n cauz (mediu exterior, protecie similar, tratare termic, etc.).
ncercrile de control pe faze pot fi efectuate i prin metode nedistructive, pe baz de prescripii
speciale (conf. NE 012-99).

CAP. 8. MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE REGULI GENERALE DE MONTAJ

42

Art. 8.1. nainte de nceperea lucrrilor de montare este necesar s se efectueze urmtoarele
lucrri pregtitoare:
a. executarea cilor de comunicaie necesare transportului elementelor i accesului mijloacelor
de montare precum i executarea cilor de rulare ale macaralelor.
b. verificarea bunei funcionri a utilajelor de montare
c. verificarea dispozitivelor de prindere i fixare provizorie
d. instruirea echipelor de lucru n ceea ce privete :
- cunoaterea proiectului i a ordinii montajului i a mbinrilor;
- condiiile tehnice impuse pentru asigurarea unei montri corecte;
- reguli de tehnica securitii
e. trasarea axelor necesare pozitionrii corecte a elementelor
f. executarea schelelor proviziorii pentru accesul la montare i monolitizare
g. aducerea la nivel a tuturor suprafeelor elementelor pe care reazem elementele prefabricate i
pregtirea suprafeelor de rezemare.
Art. 8.2. n afara acestor msuri cu caracter general este necesar ca fiecare operaie de montare
s fie precedat de lucrri pregtitoare, specifice operaiei respective
i care depind de la caz la caz de tipul elementului care se monteaz sau modul de alctuire al structurii.
Art. 8.3. Feele elementelor care urmeaz a veni n contact cu betonul de monolitizare sau
mortarul de poz, vor fi bine curate cu o perie de srm i apoi splate cu ap din abunden sau
suflate cu jet de ap.
Art. 8.4. n condiiile de execuie pe timp friguros se vor respecta prevederile din normativ C
16-84.
CAP. 9. TRATAREA ROSTURILOR DE DILATARE I DE LUCRU
Art. 9.1. Pentru construciile hidrotehnice de tipul barajelor i centralelor, care sunt construcii
masive i a rosturilor de dilatare de mare deschidere, poziia rosturilor de lucru este indicat n proiect
D.E. precizndu-se i modul de tratare.
Art. 9.2. Numrul rosturilor de lucru trebuie s fie ct mai mic pentru c ele pot avea rezisten
mai mic la ntindere i forfecare n comparaie cu restul structurii, n cazul n care rosturile sunt tratate
necorespunztor. De asemenea, exist riscul de diminuare a impermeabilitii n rost cu consecine n
reducerea gradului de protecie mpotriva coroziunii armturii.
Art. 9.3. Betonarea se va organiza, n msura n care este posibil, fr ntrerupere la cota
respectiv sau ntre dou rosturi de dilatare. n majoritatea cazurilor rosturile de lucru nu pot fi evitate,
i vor fi localizate n zonele elementelor care nu sunt supuse la eforturi mari n timpul exploatrii.
Art. 9.4. Rosturile de lucru vor fi realizate cu respectarea urmtoarelor cerine:
43

a) suprafaa rosturilor de lucru la stlpi i grinzi va fi de regul perpendicular pe axa acestora,

iar la plci i perei perpendicular pe suprafaa lor;
b) tratarea rosturilor de lucru.
-

splare cu jet de ap i aer sub presiune dup sfritul prizei betonului (cca. 4-5 ore de la
betonare, funcie de rezultatele ncercrilor de laborator); inainte de betonare, suprafaa
rostului de lucru va fi bine curaat, ndeprtndu-se betonul ce nu a fost bine compactat i se
va freca cu perioa de srm, pentru a nltura pojghia de lapte de ciment i oricare alte
impuriti, dup care n mod obligatoriu se va uda; n cazul unor ntreruperi mai mari,
betonul vechi trebuie lsat s absoarb apa dup regula betonul trebuie s fie saturat dar
suprafaa zvntat.

Art. 9.5. Rosturile de dilatare se vor trata dup decofrare prin splare intens cu ap sub
presiune i aer comprimat.
Art. 9.6. Cerinele de la art. 9.4. trebuie s fie ndeplinite i n cazul rosturilor neintenionate
ce au aprut ca urmare a unor defeciuni ale utilajelor, nelivrrii la timp a betonului sau datorit
condiiilor climaterice.
Art. 9.7. Pentru rosturile de lucru rmase deschise (nebetonate) pe o perioad mai mare dect
cea obinuit, la reluarea betonrii, acestea se vor trata prin buciardare, frecare cu peria de srma i se
vor spla cu ap sub presiune i aer comprimat.
Art. 9.8. Diferena pe nlime ntre lamelele alturate este indicat s nu fie mai mare de 4 m.
Pauza tehnologic de betonare ntre lamelele suprapuse va fi de 3-4 zile, iar la lamelele
adiacente de 3 zile.
Art. 9.9. La reluarea betonrii dup ntreruperi pe perioade lungi, nlimea lamelelor va fi cea
indicat n plansele de lamelare (2 m).
CAP. 10. ETANAREA ROSTURILOR CU BANDA PVC
10.1. Generaliti
Art. 10.1.1. Etanarea rosturilor se va face cu band PVC, profil (035). Se vor folosi loturile de
benzi ale cror caracteristici sunt n conformitate cu specificaiile tehnice ale furnizorului.
Art. 10.1.2. Benzile din PVC se vor monta n rost, n locul i n modul n care a fost indicat n
planurile proiectului.
Art. 10.1.3. Benzile de etanare se vor monta i mbina astfel nct s formeze o diafragm
impermeabil continu pe rost.
Art. 10.1.4. Banda de etanare va fi ncastrat cu fiecare jumtate din limea ei (aripa) n
betonul elementelor ce formeaz rostul.

44

Art. 10.1.5. Benzile de etanare vor fi protejate de agresiuni mecanice de ulei i grsimi,
inclusiv de contactul cu bitumul.
10.2. Materiale folosite, condiii de livrare i transport
10.2.1. Tipuri de materiale
Art. 10.2.1.1. Banda de etanare din PVC plastifiat, profil (035), are forma i dimensiunile
specificate de furnizor.
Caracteristicile fizico-mecanice, domeniul de utilizare i condiiile tehnice de calitate vor fi
specificate de furnizor.
Art. 10.2.1.2. Piese de intersecie plane sau spaiale ( +, x, T, L) sunt fabricate sau confecionate
pe antier din band PVC.
Art.10.2.1.3. Adezivi specifici pentru lipit benzi din PVC, care se obin din ciclohexanon,
(CH2) S CO, fabricat de IFF Svineti, conform STAS 8522-79 pentru cele din ar sau conform
specificaiilor furnizorului.
Art. 10.2.1.4. Cleme din oel sau suport din fier (diametrul minim = 6 mm) pentru fixarea aripii
benzii se vor confeciona conform detaiilor din proiect.
10.2.2. Condiii de livrare
Art. 10.2.2.1. Benzile din PVC i piesele de intersecie prefabricate, trebuie s fie livrate de
productor, nsoite de un document pentru certificarea calitii, conform prevederilor STAS 9076 79.
Recepia se va face de ctre executant pe baza certificatelor de calitate ale lotului primit. La primirea
fiecrui lot, executantul va inspecta vizual materialul i va nota ntr-un registru data, numrul
certificatului i starea materialului la recepie. n cazul unor dubii, executantul va anuna proiectantul i
va trimite un eantion reprezentativ spre verificare la un laborator de specialitate. Alegerea eantionului
se va face sub supravegherea proiectantului cruia i se vor comunica i rezultatele verificrii.
10.2.3. Condiii de transport i depozitare
Art. 10.2.3.1. Benzile din PVC (rolele i piesele de intersecie) se transport i depoziteaz n
spaii acoperite, curate, n conformitate cu condiiile impuse de furnizor. Rolele pot fi stivuite n poziie
orizontal pe maxim 2 rnduri. Benzile vor fi ferite de contactul cu obiecte tioase, cu substane chimice
(solveni organici, bitum, acizi sau baze tari), care pot deteriora materialele din PVC. Manevrarea
benzilor din PVC se face cu atenie, evitnd deteriorrile de orice natur (tieri, nepri, arsuri,
dizolvri). Ciclohexanon i adezivul se pstreaz n vase nchise i ferite de foc.
10.2.4. Aparatura, scule i dispozitive necesare
45

Art. 10.2.4.1. La punerea n oper a benzilor din PVC plastifiat sunt necesare urmtoarele scule
i dispozitive:
- clete pentru fixarea clemelor pe aripa benzii, care poate fi utilizat i pentru tierea srmei
folosite la prinderea clemei de armtur. La confecionarea cletelui se va ine seama c forma acestuia
este n funcie de poriunea terminal a benzii:
- cuit de tiat renuuri;
- cuit obinuit sau fierstru pentru croirea benzilor;
- lam metalic (de cupru sau material inoxidabil), cu lungimea i limea mai mari ca ale
seciunii profilului utilizat i cu grosimi de minim 6 mm. Lama poate fi utilizat n dou variante de
nclzire: cu flacr sau electric, cu posibiliti de reglare a temperaturii, n jur de 180-200 grade C, care
este domeniul optim pentru topirea policlorului de vinil, plastifiat sau n conformitate cu specificaiile
furnizorului;
- dispozitive din lemn pentru strns benzile la sudare sau lipire, n vederea mbinrii lor sau
remedierii eventualelor defeciuni, aprute la banda parial betonat.
10.2.5. Pregtirea benzilor
Art. 10.2.5.1. nainte de punerea n oper a benzilor, rolele se for desfura pe suprafee curate,
se vor verifica vizual, dac nu sunt deteriorate, se vor curi prin stergerea de praf sau alte impuriti (cu
perie, paclu sau splare cu ap) i se vor repara micile deteriorri, prin sudare, lipire sau se vor
ndeprta poriunile de band ce prezint deteriorri.
Zona central a benzii, inclusiv renurile dinspre mijloc, trebuie s fie perfect etane, de aceea
este interzis gurirea benzilor (cu excepia urechilor de prindere pe cofrag). Starea benzii se va
meniona de ctre executant n fia de betonare a fiecrei lamele care nglobeaz banda.
Art. 10.2.5.2. Dup curire i verificare, nainte de montare, se vor croi buci de profil, ct
lungimea desfurat a rosturilor (orizontale i verticale), eventual confecionndu-se la lungimea i
forma cerut, din mai multe buci sudate ntre ele. Se confecioneaz, respectiv se aleg piesele de
racord, corespunztoare interseciei n care urmeaz s se monteze i se sudeaz la benzile din rosturile
care se ntlnesc n acest punct.

10.2.6. mbinarea benzilor din PVC

Art. 10.2.6.1. Benzile din PVC pot fi mbinate cap la cap (prin sudare cu lam metalic
nclzit), sau suprapuse (prin lipire la rece sau la cald).

46

Art. 10.2.6.2. Sudarea benzilor se realizeaz prin topirea materialului de la capetele benzilor de
nndit i implic o succesiune de operaiuni:
- capetele benzilor (croite dup forma dorit i cu ulucul central obturat cu buci de band pe
cca. 5 cm adncime) se prind n presa adecvat profilului, lsnd la fiecare
bucat cca. 5-6 mm band liber spre capt ntre bacuri;
- dup montarea benzii n pres se face o prob pentru a se verifica dac benzile apropiate se
ntlnesc cap la cap i prezint continuitate la suprafa i pe linia renurilor ;
- lama de lucru se nclzete la 180-200 grade C (ceva mai mult lama nclzit la flacr,
deoarece se pierde din cldur ntre surs i banda de lipit). Controlul temperaturii se face cu
termometrul sau prin tatonri cu buci de band, pn cnd materialul se topete, dar nu se
carbonizeaz.
- lama nclzit se cur obligatoriu cu o perie de srm pentru ndeprtarea resturilor de
materiale de la sudura precedent, sau a oxizilor i srurilor formate, dup care se introduce ntre
capetele benzilor i se mic n plan vertical, pe direcia lungimii jugului, pentru a topi o cantitate mai
mare de material.
- dup ce s-a topit materialul pe toat suprafaa de lipit (cca. 1-2 min.) se retrage lama (de
preferin spre lateral) i concomitent se apropie cele dou bacuri ale presei, acionnd deasupra
despozitivului de strngere;
- banda poate fi demontat din presa la cca. 5 min. dup sudare, dar se las s se rceasc nainte
de a verifica sudura.
Pentru benzile din import se vor respecta instruciunile tehnice ale furnizorului.
Art. 10.2.6.3. Obligatoriu se verific fiecare sudur de ctre executant. Proiectantul va participa
la inspecia vizual putnd s cear prin sondaj n locurile pe care le consider importante verificri de
etaneitate.
Vizual se urmrete :
a. aspectul s fie material topit pe linia sudurii, s nu apar puncte nesudate i s existe
continuitate pe toat suprafaa benzii, la trecerea de la o poriune la alta (decalrile capetelor n
grosimea benzii s nu fie mai mari de 1 mm).
b. rezisten banda se ndoaie n jurul sudurii ntr-un sens i n altul i se observ dac nu apar
fisuri i desprinderi;
ncercri de etaneitate se fac prin probe de permeabilitate, care constau n:
c. marcarea sudurii cu praf de cret, pe o parte i turnarea unui lichid, pe partea cealalt a benzii
ndoite n form de jgheab;
d. solicitarea ulucului la presiunea de ap (la piesele de intersecie) se introduce
apa sub presiune pn la cca. 4 atm. Printr-un capt al ulucului, dup ce capetele
47

celelalte au fost nchise etan i rezistent.

Umezirea cretei sau pierderea apei din uluc n mbinare, indic defeciuni la sudur.
mbinrile care nu prezint rezisten la ndoire sau nu sunt etane vor fi rebutate sau refcute,
dup ndeprtarea materialului topit la sudura precedent. Rezultatele verificrilor se vor trece printr-un
proces verbal semnat de executant i proiectant.
Art. 10.2.6.4. Prin sudare la cald se realizeaz uor, mbinri pentru continuitate plan, uni sau
multidirecional i unele remedieri ale defeciunilor survenite la band. Sudurile vor fi executate de
personal instruit cu tehnologia de lucru.
Art. 10.2.6.5. Metoda lipirii poate fi folosit pentru confecionarea unor piese de mbinare, care
nu se gsesc prefabricate i se realizeaz mai greu i cu siguran mai mic prin sudare la cald (ex.
mbinri spaiale) i pentru remedierea defeciunilor survenite la benzile parial betonate.
Art. 10.2.6.6. Verificarea periodic n laborator a calitii mbinrilor realizate prin sudare sau
lipire se va efectua prin ncercri de rezisten la traciune i alungire la rupere, pe eantioane
confecionate n aceleai condiii ca i la piesele utilizate n construcie. mbinrile realizate prin lipire,
pot fi ncercate la desprindere, dup uscarea adezivului (cca. 7 zile). Frecvena recoltrii probelor pentru
ncercri de laborator va fi
de cel puin una la 50 de mbinri, respectiv de fiecare dat cnd se schimb personalul executant.
Sudura este bun dac valorile caracteristicilor ating minim 80% din mrimea impus pentru
banda ntreag. mbinarea lipit este bun dac la traciune, epruveta se rupe fr s se dezlipeasc. n
cazul n care exist condiii tehnice stabilite de furnizor, acestea vor avea prioritate. Rezultatele
verificrilor periodice vor fi fcute cunoscute proiectantului care va putea modifica numrul lor.
Remedierea benzilor se realizeaz prin aplicarea (lipire sau sudare) unor eclise (petice) n zonele
cu defeciuni. Peticul trebuie s depeasc defeciunea cu cel puin 1 cm, pe ntreg conturul. Aceste
remedieri se vor trece n procesul verbal de insepcie a benzilor nainte de betonarea lamelei care le
include.
10.2.7. Montarea benzilor PVC
Art. 10.2.7.1. Bucile de band, croite i mbinate pe forma i dimensiunile rostului, se
monteaz n poziia din proiect odat cu cofrajele pentru betonarea primului tronson. Poriunile sudate
pentru nndirea benzilor vor fi amplasate n afara zonelor de
frngere ale suprafeelor elementelor de construcie.
Se recomand folosirea cofrajelor ntrerupte n dreptul benzii PVC de etanare i band se
monteaz n deschiderile panourilor. Panourile vor fi din lemn sau din metal. Marginea panoului metalic
se cptuete cu lemn sau cauciuc pe partea dinspre banda PVC, ca s n-o striveasc. Se pot folosi i
panouri continue, dar se impun msuri deosebite pentru meninerea aripii de betonat, perpendicular pe
48

rost (ex. agrafe de fier dese i ancorate puternic), deoarece n acest caz aripa liber, care din motive
practice se ndoaie pe lng cofrag, o trage i pe cea de betonat spre poziia paralel cu rostul, ceea ce sa ntmplat foarte des n execuie.
Art. 10.2.7.2. Banda se poziioneaz cu axul n rost, cele dou aripi urmnd a fi ncastrate n
beton, fiecare n unul din tronsoanele vecine, n etapele de turnare a acestora. Ulucul benzii trebuie s
fie n rost iar aripa benzii s fie perpendicular pe rost.
Art. 10.2.7.3. Fixarea profilului din PVC n vederea betonrii, trebuie s fie executat rezistent.
n acest scop, la intervale de cca. 50 cm se ataeaz la renura de la marginea benzii, cleme de care se
leag srma sau se monteaz suporii din fier (gen agrafe). Srmele, respectiv suporii se ancoreaz de
armtura sau de piese special confecionate, montate pe cofraje sau n lamelele inferioare.
Profilele se fixeaz de cofrajele de lemn i n cuie btute prin urechea prevzut special pentru
prindere, situat n zona central, perpendicular pe faa benzii.
Banda nu trebuie strpuns din cauza poziiei cofrajului sau armturii (se are n vedere acest
lucru la stabilirea detaliilor de armare), iar aripa de beton s fie deplasat sau ndoit.
Art. 10.2.7.4. n timpul montrii, banda trebuie ferit de deteriorri (care pot fi provocate la
manevrarea fierului sau cofrajelor, de scntei de la sudarea fierului). Banda PVC va fi protejat cu un
panou, cnd se sudeaz fier n apropierea ei. Banda PVC, avnd un rol important pentru etaneitatea
construciei se impune o atenie deosebit la toate operaiile de punere n oper.
Art. 10.2.7.5. nainte de a trece la betonare, executantul i beneficiarul vor verifica dac banda
este etan, coret aezat n rost (n-au survenit deplasri sau deteriorri ale benzii), mbinrile sunt
sudate sau lipite etan i rezistent, iar eventualele defeciuni se remediaz. Constatrile se consemneaz
n procese verbale pentru lucrri ascunse, sau n fia de betonare. Se d aviz bun pentru betonare dac
sunt ndeplinite i condiiile impuse pentru benzile de etanare.
10.2.8. Betonarea benzilor din PVC
Art. 10.2.8.1. nainte de nceperea betonrii se astup ulucul central la capetele libere ale
benzilor, pentru a evita ptrunderea betonului n el. Dopul poate fi executat din resturi de band sau din
alte materiale moi, care ulterior vor fi ndeprtate din uluc. n rosturile de lucru se asigur curirea
betonului vechi i etanarea cofrajelor lng benzile de etanare.
Art. 10.2.8.2. Turnarea betonului se face cu atenie, ca benele, vibratoarele sau alte unelte
utilizate n timpul lucrului s nu deterioreze banda, sau s-i modifice poziia n rost. Nu se admit
deplasri mai mari de 1,5 cm ale ulucului fa de rost i mai mari de 20 grade ale aripii, fa de poziia
perpendicular pe rost.
Art. 10.2.8.3. La betonare se va asigura o bun compactare a betonului pe ambele fee ale aripii
profilului, pentru a se realiza o ncastrare rezistent i etan a benzii
49

(atenie sporit la betonul de sub band). Pentru evitarea contactului dintre band i agregatul grosier
din beton se adaug mortar de ciment (poate fi i beton cernut) pe lng band i se vibreaz atent
betonul n aceast zon.
n cazul betonrii benzilor n poziia orizontal, la turnarea prii inferioare a lamelei, aripa
profilului poate fi ridicat uor, pentru a nlesni ptrunderea betonului sub ea, dup care se fixeaz n
poziie definitiv i se continu turnarea.
Art. 10.2.8.4. La decofrare se verific dac banda a fost corect betonat (centrat pe rost, bine
ancorat n beton, fr segregri la betonul din jurul benzii).
Bucile de band neincluse n beton vor fi rulate, legate i protejate de agresiuni mecanice i
temperaturi excesive (sub 10 grade C i peste 135 grade C sau n conformitate cu specificaiile tehnice
ale furnizorului).
Rolele de band i aripa liber (rmase dup betonarea primului tronson) vor fi protejate cu
nvelitori (rogojini, prelate, cutii) eventual plci rigide, pentru a se evita deteriorarea lor n perioada
ateptrii pn la continuarea betonrii tronsoanelor vecine. Pericolele de deteriorare pot proveni de la
obiectele i utilajele manevrate n preajma benzii.
Art. 10.2.8.5. nainte de reluarea betonrii se verific din nou banda ce urmeaz s fie ncastrat
i se remediaz eventualele defeciuni aprute. Se cur molozul, praful sau alte impuriti de pe band,
se ancoreaz aripa de armtur sau piesa de metal montat n (pe) betonul primului tronson, sau lamelei
inferioare i se toarn betonul, procednd ca i la primul tronson.
CAP.11. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR
Art. 11.1. Obligaiile i rspunderile unitilor beneficiare de investiii, de proiectare i de
construcii montaj n asigurarea calitii construciilor, sunt reglementate prin Legea nr. 10/2001 i
H.G.R. 766/1997. n activitatea de control tehnic al calitii se va respecta sistemul de eviden stabilit
prin reglementri n vigoare.
Art. 11.2. n cazul n care loturile de materiale aprovizionate (oel-beton, ciment agregate,
aditivi sau elemente prefabricate) nu ndeplinesc condiiile de calitate garantate, se va interzice sau sista
utilizarea lor i se va ntiina productorul, proiectantul i organele Inspeciei judeene n Construcii,
Lucrri Publice, Urbanism i Amenajarea Teritoriului n termen de max. 48 ore de la constatare.
Art. 11.3. Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n
majoritate lucrri care devin ascunse astfel nct verificarea calitii acestora trebuie s fie consemnat
n Registrul de procese verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse, ncheiate ntre
delegaii proiectantului i executantului conform NE 012-99.
Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului verbal referitor
la faza precedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns.
50

n procesele verbale se vor preciza dac constatrile rezultate corespund proiectului i dac se
admite trecerea la executarea fazei urmtoare.
Dac se constat neconcordane fa de proiect sau prevederile prescripiilor tehnice se vor
stabili i consemna msuri necesare de remediere.
Dup executarea acestora se va proceda la o nou verificare i ncheierea unui nou proces
verbal.
Verificrile care se efectueaz sunt prevzute mai jos
Art. 11.5. La terminarea execuiei spturilor pentru fundaii se verific n raport cu prevederile
proiectului.
- poziia n plan
- dimensiunile fundaiilor
Cu privire la verificarea cotei de fundare i a naturii terenului se vor ntocmi procese verbale
distincte.
Art. 11.6. La terminarea executrii cofrajelor se verific:
a. alctuirea elementelor de susinere i sprijinire
b. nchiderea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneitii acestora
c. dimensiunile interioare ale cofrajelor n raport cu cele ale elementelor care urmeaz a se
betona
d. poziia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivele inferioare
e. poziia golurilor
Art. 11.7. La terminarea montrii armturilor se verific:
a. numrul, diametrul i poziia armturilor n diferite seciuni transversale ale elementelor
structurii
b. distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare
c. lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n
elementele ce se toarn ulterior
d. poziia ndirilor i lungimile de petrecere a barelor
e. calitatea sudurilor
f. numrul i calitatea legturilor dintre bare
g. dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii
h. modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton i dim. acestuia
i. poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate
Art. 11.8. n cursul betonrii elementelor de construcii se verific dac:
51

a. lucrabilitatea betonului corespunde cu cea prevzut

b. condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte
c. se respect frecvena de efectuare a ncercrilor i a prelevrilor de probe
d. sunt corespunztoare msurile adoptate de meninerea poziiei armturilor,dimensiunilor i
formei cofrajelor
e. se aplic corespunztor msurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt.
n condica de betoane se vor consemna:
-

locul unde au fost puse n lucrare

ora nceperii i terminrii betonrii

probe de beton prelevate

msurile adoptate pentru protecia betonului proaspt

evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii)

temperatura mediului (n perioada de timp friguros)

personalul care a supravegheat lucrarea.

n cazul n care conductorul punctului de lucru rspunde direct i de prepararea betonului,

acesta este obligat s verifice n paralel calitatea cimentului i agregatului
conform prevederilor prezentului caiet de sarcini, precum i modul de dozare, amestecare i transport a
betonului. Constatrile acestor verificri se nscriu n condica de betoane.
Art. 11.9. La decofrarea oricrei pri de construcie se verific:
a. aspectul elementelor de construcie, semnalndu-se dac se ntlnesc zone de beton
necorespunztor (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betoane
b. dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor
c. distanele dintre diferitele elemente
d. poziia elementelor verticale
e. poziia golurilor
f. poziia armturilor care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn ulterior.
Verificrile de mai sus se efectueaz prin sondaj i se vor consemna n proces verbal dac sunt
respectate prevederile proiectului.
Art. 11.10. La terminarea montrii elementelor prefabricate se verific:
a. poziia n plan a axelor elementelor
b. respectarea cotelor de nivel
c. verticalitatea sau orizontalitatea elementelor, dup caz
d. respectarea lungimilor de rezemare
e. respectarea dimensiunilor spaiilor de monolitizare
52

Art. 11.11. n vederea asigurrii calitii lucrrilor de beton i beton armat este obligatorie
efectuarea unui control operativ i adoptarea de msuri n conformitate cu prevederile din NE 012-99
urmrindu-se:
-

evitarea livrrii sau punerii n oper a unui beton ale crui caracteristici n stare proaspt nu
ndeplinesc condiiile impuse;

adoptarea de msuri operative, la staia de betoane pentru corectarea compoziiei betonului

sau a condiiilor de preparare;

sesizarea cazurilor n care betonul prezint rezistene sub limitele admise fiind necesar
analizarea de ctre proiectant a msurilor sau condiiilor ce se impun pentru asigurarea
rezistenei stabilitii i durabilitii elementului sau a construciei.

Art. 11.12. Calitatea betonului pus n lucrare se apreciaz innd seama de:
-

concluziile analizei efectuate conform prevederilor asupra rezultatelor ncercrilor probelor

de verificare a clasei, prezentate n buletinul unic emis de laborator;

concluziile interpretrii rezultatelor ncercrilor nedistructive sau ncercrilor pe carote dac

s-a cerut efectuarea lor n cadrul controului operativ sau prin proiecte.

Art. 11.13. Rezultatele aprecierii calitii betonului pus n lucrare, se consemneaz ntr-un
proces verbal ncheiat ntre proiectant i executant.
Dac nu sunt ndeplinite condiiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant msurile ce se
impun.
Art. 11.14. Recepia structurii de rezisten se efectueaz pe ntreaga construcie sau pe pri de
construcie (fundaie, etc....) n funcie de programul privind controlul de calitate pe antier, stabilit de
proiectant mpreun cu executantul.
Aceast recepie are la baz examinarea direct efectuat de cei 2 factori pe parcursul execuiei.
Suplimentar se vor verifica:
-

certificate de garanie pentru calitatea materialelor livrate;

existena i coninutul proceselor verbale de recepie calitativ privind: cofrajele, armturile,

aspectele elementelor dup decofrare, etc., precum i aprecierea calitii betonului;

constatrile consemnate n cursul execuiei de ctre executant, proiectant, sau alte organe de
control;

confirmarea prin procese verbale a executrii corecte a msurilor de remediere prevzute n

diferite documente examinate;

consemnrile din condica de betoane;

buletinul unic privind calitatea betoanelor;

dimensiunile de ansamblu i cotele de nivel;

poziia golurilor prevzute n proiect;

53

n cazul n care se constat deficiene n executarea structurii se vor stabili msuri de remediere,
iar dup executarea acestora se va proceda la o nou recepie.
Art. 11.15. Recepia lucrrilor din beton i beton armat se va face n conformitate cu prevederile
Legii nr. 10-2001, HGR 925-1995, HGR 766-1997.
CAP. 12. PROTECIA MEDIULUI
Art. 12.1. Executantul are obligaia de a solicita i obine din partea autoritilor competente,
anterior nceperii lucrrilor de extragere a balastului i de punere n funciune a staiei de splare
sortare i a fabricii de betoane, toate actele de reglementare necesare prevzute de legislaia n vigoare.
Principalele acte de reglementare ce urmeaz a fi obinute sunt prezentate n tabelul 1;
autoritile competente pot solicita n vederea emiterii acestora elaborarea unor documentaii tehnice
ntocmite pe baza prevederilor legale, precum i prezentarea altor acte i avize.
Dintre actele normative care stau la baza solicitrii menionm:
* Legea proteciei mediului - republicat
(legea 137/1995 publicat n M.O. 70/17 februarie 2000)
* Legea apelor
(legea 107/1996 publicat n M.O. 244/8 octombrie 1996)
* Legea minelor
(legea 85/2003 publicat n M.O. 197/27 martie 2003)
* Ordonan de Urgen a Guvernului pentru modificarea i completarea Legii proteciei
mediului nr. 137/1995
(OUG 91/2002 publicat n M.O. 465/28 iunie 2002)
* Hotrre de Guvern privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri
(HG 918/2002 publicat n M.O. 686/17 septembrie 2002)
* Ordin al ministrului apelor i proteciei mediului pentru aprobarea Procedurii i competenelor
de emitere a avizelor i autorizaiilor de gospodrire a apelor
(ordin MAPM 1 141/2002 publicat n M.O. 21/16 ianuarie 2003)
* Ordin al ministrului apelor i proteciei mediului pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu
(ordin MAPM 860/2002 publicat n M.O. 52/30 ianuarie 2003)
Se va ine cont de toate completrile i modificrile ulterioare ce vor fi aduse actelor normative
menionate mai sus, precum i de alte acte ce reglementeaz activitatea desfurat.

54

Art. 12.2. Executantul va asigura n permanen o bun ntreinere a utilajelor i mijloacelor de

transport pentru a nu fi posibile pierderi accidentale de carburani i/sau lubrefiani n ap sau pe
drumurile de acces.
Deasemenea, executantului i revine sarcina de a reduce n limita posibilitilor emisiile de noxe
(provenite de la utilajele i mijloacele de transport) att prin permanenta verificare i ntreinere a
parcului auto ct i prin achizionarea de carburant
corespunztor calitativ.
Executantul se va dota cu un minim de absorbani i/sau substane neutralizatoare pentru a putea
asigura o interveie rapid n caz de poluare accidental generat de pierderi de carburani i/sau
lubrefiani.
Art. 12.3. Executantul are obligaia executrii unui decantor (cu una sau mai multe trepte) care
s asigure condiiile necesare decantrii suspensiilor rezultate n urma procesului de splare sortare;
acesta urmeaz a fi curat periodic, aa nct n apele rului s ajung doar materialul fin care nu a
putut fi reinut.
Executantul va asigura transportul i depozitarea deeurilor tehnologice rezultate n urma
procesului de splare-sortare (refuzul de ciur i/sau materialul levigabil, antrenat n ap de splare i
depus n decantor) n amplasamente ce vor fi stabilite de comun acord cu autoritile teritoriale de
mediu i cu autoritile locale (gropi de mprumut, halde de gunoi ale unor localiti din zon).
Art. 12.4. Executantul are obligaia de a asigura ntreinerea prilor componente ale staiei de
betoane (racorduri, silozuri de ciment, malaxoare, etc.), ale
autotransportoarelor de ciment, pentru a se evita pierderile de pulberi de ciment, care se pot conduce la
poluri ale apei, solului i aerului.
Art. 12.5. Executantul are obligaia de a respecta legislaia n vigoare cu privire la colectarea,
depozitarea temporar, transportul, valorificarea sau eliminarea deeurilor generale n cadrul activitii
desfurate (inclusiv obligaia de a ine evidena gestiunii acestora).
Art. 12.6. Execuantul va asigura pe toat perioada desfurrii lucrrilor, ntreinerea drumurilor
tehnologice pe care vor circula utilajele i/sau mijloacele sale de
transport i va lua msurile necesare n vederea limitrii emisiilor de praf generale de circulaia auto pe
aceste drumuri.
Art. 12.7. Executantul va respecta condiiile de exploatare ce vor fi cuprinse n Permisul de
Exploatare eliberat de ANRM, n Autorizaia de Gospodrire a Apelor eliberat de ctre A.N. Apele
Romne precum i n Autorizaia Sanitar de Funcionare eliberat de ctre Direcia de Sntate
Public

55

Art. 12.8. Executantul va lua i alte msuri pe care le consider necesare n vederea eliminrii
sau limitrii oricrei forme de impact negativ asupra mediului (instructaje periodice ale personalului,
aciuni de prevenire a braconajului, etc.).
Art. 12.9. Executantul va asigura la terminarea execuiei investiiei, demontarea tuturor
componentelor organizrii tehnologice care au concurat la realizarea betoanelor (staie de splare
sortare, staie de betoane, atelier armturi, laborator betoane, etc.).
inclusiv spargerea platformelor betonate pe care acestea au fost amplasate; se va asigura eliberarea
terenului de toate deeurile rezultate n urma operaiunilor de dezafectare.
Executantul va executa lucrri de refacere ecologic a terenului pe care a fost amplasat
organizarea tehnologic menionat.
CAP. 13. PROTECIA MUNCII
n alegerea soluiilor pentru betonare, s-a avut n vedere asigurarea securitii muncii, acest gen
de lucrri fiind executate n mod curent pe antierele de construcii hidrotehnice.
n timpul execuiei lucrrilor, executantul are obligaia de a lua toate msurile necesare de
tehnica securitii muncii pentru evitarea oricrei accidentri a personalului.
Se atrage atenia ca la instructajele efectuate, s se insiste asupra aspectelor cu caracter de
periculozitate.
Pentru execuia lucrrilor de betonare, se vor respecta indicaiile din urmtoarele norme:
1. Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii, aprobat de MLPAT cu
Ord. 9/N/15.03.1993.
2. Norme de protecia muncii pentru lucrrile de construcii hidrotehnice la suprafa i
pe ap, ale Ministerului Industriilor,redactarea a II-a/1993.
3. Norme generale de protecia muncii ale Ministerului Muncii i Proteciei Sociale ale
Ministerului Sntii.
4. Legea Proteciei Muncii nr. 90/1996 editat de Ministerul Muncii i Proteciei
Sociale.
Se va acorda o atenie deosebit platformelor de lucru i circulaiei n aceast zon. Limea
platformelor de lucru trebuie s asigure posibilitatea deplasrii utilajelor i mijloacelor de transport. De
asemenea se va acorda o atenie deosebit lucrului sub linii electrice sub tensiune. Accesul utilajelor se
va face numai cu respectarea strict a gabaritului permis de norme, sau cnd aceasta nu este posibil, se
va opri tensiunea n reea cu acordul beneficiarului. In cazul lucrului la nlime se vor asigura
balustrade de protecie pe conturul construciei la fiecare lamel i scri de acces.

56

O atenie deosebit trebuie acordat descrcrii betonului n cofraje, care se va face cu

respectarea normelor referitoare la acest gen de operaii. De asemenea se vor lua msuri speciale la
manevrarea cofrajelor i a armturilor.

Proiectat,

Verificat,

ing. Sardaru Ancuta

57