Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La Revizia 1 2 3
Art./ nr.pag.
modificat
Cauza modificarii
Data
Functie / Nume
Semnatura
Numele si prenumele ing. Balanean Liliana Numele si prenumele Ing. Rosu Emil
Semnatura Semnatura
Data: Data:
/conversion/tmp/scratch/500563907.doc FI_320_01/1
s.c. CONCEFA s.a. PROCEDURA DE LUCRU Cod : PL_800_07
Sibiu Ed. / Rev.: 2009 / 1
Compartiment Pozitionarea si tratarea rosturilor
Pag.: 2/7
SCCIF Sibiu
Ex. nr:
1. SCOP
Prezenta procedura are drept scop stabilirea modului de pozitionare, executare si tratare a
rosturilor la lucrarile de constructii civile, industriale, hidrotehnice si de drumuri.
2. DOMENIU DE APLICARE
Pentru executia lucrarilor la santiere/puncte de lucru
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
R. Suman. M.Ghibu, N. Tehnologii moderne in constructii.
Gheorghiu, C. Oara, A. Otel. Editura tehnica 1988
NE 012 - 1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat.
NE 014-03 Normativ pentru executarea imbracamintilor rutiere din
beton de ciment in sistemele cofraje fixe si glisante.
4. DEFINITII SI PRESCURTARI
4.1. Definitii
4.2. Prescurtari
MC Compartiment management calitate
CQ Control tehnic de calitate
PPUPA Compartiment pregatirea, programarea productiei, aprovizionare
PVLA Proces verbal de receptie a lucrarilor care devin ascunse
PVRC Proces verbal de receptie calitativa
DSI Director Sistem Integrat
RTE Responsabil Tehnic cu executia
RNC Raport de neconformitate
/conversion/tmp/scratch/500563907.doc FI_320_01/1
s.c. CONCEFA s.a. PROCEDURA DE LUCRU Cod : PL_800_07
Sibiu Ed. / Rev.: 2009 / 1
Compartiment Pozitionarea si tratarea rosturilor
Pag.: 3/7
SCCIF Sibiu
Ex. nr:
5. PROCEDURA ;
5.1. Procese din amonte
5.1.1. Denumire proces: Planificarea realizarii produsului
5.1.2. Furnizor intern : PPUPA
Ext.:client
5.1.3. Documente: Proiect tehnic de executie
Grafic de esalonare a executiei lucrarilor
5.2. Procese din aval
5.2.1. Denumire proces: Receptia lucrarilor
5.2.2. Client intern:-
ext.: client – inspector de santier
5.2.3. Documente:PVLA , PVRC
5.3. Generalitati
5.3.1. Conceptia de realizare a constructiilor din beton turnat, elimina pe cat posibil crearea de rosturi si
intreruperi, deoarece fiecare din aceste intreruperi poate reduce din capacitatea de rezistenta a elementelor de
constructie.
5.3.2. Cum insa aceste rosturi nu pot fi evitate, este imperios necesar ca amplasarea lor sa se faca dupa reguli
riguroase, functie de comportarea elementelor de constructii si dupa posibilitatile de organizare.
5.4. PLANIFICARE PROCES
5.4.1. Obiective proces
a) Atingerea conformitatii produsului cu cerintele specificate
5.4.2. Proprietar de proces: sef santier/punct de lucru
5.4.3. Resurse
5.4.3.1. Umane:
5.4.3.2. Infrastructura :masini de taiat rosturi ( una de rezerva ), materiale speciale pentru colmatarea rosturilor
5.4.3.3. Mediu de lucru:
5.4.4. Pozitionarea si executarea rosturilor la lucrari de constructii civile, industriale si
hidrotehnice
5.4.4.1. Rosturile de lucru vor fi pozitionate in zone ale elementelor (structurii) care nu sunt supuse la eforturi
mari in timpul exploatarii, deoarece rezistenta la intindere si forfecare in zona rosturilor este mai mica si exista si
riscul de diminuare a impermeabilitatii in rost cu consecinte in reducerea gradului de protectie impotriva
coroziunii armaturii.
5.4.4.2. Pentru constructii cu caracter special, pozitia rosturilor de lucru trebuie indicata in proiect, precizindu-se
modul de tratare (benzi de etansare, prelucrare etc.)
5.4.4.3. Se deosebesc doua categorii de rosturi :
5.4.5. Rosturi impuse prin proiect pentru comportarea corecta a elementului in timp.
Rosturi de lucru
5.4.5.1. Prin proiect se impun in mod obligatoriu pozitia rosturilor de lucru pentru:
Elemente de deschidere mare;
Rezervoare
Silozuri
Cuve,
Bolti;
Rezervoare si recipiente;
Buncare;
Panze subtiri;
Fundatii de utilaje mari;
Constructii masive;
Constructii hidrotehnice;
Betoane pentru protectia biologica.
5.4.5.2. Tehnologia de constructie a acestora, trebuie sa respecte cerintele caietului de sarcini, cu eventualele
adaptari specifice, de la caz la caz care se prevad prin fisa tehnologica de betonare a elementelor respective.
5.4.5.3. Functie de posibilitatile proprii de organizare, executantul, stabileste prin proiectul tehnologic pozitia
rosturilor de lucru, la rosturile elementelor de constructii, cu respectarea urmatoarelor reguli:
La stalpi. numai la baza stalpului (sectiune inferioara); in cazul unor tehnologii speciale se
admit rosturi la 30…50 mm sub grinda sau placa;
/conversion/tmp/scratch/500563907.doc FI_320_01/1
s.c. CONCEFA s.a. PROCEDURA DE LUCRU Cod : PL_800_07
Sibiu Ed. / Rev.: 2009 / 1
Compartiment Pozitionarea si tratarea rosturilor
Pag.: 4/7
SCCIF Sibiu
Ex. nr:
La grinzi, in zona de moment nul, sau la 3 – 5 cm sub nivelul placii. Cand grinzile se betoneaza
separat, rostul de lucru se lasa la 30..50 mm sub nivelul inferior al placii sau vutei placii;
La placi, paralel cu armatura de rezistenta , la 1/3 – 1/5 din deschidera placii;
La plansee cu nervuri, pe directia nervurilor , la 1/3 – 1/5 din deschiderea nervurilor;
La plansee cu nervuri cand betonarea se face perpendicular pe directia nervurilor, in
zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din deschiderea grinzii principale, cautandu-se ca in placa sa fie la
1/5…1/3 din deschiderea acesteia;
La bolti si arce, se admit rosturi numai perpendicular pe directoare, impartindu-se bolta sau
arcul in boltari dispusi simetric fata de cheie; nu se admit rosturi avand fata in plan orizonral.
La bolti cu inaltime mare, se imparte bolta intr-o serie de bolti mai inguste;
In pereti mulati, nu se admit rosturi orizontale.
La placi curbe subtiri si la peretii rezervoarelor pentru lichide nu se admit rosturi de
lucru. Turnarea betonului se va face fara intrerupere.
La fundatile de utilaje supuse la solicitari dinamice, por fi prevazute rosturi in zona cu
eforturi minime daca se adopta dispozitii de armare corespunzatoare si numai pe baza cerintelor
specificate prin proiectul de executie.
In cazul peretilor structurali sau peretilor de lungime mare, se vor prevedea rosturi
verticale pentru evitarea fisurarii din contractie sau limitarea frontului de lucru; asemenea rosturi
se vor dispune la maximum 15 m intre ele si vor fi realizate cu un cofraj interior cu sicane (din
lemn sau tabla) sau cu tabla expandata.
In cazul elementelor cu lungime mai mare de 20 m, se vor prevedea rosturi verticale cu
tabla expandata sau cofraje creandu-se ploturi, care se betoneaza alternativ; dimensiunile
ploturilor se vor stabili cu acordul ambelor parti proiectant si executant.
In cazul elementelor masive care au grosime mare (de regula peste 2,5 m ) se prevede
un rost orizontal, creandu-se doua lamele suprapuse; pentru asigurarea conlucrarii lamelelor se
vor adopta una (sau eventual doua) dintre urmatoarele solutii:
– Se vor crea la betonare denivelari (praguri) sau se vor dispune armaturi suplimentare de
legatura intre lamele.
– In asemenea cazuri armaturile situate la partea superioara vor fi montate partial urmand a
se completa inainte de betonarea stratului care se inglobeaza.
5.4.5.4. Rosturile in stalpi, grinzi, arce etc. se executa perpendicular pe axa acestor elemente, iar la placi, bolti,
pereti, perpendicular pe suprafata lor.
5.4.5.5. La betoane cu permeabilitate redusa, se recomanda ca in rost sa se introduca benzi de etansare metalice
sau folii.
5.4.6. Pozitionarea rosturilor – la imbracaminti rutiere
5.4.6.1. Pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorita variatiilor de temperatura si umiditate, tasarilor
inegale si pentru necesitati de constructie, imbracamintile se executa cu rosturi transversale si longitudinale care
le impart in dale.
5.4.6.2. In functie de amplasarea lor, rosturile sunt de doua feluri: transversale sau longitudinale si indeplinesc
functie de contact (de turnare), de dilatatie si de contractie. Astfel:
5.4.6.3. Rosturi transversale de contact se realizeaza pe toata latimea si grosimea dalei la intreruperea
turnarii betonului, la sfarsitul zilei de lucru, sau in cazul intreruperii accidentale a betonarii (ploaie intensa,
defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton etc.) si se vor executa astfel:
6. in sectiune transversala, unde apare rostul se monteaza un dulap de lemn, avand lungimea
egala cu distanta intre longrine si latimea egala cu inaltimea imbracamintei, fixat cu ajutorul
tarusilor metalici batuti in fundatie;
7.la 24h cel tarziu sau la reluarea betonarii se scot tarusii metalici si dulapul, se aplica pe grosimea
dalei pelicula de emulsie bituminoasa, prin stropire de doua ori, sau se pune o fasie de carton
bituminat. Acest rost, se taie apoi pe 1/3 –1/4 h de la suprafata sau pe grosimea stratului de
uzura, pe o latime de 8- 10 mm, la 24 h dupa betonare, pentru a se permite o usoara introducere a
produsului de colmatare.
7.1.1.1. Rosturi de contact logitudinale se executa pe toata grosimea imbracamintii, intre benzi si la rosturile
supralargirilor; in rost sunt lasate ancore de otel-beton OB 37 10mm si de 1 m lungime prevazute cu ciocuri,
asezate la jumatatea grosimii dalei la 1 m echidistanta.
7.1.1.2. Exceptie fac platformele cu panta sub 2%, unde armarea nu este necesara.
7.1.1.3. Rostutile longitudinale de contact se vor executa astfel:
/conversion/tmp/scratch/500563907.doc FI_320_01/1
s.c. CONCEFA s.a. PROCEDURA DE LUCRU Cod : PL_800_07
Sibiu Ed. / Rev.: 2009 / 1
Compartiment Pozitionarea si tratarea rosturilor
Pag.: 5/7
SCCIF Sibiu
Ex. nr:
/conversion/tmp/scratch/500563907.doc FI_320_01/1
s.c. CONCEFA s.a. PROCEDURA DE LUCRU Cod : PL_800_07
Sibiu Ed. / Rev.: 2009 / 1
Compartiment Pozitionarea si tratarea rosturilor
Pag.: 6/7
SCCIF Sibiu
Ex. nr:
7.1.2.7. Cu masina de rezerva se va taia in primul rand fiecare al treilea rost, revenindu-se apoi pentru taierea
celorlalte rosturi.
7.1.2.8. Rosturi de contractie longitudinala, se executa in cazul cand banda de beton se toarna cu o latime
mai mare de 5,0 m, realizandu-se pe axa acesteia.
7.1.2.9. Rosturile de contractie longitudinale, se vor executa prin taiere in betonul intarit, cu aceleasi dimensiuni
ca si rosturile de contractie transversala.
7.1.2.10. Rosturile de contractie longitudinale, se vor taia dupa terminarea taierii tuturor rosturilor de contractie
trasversale.
7.1.2.11. Dispunerea rosturilor in plan la intersectii de strazi, platforme si piete, se va face conform proiectului,
evitandu-se formarea de colturi mai mici de 750 si lungime de rost mai mica de 0,50 m.
7.1.3. Tratarea rosturilor de lucru
7.1.3.1. Nu se iau masuri speciale, la rosturile de turnare unde nu s-a depasit intre etape timpul de priza a
cimentului, respectiv 2h de la prepararea betoanelor la cimenturi cu adaosuri si 1,5 h la cimenturi fara adaosuri.
7.1.3.2. Cand intreruperea depaseste aceasta durata, la reluarea betonarii rostul se trateaza astfel:
8.Spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (cca. 5 ore de la
betonare, functie de rezultatele incercarilor de laborator).
9.Inainte de betonare, suprafata rostului de lucru va fi bine curatata, indepartindu-se betonul ce
nu a fost bine compactat si/sau se va freca cu peria de sarma, pentru a inlatura pojghita de lapte
de ciment si oricare alte impuritati dupa care se va uda.
10. Inaintea betonarii, betonul mai vechi trebuie uscat la suprafata si lasat sa absoarba apa
dupa regula ”betonul trebuie sa fie saturat dar suprafata sa fie zvantata.”
10.1.1.1. La structurile din beton, impermeabile, rosturile trebuie de asemenea realizate impermeabile.
10.1.1.2. Cerintele enuntate la punctele anterioare, trebuie sa fie indeplinite si in cazul rosturilor “neintentionate”,
care au aparut ca urmare a conditiilor climaterice, din cauza unor defectiuni, nelivrarii la timp a betonului, etc.
10.1.2. Colmatarea rosturilor la imbracamintile rutiere
10.1.2.1. Golurile ramase la partea superioara a rostului se umple (colmateaza) pana la suprafata imbracamintii “la
cald” cu masticuri bituminoase sau “la rece” cu produse bicomponente ( chituri ) conform prevederilor
agrementelor tehnice.
10.1.2.2. Etansarea tuturor tipurilor de rosturi realizate prin taiere cu discuri diamantate si tratate in prealabil cu
grund se realizeaza cu urmatoarele tipuri de produse:
Masticuri bituminoase monocomponente ( la cald )
Chituri elastice, monocomponente sau bicomponente (amestecate inainte de utilizare ) pe baza de
poliuretani, de polimer sulfidic ( tiokol) sau de siliconi ( la rece )
Profile de neopren
10.1.2.3. Se interzice colmatarea in exces a rosturilor
10.2. VERTIFICARE PROCES
10.2.1. Verificarea pozitionarii si tratarii rosturilor la lucrarile in curs de executie, precum si a modului de
colmatare a acestora
10.3. ACTIUNI ASUPRA PROCES
10.3.1. Instruirea personalului de executie cu privire la cerintele prezentei proceduri si a fiselor tehnice de
utilizare a materialelor de colmatare a rosturilor
10.4. RESPONSABILITATI
/conversion/tmp/scratch/500563907.doc FI_320_01/1
s.c. CONCEFA s.a. PROCEDURA DE LUCRU Cod : PL_800_07
Sibiu Ed. / Rev.: 2009 / 1
Compartiment Pozitionarea si tratarea rosturilor
Pag.: 7/7
SCCIF Sibiu
Ex. nr:
/conversion/tmp/scratch/500563907.doc FI_320_01/1