Proced Uri

Cod
document:
SC. PR EN IS
S.C. PRENIS SRL PTE-01
OONSTRUCTI
I
PREDA RE-PRIMIRE AMPLASAMENT 1/2
LISTA DE DIFUZARE - RETRAGERE
Nr. Nr. DESTINATAR

crt. Ex. Societate DIFUZARE RETRAGERE
Compartment Numele Adresa Data Numele Data
nr.
0 1 2 3 4 5 6
Formular cod F1 / 4.2.3.
LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR
Nr. Rev. nr. / data. Revizuit de: Aprobat de: Continutul reviziei
crt.
0 1 2 3 4
1. 0 Elaborare initiala.
Formular cod F2 / 4.2.3
NUME FUNCTIA DATA SEMNATURA

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
PagT^mT
1. SCOP
Prezenta procedura defineste cerintele si responsabilitatile privind predarea-primirea amplasamentului in scopul
respectarii obligatiilor ce decurg la receptia lucrarilor.
Cod
document:
SO, PR EN IS
OONSTRUCTI
I
PREDARE-PRIMIRE AMPLASAMENT 2/2
2. DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplica de catre S.C. PRENIS SRL in baza documentatiei tehnice de executie la contractele
pentru executia lucrarilor.
3. DEFINITII SI PRESCURTARI
Conform MMC - SCP ed.1, rev.0 a S.C. S.C. PRENIS SRL
4. DOCUMENTE DE REFERINTA
SR EN ISO 9001:2008 Sistemul de Management al Calitatii
- Manualul de asigurare a calitatii. MMC - SCP ed.1, rev.0 a S.C. PRENIS SRL
5. RESPONSABILITATI
Predarea-primirea amplasamentului atrage responsabilitati din partea semnatarilor pentru cunoasterea, protejarea si
consemnarea lucrarilor ce trebuie mentinute pe timpul executiei.
Informatiile privind protejarea acestor lucrari vor fi transmise prin grija semnatarilor tuturor celor ce vor interveni la
executie, iar semnalizarea in vederea protectiei este obligatorie.
6. MOD DE LUCRU
Activitatea de predare-primire amplasament se executa dupa incheierea contractului.
Se efectueaza prin colective de specialisti pentru consemnarea unor situatii intilnite pe teren inaintea inceperii
executiei, in conformitate cu conditiile date prin autorizatia de constructie.
Inregistrarea celor consemnate se face conform proces-verbal predare-primire amplasament, incheiat intre
"Client" si "Constructor" privind lucrarile intilnite si ascunse (retele subterane). 7.INREGISTRARI
Proces-verbal de predare-primire amplasament.
Cod
document:
SO. PR EN IS C O N S T R U C T I 1 S.C. PRENIS SRL PTE-02
LUCRARI ORGANIZARE SANTIER 1/8
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
crt.
0 1 2 3 4
ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
Pag 1 / 8
Cod
document:
SO- PRENIS
CONSTRUCT 11
1.1. SCOP LUCRARI ORGANIZARE SANTIER 2/8

Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare pentru realizarea organizarii de santier pentru
executia si controlul calitatii
2.1. DOMENIU DE APLICARE

lnstructiunea se utilizeaza pentru toate lucrarile de organizare de santier executate la obiectivele contractate de S.C.
PRENIS SRL.
Cunoasterea si respectarea ei nu exclude responsabilitatea personalului executant de a cunoaste si aplica prevederile
proiectului de executie si caietul de sarcini impuse de proiectant.
3.1. DEFINITII SI ABREVIERI

Conform MMC - SCP ed.1, rev.0 a S.C. PRENIS SRL
4.1. DOCUMENTE DE REFERINTA

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructs
- Legea protectiei muncii nr. 319/2006 §i norme metodologice de aplicare;
- Legea nr. 212/1997 privind apararea impotriva incendiilor;
- Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate prin HGR 766/1997;
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii
- HG 766/1997 - Regulamentul privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii
- C56 -85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii
aferente
- Caiete de sarcini specifice
5.1. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

5.2. Director General
- Nume§te §eful de §antier §i asigura resursele necesare pentru aplicarea instructiunii tehnice de executie.
- Nume§te responsabilul tehnic cu executia atestat pentru lucrare.
- Asigura remedierea defectelor calitative aparute din vina organizatiei atat in perioada de executie cat §i in
perioada de garantie prevazuta in contract.
- Dispune oprirea lucrarilor ori de cate ori constata abateri de la cerintele de calitate, stabile§te tratarea
neconformitatilor §i aplicarea actiunilor corective.
- Urmare§te ducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de control sau prin
documentele de receptie ale lucrarilor.
- Aproba procurarea de materiale §i produse precum §i angajarea de servicii numai de la furnizori care asigura
conditiile prevazute de Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee §i echipamente noi in
constructii §i de Regulamentul privind certificarea calitatii produselor folosite in constructii.
- Solicita investitorului efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor numai la constructiile care corespund
cerintelor de calitate §i pentru care s-au predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a
constructiei.
5.3. Responsabilul cu sistemul de management integrat al calitatii
- Realizeaza audituri interne ale calitatii pentru a se asigura ca prevederile sistemului de management al calitatii
sunt aplicate.
- Efectueaza controale pentru a se asigura ca neconformitatile constatate sunt tratate §i ca sunt intreprinse
actiuni corective §i preventive.
- Efectueaza analiza reclamatiilor referitoare la calitatea lucrarilor §i asigura tratarea §i rezolvarea lor.
Cod
document:
SO- PR EN IS
CONSTRUCT!
I
5.4. §eful de §antier

- Asigura respectarea prevederilor procedurii tehnice de executie la realizarea lucrarilor.
- Raspunde de respectarea proiectului §i a detaliilor de executie.
- Raspunde de efectuarea activitatilor de monitorizare §i masurare
(inspectii §i incercari) prevazutein
planul calitatii.
- Raspunde de intocmirea in timpul executarii lucrarilor a documentelor §i inregistrarilor prevazute in planul
calitatii.
- Raspunde de utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor §i a
procedeelor prevazute in proiecte, certificate calitativ sau pentru care exista agremente tehnice, accepta inlocuirea
acestora cu altele numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului.
- Raspunde de convocarea factorilor care trebuie saparticipe la
verificarea lucrarilor ajunse in faze
determinante ale executiei §i asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de
continuare a lucrarilor.
- Raspunde de solutionarea neconformitatilor, a defectelor §i neconcordantelor aparute in fazele de executie,
numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant, cu acordul investitorului.
- Opre§te utilizarea materialelor pentru care a primit de la laborator rapoarte de incercare din care rezulta ca
acestea nu indeplinesc conditiile de calitate, opre§te, de asemenea, executia lucrarilor la care rapoartele de incercare
indica existenta unor abateri de la prevederile proiectelor sau de la cerintele de calitate.
- Supune la receptie numai lucrari care corespund cerintelor de calitate §i pentru care a predat investitorului
documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei.
- Asigura aducerea la indeplinire la termenele stabilite a masurilor dispuse prin actele de control sau prin
documentele de receptie a lucrarilor de constructii.
- Raspunde de initierea §i aplicarea actiunilor corective §i preventive necesare pentru eliminarea cauzelor
neconformitatilor constatate la executia lucrarilor.
- Raspunde de respectarea conditiilor de manipulare, transport, depozitare a materialelor §i produselor §i de
livrarea acestora la punctele de lucru cu documente de certificare a calitatii.
- Asigura buna organizare a procesului de productie §i verifica efectuarea instructajului privind normele de
protectia muncii §i PSI specifice locului §i conditiilor de munca §i gradul de asigurare cu echipamente §i scule
necesare.
- Raspunde de asigurarea instalatiilor de apa, de forta §i de iluminat necesare pentru realizarea lucrarilor.
- Raspunde de asigurarea echipamentului de protectie a muncii §i de prevenire §i stingere a incendiilor adecvat.
- Raspunde de asigurarea conditiilor de lucru pe perioada de timp friguros.
5.6. Responsabilul cu controlul calitatii

- Asigura ca nu este permisa continuarea executiei unor lucrari la care s-au constatat abateri de la proiect §i
reglementari tehnice §i s-au utilizat produse care nu sunt conforme cu conditiile specificate, verifica §i asigura ca
neconformitatile constatate sa fie tratate §i remediate confom procedurilor.
- Efectueaza controlul calitatii la lucrari, avand drept obiectiv monitorizarea proceselor respective §i
TagT7T
Cod
document:
SO- PR EN IS
CONSTRUCT!
I
eliminarea cauzelor de functionare nesatisfacatoare. In efectuarea controalelor se bazeaza pe prevederile procedurilor
sistemului calitatii §i pe planurile de calitate.
- Neconformitatile pe care le constata cu ocazia controalelor le inscrie in rapoarte de neconformitate cu propuneri
de actiuni corective §i preventive §i totodata stabile§te impreuna cu §eful punctului de lucru masurile necesare pentru
remedierea deficientelor constatate.
5.7. Responsabilul tehnic cu executia atestat

- Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor §i a detaliilor de executie verificate de
speciali§ti verificatori de proiecte atestati.
- Verifica §i avizeaza proiectele tehnologice de executie, procedurile tehnice de executie §i proiectele de
organizare a executiei lucrarilor.
- Verifica lucrarile §i avizeaza documentele §i inregistrarile intocmite pe parcursul realizarii acestora.
- Intocme§te §i tine la zi un registru de evidenta a lucrarilor pe care le coordoneaza tehnic §i de care raspunde.
- Pune la dispozitia organelor de control toate documentele solicitate.
6.1. DESCRIEREA MODULUI DE LUCRU

Pentru executia lucrarilor de baza, in conditiile de calitate, in termen si la un pret cat mai scazut, se vor lua masuri
corespunzatoare pentru organizarea de santier.
Lucrarile de organizare de santier cuprind:
- Constructii si instalatii ale antreprenorului care ii permit sa satisfaca toate obligatiile de executie si calitate,
precum si controlul executiei;
- Toate materialele, instalatiile si dispozitivele, sistemele de control necesare executiei, in conformitate cu
prevederile din proiect, caietul de sarcini si normativele in vigoare.
In cadrul organizarii de santier, problemele care necesita atentie deosebita sunt:
- Stabilitarea terasamentelor;
- Modul de desfasurare a circulatiei pe durata executiei lucrarilor;
- Modul de depozitare al materialelor folosite;
- Utilajele necesare executarii lucrarilor.
Nu va fi inceputa executia lucrarilor inainte de a fi indeplinite urmatoarele:
- Stabilirea detaliilor de organizare necesare executiei, inclusiv referinte pentru aprobare, metode de lucru
separate pentru acoperirea punctelor de furnizare / fabricare / testare / depozitare / manuire §i transportare a amenajarilor
pentru materiale astfel incat sa fie furnizate, pe santier, intr-o stare conforma cu solicitarile specificate;
- Definirea tuturor amenajarilor specifice privind siguranta, gestionarea traficului, inclusiv transportul
echipamentelor §i al materialelor de la zonele de depozitare la locul de utilizare pe §antier precum §i mentinerea separarii
§i sigurantei fluxurilor de trafic adiacente lucrarilor din §antier;
- Definirea tuturor amenajarilor specifice pentru protectia mediului, un plan general de actiuni pentru protectia
mediului;
- Identificarea persoanei/persoanelor responsabile de asigurarea respectarii metodei de lucru, inclusiv a
inlocuitorilor acestora;
- Stabilirea utilajului, echipamentului solicitat pentru executarea lucrarilor, modalitatea de furnizare a acestuia §i
programul (zilnic, saptamanal etc.) inspectiile §i controalele ce vor fi executate pentru utilaje, echipamente, inainte de a
intra in operare pe §antier;
- Definirea amenajarilor neprevazute puse in practica pentru evitarea oricaror riscuri, inclusiv a riscurilor asociate
modificarilor nefavorabile in starea vremii precum §i anuntarea actiunilor ce vor fi luatein cazul atingerii criteriilor de
limitare;
- Definirea procedurilor de documentare conforme cu lucrarile aprobate pentru incepere §i executie §i, in cazul
emiterii unei Notificari de Neconformitate privind materialele, a lucrarilor sau a oricarui aspect privind rezultatele fortei
de munca, in cazul opririi lucrarilor §i aducerii lor direct la standardul cerut.
- Asigurarea instruirii / calificarii celor carora li se permite efectuarea unui anumit tip de lucrari §i
oricarei instruiri specifice pentru acea pozitie;
Dupa emiterea ordinului de incepere a lucrarilor se va incheia un protocol cu beneficiarul prin care se va stabili:
- Suprafata de teren ce va fi folosita de constructor in vederea realizariiobiectivului;
Cod
document:
SO- PRENIS
CONSTRUCTI
I
- Delimitarea fluxurilor de circulatie;
- Definitivarea proiectului pentru organizarea de santier.
Proiectul de organizare va fi reactualizat pe parcursul executarii lucrarilor in raport cu situatiile care apar si necesitatea
beneficiarului.
Pentru protejarea vecinatatilor, zona punctului de lucru se va delimita de zonele adiacente prin imprejmuirea santierului
cu panouri metalice cu placute avertizoare (care sa fie vizibile si noaptea) de interzicere a intrarii pentru persoanele
neautorizate. Golurile create prin spargeri se vor proteja cu balustrazi din otel beton. Accesul in incinta se va face prin
locuri stabilite de comun acord cu beneficiarul. In acest sens, se vor amplasa doua porti, una pentru personal si cealalta
pentru utilaje si mijloace de transport. Totodata, se va monta panoul de identificare al santierului.
In functie de conditiile din teren, se vor asigura drumurile de acces si caile de circulatie. Se vor separa traseele auto de
cele pedestre si se vor marca corespunzator. Vor fi montate in zona vecinatatii lucrarilor toate semnele de avertizare si
circulatie necesare pentru atentionarea personalului in afara lucrarilor pentru prevenirea accidentelor.
Se va amenaja o platforma pe care se vor amplasa baracile, tarcul de materiale si celelalte obiecte de organizare. In acest
sens, locul special stabilit impreuna cu beneficiarul se va imprejmui cu panouri de organizare de santier.
Materialele de constructie (caramizi, nisip, balast, piatra sparta) se pot depozita in incinta organizarii, in aer liber, fara
masuri deosebite de protectie impotriva conditiilor atmosferice. Materialele de constructii care necesita protectie contra
intemperiilor se vor putea depozita pe timpul executiei lucrarilor de constructie in incinta containerelor pentru materiale.
Otelurile pentru armaturi trebuie vor fi depozitate separat pe tipuri §i diametre, in spatii amenajate §i dotate
corespunzator, astfel incat sa se asigure: evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului; evitarea murdaririi
acestora cu pamant sau alte materiale; asigurarea posibilitatilor de identificare u§oara a fiecarui sortiment §i diametru.
La finalizarea lucrarilor aceasta zonele afectate de organizarea de santier se vor amenaja conform prevederilor proiectului
de executie.
Schelele care se vor monta pe fatada vor fi prevazute cu plase de protectie in vederea reducerii emisiilor de pulberi
rezultate din activitatea decopertare. In incinta santierului se va amenaja o rampa pentru spalarea rotilor autovehiculelor
care parasesc zona punctelor de lucru. Se vor asigura spatii pentru amplasarea containerelor metalice destinate depozitarii
temporare a molozului rezultat din demolari, precum si pentru amplasarea toaletelor ecologice. Molozul rezultat din
demolari, demontari va fi evacuat si apoi transportat in containere temporare si ulterior la groapa de gunoi. Prin natura
lucrarilor ce se vor executa, nu se vor transmite la cladirile invecinate vibratii si socuri puternice.
Se vor monta, de comun acord cu beneficiarul, hidranti pentru alimentarea cu apa a santierului. Alimentarea cu energie
electrica se va face prin bransament separat la reteaua electrica existenta in incinta sau direct de la furnizorul de energie.
Normele de protectie contra incendiilor se stabilesc in functie de pericol de incediu a proceselor tehnologice, de gradul de
rezistenta la foc al elementelor de constructie, precum si de sarcina termica a materialelor si substantelor combustibile
utilizate, prelucrare, manipulate sau depozitate, definite conform reglementarilor tehnice C300/94 "Normativ de
prevenirea si stingerea incendiilor pe durata
Cod
document:
SO- PR EN IS
CONSTRUCT
11
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”
Organizarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilot precum si a evacuarii persoanelor si bunurilor in caz de
incediu vizeaza in principal:
- Stabilirea in instructiunile de lucru a modului de operare precum si a regulilor, masurilor de prevenire si stingere
a incendiilor ce trebuiesc respectate in timpul executarii lucrarilor;
- Stabilirea modului si a planului de depozitare a materialelor si bunurilor cu pericol de incendiu sau explozie;
- Dotarea locului de munca cu mijloace de prevenire si stingere a incediilor, necesare conform normelor,
amplasarea corespunzatoare a acestora si intretinerea lor in perfecta stare de functionare;
- Organizarea alarmarii, alertarii si interventiei poentru stingerea incendiilor la locul de munca precum si
constrituirea echipelor de interventie si desemnarea atributiilor concrete;
- Organizarea evacuarii persoanelor si bunurilor in caz de incediun, precum si intocmirea planurilor de evacuare;
- Intocmirea ipotezelor si schemelor de interventie pentru stingerea incendiilor la instalatiile cu pericol deosebit;
- Marcarea cu inscriptii si indicatoare de securitate si expunerea materialelor de propaganda impotriva incendiilor.
Inaintea inceperii procesului tehnologic, personalul trebuie sa fie instruit sa respecte regulile de paza impotriva
incendiilor.
Pe trimpul lucrului se vor respecta intocmai instructiunile tehnice privind tehnologiile de lucru, normele de protectia
muncii precum si normele de prevenire a incediilor.
La terminarea lucrului se va asigura:
- Intreruperea iluminatului electric, cu exceptia a celui de siguranta;
- Evacuarea din incinta a deseurilor, reziduurilor si a altor materiale conbustibile;
- Inlaturarea tuturor surselor de foc deschis;
- Evacuarea materialelor din spatii de siguranta dintre constructie si instalatii.
Depozitarea subansamblelor si a materialelor se va face in raport cu comportarea la foc a acestora si cu conditia de a nu
bloca caile de acces la apa si la mijloacele de stingere de siguranta.
Se interzice lucrul cu foc deschis la distante mai mici de 3 m fata de elementele sau materialele combustibile fara luara
masurilor de protectie specifice (izolare, umectare, ecranare etc). Zilnic, dupa terminarea programului de lucru, zona se
curata de resturile si deseurile rezultate. Materialele si substantele combustibile se depoziteaza in locuri special
amenajate, fara pericol de producere a incendiilor.
Pe timpul executiei lucrarilor la sarpante si invelitori combustibile, este interzis focul deschis sau fumatul. Sunt exceptate
dispozitivele tehnologice prevazute si asigurate cu protectiile necesare. Santierul va fi echipat cu pichete de incendiu care
va contine: galeti din tabla vopsite in culoare rosie - inscriptionate "galeata de incediu”, lopeti cu coada, topoare -
tarnacop cu coada, cangi, rangi de fier, scara metalica de imperechere in 3 segmente, lada cu nisip si stingatoare portabile
- conform normativelor in vigoare. Materialele si substantele combustibile se depoziteaza in locuri special amenajate, fara
pericol de producere a incendiilor. Tuburile de oxigen, acetilena, argon etc se vor depozita in afara cladirii in tarcuri
special asigurate cu placute avertizoare specifice.
La executarea lucrarilor se vor respecta toate masurile de protectia a
prevazute in legislatia in
vigoare;
Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si fiselor tehnologice elbatorate de tehnologul executant, in
care se vor detalia toate masurile de protectie a muncii. Se va verifica insusirea fiselor tehnologice de catre intreg
personalul de executie.
Dintre masurile speciale ce trebuie avute in vedere se mentioneaza:
- Zonele periculoare vor fi marcate cu plasaje si inscriptii;
- Se vor face amenajari speciale (podine de lucru, parapeti, dispozitive);
- Toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate in conformitate cu normele in vigoare
Se vor lua masuri privind sanatatea si securitatea muncii in sensul interzicerii accesului muncitorilor in afara zonei de
lucru special pregatite. Zonele periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii.
Pentru realizarea lucrarilor pe timp friguros in conditii optime se vor amenaja si se vor intretine permanent drumurile de
acces in santier, caile de circulatie, platformele, intrarile si iesirile din ateliere, depozite, si baracamente. Aceste masuri se
vor asigura prin dotarea santierului in perioada de timp friguros cu utilaje corespunzatoare pentru dezapezire. Pentru
inlaturarea pericolului de accidentare prin alunecare, toate caile de circulatie ale santierului vor fi curatate de gheata cu
ajutorul lopetilor, tarnacoapelor, topoarelor, baroaselor sau se vor acoperi cu material antiderapant. Se va dota din timp
Cod
document:
SO- PR EN IS
CONSTRUCT!
I
santierul cu panouri contra inzapezirii.
Santierul va dispune de o cabina poarta pentru a deservi personalul de paza care va proteja lucrarilor executate,
materialele de pe santier etc. Toate lucrarile de organizare de santier se vor executa in conformitate cu toate prevederile
legale.
Executantul isi va asuma obligatia de a obtine, inainte de inceperea lucrarilor, toate acordurile referitoare la modul de
desfasurare si organizare a lucrarilor. Pe toata durata executiei lucrarilor, constructorul va respecta legislatia privind
protectia mediului, normele specific de securitate si sanatate a muncii precum si normele de prevenire si stingere a
incediilor.
6.4. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

- la executarea lucrarilor vor fi respectate masurile generale si specifice, normele si regulile prevazute in normele
generale de PSI aprobate prin O.M.I.. nr. 775/98 si in normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lurarilor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C 300, precum si prevederile specifice din
proiectele tehnice;
- organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor, la executarea lucrarilor, se realizeaza in conformitate cu
prevederile dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor, indicativ DGPSI
001/2000;
- personalului care executa lucrari i se va efectua instructajul specific locului de munca atat inaintea atacarii lucrarilor,
cat si periodic, in conformitate cu prevederile dispozitiilor generale privind instruirea in domeniul prevenirii si
stingerii incendiilor, indicativ DGPSI 002/2000;
- santierul trebuie dotat cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor intretinute in stare de functionare, amplasate
in locuri accesibile, in conformitate cu normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor
de constructii si instalatii aferente acestora,
- indicativ C 300 si dispozitiile generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si
platformelor amenajate cu mijloace tehnice de PSI, indicativ DGPST -003/2001;
- locurile cu pericol de incendiu sau explozie sunt marcate cu indicatoare de avertizare conform prevederilor STAS
291/1,2;
- in timpul executarii lucrarilor se iau masuri de evitare a contactului substantelor inflamabile cu sursele de foc, iar
manipularea, transportul si depozitarea substantelor combustibile si inflamabile se face respectand prevederile
normelor generale de PSI aprobate prin O.M.I. nr. 775/98;
- deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile rezultate atat in timpul executiei lucrarilor cat si in timpul operatiilor
de manipulare sau depozitare se colecteaza si se evacueaza respectandu-se prevederile dispozitiilor generale de ordine
interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor, indicativ DGPSI-001/2000.
Tag77T
6.5. Masuri de protectia mediului
Masurile de protectia mediului fac obiectul Planului de management de mediu.
Se vor respecta toate normele de protectia mediului, asa cum rezulta acestea din legislatia in vigoare.
6.6 . Controlul calitatii si receptia lucrarilor

Receptia se efectueaza pe intreaga lucrare.
La receptie se vor verifica urmatoarele:
- confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remedieri prevazute;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelelor elemente conforme cu proiectul tehnic;
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, corectitudinea
executiei
7.0. INREGISTRARI
Cod
document:
SC. PR EN IS
CONSTRUCT
11
7.1. Proces verbal la inceperea lucrarilor F1/04 0/1
7.3 Proces verbal de receptie calitativa F3/04 0/1
7.4 Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor F4/8.2.4 0/1
7.5. Raport de neconformitati F1/8.3 0/1
Pag 8 / 8
Cod
document:
SC. P R E N I S
CONSTRUGTI
I
TR ASAREA LUCRARILOR 1/5
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
Cod
document:
SO. PRENIS
CONSTRUCT!
I
TRASAREA LUCRARILOR 2/5
PagT^mT
1.SCOP
Prezenta procedura descrie conditiile minime generale ce se impun a fi respectate pentru realizarea trasarii viitoarei
lucrari, respectand executia si controlul calitatii.
Procedura se aplica in activitatile de trasare a lucrarilor .
Cunoasterea si respectarea ei nu exclude responsabilitatea personalului executant de a cunoaste si aplica prevederile
proiectului de executie si caietul de sarcini impuse de proiectant.
4.1. Legea nr. 10/1995 , legea privind calitatea in constructii .
4.2. C169/1988 normativ privind executarea lucrarilor de terasamente privind realizarea fundatiilor la
constructii.
4.3. C56/1985 normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii .
4.4. Caiet de sarcini anexa la proiect
5. RESPONSABILITATI
Intreaga raspundere privin corecta trasare a lucrarii o au seful de santier si topometru societatii.
6. MOD DE LUCRU
6.1 Aplicarea pe teren a proiectelor de constructii in vederea executiei necesita efectuarea de lucrari topografice de
birou si in teren care se desfasoara in urmatoarea succesiune:
• proiectarea trasarii;
• pregatirea topografica a proiectului;
• predarea-primirea amplasamentului si a bornelor de reper;
• trasarea in teren a axelor constructiilor, a contururilor obiectivelor, a detaliilor in timpul executiei;
• efectuarea de masuratori la montarea elementelor de constructii;
• verificarea lucrarilor de trasare a constructiilor pe teren;
6.2 Proiectul de executie trebuie sa cuprinda obligatoriu documentatia topografica de baza folosita la intocmirea
retelelor topografice, cit si scheme de sprijin pentru trasarea sau bazele de trasare, masuratorile pe teren ale bazei de
trasare, bornarea si semnalizarea punctelor.
6.3_____________________________________________________________________________________________ S
chemele de trasare mai cuprind:______________________________________________________________________
Cod
document:
SC. PR EIXI IS
CONSTRUCT
11
TRASAREA LUCRARILOR 3/5
• elementele care trebuiesc trasate de catre executant;
• cum se executa trasarea;
• precizia trasarii;
• instrumentele si aparatele auxiliare folosite la trasarea si masurarile speciale legate de verificarea lor;
• cind se incepe si cind se termina trasarea;
• controlul trasarii;
• receptia trasarii si predarea punctelor trasate;
• materializarea si semnalizarea punctelor;
• alte masuri.
6.4 In cazul in care proiectul de executie nu contine toate elementele geometrice necesare trasarii sau daca solutiile
din proiect nu se pot aplica pe teren se ia legatura cu proiectantul pentru stabilirea solutiilor de proiectare.
6.5 Lucrarile de trasare incep dupa faza de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper la care participa
si beneficiarul si proiectantul.
Din partea santierului executant participa seful de santier sau reprezentantul acestuia impreuna cu topograful
santierului.
Faza se incheie cu completarea procesului verbal de predare-primire a amplasamentului si a bornelor de reper.
6.6 Trasarea efectiva pe teren a constructiilor se executa de topograful santierului si consta in transpunerea pe teren
a elementelor geometrice din proiect.
6.7 Aplicarea pe teren a retelei de trasare se face prin metode care asigura precizia necesara folosind punctele retelei
topografice existente.
Punctele retelei de trasare se materializeaza pe teren prin marci si repere conform prevederilor STAS 9824/1-87.
Conservarea marcilor si reperelor de trasare revine beneficiarului si executantului pe timpul lucrarilor.
6.8 Materializarea pe teren apunctelor si aaxelor de trasaresau a
punctelor ajutatoare seface prin
stilpi, picheti sau marcaje peelemente ale constructiilorinvecinate conform instructiunilordate de
proiectant.
6.9 Lucrarile de trasare se verifica daca se incadreaza in tolerantele inscrise in proiect.
La verificare participa beneficiarul cu proiectantul si se incheie proces verbal de trasare.
6.10 Pentru lucrarile de trasare se utilizeaza urmatoarele aparate:
• un dublu decimetru pliant;
• o ruleta de 5 m lungime;
• o stadie (mira) topografica;
• teodolit (Zeiss Jena Theo 020B);
• nivela.
6.11 Lucrarile de trasare se fac cu instrumente si aparate topografice verificate si etalonate conform SR ISO
8322:1995 si PO 7.6 Controlul EMM.
6.12 Lucrarile de trasare se executa cu un tehnician topograf si cu unu sau doi muncitori.
6.13 Pentru a asigura certitudinea executiei lucrarilor de trasare conform cerintelor din proiect sunt necesare
urmatoarele criterii:
• verificarea, rectificarea si etalonarea instrumentelor si aparatelor topografice periodic;
• respectarea cerintelor proiectului de executie;
• respectarea precederilor prezentei instructiuni;
• se interzice folosirea lucrarilor de trasare nereceptionate.
Pag"Tdn?
Cod
document:
SC. P R E N I S
CONSTRUGTI
I
6.14 CRITERII DE ACCEPTARE

Verificarea lucrarilor de trasare a constructiilor consta in verificarea pe teren a prevederilor date in proiect si
intocmirea procesului verbal formular cod F(PP 7.5 01)01 §i F(7.5 01)02.
Deficientele constatate fata de tolerantele din proiect sunt discutate cu proiectantul la care se propun masuri de
remediere propuse de executant sau de proiectant cu termene de realizare.
6.15. Atributii si raspunderi in domeniul securitatii si sanatatii in munca si protectia mediului

In conformitate cu prevederile legale, pe langa sarcinile de serviciu ce revin din fisa postului, angajatii societatii
au obligatii si raspunderi in domeniul securitatii si sanatatii in munca si protectia mediului, dupa cum urmeaza:
- Privind securitatea muncii:
- sa T§i desfa§oare activitatea in a§a fel Tncat sa nu se expuna la pericole de accidentare sau Tmbolnavire
profesionala, inclusiv pe ceilalti angajati;
- sa aduca la cuno§tinta §efului ierarhic Tn cel mai scurt timp accidentele de munca suferite de persoana proprie sau
de alti angajati;
- sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident §i informeaza imediat §eful ierarhic;
- coopereaza cu personalul ce are atributii specifice Tn domeniul sanatatii §i securitatii de munca pentru realizarea
oricarei sarcini sau cerinte impuse de autoritatea competenta pentru prevenirea accidentelor §i bolilor profesionale.
Inainte de Tnceperea lucrului are obligatia:
- sa-§i Tnsu§easca, sa respecte §i sa aplice normele, reglementarile §i instructiunile de protectie a
muncii specifice sarcinii de munca pe care o au de Tndeplinit.
- Sa verifice Tnainte de Tnceperea lucrului daca echipamentele tehnice pe care le vor utiliza sunt Tn stare tehnica
corespunzatoare;
- Sa aduca la cuno§tinta conducatorului locului de munca defectiunule constatate;
- Sa respecte tehnologia de lucru §i instructiunile de securitatea muncii la locul de munca;
- Sa utilizeze Tn timpul lucrului §i instructiunile de securitatea muncii la locul de munca;
- Sa utilizeze Tn timpul lucrului echipamentul individual de protectie corespunzator activitatii respective;
- Sa nu execute sarcini de munca din proprie initiativa sau din dispozitia altui conducator al unui loc de
munca daca nu este instruit corespunzator;
- Sa mentina curatenia la locul de munca;
- Sa nu introduca sau sa consume bauturi alcoolice Tn incinta unitatii sau la locul de munca;
- Sa respecte disciplina la locul de munca;
- Sa acorde primul ajutor Tn cazul producerii unui accident de munca;
- Sa Tn§tiinteze imediat conducatorul locului de munca despre producerea unui accident de munca.
- Privind protectia mediului:
- sa cunoasca §i sa aplice politica de mediu a societatii;
- sa nu permita incinerarea nici unui tip de de§eu;
- depoziteaza de§eurile separat - pe categorii - (de§euri tehnologice, de§euri menajere, de§euri de
hartie, de lemn, de plastic, de fier, ulei uzat, petrol uzat)
- numai Tn locuri special amenajate dupa care se predau la locurile de colectare din societatea
noastra;
- nu arunca la canal substante sau preparate chimice, uleiuri, produse petroliere;
- anunta §eful ierarhic despre orice incident sau accident de mediu produs §i actioneaza conform planurilor pentru
situatii de urgenta;
- participa la instruirile de mediu, T§i Tnsu§e§te §i aplica cuno§tintele respective.
- Privind asigurarea calitatii:
- cunoa§te politica societatii Tn domeniul calitatii §i este obligat sa aplice §i sa respecte prevederile din
procedurile elaborate la nivelul compartimentului pentru asigurarea calitatii.
Sarcinile de serviciu nu sunt limitate, conducerea societatii §i §eful ierarhic putand trasa §i alte sarcini cu caracter
obligatoriu de executat pentru bunul mers al activitatii societatii.
7.0. INREGISTRARI
7.1. Proces verbal de trasare F1-3/04 0/1
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
Cod
document:
SC, P R E N I S O O N S T R U C T I 1 S.C. PRENIS SRL PTE-04
LUCRARI DE SAPATURI SI UMPLUTURI COMPACTATE LA CONSTRUCTII 1/9
Nr. Nr. DESTINATAR

Compartiment Numele Adresa Data Numele Data
nr.
0 1 2 3 4 5 6
crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
Tag"?
VERIFICAT
dn7
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI I
APROBAT TR ASAREA LUCRARILOR 6/5
Cod
document:
SO* PR EN IS C O N S T R U C T ! 1 S.C. PRENIS SRL PTE-04

1.SCOP
Prezenta procedura descrie conditiile minime, generale, ce se impun a fi respectate in procesul de excavare/sapatura
manuala- conform cerintelor de calitate ale proiectului / clientului.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedura se aplica in activitatile de sapaturi, respectand executia si controlul calitatii. Cunoa§terea §i
respectarea ei nu exclude responsabilitatea personalului executant de a cunoa§te §i aplica prevederile proiectului de
executie §i caietului de sarcini si a prevederilor reglementarilor tehnice in vigoare.
3. DEFINITII §I PRESCURTARI
3.1. Definitii conform MMC -SCP
3.2. Prescurtari
CQ - Controlul calitatii PV - Proces verbal CC - Certificat de calitate FB - Fi§a de betonare PL -
Procedura de lucru
PCC - Plan de control calitate ; FCC - Fisa control calitate RAC/P - Raport de actiune
corectiva/preventiva
4.1. HGR 766/1997 - pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.
4.2. Legea nr.10/1995 - privind calitatea in constructii
4.3. C56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii §i receptia lucrarilor de constructii.
4.4. Caietul de sarcini specific .
4.5. C169/1988 normativ privind executarea lucrarilor de terasamente privind realizarea
fundatiilor la constructii.
4.6. C83/1975 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii.
Tag"?
dn7
Cod
document:
SO* P R E N I S O O N S T R U C T I 1 S.C. PRENIS SRL PTE-04
5. responsabilitAji
5.1. §eful de §antier
- Urmare§te Tndeaproape respectarea prevederilor de executie, detaliilor de executie, precum §i prescriptiilor
tehnice impuse de PL aferent. Are obligatia sa organizeze buna desfa§urare a procesului de lucru conform
graficelor de executie.
- Informeaza directorul tehnic despre necesarul de utilaje, materiale §i forta de munca.
- Colaboreaza cu celelalte servicii din societate in vederea asigurarii resurselor necesare desfa§urarii
activitatii.
- Verifica Tntocmirera la timp a Tnregistrarilor de calitate pe faze de lucrari.
- Sprijina activitatea responsabilului CQ pe lucrare, informandu-se despre stadiul fizic al lucrarilor §i calitatea
lor §i ia masuri cand este cazul pentru Tndepartarea situatiilor negative depistate de acesta, urmand
aplicarea corecta a solutiilor de remediere propuse.
- Propune directorului tehnic schimbarea tehnologiei de executie atunci cand situatia reala pe teren este alta
decat cea prevazuta prin proiectul de executie.
- Inainte de Tnceperea lucrarilor preia pe baza de proces verbal amplasamentul lucrarii §i bornele de reper
(reteaua de coordonate).
- Initiaza actiuni corective §i preventive in vederea Tmbunatatirii activitatii in cadrul §antierului.
5.2. §eful de punct de lucru

- Raspunde de executia Tncredintata, cu respectarea stricta a prevederilor proiectului de executie, caietului de
sarcini, PL aferente.
- Preia pe baza procesului verbal de trasare a lucrarilor reteaua de coordonate inainte de Tnceperea executiei
lucrarilor §i asigura trasarea coreta a lucrarii.
- Intocme§te procesul verbal de verificare a cotei de fundare impreuna cu reprezentantii proiectantului §i
clientului.
- Intocme§te procesul verbal de verificare a naturii terenului de fundare impreuna cu delegatii clientului §i
proiectantului.
- Are obligatia de informa permanent §eful de §antier despre stadiul §i calitatea lucrarilor executate.
- Intocme§te necesarul de utilaje, materiale §i forta de munca pe care T I inainteaza spre aprobare §efului de
§antier.
Cod
document:
Tag^Td
n^
- Raspunde de instruire personalului cu prevederile PL §i Tntocme§te procesul verbal de instruire.

- Colaboreaza cu responsabilul CQ la elaborarea PCCI aferent lucrarilor.
- Propune actiuni corective pentru rezolvarea neconformitatiolor depistate la controlul CQ.
5.3. Responsabilul CQ
- Urmare§te permanent respectarea tuturor cerintelor de calitate prevazute Tn documentatia de executie PL
§i PCC.
- Efectueaza controale planificate conform PCC §i Tnopinante la lucrare si complecteaza FCC . In cazul in
care depisteaza o deficienta are obligatia de a da dispozitii de remediere imediata sau Tntreruperea lucrarii;
Tn acest caz se descrie neconformitatea §i se consemneaza actiune in RNC.
- Urmare§te instruirea comisiei de remediere a deficientelor §i solutionarea acestora in termenul prevazut Tn
RNC.
- Urmare§te evitarea §i repetabilitatea situatiilor neconforme.
- Face propuneri §efului CQ pe societate pentru Tmbunatatirea activitatii cu modificari s-au completari la PL.
5.4. Responsabilul tehnic cu executia atestat

Verifica §i avizeaza PCC sau dupa caz planul calitatii (daca clientul solicita prin contract).
- Verifica/avizeaza PCCVI §i dupa caz planul calitatii pentru lucrarile care urmeaza a fi executate.
- Admite executia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor §i a detaliilor de executie verificate de
speciali§tii verificatori de proiecte atestati. Verifica §i avizeaza fi§ele §i proiectele tehnologice de executie,
proiectele de organizare a executiei lucrarilor.
- Intocme§te §i tin la zi un registru de evidenta a lucrarilor de constructii pe care le coordoneaza tehnic §i de
care raspunde.
- Opre§te executia lucrarilor de constructii Tn cazul Tn care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri
de la prevederile proiectului de executie.
- Propune solutii/actiuni corective pentru remedierea lucrarii.
Cod
document:
SO* PR EN IS O O N S T R U C T I 1 S.C. PRENIS SRL PTE-04
6. MOD DE LUCRU
6.1. Consideratii generale

Executarea lucrarilor de sapaturi manuale sau de excavare, cele de excavare facandu-se de regula mecanizat,
metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice este nejustificata din punct de
vedere tehnico-economic §i de organizare.
Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilirea masivelor de pamant ca urmare a influentei executarii
lucrarilor de excavare prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare §i compactare.
Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise se vor executa lucrari ce constau in amenajarea terenului §i a
platformei de lucru.
6.2. Predare amplasament

Predarea amplasamentului lucrarii se face pe baza de PV de predare-primire a aplasamentului §i a bornelor de
reper de catre clientul lucrarii impreuna cu delegatul proiectantului general.
In PV se mentioneaza ca nu exista nici o instalatie subterana care sa prezinte pericol de avarie sau accidente de
munca (conducta de gaze, apa, cabluri electrice, telefonice). Nu se admite executarea lucrarilor sub cabluri LEA, de
inalta §i joasa tensiune cu mijloacele de transport.
Odata cu predarea amplasamentului se face §i predarea bornelor de control pentru executie §i urmarirea post-executie,
cu reteaua de coordanate corespunzatoare.
6.3. Trasarea pe teren a lucrarilor

Trasarea pe teren a lucrarilor se face dupa executarea curatirii §i nivelarii terenului in conformitate cu prevederil
enormativului C 169.
Intocmirea planului de executie a lucrarilor de trasare este data in normativul C83.
Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamente proiectate §i marcarea fiecarei
constructii conform proiectului de executie.
Toate lucrarile de trasare se vor executa de catre constructor prin topometrul §antierului pe baza reperelor de
trasare, conform planului de trasare intocmit de proiectant. Reperii de trasare se predau pe teren constructorului de catre
reprezentanta proiectantului in prezenta clientului, pe baza PV. Receptia lucrarilor de trasare se face de catre client, in
prezenta constructorului §i proiectantului.
Etape de trasare pe teren :
Tag^d
n?
Cod
document:
- identificarea bornelor topo existente §i crearea unei retele de sprijin Tn zona;

- trasarea axelor proiectate;
- materializarea pe teren a axelor proiectate cu ajutorul taru§ilor;
- amplasarea de taru§i martori la punctele caracteristice;
- Tntocmirea de schite topografice, care sa permita regasirea rapida a taru§ilor;
6.4. Succesiunea activitatilor de executie

6.4.1. Sapatura propriu-zisa
La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba Tn vedere urmatoarele:
- mentinerea echilibrului natural al terenului Tn jurul gropii de fundatie sau Tn jurul fundatiilor
existente pe o distanta suficienta pentru a nu periclita constructiile §i instalatiile
Tnvecinate;
- cand turnarea betonului Tn fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, Tn terenurile
sensibile la actiunea apei,sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala pentru a impiedica
modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei.
Sapaturile de lungimi mari pentru fundatii se vor organiza astfel Tncat Tn orice faza a lucrului, fundul sapaturii
sa fie Tnclinat spre unul sau mai multe puncte pentru asigurarea colectarii apelor Tn timpul executiei.
Se va avea Tn vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii
masivelor depamant din zona lor de influenta .
Sapaturile executate cu excavatoare nu trebuie sa depa§easca ,Tn nici un caz ,profilul proiectat al sapaturii . In
acest scop , sapatura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii , diferenta efectuandu-se cu alte utilaje
mecanice de finisare (buldozere,gredere), sau manual. Dimensiunile Tn plan, cotele §i gradul de planeitate sau
prelucrare a suprafetelor sapaturilor vor asigura conditiile tehnologice de securitate a muncii §i calitate a lucrarilor Tn
conformitate cu legislatia Tn vigoare.
In cazul unei umeziri superficiale datorate precipitatiilor atmosferice neprevazute , fundul gropii de fundatie
trebuie lasat sa se zvante Tnainte de Tnceperea executarii fundatiei (betonare), iar daca umezirea este puternica se va
Tndeparta stratul de noroi.
In cazul aparitiei pe fundul gropii la cota de fundare a unor crapaturi Tn teren , masurile necesare Tn vederea
fundarii vor fi stabilite de catre proiectant.
Cod
document:
Tag^d
n?
Turnarea betonului Tn fundatii se va executa , de regula ,imediat dupa atingerea cotei de fundare din proiect sau
a unui strat pentru care proiectantul T§i da avizul privind posibilitatea de fundare a constructiei respective.
Pe parcursul executarii lucrarilor , executantul are obligatia de a solicita prezenta proiectantului geotehnician pe
§antier la atingerea cotei de fundare §i ori de cate ori se constata neconcordante Tntre prevederile studiului geotehnic §i
dispunerea straturilor , a caracteristicilor terenului. Rezultatele cercetarilor stabilite , precum §i concluziile asupra
acuratetei privind modul de executare a constructiei §i la studiul geotehnic pentru completarea acestuia.
Sapaturile cu pereti Tn taluz se pot executa Tn orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor
conditii:
- pamTntul sa aiba o umiditate naturala de 12 - 18 % §i sa fie asigurate conditiile ca acesta sa nu
creasca;
- sapatura de fundatie sa nu stea deschisa mult timp;
- panta taluzului sapaturii , definita prin tangenta unghiului de Tnclinare fata de orizontala
(tgB =h/b) sa fie de 1/2 - 1/3. Functie de natura terenului panta taluzului se stabileste de proiectantul -
geolog.
Etape ale executiei sapaturii:
- defri§area terenului;
- curatirea completa a terenului prin Tncarcarea mecanizata §i evacuarea tuturor materialelor rezultate;
- trasarea constructiei §i Tnceperea executiei sapaturilor :mecanizat aproximativ 95 % §i manual
aproximativ 5 % (cu taluz Tnclinat 1/3), conform antemasuratoare-proiect nr. 1700/2 ;
- sapaturile se vor opri deasupra cotei finale cu aprox. 20 cm , pentru ca terenul de
fundare sa nu sufere degradari pana la Tnceperea betonarii lui, acest ultim strat se va
excava/sapa numai Tn momentul premergator turnarii betonulzui de egalizare;
6.4.2. Executarea umpluturilor compactate

Se va executa umplutura la exterior cu compactorul mecanic §i la interior cu maiul mecanic.
Umiditatea materialului pus Tn opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de compactare , admitandu-se
variatii de + 2 %.
Tag^d
n?
Cod
document:
SO* PR EN IS O O N S T R U C T I 1 S.C. PRENIS SRL PTE-04
Compactarea se va face mecanic §i se vor efectua un numar de treceri stabilit prin incercari pentru obtinerea
densitatii impuse. Straturile compactate nu vor avea grosimea mai mare de 20 cm, conform caietului de sarcini. In
acela§i mod , se va compacta §i fundul gropii de fundare , in coltul acesteia unde exista spatiul ce nu va fi ocupat de
radier se va realiza o buna colectare a apei pluviale pentru a se scurta timpul de uscare a umputurii dupa eventualele ploi.
Avand stabilite tipul utilajului , numarul de treceri ale utilajului , grosimea stratului §i umiditatea optima se
trece la compactarea efectiva a stratelor pana la realizarea grosimii umpluturii.
Verificarea compactarii umpluturilor se va face pe baza prevederilor caietului de sarcini.
6.4.3. Sapatura in §anturi si sprijinirea
Executia unor sapaturi cu localizare precisa include aplicarea urmatoarelor operatiuni:
- Dispunerea §i materializarea referintelor topografice.
- Excavarea §i scoaterea materialelor din §anturi, stalpi sau fundatii, de orice tip §i de orice origine, ca §i
curatarea §i compactarea fundului excavatiei.
- Incarcarea, transportul §i descarcarea pentru a fi refolosit, sau in zone de depozitare §i operatiuni de
Tmpra§tiere §i taluzare, de formare adecvata, astfel incat apa sa se poata scurge in exterior fara a cauza
eroziunea sau formarea de bulgari compactati.
- Desecarea, suporti, reazeme, drenarea §i reducerea stratului freatic pentru conditii uscate de lucru §i nivelarea
suprafetelor.
- Sprijinirea provizorie a tuturor utilitatilor care nefiind definitiv deviate pot fi agatate §i ridicate in timpul saparii
§antului, §i scoaterea lor ulterioara cu readucere la amplasarea originala.
Nu este autorizata niciun fel de sapatura care sa nu aiba in toate fazele, referinte topografice precise. Adancimile §i
dimensiunile §anturilor §i tipurile de sectiuni sunt cele indicate in desenele proiectelor, daca Inginerul §ef nu stabile§te
alte adancimi §i/sau dimensiuni, prin dispozitie scrisa, in functie de terenul aparut in timp ce se executa
excavarile/sapaturile. Dispozitivele de blocare a sustinerii trebuie sa fie in orice moment corect plasate, fara probleme
ale legaturilor dintre ele. §ipcile de lemn vor avea capetele te§ite §i vor fi fixate strans de suporti, fiind impiedicata orice
alunecare. Sapaturile la care se §tie ca pot exista patinari sau alunecari de pamant, vor fi executate in sectiuni (§anturi de
fundatie). Cand se ajunge la fundul excavatiei/sapaturii, el va fi curatat §i nivelat. Partea cea mai de jos a
excavatiei/sapaturii va fi curatata de orice material ramas §i orice crapatura sau fisura va fi astupata corespunzator.
Atunci cand fundatiile au la baza materiale susceptibile sa se deterioreze la vreme nefavorabila, excavarea ultimilor
treizeci (30) centimetri se va face cu doar cateva minute inainte de a se trece la constructie .
Cod
document:
Tag^Tî
n?
Materialul excavat sau sapat care mai poate fi utilizat ulterior nu va fi scos de pe §antierul de constructii. Daca nu
exista spatiu pentru depozitarea lui chiar la locatia unde se construie§te, vor fi disponibilizate suprafete de depozitare Tn
alte parti, de preferat pe fa§ia ocupata temporar, conform instructiunilor.
Daca materialul excavat/sapat este descarcat chiar langa §ant sau groapa pentru stalp, piciorul taluzului va fi
despartit printr-o distanta de un metru §i jumatate (1,5 m) de marginea §antului sau gropii de stalp, daca peretii sai sunt
sprijiniti cu reazeme sau palplan§e. Aceasta departajare va fi echivalenta cu Tnaltimea excavatiei/sapaturii, Tn cazul
unui §ant sau gropi de stalp fara reazeme sau pereti verticali.
Distanta de un metru §i jumatate (1,5 m) se va aplica §i acumularii de pamant de langa sapaturile pentru gropi de
stalpi §i §anturi care nu au pereti verticali. Fundul excavatiei/sapaturii destinat structurilor tehnologice nu va fi
deteriorat, el trebuind sa poata rezista la presiune, eroziune, uscare, Tnghet §i la turnarea imediata a stratului fluid de
umplutura, odata ce Inginerul §ef §i-a dat acordul.
6.5. Controlul calitatii lucrarilor
Controlul calitatii lucrarilor se efectueaza la toate lucrarile conform PCC .
Responsabilul tehnic cu executia verifica §i avizeaza PCC.
Autocontrolul este efectuat de §eful punctului de lucru .
Controlul tehnic de conformitate /calitate este efectuat de Responsabilul CQ conform inspectiilor §i Tncercarilor
stabilite Tn PCC.
In cazul depistarii unei neconformitati , responsabilul CQ emite un RNC , pe care Tl consemneaza §i Tn FCC la
rubrica “Tnregistrari emise ".
Nu se trece la faza de executie urmatoare decat daca actiunea corectiva initiata Tn RNC s-a rezolvat.
Responsabilul CQ consemneaza Tn Registrul de neconformitati stadiul rezolvarii RNC.
7. TnregistrAri
1 Proces verbal la inceperea lucrarilor F1/04
2 Proces verbal de predare a frontului de lucru F1-1/04
3 Proces verbal de predare - amplasament si bornelor de repere F1-2/04
4 Proces verbal de trasare - Tnainte de Tnceperea executiei lucrarilor F1-3/04
5 Proces verbal de verificare a naturii terenului de fundare F1-4/04
6 Proces verbal de verificare a cotei de fundare F1-5/04
7 Proces verbal de receptie calitativa a sapaturii F1-6/04
8 PCC si FCC - executarea mecanizata a sapaturilor F1;F2 /7.1-2
9 RNC F1/8.3
Tag^Tî
n?
Cod
document:
TERASAMENTE 1 / 11
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
Nr. Revizuit de: Aprobat de: Continutul reviziei

crt. Rev. nr. / data.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
1. SCOP
Procedura are ca scop stabilirea responsabilitatilor personalului implicat in realizarea lucrarilor de terasamente constand din
saparea, incarcarea in mijlocul de transport, transportul, Tmpra§tierea, nivelarea §i compactarea pamantului.
Cod
2. DOMENIUL DE APLICARE document:
SO, sePRENIS
Procedura aplica de catre personalul care efectueaza activitati ce influenteaza calitatea lucrarilor pentru executia si
OONSTRUCTI
controlul calitatii.
I
TERASAMENTE 2 / 11
3 DOCUMENTE DE REFERINTA
- Legea 10/95 - Legea privind calitatea in constructii, republicata
- Regulamentele privind calitatea in constructii aprobate prin HGR 766/1997;
- Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile §i industriale,
indicativ C 169;
- Normativ pentru verificarea calitatii §i receptia calitatii lucrarilor de constructii §i instalatii aferente, indicativ C
56;
- Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii §i instalatii aferente, indicativ C 16.
Conform MMC - SCP ed.1. rev.0 al S.C. PRENIS SRL
5. RESPONSABILITATI
5.1. SEF SANTIER

5.1.1 Sa asigure buna organizare a procesului de productie, a conditiilor necesare executarii lucrarilor incredintate si a
prescriptiilor tehnice , a avizarii , aprobarii si verificarii executiei lucrarilor pe baza de fise tehnologice verificate, aprobate
si adaptate la sistemul de masini ce se afla in dotarea sa , a realizarii fluxului tehnologic si a cerintelor caietelor de sarcini si
a actelor normative in vigoare .
5.1.2.Sa organizeze gospodarirea judicioasa si economisirea materialelor necesare realizarii lucrarilor ce i-au fost
incredintate si sa ia masuri organizatorice de prevenire a folosirii materialelor si produselor ce nu sunt insotite de acte
doveditoare a calitatii, cat si a celor ce nu realizeaza cerintele de asigurare a calitatii mentionate in diferite specificatii
tehnice .
5.1.3. Sa asigure conditii tehnice corespunzatoare pentru efectuarea tuturor determinarilor impuse materialelor ,
materiilor prime si semifabricatelor inainte de incorporarea acestora in lucrari , luand masuri de carantina la aparitia
accidentala a unor abateri , conlucreaza permanent cu proiectantul , beneficiarul , laboratorul de incercari in constructii si
organele de control a calitatii pentru prevenirea aparitiei abaterilor si a stingerii abaterilor accidentale ivite in decursul
executiei .
5.1.4. Sa dispuna masuri de oprire a lucrarilor ce au abateri ivite in mod accidental iar pentru lucrari necorespunzatoare
calitativ sa ia masuri de tragere la raspundere a celor vinovati si de remediere in termene utile a tuturor aspectelor
necorespunzatoare conform solutiilor dispuse de proiectantii lucrarilor .
5.1.5. Sa respecte indicatiile date de organele Inspectiei de Stat in Constructii , de organele beneficiarului si proeictantului ,
de organul propriu de control al calitatii , al santierului, al sucursalei si al societatii referitor la termenele de executie a
remedierilor si a masurilor dispuse pentru prevenirea in viitor a altor constatari similare
5.2. INGINER SEF MECANIC

5.2.1. Asigura starea de functionare la parametrii normali a tuturor utilajelor , instalatiilor si mijloacelor de transport
utilizate in fluxul tehnologic pe faze de executie .
5.3. SEF LOT

5.3.1. Raspunde de executarea lucrarilor ce i-au fost incredintate , cu respectarea stricta a proiectelor de executie , a
caietelor de sarcini , a prescriptiilor tehnice si are urmatoarele obligatii :
5.3.2. Sa ia masuri pentru executarea corecta a operatiunilor de trasare si sa urmareasca pe tot parcursul executiei
respectarea riguroasa a caracteristicilor geometrice ale constructiilor cu incadrarea in tolerantele admise de C 56/1986 .
5.3.3. Sa controleze in toate fazele de executie , modul in care sefii punctelor de lucru , maistrii si inginerii de schimb
asigura respectarea riguroasa a tehnologiiilor de executie a obiectivelor , a conditiilor tehnice impuse executiei prin caiete
|
Tag^^mT
T
de sarcini si Proceduri Tehnice de Executie .
5.3.4. Sa verifice corespondenta permanenta a conditiilor calitative ale materialelor si a elementelor de constructii si
instalatii inainte de introducerea lor in opera , cu specificatiile tehnice incluse in caiete de sarcini , norme , Cod
STAS-uri si sa
dispuna masuri de retragere si interzicere a folosirii acestora pana la reconfirmarea calitatii acestora . document:
SC, PRENIS
S.C.inPRENIS SRL PTE-06
5.3.5.
CONSTRUCTSa intocmeasca pentru fiecare obiectiv de constructii parte tehnologia de executie , fisa tehnologica de
executie
11 , Procedura Tehnica de Executie corelata cu sistema de masini ce o are in dotare specificand punctele obligatorii
de control calitativ pe faze tehnologice de executie .
TERASAMENTE 3 / 11
5.3.6. Sa verifice intocmirea si tinerea la zi a tuturor documentelor de atestare calitativa a executiei lucrarilor , fise de
betoane , fise de excavatii , fisa de panou etansare , fise de injectii, procese verbale de lucrari ascunse , in conformitate cu
prescriptiile tehnice si cerintele Manualului Calitatii .
5.3.7. Sa participe la verificarea lucrarilor ce devin ascunse si sa intocmeasca cu personalul CQ , beneficiarul , montorul
si alte organe autorizate , documentele prevazute in reglementarile in vigoare pentru aceste lucrari .
5.4. SEF DE LUCRU (inginer schimb sau maistru schimb)

Seful punctului de lucru raspunde impreuna cu sefii de echipa si muncitorii de calitatea operatiilor efectuate si au
urmatoarele obligatii :
5.4.1. Sa organizeze locurile de munca si procesele de productie astfel incat sa creeze conditiile necesare pentru
executarea lucrarilor .
5.4.2. Sa controleze calitatea lucrarilor executate de echipele a caror activitate o coordoneaza in toate etapele de executie
, inclusiv la predarea-primirea lucrarilor intre echipe .
5.4.3. Sa indrume si sa controleze activitatea sefilor de echipa si a muncitorilor pentru respectarea riguroasa a detaliilor
de executie , a Procedurilor Tehnice de Executie , a realizarii cerintelor calitative impuse in caietele de sarcini , si a fiselor
tehnologice specifice fiecarei categorii de lucrari .
5.4.4. Sa pregateasca operatii de trasare si nivelment la lucrarile incredintate spre executie pe care sa le supuna
verificarilor si confirmarilor organelor abilitate pentru confirmarea acestora (topometru santier) .
5.4.5. Sa verifice calitatea materialelor si elementelor de constructii inainte de introducerea in lucrare referitor la
incadrarea acestora in prescriptiile si cerintele specifice mentionate in caiete de sarcini si prevederi tehnice .
|
Tag^^mT
T
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
TERASAMENTE 4 / 11
5.4.6. Sa efectueze receptia pe faze a lucrarilor executate de formatiile de lucru din subordinea sa , pe intreg fluxul
tehnologic de executie a acestuia .
5.5. TOPOMETRU SANTIER

5.5.1. Asigura efectuarea masuratorilor topo-geodezice necesare in vederea executiei lucrarilor .
5.5.2. Preluarea de la investitor si proiectant a reperelor topo pentru lucrarile ce urmeaza sa fie executate de santier ,
asistat de seful de santier sau inginerul sef constructor .
5.5.3. Intocmeste schemele de trasare generale si de detaliu a lucrarilor si complementarea formularelor specifice .
6. MODUL DE LUCRU
6.1. PREVEDERI GENERALE

Prezenta procedura contine prevederi pentru executarea lucrarilor de terasamente constand din saparea, incarcarea
in mijlocul de transport, transportul, imprastierea, nivelarea si compactarea pamantului In cazul lucrarilor ce comporta
volume importante de pamant, solutia de executie a terasamentelor se va stabili pe baza unui calcul de optimizare prin
luarea in considerare a unor variante corespunzatoare, criteriile de baza fiind consumul de energie, costul, durata de
executie a acestor lucrari, de regula cu asigurarea compensarii volumelor de sapaturi de pamant cu cele de umpluturi , in
vederea eliminarii transportului pentru excedentul de pamant;
Executarea lucrarilor mentionate se va face de regula mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai
acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este justificata din punct de vedere tehnico- economic si de organizare;
In cazul adoptarii unor metode mixte: volumele executate manual vor fi stabilite prin proiect tinand seama de
conditiile specifice ale executantului;
Beneficiarul are obligatia sa asigure studiile geotehnice necesare.

- Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamant ca urmare a influentei executarii
lucrarilor de terasamente prevazute in proiect sau actiunii utilajelor de nivelare, sapare si compactare,
precum si stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate etc.;
Executarea lucrarilor de terasamente cu ajutorul utilajelor vibratoare se face numai cu luarea masurilor corespunzatoare
pentru ca vibratiile produse de acestea sa nu afecteze constructiile, instalatiile si lucrarile invecinate;
Pentru sprijinirea sapaturilor se vor folosi de regula elemente de inventar modulate, concepute pentru un domeniu mare
de utilizare si cu posibilitati de refolosire;
La executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente pentru fundatiile constructiilor civile si industriale realizate in
pamanturi sensibile la umezire sau pamanturi cu umflaturi si contractii mari, se vor respecta prevederile ,, Normativului
privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire (PSU)” indicativ P 7-92 si
respectiv “Instructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi cu umflaturi si
contractii mari ( PUCM)” indicativ NE 0001/96
In cazul in care pe amplasamentele pe care urmeaza a se executa lucrari de terasamente sunt informatii asupra
posibilitatii existentei unor corpuri explozibile, se va solicita in prealabil concursul organelor de specialitate, iar daca in
timpul executarii sapaturilor se intalnesc astfel de corpuri explozibile, se vor opri imediat lucrarile, anuntandu-se de
urgenta beneficiarul si proiectantul lucrarii pentru adoptarea de masuri corespunzatoare.
Cand executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii subterane existente (apa, canal,
abur, gaze, electrice, etc.,) ce raman in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva deteriorarii.
Aceste masuri vor fi prevazute in proiect, iar executarea sapaturilor se va incepe numai dupa obtinerea aprobarii de la
institutiile care exploateaza instalatiile respective ( aviz de sapatura si atunci cand este cazul si permis de foc, etc.,)
Cand existenta retelelor de instalatii subterane nu este prevazuta in proiect dar pe parcursul executarii lucrarilor apar
indicii asupra existentei lor, se vor opri lucrarile de sapaturi si se va anunta beneficiarul lucrarilor. Se va prospecta
terenul utilizand procedee adecvate si se va anunta proiectantul si organele de exploatare a retelelor. Dezafectarea
acestora se va face numai cu acordul si supravegherea
beneficiarului sau unitatii de exploatare, de la caz la caz.
Cod
document:
SO, PRENIS
CONSTRUCT
11
TERASAMENTE 5 / 11
6.2. LUCRARI PREGATITOARE
Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise, sunt in principal, cele de defrisari,
demolari, amenajare a terenului si a platformei de lucru;
Defrisarea terenului consta in taierea arborilor si tufisurilor sau, atunci cand este posibil , smulgerea lor din radacina,
scoaterea buturugilor si radacinilor izolate, precum si indepartarea materialului lemnos de pe suprafata de teren pe care
se vor executa terasamentele. Gropile ce raman dupa scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pamant compactat.
Suprafetele de teren ce urmeaza a fi defrisate se vor stabili prin proiect.
Inainte de inceperea lucrarilor de demolari se vor examina retelele subterane ale instalatiilor de apa, de gaze, canalizare,
electrice, etc, din zona constructiilor respective. Prin proiect se vor stabili masurile
speciale ce trebuie luate pentru ca lucrarile de demolare sa nu fie stanjenite in executarea lor de
eventualele distrugeri acidentale ale acestora si a se evita acidentele sau incendiile ;
Materialele rezultate din demolari vor fi evacuate pentru a nu stanjeni lucrarile de terasamente;
Daca in timpul executarii sapaturilor se intalnesc obiecte sau constructii de interes arheologic, lucrarile se vor opri si se
vor anunta organele competente;
In cazul descoperirii dupa demolare a unor gropi sau hrube ale caror limite se extind sub nivelul cotei de fundare,
executantul va opri lucrarile si va solicita beneficiarului si proiectantului solutii corespunzatoare din punct de vedere
tehnic si economic;
Intreaga suprafata a terenului pe care se executa terasamentele va fi curatata de frunze , crengi, buruieni, si cand este
cazul de zapada;
Excavarea stratului vegetal se va face de regula, mecanizat. Pamantul vegetal rezultat din sapare va fi depozitat in afara
perimetrului construit, in vederea redarii in circuitul agricol a unei suprafete echivelente cu cea dezafectata sau in centrul
de greutate al zonelor prevazute prin proiect a fi amenajate cu spatii verzi. Grosimea stratului vegetal se va stabili prin
sondaje efectuate pe amplasamentul constructiilor in cadrul in cadrul studiului geotehnic;
Scurgerea apelor superficiale, spre terenul pe care se executa lucrarile de constructie, va fi oprita prin executarea de
santuri de garda ce vor dirija aceste ape in afara zonelor de lucru;
Dimensiunea santurilor de garda, pantele de scurgere si modul de protejare a taluzurilor vor fi prevazute prin proiect.
Pamantul rezultat din saparea santurilor se va depune intre santurile de garda si sapaturile pe care le apara.
In cazul in care debitul apelor de colectat este redus sau terenul este acidentat, executarea santurilor nefiind economica,
se vor amenaja rigole;
In nisipuri argiloase, argile si pamanturi sensibile la umezire, in care apa ce se infiltreaza local dauneaza stabilitatii
terasamentelor, peretii santurilor pot fi impermeabilizati in aceste portiuni. Lucrarile de impermeabilizare sau
consolidare, de orice fel, se vor prevede prin proiect si se va incepe executia lor numai dupa ce sunt aprovizionate toate
materialele, dispozitivele si uneltele necesare executarii lor.
6.3. TRASAREA PE TEREN
Trasarea pe teren cuprinde fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea fiecarei constructii
conform proiectului;
Intocmirea planului de executie a lucrarilor de trasare necesare fixarii pozitiei constructiilor, pe amplasamentele
proiectate si abaterile admisibile la trasare sunt date in ,, Indrumatorul privind executarea trasarii de detaliu in
constructii” indicativ C 83-75;
Trasarea lucrarilor de terasamente pentru fundatii face parte din trasarea lucrarilor de detaliu si se efectueaza pe baza
planului de trasare a lucrarilor de detaliu si se efectueaza pe baza planului de trasare, dupa fixarea pozitiei constructiei
pe amplasamentul proiectat;
Trasarea pe teren se face dupa executarea curatirii si nivelarii terenului in conformitate cu prevederile din cap.2 al
prezentului normativ.
6.4. EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRIJINIRILOR

La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:
- mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie sau in jurul fundatiilor existente pe o
distanta suficienta, astfel incat sa nu se pericliteze instalatiile si constructiilor invecinate;
|
Tag^ddnT
T
Cod
document:
SO, PRENIS
CONSTRUCT
11
TERASAMENTE 6 / 11
- cand turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, in terenurile sensibile la
actiunea apei, sapatura va fi oprita la o cota mai ridicata decat cota finala pentru a impiedica modificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei;
Necesitatea sprijinirii peretilor de fundatie se va stabili tinand cont de adancimea sapaturii, natura, omogenitatea,
stratificatia , coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, conditiile
meteorologice si climatice din perioada de executie a lucrarilor de terasamente, tehnologia de executie adoptata, etc.
In cazul cand in aceeasi incinta se executa mai multe constructii apropiate, atacarea lucrarilor se va face astfel incat sa se
asigure executarea fundatiilor incepand cu cele situate la adancimea cea mai mare, iar sapaturile sa nu influenteze
constructiile sau instalatiile executate anterior si sa nu afecteze terenul de fundare al viitoarelor lucrari invecinate
( fundatii de masini, etc);
- sapaturile de lungimi mari pentru fundatii se vor organiza astfel incat, in orice faza a lucrului, fundul
sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectarii apelor in timpul
executiei;
Se va avea in vedere ca lucrarile de epuismente sa nu produca modificari ale stabilitatii masivelor de pamant din zona
lor de influenta, sau daune datorita afuierilor de sub instalatiile, constructiile si elementele de constructie invecinate;
Nu se vor amplasa puturile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa fundatiilor constructiilor sau a unor
masini sau instalatii grele;
Sapaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depaseasca, in nici un caz, profilul proiectat al sapaturii. In acest
scop sapatura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta executandu-se cu alte utilaje mecanice
de finisare ( buldozere, gredere)sau manual;
- dimensiunile in plan, cotele si gradul de planeitate sau prelucrare a suprafetelor sapaturilor vor asigura
conditiile tehnologice, de securitate a muncii si calitate a lucrarilor in conformitate cu legislatia in vigoare.
In cazul terenurilor nesensibile la actiunea apei (pietrisuri, terenuri stancoase, etc), lucrarile de sapatura se executa de la
inceput pana la cota prevazuta in proiect;
In cazul terenurilor sensibile la actiunea apei sapatura de fundatie se va opri la un nivel superior cotei prevazute in
proiect astfel:
| "ragTdrnT
|
Tag^ddnT
T
TIPUL SAPATURII DE FUNDATIE DIMENSIUNILE
COTEI
PENTRU NISIPURI FINE 0,20 , . . . , 0,30 m
PENTRU PAMANTURILE ARGILOASE 0,15 , . . . , 0,25 m
0,40 , . . . , 0,50 m
PENTRU PAMANTURILE SENSIBILE LA UMEZIRE
- Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei;
Daca pe fundul gropii la cota de fundare apar crapaturi in teren, masurile necesare in vederea fundarii se vor stabili de
catre proiectant;
In cazul unei umeziri superficiale, datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de fundatie trebuie lasat
sa se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executie a fundatiei (betonare), iar daca umezirea este puternica se va
indeparta stratul de noroi;
Schimbarea cotei fundului gropii de fundatie, in timpul executiei, se poate face numai cu acordul proiectantului, avand
in vedere urmatoarele:
a. ridicarea cotei fundului gropii, fata de proiect, se face daca se constata, in cursul executarii sapaturilor
pentru fundatii, existenta unui teren bun de fundare la o cota superioara celei mentionate in proiect;
b.coborarea cotei fundului gropii de fundare sub cea prevazuta in proiect se face daca se constata o
neconcordanta a terenului cu studiul geotehnic intocmit pe amplasament;
Orice modificari de cote fata de proiect se vor consemna in registrul de procese verbale de lucrari ascunse care va fi
semnat
de constructor, beneficiar si de geotehnician;
In cazul executarii de sapaturi langa constructii existente sau in curs de executie, se vor prevedea prin proiect masuri
speciale pentru asigurarea stabilitatii acestora (sprijinirea fundatiilor sau constructiilor existente, subzidiri in cazul unor
sapaturi mai adanci, etc.,).
Daca aceste lucrari au fost omise din proiect, executantul nu este absolvit de obligatia de a cerceta fundatiile existente si
a lua imediat masuri pentru a asigura stabilitatea acestor constructii, sesizand deandata beneficiarul si proiectantul
lucrarii in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare.
Turnarea betonului in fundatii se va executa de regula imediat dupa atingerea cotei de fundare din proiect sau a unui strat
pentru care proiectantul isi da acordul privitor la posibilitatea de fundare a constructiei respective.
Pe parcursul executarii lucrarilor executantul are obligatia de a solicita prezenta proiectantului geotehnician pe santier la
atingerea cotei de fundare si ori de cate ori se constata neconcordante intre prevederile studiului geotehnic si dispunerea
straturilor, a caracterisiticilor terenului, a nivelului si caracterului apelor subterane.
Rezultatelor cercetarilor efectuate in timpul executiei lucrarilor de catre proiectant, modificarile stabilite, precum si
concluziile asupra acuratetei privind modul de executare a solutiilor de fundare preconizate de proiectant se vor
atasa la cartea constructiei si la studiul geotehnic pentru completarea acestuia.
Pentru lucrarile de terasamente cu volume mari, de importanta sau tehnicitate ridicata, in cazul aplicarii unor tehnologii
noi, a unor utilaje noi de sapare sau transport sau pentru lucrari ce solicita precizie mare privind amplasarea si adancimea
de fundare, atacarea lucrarilor se va face numai cu conditia executarii lor pe baza unui caiet de sarcini, fise tehnologice
sau proiect tehnologic.
Aceste documentatii tehnice vor contine toate datele necesare referitoare la operatiile ce urmeaza a se executa pentru a
asigura controlul calitatii lucrarilor, cat si verificarile si incercarile care trebuie facute la fiecare faza de executie.
6.5. EXECUTAREA SAPATURILOR DEASUPRA NIVELULUI APELOR SUBTERANE
6.5.1.Sapaturi cu pereti verticali nesprijiniti

Sapaturile cu pereti verticali nesprijiniti se pot executa cu adancimi pana la :
- 0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive;
- 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
- 2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare;
In cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti se vor lua urmatoarele masuri pentru mentinerea stabilitatii malurilor:
- terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii;
- pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai micade 1,00 m de la
marginea gropii de fundatie; pentru sapaturi pana la 1,00 madancime , distanta se poate lua
egala cu adancimea sapaturii;
- se vor lua masuri pentru inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau provenite acidental;
- daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat dupa sapare si se observa fenomene
care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretelui in zona respectiva sau de
transformare a lor in pereti cu taluz
Constructorul este obligat sa urmareasca aparitia si dezvoltarea crapaturilor longitudinale paralele cu marginea sapaturii
care pot indica inceperea surparii malurilor si sa ia masuri de prevenire a acidentelor.
6.5.2. Sapaturi cu pereti verticali sprijiniti

Executarea sapaturilor cu pereti verticali sprijiniti se utilizeaza in urmatoarele cazuri:
- adancimea sapaturii depaseste conditiile indicate mai sus;
- nu este posibila desfasurarea taluzului;
- cand din calculul economic rezulta eficienta sprijinirilor fata de sapatura executata in taluz; Alegerea
sistemului de sprijinire trebuie facut de proiectant, pe baza datelor cuprinse in studiile geotehnice si a observatiilor de pe
santier.
Dupa executarea mecanizata a sapaturilor, in cazul cand este necesara sprijinirea peretilor, suprafetele acestora vor fi
rectificate manual.
Dimensiunile in plan ale sapaturii trebuie sporite corespunzator cu grosimea sprijinirii si cu spatiul necesar executarii
lucrarilor propriu-zise de fundatii.
Tipul de sprijinire se va stabili functie de natura terenului si dimensiunile sapaturii;
Pentru sprijinirea sapaturilor cu adancimi peste 5,50 m dimensiunile si elementele necesare executarii sprijinirilor vor fi
stabilite prin proiectul de executie.
Sapaturile de fundatii cu pereti partiali sprijiniti pe o anumita adancime a partii inferioare a gropii , iar partea superioara
executata in taluz se pot utiliza in cazul in care conditiile locale nu permit saparea in taluz pe toata adancimea sau din
considerente economice, in care caz adancimea de sprijinire se va stabili printr-un calcul tehnico-economic;
In cazul sprijinirii partiale a peretilor fiecarei portiuni i se aplica prescriptii tehnice specifice ei.
Intre partea superioara , cu peretii in taluz si partea spijinita, trebuie lasata o bancheta orizontala de 0,50 -1,00 m latime,
in functie de inaltimea portiunii in taluz.
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUCTI
I
TERASAMENTE 9 / 11
Executantul impreuna cu beneficiarul si proiectantul lucrarii vor stabili necesitatea renuntarii la recuperarea elementelor
de rezistenta ale sprijinirilor in cazul in care demontarea acestora prezinta pericol pentru securitatea muncitorilor ce
executa aceasta operatie sau pentru stabilitatea constructiilor si instalatiilor invecinate.
In documentatia intocmita in acest scop, proiectantul va prevede masurile speciale (compactari, amenajari, etc.)
ce trebuie luate pentru asigurarea unor conditii de comportare corespunzatoare in timp.
6.5.3. Sapaturi cu pereti in taluz

Aceste sapaturi se pot executa in orice fel de teren cu respectarea urmatoarelor conditii:
- pamantul are o umiditate naturala de 12 - 18 % si se asigura conditiile ca aceasta sa nu creasca;
- sapatura de fundatie nu sta deschisa mult timp;
- panta taluzului sapaturii , definita prin tangenta unghiului de inclinare fata de orizontala
( tg p = h / b ) sa nu depaseasca valorile maxime admise pentru diverse categorii de pamanturi date in tabelul 1:
Tabel 1
NATURATERENULUI ADANCIMEA SAPATURII
Pana la 3 m Mai mare de 3 m
Nisip, pietris 1 / 1,25 1 / 1,50

Nisip argilos 1/ 0,67 1/1
Argila nisipoasa 1 / 0,67 1 / 0,75
Argila 1 / 0,50 1 / 0,67
Loesis 1 / 0,50 1 / 0,75
Sapaturile nesprijinite, cu peretii in taluz, elimina sprijinirea, insa volumul de sapatura este mult mai mare decat in cazul
sapaturii cu pereti verticali sprijiniti sau nesprijiniti, ceea ce face ca adoptarea solutiei de sapatura cu peretii in taluz sa se
faca numai pe baza unui calcul tehnico-economic comparativ.
6.6. SAPATURI SUB NIVELUL APELOR SUBTERANE
In cazul sapaturilor adanci situate sub nivelul apelor subterane, indepartarea apei se poate efectua prin una din metodele
recomandate in Anexa 1 din C 169-88; Sprijinirea peretilor sapaturii de fundatie se face cu palplanse metalice de
inventar ( cu sau fara ancoraje), ecrane de impermeabilitate si pereti adanci turnati in teren ( cu sau fara ancoraje).
Sistemul de sprijinire adoptat va fi prevazut in proiect pe baza unui calcul tehnico-economic, comparativ pe variante.
Peretii adanci turnati in teren se vor utiliza numai in cazul cand fac parte din lucrarea definitiva, iar necesitatea lor
rezulta din calculul de dimensionare.
Pentru lucrari deosebite executarea sapaturilor in terenuri cu ape subterane se poate realiza in incinte etanse inchise,
utilizand ecrane de etansare realizate prin tehnologia peretilor mulati in teren.
Ecranele de etansare se incastreaza intr-un strat de baza cu permeabilitate redusa.
Daca nu este pericol de refulare a pamantului in groapa de fundatii sau de antrenare a particulelor fine de nisip de catre
curentul apei, adancimea de batere a palplanselor sub nivelul sapaturii ( fisa ) trebuie sa fie de 0,50 -0,75m. In caz
contrar fisa palplansei va fi stabilita in mod corespunzator prin calcul.
In cazul sprijinirilor cu palplanse se vor lua urmatoarele masuri:
- ghidarea palplanselor in tot timpul infigerii;
- palplansele vor avea lungimea egala cu adancimea gropii + adancimea de infigere in teren a fisei; In cazuri
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
TERASAMENTE 10 / 11
exceptionale , cand aceasta nu este posibil, sprijinirea se va face in doua etaje; intre aceste etaje se va
intercala o bancheta orizontala de circa 0,50 m .
Infigerea palplanselor se poate face prin vibrare sau batere;
Vibrarea este indicata pentru infigerea palplanselor in pamanturi necoezive, iar baterea in pamanturi coezive.
Dupa terminarea lucrarii palplansele folosite se vor recupera, extragerea lor facandu-se cu ajutorul troliilor si vinciurilor
sau cu extractoare vibratoare, dupa care vor fi curatate si depozitate corespunzator in vederea reantrebuintarii.
6.7. EXECUTAREA UMPLUTURILOR COMPACTATE
Executarea umpluturilor compactate pentru constructii civile si industriale in conformitate cu prezentul normativ se
refera la realizarea de umpluturi pentru fundatii din zona aferenta constructiei, umpluturi intre fundatii si la exteriorul
cladirilor sau umpluturi sub pardoseli;
Umpluturile se vor executa de regula din pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura;
Se vor putea utiliza, deasemenea, zguri, reziduuri din exploatari minerale etc, cu conditia ca inainte de punerea in opera
acestea sa fie studiate din punct de vedere al posibilitatiilor de compactare si al actiunii chimice asupra elementelor de
constructie din teren, precum si al mediului inconjurator. Umpluturile de acest gen se vor executa numai in baza unei
fise tehnologice care va prevedea conditiile de executie si de verificare a calitatii acestora.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contractii mari, maluri, argile moi, cu continut de materii
organice, resturi de lemn, bulgari etc,
Umpluturile din pamanturi loessoide, pamanturi coezive compactate cu maiul greu si pamanturi necoezive compactate
prin vibrare se vor executa conform ,,Normativului privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice” indicativ C 29-85.
Inainte de executarea umpluturilor este obligatorie indepartarea stratului de pamant vegetal, iar suprafata rezultata va fi
amenajata cu pante de 1,0 -1,5 % pentru a asigura scurgerea apelor din precipitatii.
Cand inclinarea terenului este mai mare de 1 / 3 se vor executa trepte de infratire a umpluturii cu stratul de baza .
Umpluturile executate sub fundatiile constructiilor se vor face pe baza de caiete de sarcini sau proiecte speciale;
Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea optima de compactare , admitandu-se variatii de
± 2% .
Umpluturile din pamanturi coezive compactate prin cilindrare se vor efectua in straturi nivelate, avand grosimi uniforme
stabilite initial prin compactari de proba, astfel incat sa se realizeze gradul de compactare prescris , pe intreaga grosime
si suprafata , printr-un numar corespunzator de treceri sucesive.
Compactarea de proba se executa pe poligoane de incercare cu scopul de a stabili pentru fiecare utilaj de compactare cu
care urmeaza a se lucra, grosimea optima a stratului si numarul minim de treceri prin care se realizeaza gradul de
compactare prescris.
Determinarile pe sectoarele de proba se efectueaza in prezenta proiectantului .
Avand stabilite tipul utilajului, numarul de treceri ale utilajului, grosimea stratului si umiditatea optima, se va trece la
compactarea efectiva a straturilor pana la realizarea grosimii umpluturii;
Umpluturile intre fundatii si la exteriorul cladirilor, pana la cota prevazuta in proiect se vor executa imediat dupa
decofrarea fundatiilor.
Pamantul folosit la aceste umpluturi va indeplini conditiile prevazute la paragrafele 2 si 3 de mai sus. Umpluturile intre
fundatii in exteriorul cladirilor si sub pardoseli se vor realiza pe baza unei fise tehnologice sau a unui caiet de sarcini
intocmit de proiectant.
Verificarea compactarii umpluturilor se va face pe baza prevederilor caietelor de sarcini, a proiectelor speciale sau
fiselor tehnologice, cu respectarea prevederilor ,, Normativului pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente” indicativ C 56 -2002 si a Normativului C 29-85 . Unitatea executanta a lucrarilor de
umpluturi va organiza verificarea compactarii acestora cu personal calificat, laboratoarele trebuind sa respecte
prevederile ,, Nomenclatorului incercarilor de laborator si instructiunilor de aplicare a acestora , in conformitate cu
Ordinul MLPAT nr.31/N /2.10.1995.
Controlul va avea un caracter operativ pentru a se putea lua la timp masurile necesare, in cazul in care se constata ca
|
TagiTT^mT
T
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
TERASAMENTE 11 / 11
umplutura nu este corespunzatoare.
7. INREGISTRARI

7.2 Proces verbal pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse F2/04 0/1
7.4 Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor F4/04 0/1
Cod
document:
LUCRARI DE ARMARE A ELEMENTELOR STRUCTURALE SI NESTRUCTURALE 1/9
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
|
TagiTT^mT
T
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
TERASAMENTE 12 / 11

0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
Cod
document:
1. SCOP
Prezenta procedura a fost elaborata in scopul cunoasterii de catre personalul executant implicat in activitatile
de fasonarea si montarea armaturii pentru elementele din beton armat a tuturor cerintelor de calitate in scopul obtinerii
lucrarilor la nivelul cerintelor beneficiarului, conform caietului de sarcini.
Procedura se aplica la activitatile de fasonare si montare a armaturilor

executia si
controlul calitatii. Aplicarea ei nu exclude responsabilitatea personalului implic
cunoaste si
respecta cerintele tehnice si de calitate impuse de caietele de sarcini.
- Legea nr. 10 / 1995 - Lege privind calitatea in constructii
|
TagiTT^mT
T
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
TERASAMENTE 13 / 11
- NE 012 / 1 - 2007
- Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat - Partea 1
- NE 012 / 2 - 2010 - Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor
din beton,
beton armat si precomprimat - Partea 2
- C 56 / 1985 - Normativ pentruverificareacalitatii si receptia
lucrarilor
de constructii si instalatii aferente
4. PRESCURTARI
Conform MMC - SCP ed.1 , rev.0 al S.C. PRENIS SRL
5. RESPONSABILITATI
5.1 Seful de santier
5.1.1 Seful de santier raspunde de asigurarea tuturor conditiilor materiale si organizatorice pentru activitatea de
armare;
5.1.2 Urmareste indeplinirea conditiilor impuse de prezenta procedura ;
5.1.3 Verifica existenta PV de lucrari ascunse sau a fisei de betonare si a PV de constatare a calitatii
elementului executat anterior, peste care se va cofra, arma si betona noul element;
5.1.4 Raspunde de instruitrea personalului implicat in aceasta activitate cu cerintele de asigurare a calitatii impuse
de procedura;
5.1.5 Convoaca proiectantul, beneficiarul si responsabilul CQ pentru intocmirea PV de lucrari ascunse ( cofrare,
armare ) sau a fisei de betonare pentru elementul ce urmeaza a se betona.
5.2 Seful punctului de lucru
5.2.1 Seful punctului de lucru urmareste permanent indeplinirea conditiilor de calitate ;

5.2.2. Instruieste personalul executant cu procedura de armare , instructiunile de lucru , cuconditiile de
protectia muncii si securitate contra incendiilor;
Cod
document:
5.2.3 Raspunde de executare armarii elementelor de constructii conform proiectului;

5.2.4. Seful punctului de lucru are obligatia de a ridica armaturile fasonate de la atelier si de a verifica daca
corespunde cerintelor din nota de comanda ( conform careia s-a executat fasonarea );
5.2.5. Seful punctului de lucru urmareste
permanent respectarea conditiilor de calitate pentru montarea armaturilor si intocmeste inregistrarile de calitate care
atesta calitateaarmarii ( procesverbal de
lucrari
|
TagiTT^mT
T
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
TERASAMENTE 14 / 11
ascunse, sau rubrica corespunzatoare din fisa de betonare).
5.3 Responsabilul CQ santier
5.3.1 Responsabilul CQ raspunde de verificarea pe

teren a indepliniriiconditiilor decalitate pentru
armare;
5.3.2 Verifica documentele de calitate care atesta executarea elementului pe care se executa armarea, conform
cerintelor de asigurare a calitatii ( existenta PV de lucrari ascunse sau a fisei de betonare si a PV de receptie
calitativa );
5.3.3. Verifica si analizeaza existenta releveului si decide daca abaterile se incadreaza intolerantele admise;
5.3.4 Urmareste indeplinirea prevederilor din proiectul de executie;
5.3.5 Participa la intocmirea PV de lucrari ascunse alaturi de executant, proiectant si beneficiar sau la intocmirea
fisei de betonare;
5.3.6 Verifica existenta PV de instruire a personalului cu cerintele din procedura de armare;
5.3.7. Responsabilul CQ va asigura distribuirea formularelor ( PV de lucrari ascunse, Note de comanda pentru
fasonare, certificate de calitate pentru otelul beton fasonat, fise de betonare ) la punctele de lucru, pentru completare si
certificare a calitatii lucrarilor care se executa si apoi are obligatia arhivarii documentelor;
5.3.8.In cazul depistarii de neconformitati sau nereguli tehnice sau organizatorice, responsabilul CQ are obligatia de
a consemna in nota de constatare si in condica CQ si de asemenea, are obligatia de a informa conducerea in scopul
gasirii solutiei de indepartare a neregulii sesizate.
6. MOD DE LUCRU
6.1 Tipuri de otel beton si plase sudate utilizate
6.1.1. Ca armaturi de rezistenta se folosesc :

- OB laminat la cald, cu profil neted OB 37 sub forma de plase si carcase legate ( bare independente);
- OB laminat la cald cu profil periodic PC 52 si PC 60, sub forma de plase si carcase sudate, la
elemente cu beton de clasa min Bc 15;
- plase sudate ;
6.1.2. Ca armaturi constructive se folosesc bare din OB37 independente.
6.1.3. Utilizarea armaturilor se face functie de prevederile proiectului de executie. Orice schimbare adusa la tipul sau
dimensiunile barelor utilizate se va face numai cu acordul scris al proiectantului.
6.1.4. Plasele sudate se folosesc ca armaturi pentru elementele din beton armat monolite si prefabricate, placi pentru
plansee si acoperisuri solicitate de regula numai de incarcari statice.
|
TagiTT^mT
T
Cod
document:
6.2. Fasonarea armaturilor
6.2.1 Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face conform prevederilor proiectului
de executie, tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, de aspectele tehnologice de betonare si
compactare.
6.2.2. Armaturile care urmeaza a se fasona trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:
- eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
- rugina, prin frecare cu perii de sarma, in mod special in zonele in care barele urmeaza a fi inadite prin
sudura ; dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la
diametru prevazute de normativul NE 012/1999
(vezi - Abateri admisibile).
6.2.3. Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si fasonare,
fara a se deteriora insa profilul.
6.2.4 Barele taiate si fasonate vor fi depozitate, identificate si grupate ;
6.2.5. Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri conform prevederilor din prezentul proiect de executie.
6.2.6. In cazul armaturilor netede OB 37 avand diametrul " d ", ciocul se indoaie la 180° , cu raza interioara de min 1,25 d
si portiunea dreapta de capat de min 3 d.
6.2.7. In cazul armaturilor cu profil periodic PC52 si PC60 ciocul se indoaie la 90 , cu raza interioara de min 2 d si
portiunea dreapta de capat de min 7 d.
6.2.8. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stilpi in grinzi sau a celor trecute peste coltul de cadru, se va face
dupa un arc cu raza minima 10 d. Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de min 20 d in
zone intinse si min 10 d in zonele comprimate.
6.2.9. In cazul etrierilor, care se indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de indoire va fi de min 2 d ( d= diametrul
etrierului )
6.2.10. Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri.
Nota
La masinile de indoire cu 2 viteze, nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic (PC52) la viteza mare a
masinii.
6.2.11.Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10° C . Barele cu profil periodic (PC52) cu d > 25 mm se vor
fasona la cald.
6.2.12.Se interzice indoirea armaturilor in cazul in care mustatile lasate din radier nu se inscriu in conturul peretelui.
Cod
document:
|
âg^TdnT
T
6.3. Conditii constructive .
Innadirea armaturilor prevazute in proiect
6.3.1. Grosimea stratului de acoperire
6.3.1.1. Pentru asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare cu betonul, este necesar ca, la
elementele din beton armat sa se realizeze un strat de acoperire a armaturilor.
6.3.1.2. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta cu strictete prevederile proiectului de
executie, cu abateri de - 2 / + 4 mm, conform normativ C 140/86, anexa III.2.
6.3.2. Distante minime admise intre armaturi
6.3.2.1. Pentru stalpi sau elemente inclinate executate cu cofraje pe toate laturile, la :
- bare longitudinale d min = 50 mm
- etrieri d min = 70 mm
6.3.2.2. Pentru grinzi sau elemente inclinate executate cu cofraj numai pe trei laturi :
- intre barele primelor doua randuri de armaturi de la partea inferioara

d min = 25 mm
- intre armaturile de la fata superioara
d min = 30 mm
- etrieri d min= 100 mm
6.3.2.3. Pentru armaturile de rezistenta la placi d min = 100 mm
6.3.3 Diametre minime admise pentru armaturile elementelor din beton

armat monolit sau preturnat
6.3.3.1. Radier PC 52 d min = 8 mm

OB 37 d min = 8 mm
6.3.3.2. Stalpi PC 52 d min = 16 mm
OB 37 d min = 8 mm
6.3.3.3. Pereti PC 52 d min = 8 mm

OB 37 d min = 8 mm
6.3.3.4. Grinzi
PC 52 d min = 16 mm OB 37 d
min = 8 mm
6.3.3.5 Plansee PC 52 d min = 10 mm
6.3.3.6. Scari PC 52 d min = 10mm

OB 37 d min = 8mm
Cod
document:
6.4. Inadirea armaturilor
6.4.1. Innadirea barelor se face prin suprapunere sau sudura.

6.4.2. Sectiunea armaturilor intinse din otel PC 52 innadite prin petrecere
fara suduraintr-o singura
sectiune va fi de maxim 50% din sectiunea totala de armatura intinsa.
6.4.3 Lungimea de suprapunere la armatura din otel laminat este de 40 - 60 d (d este diametrul armaturilor).
6.4.4 Innadirea planseelor sudate se va face prin suprapunere pe 2 ochiuri plus 5 cm. Se accepta si innadirea prin
suprapunere pe 1 ochi plus 5 cm, dar cel putin 40 d, daca aceasta operatie se face intr-o zona unde eforturile unitare din
armaturi nu depasesc 0,5 Ra (Ra este rezistenta admisibila ).
6.4.5 Lungimea min de suprapunere a armaturilor in zonele supuse la compresiune va fi de 30 d pentru elementele
executate cu betoane de clasa Bc < 22.5.
6.4.6 Lungimile de suprapunere (joantare) vor fi mai reduse daca innadirea

se va
intr-o zona
de solicitare minima.
6.4.7 La elementele solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a armaturilor in zona de innadire, etrierii vor
fi indesiti, distanta maxima intre ei fiind de 10 d.
6.4.8. Se admite innadirea prin suprapunere, fara sudura, atunci cand :

- armaturile sunt din otel cu profil periodic PC 52 si au ^ < 12 mm
- in aceeasi sectiune de calcul nu sunt innadite mai mult de 25% din bare
6.5. Inlocuirea armaturilor prevazute
6.5.1 In cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la intocmirea
acestora, indeplinindu-se urmatoarele conditii :
6.5.1.1.Inlocuirea altor diametre de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face tinandu-se cont ca aria armaturii sa fie egala
sau cu max 5% mai mare decat cea prevazuta in proiectul de executie.
6.5.1.2.In cazul armaturilor de rezistenta din grinzi, diametrul nou adoptat va fi mai mic cu max25%
decat cel prevazut in proiect fara a se modifica tipul otelului.
6.5.1.3.Inlocuirea armaturilor cu bare de alt tip de otel decat cel prevazut in proiectul de executie se va face numai cu
avizul proiectantului.
6.5.1.4.Inlocuirea armaturilor se va opera pe planurile de executie de catre proiectant si executantul va

semna de luare la cunostinta a modificarii aduse in plan.
Cod
document:
6.6. Montarea armaturilor
6.6.1. Montarea armaturilor va incepe numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor.
6.6.2. La montarea armaturilor, se va urmari asigurarea bunei desfasurari a betonarii ( turnarea si compactarea betonului ).
6.6.3 Armaturile se vor monta in pozitia prevazuta in proiectul de executie, luandu-se masuri care sa asigure mentinerea
acesteia in timpul turnarii betonului ( distantieri, agrafe, capre). Se vor prevedea :
- minim 2 distantieri la fiecare mp de placa (planseu) sau perete
- minim 1 distantier la fiecare ml de grinda sau stalp
- minim 1 distantier intre randurile de armaturi la fiecare 2 ml de grinda in zona cu
armatura pe doua sau mai multe randuri
Se interzice indoirea armaturilor in cazul in care mustatile lasate din radier nu se inscriu in conturul peretelui.
Distantierii vor fi din :
-
mortar de ciment, in forma de prisma, prevazuti cu cate o sarma pentru a fi legati de
armatura
- mase plastice
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor (plan§eelor), se vor folosi capre din
OB sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri si dispuse intre ele la distanta de maxim 1m (1 buc/mp) in camp si de
max 0,50 m (4 buc/mp) in zonele in consola.
In cazul placilor cu grosimea mai mare de 40 cm si al armaturilor cu ^ mai mare de 14 mm, se admite depasirea
distantelor mentionate, dar astfel incat sa fie asigurata pastrarea pozitiei armaturii. In asemenea situatii, caprele pot fi
inlocuite cu bare sudate de armatura inferioara si respectiv superioara.
6.6.4 Praznurile si piesele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma de armatura
elementului, sau vor fi fixate de cofraj astfel incat sa se asigure mentinerea pozitiei lor in tot timpul turnarii betonului.
6.6.5 Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se monteze sub
forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte.
6.6.6 Legarea armaturilor
6.6.6.1. La incrucisari,barele de armare trebuie sa fie legate intre ele prin legaturi de sarma neagra sau prin sudura
electrica prin puncte. Cand legarea se face cu sarma se vor utiliza doua fire de sarma de 1 ^
1.5 mm diametru.
6.6.6.2 Retelele de armaturi din placi (plansee) si pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucusari
marginale, pe intreg conturul. Restul incrucisarilor din mijlocul retelelor de armaturi ,vor fi legate din 2 in 2, in ambele
sensuri (in sah ).
6.6.6.3. La grinzi si stalpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile
agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor, pot fi legate numai in sah (cel putin din 2 in 2
).
Cod
document:
|
âg^TdnT
T
6.6.6.4. Barele inclinate vor fi legate, in mod oblgatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii si
agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele de care se incruciseaza.
6.6.6.5. Fretele vor fi legate de regula de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza.
6.7. Abateri admisibile ( conditii de admisibilitate)
6.7.1 La lungimea segmentelor barei fasonate si la lungimea totala din proiect :

-L < 1 m A = ± 5 mm
- 1m < L < 10 m A = ± 20 mm
- L> 10 m A = ± 30 mm
unde A = abatere (mm)
L = lungimea (m)
6.7.2 lungimea de petrecere a barelor, la innadire prin suprapunere ( fata de prevederile proiectului de executie sau ale
prescriptiilor tehnice ) este de ± 3 d .
6.7.3 Distanta intre axele barelor este :

- la fundatii A=± 0 mm
- la pereti si placi (plansee) A 1= ± 5 mm
- la stalpi si grinzi A=± 3 mm
- intre etrieri si la pasul fretelor A=± 0 mm
1
La grosimea stratului de beton de acoperire :
- la fundatii A=± 0 mm
- la pereti A=1± 3 mm
- la placi ( plansee ) A=± 2 mm
- la stalpi si grinzi A=± 3 mm
6.8. Controlul calitatii . verificari si incercari
6.8.1 Controlul calitatii OB nefasonat se face prin:
-Verificarea aspectului ;
-Verificarea profilului si dimensiunilor;
-Incercarea la indoire la rece;
-Incercarea la tractiune, care se efectueaza numai daca :
- se prevede in proiectul de executie al lucrarii
- lipseste certificatul de calitate a otelului livrat de furnizor
- exista dubii asupra calitatii otelului aprovizionat
6.8.2 La terminarea montarii armaturii se vor verifica urmatoarele:
- Numarul, diametrul si pozitia armaturilor, in diferitele sectiuni transversale ale elementelor structurii;
Cod
document:
- Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare ;
- Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele care se
toarna ulterior;
- Pozitiile innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;
- Calitatea sudurilor;
- Numarul si calitatea legaturilor dintre bare ;
- Dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii;
- Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia;

- Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate.
7. INREGISTRARI
7.4 Condica de betoane F5/04 0/1
7.5 Proces verbal pe faze determinante
Cod
document:
COFRAJE PENTRU BETON 1/6
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6

0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
Cod
document:
SO* PRENIS PTE-09
S.C. PRENIS SRL
CONSTRUCT! 1
1. SCOP
Prezenta procedura a fost elaborata in scopul cunoasterii de catre personalul executant implicat a conditiilor
minime generale ce se impun a fi respectate pentru realizarea cofrarii elementelor din beton si beton armat ce urmeaza a fi
realizate.
Prezenta procedura se aplica in activitatile de executie a elementelor din beton si beton armat pentru executia si
controlul calitatii. Cunoasterea si respectarea ei nu exclude responsabilitatea personalului executant de a cunoaste si aplica
prevederile proiectului de executie si caietului de sarcini impuse de proiectant.

- NE 012 / 1 - 2007 - Normativ pentru producerea betonului
si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - Partea 1
- NE 012 / 1 - 2007 - Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat - Partea 1
- NE 012 / 2 - 2010 - Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
precomprimat - Partea 2
- C 56 / 1985 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii .
Conform MMC - SCP ed.1 rev.0 al S.C. PRENIS SRL
5. RESPONSABILITATI

5.1.1 Seful de santier raspunde de asigurarea tuturor conditiilor materiale siorganizatorice pentru
activitatea de cofrare;
5.1.2 Urmareste indeplinirea conditiilor impuse de prezenta procedura
elementului executat anterior, peste care se va cofra, arma si betona noul element.
5.1.4 Raspunde de instruitrea personalului implicat in aceasta activitate cu cerintele de asigurare a calitatii impuse de
procedura.
5.1.5 Convoaca proiectantul, beneficiarul si responsabilul CQ pentru intocmirea PV de lucrari ascunse ( cofrare, armare )
sau a fisei de betonare pentru elementul ce urmeaza a se betona.
5.1.6 Raspunde de intocmirea de catre topometru a releveului elementului ce urmeaza a se betona ( pozitionare,
dimensiuni ale elementului ).
Cod
document:

5.2.2. Instruieste personalul executant cu procedura de cofrare, cu conditiile de protectia muncii si securitate contra
incendiilor;
5.2.3 Raspunde de executare cofrarii conform proiectului
5.3.1 Responsabilul CQ raspunde de verificarea pe teren a indeplinirii conditiilor de calitate pentru

cofrare;
5.3.2 Raspunde de verificarea conditiilor pentru pregatirea cofrarii, pentru executarea ei si pentru decofrare;
5.3.3 Verifica documentele de calitate care atesta executarea elementului pe care se executa cofrarea( existenta PV de
lucrari ascunse sau a fisei de betonare si a PV de receptie calitativa ).
5.3.4 Verifica si analizeaza existenta releveului si decide daca abaterile se incadreaza intolerantele admise.
5.3.5 Urmareste indeplinirea prevederilor din proiectul de executie
5.3.6 Participa la intocmirea PV de lucrari ascunse alaturi de executant, proiectant si beneficiar sau la intocmirea fisei de
betonare.
5.3.7 Verifica existenta PV de instruire a personalului cu cerintele din procedura de cofrare.
5.3.8 Verifica respectarea termenelor minime impuse de procedura pentru decofrarea elementului betonat.
5.3.9 Participa la intocmirea PV de constatare a calitatii elementului betonat, dupa decofrare.
6. MOD DE LUCRU
6.1. Principii de alcatuire a cofrajelor
6.1.1 Tipuri de cofraje
6.1.1.1 Cofrajele se confectioneaza din lemn, produse pe baza de lemn, metal, polimeri.
6.2 Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca cofrajele

- sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevazute in proiect pentru elementele ce
urmeaza a fi betonate
- sa fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie
- se va acorda o atentie deosebita etanseizarii cofrajelor pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment
- sa fie alcatuite din materiale ( elemente ) care sa permita refolosirea lor
- sa permita la decofrare, preluarea treptata a incarcarii de catre elementele executate ( care se decofreaza )
- sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita fara a se degrada elementele de beton cofrate sau
componentele cofrajelor si sustinerilor
Cod
document:

6.3. Pregatirea lucrarilor de cofrare ( conditii prealabile)
6.3.1 Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor
( umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc. ). Depozitarea cofrajelor direct pe pamant sau depozitarea altor materiale pe
stivele de panouri de cofraje este interzisa .
6.3.2 Constructorul va stabili tipul de cofraj ce se va adopta pe baza analizei proiectului de executie si in functie de
conditiile specifice de executie.
6.3.3 Se va pregati personalul executant, prin instruirea cu cerintele ce se impun la cofrarea elementelor ce urmeaza a fi
betonate.
6.3.4 Se vor lua masuri de asigurare a echipamentelor de cofrare si sustineri de cofraje, utilaje, scule, forta de munca .
6.3.5 Se va verifica la pereti inainte de montarea cofrajelor :

- pozitionarea corecta a armaturilor la racordarea cu radierul
- curatirea rostului si indepartarea betonului slab
- montarea pieselor de etansare din rost
6.3.6 Pentru reducerea aderentei beton - cofraje, acestea din urma ( cofrajele ) se ung cu agenti de decofrare pe fetele
care vin in contact cu betonul, dupa curatirea prealabila si inainte de fiecare folosire.
6.3.7 Se va urmari ca agentii de decofrare sa nu pateze betonul, sa nu corodeze betonul si cofrajul , sa se aplice usor si
sa-si pastreze proprietatile in conditiile climatice de executie a lucrarilor.
6.3.8 Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor se vor curati si pregati suprafetele de beton care vor veni in
contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia armaturilor de legatura sau continuitate, precum
si a benzilor de rost.
6.4. Executarea cofrajelor
6.4.1 Panourile de cofraj si celelalte piese de sustinere sau asamblare se recomanda sa fie confectionate cu ajutorul
sabloanelor si dispozitivelor care sa asigure exactitatea dimensiunilor si formelor pe care le va avea elementul.
6.4.2 La cofrajele stalpilor, se vor prevedea la partea inferioara ferestre speciale pentru curatire inainte de betonare .
6.4.3 La cofrajele peretilor, inaintea montarii lor, pe zona acestora se va realiza buciardarea betonului existent, urmata de
o curatire perfecta a suprafetelor de contact prin spalare cu jet de apa si suflare cu aer.
6.4.4 In cazul existentei pieselor metalice inglobate ( praznuri, piese de imbinare), confectionarea si montarea cofrajului
se va face astfel incat prinderile pieselor respective sa fie realizate in pozitia prevazuta in proiect.
Cod
document:
6.5. Decofrarea
6.5.1 Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta R min = 2,5 N/mm, astfel incat
toate muchiile si fetele elementelor sa nu fie deteriorate.
6.5.2 Se vor respecta termenele minime in functie de temperatura mediului si de tipul de ciment utilizat, astfel:
- decofrarea fetelor laterale ale cofrajelor pentru stalpi, grinzi, pereti, fundatii se va face dupa 1 -
2 zile
- decofrarea fetelor inferioare ale cofrajelor cu mentinerea popilor de siguranta pentru plansee, grinzi cu
deschidere de max 6 m se va face dupa 4 - 6 zile.
- indepartarea popilor de siguranta pentru plansee, grinzi cu deschidere de max 6 m se va face dupa 9 - 18
zile.
6.5.3 Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi cu deschidere de max 6 m se vor indeparta, mentinand sau remontand
popi de siguranta, atunci cand rezistenta betonului a atins fata de clasa procentul de 70 %.
6.5.4 Popii de siguranta pentru elemente cu deschidere de max. 6 m se vor indeparta, atunci cand rezistenta betonului a
atins fata de clasa procentul de 95 %.
6.5.5 Sustinerile cofrajelor se vor desface incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric
catre reazeme.
6.5.6 Slabirea pieselor de fixare ( pene, vinciuri) se va face treptat, fara socuri.
6.5.7 Decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele
ce se decofreaza. Se va evita ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si
sustinerilor.
6.5.8 In cazul constructiilor etajate cu h > 3 m, la decofrare se recomanda a se mentine sau remonta popi de siguranta
astfel: la plansee sau grinzi cu deschideri da max 6 m, se va lasa un pop de siguranta la mijlocul acestora .
6.6. Conditii de admisibilitate (abateri admisibile)
6.6.1 Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje gata confectionate sunt:
- A = ± 4 mm
lungime
- A = ± 3 mm
A = ± 15 mm - inclinare fata de proiect 3 mm / m
latime
A = ± 6 mm - inclinare fata de proiect 3 mm / m
A = ± 10 mm - inclinare fata de proiect 15 mm / total
Cod
document:
6.6.3 Stalpi:
- inaltime A = ± 10 mm
- dimensiuni sectiune A = ± 3 mm
6.6.4 Pereti:
- lungimeA = ± 10 mm
- inaltimeA = ± 10 mm
- grosimeA = ± 3 mm
6.6.5 Grinzi :
- dimensiuni sectiune A = ± 3 mm
6.6.6 Placi :
- latime A = ± 10 mm
- grosimeA = ± 3 mm
7. INREGISTRARI
7.5 Proces verbal privind aspectul betonului dupa decofrare F8/04 0/1
Cod
document:
LUCRARI DE TURNARE BETON SI REPARARE FISURI PRIN INJECTARE DE RASINI 1 / 11

Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
Cod
document:
1. SCOP
Instructiunea prezinta specifice privind modul de betonare a lucrarilor.
Instructiunea se aplica la toate lucrarile de betonare, pentru executia si controlul calitatii.

- NE 012 / 1 - 2007 - Normativ pentru producerea betonului
si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - Partea
1
- NE 012 / 1 - 2007 - Normativ pentru producerea betonului si executarea
lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat - Partea 1
- NE 012 / 2 - 2010 - Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din
beton,
beton armat si precomprimat - Partea 2
- C 56 / 1985 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor
de constructii .
Conform MMC - SCP ed.1. rev.0 al S.C. PRENIS SRL
5. RESPONSABILITATI

5.1.1 Seful de santier raspunde de asigurarea tuturor conditiilor materiale si organizatorice pentru
activitatea de armare;
5.1.3 Verifica existenta PV de lucrari ascunse sau a fisei de betonare si aPV de constatare a calitatii
procedura;

5.2.2. Instruieste personalul executant cu procedura de armare , instructiunile de lucru , cu conditiile de
protectia muncii si securitate contra incendiilor;
5.2.3 Raspunde de executare armarii elementelor de constructii conform proiectului;
5.2.4. Seful punctului de lucru are obligatia de a ridica armaturile fasonate de la atelier si de
verifica
daca corespunde cerintelor din nota de comanda ( conform careia s-a executat fasonarea );
|
âg^TdnT
T
Cod
document:
5.2.5. Seful punctului de lucru urmareste permanent respectarea conditiilor de calitate pentru montarea armaturilor si
intocmeste inregistrarile de calitate care atesta calitateaarmarii ( procesverbal de
lucrari
ascunse, sau rubrica corespunzatoare din fisa de betonare).
5.3.1 Responsabilul CQ raspunde de verificarea pe teren

a indepliniriiconditiilor decalitate pentru
armare;
5.3.2 Verifica documentele de calitate care atesta executarea elementului pe care se executa armarea, conform cerintelor
de asigurare a calitatii ( existenta PV de lucrari ascunse sau a fisei de betonare si a PV de receptie calitativa );
5.3.3. Verifica si analizeaza existenta releveului si decide daca abaterile se incadreaza intolerantele admise;
5.3.4 Urmareste indeplinirea prevederilor din proiectul de executie;
5.3.5 Participa la intocmirea PV de lucrari ascunse alaturi de executant, proiectant si beneficiar sau la intocmirea fisei de
betonare;
5.3.6 Verifica existenta PV de instruire a personalului cu cerintele din procedura de armare;
5.3.7. Responsabilul CQ va asigura distribuirea formularelor ( PV de lucrari ascunse, Note de comanda pentru fasonare,
certificate de calitate pentru otelul beton fasonat, fise de betonare ) la punctele de lucru, pentru completare si certificare a
calitatii lucrarilor care se executa si apoi are obligatia arhivarii documentelor;
5.3.8.In cazul depistarii de neconformitati sau nereguli tehnice sau organizatorice, responsabilul CQ are obligatia de a
consemna in nota de constatare si in condica CQ si de asemenea, are obligatia de a informa conducerea in scopul gasirii
solutiei de indepartare a neregulii sesizate.
6. MODUL DE LUCRU
6.1. Betoanele vor fi produse si furnizate de la statii de betoane autorizate, livrarea acestuia fiind insotita de certificat de
calitate care atesta clasa betonului pus in opera, dozajul de ciment, agregate si apa si clasa de lucrabilitate. Se vor folosi
doar tipurile de beton prevazute in proiect, pentru fiecare element in parte.
Compozitia betonului ce urmeaza a se folosi pentru executia lucrarilor din acest proiect se va stabili in concordanta cu
prevederile Anexei I.4 din Normativul NE012-2007.
Schimbarea compozifiei betonului se va face numai cu acordul proiectantului, Tn urmatoarele conditii:
- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
- la introducerea utilizarii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregatirea executarii unei lucrari care necesita un beton cu caracteristici deosebite de cele cerute initial.
Periodic, lunar, laboratorul va analiza rezultatele incercarilor efectuate la varsta de 28 zile §i eventualele corectii
ale dozajului de ciment sau alte masuri necesare in vederea asigurarii calitatii betonului §i vor fi supuse aprobarii
proiectantului.
Cantitatile de materiale corespunzatoare unui amestec (§arja) se vor stabili pentru un volum de beton proaspat,
de maximum 80% din capacitatea nominala a utilajului folosit pentru malaxare.
La statia de betoane se va prezenta reteta corespunzatoare tipului de beton ce se va prepara §i care va contine:
notatia corespunzatoare tipului de beton; cantitatile de materiale care se introduc la
|
âg^TdnT
T
Cod
document:
SO* PRENIS PTE-10
S.C. PRENIS SRL
OONSTRUCTI1
fiecare §arja (cumulat pentru agregate, functie de ordinea de introducere); lucrabilitatea betonului prevazuta a fi
obtinuta; zona de granulozitate a agregatelor.
In cursul prepararii betonului, reteta se va corecta de catre laboratorul statiei in functie de rezultatele
incercarilor privind: umiditatea agregatelor; granulozitatea sorturilor; densitatea aparenta a betonului proaspat;
lucrabilitatea betonului. Incercarile preliminare asupra betoanelor preparate se vor efectua conform Anexei I.5 din
Normativul NE012-2007.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face conform prevederilor cartii tehnice a utilajului
respectiv, dar incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. Durata de amestecare va respecta prevederile
cartii tehnice a instalatiei, dar va fi cel putin 45 secunde de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dupa caz pentru utilizarea de aditivi, perioade de timp friguros, utilizarea de
agregate cu granule mai mari de 31 mm, betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 50 mm). Temperatura
betonului inaintea turnarii se recomanda sa fie intre 5°C §i 30°C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului intr-un recipient tampon, va fi de
maximum 20 minute. La terminarea unui schimb de lucru sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare
de o ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa sau amestecata cu pietri§ §i imediat apoi
golita complet.
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea
componentilor sau contaminarea betonului. Transportul betonului de la statie se va face numai cu automalaxoare, fiind
interzisa folosirea autobasculantelor cu bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene,
pompe, vagoneti, jghiaburi sau tomberoane.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie intre 5°C §i 30°C.
La temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare masuri suplimentare, cum ar fi: stabilirea de catre un institut de
specialitate sau laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera §i tratare a
betonului §i folosirea unor aditivi intarzietori eficienti.
Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea §i reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport
depa§e§te o ora, precum §i la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa.
In cazul automalaxoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa, se vor roti cu viteza maxima timp de 5
minute, dupa care se vor goli complet de apa.
6.1. Reguli generale de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de maistrul sau §eful punctului de lucru.
Acesta va fi permanent la locul de turnare §i va supraveghea comportarea §i mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor
cofrajelor §i armaturilor §i va lua masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate.
Atat deficientele costatate cat §i masurile adoptate vor fi consemnate in condica de betoane. Betonul trebuie sa
fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare.
Punerea in lucrare se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
- la locul de punere in lucrare, descarcarea betonului se va face in bene, pompe de beton sau jgheaburi, pentru a se
evita alte manipulari;
- daca betonul adus la locul de punere in lucru prezinta segregari, se va proceda la descarcarea §i reamestecarea
lui pe platforma special amenajata, fara a se adauga insa apa;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;
- turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcatuite din tronsoane de forma
tronconica;
-_______________________________________________________________________________________________
betonul trebuie sa fie raspandit uniform §i in grosime de cel mult 50 cm. Nu se admite intinderea betonului prin tragere
cu grebla sau azvirlirea cu lopata la distante mai mari de 1,50 m;_____________________________________________
Cod
document:
| âgT^mlT
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta in proiect,
indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola,
- daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire,
in conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrarii betonului §i nici a§ezarea pe armaturi a
vibratorului;
- in nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a
betonului cu §ipci sau vergele de otel, cu vibrarea lui; in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de
acces lateral al betonului prin spatii care sa permit patrunderea vibratorului;
- circulatia muncitorilor §i utilajelor de transport in timpul betonarii se va face pe punti speciale care sa nu rezeme
pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe cofraje;
- in cazul turnarii unor betoane speciale (aparent, torcretare, etc.) sau a unor elemente de construcp in diferite de
cele indicate la pct.3.4, se vor respecta prescriptiile speciale sau precizarile date prin proiect; Instalarea podinei pentru
circulatia lucratorilor §i a mijloacelor de transport pe plan§eele de beton, precum §i depozitarea pe ele a schelelor,
cofrajelor §i armaturilor pentru etajele superioare este permisa numai dupa 24 ... 36 ore in functie de temperatura §i tipul
de ciment utilizat.
6.2. Betonarea fundatiilor si a elementelor structurale La executarea fundatiilor de beton §i beton armat se
vor respecta §i prevederile cuprinse la Cap.6 din Normativul NE 012 - 2007, la cap.l0 din Normativul P 112-2004.
La executarea fundatiilor vor fi avute in vedere urmatoarele:
- Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect §i prescriptiilor din standardele §i normele de
fabricate in vigoare;
- Executia fundatiilor nu poate sa inceapa daca nu s-a facut in prealabil controlul sapaturii de fundatie;
- Fundatia se va executa, pe cat posibil, fara intrerupere pe distanta dintre doua rosturi de tasare; in cazul cand aceasta
conditie nu a putut fi respectata se va proceda conform prevederilor de la "Rosturi de lucru", avandu-se in vedere §i
urmatoarele:
- durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri speciale la reluarea betonarii, va
fi intre 1,5 §i 2 ore, functie de tipurile de ciment folosite (cu sau fara adaosuri);
-in cazul in care rostul de lucru din fundatie nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distanta de 1,00 m de
marginea stalpului;
- suprafata rostului de lucru va fi perpendiculara pe axa fundatiei §icanata sau verticala pe toata inaltimea;
-turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30-50 cm, iar suprapunerea stratului urmator superior de
betoane se va face obligatoriu inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior;
-nu se admit rosturi de turnare inclinate la fundatii, cuzineti, pungi de fundatie, betonarea §i vibrarea facandu-se fara
intrerupere;
- nu se admit rosturi de lucru in fundatiile izolate sau sub zonele cu concentrari maxime de eforturi;
- la constructiile in care fundatiile sunt executate longitudinal, se va urmari ca fiecare banda de fundatie in parte sa
fie turnata fara intrerupere, trecerea la banda urmatoare facandu-se dupa ce turnarea benzii precedente a fost terminata;
- reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetelor rosturilor; suprafata rostului de lucru trebuie sa fie bine
curatata §i spalata abundent cu apa, imediat inainte de turnarea betonului proaspat;
- in cazul intreruperilor cu durate mai mari, tratarea suprafetelor betonului intarit va fi:
|
âg^TdnT
T
Cod
document:
udarea indelungata (8-10 ore) inainte de inceperea betonarii; curatirea cu peria de sarma, jet de aer, etc. pentru a se
asigura conditii favorabile de intarire §i a se reduce deformatiile de contractii se va mentine umiditatea betonului in
primele zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini, etc.);
- stropirea periodica cu apa, care va incepe dupa.2 pana la 12 ore de la turnare, in functie de tipul cimentului
utilizat §i temperatura mediului; temperatura minima la care se va proceda la stropire va fi de + 50 C;
- executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascunsa §i se va receptiona de catre reprezentantul
beneficiarului, in timpul executiei sale, incheindu-se un proces verbal de lucrari ascunse; Rostul de tasare se va face
intr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei, iar latimea sa pentru constructii fundate pe terenuri obi§nuite, va fi de
minimum 3 cm.
Inaintea turnarii cuzinetilor, se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului de bare, al pozitiei formei,
diametrului, lungimii, distantelor, etc., precum §i a masurilor pentru mentinerea verticalitatii mustatilor pentru peretii
subsolului. Se verifica, de asemenea, cofrajele in privinta corespondentei ca pozitie §i dimensiuni cu proiectul, daca au
fost curatate §i correct pregatite, precum §i dimensiunile stratului de acoperire, a carui grosime minima va fi:
-pentru fundatii cu strat de realizare, la armaturile de la fata inferioara 35 mm;
-pentru fetele fundatiilor in contact cu pamantul: 45 mm;
-abaterile limita pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de + 10 mm;
Rezultatele verificarilor, atat pentru armaturi, cat §i pentru cofraje, vor fi consemnate in procesele verbale de lucrari
ascunse, incheiate intre beneficiar §i executant.
In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta prevederile din
proiect §i din anexa 1.3 a Normativului C-56 privind marcile minime de beton, dozajul de ciment §i raportul apa-
ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.
6.3. Compactarea betonului

Compactarea betonului se executa prin vibrarea mecanica; in cazul imposibilitatii de continuare a compactarii prin
vibrare (defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent electric, etc.), turnarea betonului se va continua pana la pozitia
corespunzatoare unui rost, compactand manual betonul.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice §i functionale §i pentru care se
dispune de prescriptii de utilizare §i intretinere.
Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabil asupra modului de utilizare, a
procedeului pe care urmeaza sa-l aplice.
Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico-economic, se situeaza intre durata minima de 5 sec. §i durata
maxima de 30 sec in functie de lucrabilitatea betonului §i tipul de vibrator utilizat. Prelungirea duratei de vibrare pana la
60 sec., impusa de conditii speciale locale, nu este de natura sa dauneze calitatii betonului. Semnele exterioare dupa care
se recunoa§te ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt urmatoarele:
-betonul nu se mai taseaza;
-suprafata betonului devine orizontala §i u§or lucioasa;
-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului §i se reduce diametrul lor;
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de 1,4 r, unde r este raza de actiune a
vibratorului. In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distante (din cauza configuratiei armaturilor, a unor
piese inglobate sau alte cauze) se recomanda utilizarea concornitenta a mai multor vibratoare, distanta intre ele depa§ind
2r.
Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depa§easca din lungimea capului vibrator (butelie); la
compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5...15 cm in stratul compactat anterior.
Cod
document:
Vibrarea de suprafata se va utiliza prin compactarea betonului din elemente de constructie de suprafata mare §i grosimi
QagZdnTT
de 30 35 cm, domeniul de grosime optima fiind de 3 3 20 cm. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de
suprafata, se recomanda sa fie L 2 (tasare l 3 4cm).
Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 3 60 sec. Timpul optim de vibrare se stabile§te prin determinari de proba
efectuate in opera cu prima §arja de beton ce se compacteaza.
Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de 1,l 3 1,35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului
compactat, in functie de 1ucrabilitatea betonului
Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor §i riglelor vibrate trebuie sa fie astfel stabilita incat sa fie
asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton compactat.
Tratarea betonului dupa turnare
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire §i a se reduce deformatiile din contractie, se va asigura mentinerea
umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:
-acoperirea cu materiale de protectie;
-stropirea periodica cu apa;
-aplicarea de pelicule de protectie;
Acoperirea cu materiale de protectie se va face cu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceasta operatie se face de
indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa va incepe dupa 12 ore de la turnare
in functie de tipul de ciment utilizat §i temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru
ca prin aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, in a§a fel incat
suprafata betonului sa se mentina umeda. Se va folosi apa care indepline§te conditiile prevazute pentru apa de
amestecare betonului, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz apa trebuie sa
indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84. Stropirea se va face prin pulverizarea apei. In cazul in care
temperatura mediului este mai mica decat 5° C, nu se va prevedea stropirea cu apa. Pe timp ploios, suprafetele de beton
proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat timp cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul
antrenarii pastei de ciment. Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti, acceleratori sau
antigel, in functie de particularitatile lucrarilor.
Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4 din Norrnativul NE012-2007.
Este obligatorie compactarea tuturor betoanelor prin vibrare mecanica.
Protejarea betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia in continuare o temperatura de min.+ 5° C, pe toata
perioada de intarire necesara pana la atingerea rezistentei de min.50 daN/cm2, moment de la care actiunea frigului
asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. In acest scop, suprafetele libere ale betonului vor fi protejate
imediat dupa turnare prin acoperire cu prelate, folii de polietilena, saltele termoizalante, etc., astfel incat intre ele §i
beton sa ramana un strat de aer stationar (neventilat) de 3...4 cm grosime.
Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50 daN/cm2 se nume§te "durata de preintarire"
§i este determinata de:
-tipul de ciment utilizat §i valoarea raportului A/C;
-temperatura medie a betonului din lucrare;
Incercari
Constructorul se obliga sa pastreze in incinta santierului un registru de betoane prin care sa controleze in permanenta
materialele ce se folosesc la executia lucrarilor §i sa tina evidenta scriptica a executiei, prin intocmirea unor fi§e de
lucrari.
- verificarea calitatii tuturor materialelor care intra in opera si certificarea ca acestea corespund normativelor in
vigoare;
- efectuarea determinarilor §i incercarilor;
- tinerea evidentei probelor pentru betoane §i prelucrarea datelor ce se obtin in laborator;
Cod
document:
- tinerea evidentei conditiilor exterioare in care s-au executat lucrarile conditiilor atmosferice, etc.
(intreruperi, cauza acestora);
- participarea la stabilirea cauzelor §i masurilor ce trebuie luate pentru remedieri, in cazurile de
intreruperi sau gre§eli de executie;
Controlul calitatii lucrarilor in vederea receptiei
Avand in vedere caracterul complex al tehnologiei si cantitatea mare de materiale care se manipuleaza, constructorul se
obliga sa-§i organizeze un sistem de urmarire si de evidenta clara a tuturor lucrarilor. Controlul calitatii executiei
lucrarilor se va efectua conform “Normativului C56-85”, a prevederilor din programul de control anexat in proiectul
tehnic §i a prevederilor Caietului de sarcini.
Controlul tehnic de calitate va fi asigurat de persoane competente, stabilite prin decizie scrisa, care vor urmari executia
in diversele etape §i in mod deosebit inainte §i in timpul betonarii, precum §i la montarea confectiilor metalice.
Lucrarea de betonare se considera incheiata, daca au fost respectate prescriptiile din procedura si documentatia de
executie.
6.4. Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea componentilor sau
contaminarea betonului. Transportul betonului de la statie se va face numai cu automalaxoare, fiind interzisa folosirea
autobasculantelor cu bena amenajata special. Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti,
jghiaburi sau tomberoane.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etan§e pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. Durata de transport se
considera din momentul terminarii incarcarii mijlocului de transport §i sfar§itul descarcarii acestuia §i nu poate depa§i
urmatoarele valori, decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori de priza, §i anume vezi tabel 2):
Tabel 2
Durata maxima de transport
Temperatura amestecului de beton Ciment de clasa 32,5 Ciment de clasa > 42,5
10°C < t < 30°C 50 minute 35 minute
t < 10°C 70 minute 50 minute
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie intre 5°C §i 30°C.
La temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare masuri suplimentare, cum ar fi: stabilirea de catre un institut de
specialitate sau laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere in opera §i tratare a
betonului §i folosirea unor aditivi intarzietori eficienti.
Ori de cate ori intervalul de timp pentru descarcarea §i reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport depa§e§te o ora,
precum §i la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa.
In cazul automalaxoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa, se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute,
dupa care se vor goli complet de apa.
6.5. Verificarea calitatii betoanelor Incercari

Constructorul este obligat sa-§i organizeze in incinta §antierului un laborator dotat corespunzator, care sa controleze in
permanenta materialele ce se folosesc la executia lucrarilor §i sa tina evidenta scriptica a executiei, prin intocmirea
unor fi§e de lucrari.
- verificarea calitatii tuturor materialelor care intra in opera ti certificarea ca acestea corespund normativelor in
vigoare;
- efectuarea determinarilor §i incercarilor;
-______________________________________________________________________________________________ tiner
ea evidentei probelor pentru betoane §i prelucrarea datelor ce se obtin in laborator;______________________________
| âg^TdnTT
Cod
document:
- tinerea evidentei conditiilor exterioare in care s-au executat lucrarile conditiilor atmosferice, etc.
(intreruperi, cauza acestora);
-participarea la stabilirea cauzelor §i masurilor ce trebuie luate pentru remedieri, in cazurile de intreruperi sau gre§eli de
executie;
Controlul calitatii lucrarilor Tn vederea recepfiei
Avand in vedere caracterul complex al tehnologiei si cantitatea mare de materiale care se manipuleaza, constructorul are
obligatia sa-§i organizeze un sistem de urmarire si de evidenta clara a tuturor lucrarilor. Controlul calitatii executiei
lucrarilor se va efectua conform "Normativului C56-85”, a prevederilor din programul de control anexat in proiectul tehnic
§i a prezentului Caiet de sarcini.
Controlul tehnic de calitate va fi asigurat de persoane competente, stabilite prin decizie scrisa, care vor urmari executia in
diversele etape §i in mod deosebit inainte §i in timpul betonarii, precum §i la montarea confectiilor metalice.
6.6. Repararea fisurilor din beton prin injectarea de ra§ini

Tratarea crapaturilor in beton
Inainte de alegerea solutiei de reparare, este necesara cunoa§terea detaliata a problemelor constructiei (investigatii in teren
§i intalniri cu personalul de exploatare). Aceasta se bazeaza pe o inspectie vizuala amanuntita, rezultatul fiind a§a numita
"harta a fisurilor §i rosturilor”. Diagnosticarea este piatra de temelie a alegerii solutiei §i materialelor.
Pe scurt, etapele de reparare/tratare a crapaturilor sunt urmatoarele:
- Se curata crapatura de partile de beton care se desprind, se spala cu jet de apa crapatura §i peretele. Daca sunt
gauri prin care apa se scurge, acestea se astupa folosind mastic/mortar rapid de reparatii (cu timp de intarire 1 minut).
- Se dau apoi gauri de o parte §i de alta a crapaturii - la distante de 25-30 cm - oblic fata de perete, in a§a fel incat
burghiul sa atinga/intersecteze crapatura. Se monteaza packere in gauri (tevi cu supapa - la care se racordeaza pompa de
injectie), se injecteaza rasina poliuretanica la presiuni de 40-100 bari in fisura.
- Se trateaza dupa injectie crapatura cu mortare de reparatii, se efectueaza un test de etan§eitate, in urma testului,
daca se mai observa scurgeri, se repeta operatiile de mai sus - local.
- In final suprafata se trateaza dupa cum a fost indicat de catre Beneficiar (gleduire, vopsire).
Fisurile din elementele de beton (grinzi, placi, contraforti, ziduri, etc.) creeaza probleme in monolitismul §i rezistenta
acestora.
Procedura completa de efectuare a injectarilor de ra§ina este urmatoarea:
Se indeparteaza tencuiala de pe ambele parti ale fisurii §i se curata bine suprafata betonului.
Se astupa fisura cu pasta epoxidica (cu §paclul) §i in acela§i timp se monteaza - se fixeaza duzele de-a lungul fisurii, la
distante de circa 20cm, cu acela§i material.
Dupa intarirea pastei, se executa procedura de injectare a ra§inilor epoxidice, in functie de largimea fisurii:
a. Se monteaza tubul de evacuare a ra§inii la prima duza. Daca fisura este orizontala incepem injectarea de la un
capat al acesteia. Daca este verticala incepem injectarea de la duza cea mai de jos.
b. Manevrand supapa de evacuare a ra§inii la cazanul de presiune, se injecteaza ra§ina in duza pana cand incepe sa
iasa prin duza urmatoare sau pana cand devine imposibila injectarea.
c. Se astupa prima duza cu un dop special §i se injecteaza ra§ina in duza imediat urmatoare, pana iese prin
urmatoarea, §.a.m.d.
d. Procedura continua ca mai sus la toate duzele. A doua zi, proeminentele duzelor pot fi indepartate (sparte) §i in
continuare poate fi refacuta tencuiala preexistenta.
Pe timpul aplicarii, o persoana trebuie sa tina fix tubul de evacuare in duze, sa astupe duzele §i sa dirijeze o a doua
persoana pentru manevrarea supapei de evacuare a ra§inii.
| âg^TdnTT
Cod
document:

Amestecul materialelor epoxidice trebuie sa se faca cu mare atentie §i sa se foloseasca de fiecare data intreaga
cantitate a componentelor A §i B.
Trebuie acordata o atentie deosebita operatiunii, in functie de durata de viata a materialului in recipient §i de
temperatura mediului, pentru ca materialul sa nu se intareasca in timpul procesului de injectare. Dupa terminarea
operatiunii trebuie neaparat sa se curete cazanul de presiune §i uneltele utilizate cu solventul indicat de producator (se
clatesc cazanul de presiune §i tubul de avacuare cu SM-12 sub presiune).
Pe timpul aplicarii vor fi folosite manu§i §i ochelari de protectie.
Se vor consulta instructiunile de utilizare in siguranta §i masurile preventive inscrise pe ambalaj.
6.7. Receptia lucrarilor

Receptia lucrarilor se va efectua conform cu H.G.R. nr. 273/14.06.1994 si "Normativul C56-85”- "Normativ pentru
verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii §i instalatii aferente" §i este condusa de o comisie alcatuita din
reprezentanti ai beneficiarului, constructorului §i proiectantului. Receptia lucrarii consta in urmatoarele verificari:
- verificarea §i analiza tuturor documentelor incheiate de executant sau emise de proiectant,
beneficiar, sau alte organe de control, pe timpul executiei
- constatarea vizuala a suprafetei betonului
- ciocanirea suprafetei betonului cu ciocan de 0,5 kg. pentru detectarea eventualelor defectiuni in masa
betonului
- vor fi respinse la receptie elementele cu defectiuni datorate betonului necorespunzator, cat §i gre§elilor
produse in conducerea betonarii, care afecteaza rezistenta elementului.
Verificarile efectuate §i constatarile rezultate la receptia lucrarilor, se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre
beneficiar, proiectant §i executant, precizandu-se in concluzie, daca lucrarea se atesta sau se respinge.
In cazurile in care se constata deficiente in executie, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executia acestora, se
va proceda la o noua receptie.
6.8. Norme de protectia muncii si P.S.I.

La executia tuturor lucrarilor de constructii, constructorul (executantul) va respecta :
- Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
- Legea 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor.
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P-118-99., aprobat cu ord. MLPAT nr.
27/N/7.04.99
- Ordinul 1437/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea
la incendiu si protectia civila.
- Normativ de prevenire si stingerea a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatii -
indicativ C300 -1994, aprobat cu ordinul MLPAT nr. 20/N/1994.
In plus, constructorul este obligat sa ia toate masurile necesare astfel incat la punctele de lucru sa se previna si sa se
evite aparitia oricarui fel de accident tehnic sau uman si sa asigure ca desfasurarea lucrarilor sa se faca fara periclitarea
sigurantei constructiei si personalului.
7. INREGISTRARI

Cod
document:

7.7 Proces verbal pe faze determinante
7.8 Proces verbal aspectul betonului dupa decofrare
| "TagTTdnTT
Cod
document:
SC, P R E N I S O O N S T R U C T I 1 PTE-16
S.C. PRENIS S.R.L.
EXECUTAREA LUCRARILOR DE MONTAJ CONFECTII METALICE: SUDURI, MONTAJ SI 1 / 17
PROTECTIE ANTICOROZIVA CONFECTII METALICE
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
1. Scop
Prezenta instructiune are scopul de a da indicatiile minime necesare pentru executarea lucrarilor de montaj confectii
metalice
| "TagTTdnTT
Prezenta instructiune se aplica la imbinarea sudata a constructiilor metalice, ansamble si subansamble, armaturi pentru
structuri b.a.,reparatii, remedieri pentru executia si controlul calitatii.
3.1. Definitii conform MMC - SCP ed.1, rev. 0.
3.2. Prescurtari PV
- Proces verbal
CC - Certificat de calitate FB -
Fisa de betonare
PCCVI - Plan de control calitate verificari si incercari RAC/P -
Raport de actiune corectiva/preventiva
3.1. HGR766/1997 - pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii.
3.2. Legea nr.10/1995 - privind calitatea in constructii
3.3. C56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii.
3.4. Caietul de sarcini specific .
5. RESPONSABILITATI
5.1. Seful punctului de lucru

- asigura mijloacele necesare pentru executarea lucrarilor;
- asigura utilizarea de sudori calificati si dupa caz autorizati;
- asigura conditiile tehnice si documentatiile aferente lucrarii;
5.2. CQ
- verifica calitatea electrozilor, aperajul utilizat,
- verifica prin sondaj - vizual calitatea cordoanelor de sudura;
- acolo unde se prevede control nedistructiv , organizeaza controlul contactand un labortor autirzat;
- intocmeste fisa
6. MOD DE LUCRU
Trasarea
Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia proprie fiecarui atelier specializat.
Trasarea se va executa cu precizie de ±1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai mare. Nu se admite acumularea
mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare.
Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate oficial sau cu instalatii
speciale. Pe sabloane se scriu : simbolul lucrarii, numarul desenului, pozitia pieselor, diametrul gaurilor, numarul pieselor
aceleasi, etc.
Dupa trasare, inainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa trasata sarja din care face parte tabla.
De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau
| "TagTTdnTT
planului de operatii. Verificarea executarii corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ, trasatorul
nefiind scutit de raspundere.
Prelucrarea laminatelor
Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser folosindu-se cu precadere taierea
mecanizata. Nu se admite taierile si prelucrarile cu arcul electric.
Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute in proiect se vor executa obligatoriu numai prin gaurire cu burghiul
sau prin taiere cu suflai axial cu compas.
La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale muchiilor, este obligatoriu sa se curete crusta
de zgura care se formeaza la partea inferioara a taieturii.
Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie imbinate prin sudura este obligatorie si se va executa conform
procesului tehnologic de executie.
Nu se admite prelucrarea muchiilor manual cu flacara de oxigaz.
Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime de 2 - 3 mm. Se excepteaza
marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile taieturilor executate cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita
prelucrarea prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate 1.2.1 conform SR EN
ISO 9013 - 1998.
| "TagTTdnTT
Cod
document:
SC. PRENIS
S.C. PRENIS S.R.L. PTE-16
CONSTRUCT!
I
EXECUTAREA LUCRARILOR DE MONTAJ CONFECTII METALICE: 41 /
SUDURI, 17
MONTAJ SI PROTECTIE ANTICOROZIVA CONFECTII METALICE
Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare, prin care se noteaza:
• numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul elementului la care se foloseste;
• marca si clasa de calitate a tablei;
• numarul lotului din care provine.
Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca proiectantului propuneri de
modificari, daca prin acestea se usureaza executia, fara a modifica calitatea cusaturii. Geometria rosturilor (unghiul,
marimea muchiilor netesite, deschiderea rosturilor, etc.) ca si forma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de
uzina functie de tipul imbinarii prevazute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, tinand seama
de prevederile din SR EN ISO 9692-1/2004 pentru sudarea cu arc electric invelit. Aceste forme trebuie prevazute in
tehnologia de sudare intocmita de uzina.
Toate piesele care in urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii mai mari decat cele indicate in prezentul
Caiet de sarcini vor fi supuse indreptarii. Indreptarea se va putea face la laminorul de planat sau prin incalzire locala.
Temperatura tablei in zonele incalzite local va fi de cca. 600o C. Ea va fi obligatoriu controlata.
Gaurirea se face dupa operatiile de indreptare si sudare. Ea se poate face si inaintea acestor operatii daca se asigura
conditiile de calitate si coincidenta gaurilor din piesele care se suprapun.
Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate incat dupa sudarea definitiva sa nu se depaseasca abaterile admise.
Controlul calitatii dupa debitare, indreptare si prelucrarea muchiilor

Organul de control a calitatii are obligatia sa verifice urmatoarele:
• existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;
• dimensiunile pieselor debitate in limitele tolerantelor;
• curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a taieturii;
• planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupaindreptare, in limitele
tolerantelor;
• executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.
Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care:
• nu au marcajul corect si vizibil;
• prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate.
Asamblarea
Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se interzice asamblarea pieselor ude,
acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentand exfolieri.
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI I
EXECUTAREA LUCRARILOR DE MONTAJ CONFECTII METALICE: SUDURI, 42 / 17

Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele fete pentru indepartarea completa a
tunderului si ruginii.
Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara, vor fi remediate inainte
de asamblare.
Asamblarea pieselor in vederea sudarii (asamblare provizorie)

Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare. Constructia acestor dispozitive trebuie
sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu impiedice
deformarea libera a pieselor precum si executarea lucrarilor de sudare in bune conditii.
Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni corecte. Eventualele
abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se incadreze in cele prevazute in acest Caiet de sarcini.
Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele prevazute in acest Caiet de
sarcini, trebuie sa fie inlaturate prin prelucrare, realizandu-se racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.
La asamblare tolerantele sunt cele din STAS 767/0 - 88.
Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie

Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.
Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de organul AQ din schimbul respectiv. Se
va proceda la examinarea amanuntita a fiecarei prinderi, folosind in acest scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire
de 2,5 ori.
Daca se constata fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari cap la cap, se vor indeparta complet cordoanele de
prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o polizare pana la indepartarea completa a urmelor lasate de arcul
electric (de la craituire) pe materialul de baza.
| Pag. 5 / 17
In cazul unor fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari de colt acestea se vor elimina prin polizare sau craituire
mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curatirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare.
Sudarea subansamblelor metalice

Executarea unor imbinari sudate de buna calitate este conditionata de:
• folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni;
• curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor in zona imbinarii;
• uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
SUDURI, 17
• folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sarma, flux) corespunzatoare materialului de baza ce se sudeaza;
• sudarea in plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea in jgheab a imbinarilor de colt;
• sudarea in stare nerigidizata a imbinarilor pentru evitarea concentrarii tensiunilor, prin folosirea unei ordini de
asamblare si sudare corecte
Sudarea subansamblelor metalice se va executa in hale inchise la o temperatura de minim + 5 0C. Locurile de munca vor
trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta asupra calitatii sudurilor.
Daca din anumite motive este necesar sa se execute in aer liber unele imbinari manuale, de lungime mica, aceasta se va
efectua sub directa indrumare a inginerului sudor al sectiei. Vor trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de
sudare si al sudorului, de vant, ploaie, zapada, care ar impiedica buna executie a lucrarilor.
In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub + 5 0C dar nu mai mica de - 50C si numai
pentru piese cu grosimi sub 24 mm, executate din laminate de otel cu cel mult 0,18%C. Inainte de sudarea se vor preincalzi
muchiile pieselor ce se sudeaza la temperatura de 100 - 150oC.
Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut in carbon mai mic de 0,18%, muchiile vor fi preincalzite la o
temperatura de 150-2000C. Racirea zonelor sudate se va efectua astfel ca temperatura de 100 0C a pieselor sa se stinga nu
mai devreme de 30 min. de la temperatura sudarii.
La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250 - 300 0C timp de minim 1 ora.
Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a imbinarilor sudate. Indeosebi se
urmareste:
• realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare;
• patrunderea corespunzatoare in materialul de baza;
• patrunderea la radacina;
• lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).
Regimurile stabilite se mentin atata timp cat nu se schimba unul din factorii: marca materialului de baza, marcile
materialelor de adaos, procedeele de sudare.
Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de sudura pentru fiecare tip de
cordon.
Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor terminale.
• Pentru imbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute terminale in forma de T.
• Pentru imbinarile cap la cap se vor aseza,
ambele capete ale cordonului
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI I
EXECUTAREA LUCRARILOR DE MONTAJ CONFECTII METALICE: SUDURI, 44 / 17

terminale.
Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se imbina.
In cazurile in care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se asigure completarea craterelor de la capetele
cordoanelor de sudura.
Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie indepartate iar capetele codoanelor se vor prelucra.
Indepartarea placutelor terminale se va face numai prin taierea cu flacara. Nu se admite indepartarea lor prin lovire.
Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru incercari mecanice se stabilesc de comun acord intre
proiectant si furnizor.
Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica loculunde au fost
extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic.
Nu se va permite inceperea sudarii daca:
• fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei sale din planul de operatii.
• ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile procesului
• sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate in prezentul Caiet.
• muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si curatirea zgurii hafturilor.
• placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici decat cele indicate in procesul tehnologic.
• rosturile au local abateri mai mari decat cele admise.
• imbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate inainte de asamblare nu au fost controlate
sau nu corespund clasei de calitate prescrisa.
Sudarea propriu-zisa
Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura. Se vor lua masuri sa nu se
produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal topit.
Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va indeparta numai dupa racirea normala a acestora. La sudarea
automata si semiautomata,indepartarea fluxului trebuie sa se faca la o distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic.
La sudurile cap la cap, inainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata prin craituirea mecanica sau
prin procedeul arc-aer pana se obtine o suprafata metalica curata. In cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa
se polizeze suprafetele rostului pana la indepartarea completa a materialului ars.
Sudurile de prindere (haftuire) se acopera intodeauna complet cu cordonul propriu-zis pentru a evita suprapunerea mai
multor cratere de incheiere. In acest scop primul strat va incepe intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi
complet eventualele cratere, realizandu-se cordoane fara ingrosari bruste in dreptul haftuirilor.
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
SUDURI, 17
Sudarea va incepe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.

Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona imbinarii sa se raceasca. Totusi temperatura stratului depus
anterior nu va depasi 200oC. (La imbinarile scurte, se va lasa pentru racire un timp de 5-6 minute intre doua straturi
succesive de sudura).
Sudarea manuala
Electrozii pentru sudura manuala se vor alege in functie de marca otelului.
Se vor avea in vedere urmatoarele:
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUCT!
I
EXECUTAREA LUCRARILOR DE MONTAJ CONFECTII METALICE: 46 / 17
SUDURI,
• In timpul sudarii, arcul electric se mentine cat mai scurt, efectuand mici pendulari perpendiculare la directia de
sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care la fiecare strat depus sa se acopere intregul rost de
sudare. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea intregului rost;
• La imbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul subansamblului catre
capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi sudori incepand
de la mijloc spre capete;
• La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere alegerea diametrelor de electrozi astfel ca sa se asigure o
patrundere buna la radacina imbinarii;
• Sudarea manuala a imbinarilor cap la cap se va executa de preferinta in plan orizontal;
• Numarul de straturi la imbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi in functie de marca
otelului.
• Fiecare strat de sudura la imbinarile cap la cap se va depune in mod obligatoriu de la un capat
spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.
Fiecare strat se va depune in sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului precedent.
Sudarea automata
Materialele de adaos (sarma, flux) sa indeplineasca conditiile prevazute de prescriptiile in vigoare. Ingrosarile rezultate
la inceperea si incheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (in cazul cand nu a fost posibila asezarea pe placute la
capetele sudurilor).
Sudarea automata a imbinarilor de colt se va executa orizontal in jgheab, asigurandu-se patrunderea necesara.
La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi necesara intreruperea
procesului de sudare.
Daca in mod accidental se intrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va relua in mod obligatoriu in acelasi sens si
cat mai repede.
La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul de baza in locuri vizibile
la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume la mijlocul lungimii la cordoane de 1 m si de la inceput si sfarsit la
cordoane mai lungi de 1 m.
Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafata cusaturilor trebuie sa fie cat mai neteda si
uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de la marginile cordoanelor de sudura iar craterele se vor completa cu
sudura. Nu se admite matarea sudurilor.
Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute in procesul tehnologic in conformitate cu proiectul
de executie.
| Pag. 46 / 17
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
SUDURI,
Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor sudate

Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C.
Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de dilatare termica liniara fiind
a = 12 x 106.
Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specificate in STAS 767/0-88
pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitari si precizari:
• abateri limita la lungimea pieselor secundare:
+2 ... -4mm
• abateri limita la lungimea grinzilor principale:
o pana la deschideri de 9 m inclusiv: +0 ... -4 mm
o la deschideri mai mari de 9 m: +0 ... -6 mm
• abateri limita la stalpi frezati
(cu lungimea intre 4, 5 si 9 m): ±2 mm
• abateri limita la stalpi cu capetele nefrezate,
insa prelucrate pentru sudare: +2 ... 4 mm
Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai mici, se va proceda
conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2 din STAS 767/0-88.
Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate severificadimensional,
vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante,exceptional si prin
sfredelire.
Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din Normativul C 150 - 99 pentru
cusaturi cap la cap si de colt.
Alte lucrari dupa asamblare
Controlul de calitate al subansamblurilor si al imbinarilor lor sudate se face de catre organele competente ale
furnizorului.
Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale. La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile
din STAS 767/0 -88.
Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor in locurile de imbinare cu alte elemente.
Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de calitate care sa ateste ca
subansamblu este calitativ si dimensional corespunzator proiectului si Caietului de sarcini.
Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie insotit de certificatul de calitate respective.
| Pag. 47 / 17
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUCT!
I
SUDURI,
| Pag. 10 / 17
Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va face atat la uzina cat si in drum spre
santier, in asa fel incat acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe piesele metalice iar partile neprotejate prin
vopsire sa fie aparate de rugina.
Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie sa depaseasca 3 ore de la
terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se protejeaza.
In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund.
Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile imbinarilor cu buloane, suprafetele din
vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura.
Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea.
Conditii tehnice pentru executia pe santier
Asamblarea si montajul constructiilor metalice confectionate in uzina
Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice confectionate in uzina decat numai daca sunt
insotite de un certificat de calitate.
Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor metalice confectionate in uzina si
respectarea proiectului, prezentului Caiet de sarcini si reglementarile tehnice in vigoare. Inaintea asamblarii
subansamblurile vor fi verificate.
In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja platforme pentru lucrarile de pregatire in
vederea montarii.
Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi stabilit de organele tehnice ale furnizorului, in
conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini.
Imbinari sudate
Sudarea elementelor de otel, inclusiv sudarea fixa care incorporeaza activitatea finala, trebuie sa respecte dispozitiile din
C150-1999 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.
Contractorul va pregati tehnologia de sudare, avand in vedere calitatea materialelor imbinate, tipul de sudura indicat in
proiect, continuitatea si lungimea cusaturii, compozitia si calitatile sale mecanice.
Nivelul de acceptare pentru imbinarile sudate este "B" si este in conformitate cu tabelul 2 din C150-99. Nivelul de
acceptare a defectelor de sudura va fi "C".
Sudurile in santier trebuie efectuate numai cu sudori autorizati, cu scule, dispositive si echipamente corespunzatoare,
luandu-se toate masurile necesare pentru asigurarea sudurilor de calitate.
| Pag. 48 / 17
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
SUDURI,
Nivelul de acceptare a defectelor sudurilor "C", in conformitate cu norma C150-99, cu exceptia acceptarii sudurilor
marcate cu "B".
Se interzice sudarea otelurilor la temperature sub +50C.
Sudorii care executa imbinarea tronsoanelor pe santier, sudurile de montaj, vor trebui scolarizati si instruiti si apoi supusi
unor probe practice executate in pozitia in care vor suda pe santier dupa care vor fi autorizati sa execute numai acele
cordoane de sudura pentru care au dovedit insusirea cunostintelor teoretice si practice.
Autorizarea se va face pe baza Instructilunilor ISCIR in vigoare de catre serviciul tehnic al furnizorului si se va
consemna in scris.
Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar inregistrat la AQ, cu care va marca fiecare cordon de sudura
executat de el.
Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautorizati sau care sa nu foloseasca poansonul de
marcaj.
Bolted Connections
Imbinarile cu suruburi folosite pentru montarea de structuri metalice vor fi indicate pe desenele de detalii executie.
Suprafata pieselor in contact nu trebuie sa aiba o pregatire speciala, avand aceeasi protectie la coroziune ca si elementul
care se imbina.
Contractorul va furniza toate gaurile necesare pentru montarea de echipamente, mentionate in desene. Acesta va furniza
toate suruburile de montaj si saibele, inclusiv toate cele necesare pentru imbinarea structurilor metalice intre ele. Pentru
imbinarile mobile, Contractorul va furniza doua piulite pe fiecare surub.
Toate imbinarile executate in uzina vor fi sudate si toate imbinarile executate in santier vor fi cu suruburi, cu exceptia
cazului specificat pe desene.
Pentru imbinari cu suruburi, suruburile de inalta rezistenta vor fi utilizate numai daca suruburile normale nu sunt notate
pe desene. Toate imbinarile cu suruburi vor avea un minim de doua suruburi de D16 mm, cu exceptia celor altfel notate.
Gaurile vor fi cu 2 mm mai mare decat diametrul suruburilor.
Executarea imbinarilor folosind suruburile de inalta rezistenta vor fi executate numai de lucratori certificati. Piesele de
asamblare pentru aceste imbinari trebuie sa fie in conformitate cu SR EN 15048-1: 2007. Alternativ, acestea ar putea fi
furnizate in conformitate cu SR EN 14393-3: 2005 (suruburile de si piulite) si SR RN 14399-6:2005 / AC: 2006 (saibe).
Imbinari cu suruburi de inalta rezistenta (IP)
Imbinarile cu suruburi IP se executa conform prevederilor din "Instructiunile tehnice C133-82". In general, suruburile IP
lucreaza la intindere in tija sau la presiune pe gaura. Gaurile sunt cu 2 mm mai mari fata de diametrul surubului.
| Pag. 49 / 17
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
SUDURI,
Pretensionarea suruburilor se va face prin strangerea piulitelor la un moment egal cu 50% din momentul de strangere,
pentru faza finala, moment de strangere indicat in C133-82.
Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia dinamometrica, si prin sondaj cu
metada « unghiului de strangere », conform prevederilor din "Instructiuni tehnice " C 13382.
Suprafetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii cu suruburi IP se protezeaja impotriva
coroziunii la fel ca intraga constructie metalica (nu sunt necesare masuri speciale de finisare).
Executia imbinarilor cu suruburi IP se face numai cu lucratori atestati. Atestarea se refera atat la conducatorul lucrarii cat
si la maistri, sef de echipa si muncitori calificati care executa astfel de imbinari. Strangerea suruburilor IP se va face in
doua faze in conformitate cu prevederile din C133-82 "Instructiuni tehnice privind imbinarea elementelor de constructii
metalice cu §uruburi de inalta rezistenta pretensionate".
Momentul final de 50% din momentul final de

Nr. Diametrul
Grupa strangere (daNm) strangere (daNm)
crt. nominal
1 M12 10.9 25-50 12.5-25
2 M16 10.9 50-80 25-40

3 M20 10.9 80-110 40-55
4 M24 10.9 140-190 70-95
5 M27 10.9 185 92.5
6 M12 8.8 10-25 5-12.5

7 M16 8.8 25-40 12.5-20
8 M20 8.8 50-75 25-37.5

9 M24 8.8 85-125 42.5 -62.5
M27 - -
10 8.8
Conform "Instrucîunile tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu §uruburi de inalta rezistenta
pretensionate" - C133/82, verificarea momentului de strangere se face pe cel putin un §urub din fiecare zona
caracteristica a imbinarii.
Dupa efectuarea strangerii §urburilor de inalta rezistenta pretensionate nu se va face chituirea imbinarii, deoarece
suprafetele care vin in contact sunt protejate impotriva coroziunii prin grunduire §i vopsire la fel ca intreaga confectie
metalica.
| Pag. 50 / 17
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUCT!
I
SUDURI,
STAS-urile in vigoare sunt:

• Suruburi de inalta rezistenta:
o Suruburi SR EN 14399-3/2005 - gr. 10.9 sau gr. 8.8
o Piulite SR EN 14399-3/2005 - gr. 10.9 sau 8.8
o Saibe STAS 8796/3-89
• Suruburi precise:
o Suruburi precise SR EN ISO 4014-2003
o Piulite precise SR EN ISO 4032-2002
o Saibe STAS 2241/1-82
Controlul executiei
Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neintrerupt al operatiunilor de asamblare si montaj si
receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element, atat la sol cat si la montaj.
Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori dimensionale. Se vor verifica
dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de la imbinarea fiecarui element, respectarea tolerantelor la
asamblare si a celor de montaj .
Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de executie, de un delegat permanent
al clientului.
Caietul de evidenta a montajului constructiilor metalice
Furnizorul lucrarilor este obligat sa intocmeasca si sa tina la zi, “Caietul de evidenta a constructiilor metalice”. Este
preferabil ca acest caiet sa fie intocmit de o singura persoana. Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea
de receptie partiala sau totala a lucrarii.
Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest caiet nu este completat cu toate datele
necesare, pentru toate acele parti de lucrare care se receptioneaza.
Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care il va pastra anexat la “Cartea Constructiei”. Receptia
lucrarilor de constructii
| Pag. 14 / 17
La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica:
• corectitudinea executarii imbinarilor sudate
• corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier.
Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la constructiile metalice.
| Pag. 51 / 17
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
SUDURI,
Receptia se va face in conformitate cu C56-85. In timpul fazei de executie, se vor pastra toate informatiile necesare
pentru intocmirea cartii tehnice a structurii, si anume: proiectul care a stat la baza
dispozitiile de santier emise de proiectant in timpul executiei lucrarilor procese-
verbale de control de calitate
procese-verbale de lucrari ascunse intocmite in timpul executiei
certificatele de calitate ale materialelor buletine de incercari
Orice actiune corectiva va fi executata numai cu aprobarea sau sustinerea de catre proiectant. In timpul receptiei
lucrarilor de contructie vor fi verificate: executarea corecta a sudurilor, exactitatea sectiunilor asamblate in santier,
documentele de calitate si specificatiile pentru toate materialelel si elementele structurale.
De asemenea, se verifica executarea corecta a protectiei impotriva coroziunii pentru structurile metalice. Dispozitii
finale
In timpul executiei lucrarii, se vor retine toate documentele necesare intocmirii cartii constructiei, respectiv:
• proiectul care a stat la baza executiei
• dispozitiile de santier emise pe parcursul executarii lucrarii
• procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pe parcursul executiei
• certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de incercari, etc.
Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului.
In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiilor sa nu fie incarcate peste limitele admise in
proiect.
Depunerile de industrial vor fi inlaturate la intervale regulate astfel incat acestea sa nu depaseasca limitele admise.
Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program intocmit in acest sens de beneficiar.
Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu caracter exceptional (cutremure,
incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare, etc.) se va face in mod obligatoriu verificarea starii tehnice a
constructiei.
Protectia impotriva coroziunii
La executia §i montajul confectiei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 111-2004, "Ghid de proiectare, executie
§i exploatare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel".
Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de minim 15 ani ceea ce corespunde unei durabilitati ridicate „R”
conform pargraf 5.1.2. din GP 035-98. Nivelurile de performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in
| Pag. 52 / 17
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUCT!
I
SUDURI,
conformitate cu capitolul 4 Tabelul 4.2 din GP 035-98;

Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea elementelor de constructii. Se poate accepta
ca ultimul strat sa se aplice dupa montare. Se pot aplica inainte de montaj numai straturile de grund §i cel putin un strat
de vopsea din componen|a sistemului de acoperire pe intreaga suprafata, iar pe zonele care se suprapun se va aplica
numarul total de straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire.
Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS 10166/1-77. Pregatirea suprafetei
realizandu-se in conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002, SR EN ISO 8504:2002, SR EN ISO 8504-2:2002 §i SR EN
ISO 8504-3:2002.
Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarele conditii de mediu ambiant:
• lipsa de praf;
• concentratie cat mai redusa a gazelor agresive;
• temperatura aerului si a piesei de protejat intre 5 §i 400C daca nu se specifica alte valori de catre producatorul
de materiale de protectie;
• umiditatea relativa a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, daca nu se specifica altfel de catre
producatorul de materiale.
Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dupa cel mult 3 ore de la pregatirea suprafetelor
elementelor din otel.
Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai pe suprafete curate, lipsite de apa, praf
sau de impuritati.
Fiecare strat al acoperirii trebuie sa fie continuu, lipsit de incretituri, basici sau exfolieri, fisuri, neregularitati.
Cu exceptia cazului in cazul in care este necesara o pregatire speciala, toate structurile metalice vor fi grunduite. Piesele
care urmeaza sa fie incastrate in beton nu trebuie sa fie vopsite, unse sau galvanizate, exceptie pentru piesele grunduite
cand se foloseste beton impotriva focului.
Pentru imbinarile din fabrica folosind SIRP, gaurile vor fi vopsite, fara praf si alte deteriorari.
La receptia lucrarilor de constructii vor fi verificate: executarea corecta a imbinarilor sudate si montarea corecta a
sectiunilor de metal din santier. Va fi verificata executarea corecta a protectiei la coroziune a structurilor metalice.
Clasa de coroziune a elementelor structurale este prevazuta in tabelul de mai jos:
Elemente Structurale
Clasa de coroziune conform SR ISO 9223, SR EN ISO
12944-2
| Pag. 53 / 17
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
SUDURI,
Stalpi, grinzi si contravantuiri orizontale si vertical

localizate in interiorul structurii (suprastructura) C1
6.3. NTSM si PSI la realizarea lucrarilor.

Se vor respecta normele de protectia muncii specifice lucrarilor de sudura, combinate cu normele departamentale in
constructii.
Instructajul este necesar si obligatoriu pentru intreg personalul muncitor din santier.
Se va purta echipament de protectie corespunzator.
Se vor afisa placute avertizoare si instructiuni din care sa reiasa ce norme trebuie respectate in fiecare sector de lucru.
Aparatele de sudura se vor controla inainte de inceperea lucrului.
Sudorii trebuie sa fie autorizati ISCIR pentru lucrarile de sudura in construirea, montarea, repararea instalatiilor
mecanice sub presiune.
Nu se vor deplasa sarcini suspendate pe deasupra muncitorilor.
7. INREGISTRARI
7.1. Fisa tehnologica de sudura F6/04 0/1
7.2 Proces verbal de receptie a loturilor de armaturi sudate F7/04 0/1
Cod
SO* PRENIS document:
OONSTRUCTI1
MONTAR E ELEMENTE PREFABRICATE 1/5
| Pag. 54 / 17
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUCT!
I
SUDURI,
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
| Pag. 55 / 17
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUGTI
I
SUDURI,
Cod
document:
1. SCOP
Prezenta procedura trateaza modul de depozitare, manipulare si montaj a elementelor prefabricate din beton armat si
beton precomprimat.
Procedura se aplica de catre S.C. PRENIS SRL in baza documentatiei tehnice de executie la toate lucrarile
de montaj prefabricate.
ECP - elemente precomprimate pentru acoperis FGP - fasii precomprimate pentru goluri
NE 012/2-2010 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat
SR EN 12839/2002 - Produse prefabricate din beton. Elemente de inchidere C56/2002 - Verificarea calitatii lucrarilor
de constructii si instalatiilor aferente Documentatia de executie Detalii de montaj prefabricat
5. RESPONSABILITATI Reprezentant contract

-Are in subordine directa toate §antierele obiectivelor aflate in curs de executie la nivelul societatii. -Cordoneaza
inceperea lucrarilor- daca sunt indeplinite toate conditiile tehnice, organizatorice, materiale §i de calitate sunt
indeplinite.
-Coordoneaza asigurarea necesarului de personal pe meserii, functii, specialitati §i nivele de calificare pentru
subunitatile aflate in subordine.
-Asigura resursele §i interfetele necesare pentru activitatile de control, verificari §i incercari ale calitatii executiei
lucrarilor in conformitate cu prevederile PC aferente §i legislatia in vigoare.
-Raspunde §i coordoneaza activitatile de executie, receptie, garantii, conform graficelor aprobate la contractele
perfectate cu clientii.
-Raspunde, urmare§te §i organizeaza activitatile de protectia muncii, PSI §i protectia mediului pe lucrari. -Raspunde
§i urmare§te rezolvarea neconformitatilor depistate §i realizarea actiunilor corective §i preventive emise, pentru
activitatile subordonate.
-Verifica existenta pe fiecare obiectiv in executie a unui resoponsabil tehnic cu executia atestat MLPTL, numit de
catre Directorul general al societatii, conf.HG 925/1995;
-Verifica desfa§urarea activitatilor de prelevare probe in vederea realizarii incercarilor necesare pe lucrari.
-Asigura interfata cu laboratoare autorizate pentru efectuarea lucrarilor in vederea confirmarii calitatii lucrarilor
executate.
-Aproba componenta comisiilor de receptie a produselor / materialelor la nivelul §antierelor.
-Asigura §i urmare§te realizarea programelor de instruire - perfectionare a personalului din subordine.
| Pag. 56 / 17
Cod
document:
5.2. RTE atestat MLPTL

-Avizeaza nominalizarea pe lucrare a §efului de punct de lucru;
-Verifica continutul, completitudinea datelor din documentatia tehnica de executie, avizele, aprobarile proiectantului §i ale
speciali§tilor verificatori, conform reglementarilor in vigoare;
-Verifica §i avizeaza proiectele tehnologice, proiectele de organizare §i graficele de executie a lucrarilor; -Urmare§te
permanent stadiul tehnic §i calitativ de realizare a lucrarilor, cu inscrierea in Registrul de evidenta a lucrarilor. Jine sub
control §i gestioneaza acest document;
-Asigura instructajul pe linie profesionala a personalului din subordine;
-Alte activitati conform RTE conexe;
5.3. Responsabilul AC/AQ

-Analizeaza §i avizeaza PTE §i PC pe lucrare;
-Efectueaza AUDIT-uri interne §i inspectiile asupra modului de aplicare a prevederilor SMC al S.C. PRENIS SRL aplicat
pe lucrare;
-Urmare§te rezolvarea actiunilor corective emise ca urmare a AUDIT-urilor interne sau externe ale beneficiarilor si ale
organelor de control legale.
-Controleaza prin sondaj activitatea de predare-primire a frontului de lucru;
-Efectueaza controalele planificate pe lucrare si controalele obligatorii conform punctelor stabilite in planul calitatii
aprobat pe lucrare;
5.4. Responsabilul CTC/CQ

-Efectueaza controalele prevazute in desfa§urarea lucrarilor in conformitate cu prevederile din PC pe lucrare;
-Verifica efectuarea inregistrarilor calitatii prevazute in PC pe lucrare pentru fazele de lucru efectuate; -Proceseaza
neconformitatile depistate si gestioneaza RNC - urile emise, cat si pe cele solutionate, inchise
-Raspunde de verificarea existentei documentelor care atesta calitatea materialelor puse in opera; -Verifica existenta PV de
instruire a personalului cu prezenta procedura si conditiile impuse de proiectul de executie;
- Urmareste si verifica respectarea de catre personalul executant a tuturor conditiilor tehnice si de calitate;
-Verifica existenta si intocmirea inregistrarilor de calitate pe tot parcursul executiei lucrarii;
-Verifica aplicarea prelevarilor de probe ( cand este cazul ) pentru verificari si incercari si analizeaza rezultatele obtinute pe
probe, anuntand conducerea despre situatiile negative aparute la unele rezultate.
5.5. Sef lucrare

-Asigura preluarea frontului de lucru;
-Nominalizeaza §eful punctului de lucru cu avizul RTE atestat MLPTL;
-Asigura la punctul de lucru toate documentele necesare inceperii §i derularii lucrarilor (documentatia tehnica de executie,
PTE, PC pe lucrare );
-Raspunde de respectarea datelor planificate a executiei lucrarilor conform termenelor angajate in contractele perfectate;
-Asigura conditiile necesare implementarii SMC al S.C. PRENIS SRL in cadrul activitatii §antierului. -Raspunde de
coordonarea lucrarilor pregatitoare; de executie si a celor care atesta calitatea executiei; -Raspunde de coordonarea
instruirii personalului cu cerintele proiectului de executie si cele ale prezentei proceduri;
Cod
document:
-Indruma activitatile de receptie si verificare a materialelor care urmeaza a fi puse in opera si propune proiectantului
modificari ale proiectului ( impuse de conditiile reale de care dispune societatea ) si intocmeste inregistrarea de calitate
Tag^Tdn?
care atesta aceptul de catre proiectant a solutiei propuse;
-Comunica cu factorii responsabili ( diriginte, proiectant) in vederea intocmirii inregistrarilor de calitate ( intocmite pe
parcurs ) care atesta calitatea lucrarilor executate;
-Creaza toate conditiile de prelevare de probe pentru verificari si incercari si sprijina responsabilul CTC/CQ in activitatea
de control a lucrarilor;

-Asigura respectarea documentatiei tehnico- economica a PTE §i PC aprobat;
-Asigura materialele necesare executiei §i verifica calitatea acestora;
-Verifica muncitorii din subordine daca respecta fazele tehnologice de pregatire §i executie a lucrarilor; -Intocme§te
documentele de calitate §i solicita prin Seful de §antier prezenta CTC/CQ ori de cate ori este necesar;
-Raspunde de asigurarea tuturor conditiilor §i respectarea prevederilor legale privind protectia muncii §i PSI;
-Asigura toate conditiile pentru efectuarea verificarilor de catre RTE atestat §i rezolva observable emise de acesta;
-Raspunde de pregatirea lucrarilor de executie si supravegherea lor pe toata perioada de executie; -Raspunde supravegherea
aplicarii tuturor conditiilor tehnice si de calitate impuse de proiectul de executie si de prezenta porocedura;
-Urmareste ca materialele/produsele achizitionate sa fie depozitate corect, cu documente de calitate insotitoare complete si
datele de identificare conservate, a instructiunilor proprii sau ale furnizorilor; -Anunta conducerea in cazul aparitiei de
neconformitati aparute in executie sau in calitatea materialelor ce urmeaza a fi puse in opera;
-Raspunde de intocmirea la timp a inregistrarilor de calitate care atesta executia lucrarilor conform cerintelor;
-Raspunde de instruirea personalului din subordine cu prevederile prezentei proceduri si cele impuse de proiectul de
executie.
-Alte atributii - conform PTE conexe;
-Raspunde de asigurarea la punctul de lucru a conditiilor din SSM si PSI;
-Raspunde de intocmirea dosarului pe lucrare si realizarea receptiei la terminarea lucrarii.
6. MOD DE LUCRU
a. Receptia elementelor prefabricate se face la primirea in santier, verificandu-se urmatoarele :
- aspectul calitativ al prefabricatelor
- dimensiunile geometrice conform proiectului
- pozitionarea elementelor metalice inglobate si a golurilor (daca este cazul)
- verificarea inscriptionarii elementului cu denumire indicativ sidata turnarii
- verificarea existentei certificatului de calitate.
b. Depozitarea elementelor prefabricate se face pe platforme special amenajate.
c. Montarea elementelor prefabricate.
• Tehnologia montarii prefabricatelor contine urmatoarele etape :
- trasarea pentru identificarea pozitiei de montaj a elementelor prefabricate (axe, cote);
Cod
document:
- realizarea sustinerilor cu popi sau schela metalica pana dupa realizarea monolitizarilor (unde
este cazul);
- prepararea si aplicarea mortarului de poza;
- montarea prefabricatelor conform planului de montaj din proiect;
- verificarea pozitiei prefabricatelor montate;
- executarea sudurilor de montaj (unde este cazul).
7.INREGISTRARI
Condica de montaj prefabricate Certificate de
calitate prefabricate Proces verbal de receptie
montaj prefabricate Proces-verbal de lucrari
ascunse.
Cod
document:
SC, PRENIS
CONSTRUCTI1
TRASAREA DRUMURILOR 1/5
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6

crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
Revizia 2 | | Exemplar ... |Cod formular :

Cod
document:
SC. PRENIS PTE-68
CONSTRUCTI S.C. PRENIS SRL
I
1. SCOP
Prezenta procedura are drept scop stabilirea metodologiei de trasare - materializare pe teren a datelor din proiect care
indica definitiv traseul drumului, in conformitate cu documentatia de executie si prevederile legale in vigoare.
Procedura se aplica in baza documentatiei tehnice de executie la lucrarile de trasare a drumurilor
pentru executia proiectului.
Legea nr. 10/95 privind calitatea in constructii;
Legea 10-1995 Legea privind calitatea in constructii Teren de fundare. Clasificarea §i identificarea pamanturilor
STAS1243-88 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea §i remedierea degradarilor
STAS1709/2/90 din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice Teren de fundare.Determinarea caracteristicilor de
compactare. Incercarea PROCTOR
STAS1913/1383 Lucrari de drumuri. Terasamente.Conditii generale de calitate.
Instructiuni tehnice departamentale privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne.
STAS 2914-84 CD STAS 9824/3-74 Trasare pe teren a drumurilor publice proiectate.
155-2000 STAS 3371/1-90 Masuratori terestre.
Jaloane din lemn STAS 3371/2-90 Masuratori terestre. Jaloane
metalice
3. DEFINITII SI PRESCURTARI Conform MMC -
SCP rev.1.1 al S.C. PRENIS SRL
- Aliniament = portiune de linie dreapta din traseul unui drum.
- Ampriza = fisie de teren ocupata de elementele constructive ale drumului in sectiune transversala, masurata in
protectie orizontala.
- Axa drumului = locul geometric, format din linii dreprte si curbe, al punctelor egal departate de marginile partii
carosabile, fara a se considera supralargirea in curbe.
- Curba = portiune de drum avind axa definita dintr-un centru si o raza de curbura constanta sau variabila.
- Linia rosie = axa proiectata a drumului, reprezentata in profil longitudinal.
- Profil longitudinal = proiectia desfasurata pe un plan vertical a intersectiei dintre suprafata generata de
verticalele duse prin axa drumului cu suprafata partii carosabile si terenul natural.
- Profil transversal = reprezentarea sectiunii drumului si a terenului natural intr-un plan normal pe axa drumului.
b/ Prescurtari:
- X, Y, Z = coordonate.
- C.T.N. = cota teren natural.
- C.T.S. = cota teren sistematizat.
- C.S. = cota sapatura.
= tangenta - T1 .
= punct pe - C1 curba.
| Revizia 2 | | Exemplar ... |Cod formular :

Cod
document:
SO- PRENIS PTE-68
I
5. RESPONSABILITATI
5.1. Reprezentant contract

-Are in subordine directa toate §antierele obiectivelor aflate in curs de executie la nivelul societatii. -Cordoneaza
inceperea lucrarilor- daca sunt indeplinite toate conditiile tehnice, organizatorice, materiale §i de calitate sunt indeplinite.
-Coordoneaza asigurarea necesarului de personal pe meserii, functii, specialitati §i nivele de calificare pentru subunitatile
aflate in subordine.
-Asigura resursele §i interfetele necesare pentru activitatile de control, verificari §i incercari ale calitatii executiei
lucrarilor in conformitate cu prevederile PC aferente §i legislatia in vigoare.
-Raspunde §i coordoneaza activitatile de executie, receptie, garantii, conform graficelor aprobate la contractele
perfectate cu clientii.
-Raspunde, urmare§te §i organizeaza activitatile de protectia muncii, PSI §i protectia mediului pe lucrari. -Raspunde §i
urmare§te rezolvarea neconformitatilor depistate §i realizarea actiunilor corective §i preventive emise, pentru activitatile
subordonate.
-Verifica existenta pe fiecare obiectiv in executie a unui resoponsabil tehnic cu executia atestat MLPTL, numit de catre
Directorul general al societatii, conf.HG 925/1995;
-Asigura interfata cu laboratoare autorizate pentru efectuarea lucrarilor in vederea confirmarii calitatii lucrarilor
executate.

-Verifica continutul, completitudinea datelor din documentatia tehnica de executie, avizele, aprobarile proiectantului §i
ale speciali§tilor verificatori, conform reglementarilor in vigoare;

-Efectueaza AUDIT-uri interne
-Efectueaza controalele planificate pe lucrare si controalele obligatorii conform punctelor stabilite in planul calitatii
aprobat pe lucrare;

-Raspunde de verificarea existentei documentelor care atesta calitatea materialelor puse in opera;
-Verifica existenta PV de instruire a personalului cu prezenta procedura si conditiile impuse de proiectul de executie;
-Urmareste si verifica respectarea de catre personalul executant a tuturor conditiilor tehnice si de Calitate;
-Verifica aplicarea prelevarilor de probe ( cand este cazul ) pentru verificari si incercari si analizeaza rezultatele obtinute
pe probe, anuntand conducerea despre situatiile negative aparute la unele rezultate.
5.5. Sef Santier


Cod
document:
SO- PRENIS PTE-68
I

-Asigura la punctul de lucru toate documentele necesare inceperii §i derularii lucrarilor (documentatia tehnica de
executie, PTE, PC pe lucrare );
-Asigura conditiile necesare implementarii SMC
-Raspunde de coordonarea lucrarilor pregatitoare; de executie si a celor care atesta calitatea executiei; -Raspunde de
coordonarea instruirii personalului cu cerintele proiectului de executie si cele ale prezentei proceduri;
modificari ale proiectului ( impuse de conditiile reale de care dispune societatea ) si intocmeste inregistrarea de calitate
care atesta aceptul de catre proiectant a solutiei propuse;
-Creaza toate conditiile de prelevare de probe pentru verificari si incercari si sprijina responsabilul CTC/CQ in
activitatea de control a lucrarilor;

-Raspunde de asigurarea tuturor conditiilor §i respectarea prevederilor legale privind protectia muncii §i
PSI;
-Raspunde de pregatirea lucrarilor de executie si supravegherea lor pe toata perioada de executie; -Raspunde
supravegherea aplicarii tuturor conditiilor tehnice si de calitate impuse de proiectul de executie si de prezenta
porocedura;
-Urmareste ca materialele/produsele achizitionate sa fie depozitate corect, cu documente de calitate insotitoare complete
si datele de identificare, a instructiunilor proprii sau ale furnizorilor;
-Anunta conducerea in cazul aparitiei de neconformitati aparute in executie sau in calitatea materialelor ce urmeaza a fi
puse in opera;
executie.
♦ Raspunde de asigurarea la punctul de lucru a conditiilor din SSM si PSI;

Cod
document:
SC. PRENIS PTE-68
I
6. MODUL DE LUCRU Generality:

Inainte de inceperea lucrarilor de drumuri, pe baza proiectului de executie §i a planului de trasare, trebuie sa se
procedeze la operatiunea de trasare, care cuprinde :
•materializarea in teren a traseului drumului;
•stabilirea pozitiei tuturor retelelor edilitare in zona amprizei drumului.
Trasarea se executa de catre un topometrist care preda responsabilului de lucrare taru§ii, acesta avand obligatia sa ii
pastreze in a§a fel incat sa evite deplasarea lor in plan vertical §i orizontal.
Conditii prealabile:
Topometristul trebuie sa cunoasca in detaliu activitatea cuprinsa in prezenta procedura, putand sa defineasca §i sa
masoare cu claritate etapele.
Documentele necesare pentru realizarea prezentei proceduri sunt:
•proiectul de executie •planul de trasare •caietul de sarcini
Pentru abordarea trasarii unui drum sunt necesare ascule topometrice adecvate.
6.3. Descrierea procedurii

Functie de indicatiile planului de trasare a profilului longitudinal §i a reperelor topometrice aflate in zona, se
materializeaza pe teren urmatoarele:
•axul drumuluii •aliniamentele •curbele •cotele de nivel
Trasarea se executa cu aparate topo §i se materializeaza interen prin taru§i metalici bine fixati la
distantele profilelor din proiect, dar nu mai mult de 50 m.
Pe distante scurte, se executa trasarea folosindu-se numai jaloane.
Cota partii suiperioare a lungimii se fixeaza precis pe taru§ in zona postamentului, cu ajutorul nivelei. Pentru
transmiterea cotelor pe distante scurte se folose§te polobocul §i ata.
Jaru§ii intermediari se fixeaza cu ajutorul crucilor de nivel.
7. INREGISTRARILE CALITATII
Proces verbal de predare primire amplasament PV de trasare a lucrarilor.

Cod
document:
SO. P R E N I S O O N S T R U O T I 1 S.C. PRENIS SRL PTE-69
DESFIINTARE SISTEME RUTIERE DEGRADATE/BORDURI/PAVELE 1/4
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
crt.
0 1 2 3 4
ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
PagTTTT
Cod
document:
SC. PRENIS
CONSTRUCT 11
1.1. SCOP
Prezenta procedura are drept scop stabilirea metodologiei de executie a desfacerilor de sisteme rutiere
degradate/pavele/borduri, in conformitate cu documentatia de executie si prevederile legale in vigoare.

Procedura se aplica la lucrarile de executie desfascerilor de sisteme rutiere degradate din beton si
asfalt, a bordurilor si pavelelor.


Legea nr. 10/95 privind calitatea in constructii;
Legea 10-1995 Legea privind calitatea in constructii
STAS1243-88 Teren de fundare. Clasificarea §i identificarea pamanturilor
STAS1709/2/90 Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Prevenirea
§i remedierea degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii tehnice
STAS1913/1383
Teren de fundare.Determinarea caracteristicilor de compactare.
STAS 2914-84
Incercarea PROCTOR
CD 155-2000
Lucrari de drumuri. Terasamente.Conditii generale de calitate.
Instructiuni tehnice departamentale privind determinarea starii tehnice a drumurilor moderne.

5.2. Coordonatorul de lucrari
5.1.1Coordoneaza efectuarea intregii activitati de productie (executia, aprovizionarea, respectarea cerintelor de
calitate, instruirea personalului tehnic, productiv).
5.1.2Asigura documentele tehnice de executie (proiect de executie, caiet de sarcini, STAS-uri si Normative tehnice in
vigoare)
5.1.3. Instruieste periodic personalul din subordine privind executia si asigurarea calitatii lucrarilor.
5.1.4. Asigura personal calificat si autorizat.
5.1.5. Asigura aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale si utilaje necesare fiecarei etape de executie.
5.1.6. Organizeaza si asigura intocmirea si gestionarea tuturor documentelor care atesta executia lucrarilor.
5.1.7. Verifica insusirea cunostintelor tehnice si aplicarea lor in procesul de executie.
5.3. Sef punct lucru

5.2.1. Supravegheaza direct si permanent procesul de executie cu respectarea tuturor prescriptiilor tehnice din
proiect, norme si normative in vigoare.
5.2.2. Anunta seful de santier imediat ce constata situatii in care nu sunt realizate prescriptiile tehnice.
PagToTT
Cod
document:
SO- PRENIS
CONSTRUCTI
I
5.2.3. Conduce operativ intreaga activitate a inginerilor, tehnicienilor si a formatiilor de muncitori din subordine.
5.4. Inginerul geodez

5.3.1. Asigura efectuarea masuratorilor topo-geodezice necesare in vederea executiei lucrarilor.
5.3.2. Preia de la investitor si proiectant reperele topo pentru lucrarile ce urmeaza sa fie executate de santier, asistat
de seful de santier sau inginerul constructor-conducator de lucrari
5.3.3. Intocmeste schemele de trasare generale si de detaliu a lucrarilor si completeaza fomularelor specifice.
5.5. C.Q. Santier

5.4.1. Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei si valideaza documentele de atestare calitativa specifice
lucrarii.
5.4.2. Responsabilul CQ de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei proceduri si
intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
6.1. MODUL DE LUCRU
Generality:
Procedura se refera la frezarea/desfacerea/spargerea partiala sau totala a drumurilor din beton sau mixturi
asfaltice §i a elementelor de structura §i fundatie la carosabilul §i trotuarele degradate.
Actiuni implicate:
• Deterrminarea zonelor degradate §i stabilirea cauzelor care au condus la degradare.
•Stabilirea lucrarilor necesare §i a tehnologiei, corespunzatoare situatiei structurii drumului §i traficului existent.
• Incadrarea §i semnalizarea zonelor de lucru.
• Desfacerea sistemului degradat §i indepartarea molozului rezultat.
• Determinarea capacitatii portante a pamantului in zona de lucru.
• Intocmirea inregistrarilor de calitate.
Punerea in opera
Atat la lucrari noi, cat §i la reparatii, se verifica §i se constata calitatea materialelor §i structura drumului existent in
vederea aducerii la starea anterioara degradarii.
Din materialele scoase din structura existenta se selecteaza elementele care se pot refolosi in cadrul reparatiilor. Restul
materialelor se indeparteaza de pe amplasament pentru descongestionarea zonei de lucru §i asigurarea fluentei
treficului in zonele adiacente, precum §i pentru indeplinirea cerintelor de protectia mediului.
In cazul trotuarelor §i carosabilului nou executate, se verifica amplasamentul pus la dispozitie §i modul in care
proiectul poate fi lansat in executie.
Dupa constatarea indeplinirii conditiilor necesare pentru inceperea lucrului, se picheteaza reperii principali, apoi se
traseaza §i se marcheaza zona de lucru.
La elemente noi de drum (carosabil sau trotuar) se executa excavatia pana la cotele indicate in proiect prin profilele
longitudinal §i cele transversale.
Se masoara cota de sapatura corespunzatoare fundatiei cu ajutorul nivelei topometrice, teurilor de nivel, ruletei sau
furtunului cu apa §i se constata natura terenului. Functie de planul de control al calitatii, verificari §i incercari stabilit
prin proiect, aceste constatari se consemneaza prin proces verbal de lucrari ascunse.
TagToTT
La executia elementelor noi de drum, borduri si pavele se depun §i se completeaza materialele de umplutura prevazute
in proiect §i, dupa caz, in dispozitiile de §antier emise de catre proiectant pentru imbunatatirea stratului de pamant pe
care se amplaseaza fundatia drumului.
La lucrarile de reparatii la carosabil §i la trotuarele existente, se constata zonele degradate din teren prin intocmirea
unui plan de releveu care se compara cu prevederile proiectului.
Se inlatura praful, noroiul §i alte reziduuri din zona de lucru. Se traseaza cotele din proiect pe reperi §i se marcheaza
zona de lucru pentru devierea circulatiei.
Cod
document:
SO- PRENIS
CONSTRUCT 11
La lucrarile de reabilitare a strazilor se obtine acceptul pentru oprirea totala sau partiala a circulatiei de la institutiile de
resort (primarie, politie).
La reparatii de pavaje se desface manual suprafata existenta de pavaj si/sau borduri. La desfacerile la carosabil §i
trotuare cu acoperiri din beton pe baza de ciment sau asfalt turnat se intrebuinteaza mijloace mecanizate, cum sunt
ma§ini de taiat cu disc de otel dur, picon pe excavator pe pneuri,ciocane pneumatice de mana si masini de frezat asfalt.
Lucrarile de desfacere a zonelor degradate de drumuri se executa pe timp calduros §i uscat pentru evitarea raspandirii
de materiale reziduale in vecinatatea zonelor de lucru. Functie de dispozitiile primariei §i conditiile de lucru (perioade
ploioase, inghet) desfacerile se executa in perioada 15 martie- 15 noiembrie a anului in curs.
7.1. INREGISTRARI
Proces verbal de predare primire amplasament PV de

trasare a lucrarilor.
P.V. verificare cota de fundare P.V.
natura teren fundare Proces verbal de
lucrari ascunse Proces verbal de
receptie calitativa
Cod
document:
SC, P R E N I S
CONSTRUCTI 1 PTE-70
S.C. PRENIS SRL

EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE DIN BALAST/BALAST 1/7
AMESTEC OPTIMAL
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6

Cod
document:
SO- PRENIS
CONSTRUCTI
I
crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
1. SCOP
Stabilirea metodelor de lucru, succesiunii operatiilor, mijloacelor tehnice necesare pentru executarea fundatiilor
din balast, verificarile ce trebuie efectuate inainte, in timpul si dupa executie
2. DOMENIUL DE APLICAREI
Procedura se aplica la executia fundatiilor din balast la obiectiv.
3.1Axa drumului - locul geometric, format din linii drepte si curbe, al punctelor egal distantate de marginile partii
carosabile, fara a se considera supralargirea in curbe.
3.2Banda de circulatie - subdiviziune longitudinala a partii carosabile, materializata sau nu prin marcaje rutiere,
necesara pentru circulatia unui singur sir de vehicule.
3.3Balast - agregat natural de balastiera, constituit dintr-un amestec de pietris si nisip cu granulozitatea 0 - 63 mm.
3.4Capacitate portanta a drumului - caracteristica de baza a complexului rutier de a prelua incarcarile din trafic, in
conditii climatice date, la limita deformatiilor admisibile.
3.5 Cilindrare - operatie de compactare cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede.
3.6Compactare - operatie de indesare a pamintului sau a materialului din straturile rutiere cu mijloace mecanice,
pentru reducerea volumului de goluri si respectiv cresterea densitatii aparente.
3.7Complex rutier - ansamblu format din sistemul rutier si zona activa a terasamentelor.
3.8Corpul drumului - totalitatea elementelor constructive ale drumului, in limitele amprizei la rambleu si ale
santurilor la debleu.
3.9Cota de executie - diferenta masurata pe verticala intre cota caii proiectate si cota terenului natural in axa
drumului.
3.10. Declivitate - inclinarea liniei rosii a drumului (cota proiectului considerata in axa drumului) fata de
orizontala.
3.11. Deflexiune - deformatie verticala elastica a complexului rutier sub actiunea incarcarii data de un vehicul.
3.12. Fundatia drumului - strat sau ansamblu de straturi din sistemul rutier care primeste, transmite si repartizeaza
Cod
document:
SO- PRENIS
CONSTRUCT 11
patului drumului eforturile verticale provenite din trafic, astfel incit acestea sa nu depaseasca portanta patului, in
conditiile cele mai defavorabile care pot surveni in perioada de perspectiva considerata la dimensionarea drumului.
3.13. Grad de compactare - raportul procentual dintre densitatea aparenta efectiva a pamintului in stare uscata sau
a altui material care alcatuieste un strat rutier si densitatea aparenta maxima obtinuta in conditii standard de
laborator.
3.14.Infrastructura drumului - lucrarile de terasamente si de arta care sustin suprastructura drumului si transmit
terenului incarcari din trafic.
3.15. Latimea drumului - marimea platformei drumului in aliniament formata din latimea partii carosabile si a
acostamentelor.
3.16. Patul drumului - suprafata amenajata a terasamentelor care constituie suportul structurii rutiere.
3.17. Platforma drumului - suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele si dupa caz trotuare, piste
pentru ciclisti.
3.18.Sistem rutier - ansamblu de straturi asezate pe patul drumului care constituie structura de rezistenta a drumului.
3.19.Suprastructura drumului - parte din corpul drumului care cuprinde sistemul rutier si amenejarea acostamentelor.
3.20. Strat de fundatie - strat component al fundatiei drumului.
4.1 STAS 6400 - 1984 „Lucrari de drumuri - Strat de baza si de fundatie - Conditii tehnice generale de calitate”.
4.2 C56/1985 - „Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor”.
4.3 SR EN 12620:2013
4.4 SR EN 12620+A1:2008
4.5 SR EN 13043:2003
4.6 SR EN 933-9+A1:2013
4.7 Proiect tehnic de executie
5 . RESPONSABILITATI
5.1. Coordonatorul de lucrari
5.1.1. Coordoneaza efectuarea intregii activitati de productie (executia, aprovizionarea, respectarea cerintelor de
calitate, instruirea personalului tehnic, productiv).
5.1.2. Asigura documentele tehnice de executie (proiect de executie, caiet de sarcini, STAS-uri si Normative tehnice
in vigoare)
5.1.5. Asigura aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale si utilaje necesare fiecarei etape de executie.
5.1.6. Organizeaza si asigura intocmirea si gestionarea tuturor documentelor care atesta executia lucrarilor.

5.2.1. Supravegheaza direct si permanent procesul de executie cu respectarea tuturor prescriptiilor tehnice
din proiect, norme si normative in vigoare.
5.2.3. Conduce operativ intreaga activitate a inginerilor, tehnicienilor si a formatiilor de muncitori din
subordine.

5.3.2. Preia de la investitor si proiectant reperele topo pentru lucrarile ce urmeaza sa fie executate de santier,
Cod
document:
SO- PRENIS
CONSTRUCTI
I
asistat de seful de santier sau inginerul constructor-conducator de lucrari

5.3.3. Intocmeste schemele de trasare generale si de detaliu a lucrarilor si completeaza fomularelor
specifice.
5.4. C.Q. Santier

5.4.1. Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei si valideaza documentele de atestare calitativa
specifice lucrarii.
5.4.2. Responsabilul CQ de lucrare urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a prezentei
proceduri si intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate.
5.5.Laboratorul de incercari autorizat

Executa incercarile de laborator la solicitarea sefului punctului de lucru si transmite rezultatele obtinute
in timp util.
6. MOD DE LUCRU
Materiale utilizate:
Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine
vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
In conformitate cu prevederile SREN13043, pct. 2.3.4.2 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi folosite in
stratul de fundatie, trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici calitative:
CARACTERISTICI CONDITII DE ADMISIBILITATE METODE DE
AMESTEC FUNDATII COMPLETAREA VERIFICARE
OPTIM RUTIERE SISTEMULUI RUTIER CONFORM
LAINGHET- DEZGHET
Sort 0-63 0-63 0-63 -

Continut de fractiuni % STAS 1913/5- 85
Sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
Sub 0,2 mm 4-10 3- 18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 , 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80
0-16 mm 48-65 37-82 37-86 STAS 4606-80
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 106 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de neuniformitate (Un) minim - 15 15
Echivalent de nisio (EN) minim 30 30 30 STAS 730-89
30 50 50
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.
Lucrari pregatitoare
6.1. Asigurarea resurselor necesare:
- utilaje pentru executia lucrarilor: buldozer, autobasculante 30 to, incarcator frontal, cisterna pentru apa,
autogreder, cilindru compactor, cisterna pentru motorina, unelte;
- personal calificat si instruit.
Cod
document:
SO- PRENIS
CONSTRUCT 11
6.2. Asigurarea documentatiei de lucru necesare:

- proiectul de executie (profile longitudinale si transversale, detalii de executie) si spcificatiile tehnice,
- procedura de lucru si formulare pentru inregistrari.
Verificarea balastului utilizat prin executarea de incercari de laborator la frecventa specificata. Balastul
amestec optimal 0/63 va fi furnizat de societati care detin certificarea produsului.
Prezentarea rezultatelor incercarilor de laborator.
Stabilirea conditiilor de lucru pe un tronson experimental de minim 30 m lungime si 3,4 m latime (mod asternere si
grosime strat asternere, numar treceri / utilaj compactare).
6.3. Executia fundatiilor din balast

6.3.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente,
care constau in : concordanta lucrarilor cu prevederile standardului si a proiectului de executie; natura pamantului
din corpul drumului; concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile STAS 2914/84.
6.3.2. Inainte de inceperea lucrarilor executantul este obligat sa efectueze aceasta experimentare. Experimentarea
se face pe un tronson de proba in lungime de min. 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de
compactare), in cazul in care suprafata de lucru permite.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta dirigintelui, efectuand controlul
compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate.
Suprafata de compactare fiind mica, compactarea se va realiza cu maiul vibrator sau placa vibranta.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, executantul va trebui sa realizeze o noua
incercare dupa modificarea grosimii stratului. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si
anume :
- grosimea maxima a stratului de balast pus in opera ;
- conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a
utilajului).
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector experimental se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii
lucrarilor.
6.3.3. Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat. 6.3.4. Nivelarea se face
la sablon, cu respectarea latimii si pantelor din proiect. Stratul de fundatie din balast are grosime conform
proiectului de executie, in cazul in care dupa realizarea tronsonului de proba nu se va stabili alta grosime in functie
de gradul de compactare prescris.
6.3.5. In situatia in care balastul are umiditatea mai mica decat umiditatea optima, se stropeste uniform cu apa,
evitandu-se supraumezirile locale, inainte de compactare.
6.3.6. Completarea si compactarea acostamentelor (in cazul in care este prevazuta realizarea acostamentelor prin
proiectul de executie) odata cu straturile de fundatie, astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de
acostamente, asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor. Descarcarea din autocamioane a balastului se face
prin basculare, de preferabil in mers, iar imprastierea si nivelarea acestora, cu autogrederul sau bulozerul.
6.3.7. Compactarea straturilor de fundatie se realizeaza in conformitate cu datele obtinute la tronsonul
experimental, pana la obtinerea gradului de compactare de 100% Proctor Modificat in cel putin 95 % din punctele
masurate si minim 98 % pentru maxim 5 % din rezultate.
6.3.8. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se
corecteaza cu material de aport si se recilindreaza.
6.3.9. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si se compacteaza din nou.
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-70
CONSTRUCT!
I S.C. PRENIS SRL
EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE DIN 6/7
BALAST/BALAST
AMESTEC OPTIMAL
6.3.10. Pe timp friguros se interzice folosirea balastului inghetat sau asternerea balastului pe patul acoperit cu zapada
sau pojghita de gheata.
Verificarea fundatiei de balast
Verificarea cotelor, a grosimii (la fiecare 200 m), a latimii (in dreptul fiecarui profil transversal) si a pantei (din 25 in 25
m), a denivelarilor (cu lata de 3 m astfel: in profil longitudinal, in axul fiecarei benzi de circulatie; in profil transversal, in
dreptul fiecarui profil din proiect).
Tolerante admisibile:
abateri limita la grosime: ± 20 mm,
abateri limita la latime: ± 5 cm,
abaterile limita pentru panta transversala: ± 0,4 %,
denivelarile in profil longitudinal: ± 2 cm,
denivelarile in profil transversal: ± 1 cm.
Solicitarea laboratorului pentru determinarea capacitatii portante si a gradului de compactare, conform precizarilor
din anexa 2 la prezenta procedura.
Verificarea capacitatii portante si a gradului de compactare.
Receptionarea stratului de fundatie din balast, pe tronsoane de lungimi stabilite.
Conditii tehnice, reguli si metode de verificare

1. Elemente geometrice
a. Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat
executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei.
b. Latimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
c. Panta transversala a fundatiei de balast este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.
d. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de
cotele din proiect pot fi de ± 10 mm.
2. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astfel:
- in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de ± 9
mm ;
- in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de ± 9
mm.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea
suprafetei fundatiei.
7. ASPECTE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII Factori de risc

Actiuni gresite :
8.1. Executarea defectuoasa de operatii : comenzi defectuase,
manevre gresite,
neutilizarea sau utilizarea gresita a mijloacelor de protectie.
8.2. Nesincronizari de operatii :
nesincronizari ale deplasarilor utilajelor care lucreaza pe un esalon,
nesincronizari la incarcarea si descarcarea mijloacelor de transport.
8.3. Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca:
pornirea si actionarea utilajelor de persoane neautorizate,
dirijarea circulatiei si transmiterea de comenzi de persoane neautorizate.
Pag. 9 / 7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-70
CONSTRUCT!
I S.C. PRENIS SRL
BALAST/BALAST
AMESTEC OPTIMAL
8.2 Mijloace de productie :

8.2.1 Manevre periculoase ale utilajelor.
8.3 Mediul de munca :
8.3.1. Factori de risc fizic :
- accidente de circulatie datorate lucrului sub trafic,
- temperaturi prea ridicate,
- actiunea indelungata a soarelui asupra organismului (insolatii),
- praf.
Consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc : contuzie, entorsa, strivire, fractura, leziuni interne, insolatie,
conjunctivita.
Masuri pentru evitarea producerii accidentelor:
- respectarea prevederilor NSSM nr. 23 pentru transporturi rutiere si a NSSM nr. 79 pentru exploatarea si
intretinerea drumurilor si podurilor ;
- instruirea periodica programata a personalului care participa la executia lucrarilor;
- acordarea echipamentului de protectie;
- verificarea in conformitate cu graficul de control a modului de desfasurare a activitatilor si de respectare a
normelor SSM
8. INREGISTRARI

7.5. Raport de actiuni corective F1/852 0/1
7.6 Proces verbal de receptie calitativa a materialelor in santier F5/7.4 0/1
Cod
document:
SC, P R E N I S S.C. PRENIS SRL
CONSTRUCTI 1 PTE-71
EXECUTIA STRATURILOR DE FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA 1/7
Pag.
10 / 7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-70
CONSTRUCT!
I S.C. PRENIS SRL
AMESTEC OPTIMAL
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
1. SCOP
Stabilirea metodelor de lucru, succesiunii operatiilor, mijloacelor tehnice necesare , verificarilor ce trebuie
efectuate inainte, in timpul si dupa executie pentru executarea fundatiilor din piatra sparta .
Prezenta procedura se aplica la executia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal
la lucrarile de drumuri din cadrul obiectivului .
Pag.
11 / 7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-70
CONSTRUCT!
I S.C. PRENIS SRL
BALAST/BALAST
AMESTEC OPTIMAL
•Piatra sparta - agregate concasate de cariera constituite din piatra sparta mare 25...63 mm si split
16.. ..25 mm sau amestec optimal 0....63 mm;
• Cilindrare - operatie de compactare cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede;
•Compactare - operatie de indesare a pamantului sau a materialului din straturi rutiere cu mijloace mecanice
pentru reducerea volumului de goluri si respectiv cresterea densitatii aparente;
•Grad de compactare - raportul procentual dintre densitatea aparenta efectiva a pamantului in stare uscata sau a
altui material care alcatuieste un strat rutier si densitatea aparenta maxima obtinuta in conditii standard de
laborator (in cazul utilizarii pietrei sparte amestec optimal);
•Granulozitate - continutul procentual al diferitelor sorturi (elementare sau granulare definite conform SR 667/2001)
care alcatuiesc agregatul natural;
•Platforma drumului - suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele, sau dupa caz, trotuare, piste
pentru ciclisti;
•Strat de fundatie - strat component al fundatiei drumului;
4.2. Legea 10 privind calitatea in constructii, republicata;

4.3. Proiect de executie, Caiet de sarcini;
4.4. Normativ C56/1985 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei;
4.5. SR EN 933-9+A1 :2013 ;
4.6. Standardele si normativele in vigoare.
4.7. SR EN 14617-1 :2013
4.8. SR EN 14617-13 :2013
4.9. SR EN 13369 :2004/AC :2008
5 . RESPONSABILITATI
5.1. Seful de santier
Coordoneaza efectuarea intregii activitati de productie (executia, aprovizionarea, respectarea cerintelor de calitate,
instruirea personalului tehnic, productiv).
5.1.1. Asigura documentele tehnice de executie (proiecte, caiete de sarcini, STAS-uri si Normative tehnice in
vigoare);
5.1.2. Instruieste periodic personalul din subordine privind executia si asigurarea calitatii lucrarilor;
5.1.3. Asigura personal calificat si autorizat;
5.1.4. Verifica insusirea cunostintelor tehnice si aplicarea lor in procesul de executie;
5.1.5. Organizeaza si asigura intocmirea si gestionarea tuturor documentelor care atesta executia lucrarilor
5.1.6. Asigura aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale si utilaje necesare fiecarei etape de executie
5.2.1. Supravegheaza direct si permanent procesul de executie cu respectarea tuturor prescriptiilor tehnice din proiect,
norme si normative in vigoare.
5.2.3. Conduce operativ intreaga activitate a inginerilor si a formatiilor de muncitori din subordine.
Pag.
12 / 7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-70
CONSTRUCT!
I S.C. PRENIS SRL
AMESTEC OPTIMAL

5.3.2. Preia de la investitor si proiectant reperele topo pentru lucrarile ce urmeaza sa fie executate de santier, asistat de
seful de santier sau seful de punct de lucru.
5.3.3. Intocmeste schemele de trasare generale si de detaliu a lucrarilor si completarea fomularelor specifice.
5.4. C.Q. Santier
5.4.1. Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei in punctele obligatorii de stationare din P.C.C.V.I. si
valideaza documentele de atestare calitativa specifice lucrarii.
6. MOD DE LUCRU
6.1. Conditii prealabile.
6.1.1. Asigurarea pe santier a documentatiei de executie aferente lucrarii, precum si a prezentei proceduri.
6.1.2. Instruirea personalului care concura la realizarea lucrarilor de fundatii rutiere in scopul insusirii proiectului de
executie, caietului de sarcini, standardelor, normativelor si procedurilor care se refera la faza respectiva de lucru.
6.1.3. Asigurarea pe santier a pietrei sparte necesare executarii straturilor rutiere, conform Caietului de sarcini.
6.1.4. Existenta declaratiilor de conformitate / cerificatelor de calitate / certificatelor de conformitate pentru piatra sparta
ce va fi pusa in opera, a proceselor verbale de receptie calitativa.
6.1.5. Existenta formularelor tipizate si a inregistrarilor de calitate facute in urma verificarii pietrei sparte care va fi pusa
in opera.
6.1.6. Existenta rapoartelor de incercari pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice a pietrei sparte utilizate;
6.1.7. Existenta inregistrarilor de calitate pentru patul drumului (terasamente) si incheierea procesului verbal de receptie
calitativa.
6.1.8. Existenta utilitatilor si anume:
- drumuri de acces corespunzatoare;
- autobasculante 16t, 40t;
- nivela NI 007, teodolit, rulete;
- autogreder;
- incarcator frontal;
- autocisterne pentru apa, la locul de punere in opera;
- compactoare cu rulouri netede;
6.1.9. Asigurarea fortei de munca (echipe de muncitori), a formatiei topo si supravegherii tehnice.
6.1.10. Echipele de lucru vor fi dotate cu echipament de protectie specific: salopete, casti, etc. conform NTS in vigoare.
6.2. Tehnologia de executie.

6.2.1. Executia stratului de fundatie de piatra sparta.
6.2.2. La executia stratului din piatra sparta se va trece numai dupa receptia patului de fundare, in conformitate cu
prevederile caietului de sarcini si ale proiectului de executie .
6.2.3. In vederea executiei acestei lucrari, un rol important il are stabilirea surselor de piatra sparta astfel incat sa
prezinte toate caracteristicile calitative prevazute in caietul de sarcini. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozitul
santierului pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea agregatelor la locul punerii in
opera se va aface numai dupa ce analizele de laborator demonstreaza ca acestea au calitatea corespunzatoare.
6.2.4. In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari.
Depozitarea se va face pe platforme amenajate si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau
amestecare.
Pag.
13 / 7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-70
CONSTRUCT!
I S.C. PRENIS SRL
BALAST/BALAST
AMESTEC OPTIMAL
6.2.5. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente sau strat de
forma.
6.2.6. Inainte de inceperea lucrarilor de fundatie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare punerii in
opera a straturilor de fundatie.
6.2.7. Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din
fundatie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordarile stratului de
fundatie la acestea.
6.2.8. Inainte de inceperea lucrarilor, se vor efectua tronsoane de proba in vederea executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru amestecul optimal de piatra sparta 0/63 in grosimi diferite, inclusiv cea din proiect de 15
cm dupa compactare.
6.2.9. Tronsoanele de proba vor avea lungimi de minim 30 m si latimi de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de
compactare).
6.2.10. Experimentarea are ca scop stabilirea, in conditii de executie curenta pe santier, a componentei atelierului de
compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini la
grosimea stabilita prin proiect.
6.2.11. Realizarea tronsoanelor de proba se va face in prezenta « Inginerului », efectuand controlul compactarii prin
incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul, stabilite de comun acord.
6.2.12. In cazul in care gradul de compactare nu poate fi obtinut sau capacitatea portanta nu este realizata, se va realiza o
noua incercare, dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
6.2.13. Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe sectorul experimental se vor consemna in registrul de santier pentru a servi la urmarirea
calitatii lucrarilor ce se vor executa.
6.2.14. Piatra Sparta va fi pusa in opera in doua variante: direct din autobasculantele de mare capacitate care o transporta
de la cariera sau din stocul / depozitul care va fi realizat in imediata vecinatate a amplasamentului lucrarii.
6.2.15. In acest al doilea caz, incarcarea materialului este realizata cu incarcatorul frontal in autobasculante R16, R10 sau
R40 care il vor transporta la locul de punere in opera.
Pag.
14 / 7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-71
CONSTRUCT! S.C. PRENIS SRL
I
6.2.16. In ambele cazuri, bascularea pietrei sparte se va face progresiv, din mers, pentru ca aceasta sa fie repartizata
uniform pe toata latimea drumului / benzii de drum.
6.3. Executia straturilor de fundatie din piatra sparta amestec optimal sort 0/63 si sort 63/90
6.3.1. Pe fundatia de balast receptionata, se va executa stratul de piatra sparta in grosime stabilita pe tronsonul
experimental. 6.3.2. Piatra sparta amestec optimal se asterne in grosimea stabilita, cu o eventuala completare a cantitatii de
apa, corespunzatoare umiditatii optime de compactare.
6.3.3 Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimilor si pantelor prevazute in proiect.
6.3.4. Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental,
respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de
compactare.
6.3.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactarea straturilor de fundatie din
piatra sparta se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza. Suprafetele cu deniveari mai mari de 4 cm se
decapeaza dupa contururi regulate, pe toata grosimea stratului, se completeaza cu acelasi tip de material, se reniveleaza si
apoi se cilindreaza din nou.
6.3.6. Este interzisa executia stratului de fundatie cu piatra sparta amestec optimal inghetata.
6.3.7. Este interzisa asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de
gheata.
6.4. Executia straturilor din piatra sparta sorturi 25/ 63, 16/25
6.4.1. Piatra Sparta, sort 25/63 se asterne pe fundatie intr-un strat uniform, in grosime de 10 cm si se cilindreaza la uscat
pana la fixare, apoi se asterne splitul de impanare 16/25 in grosime de 5 cm, se stropeste succesiv cu apa si se continua
cilindrarea pana la inclestare.
6.4.2. Umplerea golurilor ramase (daca este cazul) se face cu savura sau nisip, asternute uniform in doua reprize stropite
si cilindrate concomitant pana la inclestarea definitiva.
6.4.3. Grosimea de asternere a pietrei sparte trebuie sa fie cu circa 25% mai mare decat grosimea prevazuta dupa
cilindrare.
6.4.4. Asternerea pietrei sparte se face in grosime cat mai uniforma, folosindu-se in acest scop benzi- reper din
agregatele asternute.
6.4.5. Cilindrarea pietrei sparte se face cu compactoare cu rulouri netede usoare (6t...8t) si apoi cu compactoare cu
pneuri sau vibratoare (10t...14t) pana la fixare. Asternerea si cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea continua la
sablon.
6.4.6. Fixarea definitiva a pietrei sparte se considera terminata cand tamburii unui compactor greu, cu rulouri netede nu
mai lasa nici un fel de urme pe suprafata acesteia, iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata
folosita nu mai patrund in strat si sunt sfaramate de rulouri.
6.4.7. Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita far aca stratul sa sufere dislocari sau
deformari.
6.4.8. Suprafata stratului de piatra sparta trebuie sa prezinte un aspect de mozaic cu pietre raspandite uniform.
6.4.9. Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului in cuprinsul sectorului care se cilindreaza . Deplasarea
utilajelor trebuie sa fie liniara si fara serpuiri.
6.4.10. Viteza rulourilor compresoare folosite la cilindrarea pietrei sparte trebuie sa fie constanta si mai redusa la
cilindrarea la uscat.
6.4.11. Cilindrarea trebuie sa fie efectuata incat sa se evite slabirea impanarii prin ruperea muchiilor si rotunjirii pietrelor
cauzate de un numar prea mare de treceri.
6.4.12. Pe timpul darii in circulatie a drumurilor pe care s-au realizat straturile de piatra sparta, circulatia trebuie dirijata
pe intreaga latime a drumului, astfel incat sa se asigure o compactare uniforma pe toata suprafata.
6.4.13. Fundatia de piatra sparta, pe tot timpul cat este supusa circulatiei si pana la receptia lucrarii, trebuie intretinuta
prin luarea urmatoarelor masuri:
- indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor de pe suprafata stratului;
- repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor aparute, evitandu-se in special stagnarea
apei pe suprafata fundatiei.
Pag. 15 /
7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-71
CONSTRUCT! 1 S.C. PRENIS SRL
6.4.14. Se va avea in vedere in permanenta corectarea neregularitatilor stratului inainte si dupa compactare.
6.4.15. Verificarea denivelarilor suprafetei stratului de fundatie se va face cu ajutorul dreptarului de 3,00 m lungime,
iar cota si grosimea stratului realizat cu ajutorul nivelei.
6.5. Control in proces

Nr.crt. Operatia tehnologica Cine Document ce se Inspectii
raspunde completeaza CQ Sef
santie
r
6.5.1. V V
Executie strat de piatra sparta Sef punct de lucru
6.5.2. Incercarea Proctor modificata - Sef santier Raport incercare V
strat piatra sparta amestec
optimal
6.5.3. Determinarea grosimii Sef Santier PVLA V
stratului compactat
6.5.4. Sef lot Raport incercare V V
Compactarea stratului de
piatra sparta - determinarea
gradului de compactare
6.5.5. Verificarea denivelarilor Sef lot PVLA V
suprafetei fundatiei
6.5.6. Receptia executiei stratului de Sef punct de lucru Proces Verbal de receptie H H
piatra sparta Reprezentant calitativa strat ps
Beneficiar
6.5.7. Verificari si incercari - piatra sparta

6.5.7.1. Granulozitate - o proba pentru fiecare lot aprovizionat si sursa;
6.5.7.2. Coeficientul de forma;
6.5.7.3. Uzura Los Angeles - o proba pentru fiecare lot aprovizionat si sursa;
6.5.7.4. Rezistenta la actiunea repetata a Na2SO4
6.5.7.5. Verificarea grosimii straturilor asternute
6.5.7.6. Verificarea gradului de compactare
7. ASPECTE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII

Factori de risc
Actiuni gresite :
8.1. Executarea defectuoasa de operatii :
comenzi defectuase, manevre gresite,
nesincronizari ale deplasarilor utilajelor care lucreaza pe un esalon,
nesincronizari la incarcarea si descarcarea mijloacelor de transport.
8.3. Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca: pornirea si
actionarea utilajelor de persoane neautorizate,
V = punct de verificare; H = punct de stationare obligatorie

Pag. 16 /
7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-71
I

- praf.
conjunctivita.
normelor SSM
8. INREGISTRARI

Cod
document:
SC, PRENIS
CONSTRUCTI 1 S.C. PRENIS SRL PTE-73
EXECUTIA COVOARELOR ASFALTICE 1 / 12
Pag. 17 /
7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-71
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
1. SCOP
1.1 Prezenta procedura are drept scop asiigurarea faptului ca realizarea unui covor asfaltic se va executa in
conformitate cu documentatia tehnica de executie si a reglementarilor in vigoare
Procedura se aplica la realizarea drumurilor din toate categoriile (strazi, sosele, autostrazi, etc.)
Pag. 18 /
7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-71
I
3.1Axa drumului - locul geometric, format din linii drepte si curbe, al punctelor egal distantate de marginile
partii carosabile, fara a se considera supralargirea in curbe.
3.2Banda de circulatie - subdiviziune longitudinala a partii carosabile, materializata sau nu prin marcaje rutiere, necesara
pentru circulatia unui singur sir de vehicule.
3.3Balast - agregat natural de balastiera, constituit dintr-un amestec de pietris si nisip cu granulozitatea 0 - 63 mm.
3.4Capacitate portanta a drumului - caracteristica de baza a complexului rutier de a prelua incarcarile din trafic, in
conditii climatice date, la limita deformatiilor admisibile.
3.5 Cilindrare - operatie de compactare cu ajutorul compactoarelor cu rulouri netede.
3.6Compactare - operatie de indesare a pamintului sau a materialului din straturile rutiere cu mijloace mecanice, pentru
reducerea volumului de goluri si respectiv cresterea densitatii aparente.
3.7Complex rutier - ansamblu format din sistemul rutier si zona activa a terasamentelor.
3.8Corpul drumului - totalitatea elementelor constructive ale drumului, in limitele amprizei la rambleu si ale santurilor la
debleu.
3.9Cota de executie - diferenta masurata pe verticala intre cota caii proiectate si cota terenului natural in axa drumului.
3.10. Declivitate - inclinarea liniei rosii a drumului (cota proiectului considerata in axa drumului) fata de orizontala.
3.11. Deflexiune - deformatie verticala elastica a complexului rutier sub actiunea incarcarii data de un vehicul.
3.12. Fundatia drumului - strat sau ansamblu de straturi din sistemul rutier care primeste, transmite si repartizeaza
patului drumului eforturile verticale provenite din trafic, astfel incit acestea sa nu depaseasca portanta patului, in
conditiile cele mai defavorabile care pot surveni in perioada de perspectiva considerata la dimensionarea drumului.
3.13. Grad de compactare - raportul procentual dintre densitatea aparenta efectiva a pamintului in stare uscata sau a
altui material care alcatuieste un strat rutier si densitatea aparenta maxima obtinuta in conditii standard de laborator.
3.14.Infrastructura drumului - lucrarile de terasamente si de arta care sustin suprastructura drumului si transmit terenului
incarcari din trafic.
3.15. Latimea drumului - marimea platformei drumului in aliniament formata din latimea partii carosabile si a
acostamentelor.
3.16. Patul drumului - suprafata amenajata a terasamentelor care constituie suportul structurii rutiere.
3.17. Platforma drumului - suprafata care cuprinde partea carosabila si acostamentele si dupa caz trotuare, piste
pentru ciclisti.
3.18.Sistem rutier - ansamblu de straturi asezate pe patul drumului care constituie structura de rezistenta a
drumului.
3.19.Suprastructura drumului - parte din corpul drumului care cuprinde sistemul rutier si amenejarea acostamentelor.
3.20. Strat de fundatie - strat component al fundatiei drumului.
4.1 Conform Listei documentelor de reglementare din MMC.

SR EN 12697-42:2013 A CT
187
Mixturi asfaltice. Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate la cald. Partea 42: Cantitatea de materiale straine
in asfaltul recuperat Inlocuie§te: SR EN 12697-42:2006 STAS 1338/1-84 STAS 1338/3-84 SR EN 15382:2013 A CT 364
Bariere geosintetice. Caracteristici impuse pentru utilizarea la lucrari de infrastructure in transporturi
Inlocuie§te: SR EN 15382:2009
93.080.30 Ma§ini §i utilaje pentru construct de drumuri
SR EN 1793-1:2013 A
CT 187
Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Metoda de incercare pentru determinarea performantei
acustice. Partea 1: Caracteristici intrinseci ale absorbtiei acustice Inlocuie§te: SR EN 1793-1:1999 SR EN 1793-2:2013 A
CT 187
Dispozitive pentru reducerea zgomotului din traficul rutier. Metoda de incercare pentru determinarea
Pag. 19 /
7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-71
performantei acustice. Partea 2: Caracteristici intrinseci ale izolatiei la zgomote aeriene in conditii de
camp acustic difuz
Inlocuie§te: SR EN 1793-2:1999
CONSTRUCJII CIVILE
93.080 Ingineria drumurilor
93.080.20 Materiale de constructii pentru drumuri
SR 174-1:2009
Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Partea 1: Conditii tehnice
pentru mixture asfaltice
Inlocuit prin: SR EN 13108-1:2006
SR EN 13108-1:2006/AC:2008
SR EN 13108-2:2006
SR EN 13108-2:2006/AC:2008
SR EN 13108-20:2006
SR EN 13108-20:2006/AC:2009
SR EN 13108-21:2006
SR EN 13108-21:2006/AC:2009
SR EN 13108-3:2006
SR EN 13108-3:2006/AC:2008
SR EN 13108-4:2006
SR EN 13108-4:2006/AC:2008
SR EN 13108-5:2006
SR EN 13108-5:2006/AC:2008
SR EN 13108-6:2006
SR EN 13108-6:2006/AC:2008
SR EN 13108-7:2006
Pag. 20 /
7
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-73
CONSTRUCT 11 S.C. PRENIS SRL
SR EN 13108-7:2006/AC:2008 SR EN 13108-8:2006 SR 174-1:2009/C91:2009

Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Partea 1: Conditii tehnice pentru mixture
asfaltice SR 174-1:2009/C92:2010
Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Partea 1: Conditii tehnice pentru mixture
asfaltice SR 174-2:1997
Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea §i punerea
in opera a mixturilor asfaltice §i receptia imbracamintilor executate SR 174-2:1997/A91:2005
in opera a mixturilor asfaltice §i receptia imbracamintilor executate SR 174-2:1997/C1:1998
in opera a mixturilor asfaltice §i receptia imbracamintilor executate STAS 175-87
Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate
Inlocuit prin: SR EN 13108-6:2006 SR EN 13108-6:2006/AC:2008 SR 667:2000
Agregate naturale §i piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate
Inlocuit prin: SR EN 12620:2013
SR EN 12620+A1:2008
SR EN 13043:2003
SR EN 13043:2013
SR EN 13242:2013
SR EN 13242+A1:2008
STAS 1338/1-84
Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltate §i imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea mixturilor,
pregatirea probelor §i confectionarea epruvetelor
SR EN 12697-10:2002
SR EN 12697-10:2002/AC:2007
SR EN 12697-11:2012
SR EN 12697-12:2008
SR EN 12697-12:2008/C91:2009
SR EN 12697-13:2002
SR EN 12697-13:2002/AC:2002
SR EN 12697-14:2002
SR EN 12697-14:2002/AC:2002
SR EN 12697-15:2004
SR EN 12697-16:2004
SR EN 12697-17+A1:2007
SR EN 12697-18:2004
SR EN 12697-19:2012
SR EN 12697-2+A1:2007
Cod
document:
SC, P R E N I S
CONSTRUCTI 1
SR EN 12697-20:2012
SR EN 12697-21:2012
Pag. 21 /
12
SR EN 12697-22+A1:2007
SR EN 12697-23:2004
SR EN 12697-24:2012
SR EN 12697-25:2006
SR EN 12697-26:2012
SR EN 12697-27:2002
SR EN 12697-28:2002
SR EN 12697-29:2003
SR EN
CN
CD
CD
1
CO
CN
O
O
CD
SR EN 12697-30:2012
SR EN
CN
CD
CD
1
CO
CN
O
O
SR EN 12697-32+A1:2007
SR EN 12697-33+A1:2007
SR EN 12697-34:2012
SR EN 12697-35+A1:2007
SR EN 12697-36:2004
SR EN 12697-37:2004
SR EN 12697-38:2004
SR EN 12697-39:2012
SR EN 12697-4:2005
SR EN 12697-40:2012
SR EN 12697-41:2006
SR EN 12697-42:2013
SR EN 12697-43:2006
SR EN 12697-44:2011
SR EN 12697-45:2012
SR EN 12697-46:2012
SR EN 12697-47:2010
SR EN 12697-5:2010
SR EN 12697-5:2010/AC:2012
SR EN 12697-6:2012
SR EN 12697-7:2003
SR EN 12697-8:2004
STAS 1338/3-84
Lucrari de drumuri. Mixturi asfaltice §i Tmbracaminti bituminoase executate la cald. Tipare §i accesorii
metalice pentru confectionarea §i decofrarea epruvetelor
SR EN 12697-10:2002
SR EN 12697-10:2002/AC:2007
SR EN 12697-11:2012
SR EN 12697-12:2008
SR EN 12697-12:2008/C91:2009
SR EN 12697-13:2002
SR EN 12697-13:2002/AC:2002
SR EN 12697-14:2002
SR EN 12697-14:2002/AC:2002
SR EN 12697-15:2004
Pag. 22
/ 12
Cod
document:
SC, P R E N I S S.C. PRENIS SRL
CONSTRUCTI 1 PTE-73
SR EN 12697-16:2004
SR EN 12697-17+A1:2007
SR EN 12697-18:2004
SR EN 12697-19:2012
SR EN 12697-2+A1:2007
SR EN 12697-20:2012
SR EN 12697-21:2012
SR EN 12697-22+A1:2007
SR EN 12697-23:2004
SR EN 12697-24:2012
SR EN 12697-25:2006
SR EN 12697-26:2012
SR EN 12697-27:2002
SR EN 12697-28:2002
SR EN 12697-29:2003
SR EN 12697-3:2006
SR EN 12697-30:2012
SR EN 12697-31:2007
SR EN 12697-32+A1:2007
SR EN 12697-33+A1:2007
SR EN 12697-34:2012
SR EN 12697-35+A1:2007
SR EN 12697-36:2004
SR EN 12697-37:2004
SR EN 12697-38:2004
SR EN 12697-39:2012
SR EN 12697-4:2005
SR EN 12697-40:2012
SR EN 12697-41:2006
SR EN 12697-42:2013
SR EN 12697-43:2006
SR EN 12697-44:2011
SR EN 12697-45:2012
SR EN 12697-46:2012
SR EN 12697-47:2010
SR EN 12697-5:2010
SR EN 12697-5:2010/AC:2012
SR EN 12697-6:2012
SR EN 12697-7:2003
SR EN 12697-8:2004
STAS 1339-79
Lucrari de drumuri. Dimensionarea sistemelor rutiere. Principii fundamentale SR 7970:2001
Lucrari de drumuri. Straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de
calitate §i prescriptii generale de executie
SR EN 13108-1:2006/AC:2008
SR EN 13108-2:2006
SR EN 13108-2:2006/AC:2008
SR EN 13108-20:2006 SR EN 13108-20:2006/AC:2009 SR EN 13108-21:2006 SR EN 13108-21:2006/AC:2009 SR EN
Pag. 23 /
12
13108-3:2006 SR EN 13108-3:2006/AC:2008 SR EN 13108-4:2006 SR EN 13108-4:2006/AC:2008 SR EN Cod 13108-5:2006
SR EN 13108-5:2006/AC:2008 SR EN 13108-6:2006 SR EN 13108-6:2006/AC:2008 SR EN 13108-7:2006 document: SR EN 13108-
SC- PRENIS
7:2006/AC:2008 SR EN 13108-8:2006 SR EN 12697-42:2006 PTE-73
CO S.C. PRENIS SRL
IN] Metode de incercare pentru mixturi asfaltice preparate
Mixturi asfaltice. la cald. Partea 42: Cantitatea de
STRUCT!!
materiale grosiere straine in asfaltul recuperat
Inlocuit prin: SR EN 12697-42:2013 EXECUTIA COVOARELOR ASFALTICE 12 / 12
SR 599:2004
Proiect tehnic de executie
5 . RESPONSABILITATI 5.1.
Coordonatorul de lucrari
5.1.1. Coordoneaza efectuarea intregii activitati de productie (executia, aprovizionarea, respectarea cerintelor de calitate,
instruirea personalului tehnic, productiv).
5.1.2. Asigura documentele tehnice de executie (proiect de executie, caiet de sarcini, STAS-uri si Normative tehnice in
vigoare)
5.1.5. Asigura aprovizionarea punctelor de lucru cu materiale si utilaje necesare fiecarei etape de
executie.
5.1.6. Organizeaza si asigura intocmirea si gestionarea tuturor documentelor care atesta executia
lucrarilor.

5.2.1. Supravegheaza direct si permanent procesul de executie cu respectarea tuturor prescriptiilor tehnice din proiect,
norme si normative in vigoare.
5.2.3. Conduce operativ intreaga activitate a inginerilor, tehnicienilor si a formatiilor de muncitori din subordine.

5.3.2. Preia de la investitor si proiectant reperele topo pentru lucrarile ce urmeaza sa fie executate de santier, asistat de
seful de santier sau inginerul constructor-conducator de lucrari
5.3.3. Intocmeste schemele de trasare generale si de detaliu a lucrarilor si completeaza fomularelor specifice.
5.4. C.Q. Santier

5.4.1. Efectueaza inspectii de urmarire a calitatii executiei si valideaza documentele de atestare calitativa specifice lucrarii.
5.5. Laboratorul de incercari autorizat

Executa incercarile de laborator la solicitarea sefului punctului de lucru si transmite rezultatele obtinute in timp util.
6. MOD DE LUCRU
1.1 Masuri preventive
In vederea asigurarii calitatii finale a drumurilor se impun urmatoarele masuri preventive:
Cunoasterea detaliata a documentatiei scrise si desenate;

Existenta in bune conditiuni a echipamentelor, dispozitivelor si sculelor necesare;
Asigurarea EMM-urilor necesare in conditiide valabilitate a verificarilor metrologice; Repartizarea precisa a atributiilor
pe executanti si instruirea corespunzatoare a executantilor; Asigurarea izolarii zonelor de lucru pana la finalizarea lucrarilor
Asigurarea materialelor la calitatile si cantitatile prevazute in documentatie;
1.2 Verificari si lucrari premergatoare
Elaborare graphic de lucrari (Grafic de executie);

Verificarea dimensiunilor geometrice si a cotelor de nivel;
Receptia, sortarea si depozitatrea materialelor ce vor fi necesare la realizarea lucrarilor;
Pag. 24 /
12
1.3 Executia propriuzisa
Cod
5.3.1 Pregatirea startului suport document:
■ SC- PRENIS
Curatarea stratului support inaintea asternerii mixturii asfaltice; PTE-73
■ CONSTRUCT stratului support in cazul S.C. PRENIS constatarii
Rectificarea - daca este cazul - a 11 SRL unor denivelari sau profil
transversal necoresounzator;
■ Uscarea stratului de baza; EXECUTIA COVOARELOR ASFALTICE 11 / 12
■ Asternerea stratului antifisura din material geosintetic;
5.3.2 Amorsarea
La executia imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile si stratul support cu o emulsie de bitum cationica cu
rupere raoida.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
- strat de baza din mixtura bituminoasa pe strat suport din beton de ciment sau fundatie din piatra
sparta;
- strat de legatura pe stratul de baza din mixture bituminoasa;
Pag. 25 /
12
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-73
- strat de uzura de legatura, cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia
stratului de legatura. Dupa amorsare se asteaptatimpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice
In functie de compactitatea stratului support se va folosi un amorsaj cu 3,3 - 0,5 kg/mp bitum pur Caracteristicile
emulsiei trebuie sa fie astfel alese incat rupere sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa
fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maxima de 100m.
5.3.3 Asternerea mixturilor bituminoase

Asternerea mixturilor bituminoase va trebui efectuata cu ajutorul unui echipament finisor capabil a le repartiza fara sa
produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile stabilite prin proiectu de executie si numai dup ace a fost
asternut materialul geosintetic.
Temperatura de asternere. Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduroa la temperature de peste
+10°C, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Executia trebuie intrerupta pet imp de ploaie.
Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului Temperatura se va fixa definitive in
timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactitatea optima. Mixturile bituminoase a caror
temperature este sub cea prevazuta vor fi refuzate la receptie.
Mixturile se recomanda a fi executate in santier sau in vecinatate, ele neputand reincalzite. In acelas fel se procedeaza si
cu mixturile asfaltice care se racescin buncarul finisorului.
Grosimea stratului de asternere.

- Stratul de uzura se realizeaza intr-o singura asternere:
- Stratul de legatura se realizeaza intr-o singura asternere;
- Startul de baza intr-una sau mai multe asterneri successive in functie de grosimea stratului si
utilajele folosite.
Asternerea.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat dpdv al grosimii cat sic el al afanarii, dar numai dupa
asternerea materialului geosintetic. Asternerea se va face de preferinta pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand
acest lucru nu este posibil, executantul va propane latimea benzilorde asternere si pozitia rosturilor longitudinale
Grosimea maximala a materialelor raspandite printr-o singura trecere este fixate de proiectant la propunerea
executantului.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie corelata cu cadenta de sosire a mixturilor si va fi cat se poate de constanta.
Imediat dupa asternere si inainte de compactare trebuie corijate denivelarile flagrante.
Rosturile longitudinale si transversale. Trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat trebuie sa se suprapuna cu rostul longitudinal al stratului imediat inferior, indifferent
daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizatdin mixture asfaltica sau dintr-un material
tratat cu liant hidraulic
Trebuie realizat un decalaj minim de cca 20cm . Rosturile trebuie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta
si continua intre suprafetele vechi si noi. Rorturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa latime eliminand o lungime de banda de cca 5ocm. Suprafata
proaspata create prin decupare va fi badijotiata cu emulsie de bitum inaintea realizarii benzii noi.
5.3.4 Compactarea.
- Metoda de compactare trebuie sa permita atingerea in cel putin 95% din masuratori, procentul de 100% a
densitatii obtinute in timpul studiului privind compozitia mixturii;
- Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executataincat sa se obtina valori optime pentru
caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare (deflectiuni caracteristice). Compactarea are loc in lungul
drumului, de la margine spre ax, pe sectoarele in panta, sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea ami
joasa spre cea ridicata. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea imbracamintii. Suprafata
stratului se va controla permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor
compactoare pe toata lungimea;
Pag. 26 / 12
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-73
- La executia in mai multe straturi successive, cum este cazul la straturile de baza, asternerea se va
executa separate pentru fiecare strat in parte. Se va asigura o perfecta legatura intre straturi, stratul superior se va
aplica la cel mult 24 ore de la aplicarea primului strat, a carui suprafata trebuie sa fie uscata si curate;
- Atelierul de compactare trebuie sa fie alcatuit din:
- Compactor pe pneuri de 160KN si compactor cu rulouri netede de 120KN;
- Numarul de treceri pentru asigurarea compactarii optime va fi stability prin experimentari
preliminare, pentru a se asigura un minim de 98% a gradului de compactare, conform metodei Marshall.
- Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie sa se departeze la mai mult de
50m in spatele finisorului
5.3.5 Tratarea suprafetei.

- Dupa executarea imbracamintii se procedeaza la inchiderea porilor prin raspandire de 2-3kg/mp nisip d 1-
3,15mm bituminat cu 2-3% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase. De preferat utilizarea
nisipului de concasaj;
- Pentru operatiile executate dupa 1 octombrie, sau executate in zone umbrite si cu umiditate
excesiva sau traffic redus, se va realiza inchiderea suprafetei prin badijonare. Aceasta se realizeaza prin stropire cu bitum
sau cu solutie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum diluata cu apa (o parteemulsie
cu 60% bitum, o parte apa nealcalina) si raspandire de nisip 0-3,15mm cu continut cat mairedus de praf
(sub 0-0,9mni) in urmatoarele cantitati:
- stropire cu bitum 0,5 kg/mp
raspandire nisip 3-5 kg/mp
- stropire cu emulsie cationica 60% bitum diluat cu apa 0,8-1kg/mp raspandire nisip 3-5
kg/mp
2. INSPECTII SI INCERCARI
2.1 Controlul compactarii

a - autocontrolul compactarii. Pe toata perioada executiei executantul verifica:
- cadenta executiei care trebuie sa fie cea stabilita la incercari;
- utilajele prescrise sa fie in functionare continua;
- sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea din pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si
primul compactor cu pneuri sa fie respectate;
Nerespectarea acestor elemente va impune intreruperea executie pana la remedierea neconformitatilor constatate.
b - Controlul ocazional la compactare. Pe parcursul executie se efectua controale inopinate pentru a se asigura ca nu exista
abateri semnificative de la procedurile stabilte. In situatiile in care se constata rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, se vor impune noi incercari de compactare, anuland modalitatile de compactare stabilte initial.
6.2 Controlul nivelmentului
Verificarea cotelor de nivel este facuta pe suprafete corespunzatoare fiecarei zile de lucru, in ax si la
margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintreprofilele transversale ale
proiectului, eventual si in toate celelalte puncte fixate de proiectant.
Tolerantele admise in raport cu cotele prescrise sunt:
+ 2,5 cm pentru stratul de baza;
+ 1,5 cm pentru stratul de legatura si strtul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, cotele realizate sunt considerate
corespunzatoare.
6.3 Controlul denivelarilor.
Este efectuat aplicand pe suprafata fiecarui strat:
- in sens longitudinal, o rigla de 3 m lungime;
- in sens transversal o rigla de 3 m cand drumul are panta plana
Controlul longitudinal va fi efectuat prin trecerea riglei in ax a fiecarei benzi de asternere in dreptul fiecarei
Pag. 27 / 12
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-73
sectiuni sectiuni transversale sau in oricare din locurile indicate de proiectant.

Controlu transversal va putea fi executat in oricare profil transversal sau in pozitiile indicate de proiectant.
Denivelarea maxima masurata nu va trebui sa depaseasca valorile admisibile.
6.4 Controlul rugozitatii stratului de uzura.

Se va determina prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in STS 8849/83 sau
prin metoda inaltimii de nisip.
6.5 Controlul elementelor geometrice, abateri limita admisibile.
Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip al proiectului
Abaterile limita locale de la gosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in parte sunt cele prevazute in normele
aplicabile
Limitele straturilorvor fi cele prevazute in proiect.
Abaterile limita locale admisibile sunt:
- pentru latimea unei cai de rulare: + 5cm;
- pentru latimea benzii de stationare: + 2,5cm.
6.6 Receptia lucrarilor.
Receptia pe faze determinante stabilite in proiectul ethnic privind straturile de baza, de legatura si de uzura, se
vaefectua conform HG 273 / 1994;
RecepTia la terminarea lucrarilor se va efectua conform HG 273 / 1994;
Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie, conform HG 237 / 1994 si Legii 10 / 1995
7. ASPECTE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA MUNCII

Factori de risc
Actiuni gresite :
8.1. Executarea defectuoasa de operatii : comenzi defectuase,
manevre gresite,
nesincronizari ale deplasarilor utilajelor care lucreaza pe un esalon, nesincronizari
la incarcarea si descarcarea mijloacelor de transport.
8.3. Efectuarea de operatii neprevazute prin sarcina de munca: pornirea si
actionarea utilajelor de persoane neautorizate,
Pag. 28 / 12
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-73
CO IN] S.C. PRENIS SRL
STRUCT!!

- praf.
conjunctivita.
normelor SSM
8. INREGISTRARI

Cod
document:
SC, P R E N I S C O N S T R U C T I 1 S.C. PRENIS SRL PTE-75
EXECUTAREA LUCRARILOR DE DRUMURI, PLATFORME, 1 / 17

TROTUARE, ALEI PIETONALE
Pag. 29 / 12
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-73
STRUCT!!
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea instructiunilor necesar a fi executate pentru realizarea lucrarilor de
drumuri, platforme si alei pietonale
Instructiunea se aplica pentru realizarea lucrarilor de drumuri, platforme si alei pietonale de catre S.C. PRENIS
SRL pentru executia si controlul calitatii
Pag. 30 / 12
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-73
STRUCT!!
- NP 005 -2003 - Normativ privind proiectarea constructiilor din lemn

de constructii
Conform MMC - SCP rev.1.1 al S.C. PRENIS SRL
5. RESPONSABILITATI
5.1.1 Seful de santier raspunde de asigurarea tuturor conditiilor materiale si organizatorice pentru
activitatea executie lucrari dulgherie ;
procedura;
5.1.5 Convoaca proiectantul, beneficiarul si responsabilul CQ pentru intocmirea PV de lucrari ascunse ( cofrare, armare
) sau a fisei de betonare pentru elementul ce urmeaza a se betona.
5.1.6. Raspunde de intocmirea/complectarea integistrarilor calitatii
5.2.1 Responsabilul CQ raspunde de verificarea pe teren a indeplinirii conditiilor de executie;

5.2.2 Verifica documentele de calitate care atesta executarea elementelor ;
5.2.3 Verifica si analizeaza existenta releveului si decide daca abaterile se incadreaza intolerantele admise;
5.2.4. Urmareste indeplinirea prevederilor din proiectul de executie;
5.2.4 Verifica existenta PV de instruire a personalului cu cerintele caietelor de srcini si ale proceduriilor de executie;
5.2.5 In cazul depistarii de neconformitati sau nereguli tehnice sau organizatorice, responsabilul CQ are obligatia de a
consemna in nota de constatare si in condica CQ si de asemenea, are obligatia de a informa conducerea in scopul
6. MODUL DE LUCRU
6.1. LUCRARI DE SAPATURI

Inainte de executarea lucrarilor de sapaturi se vor decoperta/ demola straturile existente pe amplasament.
Lucrarile de demolare includ scoaterea asfaltarii existente pentru lucrarile de largire a drumului/strazii,
frezarea/decopertarea asfaltului acolo unde este necesar §i indepartarea trotuarelor pietonale existente (inclusiv bordurile,
acolo unde exista), indepartarea fundatiei de balast neadecvate, spargerea betonului §i taierea lui in carosabilul existent.
Demolarea asfaltarii existente se va face acolo unde este necesar, dupa ce zona a fost marcata ca atare.
Molozul/sparturile rezultate vor fi incarcate in camioane descoperite §i transportate la locul de descarcare. Pietrele de
bordura, care pot fi refolosite vor fi ridicate §i duse in zone de depozitare in vederea reutilizarii ulterioare dupa ce vor fi
masurate §i inregistrate separat.
Pentru lucrarile de frezare/decopertare a asfaltului, va fi nevoie sa se sparga partea de sus a suprafetei drumului in
zonele desfundate, pe o grosime de 20-30 mm. Aceasta operatie se va face din una sau doua treceri, folosind un utilaj de
frezare cu incarcare frontala, care va depozita materialul intr- un camion, §i va merge in urma utilajului de
Pag. 31 / 12
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-73
STRUCT!!
frezat/decopertat, deplasandu-se cu aceea§i viteza.

Suprafata va fi apoi curatata cu jet de aer comprimat de la un compresor §imaturat cu un
dispozitiv mecanic pentru a elimina orice pulberi sau reziduuri.
Eliberarea terenului
Sarcina de eliberare a terenului include taierea, extragerea §i indepartarea de pe locul/drumul in lucru a oricaror
obstacole, cum ar fi arbori, butuci/trunchiuri, tufi§uri sau orice alte materiale/obiecte ce stau in calea lucrarilor, pentru a
largi platforma existenta sau pentru a construi alta.
Lucrarile de eliberare a terenului vor fi efectuate la o adancime suficienta pentru a indeparta toate radacinile de
plante.
Indepartarea stratului de pamant de la suprafata, acolo unde este cazul.
Stratul de sol de la suprafata va fi incarcat §i transportat intr-o zona unde se descarca in movile, pentru a putea fi
folosit ulterior la acoperirea terasamentelor §i la unele actiuni de amenajari de mediu.
Aceasta operatiune va fi executata la o adancime determinata, pana se ajunge la stratul de sol care trebuie sapat.
Stratul de pamant de suprafata va fi depozitat in locuri alese astfel incat sa nu
deranjeze avansul normal al lucrarilor, conform urmatoarelor instructiuni:
- Valurile de pamant sau §anturile vor fi formate pana la o inaltime de unmetru §ijumatate (1,50
m) §i sa nu depa§easca 2 metri (2 m).
- Se va evita trecerea camioanelor de incarcare sau a altor camioane peste valurile de pamant.
- Daca este necesar, valurile vor fi formate cu ajutorul unui tractor agricol, care sa produca o compactare prea mare
a solului.
- Vor fi practicate mici gauri in stratul de la suprafata al movilelor/valurilor de pamant pentru a preveni spalarea
solului de catre ploi sau erodarea malurilor, facilitandu-se orice astfel de tratamente, dupa cum va fi nevoie sa se
aplice.
Excavarea gropii deschise
Conditiile preliminare care trebuie indeplinite sunt urmatoarele:
• Exproprierea terenurilor §i obtinerea dreptului de trecere, daca este cazul.
• Identificarea §i devierea utilitatilor publice afectate, daca este cazul;
• Planificarea §i executarea cailor de acces, gropilor de gunoi §i zonelor de depozitare;
• Curatarea §i eliberarea terenului.
Aceasta unitate cuprinde toate operatiunile necesare excavatiilor §i nivelarii locatiei de lucru pana la nivelul
general al suprafetei nivelate, ca §i excavarea anterioara in sapaturi cu pante (sapatura prealabila) pana la platforma de
lucru.
Aceste operatii includ scoaterea, indepartarea, incarcarea, descarcarea §i transportul materialului rezultat din
sapaturi la o zona de depozitare sau la groapa de gunoi. Mai este inclusa §i drenarea platformei, oricare are fi debitul de
desecare.
Excavarile pot fi efectuate §i cu ajutorul unor excavatoare. Lucrarea va fi efectuata prin ridicarea §i incarcarea
materialului intr-o singura operatie, printr-o rotire la 90 grade sau mai putin, daca este posibil. Un camion va a§tepta in
timp ce altul este incarcat, deoarece costul de functionare al unui excavator este cel putin dublu fata de cel pentru un
camion.
Pantele vor fi lasate in forma lor aproximativa, §i daca imprejurarile o permit, vor fi completate. Daca nu, pantele
vor fi remodelate cu un plug nivelator cu motor, acordand o deosebita atentie armonizarii pantelor/taluzurilor.
Excavarea nu va ajunge pana la dimensiunea nivelarii finale. Ultimii 30/50 cm. vor fi remodelati ulterior cu un
plug nivelator cu motor, evitandu-se deteriorarea ca rezultat al decompresiei prin trecerea utilajelor grele. In orice situatie,
este necesara mentinerea in conditii optime a zonei de drenare. Pentru aceasta, este nevoie ca platformele de lucru sa fie
lasate cu o inclinare a pantei de 4%, evitand erodarea pantelor §i deviind apa care se scurge, afectand pantele §i modeland
§anturi adecvate.
In timpul executiei este necesar sa se asigure stabilitatea pantelor §i sa se astupe fisurile de la aparitie, sau
materiale nedorite de o calitate inferioara celei a§teptate, referitor la tratamentul lor specific.
Caracteristicile materialului extras vor fi stabilite inainte §i in timpul excavarii, pentru a se stabili utilizarea lui in
Pag. 32 / 12
Cod
document:
SC- PRENIS PTE-73
STRUCT!!
alte parti ale lucrarii, tinandu-se cont tot timpul de faptul ca inainte de depozitarea materialului el trebuie separat dupa
consultari cu Managerul de Proiect.
Solul de suprafata extras va fi depozitat pentru utilizarea ulterioara, daca este necesar, avand grija ca acesta sa nu
fie deteriorat, ca rezultat al lipsei de aerisire sau de drenare.
Inainte de incarcarea materialului pentru utilizare imediata, umiditatea trebuie masurata §i corectata pentru a fi
adusa la nivele optime.
Excavarea §i acoperirea sapaturilor
Excavarea in interiorul unor imprejmuiri va fi executata conform ipotezelor de calcul planificate, cu resursele,
utilajele etc. auxiliare, folosite in acest scop §i adecvate acestui scop. In locatiile ce nu pot fi afectate de saparea gropilor §i
de umplerea acestora, vor exista puncte de referinta/demarcatie, la care se vor referi toate citirile de grade de nivel, §i
puncte orizontale §i/sau de deplasare de teren §i sau apropiere de alte cladiri.
Pentru facilitatile ce pot fi afectate de aceste sapaturi, companiilor li se va cere pozitia §i sa ia masuri adecvate, ca
§i sa respecte distanta de siguranta fata de liniile de curent electric suspendate. Elementele de utilitate publica ce pot fi
afectate de excavatii vor fi protejate, cum ar fi canalele de irigatii, conductele de canalizare, capacele, stalpii §i copacii.
Patrunderea apei de suprafata in sapaturi va fi evitata §i vor fi adoptate masurile necesare pentru secarea zonelor de
adancime.
Sapaturile vor fi executate pe fa§ii orizontale cu inaltimea intre 1,5 §i 3 m, in functie de cum sunt executate,
manual sau cu ajutorul utilajelor.
Atunci cand sunt executate cu ajutorul utilajelor, pe muchile cu continut structural §i/sau elemente de divizare,
utilajul va lucra intr-o directie care sa nu fie perpendiculara pe ele §i vor lasa neexcavata o portiune de protectie, nu mai
mica de l m, ce va fi sapata manual inainte ca utilajul sa coboare la o fa§ie mai jos de aceasta muchie. Pamantul din
sapatura sau alte materiale nu trebuie sa ramana adunat la marginea gropii §i trebuie indepartat de aceasta la distanta, nu
mai mica de dublul adancimii sapaturii, de la aceasta margine. Finisarea §i curatarea peretilor gropii vor fi efectuate pentru
fiecare adancime in parte, nu mai mare de 3 m. In zonele sau caile de trecere cu risc de cadere de la mai mult de 2 m,
operatorul va fi protejat de o centura de siguranta ancorata la un punct fix, sau vor fi prevazute pasaje sau schele
provizorii. Atunci cand personalul operator are nevoie sa se deplaseze pe marginea din jurul excavatiilor, terasamentului
sau sapaturii verticale, vor fi ancorate grilaje care vor fi fixate de la exteriorul sapaturilor, §i muncitorii se vor deplasa pe
placi de lemn sau pe suprafete cu distribuire egala. Zona de excavatii va fi luminata suficient pe perioadele cand se
lucreaza. Zilnic sau inainte de inceperea lucrului, se va verifica starea suportilor/reazemelor §i, daca este necesar, vor fi
consolidate. Se va controla §i sa nu existe pozitii cu risc sau fisuri ale constructiilor invecinate. Aceste masuri preventive
vor fi luate §i la nivelele de lucru mai adanci atunci cand operatiunile sunt intrerupe pentru mai mult de o zi, §i dupa
modificari ale vremii, cum ar fi ploaie, ninsoare. La sfar§itul zilei de lucru, nu trebuie sa existe gropi sapate
necorespunzator §i orice blocuri ratacite ce se pot rostogoli vor fi indepartate.
Planurile de evacuare a personalului in urgenta trebuie sa ofere o eliberare rapida a §antierului in orice moment.
Dupa atingerea nivelului cel mai de jos al excavatiei, se va face o verificare generala a structurilor despartitoare pentru a se
observa daca s-a produs vreo dauna, luandu-se masurile adecvate. Pana ce se efectueaza consolidarea definitiva a peretilor
§i fundului excavatiei, suportii §i sprijinirea
Pag. 33 / 12
Cod
document:
SC, PRENIS PTE-75
CONSTRLJCTI S.C. PRENIS SRL
I
utilizata pentru a susjine construct ALEI
TROTUARE, adiacenta §i/sau terenul, ca §i gardurile §i/sau imprejmuirile vor fi pastrate.
PIETONALE
La fundul excavajiei, va exista drenajul necesar pentru prevenirea acumularilor de apa ce pot dauna construcjiei sau
fundajiilor proprietajilor invecinate.
Excavarea fundatiilor, §anturilor sau gropilor

Execujia unor sapaturi cu localizare precisa include aplicarea urmatoarelor operajiuni:
- Dispunerea §i materializarea referinjelor topografice.
- Excavarea §i scoaterea materialelor din §anjuri, stalpi sau fundajii, de orice tip §i de orice origine, ca §i
curajarea §i compactarea fundului excavajiei.
- Incarcarea, transportul §i descarcarea pentru a fi refolosit, sau in zone de depozitare §i operajiuni de
Tmpra§tiere §i taluzare, de formare adecvata, astfel incat apa sa se poata scurge in exterior fara a cauza
eroziunea sau formarea de bulgari compactaji.
- Desecarea, suporji, reazeme, drenarea §i reducerea stratului freatic pentru condijii uscate de lucru §i nivelarea
suprafejelor.
- Sprijinirea provizorie a tuturor utilitajilor care nefiind definitiv deviate pot fi agajate §i ridicate in timpul
saparii §anjului, §i scoaterea lor ulterioara cu readucere la amplasarea originala.
Nu este autorizata niciun fel de sapatura care sa nu aiba in toate fazele, referinje topografice precise. Adancimile
§i dimensiunile §anjurilor §i tipurile de secjiuni sunt cele indicate in desenele proiectelor, daca Inginerul §ef nu
stabile§te alte adancimi §i/sau dimensiuni, prin dispozijie scrisa, in funcjie de terenul aparut in timp ce se executa
excavarile. Dispozitivele de blocare a susjinerii trebuie sa fie in orice moment corect plasate, fara probleme ale
legaturilor dintre ele. §ipcile de lemn vor avea capetele te§ite §i vor fi fixate strans de suporji, fiind impiedicata orice
alunecare. Sapaturile la care se §tie ca pot exista patinari sau alunecari de pamant, vor fi executate in secjiuni (§anjuri de
fundajie). Cand se ajunge la fundul excavajiei, el va fi curajat §i nivelat. Partea cea mai de jos a excavajiei va fi curajata
de orice material ramas §i orice crapatura sau fisura va fi astupata corespunzator. Atunci cand fundajiile au la baza
materiale susceptibile sa se deterioreze la vreme nefavorabila, excavarea ultimilor treizeci (30) centimetri se va face cu
doar cateva minute inainte de a se trece la construcjie .
Materialul excavat care mai poate fi utilizat ulterior nu va fi scos de pe §antierul de construcjii fara permisiunea
Managerului de Proiect. Daca nu exista spajiu pentru depozitarea lui chiar la locajia unde se construie§te, vor fi
disponibilizate suprafeje de depozitare in alte parji, de preferat pe fa§ia ocupata temporar, conform instrucjiunilor
Managerului de Proiect.
Daca materialul excavat este descarcat chiar langa §anj sau groapa pentru stalp, piciorul taluzului va fi desparjit
printr-o distanja de un metru §i jumatate (1,5 m) de marginea §anjului sau gropii de stalp, daca perejii sai sunt sprijiniji
cu reazeme sau palplan§e. Aceasta departajare va fi echivalenta cu inaljimea excavajiei, in cazul unui §anj sau gropi de
stalp fara reazeme sau pereji verticali.
Distanja de un metru §i jumatate (1,5 m) se va aplica §i acumularii de pamant de langa sapaturile pentru gropi
de stalpi §i §anjuri care nu au pereji verticali. Fundul excavajiei destinat structurilor tehnologice nu va fi deteriorat, el
trebuind sa poata rezista la presiune, eroziune, uscare, inghej §i la turnarea imediata a stratului fluid de umplutura, odata
ce Inginerul §ef §i-a dat acordul.
Inainte de turnarea betonului, excavajia va fi clatita suficient, pentru a evita absorbjia apei conjinuta in beton, §i
curajata, in special la fundul sapaturii, lasand deschideri temporare, pentru facilitarea acestei operajii.
6.2. TERASAMENTE
Pentru execujia terasamentelor planificate, vor fi folosite materiale rezultate din §antiere de excavajii sau din
gropi. Materialele ce urmeaza sa fie utilizate la terasamente, vor fi impra§tiate in secjiuni succesive cu grosimi uniforme,
aproximativ paralele cu platforma. Dupa objinerea unui nivel de umiditate adecvat, secjiunea va fi compactata mecanic
§i nu se va turna urmatoare secjiune, pana cand prezenta nu va fi nivelata §i modelata, §i nu se va controla nivelul de
compactare.
Toate aceste proceduri in vederea pregatirii fundajiilor, §i controlul topografic al dispunerii terasamentului vor fi
permanent verificate la faja locului de personal calificat, ocupandu-se exclusiv de
| Revizia 2| | Exemplar T |Cod formular :

Cod
document:
SC, PRENIS PTE-75
I
controlul calitatii materialului
TROTUARE, folosit,
ALEIpentru a garanta conformitatea cu gradul de compactare cerut §i pentru a
PIETONALE
controla instrumentele specifice de control al a§ezarii.
Se va prevedea drenarea provizorie de suprafata a platformelor, evitand astfel formarea baltilor .
Pa§ii adoptati la executia terasamentelor sunt:
- Curatarea terenului §i, daca este necesar, destelenirea cu un utilaj mecanic.
- Utilizarea camioanelor basculante pentru transportul §i descarcarea materialului §i un utilaj de
impra§tiere a acestuia.
- Nivelarea cu un plug nivelator §i umezirea cu o autocisterna.
Gradul de compactare la creasta terasamentelor §i in zonele de acces la zonele de reazem al structurilor va fi cel
cerut, pentru asigurarea unei densitati care sa nu fie mai mica decat cea maxima, obtinuta in Testul Proctor Normal.
Operatiunea de compactare va continua pana cand sunt atinse nivelurile cerute, §i nu se va considera terminata, pana
cand terasamentele nu sunt netezite corespunzator.
6.3. Bordurile prefabricate

Dupa ce se efectueaza marcarea alinierii bordurilor pe suprafata existenta, cu muchia superioara inspre interior,
vor fi plasate marginile sapaturii necesare pentru introducerea §i fixarea bazei bordurilor.
Daca suprafata existenta este pavajul, acesta va fi taiat in lungime, astfel incat sapatura sa nu afecteze terenul adiacent §i
insertia se va executa printr-un contact curat. Trebuie sapat cel putin pe o latime de 30 cm. de fiecare parte a fetelor
exterioare a liniei de borduri.
Bordurile vor fi a§ezate pe un strat de beton. Ele vor fi a§ezate lasand un spatiu de 5 mm intre ele. Acest spatiu
va fi bine umplut cu mortar de acela§i tip ca §i cel utilizat la fixarea bazelor de borduri.
6.4. Turnarea betonului

Conditii prealabile
Pentru executia lucrarilor este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii :
- asigurarea documentelor de executie;
- verificarea calitatii privind trasarea lucrarii;
- verificarea conditiilor climaterice de temperatura si umiditate;
- instruirea personalului in executarea lucrarilor;
- dotarea cu scule si dispozitive necesare realizarii lucrarii;
- racorduri de energie, apa si alte utilitati ;
- existenta inregistrarilor de calitate pentru montaj armatura si piese inglobate, conform planurilor
de executie ;
- trasarea pozitiei cofrajelor ;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Pregatirea lucrarilor
Pregatirea executiei lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din dosarul tehnologic si fisa tehnologica a
lucrarilor. In mod obligatoriu se va organiza un minim de cai de acces necesare pentru transportul betonului, precum si
pentru accesul utilajelor de ridicat. Trasarea lucrarilor se face in conformitate cu planurile din detaliile de executie,
predarea amplasamentului de catre beneficiar si proiectant catre constructor facandu-se in baza unui proces-verbal
semnat de cele trei parti.
Inainte de a se incepe turnarea betonului trebuie sa se efectueze o serie de lucrari pregatitoare, care au drept
scop verificarea exactitatii executiei cofrajelor si armaturilor si a montarii lor conform planului proiectului.
La cofraje se verifica
- exactitatea pozitiei axelor ;
- concordanta dintre cotele din proiect si cotele cofrajului montat : exactitatea pozitiei
;corespondenta dimensiunilor din proiect cu cele de pe teren ;
- etanseitatea cofrajului, buna lor inchidere si rigidizare ;
- turnarea betonului in straturi de 10-20 cm;
- in continuare dupa terminarea turnarii betonului se trece la executarea pasirii prin decofrarea
primului metru de cofrag si cofrarea celui de al treilea metru dupa care operatiile se vor repeta.
Decofrarea se executa cu grija pentru a nu degrada betonul turnat. Decofrarea se va face dupa aprox. 15 ore de
la prima turnare si dupa asigurarea ca betonul are rezistentele minime necesare.
Locul de munca va fi iluminat artificial corespunzator. Cofrajele se vor curata si se vor unge cu decofrol dupa
fiecare turnare.

Cod
document:
SC. PRENIS PTE-75
CCNSTRUCTI S.C. PRENIS SRL
I
Conditiile impuse betonului
Betoanele turnate cu bena pot avea lucrabilitatea cuprinsa la intervalul L3, sau L3/L4 (T3 sau T3/T4 conf. NE
012/99), tasarea pentru T3/T4 va fi de 100±20mm. Clasa de beton prescrisa este C 16/20 cu impermeabilitate P10/8
respectiv C20/25 conf. NE 012. Dimensiunea maxima a granulei de agregate va fi de 16 mm si se va utiliza platifiant,
garantat cu agrement tehnic si certificat de calitate. Compozitia betonului este cea stabilita prin reteta de preparare
anexata prezentei pentru care s-au efectuat probe preliminare de catre laborator de incercari materiale autorizat de
ICMB. Cantitatea de plastifiant va fi de 0,5 l./100 kg ciment. Acest plastifiant este reducator de apa, antrenor de aer,
creste gradul de impermeabilitate dar si intarzietor de priza si este livrat in solutie gata preparata.
In aceasta situatie pentru a nu intarzia priza se recomanda utilizarea aditivilor cu aceleasi calitati, dar care nu
intarzie priza. Reteta nu se modifica din punct de vedere al granulometriei agregatelor iar proportia de aditiv va fi de 1-
1,5 l. la 100 kg ciment ;cimentul utilizat va fi de tip II 32.5R pe care s-au efectuat probele preliminare. Pentru toate
materialele ce se pun in opera, se va respecta frecventa de incercari impusa de NE- 012/1999 .
Avand in vedere importanta lucrarii, se vor recolta probe atat la statia de betoane, cat si la locul de punere in
opera, dupa cum urmeaza :
Statia de betoane
1. Ciment pentru lotul ce se va utiliza
a. -starea de conservare
b. -timpul de priza conf. SREN 196-3
c. -rezistentele mecanice la 2(7) si 28 de zile conf. SREN 196-1
d. -se vor preleva contraprobe care se vor pastra 45 de zile
2. Agregate
a. -granulozitatea sorturilor si continutul de impuritati conform STAS 4606/80
b. -umiditatea agregatelor se va controla zilnic si ori de cate ori este necesar
3. Aditiv
a. -se vor examina datele inscrise in certificatul de calitate emis de furnizor
4. Beton proaspat
a. -se determina consistenta betonului conform STAS 1759/88
b. -se va masura temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd. C.
5. Beton intarit
Se vor recolta zilnic probe pentru determinarea rezistentei la 28 de zile si a gradului de
impermeabilitate (cate 6 epruvete)
Locul de punere in opera
a) Beton proaspat
- se vor examina documentele de insotire si se va verifica consistenta la fiecare transport conf. STAS
1759/88;
- se va verifica temperatura betonului pentru incadrarea in limitele de 5-30 grd. C;
b) Beton intarit
- se vor recolta probe zilnic pentru verificarea rezistentei si a gradului de impermeabilitate la 28 de zile
(cate 6 epruvete).
Transportul betonului
Betonul va fi preparat in statie de betoane cu amestec fortat, durata de amestecare fiind de 45 sec. de la introducerea
ultimului component. Durata de incarcare nu va depasi 20 minute, iar transportul
| Revizia 2| | Exemplar ~ |Cod formular :

Cod
document:
SC, PRENIS PTE-75
I
se va face cu autoagitatoare. TROTUARE,
Durata maximaALEIde transport cu agitatoare, va fi pentru cimentul de clasa
PIETONALE
32,5, in functie de temperatura betonului dupa cum urmeaza :
100 C<t<300C= 50 minute
t<100C=70 minute
La locul de turnare betonul se va pune imediat in opera in cel mai scurt timp, neadmitandu-se depasirea duratei
maxime de transport si modificarea consistentei. Conditiile de transport nu trebuie sa modifice compozitia si
caracteristicile betonului fabricat (este necesar ca mijloacele de transport sa fie etanse si izolate fata de ploaie, arsita sau
inghet).
Punerea in opera a betonului
Imbracamintile se executa intr-unul sau doua straturi ( conform proiect). Pentru grosimi ce depasesc 23 cm se
utilizeaza vibrofinisoare dotate cu pervibratoare care asigura eficienta pe toata grosimea stratului. Punerea in opera a
betonului se face sub conducerea nemijlocita a sefului punctului de lucru. Acesta trebuie sa fie permanent la locul de
turnare, sa supravegheze si sa ia masuri operative de remediere a oricaror deficienta constatate.
Imbracamintile din beton de ciment se executa in intervalul de temperaturi atmosferice: + 5° C - + 35° C.
Temperatura betonului la punerea in opera nu va fi mai mare de 30 ° C.
La locul de punere in opera, descarcarea betonului se face in 2-3 locuri sau din mers, pentru a mentine
omogenitatea uniforma a betonului pe toata suprafata de descarcare.
La imbracaminti executate in doua straturi, descarcarea betonului celui de-al doilea strat se face obligatoriu prin
descarcarea laterala, folosind autobasculante sau alimentatoare speciale. Aceeasi masura se aplica si pentru primul strat
unde se asterne pe fundatie hartie Kraft/folie polietilena.
Asternerea betonului se face numai cu repartizoare mecanice ( lopeti mecanice sau repartizoare cu snecuri) cu
exceptia suprafetelor reduse la care folosirea acestora nu este justificata din punct de vedere tehnico-economic.
Compactarea si nivelarea betonului

Timpul optim de vibrare se stabileste prin determinari de proba efectuate cu prima sarja de beton ce se
compacteaza, stabilindu-se viteza de inaintare a vibrofinisorului, corelata cu latimea grinzii vibratoare, care trebuie sa fie
in contact cu betonul proaspat pe o lungime de cel putin grosimea dalei, masurate in directia de avansare. Durata vibrarii
se recomanda sa fie de 30-60 secunde.
Pentru o vibrare corecta a betonului pe intreaga suprafata a stratului compactat se va urmarii ca grinda
vibratoare, in timpul vibrarii, sa fie cu 1-3 mm mai jos decat suprafata betonului din spatele grinzii. Grosimea stratului
de beton necompactat trebuie safie de 1.15-1.35 ori mai mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de
lucrabilitatea betonului. Inainte de inceperea vibrarii, se stabileste in cadrul determinarilor de proba si grosimea stratului
de beton necompactat, necesara pentru obtinerea grosimii prescrise a stratului final.
Punerea in opera a betonului se face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate (ploaie intensa, defectarea
utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton etc.) se va executa din betonul confectionat pana la acel moment, o dala
cu lungimea de cel putin 1.5 m, terminata cu un rost transversal de contact.
Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor sau riglelor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita,
incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete cu beton compact.
Intreruperea betonarii la sfarsitul zilei de lucru se face numai la un rost trnsversal de dilatatie sau de contact.
Betonul gresit turnat se indeparteaza de la locul de punere in opera.
Pe sectoarele de drum cu declivitati, sensul de executie al benzii de beton va fi:
- pentru pante < 3% se lucreaza in sensul urcarii drumului;
- pentru pante > 3% se lucreaza in sensul coborarii drumului, adaptandu-se la cazul concret atat
consistenta betonului cat si viteza de avansare a utilajelor.
Tratarea betonului dupa turnare

Dupa turnare betonul trebuie protejat impotriva urmatorilor factori :
1. uscari premature datorita radiatiilor solare si avantului;
2. antrenarea pastei de ciment datorita ploilor ;
3. diferentelor de temperatura din interiorul betonului ;
4. temperaturi scazute sau inghetul ;
5. eventuale socuri si vibratii care ar diminua aderenta la armatura ;
Principalele metode de protectie sunt :
- acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda ;
- stropirea periodica cu apa ;
- aplicarea de pelicule protectoare ;

Cod
document:
SC, PRENIS PTE-75
I
Durata de tratare depinde de conditiile
TROTUARE, ALEIde mediu, calitatea amestecului de beton si agresivitatea mediului. In
PIETONALE
functie de acesti factori conf. NE 012/1999 variaza intre 1 si 14 zile.
Lucrarile de protejare a suprafetei betonului proaspat cu pelicule de protectie nu se executa pe timp de ploaie. In
cazul in care ploaia intervine intr-un interval de timp mai mic de 3 ore de la stropirea suprafetei cu produsul de protectie
respectiv, operatia se repeta.
Materialele/produsele peliculare de protectie trebuie sa corespunda conditiilor tehnice din
STAS/NII/Specificatie de produs a furnizorului. Aplicarea peliculelor de protectie se face pe betonul proaspat de regula
prin pulverizare, cu respectarea obligatorie a conditiilor de microclimat si a tehnologiei de lucru mentionate de furnizor.
Pulverizarea se executa prin dirijarea produsului sub un unghi de incidenta fata de suprafata betonului, adaptata
la conditiile de lucru si la caracteristicile dispozitivului purtator de duza. Pelicula trebuie sa fie aplicata uniform pe
intreaga suprafata, in caz contrar se vor efectua completari cu produs, atat pe portiuni neacoperite, cat si pe portiuni
insuficient acoperite.
Pentru evitarea aparitiei fisurilor si crapaturilor din cauza variatiilor de temperatura si umiditate si a tasarilor
inegale, imbracamintile se executa cu rosturi transversale si longitudinale care le impart in dale.
Rosturile, atat cele transversale cat si cele longitudinale, pot fi de:
- contact ( de constructie);
- dilatatie;
- contractie.
CRITERII DE ACCEPTARE
Controlul calitatii lucrarilor la turnarea betonului. Calitatea lucrarilor de beton trebuie asigurata pe intreg lantul
de procese tehnologice : preparare, turnare, transport si manipulare , punere in opera, tratare ulterioara.
Ea depinde atat de calitatea materialelor componente : agregate, ciment, apa si adaosuri si de modul lor de
malaxare cat si de corectitudinea cu care operatiile fiecarei faze tehnologice descrise in lucrare sunt efectuate.
Orice nerespectare a unei reguli tehnologice intr-una din fazele mai sus mentionate nu poate fi remediata in
fazele urmatoare si contribuie la scaderea calitatii betonului in faza finala. O calitate satisfacatoare a lucrarilor de
betonare se obtine daca :
1. sunt cunoscute si insusite regulile tehnologice ale tuturor proceselor de catre
muncitori, cunoscandu-si fiecare rolul sau precis in echipa, maistru, seful de lot,
seful de santier ;
2. sunt verificate permanent atat insusirea cat mai ales aplicarea regulilor
tehnologice de catre seful de santier, seful de lot, maistrul, seful de echipa.
Sarcinile generale privind calitatea lucrarilor ce revintuturor treptelor ierarhice ale unitatii in executie sunt
prevazute in Legea nr. 10/1995 privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii
constructiilor.
6.5. Cofrarea si decofrarea placilor de beton

Cod
document:
SC. PRENIS PTE-75
CCNSTRUCTI S.C. PRENIS SRL
I
Cofrajele se pot confectiona
TROTUARE, din metal.
ALEI Confectionarea
PIETONALE cofrajelor se face pe baza unui proiect tehnologic de
executie care trebuie sa cuprinda detalii privind cofrajul propriu-zis si elementele de sustinere;
Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea lor, murdarirea,
ruginirea, putrezirea. Este interzisa depozitarea direct pe pamant sau depozitarea altor materiale per stive de cofraje ;
Depozitarea cofrajelor se face pe grinzi de beton sau pe profile metalice;
Se vor folosi in mod obligatoriu materiale pentru ungerea cofrajelor pentru reducerea aderentei intre beton si
cofraje. Cofrajele vor fi curatite prealabil.
La executia cofrajelor si a sustinerilor, se vor verifica urmatoarele :
- obtinerea formei, a dimensiunilor si a gradului de realizare prevazut in proiecte ;
- asigurarea unei etanseitati care sa nu permita pierderea laptelui de ciment in timpul vibrarii
betonului ;
- asigurarea stabilitatii si rezistentei sub actiunea incarcarilor din timpul procesului deexecutie,
fara ca acestea sa se deformeze in timpul turnarii betonului si compactarii acestuia mai mult
decat limitele admisibile mentionate in caietul de sarcini;
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele :
- curatire si nivelare la locul de montaj;
- trasarea pozitiei cofrajelor ;
- transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie ;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor ;
- verificarea pozitiei cofrajelor fiecarui element de constructie si fixarea acestora la pozitie
corecta ;
- inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
Rigidizarea cofrajului la pozitie verticala se realizeaza cu distantieri si ancore de sarma.
6.6. Tmbracaminti rutiere bituminoase, cilindrate executate la cald
Imbracamintile rutiere bituminoase cilindrate sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate executate la cald, fiind
alcatuite, in general, din doua straturi si anume:
- stratul superior, de uzura;
- strat inferior, de legatura.
In cazurile in care imbracamintea bituminoasa cilindrata se executa intr-un singur strat, acesta trebuie sa
indeplineasca toate conditiile cerute pentru stratul de uzura. Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum
neparafinos pentru drumuri se vor executa conform urmatoarelor normative: AND 539 - stabilizate cu fibre de celuloza;
AND 549 - realizate cu bitum modificat cu polimeri; AND 553 - alizate cu bitum aditivat.
Natura, calitatea si prepararea materialelor Agregate

Pentru Tmbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate naturale neprelucrate si
prelucrate care trebuie sa indeplineasca, conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor dupa cum
urmeaza:
- cribluri sort 4-8, 8-16 sau 16-25, conform SR 667/2000;
- nisip de concasare 0-4, conform SR 667/2000;
- nisip natural sort 0-4, conform SR 662/2002;
- pietris si pietris concasat, sorturi 4-8, 8-16 si 16-25(31), conform SR 662/2002.
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele natutrale de cariera, in funcsie de clasa tehnica a drumului sau
categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667/2000.
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor naturale de cariera trebuie sa fie conform
SR 667/2000. Toate agregatele folosote la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate, inainte de a fi
introduse in instalatia preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie sa fie depozitat separat in padocuri, prevazute cu platforme betonate,
avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face dupa verificarea certificatelor de conformitate care atesta
calitatea acestora.
Lianti
Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezenta procedura sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri TIP 60/80 si tip D80/100;
- bitum modificat cu polimeri de tipul elastomerilor termoplastici liniari;
| Revizia 2| | Exemplar ~ |Cod formular :

Cod
document:
SC, PRENIS PTE-75
I
- bitum aditivat.
Aditivi
Aditivii utilizati pentru prepararea bitumului aditivat folosit la executia imbracamintilor bituminoase sunt
produse tensioactive, cu compozitie si structura specifica polar-apolara, conform celor prevazute in declaratia de
conformitate a calitatii emisa de producator.
Aditivii trebuie sa fie agrementati tehnic conform reglementarilor in vigoare. Aditivii trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii de baza:
- sa fie compatibili cu bitumul;
- sa fie stabili termic pana la 200°C;
- sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale, fara a afecta celelalte caracteristici ale
acestuia;
- sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Tipul de adiziv si dozajul acestuia in bitum se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator
autorizat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice impuse.
Fibre
Fibrele care pot fi folosite la prepararea mixturii asfaltice stabilizate cu fibre, pentru executia imbracamintilor
bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate, trebuie sa fie agrementate tehnic conform
reglementarilor in vigoare.
Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de un laborator
autorizat, cu respectarea urmatoarelor conditii tehnice:
- epruvetele cilindrice tip Marshall se vor confectiona, in functie de intensitatea de trafic, la temperatura
de 135+5°C, conform reglementarilor in vigoare, iar mcercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se vor face conform
STAS 1338-2.
Modul de fabricare al mixturilor
Compozitia mixturilor
Mixturile asfaltice atit pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de legatura, pot fi realizate integral din
agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera, functie de tipul mixturii
asfaltice.
Tipul mixturii asfaltice. Agregate naturale utilizate
Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
- criblura sort 4-8 si 8-16
- nisip de concasare sort 0-4
Beton asfaltic rugos
- criblura sort 4-8 si 8-16
Betoane asfaltice bogate cu criblura
- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25
- nisip natural sort 0-4
Beton asfaltic cu pietris concasat
- criblura sort 4-8, 8-16, 16-25
Beton asfaltic deschis cu criblura
- criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat
- pietris concasat sort 4-8, 8-16 si 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
- pietris sort 4-8, 8-16 si 16-25
Compozitia mixturii asfaltice se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de

Cod
document:
SC, PRENIS PTE-75
I
respectarea conditiilor tehnice precizate inALEI
TROTUARE, prescriptiile tehnice impuse in caietul de sarcini. Formula de compozitie,
PIETONALE
stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute
se supune aprobarii Beneficiarului. Aceste studii comporta cel putin incercarea Marshall (stabilitatea la 60°C; indicele de
curgere-fluaj - la 60°C, densitatea aparenta, absorbtia de apa), pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de
alta a continutului de liant prestabilit. La confectionarea epruvetelor Marshall conform STAS 1338/1, numarul de
lovituri vor fi de 75 pentru straturile de imbracaminte la drumuri de clasa tehnica I, II, III (respectiv strazi de categoria I,
II, III) si 50 lovituri pentru straturile de imbracaminte pentru celelalte clase si categorii.
Toate dozajele privind agregatele sau unele adaosuri, sunt stabilite in functie de greutatea totala a materialului
granular in stare uscata, inclusiv partile fine; dozajul de bitum se stabileste la masa totala a mixturii. Aceste dozaje,
precum si granulozitatea agregatelor naturale, trebuie sa respecte prescriptiile caietului de sarcini.
Modul de punere Tn opera
Tansportul mixturilor asfaltice
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate, se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice bine
protejate pentru eliminarea pierderilor de temperatura, care trebuie sa fie curatate de orice corp strain si uscate inainte de
incarcare. La distante de transport mai mari de 20 km sau cu durata de peste 30 minute, indiferent de anotimp, precum si
pe vreme rece (+10oC... +15oC), autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amestca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este
interzisa.
Volumul mijloacelor de transport, este determinat de productivitatea instalatiei de preparare a mixturii asfaltice
si de punerea in opera, astfel incat sa fie evitate intreruperile procesului de executie a imbracamintii.
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curatat. Materialele neaderente, praful si orice poate
afecta legatura intre stratul suport si imbracamintea bituminoasa trebuie indepartat. In cazul stratului suport din
macadam, acesta se curata si se matura, urmarindu-se degajarea pietrelor de surplusul agregatelor de colmatare.
Dupa curatare se vor verifica, cotele stratului suport, care trebuie sa fie conform proiectului de executie.
In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in
proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica, fie prin
frezare, conform prevederilor din proiectul de executie.

Cod
document:
SC- PRENIS PTE-75
I
EXECUTAREA LUCRARILOR DE DRUMURI, PLATFORME, 13 / 17 TROTUARE,
ALEI PIETONALE__________________________________________________
Compactarea si umiditatea trebuie sa fie uniforma pentru toata suprafata stratului suport. Suprafata stratului
suport trebuie sa fie uscata.
Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu o emulsie de
bitum cationica cu rupere rapida.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat
in functie de natura stratului suport.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
- pentru strat de legatura pe stratul de baza din mixtura asfaltica sau pe stratul suport din
Tmbracaminti asfaltice existente;
- pentru strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai
mare de de trei zile de la executia stratului de legatura.
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea si uscarea emulsiei bituminoase. In functie de natura
stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea amorsajului, trebuie sa fie de (0,3...0,5) kg/m2.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturii asfaltice. Amorsarea se va face Tn fata finisorului la
o distanta maxima de 100 m. La imbracamintile bituminoase executate pe strat suport de beton de ciment sau macadam
cimentat, cand grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica de 15 cm, rosturile se acopera pe o
latime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale agrementate tehnic. In cazul Tn care stratul suport din beton
de ciment prezinta fisuri sau crapaturi se recomanda acoperirea totala a zonei respective cu straturi bituminoase, armate
cu geosintetice.
Materialele geosintetice se aplica pe un strat nou de mixtura asfaltica in grosime de min. 2 cm. Aplicarea
geocompozitului Geocomozitul va fi rostogolit manual sau cu un echipament special pe amorsa bituminoasa. O
franghie metalica va fi introdusa in mijloc iar geocompozitul este incolacit, penru a eita orice curbare. Marginile
suprapuse vor fi lipite cu bitum de 0.9 kg/mp. Aplicarea unei cantitati prea mari de bitum va fi evitata, pentru a
preveni scurgerea sau evacuarea prin stratul de uzura al bitumului.
Daca temperatura exterioara este mai mare, se recomanda imprastierea de nisip normal sau nicip fin, pentru a evita
exudarea bitumului. Nu va fi nevoie de cuie pentru a pretensiona materialul. Caracteristicile
tehnice ale geocompozitului
Geocompozitul va fi alcatuit din polipropilena / poliester si va avea urmatoarele caracteristici:
- Rezistenta la tractiune longitudinala si transversala: 50/50 KN/m;
- Rezistenta la tractiune si la alungiri de 2%-3%: >12kN/m;
- Grutatea unitatii de suprafata de: 0.300 -0.400 kg/metri patrati;
- Alungirea la rupere: max. 3%;
- Dimensiunea buclei de: 40/40mm.
Aceste caracteristici vor fi verificare de un laborator autorizat si apobat de Inginer inainte de receptia lucrarilor, dupa
cum este descris mai jos.
Atunci cand sunt utilizate geosintetice pentru lucrari, Antreprenorul va preleva probe dinsantier pentru
fiecare serie achizitionata, in prezenta Inginerului si le va trimite la unlaborator specializat independent
autorizat. Probele nu trebuie marcate cu niciun semn de identificare care sa indice tipul si originea materialului. Probele
vor fi marcare numai cu numere consecutive si vor fi efectuate teste in conformitate cu Normele NP 075 pentru
Utilizarea Materialelor Geosintetice in Constructii si cu standardele in vigoare.
Asternerea
Asternerea mixturilor asfaltice se face Tn perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de peste 10°C,
in conditiile unui timp uscat. La utilizarea bitumului tip D 60/80 asternerea se face pana la 15 septembrie.
Revizia 2| | Exemplar . |Cod formular :

Cod
document:
SC, PRENIS PTE-75
I
Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza
TROTUARE, numai mecanizat, cu repartizatoare-finisoara prevazute cu sistem
ALEI PIETONALE
de nivelare automat pentru drumurile de clasa tehnica I, II si III si care asigura o precompactare. In cazul lucrarilor
executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual. Mixtura asfaltica trebuie
asternuta continuu pe fiecare strat si pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii ramasa necompactata in
amplasamentul repartizatorului, pana la 120°C, se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se
compacteaza imediat suprafata nivelata si se mdeparteaza resturile de mixturi, ramase in capatul benzii. Concomitent se
efectueaza si curatirea buncarului si grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. Capatul
benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.
In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in in buncarul finisorului, ca urmare a unei
intreruperi accidentale.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform, atat din punct de vedere al grosimii si cel al
afanarii. Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu e posibil, Antreprenorul
supune aprobarii Beneficiarului, latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaza sa fie
executate. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat se poate
de constanta ca sa se evite total mtreruperile. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un personal calificat pentru a corecta
eventualele denivelari, imediat dupa asternere, cu ajutorul unui aport de material proaspat depus inainte de compactare.
In buncarul ulilajului de asternere, trebuie sa existe in permanenta, suficienta mixtura necesara pentru a se evita
o raspandire neuniforma a materialului.
La executarea imbracamintilor bituminoase, o atentie deosebita se va acorda realizarii rosturilor de lucru,
longitudinale si transversale, care trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
La reluarea lucrului pe acceasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal
si/sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel sa rezulte o muchie vie verticala. In cazul rostului
longitudinal, cand benzile adiacente se executa in acceasi zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin
taiere va fi amorsata, iar mixtura pentru banda adiacenta se asterne, depasind rostul cu 5...10 cm, acest surplus de
mixtura repartizata, impingandu-se inapoi cu o racleta, astfel sa apara rostul, operatie dupa care se efectueaza
compactarea pe noua banda.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale stratului de uzura se vor decala cu minimum 10 cm fata de
cele ale stratului de legatura, cu alternarea lor. Atunci cand exista si strat de baza bituminos sau din materiale tratate cu
liant hidraulic, rosturile de lucru ale straturilor se vor executa intretesut.
Legatura transversala dintre un strat de asfalt nou si un strat de asfalt existent al drumului se va face dupa
decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabila in functie de grosimea noului strat, astfel incat sa se obtina o
grosime constanta a acestuia, cu panta de 0,5%. In plan liniile de decapare, se recomanda sa fie in forma de V, la 45°.
Completarea zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafetei, urmata de asternerea si compactarea noii mixturi
asfaltice, pana la nivelul superior al ambelor straturi (nou si existent).
Compactarea
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoare, care sa asigure caracteristicile tehnice
si gradul de compactare prevazute pentru fiecare tip de mixtura asfaltica si fiecare strat in parte.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se determina, pe un sector experimental, numarul optim de
treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de
imbracaminte. Aceasta eperimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrarea respectiva, utilizand
mixturi asfaltice preparate in conditii similare cu cele stabilite pentru productia curenta.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata astfel incat sa se obtina valori optime
pentru caracteristicile fizico-mecanice de deformabilitate si suprafatare.
Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuindu-se in zona rostului dintre benzi, apoi de la
marginea mai joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul decompactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentrua evita valurirea
imbracamintii si nu se vor indeparta mai mult de 50m in spatele repartizatorului.
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale
caminelor de vizitare, se compacteza cu maiul mecanic sau maiul manual.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata imbracamintii vor fi
corectate dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea benzii.
Tratarea suprafetei Tmbracamintei

Cod
document:
SC, PRENIS PTE-75
I
Pentru sectoarele ceTROTUARE,
se executa dupa
ALEI1 octombrie
PIETONALE sau executate inainte de aceasta data in zone umbrite si cu
umiditate excesiva sau cu trafic redus, suprafata imbracamintei va fi protejata, aceasta realizandu-se numai cu aprobarea
Beneficiarului, pe baza constatarilor pe teren. Protejarea se va face prin stropire cu birum sau cu emulsie cationica, cu
rupere rapida cu 60% bitum diluat cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si
raspandire de nisip 0...4 mm cu un continut cat mai redus de praf, sub 0,1 mm, in urmatoarele cantitati:
a. - stropire cu bitum 0,5 kg/m2;
- raspandire de nisip (de preferinta de concasaj) 3...5 kg/m2;
b. - stropire cu emulsie cationica cu 60% birum diluat cu apa (0,8.1) kg/m2;
- raspandire nisip 3.5 kg/m2.
Controlul punerii Tn opera
In cursul executiei imbracamintilor rutiere bituminoase, trebuie sa se verifice cu frecventa mentionata mai jos
urmatoarele:
- pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarilor pe sectorul respectiv;
- temperaturile mixturilor asfaltice la asternere si compactare: cel put
ori pe zi;
- modul de compactare: zilnic;
- modul de executie a rosturilor: zilnic,
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face pe epruvete Marshall prelevate de la
malaxor sau de la asternere, inainte de compactare: cate o proba de 20 kg pentru fiecare
200.. .400 tone de mixtura asfaltica, indiferent de tipul mixturii, in functie de productivitatea instalatiei.
Verificarea calitatii stratului bituminos executat se va face pe o placa de minimum (40x40) cm pentru fiecare
7.000 m2 suprafata executata conform SR 174-2:1997/C1:1998) pe care se vor determina urmatoarele caracteristici, la
toate tipurile de mixturi asfaltice, pentru stratul de uzura si stratul de
legatura: densitatea aparenta; absorbtia de apa; gradul de compactare.
Controlul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
- etapele executiei sa fie cele stabilite la incercari;
- utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata;
- elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza,
presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectata cu
strictete.
Beneficiarul lucrarii isi rezerva dreptul ca, in cazul unui autocontrol insuficient din partea Antreprenorului, sa
opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
Calitatea compactarii straturilor imbracamintilor bituminoase, se va determina de catre Antreprenor, pe tot
parcursul executiei, prin analize de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte, prelevate
din imbracaminte (pe fiecare strat in parte), prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si raportarea
acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de
compactare).

Cod
document:
SC- PRENIS PTE-75
I
TROTUARE, ALEI PIETONALE______________________________________
Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat si
densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator, din aceeasi mixtura asfaltica.
In cazul analizelor de laborator se determina densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al
mixturilor asfaltice din care sunt realizate imbracamintile. Determinate se vor face conform STAS 1338/1-84 si STAS
1338/2-87.
Probele intacte, se iau Tn prezenta delegatului Antreprenorului si Beneficiarului, la aproximativ 1 m de la
marginea imbracamintii, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa prezinte cat mai corect aspectul
calitativ al imbracamintii executate.
Pentru caracterizarea unor sectoare, limitate si izolate cu defectiuni vizibile, stabilite de Inginer sau de comisia
de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului Tn raport cu repere independente
soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la
margine (Tntre 0.2 si 0.3 m de la marginea stratului) ca si Tn fiecare dintre profilurile transversale ale proiectului si
eventual Tn toate celelalte puncte fixate. Toleranta pentru ecarterile constatate Tn raport cu cotele prescrise pentru
ambele straturi (de legatura si/sau de uzura) este de +/- 1,5 cm. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele
controlate, reglarea este considearbil convenabila.
Elementele geometrice si abateri limita
Verificarea elementelor geometrice include si Tndeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport si
fundatie, Tnainte de asternerea mixturilor asfaltice, Tn conformitate cu prevederile STAS 6400/84.
Grosimea straturilor trebuie sa fie cea prevazuta in profilul transversal tip din proiect. Verificarea grosimii
Tmbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din
imbracamintea gata executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km, efectuate de 1 m
de marginea imbracamintii.
Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru fiecare strat in parte, pot fi
de maximum 10%. Abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii.
Latimile straturilor vor fi cele prevazute in proiect. Eventualele abateri limita locale admise pot fi de maximum
+ 50 mm.
Pantele profilului transversal si ale celui longitudinal sunt indicate in proiect. Abaterile limita admise la pantele
profilelor transversale pot fi cuprinse Tn intervalul + 5 mm/m, atat pentru stratul de legatura cat si pentru stratul de uzura
la drumuri si in intervalul + 2,5 mm/m pentru strazi cu mai mult de 2 benzi pe sens. Abaterile limita locale la cotele
profilului longitudinal sunt de + 5 mm, fata de cotele profilului proiectat si cu conditia respectarii pasului de proiectare
prevazut.
6.7. Marcarea
- Materialele vor fi furnizate de catre o companie pe care a aprobat-o Angajatorul/Beneficiarul.
Controlul de calitate al vopselei de marcare
- E§antioanele de vopsea de marcare vor fi luate din recipiente originale sigilate, conforme cu
stipulate Indicatiilor Tehnice de Marcare a Drumurilor de la C.N.A.D.N.R. - C.E.S.T.R.I.N.
- CESTRIN - Laboratorul de Siguranta a Traficului va efectua testele necesare.
Cerintele tehnice pentru micro-bile §i bile de sticla mari reflectorizante
- Toate vopselele de marcare folosesc anumite tipuri de micro-bile sau bile mai mari de sticla.
Fabricantul vopselei de marcare reflectorizanta va sugera unul din aceste tipuri, §i dozarea lor, in
conformitate cu raportul BAST. Micro-bilele sau bilele mari de sticla vor fi ambalate in pachete cu
pungi sigilate.
6.8 Drenaj
Pante
Revizia 2| | Exemplar . |Cod formular :

Cod
document:
SC, PRENIS PTE-75
I
In funcjie de zona, TROTUARE,
se va construi ALEI
un nouPIETONALE
sant sau se va largi unul deja existent. Pentru lucrarile de drenaj, o
echipa va lucra la construirea unor noi santuri §i la largirea celor deja existente. Se va folosi urmatoarea procedura
pentru noile pante:
1. Excavarea. Procedura de construcjie va fi urmatoarea:
Marcarea zonei de acjiune, parcare, avand ca referinja adancimea la care trebuie sa se ajunga. Pentru adancimi
de peste 2,0 l.m, lucrarea se va efectua in etape, lucrand pana la primii doi metri §i verificand caracteristicile terenului,
proptind §i apoi continuand cu excavarea.
Excavarea cu descarcarea materialelor in afara §antierului de excavare daca exista spajiu sau transportarea la o
zona de evacuare daca nu exista spajiu pentru depozitare sau daca materialele extrase nu sunt potrivite pentru rambleiaj.
2. - Marcarea fundajiilor terenului.
3. - Executarea plan§eului de decantare.
4. - Folosirea vehiculelor cu macara pentru a pozijiona modulele prefabricate.
5. - Executarea plan§eului, dupa caz, §i instalarea aripilor §i stalpilor, realizarea finisajelor §i a
retu§urilor.
6. - Impermeabilizarea §i instalarea santelor de scurgere.
7. - Rambleiaj. Procesul de construcjie pentru rambleiaj depinde de condijiile de acces la
centrala §i de apropierea de lucrari, evitand folosirea resurselor energetice.
• Rigole §i §anturi
Cu excepjia cazului in care exista instrucjiuni contrare pe desene §i/ sau se primesc alte ordine din partea
Inginerului, santele de scurgere longitudinale vor fi asigurate sub stratul de balast pentru colectarea §i evacuarea apei
care provine de pe pante §i din sistemul rutier.
Aceste santuri de scurgere reduce nivelul apei de suprafaja, avand un impact pozitiv asupra drumului. Etapele
de execujie sunt urmatoarele:
- Executarea sapaturilor;
- Executarea umplerii santelor colectoare;
- Executarea caminelor de vizitare.
7.1 Proces verbal la inceperea lucrarilor F1/04

7.2 Proces verbal de receptie calitativa F3/04
7.3 Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor F4/04
7.4 Raport de neconformitati F1/8.3
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6

Cod
document:
SC, PRENIS PTE-75
CONSTRLJCT S.C. PRENIS SRL
II
TROTUARE,
Nr. Rev. nr. / data. Revizuit de: ALEI PIETONALE
Aprobat de: Continutul reviziei
crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT

SO- PRENIS Cod
document:
CONSTRUCT 11
PEREURI SI ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 19 / 4
1.1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor necesare a se realiza lucrarile de pereuri si zidarii din
piatra bruta sau bolovani.
Instructiunea se utilizeaza la realizarea lucrarilor de constructii executate de S.C. PRENIS SRL pentru executia si
controlul calitatii

Specifice nu sunt.

- Legea 10/1995 legea privind calitatea in constructii.
- C.17-82 - instructiuni privind compozitia §i prepararea mortarelor de zidarie §i tencuiala.
- CR-6-2006 - Cod de proiectare pentru structuri de zidarie
- STAS 1030-85- Mortare obi§nuite pentru zidarie §i tencuieli.
- C.56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii §i instalatii aferente.
Efectuarea inregistrarilor revine responsabilului tehnic cu executia §i §efului de §antier.

Aducerea la indeplinire a prevederilor prezentei proceduri intra in atributiile §efului de §antier §i
responsabilului tehnic cu executia lucrarii.
6.1. MODUL DE LUCRU

In momentul folosirii,piatra bruta trebuie sa fie usor umezita,fapt pentru care gra- mezile de piatra bruta sunt prealabil
stropite cu apa din abundenta.
Inainte de folosire,mortarul trebuie sa fie intotdeauna depozitat in jgheaburi sau pe
platforme de lemn,metalice sau din materiale plastice adapostite de ploaie sau de caldura,fiind inter-
zis sa fie inmuiat prin adaugiri de apa.
Pietrele sau bolovanii sunt asezati cu mana pe un strat abundent de mortar si potrivite prin alunecare,in asa fel ca sa se
obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.Rosturile si spatiile bine garnisite cu
mortar,sunt umplute cu aschii de piatra infipte si stranse astfel ca fiecare piatra bruta sau bolovan,precum si aschiile
infipte,sa fie acoperite in in- tregime cu mortar.Rosturile de pe fata vazuta a zidariei de piatra bruta sau bolovani nu vor
fi garnisite cu aschii de piatra si se va cauta ca aceste rosturi sa aiba o grosime redusa,care sa nu depaseasca 3cm in
cazul pietrei brute.
Fata vazuta a zidariei va fi realizata din pietre brute sau bolovani bine alesi si bine asezati.
La executia zidurilor cu o grosime mai mica de 40cm,se va cauta sa se foloseasca
pietre care sa cuprinda intreaga grosime a zidului,in numar de cel putin doua bucati pe metru patrat.
Fata vazuta a zidariei va trebui rostuita,iar in situatia cand nu se prevede rostuirea, mortarul refulat prin rosturi,va fi
indepartat cu grija,fara bavuri si bine netezit cu mistria.
In cazul rostuirii fetei vazute a zidariei noi,se curata rosturile inainte de a face priza
mortarul,pe 3cm adancime.Inainte de a proceda la rostuire,se va uda suprafata cu o perie.Suprafetele
rostuite sunt adancite fata de planul zidariei cu circa 1cm.
Cand rostuirea este facuta pentru consolidarea unei zidarii vechi,curatarea rosturilor
se face pe o adancime pana la 5cm si curatate cu apa multa.Mortarul este pus in loc cu mistria si nete-
zit sau prin procedee mecanice.
Pe timp uscat,zidariile sunt umezite usor,dar frecvent,pentru a preveni o uscare rapida.Zidariile
Exemplar
SC. PRENIS Cod
document:
CONSTRUGTI
I
PEREURI SI ZIDARII DIN PIATRA BRUTA SAU BOLOVANI 20 / 4
trebuie aparate prin toate mijloacele impotriva uscaciunii,ploii si inghetului.

Daca zidariile de constructii trebuie sa fie intrerupte ca urmare a intemperiilor,An-
treprenorul va lua masuri de acoperire la partea superioara cu rogojini,pamant sau nisip de 10cm gro-
sime.La reluarea lucrarilor,orice zidarie avariata este demolata si reconstruita.
Cand se aplica o zidarie noua pe o zidarie veche,suprafetele de contact a acesteia vor fi curatate
si la nevoie desfacute si refacute.
Nisip pentru pereuri uscate
Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub
0,09 mm de max. 12%.
Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura.
Piatra bruta pentru pereuri si zidarii
Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de
fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogene in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aiba o structura
compacta.
Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel
putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.
Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele.
Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aiba o fata vazuta destul de mare; cu muchiile de cel putin
15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 11/4 dimensiunea celei mai mari.
Bolovani pentru pereuri si zidarii
Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit
bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj.Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor
trebui sa fie dupa cum urmeaza:
- rezistentele la sfaramare prin compresiune min. 60%
- rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11.
Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80...200 mm.
Executia pereurilor uscate
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea
initiala a acestui strat este de 8 cm.
Pietrele se implinta vertical in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare piatra sa
fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesute.
Pentru a se asigura stabilitatea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se asterne apoi un strat
de nisip de 1-1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pana le umplu, dupa care se bate
din nou cu maiul pana la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului, refacerea
facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub aceasta.
Executia pereurilor rostuite cu mortar de ciment
Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art. 31 cu exceptia ca dupa prima pilonare umplerea rosturilor nu se face cu nisip si cu mortar
de ciment, M 100 dupa care se piloneaza pana la refuz inainte de a incepe priza mortarului.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile.
Exemp
li ar
Executia pereurilor in mortar de ciment
Peste terenul bine nivelat se asteme un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare.
Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100 in care se implinta pietrele sau bolovanii si se potrivesc
prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile.
Se continua apoi cu umplerea cu mortar a rosturilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit
cu mistria.
Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire cu rogojini sau saci timp de 7 zile.
Conditiile pentru suprafatare sunt mentionate anterior.
Pereu de piatra bruta sau bolovani pe fundatie de beton
Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din beton de ciment C 6/7,5 si pana sa
inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta saubolovani si
colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M 100 in conditiile aratate la punctul 14.4.
Conditiile de suprafatare sunt mentionate la punctul 14.2.
Pereu din beton turnat pe loc
Peste terenul bine nivelat se toarna direct pe pamant stratul de beton C 8/10 sau C 12/15 in grosimea prevazuta in proiect pe tronsoane de
1,50 ml cu rosturi de 2 cm. Betonul turnat trebuie protejat impotriva soarelui sau a ploii incepand din momentul cand incepe priza prin
acoperire si dupa ce priza este complet terminata prin stropire cu apa, atat cat este nevoie, in functie de conditiile atmosferice.
Pereu din elemente prefabricate din beton
Elementele prefabricate din beton vor fi asezate fie pe un strat de nisip pilonat fie pe un strat de beton C 6/7,5
conform prevederilor din caietul de sarcini speciale sau a proiectului de executie.
Forma si dimensiunile elementelor prefabricate vor fi cele prevazute in documentatia de executie sau elementele similare propuse de
Antreprenor si acceptate de Inginerul lucrarii.
Masuri de tehnica securitatii muncii.
La executarea lucrarilor de zidarie se vor respecta prevederile cuprinse in “Normele republicane de protecâ
muncii”, “Normele de protecfia muncii in activitatea de construct montaj”, “Legea protectiei muncii”.
7.0. INREGISTRARI
7.4 Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor F4/8.2.4 0/1
ar
Exempl
Cod
SO* PRENIS document:
OONSTRUCTI1
EXECUTAREA PODETELOR 1/6
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6
crt.
0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
Cod
document:
1. SCOP
Prezenta procedura trateaza modul executare al podetelor
Procedura se aplica de catre S.C. PRENIS SRL in baza documentatiei tehnice de executie la toate lucrarile de
montaj prefabricate.
Conform MMC - SCP ed.1, rev.0 a S.C. S.C. PRENIS SRL
NE 012/2-2010 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat
SR EN 12839/2002 - Produse prefabricate din beton. Elemente de inchidere C56/2002 -
Verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente Documentatia de
executie
5. RESPONSABILITATI
Reprezentant contract
-Are in subordine directa toate §antierele obiectivelor aflate in curs de executie la nivelul societatii. -Cordoneaza inceperea
lucrarilor- daca sunt indeplinite toate conditiile tehnice, organizatorice, materiale §i de calitate sunt indeplinite.
-Coordoneaza asigurarea necesarului de personal pe meserii, functii, specialitati §i nivele de calificare pentru subunitatile
aflate in subordine.
-Asigura resursele §i interfetele necesare pentru activitatile de control, verificari §i incercari ale calitatii executiei lucrarilor
in conformitate cu prevederile PC aferente §i legislatia in vigoare.
-Raspunde §i coordoneaza activitatile de executie, receptie, garantii, conform graficelor aprobate la contractele perfectate
cu clientii.
-Raspunde, urmare§te §i organizeaza activitatile de protectia muncii, PSI §i protectia mediului pe lucrari. -Raspunde §i
urmare§te rezolvarea neconformitatilor depistate §i realizarea actiunilor corective §i preventive emise, pentru activitatile
subordonate.
-Verifica existenta pe fiecare obiectiv in executie a unui resoponsabil tehnic cu executia atestat MLPTL, numit de catre
Directorul general al societatii, conf.HG 925/1995;
-Asigura interfata cu laboratoare autorizate pentru efectuarea lucrarilor in vederea confirmarii calitatii lucrarilor executate.

-Verifica continutul, completitudinea datelor din documentatia tehnica de executie, avizele, aprobarile proiectantului §i ale
speciali§tilor verificatori, conform reglementarilor in vigoare;
Tag^TdnT
Cod
document:


-Efectueaza AUDIT-uri interne §i inspectiile asupra modului de aplicare a prevederilor SMC al S.C. PRENIS SRL aplicat
pe lucrare;
-Efectueaza controalele planificate pe lucrare si controalele obligatorii conform punctelor stabilite in planul calitatii aprobat
pe lucrare;

-Raspunde de verificarea existentei documentelor care atesta calitatea materialelor puse in opera; -Verifica existenta PV de
instruire a personalului cu prezenta procedura si conditiile impuse de proiectul de executie;
- Urmareste si verifica respectarea de catre personalul executant a tuturor conditiilor tehnice si de calitate;
-Verifica aplicarea prelevarilor de probe ( cand este cazul ) pentru verificari si incercari si analizeaza rezultatele obtinute pe
probe, anuntand conducerea despre situatiile negative aparute la unele rezultate.
5.5. Sef lucrare

-Asigura la punctul de lucru toate documentele necesare inceperii §i derularii lucrarilor (documentatia tehnica de executie,
PTE, PC pe lucrare );
-Asigura conditiile necesare implementarii SMC al S.C. PRENIS SRL in cadrul activitatii §antierului. -Raspunde de
coordonarea lucrarilor pregatitoare; de executie si a celor care atesta calitatea executiei; -Raspunde de coordonarea
instruirii personalului cu cerintele proiectului de executie si cele ale prezentei proceduri;
modificari ale proiectului ( impuse de conditiile reale de care dispune societatea ) si intocmeste inregistrarea de calitate care
atesta aceptul de catre proiectant a solutiei propuse;
Cod
document:
-Creaza toate conditiile de prelevare de probe pentru verificari si incercari si sprijina responsabilul CTC/CQ in activitatea
de control a lucrarilor;

-Raspunde de asigurarea tuturor conditiilor §i respectarea prevederilor legale privind protectia muncii §i PSI;
-Raspunde de pregatirea lucrarilor de executie si supravegherea lor pe toata perioada de executie; -Raspunde supravegherea
aplicarii tuturor conditiilor tehnice si de calitate impuse de proiectul de executie si de prezenta porocedura;
-Urmareste ca materialele/produsele achizitionate sa fie depozitate corect, cu documente de calitate insotitoare complete si
datele de identificare conservate, a instructiunilor proprii sau ale furnizorilor; -Anunta conducerea in cazul aparitiei de
neconformitati aparute in executie sau in calitatea materialelor ce urmeaza a fi puse in opera;
executie.
-Raspunde de asigurarea la punctul de lucru a conditiilor din SSM si PSI;
6. MOD DE LUCRU
Dimensiunile podetelor se vor stabili pe baza unui calcul hidraulic intocmit in conformitate cu normativul PD 95 2002 "Normativ privind
proiectarea hidraulica a podurilor si podetelor".
Ca alcatuire constructiva podetele se impart in podete dalate, ovoidale sau tubulare, din elemente prefabricate sau monolite. Indiferent de
sistem, acestea trebuie sa corespunda din punct de vedere al debuseului si al exploatarii in conditii de siguranta si sa fie usor de intretinut.
Executia podetelor se face pe baza de proiecte intocmite de unitati specializate de proiectare si se aproba de catre beneficiar.
Conditiile de fundare, modul de realizare a lucrarilor de sprijinire, cofrare, armare, betonare, urmeaza sa indeplineasca
conditiile din proiect si cele ce fac obiectul prevederilor prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care podetele se executa din elemente prefabricate in uzina sau pe santier, acestea trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.
Oricare abatere de la conditiile din proiect sau de la prevederile caietului de sarcini, se vor aduce la cunostinta beneficiarului.
Eventualele reparatii intervenite in urma transportului, manipularilor sau montajului, se vor face pe baza unei tehnologii intocmita
de antreprenor si aprobata de beneficiar.
Lucrarile ascunse nu vor fi acoperite inainte de a primi viza dirigintelui de santier.
Proiectul podetului va cuprinde si adaptarea la teren a acestuia.
Tag^Tdn^
Cod
document:

Proiectul si solutia de adaptare la teren trebuie sa tina cont si de modul de intretinere a podetului, pentru functionarea acestuia in
permanenta la parametrii proiectati.
Podefele se amplaseaza astfel ca diferenfa dintre cota pe tub §i cota ro§ie a asfaltului sa fie de minim 50 cm.Cotele de fundare a radierelor
sunt date in profilul longitudinal al fiecarui drum.
Clasificarea podetelor
In functie de pozitia fata de sistemul rutier:
- deschise - sistemul rutier peste suprastructura podetului;
Dupa forma si modul de realizare:
- tuburi prefabricate din beton Descrierea operatiilor
Executia sapaturii si sprijinirea malurilor
> Saparea pamantului se va face atat manual cat si mecanizat.
> Sprijinirea sapaturii se va executa cu dulapi metalici verticali si cadre din lemn.
Executia fundatiei
> Dupa terminarea sapaturilor, se toarna betonul, aderent la peretii excavatiei rezultate.
> Concomitent cu umplerea sapaturii cu beton, se vor demonta sprijinirile.
> Turnarea betonului se face fara intrerupere, in straturi de 0,2 - 0,5 cm grosime, pana la cota proiectata ,
cu ajutorul jgheaburilor metalice sau din lemn.
> Caderea libera a betonului, se va face de la maximum 1,50 m inaltime si se vor evita rosturile de lucru.
Executia elementelor monolite din beton armat Principalele operatii sunt:
> realizarea armaturilor.
> cofrarea elementelor, conform dimensiunilor din proiect.
> turnarea si vibrarea betonului.
> desfacerea cofrajelor (decofrarea).
Elemente prefabricate din beton armat Tipuri de prefabricate
> tuburi din beton.
Elementele prefabricate se vor aseza pe un strat de pozare de mortar de ciment M100T sau beton de egalizare.
Hidroizolatia se executa din bitum filerizat si se aplica in doua straturi.
Executia drenului din spatele prefabricatelor
Pentru protejarea elementelor prefabricate impotriva infiltratiilor de apa, in spatele lor se executa un dren din piatra sparta.
Timpane din beton armat monolite
Timpanele monolite sunt elemente de beton realizate “in situ”, care se fixeaza pe elemente prefabricate si care se armeaza
in conformitate cu prevederile din proiect.
Pg!?dn^
Cod
document:

7.INREGISTRARI
Proces verbal de lucrari ascunse (PVLA).
Proces verbal de receptie calitativa (PVRC ).
Certificate de conformitate materiale.
Rapoarte de incercari materiale.
Declaratii de conformitate materiale.
Certificat de calitate suduri armaturi (dupa caz).
Condica de betoane.
Nr. Nr. DESTINATAR

nr.
0 1 2 3 4 5 6

0 1 2 3 4

ELABORAT
VERIFICAT
APROBAT
1. SCOP
Instructiunea are ca scop prezentarea instructiunilor necesar a fi executate pentru realizarea lucrarilor de marcare
rutiera verticala si orizontala si a indicatoarelor
lnstructiunea se aplica pentru lucrarilor de catre S.C. PRENIS SRL pentru executia si controlul
calitatii
de constructii
Conform MMC - SCP rev.1.1 al S.C. PRENIS SRL
5. RESPONSABILITATI
5.1.1 Seful de santier raspunde de asigurarea tuturor conditiilor materiale siorganizatorice pentru
activitatea executie lucrari dulgherie ;
procedura;
5.1.6. Raspunde de intocmirea/complectarea integistrarilor calitatii
5.2.1 Responsabilul CQ raspunde de verificarea pe teren a indeplinirii conditiilor de executie;

5.2.2 Verifica documentele de calitate care atesta executarea elementelor ;
5.2.3 Verifica si analizeaza existenta releveului si decide daca abaterile se incadreaza intolerantele admise;
5.2.4. Urmareste indeplinirea prevederilor din proiectul de executie;
5.2.4 Verifica existenta PV de instruire a personalului cu cerintele caietelor de srcini si ale proceduriilor de executie;
5.2.5 In cazul depistarii de neconformitati sau nereguli tehnice sau organizatorice, responsabilul CQ are obligatia de a
consemna in nota de constatare si in condica CQ si de asemenea, are obligatia de a informa conducerea in scopul
6. MODUL DE LUCRU
6.1.Marcaje rutiere orizontale

Marcaje longitudinale
Marcajele longitudinale sunt:
- de separare a sensurilor de circulate pe drumurile cu doua benzi;
- de delimitare a benzilor;
- de delimitare a partii carosabile.
Aceste marcaje sunt reprezentate prin :
- linie simpla sau dubla continua;
- linie simpla sau dubla discontinua;
- linie dubla compusa dintr-o linie continua §i una discontinua.
Marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulatie pe drumurile cu doua benzi:
- Linie simpla discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului;
- Linie dubla compusa dintr-o linie continua §i una discontinua, care permite depa§irea numai pentru sensul cu linie discontinua;
- Linie dubla continua, care nu permite depa§irea.
Marcaje de delimitare a benzilor:
- Linie discontinua, cu spatii intre segmente in functie de conditiile drumului.
Marcaje de delimitare a partii carosabile:
- Linii simple continui pe autostrazi, drumuri nationale §i pe partea exterioara a curbelor periculoase;
- Linii simple discontinui pentru marcarea benzilor de accelerare, decelerare §i de viraj fata de benzile principale de circulatie.
Marcaje pentru supralargirea in curbe:

- Pentru supralargiri < 1m, toate supralargirile vor fi marcate pe partea interioara a curbei;
- Pentru supralargiri > 1m, partea interioara a curbei va fi marcata cu 1m + 60% din diferenta peste 1m, iar banda de circulatie
exterioara va fi marcata cu 40% din restul de peste 1 m.
Marcaje transversale
Marcajul de oprire:
- Linie continua cu latimea de 400 mm.
Marcajul „Cedeaza trecerea”:

- Linie discontinua cu latimea de 400 mm; poate fi precedata de un triunghi.
Marcaje pentru trecerile de pietoni:
- Linii cu latimea de 400 mm la distanta de 1.0 m, aliniate paralel cu axul drumului:
- linii cu lungimea de 3000 mm pentru viteza < 50 km/ora;
- linii cu lungimea de 4000 mm pentru viteza _ 50 km/ora.
Liniile de oprire cu latimea de 400 mm transversale pe axul drumului, vor fi marcate cu 600 mm inaintea trecerii de pietoni pentru fiecare
banda de circulatie.
Marcaje de traversare pentru biciclete:
- Doua linii discontinue.
Alte marcaje
Marcaje de ghidare
- utilizate pentru indicarea directiei pe care vehiculele trebuie sa o urmeze in intersectie.
Marcaje pentru locuri interzise

- linii paralele inclinate, incadrate de o linie de contur continua.
Marcaje pentru zone de parcare
- la 90o pe linia de delimitare a marginii drumului;
- inclinate pe linia de delimitare a marginii drumului;
- paralele cu linia de delimitare a marginii drumului.
Marcaje pentru curbe periculoase dupa aliniamente lungi
- marcajele de reducere a vitezei cu lafimea de 400 mm.
Marcaje prin sagefi §i inscripfii
- aceste marcaje dau indicafii privind destinafia benzilor direcfiilor de urcat, limitari de viteza, etc. si au dimensiuni diferenfiate
funcfie de locul unde se aplica §i viteza de apropiere.
Culoarea utilizata la execufia marcajelor este alba.
Marcajele se executa mecanizat, cu ma§ini §i dispozitive adecvate. Marcajele prin sageti,
inscriptii, figuri precum §i alte marcaje cu suprafata redusa, se pot executa manual, cu ajutorul
§abloanelor corespunzatoare.
Inainte de inceperea lucrarilor de marcaj, se va executa un sector de proba in lungime de minim 200m. Trecerea la execufia propriu-zisa a
lucrarilor se va face doar dupa aprobarea Consultantului.
Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj alba, ecologica, monocomponenta, solubila in apa, trebuie sa garanteze vizibilitatea in orice
condifii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte.
Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunzatoare.
Grosimea filmului marcajului va fi de 600 m.
La execufia marcajelor cu vopsea, suprafafa parfii carosabile trebuie sa fie uscata iar temperatura mediului ambiant sa fie de min. +15oC.
Lucrarea poate sa inceapa la aprobarea Consultantului, dupa obfinerea tuturor autorizafiilor legale.
Trasarea marcajelor
- Trasarea punctelor va fi facuta pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunzatoare;
- Suprafefele vor fi bine curafate §i uscate inainte de inceperea aplicarii marcajului;
- Suprafefele marcate anterior vor fi curafate mecanic;
- Amorsa §i vopseaua vor fi aplicate conform instrucfiunilor producatorului;
- Consultantul va verifica trasarea inainte de a se face marcajul final.
La execufia marcajului rutier, se va fine seama de urmatoarele:
- Tipul imbracaminfii rutiere §i rugozitatea suprafefei;
- Cartea marcajului (filmul marcajului);
- Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregatire utilaj, pregatire suprafafa, pregatire vopsea);
- Dozaj de vopsea, dozaj de microbile.
Execufia lucrarilor se face conform instrucfiunilor producatorului, astfel:
- pre-semnalizarea sectorului;
- marcarea;
- pozare conuri pentru protecfia vopselei ude;
- protejarea vopselei ude impotriva deteriorarii marcajului pana la uscare;
- recuperarea conurilor.
Operafiunea de marcaj va fi semnalizata cu indicatoare §i mijloace de avertizare luminoase.
Oprirea lucrarilor de marcaj trebuie sa se faca in condifii care sa nu pericliteze continuitatea traficului rutier.
Fiecare categorie de marcaj se executa conform STAS 1848 / 7.
In timpul executarii marcajului rutier se fac verificari ale dozajului de vopsea §i microbile.
Banda de marcaj trebuie sa aiba un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe
lungimea §i latimea benzii de vopsea.
6.2. Marcaje rutiere verticale-indicatoare
Tipuri de indicatoare
Indicatoare de avertizare
Sunt:
- triunghiuri echilaterale cu chenar ro§u, prezentand o figura de culoare neagra pe fond alb;
- dreptunghi sau sageata ro§ie indicand direcfia curbei, pe fond alb.
Indicatoare de reglementare
Indicatoare de prioritate:
- Sagefi albe cu chenar ro§u;
- Triunghi echilateral alb cu chenar ro§u;
- Octogon de culoare ro§ie cu inscriptia STOP de culoare alba;
- Patrat galben cu chenar alb pentru a indica drum cu prioritate;
- Cerc cu chenar ro§u cu doua sagefi, una ro§ie §i alta alba;
- Patrat pe fond albastru cu doua sagefi, una ro§ie §i alta alba.
Indicatoare de interdicfie sau restricfie:
- Cerc cu chenar ro§u, cu inscripfii negre sau ro§ii pe fond alb sau albastru.
Indicatoare de obligare:
- Cerc cu inscripfii pe fond albastru.
Indicatoare de orientare §i inform are
Sunt panouri dreptunghiulare sau sageata, cu lnscris sau simboluri, pe fundal:
- verde pentru autostrazi;
- albastru pentru celelalte drumuri;
- galben pentru devieri temporare.
Indicatoare de orientare: De forma dreptunghiulara sau sageata, cu lnscrisuri (denumire localitafi, etc.) de culoare alba pe fond verde sau
albastru.
Indicatoare de informare: De forma patrata sau dreptunghiulara, pe fond albastru, cu simboluri pentru utilitafi: trecere de pietoni,
punct sanitar, autostrada, restaurant, telefon, service etc.
Pe indicatoarele care preced nodurile rutiere de pe autostrada, denumirile localitafilor la care se ajunge prin alte categorii de drumuri decat
autostrazile, vor fi lnscrise pe un camp albastru cu chenar alb, distinctiv de fondul verde al indicatorului.
Semne adifionale: De forma dreptunghiulara sau patrata, montate sub indicatoare, pentru atenfionarea conducatorilor auto
asupra unor particularitafi ale tronsoanelor de drum.
Dimensiunile indicatoarelor
Dimensiunile indicatoarelor vor fi conform SR 1848-2011.
Pe autostrada si la nodurile rutiere se vor folosi indicatoare de dimensiuni foarte mari iar pe restul drumurilor se vor folosi indicatoare de
dimensiuni mari. 4/8
CONFECTIONAREAINDICATOARELOR
Toate indicatoarele se vor confectiona din aluminiu, cu dimensiunile §i formele descrise in prezentul Caiet de Sarcini.
Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu dimensiunea maxima sub 1 m, precum §i cele in forma de sageata, se vor
executa din tabla de aluminiu cu grosimea min. 2 mm, avand conturul ranforsat prin dubla indoire.
Panourile dreptunghiulare sau patrate, cu dimensiunea cea mai mica de cel putin 1 m, se executa din profile din aluminiu, imbinate pe
verticala.
Cerintele pentru aluminiu sunt urmatoarele:
- pentru tabla: 99,5 HD (conform standardelor romane§ti);
- pentru profile: ALMGSI - 0,5 F 22 (conform DIN).
Prinderile se vor face prin §uruburi. §uruburile §i piesele de fixare pe stalpi, vor fi protejate anticoroziv.
Spatele indicatorului §i rebordul se vopsesc in culoarea gri.
Marginile indicatoarelor vor fi dublu ambutisate.
Pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliei retro-reflectorizante se face conform recomandarilor producatorului foliei.
Tipurile de folii retro-reflectorizante care se aplica pe indicatoarele rutiere:
- Clasa 3 - „diamant”- pentru autostrazi;
- Clasa 2 - „intensitate mare” - pentru drumuri europene;
- Clasa 1 - „engineering grade” - pentru alte drumuri.
In cazul folosirii foliei „diamant”, tinand cont de rigiditatea foliei, se recomanda:
Pentru indicatoarele cu inscriptii, pentru fond se folose§te un film colorat transparent in care se decupeaza inscriptionarea, iar folia
„diamant” se aplica pe panou sub filmul respectiv
Pentru indicatoarele curente (triunghi, cerc, romb, patrat) inscriptionarea se va face prin serigrafie (Paragraf scos de GT din varianta
engleza).
CONFECTIONAREA SI VOPSIREA STALPILOR
Pentru stalpii care sustin panouri triunghiulare, rotunde §i in forma de sageata,cat §i pentru panourile patrate sau
dreptunghiulare, cu dimensiunea maxima sub 1 m, se vor folosi tuburi deotel de min. 3 mm
grosime, cu diametrul
de 48 - 51 mm sau stalpi de tip L.
Antreprenorul poate propune Consultantului spre aprobare tipul de stalp pe care dore§te sa il foloseasca.
Pentru dispozitivele de sustinere a panourilor cu dimensiunea minima de peste 1 m, se vor utiliza tuburi de otel sau profile; dimensiunile vor
varia corespunzator suprafetei panoului.
Caracteristicile acestor panouri vor fi specificate in Detaliile de Executie.
Stalpii vor fi prin§i in fundatie din beton C 6 / 7,5.
Suporturile panourilor vor fi vopsite cu vopsea gri, efectuandu-se toate grunduirile si amorsele necesare.
CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR
Cele trei clase de folii retro-reflectorizante folosite in Romania sunt urmatoarele:
Clasa 1 „Engineering grade”, compusa din microbile de sticla incorporate intr-un material transparent pe baza de ra§ina;
Folia are adeziv pe ambele fete §i se aplica la cald sau la rece;
Clasa 2 „Intensitate mare”, la fel ca §i Clasa 1, cu un strat de aer intre stratul de microbile §i fata exterioara a foliei; Clasa 3 „Diamant”, la fel
ca §i Clasa 2, dar sunt folosite prisme din sticla in loc de microbile.
Incercarile constau in:
- analiza fotometrica;
- incercari mecanice;
- rezistenta la medii agresive.
Pentru toate foliile supuse aprobarii Consultantului, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic
Prelucrarea §i aplicarea foliilor retro-reflectorizante se vor face in conformitate cu instrucfiunile producatorului. Probele de folii pentru
incercare vor fi montate pe pi acute din aluminiu de 2 mm grosime, pastrate la temperatura de 23 oC “ 2oC si umiditate relativa de 50% “ 5%,
timp de 24 ore inainte de incercare.
Rezultatele incercarilor se exprima ca o medie a cel pufin trei 3 determinari a trei 3 mostre testate in condifii similare.
Analiza fotometrica
Determinarea coeficientului de retro-reflexie R
Coeficientul de retro-reflexie R permite determinarea nivelului vizibilitafii pe timp de noapte. Coeficientul de retro-
reflexie R se exprima in Cd / Lux / m2
Testele vor fi realizate pe probe de 150 mm x 150 mm, la unghiuri de incident “ a sursei luminoase de 5o, 30o §i 40o fata de normala la folie, si la
unghiuri de receptie “ de 0,2o, 0,33o, lo, 2o fata de fasciculul incident.
Coeficientul de retro-reflexie R va fi masurat in conformitate cu Publicatia CIE nr. 54/1982 - Retro-
reflexia pentru sursa de lumina A (temperatura culorii 2856o K va fi exprimata in cd/lux/m2). Valoarea R
va fi o medie a citirilor efectuate in diferite puncte de pe suprafata mostrei.
Culoarea
Culoarea foliilor retro-reflectorizante va fi determinata pe mostre de 50 x 50 mm aplicate pe placufe de aluminiu. Culoarea va fi masurata cu un
colormetru conform Publicafiei CIE nr. 15.2, 1986. Mostra va fi iluminata cu o sursa de iluminare standard D65, sub un unghi de 45o fafa de
normala probei §i cu o direcfie de masurare de 0o (geometria de masurare 45/0).
Pentru foliile reflectorizante de diferite culori, domeniile de culoare se determina din coordonatele
punctelor de colt ale diagramei CIE 1931.
Caracteristici mecanice Adeziunea la suport
Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o aderenta foarte buna la suport.
Testul consta in verificarea unor mostre de 100x150 mm; folia va fi desprinsa cu o lama pe o suprafafa de 20x20 mm; restul foliei va fi desprinsa
manual; adezivitatea se considera corespunzatoare daca folia este distrusa in timpul desprinderii.
Rezistenta la §oc
Testul consta in verificarea unor mostre de 150x150 mm; O bila de ofel cu diametrul de 51 mm §i greutatea de 540 g este lasata sa cada de la o
inalfime de 250 mm; folia se considera corespunzatoare daca nu prezinta desprinderi §i/sau fisuri vizibile.
Verificarea rezistentei la factorii de mediu Rezistenta la caldura uscata
Mostrele de testare avand dimensiunile de 75 x 150 mm se mcntin 24 ore in etuva la temperatura de 71U ± 3 _ C, apoi se conditioneaza 2 ore la
temperatura camerei, dupa care se poate interpreta testul. Testul este considerat corespunzator daca mostra nu prezinta defecte de tipul fisuri,
cojiri sau desprinderi de suport.
Rezistenta la frig
Mostrele, avind dimensiunile de 75 x 150 mm se pastreaza timp de 72 ore in congelator la temperatura de -35 U ±
3 “ C, dupa care se conditioneaza 2 ore la temperatura camerei si se interpreteaza testul. Testul este considerat corespunzator daca mostra nu
prezinta defecte de tipul fisuri, cojiri sau desprinderi de suport.
Rezistenta la coroziune
Se dizolva clorura de sodiu in proporfie de 5% in apa distilata la 35o “ 2oC.
Mostre de 150x150 mm; supuse la pulverizare cu solufia salina in 2 cicluri a cate 22 ore. Dupa fiecare ciclu, mostrele vor fi lasate cel pufin 2 ore
la uscare, la temperatura camerei.
Pentru examinare, mostrele vor fi spalate cu apa distilata §i uscate.
Folia se considera corespunzatoare daca nu prezinta degradari vizibile la suprafafa, iar coeficientul de retro-reflexie §i campurile cromatice sunt
conform Tabelelor 1, 2, 3, 4, 5 si 6. 8/8
Rezistenfa la intemperii
Mostrele vor fi expuse in diferite zone climatice pe parcursul a doi ani, cu fata catre sud si inclinate la 45 o . Suprafefele vor fi spalate
periodic pentru a indeparta praful.
7. Semnalizarea temporara pentru asigurarea continutatii traficului pe parcursul executarii lcurarilor:
INDICATOARE RUTIERE
Indicatoarele rutiere sunt clasificate Tn functie de culoare §i dimensiuni Tn conformitate cu STAS 1848/2011 §i a
normelor metodologice privind semnalizarea lucrarilor. Indicatoarele utilizate la semnalizarea rutiera temporara trebuie sa
fie solid fixate pe suporti §i sa aiba stabilitate. Suportii pot fi constituiti din teava, stalpi cu sectiune circulara ori alta
forma, sau din dispozitive mobile.
CULOAREA
Indicatoarele specifice semnalizarii rutiere temporare sunt realizate pe fond galben, cu urmatoarele exceptii:
- indicatoarele circulare de interzicere a opririi §i stationarii;
- indicatoarele circulare de obligare;
- indicatoare de reglementare a prioritatii;
- indicatoare de orientare §i informare: trecere pentru pietoni, sens unic, drum fara ie§ire.
DIMENSIUNILE INDICATOARELOR:
Tipul indicatoarelor functie de dimensiuni vor fi conform standardelor (STAS 1848/2011)
DESFA$URAREA TRAFICULUI
- in ambele sensuri pe toata latimea drumului, Tn zona unde nu sunt lucrari;
- alternativ in zona sectoarelor de lucrari care afecteaza o banda de circulate;
- Tn ambele sensuri acolo unde lucrarile pot asigura un spatiu minim de circulate de
5.5 m.
VIZIBILITATEA
Elementele care determina vizibilitatea:
- elementele geometrice ale drumului (curba, profil in lung fara vizibilitate etc.)
- constructii, instalatii, mobilier urban, vegetatie sau alte obstacole care obtureaza vizibilitatea;
- stationari de vehicule;
- conditii de mediu ambient (noapte, ceata, etc).
Este posibil ca semnalizarea rutiera temporara sa contrazica semnalizarea curenta existenta pe drum. In aceasta
situatie este obligatoriu sa se demonteze indicatoarele cu caracter permanent care contrazic semnalizarea temporara, sau
sa se acopere fetele acestora, cu o masca, pe durata Tnchiderii sau instituirii restrictiilor temporare de circulate.
Semnalizarea rutiera temporara trebuie sa informeze participantii la trafic asupra situatiei pe care o vor Tntalni
(localizarea §i amploarea lucrarilor, conditiile de circulate din zona lucrarilor) §i sa fie realizata de a§a maniera Tncat sa
fie credibila,
Presemnalizarea §i semnalizarea rutiera temporara trebuie sa reflecte situatia din zona lucrarilor. De aceea trebuie ca:
- semnalizarea sa respecte prevederile legislatiei §i prescriptiile tehnice Tn vigoare;
- semnalizarea indicatoarelor sa corespunda Tntr-adevar necesitatilor impuse de lucrare;
- semnalizarea sa urmareasca Tn timp §i Tn spatiu desfa§urarea lucrarilor;
- semnalizarea temporara sa nu restrictioneze circulatia mai mult decat strictul necesar;
- semnalizarea temporara sa fie demontata la terminarea lucrarilor;
- semnalizarea permanenta sa fie restabilita §i, dupa caz, completata, in conformitate cu noile
conditii aparute ca urmare a executiei lucrarii respective;
Pentru perceperea in timpul util a semnificatiei semnalizarii rutiere temporare de catre participantii la trafic §i asigurarea
timpului necesar efectuarii manevrelor care se impun, indicatoarele pot fi repetate deasupra sau pe partea stanga a drumului
(indeosebi la caile cu sens unic, in curbe, etc) §i trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie realizate in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare (dimensiuni, simboluri §i
retroreflexie);
- sa fie judicios amplasate;
- sa fie maximum doua indicatoare pe acela§i suport sau alaturate;
- sa fie curate §i in buna stare.
INSTALAREA SEMNALIZARII RUTIERE
Din punct de vedere al amplasarii, semnalizarea rutiera prevede:

- semnalizarea premergatoare lucrarilor instalata inainte de zona lucrarilor in sensul de mers
- sesizarea de pozitionare a lucrarilor (bariere, balize, conuri de dirijare, etc.)
- semnalizarea de terminare a sectorului restrictionat.
In cazul devierii circulatiei, semnalizarea incepe cu instalarea indicatoarelor care jaloneaza traseul de deviere §i apoi se
instaleaza indicatoarele de interzicere la capetele sectorului aferent lucrarilor.
PROTECJIA PERSONALULUI
Persoanele care lucreaza pe drumuri trebuie sa fie echipate astfel incat sa iasa in evidenta fata de mediul inconjurator, iar
prezenta lor sa poata fi u§or remarcata de utilizatorii drumului, precum §i de conducatorii vehiculelor care circula in §antier.
Echipamentul folosit trebuie sa fie de culoare portocalie. Se recomanda ca pentru o buna perceptie culoarea sa fie
fluorescenta.
Este interzisa descarcarea indicatoarelor si a materialelor de semnalizare pe partea carosabila a drumului.

Instalarea semnalizarii sectorului de drum se va efectua numai sub supravegherea conducatorului locului de munca.
Descarcarea indicatoarelor §i a materialelor de semnalizare din mijlocul de transport se va face numai prin spatele sau pe
partea laterala dinspre acostamentul drumului.
In caz de vizibilitate redusa, precum §i atunci cand se executa lucrari pe.portiuni de drum care prezinta pericol de accidentare
din cauza circulatiei, conducatorul locului de munca este obligat sa posteze piloti pentru dirijarea circulatiei. Pilotii pentru
dirijarea circulatiei (daca este cazul) trebuie dotati cu mijloace de semnalizare §i echipament de protectie corespunzator, si sa
se posteze astfel incat sa poata fi vazuti de conducatorii autovehiculelor. In curbe §i pe sectoare de drum cu vizibilitate redusa
pilotii pentru dirijarea circulatiei trebuie dotati cu aparate de comunicatii (radiotelefoane mobile). La semnalizarea sectoarelor
de drum in lucru cu semafoare se va respecta planul de management al traficului.
In cazul defectarii instalatiei de semaforizare, se va comuta de pe automatul pe lampile de semnalizare, §i se va dirija cu
piloti de circulatie pana la repararea defectiunii instalatiei. In perioada de inactivitate, utilajele de lucru trebuie parcate pe
aceea§i parte pe care se executa lucrarile, §i pe
Cod
document:
PTE-83
SC, P R E N I S C O N S T R U C T I 1 S.C. PRENIS SRL
EXECUTAREA MARCAJELOR RUTIERE VERTICALE-INDICATOARE/ORIZONTALE 10 / 14
cat posibil, Tn exteriorul partii carosabile. Se interzice stationarea acestor utilaje Tn curbe fara vizibilitate.
Personalul muncitor care lucreaza pe platforma drumului, pe acostament sau Tn apropierea acestuia trebuie:
• sa aiba Tn atentie circulatia rutiera ce se desfa§oara Tn apropierea lor;
• sa cunoasca indicatoarele rutiere §i modul de Tmprejmuire a locului de munca;
• sa utilizeze echipamentul pentru avertizarea conducatorilor mijloacelor de transport.
Se interzice stationarea personalului muncitor pe partea carosabila a drumului, Tn afara zonelor de lucru
Tmprejmuite §i semnalizate.
Circulatia personalului muncitor pe drumurile publice se va face numai pe partea stanga, pe acostament sau in lipsa
acestuia, cat mai aproape de marginea drumului. La traversarea drumului personalul muncitor este obligat sa se asigure
fata de circulatia din ambele sensuri.
In situatia Tn care se lucreaza pe timpul noptii, echipamentul trebuie sa aiba elemente reflectorizante de culoare
portocalie sau alba.
I. Scheme de semnalizare a zonei de drum Tn lucru, adaptate la situatia concreta din teren
a. Indicatoare rutiere
Cod
document:
SC, PRENIS PTE-83
I
A11 Alte pericole
Ocolire ^
a14 Deviere temporara
a15 Ingustare temporara
a16 Presemnalizare lucrari pe strazi

Cod
document:
SC. PRENIS PTE-83
I
a17 Presemnalizarea unui sector cu circulatie alternanta

Cod
document:
SC, PRENIS PTE-83
I
MIJLOACE AUXILIARE DE SEMNALIZARE A LUCRARILOR
a18 Ghirlanda polietilena sau lant
a19 Balize directionale
a21 Bariera bidirectionala

a22 Palete de semnalizare
a20 Balize cuplate cu lampi cu lumina galbena intermitenta
a25 Lampa cu lumina galbena intermitenta

a24 Fanion de semnalizare
fj a29 Bariera normala

a30 Baliza tip jalon
a26 Semafor mobil
7.1 Proces verbal la inceperea lucrarilor F1/04

7.2 Proces verbal de receptie calitativa F3/04
7.3 Proces verbal de lucrari ce devin ascunse
7.3 Proces verbal de receptie la terminarea lucrarilor F4/04
7.4 Raport de neconformitati F1/8.3
a23 Carucioare portsemnalizare


Proced Uri

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proced Uri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cod

Nr. Nr. DESTINATAR

Formular cod F1 / 4.2.3.

LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR

Formular cod F2 / 4.2.3

NUME FUNCTIA DATA SEMNATURA

LUCRARI ORGANIZARE SANTIER 1/8

LISTA DE DIFUZARE - RETRAGERE

Nr. Nr. DESTINATAR

Formular cod F1 / 4.2.3.

LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR

Formular cod F2 / 4.2.3

NUME FUNCTIA DATA SEMNATURA

1.1. SCOP LUCRARI ORGANIZARE SANTIER 2/8

2.1. DOMENIU DE APLICARE

3.1. DEFINITII SI ABREVIERI

4.1. DOCUMENTE DE REFERINTA

5.1. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI

5.4. §eful de §antier

5.6. Responsabilul cu controlul calitatii

5.7. Responsabilul tehnic cu executia atestat

6.1. DESCRIEREA MODULUI DE LUCRU

6.4. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

6.6 . Controlul calitatii si receptia lucrarilor

LISTA DE DIFUZARE - RETRAGERE

Nr. Nr. DESTINATAR

Formular cod F1 / 4.2.3.

LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR

Formular cod F2 / 4.2.3

NUME FUNCTIA DATA SEMNATURA

6.14 CRITERII DE ACCEPTARE

6.15. Atributii si raspunderi in domeniul securitatii si sanatatii in munca si protectia mediului

LUCRARI DE SAPATURI SI UMPLUTURI COMPACTATE LA CONSTRUCTII 1/9

LISTA DE DIFUZARE - RETRAGERE

Nr. Nr. DESTINATAR

Formular cod F1 / 4.2.3.

LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR

Formular cod F2 / 4.2.3

NUME FUNCTIA DATA SEMNATURA

APROBAT TR ASAREA LUCRARILOR 6/5

LUCRARI DE SAPATURI SI UMPLUTURI COMPACTATE LA CONSTRUCTII 2/9

LUCRARI DE SAPATURI SI UMPLUTURI COMPACTATE LA CONSTRUCTII 3/9

5.2. §eful de punct de lucru

- Raspunde de instruire personalului cu prevederile PL §i Tntocme§te procesul verbal de instruire.

5.4. Responsabilul tehnic cu executia atestat

LUCRARI DE SAPATURI SI UMPLUTURI COMPACTATE LA CONSTRUCTII 5/9

6.1. Consideratii generale

6.2. Predare amplasament

6.3. Trasarea pe teren a lucrarilor

LUCRARI DE SAPATURI SI UMPLUTURI COMPACTATE LA CONSTRUCTII 6/9

- identificarea bornelor topo existente §i crearea unei retele de sprijin Tn zona;

6.4. Succesiunea activitatilor de executie

LUCRARI DE SAPATURI SI UMPLUTURI COMPACTATE LA CONSTRUCTII 7/9

6.4.2. Executarea umpluturilor compactate

LUCRARI DE SAPATURI SI UMPLUTURI COMPACTATE LA CONSTRUCTII 8/9

LUCRARI DE SAPATURI SI UMPLUTURI COMPACTATE LA CONSTRUCTII 9/9

LISTA DE DIFUZARE - RETRAGERE

Nr. Nr. DESTINATAR

Formular cod F1 / 4.2.3.

LISTA DE CONTROL A REVIZIILOR

Nr. Revizuit de: Aprobat de: Continutul reviziei

Formular cod F2 / 4.2.3

NUME FUNCTIA DATA SEMNATURA

5.1. SEF SANTIER