SUBIECTUL 1.

CONCEPTUL DE ORGANIZARE SI CONCEPTUL DE CONDUCERE AL ACTIVITATII DE CONDUCERE

Conceptul de organizare Organizarea este disciplina al carei domeniu de activitate este conceperea realizarea, dezvoltarea, conducerea si perfectionarea unor instrumente in conformitate cu domeniul de activitate adoptat care sa conduca la realizarea unor obiective si atingerea unui scop bine precizat, cu maxim de eficienta. In vreme ce biologia se ocupa cu organelle si organismele din natura, organizarea se ocupa cu organelle si organismele create de om Organizarea trateaza omul sub 3 aspecte: Obiect de studio Autor executant Conducator Organizarea are doua domenii de actiune: 1. Organizarea activitatii de productie 2. Organizarea activitatii de conducere 1. Organizarea activitatii de productie Se ocupa de relatiile ce apar intre factorii procesului de productie tratand aspectele structural si procesuale din cadrul procesului de productie (P.P.) P.P. consta in totalitatea activitatilor care se desfasoara pentru a realiza transformarea executata si condusa de catre om (resursele naturale), a obiectelor muncii cu ajutorul mijloacelor de munca deci transformarea lor in produse si servicii P.P. este format din: Procesul de munca = activitatiile pe care le desfasoara execuntantii (resursele umane) in vederea realizarii de lucrari sau/si indeplinirea unor functii. Procesul tehnologic = transformarea directa a obiectelor muncii in servicii

Procesul de productie

Procese de munca Procese tehnologice

Factorii de productie

Resursele umane Mijloacele de munca Obiectele muncii

rezulta

PRODUSE SERIVICII

2.

Organizarea activitatii de conducere Se ocupa cu realizarea si dimensionarea structurii organizatorice si cu stabilirea si dimensionarea sarcinilor, atributiilor si responsabilitatilor Conceptul de conducere

Conducerea este activitatea nemijlocita de initiere, activizare, dezvoltare, dinamizare, coordonare, armonizare si control a activitatilor de productie si activitatilor umane in general si are ca arie de actiune repartizarea, adaptarea in timp si controlarea indeplinirii sarcinilor, atributiilor si responsabilitatilor. Conducerea se manifesta in cadrul relatiilor dintre oameni si are doua laturi: 1. Latura tehnico-organizatorica se refera la relatiile dintre verigile structurii de conducere 2. Latura socio-culturala se refera la factorul uman, la motivare, la compensare Conducerea si organizarea se afla intr-o stransa interdependenta, organizarea reprezentand aspectul static structural anatomic al sistemului ORGANIZAREA CARACTER STRUCTURAL ANATOMIA STATIC CONDUCEREA CARACTER FUNCTIONAL FIZIOLOGIA DINAMIC

Subiectul 2 Conceptul de management si scoli de management (caractristicile acestora)

Managementul ca stiinta Este stiinta care se ocupa cu studierea proceselor si relatiilor specific domeniului abordat in vederea determinarii legislatiilor si principiilor care le guverneaza,crearea si dezvoltarea de sisteme,metode,procedee,tehnici si instrumente care sa conduca la realizarea obiectivelor si scopurilor propuse in conditii de eficienta maxima. Managementul ca arta Este capacitatea,abilitatea,talentul si gradul in care managerul isi insuseste,utilizeaza si perfectioneaza cunostintele,instrumentele,tehnicile,procedeele,metodele si sistemele manageriale in conformitate cu caracteristicile organizatiei in care activeaza societatea comerciala. Managementul este o disciplina multifunctionala care utilizeaza elemente apartinand multor alte discipline sau stiinte: -organizare -conducere -matematica(statistica,programare liniara si neliniara ,teoria probabilitatilor) -economie -finante -psihologie

-marketing -sociologie -ergonomie -juridice-legislatie

Evolutia managementului.Scoli de management

1.Scoala clasica de management Primul care a explicat si conceput elemente relative stiintifice de management a fost inginerul mecanic american,Frederick Taylor care in 1911 a scris lucrareaThe Principles of Scientific Management si este considerat parintele managementului stiintific. Parintele managementului modern este considerat Henry Fayol,care in 1916 a scrisAdministration Industrielle et Generale.El a conceput cele 6 functii sau atribute ale managementului: a)a previziona si planifica b)a organiza c)a comanda si directiona d)a coordona e)a valorifica rezultatele f)a controla Cele 14 principii ale managementului stiintific: -diviziunea muncii -autoritatea-responsabilitatea -unitatea de comanda

-unitatea de directie -calitatea -scara ierarhica -subordonarea intereselor individuale celor colective In scoala clasica,angajatul era considerat o masina umana echivalenta masinii automate. 2.Scoala Behaviorista sau Comportista a relatiilor umane Angajatul este considerat fiinta umana,cu trairi si reactii proprii,in relatie cu ceilalti angajati si mediul ambiant. Se folosesc elemente din psihologie si sociologie(McGregor,Abraham Maslow). 3.Scoala Cantitativa Este o scoala riguroasa care foloseste instrumental mathematicstatistica,programare etc.(A Kaufmann,Starr). 4.Scoala sistemica Face sinteza scolilor anterioare,trateaza firma ca sistem compus din elemente si relatii in interactiune cu sistemele exterioare si cu sistemul care o cuprinde(Peter Druker,Mintzberg). 5.Scoala contextuala Nu exista reteta pentru succesul in management,toate sistemele,metodele si procedeele anterioare nu asigura o activitate manageriala perfecta si managerul trebuie sa adapteze in fiecare moment aceste mijloace. *Scoala romaneasca de management Inainte de 1948-A.D. Xenopol,Dolfu,Ioan Ionescu de la Brad,M.Manoilescu. 1927-IROM(Institutul Roman de Organizare Stiintifica a Muncii).

Particularitatile activitatii la nivel operational in constructii

Sistemul de constructii prezinta o serie de particularitati care il dezavantajeaza fata de alte domenii economice,impunand masuri specific in ceea ce priveste proiectarea,pregatirea executiei si executia. 1)Procesul de productie din constructii este mobil,in timp ce produsul este fix. Mobilitatea se manifesta prin: -deplasarea factorilor de productie pe orizontala si verticala in cadrul punctului de lucru(obiectivului de constructive),intre diferite puncte de lucru,intre localitati,intre tari. Masuri ce se impun: -o planificare cat mai eficienta a activitatii pt fiecare punct de lucru,dar in corelatie cu celelalte(se face o planificarea integrata a executiei pentru toate punctele de lucru dupa care se extrag planuri calendaristice insotite de grafice de consum,resurse umane pt fiecare punct de lucru). -o organizare de santier cat mai rationala pt fiecare punct de lucru,dar in corelatie cu celelalte. -o aprovizionare tehnico-materiala cat mai rationala pt fiecare punct de lucru,dar in corelatie cu celelalte -cresterea gradului de mecanizare a activitatii -transferarea in cat mai mare masura a activitatii de pe santier in spatiul industrial(prefabricare,preasamblare). -protejarea factorului uman de accidente,incidente periculoase,boli profesionale 2)Activitatea de productie din constructii este ,in general,mult mai complete decat in alte sectoare economice.

-in sectorul de constructii avem aprox. 200000 sorto-tipo-dimensiuni de material,o gama larga de mijloace tehnice(utilaje,masini,echipamente,scule,dizpozitive) si aprox. 160 de meserii de unde rezulta necesitatea: -elaborarii unui nr mare de reglementari si prescriptii tehnice: standarde,normative,fise tehnice -un volum mare de agrementari tehnice si autorizatii care sa certifice calitatea de functionare a materialelor si produselor pt constructii -instruirea personalului intr-un nr mare de meserii 3)Produsele constructii au,in general,caracter de unicat,ceea ce necesita: -proiectare distincta -documentatie tehnica pt organizarea lucrarilor de santier 4)Activitatea de constructii se desfasoara in aer liber si deseori in afara localitatilor.Apar probleme datorita expunerii factorilor de productie la actiunea factorilor climaterici. Masuri: -protejarea si adapostirea factorilor de productie Pentru resursele umane: -factorul uman este expus bolilor profesionale si bolilor legate de profesiunemasuri special:echipament de protectie,adapostire,alimentatie,hidratare. 5)Produsele activitatii de constructii ,cu greutati foarte mari,in general sunt fixe,rezultand imposibilitatea/dificultatea deplasarii lor pentru a fi prezentate potentialilor cumparatori si dificultatea in deplasarea constructiilor atunci cand amplasamentul o impune. 6) Ciclul de productie din constructii are o durata mare,iar activitatea de constructii,in general este neuniforma si adeseori,discontinua.

Rezulta imobilizari corporale mari de material si echipamente,imobilizari financiare mari,dificultati in decontarea lucrarilor,recuperarea dificila a investitiei,dificultati de durata in ceea ce priveste amplasamentul,ocuparea spatiului pt organizarea de santier. 7)Activitatile de renovare,consolidare,extindere ,modernizare,reparare se desfasoara in conditii de ocupare a constructiilor: -necesita lucrari dificile si sensibile care sa tina cont si de protejarea ocupantilor si activitatii lor -sunt activitati foare costisitoare

Subiectul 3
Organizarea si conducerea activitatilor de constructii.Particularitatile procesului productiv de constructie.

Sectorul de constructii prezinta o serie de particularitati care in general il dezavantajeaza fata de alte sectoare economice impunand masuri speciale in ceea ce priveste proiectarea ,pregatireaproiect,executia. 1. Procesul de productie din constructii este mobil in timp ce produsul este fix. Mobilitatea se manifesta prin deplasarea factorilor de productie pe orizontala si verticala in cadrul punctului de lucru (obiectul de constructie) intre diferite puncte de lucru ,intre localitati,intre tari. Masuri ce se impun: -potejarea factorului uman de accidente ,incidente periculoase,boli profesionale (legea SSM 319/2006); -organizarea de santier cat mai rationala pentru fiecare punct de lucru ,dar in corelatie cu celelalte; -o aprovizionare tehnico-materiala cat mai rationala pentru fiecare punct de lucru ,dar in corelatie cu celelalte; -o planificare cat mai eficienta a activitatii pentru fiecare punct de lucru,dar in corelatie cu celelalte; se face o planificare integrata pentru toate punctele de lucru,dupa care se extrag planurile calendaristice(grafic tip GANTT) insitie de grafice de consum resurse umane pentru fiecare punct de lucru; -cresterea gradului de mecanizare a activitatii; -transferarea in cat mai mare masura a activitatii de pe santier in spatiul industrial(prefabricarea -preasamblare); 2. Activitatea din productia de constructii este general mai complexa decat in alte sectoare economice.In sectorul de constructii avem circa 200000 de sorto-tipodimensiuni de materiale, o gama larga de disozitive (utilaje , masini , echipamente ,scule,dispozitive),circa 160 de meserii de unde rezulta necesitatea: -elaborarea unui numar mare de reglementari si prescriptii tehnice: standarde , normative ,fise tehnice; -un volum mare de agrementari tehnice si autorizatii care sa certifice calitatile de functionare a materialelor si produselor pentru constructii; -instruirea si actualizarea personalului intr-un numar mare de meserii(si recrutarea lor) 3. Produsele de constructii au in general caracter de unicat ceea ce necesita: -proiecarea distincta;

4.

5.

6.

7.

-documentatie tehnica pentru ogranizarea lucrarilor(DTOL) si organizari de santier distincte; -documentatii tehnico-economice distincte ; Activitatea de constructii se desfasoara in aer liber si adeseori in afara localitatii. Apar probleme datorita expuneri factorilor de productie la actiunea factorilor climatici. Masuri: -protejarea si adapostirea factorilor de productie pentru factorul uman , pentru resursele umane:-este expus in general bolilor profesionale si bolilor legate de profesiune; -masuri speciale: -echipament de protectie ,adapostire , alimentatie , hidratare,legea securitatii si sanatatii in munca nr 319 /2006 Produsele actiunilor de constructii au greutati foarte mari si in general sunt fixe de aici rezulta imposibilitatea deplasarii lor pentru a fi prezentate potentialilor cumparatori: -dificulate in deplasarea constructiilor atunci cand amplasamentul o impune; Ciclul de productie din constructie are o durata mare,iar actiunea de constructii in general este neuniforma si adeseori discontinua =>imobilizari corporale mari de materiale si echipamente: -imobilizari financiare mari,dificultati in decontarea lucrarilor,recuperarea dificila a investitiei; -dificultati de durata in ceea ce priveste amplasamentul ,ocuparea spatiului pentru oraganizarea de santier, cu autoritatile locale, inchirieri ,vecintati,mentinerea resurselor umane; Actiunile de renovare,consolidare,extindere ,modernizare,reparere se desfasoara adeseori in conditii de ocupare a constructiilor respective: -Necesita lucrari dificile si sensibile care sa tina cont si de protejarea ocupantilor si activitatile lor; -Sunt activitati foarte costisitoare;

Subiectul 4 Conceptul de sistem in analiza manageriala. Sectorul de constructii ca system.

Este unanim acceptat ca tot ceea ce ne inconjoara ( obiecte, fenomene, procese,etc) se incadreaza in sisteme, atat elementele create de natura, cat si cele facute de om Notiuni generale despre sistem In Romania, inginerul de radio-comunicatii Edmond Nicolan (19922-1996) a introdus si dezvoltat stiinta cibernetica si a definit sistemul drept amsamblu format din minimum 2 marimi sau obiete intre care se pune in evident o relatie. Mediu ambiant Sistem Elemente, relatii, conexiuni, Structr. Sistm Arhitectura sistem Starea sistem Functia sistem Feed BACK

intrari

iesiri

Sistemul este un amsamblu format din elemente eterogene care interactioneaza intre ele , sunt ierarhizate, stratificate si oganizate intr-o structura ierahica. Elementele sunt entitati fizice sau abstracte, parti constituente, fundamentale ale sistemului care nu se mai analizeaza sau detaliaza pt ca nu mai este necesar sau nu mai este posibil. Sunt cel putin 2 elemente Elementele pot fi la randul lor, sistem de elemente Relatii, legaturi-conexiuni sunt rapoarte existente intre elementele sistemului, ele asigurand integrarea sistemului intr-un text unitar coerent ( structura )

Pot fi: Succsive Simultane De interdependenta cauzala, directa asigura reglarea sistemului, valorile iesirilor fiind condionate de valorile intrarilor De interdependenta cauzala, inversa ( feed-back) asigurand autoreglarea sistemului, rezulta sistemul cybernetic

Structura sistemului sau constructia sistemului la un moment dat este configuratia care incadreaza toate elementele si relatiile care ii asigura integralitatea, coerenta si stabileste limitele de manifestare a proprietatiilor sistemului Arhitectura sistemului reprezinta structura functiunilor sistemului vazut de unde observator de pe o anumita pozitie. Este modul de a concepe un sistem nou Starea sistemului reprezinta sistemul la un moment dat. Stabilitatea starii sistemului este influentata de situatia sa interna si de relatia cu mediul inconjurator ( intrari iesiri): Vectorul intrarilor este totalitatea actiunilor sau excitatiilor exercitate de mediu asupra sistemului Vectorul iesirilor este totalitatea influentelor sistemului asupra mediului

Functia sitemului este sistemul de actiune, procesul comple de transformare, de procesare a intrarilor si transferare a rezultatelor in mediu sub forma iesirilor Principalele caracteristici si proprietati ale sistemelor Integritatea este caracterica fundamental a sistemelor si anume ca sistemul are caracteristici proprii, specific care nu se reduc la caracteristicile elementelor si nu sunt nici rezultatul insumarii acestora Autocorectarea sau autostabilizarea ( homeostoza = stare asemanatoare este proprietatea de a-si pastra starea stabila (comportamen stabil ) in urma influentelor destabilizatoare ale factorilor interni si externi din mediul ambient Autoorganizarea este proprietatea de a crea noi stari stabile in urma dezorganizarii produse de facturi externi si interni Ierarhizarea este proprietatea sistemului de a fi suprasistem pt subsitemele sale si subsistem pentru sistemul care il cuprinde

Sectorul de constructii ca sistem Sectorul de constructii abordat in analizarea sistematica este un sistem deschis, dynamic si social economic Sectorul de constructii - sistem deschis: Funtioneaza si se regleaza in actiune cu mediu economic social si natural, fiind expus la influentele acestuia si funtionand in conditii impuse de mediul de la care primeste resurse: materiale, umane, mecanice ( utilaje, masini, echipamente),diverse ( informationale, climat de lucru, conditii natural, spatiul de lucru ) Sectorul de constructii - sistem dinamic: Isi schimba in permanenta relatiile cu mediul in functie de acestea, pastrandu-si integritatea si homeostoza si se adapteaza actiunilor destabilizatoare, crescandu-si noi stari organizatorice stabile ( autoorganizarea) Sectorul de constructii - sistem social economic: Reuneste factorii de productie sociali cu cei economic ( mijloace de productie si obiectele muncii in scopul satisfacerii unor cerinte sociale ) Este sistemul social pt. ca : o Ofera societatii produse si servicii pt constructii o Ofera locuri de munca Este sitem economic pt. ca: o Deoarece realizeaza toate aceste printr-un efor economic.

Sub.5 Produsul contructiei ca sistem complex si ca sistem tehnic: definirea

elementelor componente ale acestor sisteme. Produsul contructiei ca sistem complex Este un sistem complex deoarece reuneste un nr. mare de componente cu rol functional pe diferite nivele structurale, ierarhic pt. realizarea carora este necesar un nr. mare de procese de productie. PROCESUL CONSTRUCTIEI SISTEM TEHNIC
OBIECTIV DE INVESTITIE (PROIECT) GGSDSF OBIECTE DE CONSTRUCTIE PARTI DE OBIECTE DE CONSTRUCTIE GGSDSF ANSAMBLU DE CONSTRUCTIE

SISTEM DE LUCRARI

STADII FIZICE WORK PAKAGES

SUBANSAMBLE DE CONSTRUCTIE

ELEMENTE DE COSNTRUCTII

ELEMENTE DE INSTALATII

ELEMENTE DE IZOLATII

ELEMENTE DE FINISAJE

LUCRARI ELEMENTARE ARTICOLE LUCRARI DE DEVIZ

CAPITOLE DE LUCRARI CATEGORII DE LUCRARI

(indicatoare de Norme de Deviz)

Produsul contructiei ca sistem tehnic (tehne-greaca = iscusinta,mestesug) Produsul constructie este structurat pe nivele ierarhice ce contin subdiviziuni fizice cu rol functional distinct care, prin interactiunea lor, asigura integralitatea materiala si functionala a constructiei. Obiectul de investitie(proiectul) Reprezinta materializarea investitiei intr-un ansamblu de obiecte de constructie care asigura diferite functiuni si servicii ( mediu construit sau ansamblul de obiecte de constructie). Obiectul de constructie Este o constructie distincta, independenta ca utilizare, cu rol functional propriu. Partea de obiect de constructie Este o portiune din obiectul de constructie care se poate delimita spatial, realizata de acelasi executant, pe unul sau mai multe locuri de munca , i se poate atribui o unitate de masura convenabila si are un rol functional bine determinat. In functie de gradul de detaliere, obiectele de constructie pot fi: o Ansamble de constructie formate din subansamble sau totalitatea elementelor de constructie din aceeasi categorie de lucrari ( in general) si apartinand uneia sau mai multor specializari care se executa intr-una sau mai multe etape ; se poate atribui o unitate de masura convenabila. Exemplu: infrastructura, suprastructura, arhitectura. Subansamblul de constructie (terasamente,fundatii,structura subsol,structura suprastructura, inchideri si compartimentari, tencuieli,tamplarie,pardoseli); Gruparea elementelor de constructii dintr-o singura categorie de lucrari sau specializare care se executa intr-o singura etapa de executie a procesului tehnologic; are o unitate de masura convenabila. Elementul de constructie Este componenta cea mai simpla a sistemului - produs contructie care nu se mai detaliaza deoarece nu este necesar sau posibil precis delimitator spatial; are caracteristici si dimensiuni propri o functiune proprie; unitate de masura fizica (m3,m2,ml,kg,tone,bucati). Se executa printr-un ansamblu de operatii sau grupari de operatii care formeaza lucrarea elementara.

Lucrarile elementare au fost studiate si optimizate de-a lungul timpului si editate sub forma articolelor de lucrari sau de deviz in brosuri numinte indicatoare de Norme de Deviz, elaborate pe categorii de lucrari. Ele se gasesc si in programele de calcul pt determinarea pretului de deviz. Stadiul fizic reprezinta ansamblul tuturor lucrarilor elementare(WORK PAKEGES), necesare realizarii unei parti de obiect de constructie. Impartirea obiectului de constructie in parti de obiecte de constructie ( stadii fizice) se face de catre proiectant de comun acord cu tehnologul executant. Identificarea lucrarilor elementare necesare realizarii elementelor, in cadrul indicatoarelor de Norme de Deviz corespund categoriilor de lucrari , poarta numele de incadrare. Elementele de constructii se incadreaza in categoria de lucrari de constructii. Elementul de instalatii: este foarte distincta (categoria), are un anumit specific(chiuveta,teava,scurgere); se incadreaza in categotia de lucrari de instalatii. Elementul de izolatii: reprezinta o acoperire a elementelor de constructii si izolatii cu scop de protectie hidro,termo,vant,lumina,radiatii; se incadreaza in categoria si indicatorul instalatii. Elementul de finisaj: reprezinta o acoperire a celorlalte elemente sau un ornament cu scop plastic,estetic,confort; se incadreaza in categoria de lucrari de finisaje.

Subiectul 6.Produsul constructie ca sistem Produsul constructie vizualizat prin prisma exigentei sale, este un sistem complex de lucrari format din ansamblul tuturor gruparilor de operatii corespunzatoare nivelurilor structurale ierarhice si subdiviziunilor fizice functionale ale sistemului tehnic produs constructie. Categoria de lucrari Ansamblul tuturor lucrarilor elementare care au acelasi specific de executie si, de regula, se incadreaza in acelasi indicator de norme de deviz (41 de indicatoare de baza, editate in 1977, 1981 si dupa 2000 + 8 indicatoare ajutatoare-programe de calcul pentru stabilirea pretului de deviz: Doclib, Windoc, Window) Se simbolizeaza cu un cod literal de la A la Z.

Categoria de lucrari C,D,E,G,F,P,D L1,L2 Ts, Iz, AC RpC, RpZ TRA DNTA Cod literal de la A la Z

Capitolul de lucrari CA TsC RpCA TRA04 DNTAC Cod 1 litera

Articolul de lucrare CA02 TsC04 RPCA02 TRA04A DNTAC02 Cod grupare 2 cifre

Varianta de lucrare CA02G1 TsC04D1 RpCA02A1 DNTAC02C1 Cod 1 cifra

Capitolul de lucrari -subdiviziune a categoriei de lucrari care cuprinde articole de lucrari de aceeasi specializare, pot fi: -capitole de lucrari care cuprind toate articolele de lucrari corespunzatoare unei singure clase de lucrari elementare - capitole de lucrari care cuprind toate articolele de lucrari corespunzatoare unei singure clase de lucrari elementare + articole ajutatoare ( cofraje si armaturi ) -capitole de lucrari care cuprind toate articolele de lucrari corespunzatoare mai multor grupari elementare ( pardoseli, izolatii) Articolul de lucrare Reprezinta lucrarea elementare simpla incadrata in capitolul de lucrari din categoria de lucrari corespunzatoare, se executa de catre executant individual sau colectiv cu calificarea corespunzatoare, pe un anumit loc de munca, in conditii tehnico-organizatorice prestabilite, cu un anumit ritm de intensitate a muncii care = unitate de masura convenabila Varianta de lucrare Fiecare articol de lucrare are una sau mai multe variante functie de: -tipul materialelor si dimensiunilor -consumurile normate medii, unitare ( specifice) -resurse materiale, umane, mecanice

Prin stabilirea variantei de lucrare cu toate caracteristicile sale, articlolul de lucrare devine articol de deviz, caruia ii vor fi asociate si preturi unitare de deviz pentru materiale, manopera, utilaj, transport (pret total) Stadiul fizic vezi sistem tehnic

Subiectul 7. TRAIECTORIA ONTOGENICA A PRODUSULUI CONSTRUCTIE Pe parcursul devenirii si existentei sale,produsul constructie = sistem complex in continua transformare, parcurge o suita de etape, incepand cu cea premergatoare, de prefigurare, imaginare a produsului constructie ce va urma, trecand prin cele de conceptie, prezentare si acceptare, cea de realizare,apoi de utilzare si finalizand cu dezafectarea , reutilizarea partiala in masura posibilului si reintegrarea in mediul ambiant a componentelor nevalorificabile. O caracteristica si totodata un dezanvantaj major al activitatii din domeniul constructiilor il constituie durata foarte mare a proiectelor. Prin urmare , daca in alte domenii de activitate,proiecte comparabile cu cele din constructii sunt doar acelea menite sa deschida noi capacitati de productie,sa le modernizeze sau extinda pe cele existente sau chiar sa lanseze industriinoi, iar recuperarea investitiei initiale se face pe baza activitatii economice de durata asigurate prin aceste proiecte, in sectorul constructiilor efortul economic si social este mare, veniturile ulterioare neuniforme si recuperarea nesigura. I. FAZA PRE-ONTOGENICA A PROIECTULUI CONSTRUCTIE

CONTURAREA IDEII DE PRODUS CONSTRUCTIE

DECIZIA DE APROFUNDARE
ANALIZA PRELIMINARA A PRODUSULUI CONSTRUCTIE

DECIZIA DE DEZVOLTARE IN PROIECT

Ideea de produs constructie Inainte de a avea o prezenta fizica, produsul constructie se contureaza sub forma unei necesitati si promisiuni al carui scop este satisfacerea unor cerinte socio-economice sau ambientale, fiind o cerinta a utilizatorilor, a societatii sau a mediului. Ideea de produs constructie poate conduce la decizia de aprofundare. Pe baza datelor si informatiilor privitoare la produsul constructie, se incearca transpunerea ideii de produs constructie in imagine. Analiza preliminara a produsului constructie In aceasta etapa modelul ideatic produs constructie este o structura gandita dar insuficient analizata si deloc verificata, reprezentand un anteproiect care contureaza viitoarea configuratie fizica.

Analiza preliminara a produsului constructie In aceasta etapa modelul ideatic produs contructie este o structura gandita dar insuficient analizata si deloc verificata, reprezentand un anteproiect care contureaza viitoarea configuratie fizica. Analiza preliminara este urmata de decizia de dezvoltare in proiect a produsului constructie. II. FAZA DE PROIECTARE A PRODUSULUI CONSTRUCTIE

Transpunerea in proiect a imaginii produsului constructie se realizeaza prin elaborarea documentatiei tehnico-economice in conformitate cu : Hotararea Guvernului Romaniei Nr.28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii publicate in Monitorul Oficial 48 din 22 ianuarie 2008 s.a. Ordinul 863 din 2 iulie 2008 a Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotararea Guvernului nr 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice publicate in Monitorul Oficial nr.524 din 11 iulie 2008.

STUDIUL DE PREFEZABILITATE AVIZAT SI APROBAT -PROIECT FUNDAMENTAT STUDIUL DE FEZABILITATE AVIZAT SI APROBAT DECIZIA DE ELABORARE A PROIECTULUI TEHNIC

PROIECT TEHNIC CAIETE DE SARCINI

Proiectarea lucrarilor de constructii pentru obiective de investitii noi, inclusiv extinderi si lucrari de interventii se face prin elaborarea urmatoarelor documente:

STUDIUL DE PREFEZABILITATE Studiul de prefezabilitate reprezinta documentatia tehnico-economica prin care se fundamenteaza necesitatea si oportunitatea investitiei pe baza de date tehnice si economice. Continutul-cadru al studiului de prefezabilitate A. Partile scrise I. Date generale 1. Denumirea obiectivului de investitii 2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada,numarul) 3. Titularul investitiei 4. Beneficiarul investitiei 5. Elaboratorul studiului. II. Necesitatea si oportunitatea investitiei 1. Necesitatea investitiei : a) Scurta prezentare privind situatia existenta, din care sa rezulte necesitatea investitiei b) Tabele, harti, grafice, plansee desenate, fotografii etc., care sa expliciteze situatia existenta si necesitatea investitiei c) Deficientele majore ale situatiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei d) Prognoze pe termen mediu si lung e) Nevoia de dezvoltare a oportunitatilor 2. Oportunitatea investitiei a) Incadrarea obiectivului in politicile de investitii generale, sectoriale sau regionale b) Actele legislative care reglementeaza domeniul investitiei, dupa caz c) Acorduri internationale ale statului care obliga partea romana la realizarea investitiei, dupa caz. III. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse: 1. Scenarii propuse (minimum doua) 2. Scenariul recomandat de catre elaborator 3. Avantajele scenariului recomandat. IV. Avize si acorduri de principiu, dupa caz B. Partile desenate: 1. Plan de amplasare in zona ( 1:25000 1:5000) 2. Plan general (1:2000 1:500 ) STUDIUL DE FEZABILITATE Studiul de fezabilitate reprezinta documentatia tehnico-economica prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenti obiectivului de investitii pe baza necesitatii si oportunitatii

realizarii acestuia si care cuprinde solutiile functionale, tehnologice, constructive si economice ce urmeaza a fi supuse aprobarii. Continutul-cadru al studiului de fezabilitate A. Partile scrise 1. Date generale 2. Informatii generale privind proiectul 1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului 2. Descrierea investitiei a. Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnicoeconomic selectat b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care,anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung ): scenarii propuse (minimum doua) - scenariul recomandat de catre elaborator - avantajele scenariului recomandat. c. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz. 3. Date tehnice ale investitiei a. Zona si amplasamentul b. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat c. Situatia ocuparilor definitive de teren : suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan d. Studii de teren e. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii si variantele cosntructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare f. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului 4. Durata de realizare si etapele principale, graficul de realizare a investitiei. 3. Costurile estimative ale investitiei 1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general 2. Esalonarea costurilor corobarate cu graficul de realizare a investitiei. 4. Analiza cost beneficiu 1. identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta 2. analiza optiunilor varianta zero ( varianta fara investitie) - varianta maxima ( varianta cu investitie maxima)

- varianta medie(varianta cu investitie medie) 3. analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara : fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu. 4. analiza economica obligatorie doar in cazul investitiilor publice majore,inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica : valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost beneficiu 5. analiza de senzitivitate 6. analiza de risc 5. Sursele de finantare a investitiei Sursele de finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si consta din : fonduri proprii, credite bancare,fonduri de la bugetul de stat/bugetul local,credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite. 6. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei 1. numar de locuri de munca create in faza de executie 2. numar de locuri de munca create in faza de operare 7. Principalii indicatori tehnico economici ai investitiei 1. valoarea totala (INV) inclusiv TVA (mii lei) (in preturi luna, anul , 1 euro = lei) Din care : - contructii montaj (C+M) 2.esalonarea investitiei (INV/C+M) - anul I - anul II 3. durata de realizare (luni) 4. capacitati ( in unitatifizice si valorice) 5. alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz. 8. Avize si acorduri de principiu 1. avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei 2. certificatul de urbanism

3. avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan, apa-canal, telecomunicatii etc.) 4. acordul de mediu 5. alte avize si acorduri de principiu specifice. B. Parile desenate 1. plan de amplasare in zona (1:25000 1:5000) 2. plan general (1:2000 1:500) 3. planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tututor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului 4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz. PROIECTUL TEHNIC Proiectul tehnic verificat potrivit prevederilor legale reprezinta documentatia ce contine parti scrise si desenate privind realizarea obiectivului de investitii : executia lucrarilor, montajul echipamentelor, utilajelor sau instalatiilor tehnologice, actiunile de asigurare si certificare a calitatii, actiunile de punere in functiune si teste, precum si actiunile de predare a obiectivului de investitii catre beneficiar. Proiectul tehnic : Trebuie sa fie clar, sa asigure informatii tehnice complete privind viitoarea lucrare si sa raspunda cerintelor tehnice, economice si tehnologice ale beneficiarului Trebuie sa permita elaborarea detaliilor de executie in conformitate cu materialele si tehnologia de executie propusa, cu respectarea stricta a prevederilor proiectului tehnic, fara sa fie necesara suplimentarea cantitatilor de lucrari si fara a se depasi costul lucrarii stabilit in faza de studiu de fezabilitate/documentatie de avizare Se elaboreaza pe baza studiului de fezabilitate/documentatiei de avizare, etapa in care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, elementele si solutiile principale ale lucrarii si in care au fost obtinute toate avizele si acordurile de principiu, in conformitate cu prevederile legale Se verifica pentru cerintele de calitate de specialisti atestati de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor in conditiile legii.

Continutul cadru al proiectului tehnic A. Partile scrise 1. Date generale

- Denumirea obiectivului de investitii - Amplasamentul (judetul, localitatea, strada,numarul) - Titularul investitiei - Beneficiarul investitiei - Elaboratorul proiectului 2. Descrierea generala a lucrarilor 2.1. Descrierea lucrarilor- se fac referiri asupra urmatoarelor elemente - Amplasamentul - Topografia - Clima si fenomenele naturale specifice zonei - Geologia, seismicitatea - Prezentarea proiectului pe specialitati - Devierile si protejarile de utilitati afectate - Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea pt lucrari definitive si provizorii - Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea - Trasarea lucrarilor - Antemasuratoare 2.2. Memorii tehnice pe specialitati 3. Caietele de sarcini Sunt documentele care reglementeaza nivelul de performanta a lucrarilor, precum si cerintele tehnice si tehnologice, conditiile de calitate pt produsele care urmeaza a fi incorporate In lucrare, testele, inclusiv cele tehnologice, incercarile, nivelurile de tolerante si altele de aceeasi natura, care sa genereze indeplinirea exigentelor de calitate si performanta solicitate, Caietele de sarcini se elaboreaza de catre proiectant pe specialitati, prin dezoltarea elementelor tehnice cuprinse in planse si nu trebuie sa fie restrictive. 3.1. Rolul si scopul caietelor de sarcini a. Fac parte integranta din proiectul tehnic b. Reprezinta descrierea elementelor tehnice si calitative mentionate in planse si prezinta informatii, precizari si prescriptii complementare planseelor c. Plansele, breviarele de calcul si caietele de sarcini sunt complementare notele explicative inscrise in planse sunt scurte si cu caracter general,vizand in special explicitarea desenelor .

Subiectul 8 Faza de licitatie-ofertare

Licitatia -Procedura de licitatie -Procedura de ofertare

Dialog competitiv Negocierea

Cererea de oferta Concursul de solutii

Comisia de evaluare si analiza

Evaluarea ofertelor
Licitatia -Procedura de licitatie Clasificarea -Proceduraofertelor de ofertare Licitatia

Adjudecarea ofertelor -Procedura de licitatie

-Procedura de ofertare Licitatia -Procedura de licitatie -Procedura de ofertare

Semnarea si parafarea contractului

Aceasta faza implica cheltuieli mari , inclusiv cele necesare achizitionarii Caietelor de Sarcini necesare participarii la licitatie. Recuperarea cheltuielilor si timpului consumat in primele doua faze nu se face decat in cazul obtinerii contractului . Licitatia Licitatia este concursul prin care investitorul , pe baza metodologiei si documentelor licitatiei , invita ofertantii sa-si prezinte ofertele , in scopul adjudecarii executiei lucrarilor privind realizarea investitiei , in favoarea celui mai competitiv ofertant . Proceduri de atribuire a contractelor de achizitie publica si de concesiune de lucrari si servicii publice : 1.Licitatia deschisa - orice ofertant are dreptul sa-si depuna oferta ; - procedura de oferta se realizeaza intr-o singura etapa . 2.Licitatia restransa - etapa de selectare a candidatilor - etapa de evaluare a ofertelor depuse 3.Dialogul competitiv - etapa de preselectie a candidatilor ; - etapa de dialog cu candidatii admisi; - etapa de evaluare a ofertelor depuse .

4.Negocierea cu publicarea prealabila anuntului de participare 5.Negocierea fara publicarea prealabila anuntului de participare 6.Cererea de oferta : - autoritatea contractata solicita oferte de la mai multi furnizori , executanti sau prestatori de servicii , alegandu-l pe cel mai competitiv . - se aplica in cazul in care valoarea contractului este mai mica decat echivalentul in lei astfel:130.000 euro pentru contractul de furnizare , 5.000.000 euro pentru contractul de lucrari si 130.000 euro pentru contractul de servicii (OUG 34/2006 actualizata) 7. Concursul de solutii : - se utilizeaza doar pentru proiectarea urbanistica , peisagistica , arhitectura. Principiile respectate in mod obligatoriu de catre investitor la atribuirea contractelor publice : 1.Nediscriminarea 2.Tratamentul egal 3.Recunoasterea reciproca 4.Transparenta 5.Proportionalitatea 6.Eficienta utilizarii fondurilor 7.Asumarea raspunderii Ofertarea Ofertarea reprezinta angajamentul ferm al ofertantului , vointa acestuia ca in conformitate cu documentele licitatiei , sa indeplineasca contractul de lucrari , servicii sau achizitie publica . Oferta este totodata un act juridic prin care ofertantul se angajeaza din punct de vedere juridic intr-un contract . Aceasta cuprinde : 1. Propunerea tehnica : - se elaboreaza pe baza cerintelor din caietele de sarcini din documentele licitatiei ; 2. Propunearea financiara : - ce cuprinde pretul de oferta , dar si informatii cu privire la ofertant ( cifra de afaceri , lichiditate , solvabilitate ) Oferta se intocmeste in conformitate cu documentatia de licitatie in baza careia se va adjudeca oferta cea mai buna . Oferta contine preturile unitare ale ofertantului ce cuprind cheltuielile directe , indirecte , profit , exclusiv TVA si bineinteles si valoarea lucrarilor de organizare de santier proprie ofertantului . Evaluarea si compararea ofertelor Evaluarea si compararea ofertelor implica doua procedee prezentate in documentatia de licitatie: 1.Oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic , anume oferta ce intruneste punctajul cel mai mare ; 2.Oferta ce prezinta pretul cel mai scazut . Adjudecarea ofertei Autoritatea contractanta are obligatia de a stabili oferta castigatoare pe baza criteriilor de atribuire specificate in anuntul de participare si in documentatia de atribuire .

Semnarea si parafarea contractului de achizitie publica Contractul reprezinta actul juridic incheiat cu acordul de vointa al partilor contractante , anume investitorul si ofertantul caruia i s-a adjudecat realizarea investitiei. Contractul de achizitie publica este contractul incheiat intre una sau mai multe autoritati contractante , pe de o parte si unul sau mai multi operatori economici , pe de alta parte , avand ca obiect furnizarea de produse , executia de lucrari publice sau prestarea de servicii publice . Achizitia publica reprezinta dobandirea definitiva de catre o persoana juridica definitiva ca autoritate contractanta , a unor produse , lucrari sau servicii prin atribuirea unui contract de achizitie publica , finantat partial sau integral din bugetul de stat,bugetele locale, credite externe garantate sau contractate de stat , fonduri externe nerambursabile sau din alte surse legal constituite . Conform HG 925 / 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor din OUG 34 /2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica , a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii M.O.625/20.7.06 ,tipurile de contracte de achizitie publica sunt : 1. Contract de lucrari publice-este acel contract de achizitie publica care are ca obiect executia unei constructii sau proiectarea si executia unei constructii ( Constructie = ansamblu de lucrari de constructie , de cladiri sau lucrari de geniu civil , destinat sa indeplineasca prin el insusi o functie tehnica sau economica); 2. Contract de servicii publice este acel contract de achizitie publica care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii publice . 3. Contract de concesiune de lucrari publice- contractul care are aceleasi caracateristici ca si contractul de lucrari, cu deosebirea ca in contrapartida lucrarilor executate,contractantul,in calitate de concesionar , primeste din partea autoritatii contractante , dreptul de a exploata rezultatul lucrarilor pe o perioada determinata sau aceste drept insotit de plata unei sume de bani prestabilite ; 4. Contract de concesiune de servicii contractul care are aceleasi caracteristici ca si contractul de servicii, cu deosebirea ca in contrapartida serviciilor prestate, contractantul , in calitate de concesionar, primeste din partea autoritatii contractante , in calitate de concedent , dreptul de a exploata serviciile pe o perioada determinata sau acest drept insotit de plata unei sume de bani prestabilite; 5. Contract sectorial este acel contract de achizitie publica care se atribuie in scopul efectuarii unei activitati relevante in sectoarele de utilitate publica : a)apa;b)energie;c)transport;d)posta. Semnarea si parafarea contractului de achizitie publica implica depunerea de catre ofertantul declarat castigator a unei garantii de buna executie a lucrarilor cuprinsa intre 5% si 10% din valoarea contractului .

Sub.9 Traiectoria ontogenetica a produsului constructive: faza de

executie, faza de utilizare si faza de postutilizare
Faza de executie este constituita din toate etapele si actiunile necesare realizarii fizice a obiectivului de investitie, inclusiv toate actiunile si procedurile aferente executiei propriu-zise. Se realizeaza in conformitate cu cerintele Proiectului Tehnic si Caietelor de Sarcini incluse in acesta, cu normativele privind calitatea lucrarilor de constructii, cu normele legale privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca, apararea impotriva incendiilor si protectie civila. Se desfasoara sub supravegherea directa a dirigintilor (inspectorilor) de santier atestati, managerilor de proiect, a responsabililor tehnici cu executia, autorizati conform legii. Documente necesare: 1. 2. 3. 4. 5. Autorizatia de construire/desfiintare (certificatul de urbanism); Avize si acorduri incheiate cu autoritatile publice; Proiectul tehnic si documentatia de deviz ofertata; Contractul de lucrari semnat si parafat; Programul si planul calitatii lucrarilor si sistemul propriu de control tehnic in vederea asigurarii calitatii; 6. Documentatia Tehnica pentru Organizarea Executiei lucrarilor D.T.O.E.; 7. Graficul fizic si valoric de executie a lucrarilor. Documentele ce se emit in timpul executiei fac parte din documentatia de executie si consta in: 1. 2. 3. 4. 5. Procese verbale pe faze determinante; Procese verbale de lucrari ascunse; Certificate de calitate; Cartea betoanelor; Dispozitii de santier, etc.

FAZA DE EXECUTIE A PRODUSULUI CONSTRCTIE se face pe baza: 1. 2. 3. 4. 5. Autorizatia de construire/desfiintare (certificate Avize si acorduri incheiate cu autoritatile publice; Proiectul tehnic si documentatia de deviz ofertata; Contractul de lucrari; Programul si planul calitatii lucrarilor si sistemul propriu de control tehnic in vederea asigurarii calitatii lucrarilor; 6. D.T.O.E. plan de organizare de santier; 7. Graficul fizic si valoric de executie a lucrarilor. EXECUTIA LUCRARILOR Procese verbale Certificate de calitate Dispozitii de santier DECONTAREA EXECUTIEI LUCRARILOR

MASURATORI-ATASAMENTE-CAIETE DE MASURATORISITUATII DE PLATA SITUATII DE LUCRARIMASURATORI-ATASAMENTE-SUPLIMENTARESITUATII DE PLATA SUPLIMENTARE Decontarea executiei lucrarilor Este faza in care se realizeaza cel mai mare volum al cheltuielilor, acestea decontandu-se in mod normal periodic, de regula lunar pe parcursul executiei lucrarilor, pe baza urmatoarelor documente: - Masuratori sau Atasamente cuprinse in caiete de masuratori de deviz; - Situatii de lucrari ce incadreaza lucrarile realizate conform documentatiei de deviz; - Situatii de plata ce stabilesc valoarea lucrarilor din situatiile de lucrari calculate cu preturile din oferta sau cu preturi ajustate sau actualizate si sunt decontate prin ordine de plata; - Pontajul si statele de functii.

Receptia lucrarilor de constructii Este actul prin care investitorul certifica (atesta) realizarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, in conformitate cu prevederile contractuale si cu cerintele documentelor oficiale si declara ca accepta sa preia lucrarile executate si ca acestea pot fi date in folosinta. Receptia se efectueaza de catre o Comisie de Receptie stabilita conform prevederilor legale, care examineaza nemijlocit lucrarile. Receptia se desfasoara in 2 etape: - Receptia la terminarea lucrarilor; - Receptia finala la expirarea perioadei de garantie. Actele ce atesta receptia lucrarilor sunt procese verbale de receptie intocmite pentru fiecare etapa de realizare. CARTEA TEHNICA A CONSTRUCTIEI Reprezinta ansamblul documentelor tehnice emise de proiectant, referitoare la proiectarea, executia, receptia, exploatarea si urmarirea comportarii in exploatare a constructiei si instalatiilor aferente acesteia, cuprinzand toate datele, documentele si evidentele necesare pentru identificarea si determinarea starii tehnice a constructiei si a evolutiei in timp a acesteia. Structura Cartii tehnice a constructiei: 1. 2. 3. 4. 5. Fisa de date sintetice; Capitolul A: Documentatia privind proiectarea; Capitolul B: Documentatia privind executia; Capitolul C: Documentatia privind receptia; Capitolul D: Documentatia privind exploatarea, repararea, intretinerea si urmarirea comportarii in timp; 6. Jurnalul evenimentelor.

FAZA DE UTILIZARE EXPLOATARE A PRODUSULUI CONSTRUCTIE Produsul constructie executat este la dispozitia utilizatorului sau. Acesta il va exploata in conformitate cu functi pentru care a fost proiectat si realizat, astfel incat sa mentina calitatea sa in timp. Utilizatorul va efectua toate lucrarile de intretinere si reparatii necesare corespunzatoare Capitolului D: Documentatia privind exploatarea, repararea intretinerea si urmarirea comportarii in timp si completand permanent Jurnalul evenimentelor. FAZA DE POSTUTILIZARE A PRODUSULUI CONSTRUCTIE Ca urmare a exploatrii, a expunerii la factorii de mediu dar si a progresului tehnic si social, produsul constructie este supus deprecierii functionale si tehnologice, lucru care va impune la un moment dat dezafectarea si desfiintarea acestiua. Faza de postutilizare cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si demolare, avand obiective: 1. Reintoarcerea componentelor in sistemul economic prin reconditionarea/reciclarea si refolosirea componentelor recuperabile; 2. Reintegrarea deseurilor in mediul natural cu deplina protejare a acestiua prin tratarea corespunzatoarea deseurilor. Postutilizarea se realizeaza conform unui proiect tehnic de desfiintare sau a documentatiei de desfiintare, pe baza Autorizatiei de desfiintare emisa de autoritatea publica teritoriala. Postutilizarea este ultima faza a ciclului de viata al produsului constructie si incheie prin destructurarea si reintegrarea componentelor in traiectoria sa fizica.

Subiectul 10

Documentatia tehnico-economica de deviz(DTEDD)

DTEDD este o documentatie prin care se stabileste costul (pretul) unui produs de constructie sau obiectiv de investitie (proiect) si trateaza si rezolva numeroase alte problem cu character tehnic si economic. DTEDD este formata din: -antemasuratoare; -liste cuprinzand consumurile de resurse materiale, mana de lucru, ore de functionare a utilajelor de constructive si de mijloace de transport; -devize; -lista cu echipamentele si utilajele functionale care necesita montaj, inclusive dotarile; -liste sau cataloage de preturi unitare, proprii operatorului economic; -indicatoare de norme de deviz; -legislatia si normativele de profil; Parametrii utilizati in elaborarea DTEDD 1.Articolul de deviz Reprezinta lucrarea elementara incadrata in categoria de lucrare (indicatorul de norma de deviz), capitolul de lucrarisi varianta optima precum si in lista sau catalogul de preturi afferent. Este lucrarea elementara la care se ataseaza consumurile medii specific normate de resurse corespunzatoare, variante optime precum si preturile unitare aferente. Exemplu de mod de reprezentare: 02.05.CA.02.G1Turnarea betonului armat in elementele constructiilor, exclusiv cele executate cu cofraje glisante, marca B200(C12/15), in constructii cu inaltimea de pana la 35 de metri, inclusiv in pereti si diafragmecu grosimea de pana la 30 cm, inclusiv.

U.M.= Nti=4,04 om ore/UM V02.05=[ Rotund 124 a)Simbolul sau codul articolului: 04.05.CA.02.G1 04 nr de ordine al stadiului fizic (corespunzator partii de obiect), rezultat din impartirea obiectului de constructive in parti de obiect de catre proiectant, de comun accord cu tehnologul executant; 05nr de ordine al articolului in cadrul stadiului fizic; C simbol de categorie de lucrari (indicator de norme de deviz): constructii industrial, agrozootehnice, locuinte social-culturale; CAcapitol de lucrari in cadrul categoriei si al indicatoului (turnari beton); CA02articol de deviz in cadrul capitolului de lucrari G1Varianta de lucrare; b) descrierea(denumirea) articolului de deviz se preia integral din indicatorul de norme de deviz; c) unitatea de masura a articolului este o unitate fizica: bucata, tona, kg, m, d) algoritmul de calcul pt determinarea valorii cantitatii de lucrari ( ) corespunzatoare articolului de deviz precum si valoarea sa nerotunjita ( prin masurare direct ape planseele proiectului tehnic) e) valoarea rotunjita a cantitatii de lucrare ( ), la a 3-a cifra din stanga prin majorare; 0,012340,02 0,12340,13 1,2341, 24 ]* =123,45

12341240

SUBIECTUL 11

Norma de deviz -este o specificatie tehnico-economica , care reprezinta consumurile medii specifice de resurse, necesare realizarii unei unitati de masura din varianta articolului de lucrare considerat; -se refera la resurse materiale , de manopera ( forte de munca sau mana de lucru )si utilaje de constructii. Valorile normelor se regasesc in indicatoarele de norme de deviz intabulate pentru fiecare varianta de articole de deviz. Consumurile specifice sunt de 3 feluri : a.) Consumuri specifice de materiale de constructii = cantitatile medii de materiale , necesare realizarii unei unitati de masura din lucrarea corespunzatoare variantei articolului de deviz. Consumul specific de materiale este format din 3 componente : -cantitatea ce intra efectiv in lucrare ( consumul net ) ; -pierderile tehnologice ce apar la prelucrare si/sau punerea in opera; -pierderile netehnologice , la transport , manipulare , depozitare etc. b.) Consumuri specifice de manopera ( forte de munca sau mana de lucru ) -reprezinta consumurile de timp , de munca sau volumurile de munca necesare executarii unei cantitati de lucrare din lucrarea elementara ,i, egala cu o unitate de masura . -acest consum este egal cu suma timpilor de munca necesari realizarii fiecarei operatii pe meserii si nivele de calificare ( CATEGORIA DE INCADRARE + TREAPTA DE SALARIZARE ) pentru fiecare lucrator din formatia de lucru normata . -Suma acestor componente formeaza NORMA DE TIMP , contine duratele necesare: , a executantului manual si

Transportului si manipularii materialelor si echipamentelor de la depozitul de obiect de constructie la locul de munca Operatiunile propriu-zise de executie Intretinerea locului de munca si al utilajului Degajarea locului de munca si al utilajelor Intreruperi reglementate.

c.) Consumurile de ore de functionare pentru utilajele de constructii -reprezinta volumul de timp de munca necesar fiecarui utilaj mediu normat pentru a executa o cantitate de lucrare egala cu o unitate de masura Atunci cand articolul de lucrare nu isi gaseste corespondenti in lista articolelor din Indicatoare de Norma de Deviz nici macar prin asimilarea articolelor de deviz asemanator se procedeaza la elaborarea de norme proprii de deviz. Se masoara la Cod resursa Denumire resursa Materiale Clasa betonarea Forte de munca Betonist 5.2 Betonist 4.2 Betonist 3.2 Betonist 2.2 Betonist 1.2 Dulgher c-tii 3.2 Dulgher c-tii 2.1 Fierar 3.2 Muncitor deservire 2.1 Muncitor deservire 1.1 U.M
Variante

E (1,008) 0,400

F (1,008) 0,400

G (1,008) 0,200

H (1,008) 0,200

ore

0,52 0,52 0,52 0,22 0,32 1,60 0,57

0,49 0,48

Total utilaje Vibrator de adancime0,9-1,5 kN Bob elevator Vibrator exterior

ore O,75 0,75 0,75 0,75

Subiectul 12- Documentatie tehnica de deviz: pret unitar pe articol de deviz Reprezint valoarea monetar a cheltuielilor necesare realizrii unei uniti de msur din lucrarea elementar I n funcie de norma de deviz i preurile unitare pentru fiecare resurs. Preurile unitare pentru resurse, n cazul ofertelor, se stabilesc de ctre ofertant prin analiz de pre, prin nmultirea consumurilor specifice normale de resurse cu preurile unitare oferite de pia (furnizori), la o data de maximum 28 de zile fa de data finalizrii ofertei. Preurile unitare se stabilesc prin nmulirea consumurilor specific normate din normele de deviz cu preurile unitare ale resurselor. MP.U.i sau P.U.i.n = preul unitar de deviz al materialelor= preul materialelor necesar executrii unei u.m din lucrarea I= consum specific normat de material * pre unitar ofertat pentru material (lei/u.m). m.P.U.i sau P.U.i.m= preul unitar al manoperei necesar executrii unei u.m din lucrarea i= consum specific normal de mn de lucru x salariul tarifar mediu pe lucrtor (lei/or). TP.U.i sau P.U.i.u= preul unitar al utilajelor de construcie necesare realizrii unei u.m din lucrarea i.= consum specific normat de ore de funionare utilaj construcie * tarif orar pentru utilajul mediu conventional (lei/or). tP.U.i.t sau P.U.i.t = preul transporturilor aferente realizrii unei u.m din lucrarea i= consum specific normat de ore funcionare mijloc de transport * tariff orar pentru mijloc de transport (lei/or) Formularul F3

Pret unitar a) material b) manopera c) utilaj d) transport Total a)+b)+c)+d)

Sub 13.Documentatia economica de deviz: antemasuratoare si lista cu utilaje tehnologice si functionale (formular F4)

Antemasuratoarea este partea scrisa care sta la baza elaborarii documentatiei tehnice de deviz, implicit la baza estimarii costului sau pretului de deviz al constructiei sau obiectului de investitie. Contine cantitatile de lucrari necesare realizarii tuturor lucrarilor elementare care au fost incadrate in: 1. Categorii de lucrari(indicatoare de norme de deviz) 2. Capitol de lucrari 3. Articole de deviz si varianta de articol 3.1. Articole de deviz propriu-zise 3.2. Articole de deviz de completari si sporuri 3.3. Articole de deviz de procurare Antemasuratoarea pune in evidenta si alte elemente cum ar fi nominalizarea variantelor, completari pentru articole cu preturi unitare incomplete,algoritmi de calcul pt diferente la transporturi si manipulari. Antemasuratoarea este elaborata de proiectant iar impartirea obiectului de constructii in parti de obiect se realizeaza de comun acord cu tehnologul executant. Antemasuratoarea se prezinta sub forma unor liste de articole de deviz, esalonate pe criteria constructive, tehnologice si organizatorice. Fiecare articol de deviz este reprezentat prin simbol-cod, denumire-descriere, unitatea de masura principal, algoritm de calcul, cantitatea de lucrare nerotunjita(Qi), Qi rotunjita. Cea mai importanta etapa in elaborarea antemasuratorii o reprezinta alegerea corecta a tuturor articolelor de lucrari necesare proiectului pe baza cunoasterii procesului de productie. In cazul negasirii unui corespondent similar cu lucrarea elementara se recurge la elaborarea unor norme proprii(locale). O alta faza importanta este calcularea directa pe proiect a fiecarei cantitati de lucrari. Listele cuprinzand consumurile de resurse Acte normative: -ordin 1014/2001 al Ministrului Finantelor Publice -ordin 874/2001 al Ministerului Lucrarilor publice, transporturilor si locuintelor Aceste liste sunt documente prin care se stabilesc consumurile de resurse si valoarea lor monetara pentru intregul contract de lucrari si se pot departaja pe categorii de lucrari, obiecte de constructive si parti de obiecte de constructie. Listele se intocmesc prin centralizarea extraselor de resurse care sunt niste liste ale consumurilor si valorilor resurselor defalcate pe fiecare articol de deviz in parte, pentru fiecare tip si sortiment de resurse.

Resursa este orice mijloc necesar realizarii lucrarilor de constructii, montaj: Resurse materiale( materii prime, materiale,semifabricate si prefabricate) Resurse mecanice(utilaje si masini de constructii) Resurse financiare Resurse diverse(informationale, factorii de mediu, conditii de munca-climat de munca, marimea locului de munca)

Listele cuprinzand consumurile de resurse se prezinta sub forma de tabele elaborate pe tipuri de resurse ce cuprind: denumiri resurse, consumuri de resurse( care se stabilesc prin consumurile specifice din norma de deviz cu cantitatile din masuratoare), tarifele, valoarea totala, alte specificatii(furnizori,fise tehnice, greutati). Lista cu cantitatile de utilaje si echipamente tehnologice si functionale care necesita montaj; inclusive dotarile. Acte normative: -ordinul 863/2008 al Ministerului Dezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor Lista contine utilajele, echipamentele si dotarile care vor face parte din instalatiile proprii ale obiectivului de investitie si componentelor sale, asigurand functionalitatea pt care a fost proiectat. Pt fiecare utilaj sau echipament se precizeaza furnizorul si se prezinta fisa tehnica care sa ateste concordanta dintre parametrul utilajului si cerintele impuse de proiect. Se intocmeste detaliat pe obiecte de constructii. FORMULARUL F4 Obiectiv Proiectant

Lista- cantitati de utilaje si echipamente tehnologice si functionale, inclusive dotari Nr. u.t. 0 1 2 TOTAL Denumire utilaj 1 u.n. Cantitate Pret unitar 4 Valoarea (inclusiv TVA) -mii lei5 Furnizor Fisa tehnica 7

Mii lei

14. Documentatia economica de deviz, liste cuprinzand consumurile de resurse (aspecte generale, formular C6,C7,C8,C9)

Acte normative: -ordin 1014/2001 al Ministrului Finantelor Publice -ordin 874/2001 al Ministerului Lucrarilor publice, transporturilor si locuintelor Aceste liste sunt documente prin care se stabilesc consumurile de resurse si valoarea lor monetara pentru intregul contract de lucrari si se pot departaja pe categorii de lucrari, obiecte de constructive si parti de obiecte de constructie. Listele se intocmesc prin centralizarea extraselor de resurse care sunt niste liste ale consumurilor si valorilor resurselor defalcate pe fiecare articol de deviz in parte, pentru fiecare tip si sortiment de resurse. Resursa este orice mijloc necesar realizarii lucrarilor de constructii, montaj: - Resurse materiale( materii prime, materiale,semifabricate si prefabricate) - Resurse mecanice(utilaje si masini de constructii) - Resurse financiare - Resurse diverse(informationale, factorii de mediu, conditii de munca-climat de munca, marimea locului de munca) Listele cuprinzand consumurile de resurse se prezinta sub forma de tabele elaborate pe tipuri de resurse ce Cuprind: denumiri resurse, consumuri de resurse( care se stabilesc prin consumurile specifice din norma de deviz cu cantitatile din masuratoare), tarifele, valoarea totala, alte specificatii(furnizori,fise tehnice, greutati). Formularul C6 ( lista cuprinzand consumurile de resurse material) Nr.Crt. Denumire UM Consumurile Pretul Valoarea(lei) Furnizorul Greutate res. material din oferta unitar(mii Col3xcol4 material lei) 0 1 2 3 4 5 6 7 1 .. .. .. .. 2 .. .. .. .. .. Mii lei Total euro Lista se intocmeste pentru consumurile de resurse necesare indeplinirii intregului contract de lucrari; ofertantul este obligat sa prezinte liste cuprinzand consumurile de material, grupate pe categorii de lucrari numai daca acest lucru este precizat in fisa de date a achizitiei, sau la solicitarea comisiei de evaluare si fara a mai calcula echivalentul in euro al totalului rezultat. Formularul C7(lista cuprinzand consumurile de mana de lucru) Nr. Crt. Denumire Consumurile(om Tariful mediu Valoarea(exclusive Procentul meserie ore) cu Lei/ora TVA) mii lei manopera Col2xcol3 0 1 2 3 4 5 1 .. .. .. .. .. 2 .. .. .. .. .. Mii lei Total euro Lucrarile se inscriu in grupa(grupa IIA sau grupa IIB, conform situatiei) Lista se intocmeste pentru consumurile cu mana de lucru necesar indeplinirii intregului contract de lucrari, ofertantul este obligat sa prezinte liste cu consumurile cu mana de lucru, grupate pe categorii de lucrari numai daca acest lucru este precizat in fisa de date a achizitiei sau la solicitarea comisiei de evaluare si fara a mai calcula echivalentul in euro al totalului rezultat. Valoarea procentuala a remuneratiei cetatenilor romani: Grupa IIA cel putin 90% din mana de lucru o reprezinta cetatenii romani sau cel putin 65% din valoarea lucrarilor executata de personae juridice romane Grupa IIB celelalte situatii care nu se inscriu in grupa II

Formularul C8(lista cuprinzand consumurile de ore de functionare a utilajelor de constructii) Nr. Crt. Denumire utilaj Consumurile de ore Tarif orar lei/ore functionare funct. 0 1 2 3 1 2 Total

Valoarea Mii lei col2xcol3 4 Mii lei euro

ForumarulC9(liste cuprinzand consumurile privind transporturile) Nr.Crt. Tip de Elemente ce rezulta din analiza lucrarilor ce transport urmeaza a fi executate Tone Km parcursi Ore de transportate functionare 0 1 2 3 4 1 Transport auto(total) din care pe categorii: 2 Transport pe calea ferata(total) din care pe categ: 3 Alte transp. Total

Tarif unitar Lei/tonexkm

Valoarea(exclusiv TVA) mii lei

Mii lei euro

SUBIECTUL 15.

Devize

Sunt documente ale documentatiei tehnico-economice de deviz prin care se estimeaza pretul lucrarilor necesare realizarii partilor de obiecte, de constructii,catergoriilor de lucrari, obiectelor de constructii, obiectivului de investitii sau lucrarilor de interventii. Acte normative Ordin 863/2 iulie 2008 al ministerului dezvoltarii lucrarilor publice si locuintelor (monitorul oficial 524/11 iulie 2008) privind aprobarea instructiunilo pt aplicarea unor prevederi din hotararea de guvern 28/9 ian 2008 (monitorul oficial 48/22 ian 2008) privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnicoeconomice pt investitiile publice si structura devizului general al obiectivului de investitii pt lucrari de interventii Obiectivul de investitii: - Obiecte - Parti de obiecte - Categorii de lucrari Structurarea devizelor dupa continut si legislatie:

Structurare tehnica a produsului c-tie (=sistem tehnic)

Structurarea devizelor pe nivele de detaliere

-categorii de lucrari -parti de obiecte de c-tii corespunzatoare stadiilor fizice Obiecte de c-tii

Devize oferta pe categorii de lucrari Devize oferta pe stadii fizice Deviz sintetic pe obiect

Obiectiv de investitie

Deviz general

Structurarea devizelor dupa legislatia de ofertare -ordin 863/2 iulie 20008 al MDLPL -HGR 28/99 ian 2008 Formularul F3 Lista cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari Ordin 863/2008 MDLPL Formularul F2 CENTRALIZATORUL cuprinzand cheltuielile pe categorii de lucrari, pe obiecte -Ordin 863/2008 Devizul obiectului.... -HGR 28/2008 Formularul F1 CENTRALIZATORUL Celtuielilor pe obiectiv -Ordin 863/2008 Devizul general privind cheltuielile necesare realizarii... -HGR 28/2008

Achizitia publica Reprezinta dobandirea definitiva sau temporala de catre o persoana fizica achizitoare(autoriate

contractanta) a unor produse, lucrari publice sau servicii publice prin intermediul contractelor de achizitie publica, contractelor de concesiune de lucrari publice si contractelor de concesiune de servicii, prin finantare totala sau partiala din bugetul de stat, bugetele locale, fonduri special constituite/fonduri contractate sau garantate de stat - HG 925/2006 pt aplicarea prevederilor Ordonanta de urgenta a guvernului romaniei 34/2006 cu privire la acordarea contractelor de achizitie publice - HG834/2009 O.U.G.R 77/2012 Devizul general Devizul general este documentatia tehnico-economica prin care se stabileste valoarea totala a cheltuielilor necesare realizarii obiectivelor de investitii si a cheltuielilor asimilate investitiilor necesare realizarii lucrarilor de interventii. Se intocmeste de catre proiectant in faza de proiectare , studiu de fezabilitate/avizarea documentatiei t lucrarile de interventii. Devizul general se actualizeaza de catre beneficiar iar limita valorii cheltuieilor stabilite. HGR/9 ian 2008 anexa 5 Devizul general privind cheltuielile necesare realizarii ................*) in mii lei/ mii euro la cursul ....... lei/euro din data ......... *)se inscrie denumirea obiectivului
Nr.Crt. Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli Valoare (fara TVA) TVA Mii lei 5 Valoare (inclusiv TVA) Mii lei 6 Mii euro 7

Mii lei Mii euro 1 2 3 4 CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului 1.1 Obtinerea terenului 1.2 Amenajarea terenului Amenajari pentru protectia 1.3 mediului si aducerea la starea initiala TOTAL Capitol 1

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului TOTAL Capitol 2 0.000 0.000 0.000

0.000

0.000

CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica 3.1 Studii de teren 3.2 Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii 3.3 Proiectare si inginerie

3.4 3.5 3.6

Organizarea procedurilor de achizitie publica Consultanta Asistenta tehnica TOTAL Capitol 3

CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza 4.1 Constructii si instalatii 4.2 4.3 4.4 4.5 4.6 Montaje utilaje tehnologice Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj Utilaje fara montaj si echipamente de transport Dotari Active necorporale TOTAL Capitol 4

CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli 5.1 Organizare de santier 5.1.1. Lucrari de constructii,instaltii 5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 5.2 Comisioane, taxe, cote legale, costul creditului 5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute TOTAL Capitol 5 CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar 6.1 Pregatirea personalului de exploatare 6.2 Probe tehnologice si teste TOTAL Capitol 6 TOTAL GENERAL DEVIZ Din care constructii montaj

Proiectant , (semnatura autoriata) Nota: In cazul lucrarilor de interventie, de natura consolidarilor sau prevenirea si eliminarea efectelor actiunilor accidentale si/sau calamitatilor naturale , cheltuieli aferente se trec distinct pe capitole si subcapitole de cheltuieli in lei si euro

Ordinul 863/2 iul 2008 MDLPL FORMULARUL FI Obiectiv (denumire)

Proiectant (denumire)

Nr Nr ord Crt capitol/subcapitol din deviz general 0 1 2 1 1.2

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valori obiect fara TVA

Din care C+M

3 4 5

6 7

Mii lei Mii euro 2 3 4 Amenajare terenului 1.1 ........ 1.3 Amenajari pentru protectia mediului si la starea initiala 2.1 ...... 2 Utilitati necesare obiectivului 3.1 Studii de teren 4.1 ........ 3.3 Proiectare si engineering numai in cazul in care contractul de lucrari se executa in sistemul de design & build 5.1 ...... 4 Investitia de baza 6.1 Obiectul 01 5.1 Organizarea de santier 7.1 ..... TOTAL VALOARE EXCLUSIV TVA TAXA PE VALOARE ADAUGATA (TVA) MII LEI TOTAL VALOARE INCLUSIV TVA MII LEI *) cursul de referinta ..... lei/euro din data .......

Mii lei 5

Mii euro 6

MII EURO MII EURO

Proiectant , (semnatura autoriata) Precizare: Proiectantul este responsabil de completarea corecta a coloanelor 0,1,2 in cazul in care contractul de lucrari prevede atat proiectarea cat si executia -> ofertantul ->0,1,2

Sub. 16 Devizul obiectului

Devizul este o parte detaliata a obiectivului de investitii, avand o functionalitate distincta. Impartirea obiectivului in obiecte si stabilirea valorii estimative totale a cheltuielilor necesare realizarii obiectului se face de catre proiectant in faza de proiectare, studio de fezabilitate/organizarea documentatiei pentru lucrarile de investitii. Valoarea estimative a obiectului se obtine prin insumarea valorilor estimative ale ductilitatilor necesare realizarii tuturor categoriilor de lucrari din component obiectului. Ordinul 863/2008 al M.D.L.P.L ne prezinta centralizatorul categoriilor de lucrari pe obiecte (formularul F2) contine categoriile de lucrari corespunzatoare tuturor obiectelor din componenta obiectivului de investitii cu valori fara T.V.A Devizul obiectului contine doar componentele corespunzatoare categoriilor de lucrari proprii, sub denumirea de capitol si subcapitole de cheltuieli in lei si euro cu si fara T.V.A Devizul obiectului se actualizeaza in urma elaborarii proiectului tehnic. HGR 28/9 ian 2008, Anexa 6 Memoriul official 48/22 ian 2008 Devizul obiectului * In mii lei/mii euro la cursul.lei/euro din data de. Valoarea Valoare Denumirea capitolelor si subcapitolelor de (fara T.V.A) T.V.A (inclusiv T.V.A) Nr. cheltuieli Crt Mii Mii Mii Mii Mii (->corespun categoriilor de cheltuieli) lei euro lei lei euro 1 2 3 4 5 6 7 I Lucrari de constructii 1 Terasamente Constructii: rezistenta (fundatii, suprastructura) 2 si arhitectura (inchideri perimetrale, compartimentari, finisaje) 3 Izolatii 4 Instalatii electrice 5 Instalatii sanitare 6 7 8 II -III --Instalatii de incalzire , ventilatie, climatizare, aparare impotriva incendiilor (AII), radio-TV Instalatii pentru alimentare cu gaze naturale Instalatii de telecomunicatii TOTAL I MONTAJ Utilaje si echipamente tehnologice TOTAL II PROCURARE Utilaje si echipamente tehnologice Utilaje si echipamente de transport

-Dotari -TOTAL II -TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) *se inscrie denumirea obiectului Beneficiar (semnatura) Proiectant . (semnatura)

Precizare: Proiectantul este responsabil de completarea corecta a coloanelor 1 si 2; in situatia in care contractual de lucrari prevede atat proiectarea cat si executia lucrarilor, ofertantul este responsabil de completarea corecta a coloanelor 1 si 2.

Subiectul 17.Documentatia economica de deviz: Lista cu cantitati de lucrari (Formularul 3): Structura cheltuielilor indirecte si directe Devize Sunt documente ale documentatiei tehnico-economice de deviz, prin care se estimeaza pretul lucrarilor necesare realizarii partilor de obiecte de constructii, categoria, categoria de lucrari, obiectelor de constructii, obiectului de investitii sau lucrari de interventa. Acte normative. Ordinul 863/2 Iulie 2008 al Ministerului ezvoltarii Lucrarilor Publice si Locuintelor (Monitorul Oficial 524 (11 Iulie 2008), privind aprobarea instructiunilor pentru aplicarea unor prevederi din Hotararea de Guvern 28/9 Ianuarie 2008 (Monitorul Oficial 48/22 Ian 2008), privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico-economice pentru investitii si lucrari de interventii. Ordinul de investitii cuprinde: Obiecte Parti de obiecte Cateoria de lucrari Structurearea devizelor dupa grad de detaliere si legislatie de ofertare Structurearea tehnica a produsului c-tiei(=system tehnic) Categoria de lucrari Parti de obiecte de c-tii corespunzatoare stadiilor fizice Structurarea devizelor pe nivele de detaliere Devize oferta pe categorii de lucrari Devize oferta pe stadia fizice Structurarea devizelor dupa legislatia de ofertare: -ordinul 863/2 Iulie 2008 al MALPL -HGR 28/9 ian 2008 -Formularul F3 Lista cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari (Ordinul 863/2008 MDLPL) -Formularul 2.Centralizatorul cuprinzand cheltuielile pe categorii de lucrari, pe obiecte Ordinul 863/2008 -HGB 28/2008 -Formularul F1. Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv Ordinul 863/2008 Devizul general privind cheltuielile necesare realizarii Conform HGR 28/2008

Obiecte de constructii

Deviz sistetic pe obiecte

Obiecte de investitie

Deviz General

Achizitia publica Reprezinta dobandirea definitiva sau temporala de catre o persoana fizica achizitoare (autoritate contractata) a unor produse, lucrari publice sau servicii publice prin intermediul contractelor de achizitie

publica, contractelor de concesiune de lucrari publice si contractelor de concesiune de servicii, prin finantare totala sau partial din bugetul de stat, bugetele locale fonduri special constituite si fonduri contractate sau garantate de stat: HG (Hotarare de Guvern) 925/2006 pentru aplicarea prevederilor Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei 34/2006 cu privire la acordarea contrarea de achizitie publicatii si concesiune de lucrari si servicii. HG 834/2009 OUGR 77/2012

EXEMPLU Ordinul 863/2 Iulie MDLPL Formularul F3 Obiectivul (Denumire).. M.Of 524/11 Iulie 2008 Proiectant .

Lista cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari (Deviz oferta pe categorii de lucrari) Obiectivul . Categoria de Lucrari . Nr. Capitol U.M. Cantitate Preturi M m u t Crt. de Unitare (material) (manoper) (utila) (transpor) lucrari a)material b)manopera (3x4a) (3x4b) (3x4c) (3x4d) c)utilaj d)transport . Total (a+b+c+d) SECTIUNE TEHNICA SECTIUNE FINANCIARA 0 1. 1 2 3 4 5 . 6 7 .. 8 .. Capitolul de . lucrari 1.1Subcapitolul 1.2Subcapitolul

T Total (3x4) sau (5+6+7)

9 .

M m

.. u t

. T

CHELTUIELI DIRECTE -Alte Cheltuieli: 20.8% CAS 5.2% CASS 0.5% SOMAJ 0.5% Fond de risc accidente 0.5% -Alte cheltuieli conform prevederilor suplimentare -Comision I.T.M 0.25% -Contributii, concedii si indemnizatii de boala si maternitate 0.85% Fond de garantare a creantelor salariale 0.25% TOTAL CHELTUIELI DIRECTE

Mo

mo

uo

to

To

CHELTUIELI INDIRECTE: To x (12-14)% PROFIT: (To+Io) x % TOTAL GENERAL

Io Po VoTo+Io+Po Proiectant.. (Semnatura autorizata)

Precizare Proiectantul este responsabil de completarea corecta a coloanelor 0-3 .In cazul in care contractual de lucrari privind atat proiectarea cat si executia, ofertantul este respoonsabil de completarea corecta a coloanelor 0-3. 1. Cheltuielile directe constau in: M-cheltuielile cu privire la consumurile de resurse materiale determinate in functie de preturile de la furnizori fara TVA, iar in cazul materialelor importante se adauga orice comisioane si taxa vamala. m-cheltuielile corespunzatoare activitatii muncitorilor direct productivi (mana de lucru, manopera)+obligatiile angajatorului catre bugetul de stat (impozit) si diferite fonduri de asigurari vezi ale cheltuieli directe. u-cheltuielile corespunzatoare consumului de utilaje iar functie de consumul de ore de functionare a utilajelor de constructii x tarif mediu orar. t- cheltuielile privind transportul: a) transport material semifabricate, prefabricate, confectii de la producator sau furnizor la depozt intermediar - la locul de punere in opera in raza de actiune a mijloacelor de ridicat b) transport utilaje de la baza utilaje, la punctual de lucru in santier. c) transport alte resurse care nu sunt cuprinse in articole distincte de transport. 2. Cheltuielile indirecte constau in: A. Cheltuieli de interes general si de executia lucrarilor. Retributia personalului de conducere tehnic, economic, alte specialitati social administrativ, de deservire, de paza+inpozit+contributia la fonduri. Cheltuileli cu amortizarea mijloacelor fixe de interes general Cheltuieli cu securitatea si sanatatea in munca Cheltuieli cu transportul personalului Cheltuieli de instruire si invatamant personal Salarii suplimentare pentru muncitorii direct productivi+impozit+contributii fonduri Cheltuieli cu utilaje, scule si alte obiecte de inventor legate de productie(micul utilaj) tomberoane, robe, rezervoare, aparate sudura, dispozitive de fasonat. Altele: deratizare, dezinsectie, material propaganda si instrutire pentru apararea impotriva incendiilor, prevenire si eliminare efecte calamitati Cheltuieli intretinere santier B. Cheltuieli administrativ gospodaresti. Birotica Carti, reviste, abonamente

Deplasarea in tara si in strainatate Cheltuieli cu utilitati necesare activitatii administrativ gospodaresti ca : current electric, apa, canalizare, gaze, ventilatie, incalzire, apararea impotriva incendiilor (Ai), intranet, radio,TV, telefonie fixa si mobile. Cheltuieli piese de schimb C. Cheltuieli neproductive Pierderi din intreruperea activitatii din motive interne si externe Pierderi la inventar neimputabile peste normele de perisabilitate Alte cheltuieli D. Cheltuieli cu asigurarea lucrarior de c-tii impuse prin conditii speciale la contractual de lucrari pe perioada executiei.

Subiectul 18 Decontarea lucrrilor de construcii: principalele documente i actualizarea actualizarea situaiilor de plat privind achiziiile publice de lucrri. Actualizarea preului contractului de lucrri Conform HGR 925/2006, centralizat pentru aprobarea normelor de atribuire a achiziiilor publice i lucrrilor i serviciilor publice din OUGR 34/2006, Articolul 97- Finalizarea procedurilor de atribuire , punctele (2),(3),(4),(5): Preul contractului de lucrri se poate ajusta pe parcursul ndeplinirii contractului de lucrri n urmtoarele condiii: au survenit modificri ale impozitelor, normelor tehnice, taxelor i impozitelor locale care au provocat creterea/descreterea valorii contractelor de lucrri fa de valoarea pe care s-a fundamentat oferta. s-au modificat condiiile de pia alte schimbri independente de voina prilor din contract (autoritatea contractat i beneficiarul) i care nu pot fi imputate acestora. Pentru a se putea realiza ajustarea preului trebuie precizat att n ofert ct i n contractul de lucrri sub form de clauze. Formula de actualizare (ajustare) a preului contractului de lucrri: ORDIN 1014/874, seciunea 1, capitolul 7 ne ofer formule de actualizare neimpunnd limitarea doar la acestea; formula este stabilit de ctre autoritatea contractant, acceptat de beneficiar i se trece n fia de date a achiziiei. Situaia de plat este documentul economic care stabilete valoarea cheltuielilor (preul) lucrrilor i serviciilor efectuate ntr-o perioad delimitat. MODEL I recomandat atunci cnd finanarea se face i n euro (finanri externe) V=V0xka V- valoarea actualizat a situaiei de plat V0- valoarea situaiei de plat la nivelul preurilor din ofert (cantiti de lucrri corespunztoare situaiei de plat- ataamente evaluate cu preurile din ofert) Ka- coeficientul de actualizare Ka=E/Eo Eo- cursul mediu lei/euro (BNR) care a fost luat n considerare la stabilirea ofertei; E- cursul mediu lei/euro (BNR) din prima zi a sptmnii anterioare sptmnii de plat

19.Planificarea lucrarilor de constructii

Aspecte generale Planificarea lucrarilor de constructii reprezinta modalitati de dispunere si desfasurare in timp si spatiu a proceselor. (a planifica = a organiza desfasurarea in timp si spatiu a proceselor conform unui plan de actiune) Procesul simplu = acea parte a procesului de productie efectuat de catre un executant individual sau de grup (mecanic, uman, mixt) pe o durata determinata, pe un anumit loc de munca prevazut cu dotarile tehnologice si organizatorice necesare si urnind o tehnologie care nu se schimba. Procesul simplu inseamna = un ciclu de n sau mai multe lucrari elementare Procesul complex = format din mai multe procese simple interconditionate de criterii constructive, tehnologice si organizatorice, inclusiv SSM, AII, SU. Pt o buna planificare si executie a lucrarilor este necesar in prealabil elaborarea documentatiei tehnologice proiectul tehnologic. Acesta cuprinde: toate procesele component, esalonarea si interconditionarea intre ele, consumul de resurse material, manopera, utilaje, descrierea lucrarilor si tehnologiilor folosite; exigentele de performanta si nivelele de performanta ce trebuie satisfacute de material, semifabricate, confectii, metodele aplicate, verificarile/probe/teste programul de actiune pt executarea proceselor planse tehnologice Principii de baza 1. Sunt ipoteze de lucru adoptate integral sau partial pe care se bazeaza metodele matematico-grafice folosite pt planificarea si organizarea inscriptiei lucrarii; asigura cresterea eficientei, randamentului utilizarii resurselor, siguranta lucrarilor de constructive scurtarea duratei de executie

Principiul CONTINUITATII

Activitatea de constructie trebuie sa se desfasoare pe cat posibil fara intreruperi si asteptari, aceasta se face prin asigurarea permanenta a frontului de lucru si a resurselor necesare 2. Princ.UNIFORMITATII constructiei in desfasurarea cat mai uniforma a factorilor de productie, rezultand cantitati de lucrari si Vi (volum de munca) cat mai uniforme se asigura: la nivelul procesului simplu pornind de la premiza unei norme de productie Npi:

Npi=ct=(1/NT) Nt=norma timp la nivelul proceselor complexes a cauta reducerea gradului de neuniformitate prin planificarea cat mai rationala a proceselor simple component.

3.

Princ. RITMICITATII Porneste de la premiza impartirii obiectului de constructive in sectoare de lucru cu cantitati de lucrari cat mai apropiate => volume de munca (Vi) apropiate (variatia10-15%) planificarea se face considerand durate de timp pe sector egale

4.

Princ. SINCRONIZARII are ca scop asigurarea in mod simultan a cat mai multor procese care se desfasoare pe succesiunea sectorului de lucru fara a se suprapune 2 sau mai multe procese pe sector de lucru la un moment dat. Sector de lucru: 1 nivel/etaj sau submultiplu (1/2 etaj) o unitate functionala (apartament) tronson la drumuri(canale, diguri)

Parametrii organizatorici cantitativi 1. Cantitatea(Volum) de lucrare din obiectul de constructive pt procesul i Qi se determina prin masurarea directa pe proiectul de executie se exprima in U.M. naturala Qi 2. procesul i" U.M naturala coresp

Cantitatea(volumul) de lucru pe un sector al obiectului de constructive p Qi U.M i natural obiectul se poate imparti in n sectoare egale: sectoare inegale

=Qi/n

3. Volumul de munca pe obiectul de constructie pt procesul i Cantitatea de manopera necesara lucrarii cantitatii de lucru Qi; U.m = executant ora (om ora sau utilaj ora); executant schimb; executant zi

se obtine prin calcul prin transformarea cantitatii de productie Vi pe baza normei de timp (NTi) sau productie (Npi) Vi Qi Nti= norma de timp = timpul de munca necesar unui executant individual sau de grup(uman/mecanice/mixt) care are calificarea necesara, lucreaza cu ritm si intensitate de lucru normale; in conditii tehnico-organizatorice stabilite ale locului de lucru pt a executa o unitate de masura din lucrarea i (1 U.M.i) [NTi}=executant ora/U.M.i Npi=cantitatea din lucrearea/procesul i" ce este realizata de un executant individual sau de grup care are calificare necesara, lucreaza cu ritm si intensitate de lucru normale in conditii tehnico organizatorice stabilite ale locului de lucru cu un consum unitare de timp de munca [Npi]=U.M.i/executant ora Npi=1/NTi Vi=Qi*NTi=Qi*1/Npi U.M.i*om ora/U.M.i=om ora 4. Volum de munca pe sectorul x pe procesul i" cantitatea de manopera necesara executarii cantitatii de lucrare corespunzatoare procesului de lucru = 5. *Nti sau = *1/Npi

Numar executanti(muncitori) din formative de lucru stabilirea nr de executanti prin calcul pe vaza = (calculat):

- ritm de lucru(durata de executie pe sector) Pi indice planificat de realizare a normei

1 1

pt executanti manuali (8 ore pe zi) pt executnati mecanizati(bulldozer) (8 ore pe zi)

Calcul pe baza frontului de lucru(locului de lucru disponibil Ll=ni*ll ni=Ll/ll=locul de lucru necesar formatiei de lucru/locul de lucru necesar pt muncitor
Wpi=norma de produs ts=durata schimb zi Pi= qsi=cantitate specifica(cerinta de lucru)

Formatia de lucru normata din inticatorul de norme de Deviz Disponibilitatile constructorului

20. Parametrii de desfasurare in spatiu utilizati in planificare si organizarea executiei lucrarilor de constructive 1.Zona de lucru ZL : este spatiul imprejmuit aflat la dispozitia santierului in care sunt create conditii necesare executarii lucrarilor din cadrul obiectivului de investitie. Cuprinde: a)amplasarea obiectelor de constructie b)organizarea de santier(deposit,platforme,ateliere,macara,retele utilitati, cai de access i comunicatie) 2.Frontul de lucru pentru process FPi : spatiul din cadrul obiectivului de constructive in care sunt create conditiile tehnologice organizatorice(inclusive SSM, AII,etc) necesare executarii lucrarilor din cadrul procesului. 2.1.Frontul de lucru total FLiT :este spatiul din cadrul santierului in care sunt create conditiile(cele de mai sus) pentru reaizarea intregii cantitati de lucrari din procent i (Qi) conform procesului de executie-usor de realizat pentru fundatii,terasamente,drumuri,cf 2.2.Frontul de lucru potential FLip : este segmentul din cadrul frontului de lucru total in care sunt create conditiile pt realizarea doar a unei parti din cantitatea de luccru Qi. Este un front de lucru total materializat partial(incomplete) Stabilirea FLiT si Flip se face pe baza analizarii dpdv constructiv a obiectului de constructie si tehnologic si organizatorica a procentului i 3. Sectorul de lucru Sp : spatiul delimitat din cadrul santierului in care una sau mai multe formatii de lucru ataca si executa unul sau mai multe procese de lucru in diferite intervale de timp,obtinand cantitati de lucrari Qi ?? 4.Nivelul de lucru NLi : este diviiziunea a unui obiect de construcite care nu poate fi divizat constructiv pe sectoare de lucru , corespunzatore sectoarelor de lucru . Conditiile de lucru nu se schimba 5. Locul de lucru LLi : este portiunea optima din sectorul de lucru in care se desfasoara procesul i si sunt create condtii pentru asigurarea randamentului maxim si a SSM pe perioada unui schimb\a unei zile LLi= ni x lli ri= ? lli= ? Vi <> Qi Vi= Qi * Nti Vi= Qi * 1 5. Nr de executanti(muncitori) din formatia de lucru.Stabilirea nr de exec a)prin calcul pe baza Vi calculat: Vi=rief * tief * Pi rinec= Pief=ritm de lucru(durata de executie/sector) Pi=indice planificat de realizare a normei Pi= 1<=Pi<= 1.20 pentru executanti manuali(8h/zi) <=1.50 pentru executanti mecanizati(8h/zi) rinec rezulta cu zecimale si se rotunjeste in plus Pief=<=Pimax b)Calculul pe baza frontului de lucru/locului de munca disponibil Le=ri *le

ri== Npi=norma de productie Ts=durata schimb(zi) qsi=cantitatea specifica(unitara) de lucru c) Formatia de lucu normata din indicatoarele de norme de deviz d) disponibilitatile constructorului

21.Parametrii organizatorici de desfasurare in timp uitilizati in planificarea si organizarea executiei lucrarilor de constructive 1. Ritmul de executie ti = durata de executie a procesului i pe sectorul . Vi = ri x ti Vi=Qi NTI Vi= Qi x 1/Npi Vi calculat = Vi efectiv + Pi Vi =volumul de munca din procesul I pe sectorul ri= nr de muncitori/zi in functia de lucru pentru procesul i 1.) ri=Lli/ lli 2.) functie de lucru Pi = indice planificat de realizare a normei ri1,20 pentru executanti normali ( 8 ore /zi) 1,50 pentru executanti mecanizati (8 ore/zi) tinecesar = Vi/(r x Pimax) -> se rotunjeste => tiefectiv Piefectiv= Vicalculat / (refectiv x tefectiv) Pimax Ex: Realizarea unei fundatii 2 . Pasul lantului (Ki) (zile) a)

dintre punctele de incepere a doua procese successive i si i+1 pe sectorul

Continuitate Ki = ti

Decalare/Discontinuitate gi= decalaj Ki = ti + gi Ex: asteptarea intaririi betonului inaintea decofrarii c)

Suprapunere Si=suprapunere Ki= ti - Si

3.Modulul de ritmicitate K01 Este durata de timp in zile intre momentele de incepere sau momentele de terminare pe sectoare diferite, ale procesului i, ritmic, executat cu doua sau mai multe formatii de lucru(bi2) Procesul este ritmic (ti1=ti2=tin== ti) Deoarece sectoarele de lucru au cantitati de lucrari asemanatoare, cele bi formatii de lucru au structure similare si productivitati ale muncii egale =>Vi= cst. => ti =cst. Koi = ti / bi Lant elemntar divizat modulat ritmic

Cele doua formatii de lucru intra pe sectoare succesive de lucru K01 = 2 zile M = 8 sectoare 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. n= nr sector 1, 2, , n m= nr process 1, 2 m Qi cantiatea de lucru proces i pe sector : Qi 1, Qi 2, Qi Qi n Volumul de lucru pt procesul i pe sectorul V1 , V2 , .Vi Vn ti = ritmul de executie ri= nr de munctiori din formatia de lucru pt procesul i bi = nr de formatii de lucru pt procesul i Ki = pasul lantului

9. K0i= modulul de timp si date

22. Metode de planificare a executiei proceselor simple de constructii: metoda succseciunii si metode in paralel pentru procesele simple ritmice si neritmice (relatii de calcul si reprezentari grafice) 1. Lant complex ritmic succsiune de lanturi elementare ritmice.

Procese te1=n*t1 te2=n*t2 tei=n*ti tem=n*tem Te=te1+te2+tei+tem=n*nt1+nt2+..+n*ntm= n Tei=n* [zile]

Avantaje continuitate uniformitate bi =1 formatie productivitate constanta Numar redus de muncitori b=1..n cheltuieli reduse cu organizarea de santier facil de asigurat organizarea resurse umane Dezavantaje durata mare (maxima) de executie e lucrarii (Te) cheltuieli indirecte mari mobilizari de lunga durata ale fondurilor active implicate in executie

2. Metoda in paralel pentru executia proceselor complexe. Lant complex de organizare ritmic Pentru fiecare proces simplu complement al fiecarui proces se utilizeaza un numar de formatii de lucru < bi=n*numar de sectoare > < b= n*m > Primul proces incepe in acel moment pe toate cele n sectoare. Procesele urmatoare incep pe fiecare sector imparte.

Dezavantaje discontinuitate neuniformitate: bi=n formatii de productivitate diferite Nr foarte mare b=n*m cheltuieli foarte mari cu organizarea de lucru

23. Metode mixte pentru executia proceselor simple ritmice: relatii de calcul si reprezentari

Cele 2 metode extreme (succesiva si in paralel) sunt neconvenabile si se cauta adoptarea unor solutii intermediare deoarece: - durata de executie de la metoda succesiva este prea mare - nr. de formatii si de muncitori din metoda in paralel este nerealist de mare - in general nu se poate asigura front de lucru total materializat Metoda paralel-succesiva pt. executia proceselor simple ritmice

Formatiile 1, 2 si 3 lucreaza in paralel pe primele 3 sectoare si ulterior in paralel pe urmatoarele 3 sectoare. Formatia 1 lucreaza succesiv pe sectoarele 1 si 4 Formatia 2 lucreaza succesiv pe sectoarele 2 si 5 Formatia 3 lucreaza succesiv pe sectoarele 3 si 6 Metoda paralel-succesiva pt. executia proceselor simple ritmice

Formatiile lucreaza in succesiune, fie pe cate 2 sectoare care la randul lor se executa in paralel. Cele 2 metode au doar o diferenta de natura organizatorica.

24. Metoda succesiunii i metoda n paralel pentru execuia proceselor complexe ritmice n funcie de raportul ntre ritmurile de execuie ti procesele complexe sunt de 3 feluri: a) Proces compus neritmic ti ti+1 ti ti+1 t1>= t1*1 Procesele simple componente sunt neritmice i neritmice ntre ele. b) Proces complex ritmic ti= ti+1=ti ti ti+1 procesele simple componente sunt ritmice, dar neritmice ntre ele c) Proces complex complet ritmic(perfect ritmic) ti= ti+1=ti ti= ti+1=t procesele simple componente sunt ritmice si ritmice intre ele Metoda succesiunii. Planificarea i organizarea execuiei proceselor complexe ritmice

ti= ti+1=ti ti ti n sectoare, m procese, bi=1 formatie de lucru pentru fiecare proces i Calculul de procese te1=nt1 te2=nt2 ...... tem=ntm

 Avantaje

continuitate uniformitate bi=1 formaie productivitate constant numr redus (minim) de muncitori b=bixm o cheltuieli reduse cu organizarea de antier o facil de asigurat resursele umane, aproviyinarea, coordonarea durat foarte mare(maxim) de execuie lucrri o cheltuieli indirecte mari o mobilizari de lung durat ale fondurilor(activelor) implicate n execuie

Dezavantaje

Metoda in paralel pentru executia poceselor complexe ritmice

Pentru fiecare proces simplu al proceselui compex se utilizeaz un numr de formii de lucru M=bi numar seciuni. b=u x m Primul proces ncepe n acelai moment pe toate cele n sectoare Procesel urmtoare ncep pe fiecare proces n parte imediat ce procesul precedent s-a finalizat

te1=t1+ t2+... ti+ tm=ti te2=t1+ t2+... ti+ tm=ti t e= t i Te=max(tei)= ti Avantaje timp redus cheltuieli indirecte minime mobilizare de scurt durat ale fondurilor Dezavantaje discontinuitatea execuiei neuniformitate a execuiei bi=nproductivitate diferit numar foarte mare(maxim) de muncitori b=n x m o cheltuieli mari cu organizarea de antier o se aplic numai cnd se impune o durat minim de execuie