PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PRIVIND EXECUTAREA FUNDATIILOR

DIRECTE DIN BETON

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

PRIVIND

EXECUTAREA FUNDATIILOR DIRECTE DIN BETON

1 . SCOP

Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor, uneltelor si

materialelor necesare pentru executarea fundatiilor directe din beton in conformitate cu
cerintele de calitate prevazute.

DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta procedura se aplica la lucrarile in executia FCC CONSTRUCCION SA

DEFINITII SI PRESCURTARI

Fundatia unei constructii este partea aflata in contact direct cu terenul si care transmite
incarcarea constructiei la teren. Fundatia este partea componenta a structurii de rezistenta a
constructiei.

Terenul de fundare reprezinta zona situata la suprafata scoartei terestre in care datorita

executiei constuctiei au loc schimbari fata de situatia anterioara si in care se resimte efectul
actiunilor constructiei.

PE – proiect de executie

CS – caiet de sacini

RTE – Responsabil tehnic cu executia

DOCUMENTE DE REFERINTA

o      Proiect de executie

o      Caiet de sarcini
o      Legea nr.10/1995 privind calitatea in constructii

o      P10/71 „Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de fundatii directe la

constructii”

o      NE 012-99 Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat – indicativ

o      C 149-87 - Normativ - remedierea defectelor elementelor din beton si beton armat

o      C56-85 – Normativ - verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

PROCEDURA

Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii executantul trebuie sa primeasca

din partea unitatii de proiectare o serie de date cuprinse in proiectul de executie si anume:

a) Studiul geotehnic in care se gasesc datele referitoare la:

stratificarea terenului;

grosimea stratului;

natura, coeziunea si umiditatea straturilor;

unghiul de frecare interna;

cota apelor subterane;

debitul apelor si coeficientul de permeabilitate;

presiunea admisa pe teren;

b) Detaliide executie a fundatiilor ce cuprind:

plan general de fundatie;

planul de sapatura;

plan de epuismente;

- detalii de executie (cofraj si armare) pentru fiecare tip in parte;

Fundatiile continue sub ziduri pot fi:

a)     fundatiile rigide care nu pot prelua eforturi de incovoiere si sunt alcatiute din beton
simplu si beton ciclopian;

b)     fundatii elastice care pot prelua si eforturi de incovoiere avand forma unor talpi continue
executate din beton armat.
Fundatiile rigide sunt alcatuite in general din beton simplu de clasa inferioara sau din beton
ciclopian, cu latimi intre 0.45 – 0.6 m cu adancime de fundare cuprisa intre 0,9–1,5m data de
adancimea de inghet specifica zonei si de presiunile admisibile pe teren

Alegerea tipului de fundare este in sarcina proiectantului si e cuprins in proiectul de executie.

Curatirea terenului, indepartarea apelor meteorice prin drenaje, defrisarile, demolarile se vor
executa conform prevederilor proiectului. Executia acestui tip de fundatie cuprinde
urmatoarele faze: cofrarea fundatiei, turnarea betonului in fundatie si decofrarea fundatiei

În cazul sapaturilor executate cu taluz vertical peretele sapaturii indeplineste si functia de

cofraj. Cand fundatia este in trepte, aceasta functie este indeplinita numai pentru prima
treapta (inferioara), iar cealalta parte a corpului fundatiei se executa in cofraje. Cum treptele
au de obicei inaltimi mici (40 – 60 cm) cofrarea acestora se executa cu panouri de inventar,
distantieri inferiori si vor fi impanate in fetele sapaturii. Partea din corpul de fundatie de
deasupra treptelor, alcatuite dintr-un bloc vertical de sectiune dreptunghiulara si cu inaltimea
mai mare de 1m se cofreaza cu cofraje de inventar tip CMU (cofraj mixt usor), folosite in
special la pereti din beton sau beton armat. Aceste cofraje sunt alcatuite din elemente tari,
formate la sol din panouri tip, din placaj special, asamblate si solidarizate cu moaze si coaste.

În cazul turnarii betonului simplu se controleaza pozitionarea cofrajului ce serveste la turnare.

Betonul preparat in statiile centralizate de mortare si betoane se transporta cu mijloace auto la
locul de punere in opera.

Turnarea se face prin jgheaburi metalice sau din lemn, de cate ori este posibil direct din
mijlocul de transport. Pentru ca betoane folosite sunt de marci inferioare nu pot fi utilizate
pompe de beton decat in cazurile cand s-ar lucra cu agregate a caror tractiune maxima nu
depaseste 31mm. Turnarea se executa in straturi succesive de 20–50 cm fara ca intervalul de
timp intre turnarea a doua straturi sa depaseasca timpul de priza al betonului din stratul turnat
anterior.

La executia acestor tipuri de fundatie, indesarea prin vibrare se face cu vibratorul de

adancime.

Rosturile de turnare nu impun conditii speciale de tratare, intrucat felul de efort la care sunt
supuse fundatiile rigide este de compresiune. Este suficient sa se respecte conditia ca turnarea
celei de a doua etape sa nu depaseasca timpul de priza a betonului turnat in prima etapa.

În cazul cand acest lucru nu a fost respectat si nici nu s-au utilizat intarzietori de priza pentru
betonul etapei precedente, rostul de turnare se trateaza astfel:

se curata suprafata rostului indepartand murdaria si resturile de beton neaderent;

se procedeaza la turnarea stratului urmator de beton;

se trateaza suprafata cu sprit de ciment;

Atunci cand prin proiect se prevede sau cand exista local piatra pentru executarea fundatiilor
din beton ciclopian acestea se vor realiza astfel:

se toarna un prim strat de beton in grosime de 25 cm care se va bate bine cu maiul sau se
vibreaza cu pervibratorul. Peste acesta se toarna al doilea strat de beton de cca 15 cm
grosime, in care se indeasa, prin batere cu maiul de lemn bolovanii sau blocurile asezate la o
distanta de cel putin 20 cm de marginea masivului. Distanta dintre bolovani va fi cea minima
necesara introducerii pervibratorului cu care se efectueaza compactarea betonului in care se
inglobeaza bolovanii.

Straturile urmatoare se executa la fel ca cele de mai sus. La ultimul strat se va realiza o
acoperire cu beton de cel putin 20 cm a bolovanilor.

Decofrarea este operatia de desfacere a tiparelor in care s-a turnat betonul, dupa ce acesta s-a
intarit suficient pentru a-si pastra forma geometrica ceruta. Faza de decofrare urmeaza in mod
firesc succesiunea inversa a operatiilor de cofrare. Ea se va face cu atentie, astfel incat
muchiile, fetele, intrandurile sa nu fie deteriorate, eventualele defecte ale betonului
remediindu-se. Depozitarea cofrajelor se va face paralel cu latura fundatiei unde nu exista
depozitul-rezerva de pamant necesara umplerii gropii din jurul fundatiei. Dupa decofrarea
panourilor si piesele ce au alcatuit cofrajul se vor transporta la atelierul de cofraje pentru
curatire si reparare.

Fundatii elastice, alcatuite din beton armat sunt astfel concepute incat sa poata relua eforturile de
incovoiere si sunt recomandate in cazul cand se doreste evitarea fundarii la nivelul apelor
subterane. Prin comparatie cu cele rigide au un gabarit mai redus, in schimb executia lor este mai
pretentioasa.

Dimensiunile intalnite sunt:

latimea S = 0,70 – 1,60 m;

inaltimea totala H = 0,15 - 0,60 m;

inaltimea minima h = 0,15 - 0,40 m.

adancimea de fundare sub 1,50 m este data in general de adancimea de inghet, specifica zonei
si de presiunile admisibile ale terenurilor de fundare.

Lucrarile pregatitoare, lucrarile de sapare, depozitarea pamantului si realizarea umpluturilor

in jurul blocului de fundatie sunt identice cu cele de la fundatiile rigide. Unele particularitati
prezinta lucrarile de cofrare si de turnare a betonului.

În cazul sapaturilor cu taluz vertical, peretele sapaturii serveste si drept cofraj, in cazul   
sapaturilor cu taluz inclinat pentru ambele tipuri de fundatii, cofrajul se executa numai pe pe
fetele laterale, verticale.

Suprafata inclinata nu se cofreaza, inclinarea acesteia fata de planul orizontal se realizeaza de

obicei sub un unghi de 30 grade, inclinarea la care betonul se mentine, ca forma dupa turnare,
fara sustinere.
Fetele laterale se cofreaza dupa metoda obisnuita cu panouri de inventar tip MEFMC
Cofrajul se alcatuieste astfel incat fetele laterale sa poata prelua impingerea betonului
Prezenta distantierilor interiori trebuie evitata datorita latimii mari a fundatiiei si deci a unui
consum nejustificat de material.

Confectionarea armaturilor de otel beton se face in atelierul de santier. Armatura utilizata este
de obicei de marca OB 37 sub forma de bare drepte si cu ciocuri la capete.

Transportul acestora la locul de punere in opera se face cu mijloace de care dispune santierul.

Depozitarea se asigura in imediata apropiere a locului de montare de obicei in zona neocupata

de pamantul necesar pentru umplutura. Coborarea pachetelor de bare se realizeaza cu
macarale sau manual.

Montajul consta in asezarea barelor transversale, apoi a celor longitudinale in pozitiile

indicate in proiectul de executie si legarea intersectiilor cu sarma arsa cu diametrul de 1 – 1,5
mm sau a carcaselor preasamblate. Legaturile se executa de obicei la doua intersectii, ele
avand doar scopul mentinerii pozitiei barelor in timpul betonarii.

Turnarea betonului de egalizare este o operatie ce precede montarea cofrajului si a    armaturii

si incepe dupa relizarea sapaturii la cota in conditiile cerute de proiectul de executie.

Transportate cu mijloace auto de la statia de betoane, se toarna in groapa de fundatie cu

ajutorul unor jgheaburi. Se imprastie cu unelte traditionale la grosimea indicata si se
niveleaza cu dreptarul. Dupa montarea cofrajelor si a armaturilor se controleaza trasarea, apoi
se trece la turnarea betonului in talpa de fundatie. Caracteristic pentru aceste tipuri de fundatii
sunt doua aspecte:

intreaga sectiune de beton se realizeaza intr-o singura turnare

rosturile de turnare se realizeaza intr-o singura turnare, in sectiune verticala a talpii, acest
lucru fiind cerut de modul de lucru al talpii de fundatie sau incarcari.

Vibrarea betonului armat se realizeaza cu vibratoare de adancime, timp de maxim 30 sec

Decofrarea fundatiei se executa conform PTE-002.

6.Responsabilitati

6.1.Seful punctului de lucru

raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini, a prezentei

proceduri;

verifica materialele primite la locul de punere in opera din punct de vedere calitativ si
cantitativ si ia masuri de depozitare si pastrare;
organizeaza locul de munca, creand conditiile necesare executarii lucrarilor;

raspunde impreuna cu seful de echipa de calitatea operatiilor executate de respectarea

proiectului de executie si a prescriptiilor tehnice;

urmareste si verifica calitatea lucrarilor executate de echipa de lucru;

prelucreaza cu personalul muncitor prevederile prezentei proceduri;

Efectueaza     sectorul de proba.

efectueaza si gestioneaza inregistrarile calitatii pe faze de executie.

Seful de echipa

raspunde de calitatea operatiilor executate de echipa, de respectarea proiectului de executie si

a prescriptiilor tehnice;

face controlul muncii prestate de personalul muncitor din echipa.

Personalul muncitor

Raspunde de calitatea lucrarilor executate, respectand tehnologia de executie;

Utilizeaza numai materiale corespunzatoare calitativ;

Verifica prin autocontrol calitatea lucrarilor executate;

Raspunde de gospodarirea judicioasa a materialelor.

6.4.Project managerul

Asigura buna organizare a procesului de productie;

Asigura executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile proiectului de executie , a

prescriptiilor tehnice si a procedurilor tehnice de executie;

Opreste executarea necorespunzatoare a lucrarilor si ia masuri de remediere.

6.5.Responsabilul CQ si Sef laborator

Urmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini, a prezentei

proceduri si efectuarea inregistrarilor de calitate;

Efectueaza     sectorul de proba.

Responsabilul mecanizare
raspunde de existenta si buna functionare a utilajelor, mijloacelor de transport, a sculelor si
uneltelor necesare pentru executia lucrarilor.

7.Criterii de acceptare

Se vor efectua urmatoarele verificari ::

Verificarea turnarii fundatiei si a executiei conform proiectului a sapaturilor.

Receptionarea materialelor (beton, fier beton, confectii inglobate) care intra in componenta
fundatiei.

Executarea si receptionarea cofrajului.

Executarea si receptionarea armaturilor.

Turnarea continua cu respectarea instructiunilor tehnice de executie aferenta a betonului in

fundatie.

Întocmirea pe tot parcursul executiei a documentelor care atesta calitatea lucrarilor.

Înscrierea in tolerantele prescrise acestui gen de lucrari.

8. Aspecte specifice

8.1. Aspecte de mediu

Lucrarile se vor executa pe perioada de timp friguros pe Baza Proiectului de organizare a

executiei lucrarilor – elaborate de executant si aprobat de consultant, cu respectarea
prevederilor Normativului C16-84.

8.2.Aspecte/ riscuri Securitatea muncii:

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile reglementarilor tehnice specifice, cum sunt:

Legea securitatii si sanatatii in munca LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006

MONITORUL OFICIAL nr. 646

din 26 iulie 2006
HG pentru aprobarea Normelor metodologice de HOTARÂRE nr. 1.425 din 11
aplicare a prevederilor <LLNK 12006 319 10 201 0 octombrie 2006
52>Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
MONITORUL OFICIAL nr. 882
din 30 octt.2006
HG privind cerintele minime de securitate si sanatate HOTARÂRE nr. 300 din 2
pentru santierele temporare sau mobile martie 2006

Monitorul Oficial nr. 252 din 21

martie 2006
 9.Rapoarte si inregistrari

 Proces verbal de receptie calitativa

 Declaratii de conformitate, certificate de calitate;
 Condica de betoane;
 Bon de transport/livrare beton;
 Rapoarte de incercare

Prezenta procedura va fi prelucrata cu intreaga echipa inainte de inceperea lucrarilor .

10.Lista anexelor

Cine a inregistrat anexa?

r. Numarul de pagini
Denumirea si continutul anexei Data inregistrarii
rt. ale anexei
(Numele siprenumele)