ÎMBRĂCĂMINŢI RUTIERE CU BETON DE

CIMENT

- TEHNOLOGIE DE EXECUŢIE –

Toate drepturile asupra acestui document aparţin SC MODIMOROM CONS SRL. Reproducerea
integrală sau parţială a textului sau ilustraţiilor din acest document este permisă numai cu acordul
prealabil scris al SC MODIMOROM CONS SRL.
1. SCOP ŞI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul document stabileşte tehnologia de execuţie şi cerinţele de calitate cu caracter

general ce se aplică pentru toate lucrările de realizare a îmbrăcăminţilor rutiere cu beton
de ciment.

2. DESCRIEREA TEHNOLOGIEI

2.1. Preluarea amplasamentului

2.1.1 Se verifică existenţa procesului verbal de recepţie pentru verificarea calităţii lucrărilor
ce devin ascunse şi peste care urmează să se realizeze stratul suport al Imbrăcăminţilor
rutiere cu beton de ciment.

2.1.2 Execuţia îmbrăcăminţilor rutiere cu beton de ciment se va face numai după

terminarea lucrărilor prevăzute sub acestea (fundaţia sau stratul de bază) prin verificarea
elementelor geometrice şi a capacităţii portante. Se doreste ca stratul suport să fie cât mai
uniform.

2.1.3 Se verifică existenţa documentelor de la furnizori pentru materialele folosite la

pardoseli, respectiv: certificate de calitate şi fişe de transport.

2.1.4 Se verifică existenţa agrementului tehnic pentru produsele noi.

2.1.5 Se verifica existenţa programului de execuţie a lucrărilor pe timp friguros sau

calduros (dacă este cazul).

2.1.6 Tehnologia pentru turnarea betonului este cunoscută şi însuşită de personalul de

execuţie.

2.2 Pregătirea suprafeţei

2.2.1 Înaintea punerii în operă a betonului se verifică elementele geometrice, iar cu nivela
laser cotele fundaţiei în axa drumului.

2.2.2 Pe stratul de nisip bine nivelat de antreprenor se va monta folie PVC cu suprapunere
de 20 cm în sens longitudinal şi 20 cm în sens transversal. Banda superioară va fi în
sensul pantei pentru a evita scurgerea laptelui de ciment si aparitia ulterioara a fisurilor.
Folia din polietilena trebuie să fie întinsă cu puţin timp înainte de betonare, pentru a evita
producerea de cute şi trebuie să fie asigurată contra vântului.
2.2.3 Pe fundaţia verificată se montează longrinele.Se va da o deosebită atenţie
poziţionării corecte în plan a longrinelor şi o aşezare la cote cu ajutorul nivelei,
corespunzător elementelor geometrice în plan şi în profil în lung din proiect.Longrinele
trebuie montate înaintea începerii turnării betonului, pe cel puţin o lungime de turnare
programată zilnic. Longrinele sunt prevăzute cu ancore de otel-beton, cu diametrul de 10-
20 mm şi 0.5-1 m lungime, la o distanta de 30-50 cm intre ele.

2.2.4 Rostul de dilataţie transversal se va executa astfel:

Se aşează pe fundaţie o scândură de esenta moale (brad-molid), de 20-25 mm grosime,

care rămâne în lucrare. Scândura va avea lungimea egală cu distanţa între longrine şi
lăţimea în funcţie de înălţimea îmbrăcămintei. Scândura se aşează perfect vertical,
perpendicular faţă de longrine şi se fixează astfel încât să-şi păstreze poziţia verticală în
tot timpul executării îmbrăcămintei din vecinătatea sa. Scândura de rost se va aşeza astfel
încât să nu permită legătura între dalele adiacente, pe sub scândură şi pe la capetele ei.
Poziţia scândurii se marchează pe longrină cu creta, pentru a putea permite tăierea
ulterioară a rostului, în dreptul scândurii. De asemenea scandura trebuie sa fie prevăzuta
cu ancore de otel-beton, cu diametrul de 10-20 mm şi 0.5-1 m lungime, la o distanta de
30-50 cm intre ele.Rosturile de dilatatie se vor dispune conform proiect.

2.2.5 Rosturi longitudinale de contact

Rosturile de contact longitudinale se realizeaza intre benzile pavate la distantele indicate

in desene.Rosturile de contact longitudinale vor fi armate pe zonele de rulare a
autovehicolelor cu ancore din OB37 si diametru 10 mm pe o lungime de 1,0 m si nearmate
pe platfolrmele de descarcare marfa.Dimensiunile rosturilor armate sunt importante,de
aceea dimensiunile ambelor armaturi si pozitia lor in rost sunt in conformitate cu detaliile si
desenele. Ancora este utilizata in constructia rosturilor longitudinale pentru a evitanta
miscarea intre dalele adiacente. Ancorele vor fi introduse intr-un manson de plastic
automat in beton atunci cand se folosesc forme glisante si manual cand se folosesc forme
fixe. Detaliile de executie ale rosturilor longitudinale sunt in SR 183-1/95 si in SR 183-2/98
precum si in desene.

2.3 Turnarea betonului

2.3.1 Înainte de turnarea betonului va fi verificată funcţionarea corectă a utilajelor pentru

compactarea şi finisarea betonului;

2.3.2 Se va stabili cu furnizorul de beton asigurarea unui flux continuu de livrare, cu

întreruperi pe o durata maximă care să nu depăşească timpul de începere a prizei
betonului. Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a preveni
segregarea, pierderea componenţilor sau contaminarea lui. Durata maximă de transport
depinde în special de compoziţia betonului şi condiţiile atmosferice.
Durata de transport nu poate depăşi valorile orientative din tabelul 1 decât dacă se
utilizează aditivi sau întârzietori

Tabelul 1

Temperatura amestecului Durata maxima de transport

de beton
(minute)
(º C )

Cimenturi de clasa 32.5 Cimenturi de clasa > 42.5

10 < t < 30 50 35

t < 10 70 50

2.3.3 Turnarea betonului se va face cu cifa, din scoc. Platformele se vor realizadin BCR
4.5 cu grosime de 22 cm. Betonul trebuie sa aiba clasa de consistenta S2/S3, intre 110-
130 mm. Stabilirea cotelor nivelului betonului se va face în câmp laser şi betonul va fi tras
cu grinda vibrantă sau cu Laserscreed Somero S 940 in sistem 2D. Dupa aceasta se va
face din nou verificarea cu laserul pentru a se constata cota existenta. Compactarea
mecanică a betonului se va face în concordanţă cu procedeele de vibrare mecanica
prezentate în NE012-2007, folosind vibratoare de interior precum şi vibratoare de
suprafaţă.

Semnele dupa care se recunoaşte că vibrarea s-a terminat sunt următoarele:

• betonul nu se mai tasează;

• suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă;

• încetează apariţia bulelor de apă la suprafaţa betonului;

Se va face verificarea calităţii betonului pus în operă tinandu-se cont de

• lucrabilitatea;

• temperatura în perioada de timp friguros (sub +5 C) sau foarte călduros (peste

+25C). Dacă un rezultat al determinării privind lucrabilitatea şi temperatura
betonului, nu se înscrie în limitele admise, se vor efectua încă două determinări
pentru acelaşi transport de beton.

Dacă valoarea medie a celor 3 determinări se înscrie în limitele admise, se va accepta

punerea în operă a betonului. Dacă este depăşită limita admisă, se refuză punerea în
operă a betonului din transportul respectiv.
Se vor lua probe din santier si se vor face incercări pe betonul întărit:

• rezistenţa la intindere din încovoiere, pe prisme de 150x150x600 mm;

• rezistenţa la compresiune, pe cuburi sau fragmente de prisme cu secţiunea

150x150 mm.

2.3.4 Suprafeţele de beton turnate anterior şi întărite, care vor veni în contact cu betonul
proaspăt, vor fi curăţate de pojghiţa de lapte de ciment sau de impurităţi; suprafeţele nu
trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate;

2.3.5 În funcţie de temperatura aerului, în maxim 2 - 3 ore se va acţiona cu utilajele de

finisare (elicoptere simple/duble cu flotori sau discuri); momentul propice este atunci când
se calcă pe betonul turnat şi rămâne urma de bocanc în acesta. Ulterior urmeaza perierea
betonului cu maturi manuale pentru a da un aspect rugos si a asigura antideraparea.

2.3.6 În momentul în care se poate călca cu bocancul pe beton fără a rămâne urme se
trece la aplicarea sigilantului, în cantitate de 0,1 - 0,15 l/mp, prin pulverizare. Acesta are
rolul de a preveni evaporarea rapidă a apei şi de a sigila şi durifica suprafaţa peste care se
aplică.

2.3.7 Nu este permis accesul pietonal pe platforma rutieră proaspăt turnată înainte de
tăierea rosturilor de contracţie;

2.3.8 Rosturile imbracamintilor din beton de ciment se executa cu scopul de a evita

aparitia de fisuri sau crapaturi, datorita variatiilor de temperatura si umiditate si tasarilor
inegale si pentru necesitati de constructie.Rosturile taiate in platforma de beton rutier pot fi
si longitudinale sau transversale in raport cu axul drumului. Tăierea rosturilor se va face la
un interval de 24 - 48 ore de la turnarea betonului, dar dacă temperatura este < 5 º C – se
poate face şi la 3 – 4 zile; betonul va fi tăiat la 1/3-1/4 din grosimea plăcii. perpendicular pe
axa drumului, la distanţe specificate in proiect. Laptele de ciment rezultat din urma tăierii
rosturilor va fi îndepărtat imediat de pe pardoseală/platforma, prin aspirare;

4.Controlul calitatii

La terminarea executiei unui sector de imbracaminte, inainte de darea lui in exploatare se

efectueaza verificari ale imbracamintei din beton de ciment la:

• se verifica vizual sa nu existe defecte de executie (goluri in suprafata sau in laturile

imbracamintei, segregari, exfolieri, fisuri, crapaturi, etc.).
• se verifica elementele geometrice care trebuie sa corespunda conditiilor din acest
document si in concordanta cu normele si legislatia in vigoare.

4. Abateri admisibile ale suprafetei.

4.1.1 Grosimea imbracamintilor din beton de ciment in unul sau doua straturi este cea din
proiect si nu va fi mai mica de 22 cm pentru trafic greu.
4.1.2 Abaterea admisibila la latimea unei benzi este de  15 mm.
4.1.3 Panta transversala a imbracamintilor din beton de ciment este conform planului de
sistematizare.Abaterea admisibila la panta transversala este de  0,04%.Pantele
transversale si abaterile admisibile la zonele de drum având curbe suprainaltate, la locurile
de stationare, platforme de parcare, se stabilesc prin Proiect, cu conditia asigurarii pantei
de scurgere a apei.
4.1.4 Denivelarile admisibile ale suprafetei imbracamintilor in sens transversal, sub dreptar
având lungimea egala cu latimea benzii de beton si longitudinal sub dreptar de 3,00m
lungime, pe fiecare banda de beton si pe toata suprafata acesteia sunt de 5 mm
Intre doua puncte care prezinta denivelari maxime admisibile trebuie sa existe distante de
cel putin 20 m de drum.
4.1.5 Denivelarile admisibile la rostul longitudinal de contact sunt de 2 mm
4.1.6 Denivelarile admisibile la rosturile transversale ale lucrarilor de drumuri sunt de 2
mm
4.1.7 La suprafata imbracamintilor nu se admit crapaturi (deschideri peste 3 mm).

5. Indicaţii importante privind accesul pe platforma rutieră după turnare

5.1 Se poate păşi pe platforma rutieră la 3 zile de la turnare, dar nu înainte de tăierea
rosturilor de contracţie;

5.2 Se poate circula pe platforma rutieră cu nacele şi platforme ridicătoare după 14 zile de
la turnare;

5.3 Se poate aplica sarcina maximă de exploatare a platformei rutiere după 28 de zile de
la turnare.

6.Receptia lucrarilor
La terminarea lucrilor se efectueaza verificari, rezultatele verificarilor consemnându-se in
"procesul verbal de receptie calitativa", eventualele defecte, corectii necesare trebuind
solutionate pâna la receptia la terminarea integrala a lucrarilor sectorului de
drum.Consultantul si Proiectantul trebuie sa se puna de acord asupra metodologiei de
reparatii, in functie de Instructiunile Tehnice pentru repararea drumurilor de beton si de
alte documente tehnice in vigoare.

7. Documente de referinţă

Ordinul MT nr. 43/1998 - Norme privind încadrarea în categorii a drumurilor de

interes naţional.

Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea şi

modernizarea drumurilor.
Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a
drumurilor publice.

Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiţiile de publicat în MO

397/24.08.2000 închidere a circulaţiei şi de instruire a restricţiilor de circulaţie în vederea
executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului.

NGPM/1996 - Norme generale de protecţia muncii.

NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi

podurilor.

Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire şi stingere a incendiilor şi dotarea

cu mijloace tehnice de stingere.

Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucţiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrări
de întreţinere, reparare şi exploatare a drumurilor şi podurilor.