Reanalizarea şi actualizarea proiectelor la CPAMN între

cota +10 mrMB şi cota terenului natural km 9+000 ÷ 14+820

mal stâng şi km 11+900 ÷ 14+820 mal drept. Etapa IV:
km 12+500 ÷ 13+000 mal drept între cota +10 mrMB
şi cota terenului natural

Contract nr. 8269/3646/II/17

Faza: PT+CS+DE

CUPRINS
CAIET DE SARCINI COLOANE FORATE

1. GENERALITĂŢI
2. COLOANE FORATE (TIP BENOTO)
2.1. Fazele de execuţie
2.2. Descrierea operaţiunilor
3. MATERIALE UTILIZATE – CONDIŢII DE CALITATE
3.1. Beton
3.2. Ciment
3.3. Agregate
3.4. Apa
3.5. Aditivi
3.6. Prepararea betonului
3.7. Transportul betonului
3.8. Armături
3.9. Toleranţe
4. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR
4.1.Pe timpul execuţiei lucrărilor
4.2. După execuţie
5. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
5.1. Recepţia găurii forate, a carcasei şi a betonului înainte de betonare
5.2. Recepţia materialelor
5.3. Recepţia coloanei după betonare

1
 CAP. 1. GENERALITĂŢI
Coloanele de beton (tip Benoto) Φ 1080 mm prevăzute în proiectul tehnic se
execută pentru consolidarea terenului instabil de la baza taluzului în loess.
Pentru fiecare coloană se va întocmi FIŞA DE FORARE – BETONARE, conform
STAS 2561/4/90, document indispensabil la recepţia lucrărilor.
Conform proiectului tehnic, coloane forate se vor executa pe două rânduri.
În cazul constatării unor abateri de la prezenta documentaţie proiectantul şi
beneficiarul vor putea dispune întreruperea lucrărilor, antreprenorul fiind obligat la
refacerea lucrărilor necorespunzătoare.
Antreprenorul este obligat să efectueze toate încercările de laborator şi verificările
prezentate în acest caiet de sarcini, precum şi încercările şi verificările suplimentare pe
care, pe parcursul execuţiei, proiectantul sau beneficiarul le vor considera necesare.
La execuţie se vor respecta prevederile standardelor şi normativele în vigoare, în
măsura în care acestea din urmă completează şi nu contravin prevederilor prezentului
caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat să organizeze autocontrolul calităţii lucrărilor pe toate
fazele de execuţie. Beneficiarul, prin consultant, este obligat să supravegheze realizarea
corectă pe faze a lucrărilor şi să semnaleze proiectantului abaterile constatate.

Documente de referinţă

1. Legea 10/1995 Legea privind calitatea în construcţii

2. STAS 2561/4/90 Teren fundare. Piloţi foraţi de diametru mare. Prescripţii
generale de proiectare, execuţie şi recepţie
3. SR 667/2001 Agregate naturale şi piatră prelucrată pentru drumuri
4. SR 662/2002 Agregate naturale de balastieră
5. STAS 438/1/89 şi Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton
438/2,3,4-98 laminat la cald. Sârmă rotundă trefilată. Plase sudate
6. NP 067/2002 Normativ departamental privind proiectarea lucrărilor de
apărare a drumurilor, căilor ferate şi podurilor.

CAP. 2. COLOANE FORATE (TIP BENOTO)

2.1. Fazele de execuţie
- Execuţia platformei de lucru;
- Săparea coloanei;
- Armarea coloanei;
- Betonarea coloanei.

2
 2.2. Descrierea operaţiunilor
2.2.1. Execuţia platformei de lucru
Lăţimea platformei de va fi de 12,6 la nivelul pietrei sparte şi de 12,0 m la nivelul
radierului de beton.
Din punct de vedere al îmbrăcămintei, platforma de lucru se realizează din piatră
spartă de 10 cm şi beton simplu de 25 cm grosime.
Platforma de lucru se execută în ordinea operaţiilor enumerate în continuare:
- trasarea şi realizarea platformei de lucru, transportul pământului excavat în
depozit;
- nivelarea şi compactarea terenului;
- aşternerea stratului de piatră spartă cilindrată în grosime de 10 cm;
- realizarea radierului din beton simplu C 6/7,5 în grosime de 25 cm.

2.2.2. Săparea (forarea) coloanei

Coloanele de tip Benoto se vor executa cu tubaj recuperabil astfel:
- se traseză axa rândului de coloane cu care se începe execuţia şi se stabilesc
reperii de nivelment;
- se fixează instalaţia de forat pe poziţie şi se calează;
- se introduce tubajul cu ajutorul jetului de apă sub presiune (luvoaiere);
- se sapă în interiorul tubajului recuperabil cu cupa tip greifer, păstrându-se un
dop de pământ de cca. 1,0 la baza tubajului;
- ritmul de evacuare va fi moderat, urmărindu-se ridicarea lină a greiferului de
pe fundul forajului.
Intervalul de timp între încheierea forării şi începerea betonării nu va depăşi 36
ore.

2.2.3. Armarea coloanelor

Armarea coloanelor Benoto se face cu carcase circulare şi comportă următoarele
operaţii:
- confecţionarea carcaselor de armătură şi transportul lor la locul de punere în
operă;
- lansarea lentă a carcasei în interiorul tubajului cu ajutorul unei macarale care
va prinde carcasa de armătură în 3 puncte pentru a evita desprinderea acesteia
şi producerea de accidente.
În cazul în care carcasa se execută din mai multe tronsoane, în cursul operaţiei de
înnădire, tronsoanele coborâte anterior se suspendă la faţa superioară a tubulaturii.

3
 2.2.4. Betonarea coloanei
Modul în care se execută betonarea unei coloane Benoto este în funcţie de
prezenţa sau absenţa apei din gaura de foraj, existând astfel două tehnologii de turnare:
- sub apă;
- în uscat.
Ambele tehnologii comportă următoarele etape de realizare a betonării:
- turnarea betonului C 18/22,5 de consistenţă fluidă:
• „în uscat” cu lucrabilitate la locul de turnare T4 (tasare 10 – 15 cm) pentru
betoanele pompate cu pompa hidraulică de beton cu piston de 20 mc/oră;
• „sub apă” – cu lucrabilitate la locul de turnare T4/T5 (tasare 15 – 18 cm)
pentru betoanele turnate cu pâlnia prin cădere liberă a betonului prin
burlane de dirijare.
- retragerea în avans a tubulaturii de turnare faţă de tubajul recuperabil al
instalaţiei de foraj, odată cu avansarea betonării.
La betonarea „în uscat” capătul de jos al furtunului de betonare va trebui să nu fie
la mai mult de 1,5 m deasupra nivelului betonului la un moment dat.
La betonarea „sub apă” se vor folosi burlane de dirijare cu diametrul minim 20
cm, betonarea făcându-se continuu cu un debit de betonare de minim 4 mc/oră.
Adâncimea în beton a coloanei de betonare va fi cuprinsă între 2 – 4 m, iar baza
tubajului coloanei va fi cu cel puţin 2 m mai jos decât nivelul betonului turnat.
La terminarea betonării capul coloanei betonate va trebui să fie mai sus faţă de
cota din proiect cu cca. 1,0 m. Materialul în surplus, care nu îndeplineşte condiţiile de
calitate necesare, va fi îndepărtat ulterior, iar suprafaţa rezultată va fi curăţată cu jet de
aer comprimat.

CAP. 3. MATERIALE UTILIZATE – CONDIŢII DE CALITATE

3.1. Betonul
3.1.1. Tipul betonului
Betonul pentru coloanele forate va fi C 18/22,5.
Pentru determinarea clasei de beton si a cimentului folosit s-a tinut seama de
normativul NE 012-99, dupa cum urmeaza:
- clasa de expunere a constructiei in conditii de mediu - este 2.b (mediu umed
sever)
- cerinte minime de asigurare a durabilitatii pentru beton in functie de clasele
de expunere (pentru clasa de expunere 2.b):
- clasa de beton C 18/22,5
- gradul de impermeabilitate P 810

4
 - cimentul utilizat H II/A-S 32,5
- dozajul de ciment 325 kg/mc
- raportul A/C maxim 0,45
- agregate rezistente la îngheţ-dezghet da
- grad de gelivitate G 100
- granula maxima Φ 31 mm
La alcatuirea retetei de betonare se va tine seama de prevederile din „Cod de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”
indicativ NE 012–99, tiparit in Buletinul Constructiilor vol. 8 – 9/1999.

3.2. Cimentul
Inlocuirea tipului de ciment nu este admisa decât cu avizul proiectantului, cu un
ciment cu calitati similare.
La alegerea tipurilor de ciment pentru prepararea betoanelor s-a tinut seama de
conditiile din NE 012-99.
Verificarile obligatorii care vor fi efectuate pentru ciment sunt urmatoarele:
- la aprovizionare, conform prevederilor Codului NE 012-99 din Anexa VI.1 pct. A.1
- inainte de utilizare, conform prevederilor din Anexa VI.1 pct. B.1 din acelasi cod
Metodele de încercare sunt reglementate prin SREN 196 1/95,SR EN 196/2-3/97
si cod NE 012-99. Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei
certificatului de calitate. Durata de depozitare a cimentului nu va trebui sa depaseasca 45
zile si se va intrebuinta in ordinea datelor de fabricatie.
Se interzice folosirea cimentului având temperatura mai mare de + 50° C sau
pentru care s-a depasit termenul de garantie prescris de producator.
Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat
după verificarea starii de conservare. Daca se constata alterarea cimentului din depozit,
acesta va fi evacuat, fiind interzisa utilizarea lui la prepararea betoanelor.
Nu se admite amestecarea cimenturilor, ci utilizarea lor ca atare.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii cimentului astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de fabrica furnizoare;
- intr-un registru vor fi inscrise rezultatele determinarilor de laborator.

3.3. Agregatele
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in
SR 12.620/2003, SR 662-2002 si SR 667-2001 (0; 1; 2; 4; 8; 16; 31.5 (32); 63)).
Sorturile utilizate sunt urmatoarele:
- nisip sortat de rau si lacuri cu granule 0 – 4 mm
- pietris cu granula 4 – 8 mm şi 4 – 31 mm
- balast cu dimensiunea 0 - 63 mm.

5
 Agregatele trebuie sa fie curate, sa provina din roci stabile, sa fie inerte si sa nu
conduca la efecte daunatoare in reactie cu cimentul.
Sorturile utilizate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua;
- continutul de granule care ramân pe ciururile care delimiteaza sortul nu trebuie
sa depaseasca 10 %, cu conditia ca agregatele necorespunzatoare dimensiunilor sa
reprezinte maxim 15 % din masa;
- dimensiunea maxima a granulelor ce ramân pe sita superioara sa nu depaseasca
1,5 Dmax.
Verificarile obligatorii privind calitatea agregatelor sunt urmatoarele:
- la aprovizionare, conform Anexei VI.1 pct. A.2, din Cod NE 012-99
- inainte de prepararea betonului, conform Anexei VI.1 pct. B.2, din acelasi
normativ
Din punct de vedere al formei, granulele de agregate având Dmin. ≥ 7(8) mm,
trebuie sa fie caracterizate pentru pietris prin:
- valori medii - b/a min. 0,66
- c/a min. 0,33
- continut de granule plate si aciculare: max. 25 %
Metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 4606-80.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
-intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de fabrica furnizoare;
-intr-un registru vor fi mentionate rezultatele determinarilor de laborator efectuate.

3.4. Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor trebuie sa provina din reteaua publica sau
din alte surse, cu conditia sa indeplineasca prevederile din SREN 1.008/2003.
Verificarile se fac inainte de inceperea prepararii betonului si rezultatele se inscriu
in evidenta laboratorului.

3.5. Aditivii
Aditivul utilizat este “Disan A” ce trebuie sa îndeplineasca conditiile SR EN
934/2/2003.
Se vor efectua urmatoarele verificari:
- la aprovizionare, conform Anexei VI.1 pct.A.4, din Cod NE 012-99
- inainte de utilizare, conform Anexei VI.1 pct. B.3, din acelasi cod
Aditivul se utilizeaza sub forma de solutie având concentratia de 20 % ± 1 %
substanta uscata în unitati de masa. Aditivul va fi insotit de certificatul de calitate al
lotului respectiv.

6
 3.6. Prepararea betonului
Este interzisa prepararea in instalatii care nu asigura un grad de omogenitate I sau
II sau la care dispozitivele de dozare cu care sunt echipate sunt defecte.
Antreprenorul raspunde permanent de buna functionare a mijloacelor de dozare,
verificându-le ori de cate ori este necesar, dar cel putin o data pe saptamana.
Personalul care deserveste statia de betoane sa fie instruit corespunzator in
conformitate cu prevederile din Anexa I.6 din Codul NE 012-99
Dozarea materialelor folosite la prepararea betoanelor se va face gravimetric, fiind
admise urmatoarele abateri:
- ± 2 % pentru ciment si apa
- ± 3 % pentru agregate
- ± 5 % pentru aditivi
Cantitatea de apa corespunzatoare unui amestec se va corecta tinand seama de
umiditatea agregatelor, astfel incat sa se respecte raportul A/C.
Ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor se face conform
prevederilor Cartii tehnice a utilajului respectiv.
Pe parcursul prepararii betonului se va regla procesul tehnologic privind
lucrabilitatea. La terminarea unui schimb sau intreruperea prepararii betonului pe o
durata mai mare de o ora, malaxorul va fi spalat cu jet de apa sau apa cu pietris. Se va
evita golirea malaxoarelor in cazul betonului preparat in instalatii centralizate, direct in
mijloacele de transport, folosindu-se buncare intermediare.
Golirea malaxoarelor, in cazul betonului preparat in instalatii necentralizate, se va
face direct in cuvele pentru turnarea betonului.
Nu se admite mentinerea betonului in buncar si cuve mai mult de 15 min.
Laboratorul va tine evidenta privind calitatea betonului preparat prin urmatoarele:
- compozitia betonului realizat;
- caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitatea, continut de aer, densitatea,
temperatura);
- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice si
inscrierea rezultatelor obtinute.
Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formulare tip, unde se
vor consemna zilnic:
- cantitati de betoane turnate;
- elemente;
- confectionarea epruvetelor de control si rezultatele incercarilor mecanice pe
betonul intarit.
Determinarile care se vor efectua asupra betonului proaspat si intarit vor fi
conform Anexa VI.1 pct. C.1, D1, C2 si D2, din Cod NE 012-99.

7
 3.7. Transportul betonului
Betoanele vor fi transportate obligatoriu cu autoagitatoarele care trebuie sa fie
etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Durata maxima la transport a betonului va fi de o ora de la descarcarea betonului
in mijlocul de transport, dar cu conditia sa nu depaseasca timpul de inceput de priza.
In cazul in care intervalul de timp dintre descarcarea si reîncarcarea cu beton a
autoagitatoarelor depaseste o ora, acestea se vor spala.
Fiecare transport va fi insotit de o fisa in care se vor inscrie orele de incarcare –
descarcare, tipul betonului transportat si temperatura betonului la locul de incarcare.

3.8. Armăturile

Otelurile trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89

si 438/2,3,4-98 se utilizeaza urmatoarele tipuri:
- OB 37 – armaturi de rezistenta sau constructive;
- PC 52 – armaturi de rezistenta.
Pentru oteluri din import, este obligatorie existenta certificatului de calitate, în
care se va mentiona tipul de otel echivalent din STAS 438/1,2,3.
In cazul cand exista dubiu asupra modului in care s-a facut echivalarea, otelul se
va putea utiliza pe baza încercarilor de laborator, însusite de proiectant.
Livrarea
Se realizeaza conform prevederilor în vigoare, însotita de certificatul de calitate.
Cand livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, trebuie insotita de certificate de
garantie, corespunzatoare loturilor pe care le livreaza.
Depozitarea
Depozitarea se face separat, pe tipuri si diametre, în spatii amenajate, asigurandu-se:
- evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea otelului;
- evitarea murdaririi cu pamant;
- asigurarea identificarii usoare a fiecarui sortiment.
Controlul calitatii
Operatia de control consta, conform anexa VI.1A.5 din NE 012, din:
- constatarea existenţei certificatului de calitate;
- verificarea dimensiunilor;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoire la rece.
Fasonarea armaturilor
Se face în stricta concordanta cu proiectul. Se trece la fasonarea armaturilor, de
catre executant, dupa analizarea posibilitatilor practice de montare, fixare, betonare si
compactare.

8
 Daca se considera necesar, se va solicita proiectantului reexaminarea pozitiilor de
armare. Armaturile ce se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, în care scop se vor
îndeparta eventualele impuritati si rugina de pe suprafata barelor, cu ajutorul periei de
sarma. Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa
depaseasca abaterile limita, din anexa II.1 din NE 012.
Otelul beton, livrat in colaci si bare indoite, inainte de taiere si fasonare, va fi
indreptat prin intindere cu troliul, fara a se depasi o alungire de 1 mm/m.
Barele taiate si fasonate, vor fi etichetate si depozitate, astfel incat sa nu fie
confundate si sa li se asigure pastrarea formei, pana in momentul montarii.
Pe unele platforme industriale, unde corodarea este favorizata, se recomanda
montarea si betonarea armaturilor in max. 15 zile de la fasonare.
Armaturile se termina cu ciocuri, conform proiectului.
Pentru armaturile netede, avand diametrul “d”, ciocul se îndoaie la 180°, cu raza
interioara de min. 1,25d si portiunea dreapta de capat de min. 3d.
Pentru armaturile cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90o, cu raza interioara de
minim 2d şi portiunea dreapta de capat, de minim 7d.
Îndoirea barelor inclinate se face dupa un arc de cerc, de raza cel puţin 10d.
Capetele barelor inclinate, trebuie sa aiba o portiune dreapta, cu o lungime de cel
putin 20d, in zonele intinse, si cel putin 10d, în zonele comprimate.
În cazul etrierilor, raza cercului de îndoire va fi 2d.
Fasonarea cercurilor si indoirea armaturilor, se executa cu o miscare lenta, fara
socuri.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperatură sub –10oC.
Barele cu profil periodic, cu diametrul mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald.
Montarea armaturilor
Montarea armaturilor, incepe numai dupa:
- receptionarea cofrajelor;
- acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare.
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care sa
asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre etc.).
La fasonarea si montarea barelor de armatura nu se vor depasi urmatoarele abateri:
- distanta intre axele barelor: ± 5 mm
- lungimea barelor fata de proiect: ± 5 mm pentru barele cu lungimea
mai mica de 1 m
± 20 mm pentru barele cu lungimea
mai mare de 1 m
Stratul de acoperire cu beton a armaturilor este de 70 mm.

9
 3.9. Toleranţe admisibile
Abaterile limită admise faţă de cotele şi dimensiunile aflate în proiect sunt:
- la poziţia în plan a coloanelor la nivelul bazei radierului;
• 7,5 cm la coloanele dispuse pe un rând;
• 10 cm la coloanele dispuse pe mai multe rânduri;
- la înclinarea axei coloanei 2%
- la dimensiuni 2 cm pentru diametrul coloanei
- la cotă ±20 cm pentru cota bazei coloanei
±5 cm pentru cota capului coloanei.

CAP. 4. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

4.1. Controlul calităţii pe timpul execuţiei
4.1.1. Platforma de lucru
Realizarea platformei de lucru se va verifica în mod continuu de la caz la caz,
vizual şi prin metode topografice. Verificarea calităţii pietrei sparte (SR 662/2002) se
face pe loturi de acelaşi fel de agregate prin metoda verificării “de lot” urmărindu-se:
granulozitatea, condiţiile de filtru invers, corpuri străine, părţi levigabile. Se va verifica
gradul de compactare a platformei.
4.1.2. Săparea coloanei
La fiecare fază de execuţie se va verifica:
- natura terenului săpat;
- cota şi adâncimea găurii săpate (să corespundă celei din proiect);
- înclinarea axei tubulaturii nu trebuie să fie mai mare de 2% faţă de cea
prevăzută în proiect.
4.1.3. Armarea coloanei
La această fază a execuţiei se fac următoarele verificări:
- verificarea execuţiei carcasei de armătură conform proiectului (carcasa trebuie
să aibă asigurată rigiditatea la transport şi manipulare);
- verificarea armării coloanei conform proiectului (să nu fie inversate carcasele
amonte cu cele din aval la lansare);
- verificarea distanţierilor astfel încât să asigure centrarea corectă a carcasei de
armătură şi stratul de acoperire cu beton cât mai unirform pe conturul coloanei.
4.1.4. Betonarea coloanei
- Verificarea ca betonarea coloanei să se realizeze imediat după armarea ei,
continuu şi fără întrerupere;
- Verificarea cotei superioare de betonare a coloanei;
- Verificarea ca temperatura betonului la punerea în operă să fie mai mare de +50C;
- Verificarea calităţii betonului proaspăt prin probe recoltate:

10
 • la locul de punere în operă – la fiecare 10 mc de beton pus în operă se
prelevează 3 probe de beton şi se determină consistenţa şi clasa lui prin
metoda tasării conului conform STAS 1.759/88 şi SR EN
12.350/2,4/2002;
• la staţia de betonare – o probă pe schimb şi tip de beton.
- Verificarea fişei de forare – betonare a coloanei, completată de constructor.

4.2. Controlul calităţii după execuţie

După execuţia coloanei:
- controlul calităţii betonului pus în operă;
- verificarea continuitătii corpului coloanei:
• la coloane cu deficienţe la săpare şi răsturnare;
• la un număr de coloane stabilit anterior prin proiect.
Controlul se face prin metoda nedistructivă a carotajului sonic de către instituţii
specializate. Prin această metodă se va controla 1 coloană la fiecare 50 coloane executate.

CAP. 5. RECEPŢIA COLOANELOR

Receptia găurii forate, a carcasei şi betonului, inainte de betonare
Receptia gaurii forate inainte de betonare consta in:
- stabilirea pozitiei in plan;
- stabilirea verticalitatii;
- verificarea cotei de fundare;
- verificarea terenului de la baza si concordanta cu datele din studiul
geotehnic.
Recepţia materialelor
- verificarea documentelor de control a calitatii efectuata prin incarcarile
pe cuburi;
- verificarea certificatului de calitate ale cimentului;
- verificarea otelului beton;
- verificarea alcătuirii carcaselor.
Pentru fiecare coloana se va completa fisa de forare betonare anexata prezentului
caiet de sarcini. Aceste fise servesc ca document de receptie a lucrarilor ascunse si vor fi
atasate Cartii Tehnice a Constructiei.
Receptia coloanei dupa betonare consta din stabilirea pozitiei in plan si a
inclinarii, din verificarea datelor referitoare la betonare si din examinarea documentelor.

INTOCMIT, VERIFICAT,
ing. C. Tomescu ing. S Vlad

11