MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN nr. SS/N/ DIN 11.03.1997 Avand in vedere Avizul Consiliului Tehnico-Stiingific nr. 370/14.11.1996, in temeiul Hotérarit Guvernului nr. 456/194 privind organizarea si funcjionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajirii Teritoriului, in conformitate cu Hotirérea Parlamentului Rominiei nr.12/1996 si a Deeretului nr. 591/1996, in baza Raportutui Direcjiei Generale de Reglementiri si Atestari Tehnice, Ministrul Lucririlor Publice si Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN: Art.1. Se aproba reglementarea "Ghid practic privind tehnologia de executie a pilojilor pentru fundajii" indicativ GE - 029 -97. Art.2. Reglementarea menfionati la art.1 se publica in Buletinul Construcjiilor si intra in vigoare la data publicarii Ar.3. Direcia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU, NICOLAE NOICA 48 UCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARIL TERITORIULUL - MLPAT DIRECTIA COORDONARE CERCETARE-STHUNTIFICA $I R EMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTH GHID PRACTIC PRIVIND TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A PILOTILOR PENTRU FUNDATII INDICATIV GE029 - 97 MINISTERL ~ Elaborat de INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE IN CONSTRUCTIL $1 ECONOMIA CONSTRUCTHLOR - INCERC Director general: Dr.ing. Paul Popescu ntul Structuri si Inginerie Seismicd Prof.dr.ing. Augustin Popescu Coordonator stiimifie: Prof.dr.ing.Dan Ghiocet Sef Laborator G.F.: Conf.dr.ing. Maria Stefainica Responsabil tucrare: Conf.dr.ing. Maria Stefan ~ in colaborare wu UNIVERSITATES TEUNICA DE CONSTRUCTIL BUCURESTI CATEDRA DE GEOTEHNICA $I FUNDATII PROF.DR.ING. IACINT MANOLIU UNIVERSITATEA "POLITEHNICA” TIMISOARA, DEPARTAMENTUL DE INGINERIE GEOTEHNICA PROF.DR.ING.TADEUS SCHEIN Avizal de: DIRECTIA COORDONARE CERCETARE S$TIUNTIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTIE Director: Ing. Octavian Manoiu Responsabil de lucrare MLPAT: Ing.Nicolac Radu 49CUPRINS pag. 1. GENERALITATI.DEFINITIL.CLASIFICARE ........ 51 2. DOMENIUL DE UTILIZARE ....... cee 5S 3. CERINTE $I CRITERI DE PERFORMANTA. . 56 4. MATERIALE FOLOSITE.CONFECTIONARE . . 61 5. PROCEDEE PRELIMINARE DE REALIZARE A PILOTILOR ....... 64 6, EXECUTAREA LUCRARILOR DE INFIGERE A PILOTILOR PREFABRICATI : 68 7, EXECUTAREA PILOTILOR FORATI . : 4 8. EXECUTAREA PILOTILOR REALIZATI PE LOC PRIN VIBRARE ...........-.-05 . 88 9. EXECUTAREA PILOTILOR FRANK... 0... .. 9 10.CONTROLUL $f EVIDENTA LUCRARILOR DE PILOTAI : 7 11. VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR DE PILOTAS «2.0.2.0 0 eee eee ee eee ee. 102 12. MASURI DE TEHNICA SECURITATI MUNCI 107 13. MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI ........ 110 ANEXA 1 ANEXA 2. ANEXA3... ANEXA 4... ANEXA 5. ANEXA 6. ANEXA 7. ANEXA 8. LISTA REGLEMENTARILOR LA CARE SE FAC REFERIRI iN TEXT ... 12 50 GHID PRACTIC PRIVIND TEHNOLOGIA DE |Indicativ: GE-029.97 EXECUTIE A PILOJILOR PENTRU jinlocuieste: C 160-75 FUNDATIE 1. GENERALITATI. DEFINITIL. CLASIFICARE 1.1, Prezentul ghid practic se aplic’ la alcituirea si executarea pilotilor de beton, beton armat sau beton precomprimat pentru executarea fundatiilor de addncime la toate tipurile de constructii. Pentru lucrfrile de poduri, constructii hidrotehnice, alte lucriri de arta speciale, prevederile prezentului ghid practic se vor completa de c&tre proiectant prin caiete de sarcini continand condifiile suplimentare specifice lucr&rii respective. 1.2. Pilojii sunt elemente structurale de fundare de adancime caracterizate printr-un raport mare intre lungimea 1 si latura (diametrul) d, in general 1/d> 20. 1.3, Prin figa pilotului se ingelege portiunea ingropatt in pmant a acestuia prin care se transmite terenului sarcina dati de suprastructura constructiei. 1.4, Pilojii reprezinti o fundatie de adncime realizata prin mijloace mecanizate. 1.5, Refuzul la batere a unui pilot este infigerea medie final a Jui masuraté sub o serie de 10 lovituri de berbec executate in conditiile normale de batere a pilotului, Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE IN CONSTRUCT $I ECONOMIA CONSTRUCTHLOR - INCERC - in colaborare cu: UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTI- UTCB - BUCURESTI |LUCRARILOR PUBLICE. ISI AMENAJARIT TERITORIULUI -MLPAT cu ordinul nr-S5 din 11.03.97 511.6, Prefungitor. pilot tals sau fetid este un clement ajauator din, metal Hixat pe capal pilotului, fa pilotin infipti prin batere, pentru at nite infigerea Lut sub nivelu) pkittormer de batere 1.7. Pilogit foray tubaqi se executa cu ajutorul une coloane metalice aledtuit’ din tronsoane de tuburi eu lungimea de 2,..8m. ysime 4.6mm si diametre variabile. LS Careasa de armiitur’ este ansamblul de ofel-beton rezultat dis Calculul de revistenté efeetuat de proiectant dupa normele in Sigeate. cu care se armeaza pilotul LY, Distanticti sau centrart sunt piese io general din beton iemat. sab form de role, montatti pe carease de armatur’, ere at inteoducerca ei in foraj inaimie de betonare: ve CAmaya pierduts sau teaed este un tub de opel subtire mint dupa turmarea hetonulut und in ph Ji). Coloana sau burkin de betomare este un tu de atel nuit din tronsvane destinate turniirit betonului in corpul piletulu borat Clasifiearea pilotilor 1.12. Dupa modul de tansmitere in teren a incivedrit avtale se deorehese doud tipuri de pileti: pilot purtditori pe vari si pilow Hotanti 1.12.1 Pilotii purtatori pe vet sunt cei fa care piborul patrundle Cu \arful intr-un strat practie incompresibil (picirisuri si nisipuri indesate, argile lari. marne, roci senustangoase sau stmeoase ele. intr 2 pilotulii se transite 2) ineareare Tit aeest caz se admite prin presiunea p le contactal bavei eu terenul 52 1.12.2. PHloui flotany sunt cei la care bava sau vartal pélotilor se opreste inte-un strat compresibil. La acest tip de pilot inedrearca aval se transmite la teren preponderent prin trecarea Taierala: si partial prin contactul terenulur eu baz 1.13. Dup& modu de executic, pilofii se clasific’ in pilogi prelabricati si piloti executati pe Loe, 113.1, Pilotii pretabricag sunt piloti de lemn, metal. beton armmat sau beton peecomprimat. care se confeetioneazi in intreprinderi de: pretabricate sau pe santier, sunt transport 1a locul de punere in oper gi infipt: in pamant prin batere, vibrare, vibropresare sau ingurubare. 113.2. Pilowii executati pe Joe sunt pilojii la care vorpul pilotulus se realizeasa prim turnarea betonulut intr v gaurd lormata pe Joel vintorulut pilot uri, se_deosehese 113.3. Dupa procedeul de realizare & g itogi exccutati pe lee prin batere, prin vibrare sau prin forare, (ra uth) Saw cu tuba recuperabil sau nerecuperabil. sau torat in uscat hiu istredel? sau cu o eupy Chen’ sa care poate Hi executal cu bur cu niorod bentomitie. aur il are ivare 114, Dupa etvetul pe care procedeul de r asupre terenului din jur. pilot se impart in pilot de inde pilon de disloeuire ere JAA. Pilot de indesare sunt pilowit la eare prin in pilotului dla piloqn prefabnieatiy sau prin realivarea forfata a gaurit Crd ccacearea pamantului Ua piletii executati pe log prin bare sau Sibrare? se produce compactarea pAmintului din jurul gi de ia bast pilotului i uneori chiar ridicarea supratetel terenalui in cavul pamanturiior argiloase. 531.14.2. Pilofii de dislocuire sunt piloyi 1a care se dislocuieste (indeparteazd) prin forare un volum de pimant egal cu volumul pilotului, neafectandu-se prin aceasta in mod normal starea terenului din jur. 1.15. Dupa materialul din care sunt alc&tuiti piloyii se clasifica in piloti de lemn, metal, beton simplu, beton armat si beton precomprimat. 1.16. Dupa modul de variatie al secjiunii transversale se deosebese piloti cu sectiune constant’ pe toat lungimea figei 51 piloti cu sectiune variabild la care aceasta se modifica pe lungimea tisei sau la baza pilotului. 1.17. Fundajiile pe pilofi pentru constructii sunt aledtuite din dou’ piri principale: a) pilofii care pot fi verticali sau inelinafi; b) radicrul sau reteaua de grinzi care solidarizeazi capetele pilotilor si transmite totodata la piloti incarc&rile date de constructie Dupi pozitia radierului fafa de suprafata terenului se deosebesc: ~ fundatii cu radier jos, la care radierul este in totalitate sau partial ingropat in teren; + fundafie cu radier inalt la care talpa radierului se afl deasupra terenului. 1.18. Executarea fundatiilor pe piloji se face pe baz de proiect de execute, intocmit conform STAS 2561/3-83 si STAS 2561/4-90. Stabilirea definitiva a capacititii portante a pilogilor se face prin incarcari de proba, efectuate conform STAS 2561/2-83. Clasificarea si terminologia pentru piloti se face conform STAS 2561/1-85. 1.19. Prezentul ghid nu se aplic& ia alestuirea si executarea minipilofilor care se executi conform indrum&orului technic C 245- 93. 54 2. DOMENIUL DE UTILIZARE 2.1, Solugia fundarii pe pilogi la construcyii se adopta in cazul in care terenul bun de fundare se gaseste la adancime mare, iar inctrciile date de constructie sunt mari, Utilizarea pilojilor este in general legati de existenfa la suprafaja terenului a unor strate puternic compresibile. Se urmireste in general coborirea pilotilor pana Ia un strat practic incompresibil pentru ca pilofii si fie purtétori pe vart. Dac’ pang la adancimi accesibile cu utilajele disponibile nu se intalneste un strat de baza incompresibil se folosesc pilotii flotanti 2.2. Adoptarea solutiei de fundare pe piloti se face numai in baza unui studiu tehnico-economic prin care si se demonstreze ci aceasta solutie este mai avantajoasa prin comparatie cu alte soluyii de fundare directa de suprafafi pe teren natural sau pe teren imbunatayit. Uneori folosirea pilotilor la constructii civile sau industriale este justificaté pentru a se evita tasirile mari, In cazul podurilor gi viaductelor pilotii sunt folositi mult mai freevent datorit& stratificatie’ terenului alcatuit din p&manturi necoezive, cu nivel ridicat al apet subterane si a pericolului de afuiere a terenului de fundare la viituri mari ale apelor. 2.3. La construgtiile hidrotzhnice portuare, platforme de foraj marin, folosirea pe scar larg’ a pilotilor se datoreaz’ atat condiiilor dificile de fundare din amplasanentele acestor construcgii, cat sia incarcarilor verticale si orizontale foarte mari. 2.4, In cazul executarii unor lucrri amplasate in condijii foarte dificile de teren cu transmitere de incdrc3ri mari a construciiilor ca cele mentionate la pet.2.3 fundarea pe piloji sau coloane de beton armat apare ca neaparat necesara, deoarece fundarea directa in acest caz este practic imposibila. 552.5, Pundatiile pe pilort constau din pilot intipti sau tormugi an pamént, care sunt legati ine © Ja partea supcriara primtr-an ralier sau retele de grinzi din beton armat, care preiau incireariie de la construgtie §1 prin intermediut pilotitor le Wansmit terenuiui 3. CERIN SUCRE RIDE PERFORMANTA 3.1. Prevemtul ghid practic se refera la aledtuires 1 tehnotoens de exceutic a pilotilor pentey tundajie pentru tipurile urmitoare a) pilotipretabrieai infipti in teren prin batere, vibrare sau ingurubare: Dy piloyi exeeutati pe toe prin ~ Forare - vibrare, vibropresare percutic (pilogi Frank. 3.1.1, Pilofii prefabricati infipti. prin atere, vibrare sau vibropresare se pot executd cu ajutorul unor utilaje construite special pentru tehnologia corespunzitoare de batere.vibrare sau vibropresare cu anumite perlormante cerute de dimensiunile si greutatea pilotilor si de natura terenului in care urmeava si lie intipti 3.1.2. Pilogii din beton armat executati pe Jog prin lorare se pat excoula firvi tub metiliv sau cu tub metalic de proteeiie pierdut saat recuperabil 3.1.3. Pilouii executati fra tub metalic pot fi exeeutat in usc in pamanturi coczive firdapa la care se mentin peretii vertical sau cu ajutorul circulauei de noroi bemtonitic in eazul in care petetii se surpa in timpul forarii 56 a) Pilofi prefabricayi 3.2. Pilojii prefabricati pot ti confectionati din lemn, metal, din beton armat sau beton precomprimat si pilofi tubulari din beton armat realizafi prin centrifugare. 3.3. Pilotii de lemn se folosese in prezent foarte rar si in general pentru realizarea unor construcfii provizorii 3.4, Pilofii metalici sunt de diferite tipuri: pilofi cu profil H. pilofi constanfi si pilofi tubulari. Avantajele acestor pilofi sunt: greutate redusi in comparafie cu pilojii din beton armat si inadire relativ simpl& prin sudarea tronsoanelor succesive , ceea ce permite objinerea de lungimi mari necesare atingerii stratului portant. Principalele dezavantaje ale pilofilor metalici sunt consumal ridicat de ofel si degradarea rapida prin coroziune la umezeali mai ales in pamanturi cu agresivitate mare. Pilojii metalici ca gi pilofii de len sunt foarte putin folosigi la noi in jar motiv pentru care nu fac obiectul prezentului ghid practic ei find amintiti aici numai ca tipari de pilofi prefabricari.. 3.5. Pilojii prefabricafi conféctionati din beton armat sau beton precomprimat sunt folositi pe scar larga la noi in fara la lucrari de construcfii, motiv pentru care vor fi tratati corespunzator in prezenta reglementare tehnic’ Sectiunea transversala a pilojilor din beton armat si beton precomprimat este de obicei p&traté, dar ei pot avea gi sectiune rewapi99e = . uadnonay Bio ee, ‘azewo}aq-arei0g Bdiyse ap jnyag - “eign jaw * nfern na Geqny nes yeosn wy Hes0J ° += +e = 0 e YOINHL YS1a amon 119ur impaferoy (gieuy MOD) 1azeq [IDAIN L mleasssqg | omersoupry jnjaain] ¢Zc-€¥Z1 SVIS suo) IN|UaraL nouns | (wi) eaurtsuepy apsO] [nde wi ompapph ngmuo4ay apa — Bspsof induny a distu ou auen2| -ndap -ooses| arensuap| titer 13590 {nyntoLow aponsusroere> auero0101g - beeen eae 20} “we eS tars s+ > nomen - Infejun na ‘oMBspyY wI0y s+ + == + + “aa injnjopid & YOINHGL VSI * vgu isatoag eareionT ¢ VXaNY vs varapuridanny INV LOTION TW AVS MALNAWLLAWAWOD TY womRiywont Vv Bet = EE —— ——t 20) “ip ues qm a 2a -siyuy| conse a] any) in soxd] atizod| nod up ap mynuorag ta] -nooxa] od] 19] usteqy eae maginoax9 ening vounsuepy| -awea) eq) axl an SUVOLVARIA HOTALVTILA TAYOLALV no 907 dd LLVLAOAXA HOTLLOT VSIA . 199140 . lonusuon ap exteziueai9, » VXaNV 120 121ANEXA 6 TABEL*) cu datele de batere ale pilotului Franki nr. 5 rote + off 9p erBsaug 13 ‘8 6 non FeEEREEE EB EEE S & ZB) somo menmm) © § 6 § € EES € € | 23 —/ fees la [sa ae BAERS EER BS tz “2 lsZ |RSARRARREARER 3 z esegsesesggga8 (8 a 12 = ges sssgssgegee8 “| 8 4 zo Te ee ee Sos 2:2 L& = gale 2 Be 2838e8eee828 Balx sg S78 mw FHC KF Bw KH Ss = ININLNVLOTIONd TY AVS OLD INTALNAWLLYVd OO TY uaywont Iv ‘TO TAYVIOMSNET ‘Thivorlaa OINHAL ‘INAOLYINGNOD '95] nso] ede inqruze| vou (us) exo] (xe uy] “wp aqe3] orewiny) “19! -epy | faain |-auay [ap vow] wo yuo qu | @re2ne9| ss} gq | uy] x] ~uo5| eoreyy |-njo,| eemp) TuEUOII Jugurunay HuRUOIAQ, Hadoout eam] 18uny -exod| em “wo | -eany| vio 18 veg DasoUoreg “3 4123 122Avansarea burlanului | Numirul loviturilor Energia de berbecului indltimea de cldere *)Se inregistreaz& pentru 5% din piloji ori de cate ori se consider’ necesar. MAISTRUL LUCRARIT 124 jntreprinderea. 2.02... -- + ANEXA 7 BENEFICIAR. FISA PILOTULUI FRANKI Nr. 5 Fundafia A 2 vertical = Pozitia pilotului conform proiect...... 0... inclinat cu. . - Cota platformei de lucru Ho= 0. eee eee © Adancimea de infigere a coloanei ef. proieet cass de cota Ha) | Adancimea de montare a armdturii. 1, Tnfigerea burlanului inceput: data . : Terminat: data, ..... « a)Adancimea 1a care s-a infipt coloana. . . . b) Numérul de lovituri pe ultimii, ~ metri. . 2. Scoaterea dopului normal prin retragere. .. . 3. Formarea bulbului prevazut . ° Volum de beton ~ realizat.. . m 4. Armarea pilotului carcasa . . $1. montat la adancimea de... m 5. Betonarea pilotului inceput: data Terminat: data 12540} wazeavaaut 16 u0I2q ap s0]4NqND ‘B8-66LI SVLS_——_eaveazfaid und sojoqd vaseuodoa}u09, 4vos90u) ap aunaing 18 susesc prud wnjmuazaid wAtsi0d Pf 1S0|0j sojauEorag Tasel> FaIeDyLIOA “pb (gouty 40} earew 1 2oquy> azyeue O80 aietnsnpuy nes apesrueU Hy 2p 2unaing ap gzeq ad atep 2ziny 2 InaNeWUOU IS ¢8-T/6HEE SVIS, __liDAU UI axepury 2p 1 vEE SVLS ayeodta up apunifonusut 1 ajeaneunou ‘sjaprepuns u apanaad 98 wino B86 ‘uozUIT ——“SE-SLZT SYLS “88-661 SYIS op arrose 2 SYA “PLeVRPL SVS 17/599 SVLS “98 “BRITE aP ayequsA-289901 Anewou “9/1091 SV.IS. auoed feropd op zopsgiony —_prys muszard 16 aoruyoicozaise voradaouy ty ielaaut “iuelooiord 18 foutsnpuy “ahalddoqlonasucD & 18 solannsuos anuy jeqiDA-se2014 Uodat Xd EDIRSELL L8-1/P786 SVIS. MIVOLLLYDTa YOTYYDNT VEAWITINITA Y z 1 ‘ateoyL9a 9p uapanaid apaysian ym9iqQ aN {VLOMd dd HOTRYAINT WLY.IVD YOTMYSIAAA VIstT 8 YXaNY H,.H . deficienje de executie, intreruperi din diferite cauze, accidente tehnologice etc. . . , care eorespund cu cele din jurnalul DELEGATUL BENEFICIARULUI, AL COMPARTIMENTULUI CTC SAU AL PROIECTANTULUL Pe baza datelor de mai sus, a) Adancimea la care s-a terminat betonarea sub cota zilnic, pilotul a fost receptionat. b) Volumul de beton in pilot (fairs bulb) 6. OBSERVATII: Starea timputui, CONDUCATORUL TEHNIC AL LUCRARII 127 126[8-007 D1 [8S 3 'SB Awoyauag 1S menD9x —-9z J AIEUUOU *Z8-1/2599 SVL 16 oupead pry wayrauazaid untied ‘myruoyd nda03 uy mjruoiag tnynantu ® RusueWaad Raresyti9N Alsmjut) asunose t1guany 2p 401 yruaRoeseD pur vep “eieinp 20 weeny ad tfeusra 2ojowd # atinaaxa ap sopgrony easwoyts9), ‘onoesd pug ynjrauazasd +8 gg £8-82 D so1uRUIgui, P pounoaj9 eunpns wud eamnooxs rnuad sawwy rufanuisul 8 9g esd pas snmeazaud “aenafaud uonag ap tingno ad 19 oy d uy usojoy Mjnuoraq WTmTED vazEAyL Janes ad greuotssayu0o sampuuse 2p aseaze9 eDUROgUIA, aidonown myouou uy veyauout lequaa-sa00ud 18-5066 SVS WO}UOD, 8 8 tauouag soigatidod eavesytu, 1 seoyauag 16 JoIsnsUOS anuy eLaYoUY feqQiaA-saD01g, 98-OFI J ANUON —areny singan 20 1oWINSEW IS sos dun -Z} aeyoyauag #6 anenaeioud “suemsexe UL YEUUIAS TOqIDA-S290M £ I nesd pry snymuazoud £8 18-Z/198¢ Svs uO, —i eT 2d axeinzaxa (noyid ap sopgioMy (nyonU0) LLEVNUNL LLOTd V7 VaVOIITIGA “D ado uy 1nd loud zoun wudnse yavoru29f2 2 20 joMuOD ap LpDIaqU ud ferond 2p sojgiony iigueD easeayts9, To ‘onead pws imyrauazaad salad srinyauag 6 weird “BE-GSLT SWS “B8-6SLT SVLS [wueansaya 9p yuuas jeqian-sanoid “68-2"1/2S99 SIS “bL-bSeL SVIS. ‘onnead pry pmuazasd “ot 3p soa ‘or Shoes serusung 8 pub nmaazosdynod ‘sett y NaN 2p HUES IUDHN2DOI “68 HLSOD SVS VLVBHL SES —_Heugwanl 20 a Tomine urnojoud 1 wena musa ew ay woysu gion sooo a0eid pt tnjaazand yunog_ aioRyus ap tose seaprs 8 oud weno I feron seonud oes pry nmmoea an Ye soon vary soap “ reyaeg vueseoid-omnso49 aa eA use Uso ap esa Sod LS zI1962 S¥US___see woud wl meas easesytonoy 9 oma $8.12 9 20100) ye sous myuredse #1 sopampue 2 ogee aBHID ap WUINAD “OTT/ESOO SIS LHBHL SVS Somnonso | ioplutD een -¢ Livoniqvaadd ULOTd V1 Hy I1sTAA “a . i CC 1 rm 128questo 1S wweansax9 anu welaysUT TeqiaA-S2904d_ aeayauag 18 weoa.0%d wuemnaaxa ap weuules fequ94-sa>0id quersoroad 18 4e!jau9 “quennaex9 ap reuulos jeqy94-s3001d aRioyaueg 18 yuRoaI01d Jauemnoaxa ap wwuulas jequ9n-sa20%d_ aerouauag #6 wwerootoud | rweinsaxa ap wausas 2qiaa-s900%d Co LC +68-7° 1/4599 *BB-G6LL “BB-GSLI_eadnse WzearUa9}9 a5 99 oNUOD inynfrionaasun @ dusn ey woud © ougeud piyd inpruwazaid yataog 16 S°L'N smunfenonuisin wsoadsay waWOYUEA ZZ ‘aigqoz! aHfepury © anoesd ply’ nyruuazoxd nes zon zuns8 “mnymuoipes wauknoax9 3p are, awied 1 06-€/1967 SYLS _ fevo1ld ap sowRION| wavepard I$ BaLeDIOA OT, 199 rursilan 18 2OLUYOT 1 yjesouad eluspisg naead piys injmmuazosd wamnog “VaaNaD “6 WELVAVD OD PAYOR ‘Hoead puys pnyuuzzaud 8 (6 18-002 D “281/599 SVIS SVIS “T8-TOST SWLS IUOD _wHed (eroyd op soysgom whENTED ongesd pugs ynjmauazasd natnod frond ap s017B10N4 z | Hi eaIeDyNaA 130