Sunteți pe pagina 1din 277

Denumire proiect

Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste


râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu

Beneficiar
Judeţul Harghita prin Consiliul Judeţean
Harghita

Faza de proiectare
PROIECT TEHNIC SI DETALII
DE EXECUȚIE

Numar exemplar: 1
Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km
Denumire proiect 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba -
Ciceu

Beneficiar Judeţul Harghita prin Consiliul Judeţean Harghita

România, judeţul Harghita, drumul judeţean DJ


Amplasament 123F, km 3+920, podul peste râul Olt între
localităţile Ciba şi Ciceu

Proiectant SC ROYAL CDV G2 SRL, Suceava, Romania

Număr proiect 002-03.2014

Faza de proiectare

i
Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CUPRINS GENERAL

VOLUMUL 1 – MEMORIU TEHNIC - PARTI SCRISE


1. DATE GENERALE 4
1.1. Denumirea obiectivului de investitii 4
1.2. Amplasamentul 4
1.3. Titularul investitiei 4
1.4. Beneficiarul investitiei 4
1.5. Elaboratorul proiectului 4
2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR 4
2.1. Descrierea lucrarilor 4
2.1.1. Amplasamentul 4
2.1.2. Studii de specialitate realizate 5
2.1.3. Caracteristici geomorfologice, geologice, hidrologice, hidrogeologice
5
seismice si climaterice ale terenului din amplasament
2.1.4. Prezentarea proiectului pe specialitati 11
2.1.5. Devieri si protejari utilitati 11
2.1.6. Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele asemenea
11
pentru organizarea de santier si definitive
2.1.7. Trasarea lucrarilor 12
2.1.8. Antemasuratoarea 12
2.1.9. Verificarea proiectului 12
2.1.10. Avize si acorduri 12
2.1.11. Relatiile dintre Beneficiar, Constructor si Consultant 13
2.1.12. Organizarea de santier 13
2.1.13. Laboratoarele contractantului si testele care cad in sarcina sa 13
2.1.14. Masurarea lucrarilor 14
2.1.15. Curatenia pe santier 14
2.1.16. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier 15
2.1.17. Servicii sanitare 15
2.1.18. Accesul la amplasament 15
2.1.19. Demolari. Exproprieri 15
2.1.20. Dispozitii finale 16
2.2. Memoriu tehnic de specialitate 16
2.2.1. Lucrari de pod 16

Cuprins General 1
Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

2.2.1.1. Situatia existenta 16


2.2.1.2. Solutia proiectata 16
2.2.1.a. Pozitia in plan si spatiu 17
2.2.1.b. Elemente geometrice 17
2.2.1.c. Infrastructura 18
2.2.1.d. Suprastructura 18
2.2.1.e. Calea pe pod, trotuar, parapeti 18
2.2.1.f. Racordari cu drumul judetean DJ 123F (Rampe de acces) si cu 20
terasamentele
2.2.1.g. Albia 20
2.2.1.3. Lucrari de semnalizare pe perioada executiei lucrarilor 21
2.2.1.4. Lucrari de siguranta circulatiei, semnalizare orizontala si verticala la 21
terminarea lucrarilor
3. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI PUBLICE 22
4. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI. PROTECTIA MEDIULUI 23
ANEXE
A.1. NORME DE PROTECTIE SI SECURITATE A MUNCII. PLAN DE 23
SECURITATE SI SANATATE
A.2. REFERINTE NORMATIVE TEHNICE SI STANDARDE UTILIZATE 44
A.2.1. Generalităţi 44
A.2.2. Normative tehnice si standarde utilizate 44
A.3. PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR 50
VOLUMUL 2 – CAIETE DE SARCINI
VOLUMUL 3 – LISTE CU CANTITATILE DE LUCRARI
VOLUMUL 4 –DETALII DE EXECUTIE - PARTI DESENATE

Cuprins General 2
Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

VOLUMUL 1
MEMORIU TEHNIC
Parti Scrise

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 3


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea obiectivului de investitii: Construire pod pe drumul


judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
1.2. Amplasamentul: România, judeţul Harghita, drumul judeţean DJ 123F, km
3+920, podul peste râul Olt între localităţile Ciba şi Ciceu
1.3. Titularul investitiei: Judeţul Harghita prin Consiliul Judeţean Harghita,
Miercurea Ciuc, Piaţa Libertăţii nr. 5.
1.4. Beneficiarul investitiei: Judeţul Harghita prin Consiliul Judeţean Harghita,
Miercurea Ciuc, Piaţa Libertăţii nr. 5.
1.5. Elaboratorul proiectului: SC ROYAL CDV G2 SRL, Suceava, Romania

2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

2.1. Descrierea lucrarilor

2.1.1. Amplasamentul

Podul nou care se va realiza este amplasat pe drumul judetean DJ 123F (in judetul
Harghita), intre localitatile Ciba si Ciceu, km 3+920 in locul podului existent vechi care se
va demola.
Terenul aferent investitiei se afla in extravilanul comunei Ciceu, in domeniul public
al consiliului Judetean Harghita.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 4


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

2.1.2. Studii de specialitate realizate

Pentru realizarea investitiei s-au realizat studii de specialitate, astfel:


1. D.A.L.I.
1. Studiul topografic
2. Studiu geotehnic
3. Expertiza tehnica
4. Studiu hidrologic

2.1.3. Caracteristici geomorfologice, geologice, hidrologice, hidrogeologice


seismice si climaterice ale terenului din amplasament

Date geologice şi hidrogeologice

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 5


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Teritoriul judeţului se află în zona de coliziune a plăcilor cu fundament oceanic şi


continental. Axa acestei structuri este reprezentată prin roci cristaline (metamorfozate)
precambriene, peste care, în unele zone, s-au păstrat rocile predominant carbonatice,
depuse în era mezozoică. Această zonă cristalino-mezozoică este reprezentată de ramura
muntoasă din estul judeţului. Formaţiunile carbonatice (calcarele cristaline dolomitice) din
partea de nord şi nord-est a acestei zone adăpostesc importante rezerve de ape carstice
de multe ori mineralizate, carbogazoase.

La sud de zona cristalină se află structura complicată a zonei flişului, formată din
roci sedimentare mezozoice şi paleocene de grosime foarte mare. Pe suprafaţa judeţului
flişul este reprezentat de munţii Ciucului şi Nemira. Din punct de vedere hidrogeologic, au
o importanţă redusă. Numai în partea sudică a zonei flişului, în formaţiunile Sânmartin –
Bodoc, sunt condiţii mai favorabile pentru acumularea apei subterane potabile şi
mineralizate carbogazoase (ramura estică a Depresiunii Casin). La vest de zonele
prezentate se află unitatea structurală a Depresiunii Transilvaniei, colmatată cu depozite
sedimentare de grosime foarte mare, de vârstă terţiară.

Între zona cristalino-mezozoică a flişului şi lanţul vulcanic s-a format şirul


depresiunilor, colmatate cu sedimente lacustre tinere pliocene-cuaternare. Un rol
important în colmatarea depresiunilor Giurgeu şi Ciuc au avut produsele erupţiilor
vulcanice (piroclastitele). În aceste depresiuni colmatate pe grosimi mari cu roci
permeabile, iar în partea lor superioară cu aluviuni (nisipuri şi pietrişuri) s-au acumulat
importante rezerve de ape subterane potabile (Miercurea Ciuc, Sânsimion) care, (de-a
lungul) fracturilor adânci ce prezintă cale de acces pentru emanaţii postvulcanice de CO2,
sunt mineralizate-carbogazoase (Mădăraş, Dăneşti, Siculeni, Jigodin, Sâncrăieni, Tuşnad,
Lăzăreşti, Băile Tuşnad).

Pe suprafeţe întinse, de-a lungul râului Olt, s-au format zone mlăştinoase, care
adăpostesc importante zăcăminte de turbă.

În depresiunea Ciucului se evidenţiază două complexe acvifere.

1. Depresiunea Ciucului a rezultat pe de o parte prin înălţarea, datorită fenomenelor


tectonice, a cristalinului din stânga Oltului, iar pe de altă parte, prin scufundarea unor
compartimente şi aglomerarea rocilor eruptive şi a produselor vulcanice ale lanţului
muntos Harghita. În compartimentul nordic (Mădăraş) din lunca râului Olt, acviferul freatic
(cu nivel liber) este constituit din depozite aluviale (nisipuri si pietrişuri) cu granulometrie
grosiera, puţin rulate. Acestea se dezvoltă de la suprafaţă, având grosimi ce nu depăşesc

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 6


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

4 m, ceea ce le face vulnerabile la poluare. Nivelul piezometric se situează la adâncimi de


0,5-1,5 m. Transmisivităţile sunt de ordinul a 150-400 m²/zi, iar debitele specifice de
aproximativ 3 l/s/m. Apa este potabilă, dar necesită în unele cazuri deferizare pentru a
putea fi folosită ca apă potabilă. În compartimentul median al depresiunii (Miercurea
Ciuc), depozitele aluvionare prezintă grosimi de 5-8 m. Nivelul piezometric mediu
multianual se situează la 1-2 m adâncime. Potenţialul acvifer este de 1-3 l/s/m, pentru o
conductivitate medie de 50 m/zi şi o transmisivitate de 350-400 m²/zi.

În compartimentul sudic al depresiunii (Tuşnad) acviferul freatic se prezintă


neuniform atât din punct de vedere al grosimii, pe ambele maluri ale Oltului, cât şi al
compoziţiei litologice. În luncă, depozitele permeabile cu grosime în jur de 5 m, sunt
constituite din pietriş si nisip, mai rar bolovăniş, iar in cuprinsul teraselor, unde grosimea
cumulată a stratelor poate depăşi 20 m, sunt formate din pietrişuri, nisipuri, nisipuri
argiloase cu pietriş sau din nisipuri în masa cărora sunt prinse bucăţi de gresii sau marne.

Nivelul piezometric este situat la adâncimi de 0,7-1,4 m în zona de luncă şi de circa


20 m în terase. Transmisivitatea are valori cuprinse între 50 m²/zi şi 400 m²/zi, acviferul
având debite specifice de aproximativ 2 l/s/m.

2. Acviferul de adâncime din depresiunea Ciucului este de tip multistrat, cu depozite


granulare fine sau grosiere, cu nivel piezometric sub presiune (ascensional sau artezian).

În compartimentul de nord (Mădăraş) sunt puse în evidenţă 3 orizonturi acvifere, un


orizont acvifer superior în formaţiuni vulcanogene, altul mediu în formaţiuni sedimentare şi
unul inferior în formaţiuni cristaline.

Complexul acvifer superior pus în evidenţă pe intervalul de adâncime de 60-195 m


se află sub presiune, nivelul piezometric ascensional fiind situat la 30 m adâncime, iar
debitul ce se poate obţine este de 6 l/s pentru o denivelare de 20 m şi o transmisivitate
redusă (35 m²/zi).

Complexul acvifer mediu este situat între 240-500 m, grosimea orizonturilor


acvifere totalizând 170 m. Nivelul piezometric este situat la adâncimea de 34 m, iar
transmisivitatea este de 60 m²/zi. Potenţialul acvifer nu depăşeşte 6 l/s pentru o
denivelare de 18 m.

Complexul acvifer situat la adâncimea de 500-585 m se manifestă artezian,


transmisivitatea lui este de 200 m²/zi, capacitatea lui de debitare fiind de 30 l/s pentru o
denivelare de 65 m, ceea ce reprezintă un debit specific de numai 0,5 l/s/m.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 7


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Din punct de vedere chimic, apele din primele complexe acvifere sunt potabile, in
timp ce complexul inferior are un caracter de apa carbogazoasa (de tip alcalin cu CO2).

Relieful

Judeţul Harghita este situat în partea centrală a Carpaţilor Orientali şi în partea


estică a Podişului Transilvaniei, în partea centrală a României.

Suprafaţa judeţului este străbătută de la nord-vest spre sud-est de două şiruri de


munţi: în partea centrală se desfăşoară pe cca. 150 km lungime şirul munţilor vulcanici
Căliman (2100 m), -Gurghiu (1778 m), -Harghita (1800 m); în partea estică se întinde
şirul munţilor zonei cristalino-mezozoice şi a flişului cretacic - Bistricioarei (1689 m), -
Giurgeului (1575 m), Hăşmaşului (1792 m), Ciucului (1490 m) şi Nemirei. Cele două şiruri
muntoase sunt despărţite prin depresiunile intramontane Bilbor, Borsec, ale Giurgeului,
Ciucului şi Casinului.

În partea vestică a lanţului vulcanic, relieful, prin intermediul unui vast platou
vulcanic şi al unui şir de dealuri subcarpatice interne, coboară până în Podişul Târnavelor,
situat în partea sud-vestică a judeţului, cuprinzând o mică parte din Depresiunea
Transilvaniei.

Relieful prezintă o mare varietate de forme şi altitudini, între înălţimi de peste 2000
m (vf. Iezerul Călimanului 2031 m) şi de numai 400 m (în lunca Târnavei Mari).

Clima

Datorită aşezării şi condiţiilor de relief, o mare parte a judeţului aparţine ţinutului


climatic al munţilor mijlocii. Orientarea aproximativ perpendiculară a unităţilor de relief
faţă de direcţia dominantă – vestică - a circulaţiei atmosferice generale, existenţa treptelor
de relief şi a şirului de depresiuni intramontane imprimă condiţiilor climatice ale judeţului
câteva particularităţi.

Ca urmare, în partea vestică se individualizează ţinutul cu climă continental


moderată de deal, caracterizată prin veri calde, precipitaţii relativ bogate şi prin ierni reci.

În zona cu climă de munte, verile sunt răcoroase, precipitaţiile abundente şi iernile


reci, cu strat de zăpadă pe perioadă îndelungată.

În depresiunile intramontane, se evidenţiază un topoclimat specific, caracterizat prin


frecvenţa mare a inversiunilor termice de iarnă şi nocturne, făcând parte dintre regiunile
cele mai reci ale ţării.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 8


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Valorile temperaturii medii anuale sunt cuprinse între 1- 4 0C în regiunile muntoase


de peste 1400 m, între 4 - 6 0C pe platoul vulcanic şi în depresiunile intramontane şi între
6 - 8 0C în zona de dealuri.

Amplitudinea termică înregistrată atinge valoarea de 74,5 0C, evidenţiind o


pronunţată nuanţă de continentalitate a condiţiilor climatice.

Îngheţul se produce în depresiunile intramontane pe timp de peste 160 zile anual,


apare foarte frecvent iarna, dar se produce şi primăvara şi toamna.

Durata de strălucire a soarelui este între 1400-1500 ore anual.

Cantitatea medie anuală a precipitaţiilor este puternic influenţată de poziţia


teritoriului faţă de calea maselor de aer. Astfel, se explică cantitatea mai mare de
precipitaţii din nordul şi vestul judeţului, 636,3 mm la Topliţa şi 633 mm la Odorheiu
Secuiesc, faţă de cele din depresiunile intramontane, de 571 mm la Joseni şi 565 mm la
Miercurea Ciuc. În zona montană înaltă, cantitatea de ploi şi zăpadă însumează o medie
anuală de precipitaţii de 1000-1200 mm. În privinţa distribuţiei precipitaţiilor în cursul
anului, intervalul mai-septembrie este cel mai ploios, iar intervalul octombrie-aprilie este
cel mai uscat.

Cantităţile medii anuale de precipitaţii înregistrează 540 mm la Miercurea Ciuc,


media lunară cea mai mare în iunie fiind de 87,9 mm şi media lunară cea mai mică - în
februarie, de 17,8 mm, mai ridicat în regiunea muntoasă.

Date hidrografice

Particularitățile climei şi a reliefului determină particularităţile reţelei hidrografice. În


aceste condiţii, s-a dezvoltat o reţea densă de cursuri de apă, lacuri şi mlaştini şi s-au
acumulat importante rezerve de ape subterane.

Datorită reliefului, suprafaţa judeţului este dominată de sectorul montan, ce se


caracterizează printr-o reţea de apă foarte densă, cu versanţi abrupţi şi pante de scurgere
foarte mari.

Densitatea specifică medie a reţelei hidrografice este de 2,2 km/km2 depăşind mult
media pe ţară. Râurile sunt alimentate în proporţie de 68-69% din sursele de suprafaţă
(ploi 42-46% şi zăpezi 23-26%), iar restul din apele freatice şi subterane încadrându-se în
regimul de alimentare pluvio-nival de tip carpatic oriental.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 9


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Debitele medii cele mai mari se înregistrează în luna aprilie, iar cele mai mici în
lunile ianuarie şi februarie. Debitele maxime absolute înregistrate în mai 1970 s-au produs
în urma unei cantităţi foarte mari de ploi căzute, însoţite de topirea bruscă a unui strat
gros de zăpadă. Debitele maxime din timpul verii sau toamnei au în general o durată
scurtă şi sunt efectul ploilor torenţiale. Volumul cel mai mare de apă se scurge primăvara
44-45%, în timpul verii 21-26%, iar în anotimpurile de toamnă şi iarnă, 10-24%.

Din cauza exploatărilor forestiere, dar mai ales din cauza doborâturilor de vânt din
ultima perioadă, gradul de acoperire cu vegetaţia arborescentă a versanţilor a scăzut
simţitor. Astfel, a scăzut in mod considerabil şi rolul modelator al covorului vegetal.

Îngheţul apelor se produce începând din luna decembrie şi până la a doua decadă a
lunii martie. Dintre fenomenele de îngheţ, foarte des se formează poduri de gheaţă şi
sloiuri plutitoare, care creează pericol de inundaţii prin blocarea sectiunii de scurgere a
albiei.

Cursurile râurilor au in general lungimi cuprinse între 10-80 km, izvorând din zonele
muntoase care alcătuiesc adevărate “castele de apă”. Depresiunile intramontane şi cele
din zona dealurilor vestice formează locuri de concentrare a apelor.

Râul Olt izvorăşte din versantul vestic al Hăşmaşului Mare, la altitudine de 1.280 m
şi străbate Depresiunea Ciucului pe o lungime de cca. 85 km, părăsind teritoriul acesteia
prin defileul de la Tuşnad, la altitudinea de 570 m. Suprafaţa bazinului de recepţie este de
1.295 km2 şi se extinde pe versantul estic al Munţii Harghitei, de unde izvorăsc afluenţii
Lunca Mare, Mădăraş, Silaş, Valea Mare şi pe versanţii vestici ai munţilor Hăşmaşului şi
Ciucului, cu pârâurile Frumoasa, Fişag şi Tuşnad. Pe acest sector, bazinul prezintă o
simetrie accentuată. Afluenţii sunt aproape perpendiculari pe traseul râului Olt. Debitul
mediu multianual al râului la ieşirea din judeţ este de 9,0 mc/s, iar debitul maxim, cu
posibilitate de depăşire 1%, este de 360 mc/s.

Date climatice - adancimi de inghet

În conformitate cu STAS 6054 “Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului


României”, adâncimea maximă de îngheţ pentru zona studiată este de 110 cm.

În conformitate cu STAS 1709/1-90, „Adâncimea de îngheţ în complexul rutier -


Prescriptii de calcul”, indicele de umiditate Thorntwaite Im, în zona studiată este
Im=0÷20, corespunzător tipului climatic II.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 10


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Indicele de îngheţ pentru sisteme rutiere rigide este Imax30 = 1030 °C × zile, iar
pentru sisteme rutiere nerigide (trafic greu şi foarte greu) este Imed3/30 = 944 °C × zile.

Seismicitatea zonei

Zona studiată este încadrată, conform cu SR 11100/1-93 – “Zonarea seismică.


Macrozonarea teritoriului României” –la gradul 7 pe scara MSK. Normativul P100–1/2006
“Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social-culturale,
agrozootehnice şi industriale” indică următoarele valori pentru coeficienţii KS şi TC (KS–
coeficient seismic; TC–perioadă de colţ [s]): KS = 0,16g; TC = 0,7 s.

2.1.4. Prezentarea proiectului pe specialitati

Proiectul Tehnic a fost organizat, conform Instrucţiunilor din 02/07/2008 Publicate


in Monitorul Oficial, Partea I nr. 524 din 11/07/2008 de aplicare a unor prevederi din
Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei
tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de
elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, dupa
cum urmeaza:
Volumul 1 – Memoriu Tehnic – Parti scrise
Volumul 2 – Caiete de Sarcini
Volumul 3 – Liste cu Cantitatile de Lucrari
Volumul 4 – Detalii de executie - Parti Desenate
In acest proiect sunt cuprinse doar lucrari de poduri, aferente obiectului de
investitie, cuprinse in Memoriul tehnic de specialitate- Lucrari de pod.

2.1.5. Devieri si protejari utilitati

Constructia podului nu implica lucrari de deviere sau protejari de utilitati intrucat


aceste utilitati nu exista in zona.

2.1.6. Surse de apa, energie electrica, gaze, telefon si altele

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 11


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Pentru lucrarile definitive nu este necesara asigurarea surselor de apa, energie


electrica, gaze, telefon.
In ceea ce priveste lucrarile provizorii, organizarea de santier, asigurarea apei si a
energiei electrice necesare proceselor de executie cade in sarcina Antreprenorului.
Acestea se obtin din surse locale cu acordul furnizorilor.

2.1.7. Trasarea lucrarilor

Trasarea lucrarilor pe teren se va realiza conform Detaliilor de executie. Se vor


respecta cotele pentru toate elementele proiectate. Materializarea punctelor pe teren se
va face cu ajutorul pichetilor si a altor repere.

2.1.8. Antemasuratoarea

Listele de cantitati au fost intocmite in conformitate cu elementele proiectate.


Rezultatele obtinute au fost incluse in Volumul 3 al Proiectului Tehnic la nivel de
Detalii de Executie – Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari.

2.1.9. Verificarea proiectului

Lucrarile proiectate se incadreaza in categoria de importanta „B” - constructie de


importanta deosebita, fiind necesara verificarea lor la categoriile A4, B2, D de catre
specialisti atestati MLPLT.

2.1.10. Avize si acorduri

Avizele si acordurile se vor obtine in conformitate cu specificatiile din Certificatul de


Urbanism.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 12


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Documentatia tehnica pentru obtinerea avizelor si acordurilor este realizata in


conformitate cu prevederile legale actuale.

2.1.11. Relatiile intre Beneficiar, Constructor si Consultant

Relatiile intre acesti factori sunt cele stabilite prin lege -relatii contractuale.
Controlul calitatii lucrarilor se va executa permanent si periodic conform ,,Programului de
inspectii pe faze” ( PCCVI), care va fi facut de Constructor si aprobat de Beneficiar.
,,Programul de faze determinante” va fi facut de Proiectant si supus aprobarii Inspectiei
de Stat in Constructii si comunicat ulterior Beneficiarului care il va transmite
Consultantului si Constructorului.
La inceperea executiei lucrarilor Beneficiarul va stabili modalitatea de urmarire
tehnica si economica a executiei.
Totodata, contractele vor stipula angajamentele fiecarei parti, care sa duca la
realizarea obiectivului de investitii.

2.1.12. Organizarea de santier

Conform legislatiei in vigoare, organizarea de santier va fi analizata si fixata de


Constructor.
Constructorul va obtine acordul Consultantului/Beneficiarului in ceea ce priveste
amplasamentul organizarii de santier.
Organizarea de santier va fi amplasata pe platforme special amenajate. Dotarea va
fi corespunzatoare.
Dupa terminarea executiei obiectivului de investitie, Constructorul va aduce terenul
ocupat de organizarea de santier la starea initiala.

2.1.13. Laboratoarele Constructorului si testele care cad in sarcina sa

Constructorul va organiza laboratoarele de santier si va asigura verificarea tuturor


materialelor puse in opera precum si a calitatii lucrarilor executate, conform cerintelor

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 13


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

,,Caietelor de sarcini”. Laboratorul va fi amplasat obligatoriu in organizarea de santier si


va fi un laborator de minimum gradul II. Laboratorul trebuie sa ,,acopere” toata gama de
teste prescrise de caietele de sarcini si numai in situatii speciale si cu acordul
Consultantului se vor face teste in alte laboratoare autorizate.
Toate materialele si produsele care nu sunt realizate în baza unui STAS si pe care
antreprenorul le va pune în opera, obligatoriu vor fi insotite de :
- agrementul tehnic elaborat de institutii atestate de catre Comisia de Agrement
Tehnic în Constructii;
- certificatul de conformitate emis potrivit normelor în vigoare.

2.1.14. Masurarea lucrarilor

Cantitatile de lucrari, cu unitatile lor de masura sunt prezentate in Volumul 3 –Liste


cu Cantitatile de Lucrari.
Se vor face masuratori si verificari dupa executarea fiecarei lucrari de constructii,
indiferent daca aceasta va fi ascunsa sau vizibila.
Decontarea lucrarilor se va face strict la nivelul cantitatilor real executate si
confirmate de catre dirigintele de santier din partea Beneficiarului.
Solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute în fazele
de executie se va realiza obligatoriu numai pe baza solutiilor stabilite de Proiectant cu
acordul Consultantului/Beneficiarului.

2.1.15. Curatenia pe santier

În vederea asigurarii unui flux normal al lucrarilor, antreprenorul general al lucrarii


va asigura ordinea si curatenia, atat în incinta organizarii de santier cat si în zona
lucrarilor. Materialele si echipamentele se vor depozita in locuri special amenajate.
Se vor respecta conditiile din avize.
La terminarea lucrarilor se vor demonta toate lucrarile de organizare de santier si se
va curata terenul din zona.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 14


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

2.1.16. Protejarea lucrarilor executate si a materialelor din santier

Lucrarile executate vor fi protejate prin semnalizare rutiera corespunzatoare. Se va


evita lasarea timp indelungat a sapaturilor deschise sau a straturilor rutiere reconstruite.
Materialele necesare executiei lucrarilor vor fi pastrate in cadrul organizarii de
santier iar cele duse la punctul de lucru vor fi amplasate obligatoriu în afara gabaritului de
libera trecere.
In „Caietele de sarcini” se prevad masurile pentru protejarea lucrarilor în executie,
inclusiv a materialelor.
Se vor respecta normativele si legile in vigoare.

2.1.17. Servicii sanitare

Deoarece santierul se afla in zona comunelor Ciba si Ciceu, in caz de urgente


medicale se va apela la serviciile medicale din aceaste localitati. In caz de urgente majore
se va apela telefonic la numarul 112-Sistemul National unic pentru Apeluri de Urgenta.
In incinta santierului sau la punctele de lucru vor exista puncte de prim ajutor.

2.1.18. Accesul la amplasament

Accesul principal se poate realiza direct din drumul judetean DJ 123F, care leaga
localitatile Ciba si Ciceu.

2.1.19. Demolari. Exproprieri

Podul nou proiectat se va executa in locul podului vechi necorespunzator, care se va


demola. Materialele rezultate in urma demolarii si a sapaturilor vor fi depozitate de catre
Antreprenor intr-un depozit stabilit de comun acord cu Beneficiarul.
Nu sunt probleme legate de exproprieri deoarece podul proiectat va fi amplasat in
locul podului existent. Elementele geometrice in plan orizontal au fost adoptate din aceste
considerente.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 15


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

2.1.20. Dispozitii finale

Lucrarile propuse se vor executa cu respectarea prescriptiilor, normativelor, a


actelor normative in vigoare.
Constructorul are obligatia sa aduca la cunostinta Proiectantului orice
neconcordanta intre proiect si conditiile din teren sau obiectiuni, pentru remedierea
imediata a acestora.
Orice modificare asupra proiectului se va face numai cu acordul scris al
Proiectantului.
Receptia lucrarilor din punct de vedere al calitatii lucrarilor se va face in
conformitate cu Caietele de sarcini si programul pentru controlul calitatii lucrarilor.

2.2. Memoriu tehnic de specialitate

2.2.1. Lucrari de pod

2.2.1.1. Situatia existenta

Situatia existenta a fost descrisa amanuntit in cadrul documentatiei D.A.L.I.

Conform Expertizei Tehnice efectuate, podul existent (din lemn) se incadreaza în


clasa tehnica în stare critică iar pentru aducerea podului la un nivel tehnic corespunzător
se impune cu stringenţă efectuarea de urgenţă a înlocuirii prezentului pod cu unul nou,
care să corespundă din punct de vedere constructiv şi hidraulic cerinţelor actuale.

2.2.1.2. Solutia proiectata

Drumul judetean DJ 123F traverseaza raul Olt la pozitia km 3+920 printr-un pod cu
lungimea totala de 30.90m din care lungimea tablierului este de 24.00m.
Podul a fost proiectat pentru clasa "E" de incarcare.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 16


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Categoria de importanta a lucrarii “ Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km


3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu”, calculata conform Ordinului MLPAT
nr. 31/N/95, publicat în Buletinul Constructiilor Vol. 4/1996 si în Monitorul Oficial nr. 352
partea I din 10.12.1997 – Anexa 3; art. 6. – încadreaza podul in categoria „B” de
importanta – constructie de importanta deosebita.

Avand in vedere ca traficul pe podul existent din lemn este interzis de mai multa
vreme si totodata ca exista posibilitatea de ocolire pe alt drum care nu este la mare
distanta, circulatia in zona se recomanda sa fie deviata pentru a se putea executa lucrarile
la noul pod in bune conditii.
Avand in vedere ca albia raului Olt este de dimensiuni considerabile, realizarea unui
pod provizoriu pentru circulatie in vecinatatea podului care se va construi este o masura
costisitoare, dificil de realizat si totodata nejustificata dpdv tehnico-economic.

2.2.1.2.a. Pozitia in plan si spatiu


Podul este situat in aliniament.
In plan, axul podului nou a fost translat cu aproximativ 1.70m dreapta fata de axul
podului existent. Aceasta corectie se datoreaza imbunatatirii racordarii cu drumul judetean
DJ123F in zona podului pentru asigurarea circulatiei in conditii de siguranta si confort.
In spatiu, linia rosie proiectata a fost mentinuta la nivelul imbracamintii asfaltice
existente a drumului judetean, cu mici corectii.
Declivitatea pe pod este de 0.6%.

2.2.1.b. Elemente geometrice


Lungime totala pod: 30.90 m (3.40 x 2 +24.00 + 0.05 x 2 = 30.90 m);
Lumina: 22.20 m;
Latime suprastructura: 11.30 m, din care:
- latime parte carosabila: 7.80 m ( 2 x 3.90m);
- latime trotuare: 2 x 1.50 m;
- latime lisa parapet: 2 x 0.25m.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 17


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

2.2.1.c. Infrastructura
Infrastructura este realizata din culei din beton armat, cu elevatii masive din beton,
fundate direct.

Culeele au o alcătuire simpla, in scopul facilitării execuției si scurtării duratei


acesteia. Bancheta cuzinetilor inglobeaza cuzinetii din beton armat (8 cuzineti) precum si
opritorii antiseismici din beton armat (2 opritori antiseismici). Cuzinetii au dimensiunile
40x60cm si inaltimea de 10cm.
Zidurile intoarse si zidul de garda sunt din beton armat.
Inainte de realizarea fundatiilor, Constructorul are obligatia de a preleva minim o
proba de pamant de la fiecare culee (groapa de fundatie) (la o adancime de minim 2m)
pentru a stabili prin incercari de laborator (investigatii geotehnice) valoarea presiunii
admisibile a terenului de fundare. Valoarea presiunii va fi comunicata Proiectantului.
Constructorul poate folosi si alte procedee pentru stabilirea presiunii admisibile a terenului
de fundare.
NOTA: Muchiile drepte ale elementelor din beton se vor tesi 1x1 cm.

2.2.1.d. Suprastructura
Lungimea suprastructurii podului este adoptata in conformitate cu normativele
tehnice in vigoare cu conditia asigurarii scurgerii apelor la debitele de calcul.

Tablierul este alcătuit din 8 grinzi prefabricate din beton armat precomprimat, cu
lungimea de 24,00 m si înălțimea de 0,93m, monobloc, solidarizate printr-o placa de
suprabetonare din beton armat.

Grinzile au la partea superioara conectori care vor conlucra cu armaturile din placa
de suprabetonare. Grinzile sunt simplu rezemate pe infrastructuri, prin intermediul
aparatelor de reazem.
Placa de suprabetonare se realizează din beton armat cu grosimea minima de
0,15m si are rolul de a solidariza grinzile si a asigura conlucrarea lor si repartiția
transversala a încărcărilor.
NOTA: Muchiile drepte ale elementelor din beton se vor tesi 1x1 cm.

2.2.1.e. Calea pe pod, trotuar, parapeti


Calea pe pod

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 18


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Suprastructura asigura o parte carosabila cu lățimea de 7,80m (doua sensuri de


circulatie - 2x3.90m), in conformitate cu prevederile normativului STAS 2924-91 "Poduri
de sosea-gabarite", pct. 3.2, 3.3., 4.5.1.

Peste placa de suprabetonare este prevăzută o hidroizolație moderna


(performanta), alcătuita din membrane bituminoase sau alte materiale performante
agrementate in Romania, protejata cu un strat de beton asfaltic BA8 in grosime de 2cm.

Straturile caii, in grosime de 7cm, sunt realizate din beton asfaltic cilindrat BAP16m,
in doua straturi (3 + 4 cm).

Panta transversala a caii este de 2.5%, profil acoperis.

Partea carosabila este încadrată de borduri realizate din beton, cu dimensiunile de


0.20x0.25x1.00 m, asezate pe un strat din mortar de poza.

Se vor realiza monta 2 dispozitive de acoperire a rosturilor moderne si 2 guri de


scurgere.

Trotuar

S-au prevazut 2 trotuare pietonale cu latimea de 1.50m. Trotuarele sunt realizate in


consola.
Umplutura trotuarului se va realiza din beton simplu. In interiorul trotuarului vor fi
prevazute 3 tevi din PVC cu diametrul de 100mm pentru eventualele cabluri pentru utilitati
(de telefonie, internet, electrice, etc). Avand in vedere ca in prezent nu exista utilitati in
zona, la capetele tevilor din PVC se vor monta capace.
Imbracamintea pe trotuar va fi din asfalt turnat AT in grosime de 2cm, cu o panta
de 1% spre borduri.
Spatiul efectiv de trecere pentru pietoni intre parapeti este de 1.00m.
Acostamentele se vor racorda la trotuare.

Parapeti
Trotuarul este incadrat de parapet pietonal metalic respectiv de parapet metalic de
siguranta de tip greu.
Parapetul de siguranta deformabil de tip greu a fost stabilit in conformitate cu
prevederile normativului SR 1948-2 "Lucrari de drumuri- Parapete de poduri- Prescriptii
generale de proiectare si amplasare", pct. 4.3.3., Tabelul 1.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 19


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

2.2.1.f. Racordari cu drumul judetean DJ 123F (Rampe de acces) si cu


terasamentele
Pentru confortul traficului si asigurarea unei treceri graduale de la sistemul rutier
elastic de pe drum la sistemul rutier rigid de pe pod, racordările cu rampele de acces se
realizează prin placi de racordare cu lungimea de 5,00m, rezemate pe drum pe grinzi de
rezemare, iar pe culei pe banchete special amenajate.
Lungimea de amenajare a rampelor este de 25m si au in componenta urmatoarea
structura rutiera:
- strat de uzura din BA16m, 4cm;
- strat de legatura din BAD25, 6cm;
- strat de fundatie din piatra sparta, 15cm;
- strat de forma din balast, 30cm;
Elementele profilului transversal tip al rampelor pe pod este urmatorul:
- latime parte carosabila: var. 6.00m - 7.80m;
- latime acostamente: var. 0.75m - 1.50m;
Aceste latimi sunt variabile intrucat trecerea de la latimea partii carosabile de 6.50
m de la drumul judetean la latimea partii carosabile de 7.80 m de pe pod se face gradual
pe o lungime de 25m, lungimea amenajata a rampelor de acces.

Panta transversala a caii este de 2.5%, profil acoperis iar a acostamentelor de 4%.
Racordarea cu terasamentele se realizeaza printr-un sfert de con pereat (cu scara si
casiu pentru scurgerea apelor) - la culeea dinspre Ciceu, aval, respectiv prin pereerea
terasamentelor. Terasamentele pereeate au in alcatuire casiuri pentru scurgerea apelor
pluviale si scari prevazute cu parapet de siguranta.

2.2.1.g. Albia
Se va realiza corectia albiei prin crearea unei pante corespunzatoare de scurgere a
apei, se va indeparta vegetatia din albie (arbori, arbusti), gunoaiele, si de pe taluze.

Se va realiza protectia terasamentelor (aparari de maluri) cu gabioane pe o lungime


de 5m amonte si aval, se va realiza retaluzarea (refacerea taluzelor existente) pe o
lungime de 20m amonte si aval de la protectia cu gabioane.

In albie va fi realizata o protectie din anrocamente de piatra bruta.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 20


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

2.2.1.3. Lucrari de semnalizare pe perioada executiei lucrarilor

Pe perioada executiei lucrarilor semnalizarea orizontala si verticala cit si modul de


instituire a restrictiilor de circulatie se vor executa conform “Planului de Managementul
Traficului”.
Documentatia va fi intocmita de catre Antreprenor in functie de planul de lucru
aprobat, pe baza prevederilor „Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a
circulatiei si de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona
drumului public si/sau pentru protejarea drumului” aprobate prin Ordinul comun al
Ministerului de Interne si Ministerului Transporturilor nr.1112/411 publicat in Monitorul
Oficial nr. 397/25.08.2000, cit si al celorlalte norme, standarde si prevederi legale in
vigoare.
Planul va descrie felul in care Antreprenorul intentioneaza sa reduca impactul
lucrarilor de constructie asupra circulatiei pe drumul public si va fi inaintat spre aprobare si
avizare la toate autoritatile abilitate.
Variantele de circulatie necesare, daca este cazul, vor fi stabilite de catre Beneficiar
si Constructor.
Se impune semnalizarea corespunzatoare pentru evitarea oricaror feluri de
accidente.

2.2.1.4. Lucrari de siguranta circulatiei, semnalizare orizontala si verticala la


terminarea lucrarilor

Reglementarea circulatiei va fi intocmita conform standardelor si normativelor in


vigoare, avandu-se in vedere fluidizarea si siguranta circulatiei printr-o semnalizare
corespunzatoare.
Lucrarile de semnalizare la terminarea lucrarilor consta in constructia elementelor
de semnalizare verticala si orizontala.
Lucrarile de semnalizare orizontala consta in marcaje longitudinale de separare a
sensurilor si benzilor de circulatie si/sau alte elemente caracteristice.
Lucrarile de semnalizare verticala consta in amplasarea indicatoarelor rutiere.
Se vor monta indicatoarele conform proiectului.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 21


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

3. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI


PUBLICE

Programul de execuţie al lucrărilor, graficele de lucru detaliate şi programul de


recepţie vor fi stabilite de Antreprenorul general de comun acord cu Beneficiarul.
Durata de realizare a investitiei este estimata la 9 luni calendaristice, conform
DALI.
Conform graficului de realizare a investitiei propus, sunt prezentate etapele
principale ale lucrarii pe obiecte de lucrari distincte.

Nr. Durata de realizare (luni)


Denumirea lucrarii
crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

OBIECT 1 - Demolare pod existent


1. Demolare pod existent din lemn
2. Lucrari pregatitoare in vederea realizarii
noului pod
OBIECT 2 - Lucrari de pod
1. Infrastructura
2. Suprastructura
3. Racordari cu terasamentele
4. Reparatii si protectii
OBIECT 3 - Lucrari rampe
1. Infrastructura
2. Suprastructura
3. Semnalizare rutiera
OBIECT 4 - Lucrari albie
1. Amenajarea albiei
2. Protectie cu gabioane si anrocamente

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 22


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

4. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI. PROTECTIA MEDIULUI

Sursele de poluare, impactul asupra mediului si masurile de protectie s-au analizat


atat pentru perioada de executie a lucrarilor cat si pentru perioada ulterioara, de operare
a podului.
In general, ca urmare a realizarii lucrarilor, impactul asupra factorilor de mediu va fi
pozitiv, inclusiv din punct de vedere economic si social.
In timpul executiei lucrarilor nu se vor utiliza materiale poluante.
Impactul asupra mediului ca urmare a realizarii unor conditii de circulatie
superioare celor actuale se va manifesta prin scaderea poluarii aerului, prin reducerea
emisiilor de substante poluante-praf, datorita unei suprafete de rulare moderne si datorita
unei distante mai scurte intre obiectivele pe care le deserveste investitia;
Impactul în urma realizării investiţiei este unul pozitiv, având influenţe favorabile
asupra mediului prin reducerea noxelor, reducerea consumului de combustibil, creşterea
siguranţei traficului, in perioada de operare precum si unul pozitiv in perioada de executie
a lucrarilor.
Se vor respecta urmatoarele reglementari de mediu:
 Directivele 85/337/EC si 97/11/EC
 Legea nr. 137/1995 şi Directiva 85/337/EC amendata de directiva 97/11/CE , si
toate legile si reglementarile in vigoare cu privire la protectia mediului.

ANEXE

A.1. NORME DE PROTECTIE SI SECURITATE A MUNCII.


PLAN DE SECURITATE SI SANATATE

Respectarea normelor de protectia muncii pe toata perioada executiei lucrarilor prezinta o obligatie a
carei indeplinire revine in exclusivitate Antreprenorului, in functie de echipamentele si tehnologiile adoptate.
Fara a fi considerata completa, lista informativa a normelor care trebuiesc respectate este prezentata
in continuare:
-Legea protectiei muncii nr. 90 din 12 iulie 1996 cu republicarile ulterioare (Monitorul Oficial nr.47 din
29.01.2001);

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 23


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

-Ordinul nr. 357/22.06.1998 privind aprobarea Normelor specifice de protectie a muncii pentru
exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor
-Ordinul nr. 118/27.03/1996 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru
activitati de vopsire;
-Ordinul nr. 136/17.04.1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru
prepararea, turnarea betoanelor si executia lucrarilor de beton armat si precomprimat;
-Ordinul nr. 8/26.01.1994 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru
prelucrarea metalelor prin sudarea si taierea materialelor;
-Ordinul nr. 355/24.10/1995 privind aprobarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru
transporturile rutiere;
In anexa este prezentat „Planul de securitate si sanatate” care trebuie respectat pe toata perioada
executiei lucrarilor.
Se vor respecta toate normele in vigoare privind protectia muncii.
O scurta enumerare a prescriptiilor privind protectia muncii:
- dotarea personalului care participa la realizarea lucrarii cu echipament adecvat;
- instruirea personalului care participa la realizarea lucrarii asupra proceselor tehnologice pe care
trebuie sa le execute precum si la prezentarea factorilor de risc;
- marcarea pe teren a zonelor de lucru; frontul de lucru va fi imprejmuit si semnalizat atat pe timp de
noapte cat si pe timp de zi pentru a se preveni eventualele accidente rutiere sau umane.

PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE


In conformitate cu legislatia in vigoare in Romania, precum si cu legislatia europeana, Constructorul va
depune toate eforturile pentru asigurarea starii de sanatate, siguranta si bunastarea angajatilor sai precum si
a celorlalte persoane din santier.
Inainte de deschiderea santierului se stabileste un plan de securitate si sanatate.
Planul de securitate si sanatate cuprinde ansamblul de masuri ce trebuie luate în vederea prevenirii
riscurilor care pot aparea în timpul desfasurarii activitatilor pe santier.
Planul de securitate si sanatate este redactat in faza de elaborare a proiectului si trebuie tinut la zi pe
toata durata efectuarii lucrarilor.
Planurile proprii de securitate si sanatate ale antreprenorilor trebuie integrate în planul de securitate si
sanatate.
Planul de Securitate si Sanatate respecta cele mai importante acte normative nationale si/sau
europene privind Securitatea si Sanatatea în Munca, dupa cum urmeaza:
- Legea securitatii si sanatatii în munca nr. 319 / 14.07.2006, publicata in MO 646 / 26.07.2006.
-Legea preia Directiva Consiliului nr.89 / 391 / CEE publicata în Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene ( JOCE ) nr. L 183 / 1989.
-H.G. nr. 1425 / 11.10.2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii 319 / 2006 privind securitatea si sanatatea în munca.
Hotarâri ale Guvernului României care preiau directive ale UE :
- H.G. nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca. Hotarârea transpune Directiva 1989 / 654 / CEE, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene (JOCE) nr. L 393 / 1989.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 24


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

- H.G. nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca. Hotarârea transpune Directiva 1989 / 655 / CEE,
amendata de directivele 95 / 63 / CE si 2001 / 45 / CE, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
(JOCE) nr. L 393 / 1989.
- H.G. nr. 1.048 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. Hotarârea transpune Directiva
89 / 656 / CEE, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L393 / 1989.
- H.G. nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si / sau de
sanatate la locul de munca. Hotarârea transpune Directiva 92 / 58 / CEE, publicata în Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.
- H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile. Hotarârea transpune Directiva 92 / 57 / CEE, publicata în Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 245 / 1992.
- H. G. nr. 1875 / 2005 privind protectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile datorare
expunerii la azbest. Hotarârea transpune prevederile Directivei 83 / 477 / CEE, publicata în Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 263 / 1983, împreuna cu toate modificarile sale, respectiv Directiva 91 /
382 / CEE, publicata în JOCE nr. L 206 / 1991, Directiva 98 / 24 / CE, publicata în JOCE nr. L 131 / 1998 si
Directiva 2003 / 18 / CE, publicata în JOCE nr. L 97 / 2003.
- H.G. nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot. Hotarârea transpune Directiva 2003/ 10 / CE,
publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 42 / 2003.
- H.G. nr. 1.876 din 22 decembrie 2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare
la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii. Hotarârea transpune Directiva 2002 / 44 / CE
publicata în Jurnalul Oficial ( JOCE ) nr. L 177 / 2002.
- H.G. nr. 1.051 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, în special de afectiuni dorsolombare.
Hotarârea transpune Directiva 1990 / 269 / CEE, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
(JOCE) nr. L 156 / 1990.
-H.G. nr. 1.028 din 9 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate în munca
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare. Hotarârea transpune Directiva 1990 / 270 /
CEE, publicata în Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 156 / 1990.
Planul de securitate si sanatate are ca scop sa prezinte demersul de preventie al accidentelor si
îmbolnavirilor profesionale ale personalului implicat in proiect.
Obiectivele principale ale Planului de securitate si sanatate sunt:
- sa defineasca, dupa stabilirea modalitatilor de actiune, mijloacele cele mai sigure pentru efectuarea
lucrarilor si protejarea sanatatii întregului personal de pe santier
- sa informeze si sa stabileasca modalitati de punerea în aplicare a acestor mijloace.
- sa precizeze riscurile si masurile de prevenire legate de activitatea comuna a diversilor executanti în
cadrul aceluiasi perimetru de lucru stabilit de antreprenor.
Planul de securitate si sanatate urmareste :
- sa precizeze cerintele de securitate si sanatate aplicabile pe santier;
- sa specifice riscurile care pot aparea;

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 25


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

- sa indice masurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor;


- sa contina masuri specifice privind lucrarile care se încadreaza în una sau mai multe categorii de
lucrari.
Proiectul a fost intocmit in conformitate cu principiile generale de prevenire în materie de securitate si
sanatate prevazute în legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în special în ceea ce priveste:
a) solutiile tehnice si/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrari ori faze de lucru care
se desfasoara simultan sau succesiv;
b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucru.
In conformitate cu art. 7, HG 300/2006 pe durata executiei Constructorul va numi un Coordonator în
materie de securitate si sanatate cu urmatoarele atributii:
- sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire si de securitate la alegerea solutiilor
tehnice si/sau organizatorice in scopul planificarii diferitelor lucrari sau faze de lucru care se desfasoara
simultan ori succesiv si la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrari sau faze de lucru;
- sa coordoneze punerea in aplicare a masurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii si, daca
este cazul, lucratorii independenti respecta principiile prevazute de legislatia nationala care transpune
Directiva 89/391/CEE, intr-un mod coerent si responsabil, si aplica planul de securitate sisanatate elaborat de
proiectant ;
- sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate sisanatate
elaborat de proiectant si ale dosarului de interventii ulterioare prevazut, adaptat caracteristicilor lucrarii,
continând elementele utile în materie de securitate si sanatate, in functie de evolutia lucrarilor si de
eventualele modificari intervenite;
- sa organizeze cooperarea intre angajatori, inclusiv a celor care se succed pe santier, si coordonarea
activitatilor acestora, privind protectia lucratorilor, prevenirea accidentelor si a riscurilor profesionale care pot
afecta sanatatea lucratorilor, informarea reciproca si informarea lucratorilor si a reprezentantilor acestora si,
daca este cazul, informarea lucratorilor independenti;
- sa coordoneze activitatile care urmaresc aplicarea corecta a instructiunilor de lucru si de securitate a
muncii;
- sa ia masurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aiba acces pe santier;
- sa stabileasca, in colaborare cu managerul de proiect si antreprenorul, masurile generale aplicabile
santierului;
- sa tina seama de toate interferentele activitatilor din perimetrul santierului sau din vecinatatea
acestuia;
- sa stabileasca, impreuna cu antreprenorul, obligatiile privind utilizarea mijloacelor de protectie
colectiva, instalatiilor de ridicat sarcini, accesul pe santier;
- sa efectueze vizite comune pe santier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, inainte ca acestia
sa redacteze planul propriu de securitate si sanatate;
- sa avizeze planurile de securitate si sanatate elaborate de antreprenori si modificarile acestora.
Constructorul va prezenta lista personalului din santier si va avea grija ca, daca printre lucratorii
santierului sunt femei, tineri sub 18 ani sau persoane cu dizabilitati, sa fie respectata legislatia in vigoare in
Romania.
IDENTIFICARE SI EVALUARE RISCURI DE ACCIDENTARE SI ÎMBOLNAVIRE PROFESIONALA

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 26


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de echipamentele de munca


folosite, de utilizarea substantelor sau preparatelor periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea
santierului vor fi identificate pentru:
Organizarea santierului:
- risc de cadere de la înaltime ;
- risc de lovire sub efectul gravitatiei, balansului ;
- accident / lovire de catre mijloace de transport auto ;
- risc de electrocutare.
Saparea mecanica / manuala :
- accident de circulatie ;
- cadere de la acelasi nivel ;
- cadere de la înaltime ;
- prabusirea utilajului de constructii ;
- surparea malurilor si accidentarea lucratorilor ;
- risc de îmbolnavire a ochilor si a cailor respiratorii cauzata de pulberile de praf ;
- risc de electrocutare (cabluri electrice subterane sau aeriene).
Transportul pamântului, moluzului, materialelor de constructii :
- accident de circulatie ;
- cadere de la acelasi nivel ;
- cadere de la înaltime ;
- prabusire autobasculanta în sant, groapa, albie ;
- risc de lovire sub efectul gravitatiei, balansului ;
- risc de îmbolnavire a ochilor si a cailor respiratorii cauzata de pulberile de praf.
Transportul si manipularea manuala a materialelor de constructii :
- risc de îmbolnavire cauzat de manipularea maselor (a materialelor) ;
- risc de îmbolnavire a ochilor si a cailor respiratorii cauzata de pulberile de praf ;
- risc de lovire a mâinilor, picioarelor si capului ;
- risc de strivire ;
- risc de cadere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;
- risc de cadere de la înaltime ;
Pentru armarea betonului :
- risc de lovire, întepare a mâinilor, picioarelor si capului ;
- risc de cadere de la înaltime ;
- risc de cadere a obiectelor de la înaltime ;
- risc de cadere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare.
Cofrarea betonului :
- risc de lovire, întepare a mâinilor, picioarelor si capului ;
- risc de cadere de la înaltime ;
- risc de cadere a obiectelor de la înaltime ;
- risc de cadere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare.
Turnarea betonului :
- risc de lovire, întepare a mâinilor, picioarelor si capului ;

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 27


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

- risc de cadere de la înaltime ;


- risc de cadere a obiectelor de la înaltime ;
- risc de cadere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;
- risc de îmbolnavire a ochilor si a cailor respiratorii datorata betonului ;
- risc de îmbolnavire datorata vibratiilor la turnarea cu pompa de beton si la vibrarea betonului.
Lucrari hidrotehnice :
- risc de lovire, strivire a mâinilor, picioarelor si capului ;
- risc de cadere de la înaltime ;
- risc de cadere a obiectelor de la înaltime ;
- risc de cadere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;
- surpare, prabusirea malurilor, transeii – prindere sub pamânt ;
- pericol de înec ;
- stationare în zone periculoase, pe marginea transeelor ;
- efort dinamic mare ;
- nesincronizarea de operatii la lucrul în echipa.
Lucrari de drumuri :
- risc de lovire de catre mijloace de transport auto ;
- risc de cadere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;
- risc de lovire, întepare a mâinilor, picioarelor si capului ;
- stationare în zone periculoase, pe marginea transeelor ;
- efort dinamic mare ;
- vibratii ;
- temperatura ridicata a aerului ;
- temperatura ridicata a obiectelor ;
- nesincronizarea de operatii la lucrul în echipa.
Lucrari de poduri :
- risc de lovire de catre mijloace de transport auto ;
- risc de cadere de la înaltime ;
- risc de cadere a obiectelor de la înaltime ;
- risc de cadere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;
- risc de lovire, întepare a mâinilor, picioarelor si capului ;
- surpare, prabusirea malurilor, prindere sub pamânt ;
- pericol de înec ;
- stationare în zone periculoase, pe marginea malurilor ;
- efort dinamic mare ;
- nesincronizarea de operatii la lucrul în echipa.
Lucrarile de zidarie :
- risc de lovire, întepare a mâinilor, picioarelor si capului ;
- risc de cadere de la înaltime ;
- risc de cadere a obiectelor de la înaltime ;
- risc de cadere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;
- risc de îmbolnavire a ochilor si a cailor respiratorii datorata cimentului, particulelor de praf.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 28


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Lucrarile de zugraveli, vopsitorii :


- risc de lovire, întepare a mâinilor, picioarelor si capului ;
- risc de cadere de la înaltime ;
- risc de cadere a obiectelor de la înaltime ;
- risc de cadere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;
- risc de îmbolnavire a ochilor si a cailor respiratorii datorata cimentului, particulelor de praf ;
- risc de îmbolnavire a pielei mainilor datorata cimentului, varului, componentelor adezivilor ;
- risc de îmbolnavire cauzata de manipularea maselor (a materialelor).
Lucrarile de izolare termica :
- risc de lovire, întepare a mâinilor, picioarelor si capului ;
- risc de cadere de la înaltime ;
- risc de cadere a obiectelor de la înaltime ;
- risc de cadere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;
- risc de îmbolnavire a ochilor si a cailor respiratorii datorata cimentului, particulelor de praf, avatei
minerale ;
- risc de îmbolnavire a pielei mainilor datorata cimentului, varului, componentelor adezivilor ;
- risc de îmbolnavire cauzata de manipularea maselor (a materialelor).
Lucrarile de instalatii electrice :
- risc de electrocutare ;
- risc de lovire, întepare a mâinilor, picioarelor si capului ;
- risc de cadere de la înaltime ;
- risc de cadere a obiectelor de la înaltime ;
- risc de cadere la acelasi nivel prin împiedicare, alunecare ;
Riscuri identificate Cauze / efecte Masuri de control
Cădere la acelaşi nivel Organizarea Măsuri tehnice: amenajarea si intretinerea
prin împiedicare, necorespunzatoare a cailor de acces (nivelarea manuala sau
alunecare. santierului, mecanizata, imprastierea de material
neutilizarea E.I.P./ITM. antiderapant, pastrarea cailor de
acces libere).
Măsuri organizatorice: acordarea de
echipamente individuale de
protectie
Lovire, înţepare a Organizarea Măsuri organizatorice: acordarea
mâinilor, picioarelor necorespunzatoare a de
şi capului. santierului, instruire echipamente individuale de protectie
insuficienta, (manusi, bocanci, casca de
neutilizarea E.I.P./ITM. protectie, centura de siguranta).
Strivire. Organizarea Măsuri tehnice:
necorespunzatoare a -verificarea si autorizarea (ISCIR)
santierului, instruire echipamentelor de munca din punct
insuficienta, folosirea de vedere mecanic si electric
necorespunzatoare a (macarale, automacarale, nacele
echipamentelor de autoridicatoare) ;
munca, neutilizarea - verificarea tehnica a organelor de

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 29


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

E.I.P. / deces. Măsuri organizatorice:


- autorizarea interna a
personalului deservent ;
- instruirea legatorilor de sarcina cu privire
la gesturile semnal ;
- instruirea lucratorilor de la sol cu privire
la interzicerea accesului in raza de actiune
a
mijloacelor de ridicat ;
- instruirea corespunzatoare privind
manipularea maselor, individual sau
colectiv, a obiectelor grele, lungi si
voluminoase, disciplina privind modul de
manipulare ; preintampinarea metodelor
de lucru periculoase (actiuni in afara
comenzii sau sarcinii de munca) ;
- acordarea de echipamente individuale
de protectie ( bocanci ).
Lovire sub efectul Instruire insuficienta, Măsuri tehnice: verificarea si autorizarea (
gravitaţiei, balansului. folosirea ISCIR ) echipamentelor de munca din
necorespunzatoare a punct de vedere mecanic si electric
echipamentelor de (macarale, automacarale, nacele
munca, neutilizarea autoridicatoare) ; Măsuri organizatorice:
E.I.P. / deces. - autorizarea interna a personalului
deservent (macaragii, conducatori
stivuitoare, legatori de sarcina);
desemnarea exclusiva pentru utilizare a
personalului autorizat ISCIR.
Accident / lovire de Instruire insuficienta, Măsuri tehnice:
către mijloace folosirea - montarea de indicatoare rutiere care
de transport necorespunzatoare a sa rerlementarea circulatiei in santier si
auto. echipamentelor de la iesirea din santier.
munca, amenajarea Măsuri organizatorice:
deficitara a cailor de - instruirea lucratorilor cu
acces / deces. Regulamentul santierului ;
- amenajarea si intretinerea cailor de
acces (nivelarea manuala sau mecanizata,
imprastierea de material antiderapant,
pastrarea cailor de acces libere).
Electrocutare. Instruire insuficienta, Măsuri tehnice:
folosirea echipamentelor - sculele electrice din dotare vor fi
de munca defecte, verificare înainte de începerea lucrului, iar
neutilizarea E.I.P. dacă prezină defecţiuni acestea vor fi
corespunzatoare / remediate imediat ;
deces. - echipamentele cu actionare electrica vor
fi legate la priza de pământ ( priză
verificată, cu buletin PRAM în termen, şi
valoare a
rezistenţei de dispersie mai mică de 4 ohmi
).
Măsuri organizatorice:
- autorizarea interna a personalului
deservent ; desemnarea exclusiva
Prăbusirea utilajelor Organizarea Măsuri tehnice:
pentru construcţii sau a necorespunzatoare a - amenajarea si intretinerea cailor de

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 30


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

mijloacelor de transport santierului, instruire acces (nivelarea manuala sau mecanizata,


auto în groapă, insuficienta, folosirea imprastierea de material
şanţ, albie. necorespunzatoare a antiderapant, pastrarea cailor de
echipamentelor de acces libere).
munca / deces. - montarea barierelor de protectie care sa
delimiteze accesul utilajelor de constructii
si a mijloacelor de transport auto.
Măsuri organizatorice:
- acordarea de echipamente individuale de
p otectie (bocanci c talpa antide apanta)
Surparea malurilor şi Organizarea Măsuri tehnice:
accidentarea necorespunzatoare a - executarea sprijinirilor de maluri cu
lucrătorilor. santierului, instruire dulap din lemn ;
insuficienta, - constituirea unei zone de garda in jurul
nerespectarea sapaturii cu latimea de 1 m, in care sa nu
tehnologiei de lucru, se desfasoare nici o activitate.
neutilizarea E.I.P. / Măsuri organizatorice:
deces. - instruirea corespunzatoare a
personalului cu privirea la riscurile acestei
activitati ;
- acordarea de E.I.P. corespunzator (
Îmbolnăvire a ochilor şi Nerespectarea Măsuri organizatorice:
a căilor tehnologiei de lucru, - acordarea de echipamente individuale
respiratorii cauzată de neutilizarea E.I.P. / de protectie (masti de praf si ochelari de
diverşi factori. ITM. protectie).
Cădere de la înălţime. Organizarea Măsuri tehnice:
necorespunzatoare a - montarea schelelor omologate si
santierului, instruire amenajarea de podine de lucru
insuficienta, conform fiselor tehnice ;
neutilizarea E.I.P. / - verificarea tehnica a echipamentelor
deces. de ridicat si transportat ( macarale,
automacarale, nacele ), a organelor de
legare ;
- imprejmuirea si semnalizarea zonei de
pericol in raza de actiune a mijloacelor
de
ridicat, interzicerea accesului persoanelor
neautorizate ;
- acoperirea sau imprejmuirea golurilor
din plansee intermediare;
- verificarea tehnica si vizuala
a echipamentelor de munca;
Măsuri organizatorice:
- instruirea corespunzatoare a
personalului cu privirea la pericolele
lucrului la inaltime ;
- acordarea de centuri de siguranta
certificate si verificate, casti de
protectie, manusi de protectie ;
- accesul exclusiv al lucratorilor care au
avizul medical apt la inaltime ;
autorizarea interna a legatorilor
Căderea obiectelor de Organizarea Măsuri tehnice:
la înălţime. necorespunzatoare a - imprejmuirea si semnalizarea zonei de
santierului, instruire pericol in raza de actiune a mijloacelor
insuficienta, de ridicat, interzicerea accesului
nerespectarea neautorizate ;
tehnologiei de lucru, - folosirea plaselor de protectie contra
neutilizarea E.I.P. / caderilor de la inaltime.
deces. Măsuri organizatorice:

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 31


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Îmbolnăvire datorată Organizarea Măsuri tehnice:


vibratiilor. necorespunzatoare a - amenajarea ergonomica a spatiilor de
santierului, instruire munca pentru obtinerea unor pozitii de
insuficienta, neutilizarea lucru cat mai relaxante.
Îmbolnăvire a pielei Instruire insuficienta, Măsuri organizatorice:
mainilor datorată nerespectarea - dotarea lucratorilor cu manusi de
cimentului, varului, tehnologiei de lucru, protectie rezistente la actiunea
componentelor neutilizarea E.I.P. / ITM. substantelor din materialele folosite ;
Îmbolnăvire cauzată de Organizarea Măsuri tehnice:
manipularea maselor (a necorespunzatoare a - asistenta prioritara la manipularea
materialelor). santierului, instruire materialelor, transportul si depozitarea
insuficienta, acestora cu ajutorul mijloacelor

Constructorul, pe baza lucrarilor ce trebuie realizate pe santier, va face identificarea tipurilor de lucrari
care pot afecta securitatea si sanatatea lucratorilor.
ORGANIZAREA DE SANTIER
La intrarea in santier se va amplasa un panou cu datele de identificare ale santierului înregistrate la
Inspectoratul de Stat pentru Constructii. La aceeasi poarta de intrare în santier se va amplasa un panou
general de semnalizare de securitate.
Santierul va fi împrejmuit cu panouri de gard, inscriptionate denumirea si sigla
antreprenorului. Se vor monta pe gard panouri de semnalizare de securitate si sanatate a muncii conform HG
971 / 2006: purtare obligatorie a castii de protectie, intrarea interzisa persoanelor neautorizate.
Se va face o analiza a solului înainte de începerea operatiunilor pe santier pentru a evita expunerea
lucratorilor la substante periculoase ( datorate utilizarii anterioare a terenului ).
La amenajarea organizarilor de santier de la toate punctele de lucru se vor respecta
urmatoarele reguli :
- dupa preluare amplasamentul se va decapa de terenul vegetal ;
- se va nivela si se va compacta tinandu-se cont de destinatia ulteriora a terenului :
birouri, vestiare, depozite, etc.
- se va insista la caile de acces auto si la platformele pentru calarea automacaralelor si a autopompei
de beton.
Se vor trasa pe teren amplasamentul constructiilor, drumurile de acces, spatiile destinate
antreprenorului si subantreprenorilor, magazii, depozite.
Se vor instala toalete ecologice si se va amplasa pe locatii stabilite de conducatorii punctelor de lucru.
De acestea se va ocupa o firma specializata care va asigura in continuare buna functionare a acestora.
Se vor delimita perimetral zonele antreprenorului si subantreprenorilor, daca sunt adiacente, cu retele
de polietilena orange. Se vor amenaja depozitele de materiale. Se vor aduce, descarca si amplasa birourile,
vestiarele, baracile dormitor, baracile de materiale si magaziile de substante periculoase.
Asigurare energie electrica trifazata prin racordare de la retea in tablouri electrice, tipizate, cu
impamantari verificate prin buletine PRAM, intrerupator general si prize 220 / 380 V. Tablourile electrice vor fi
semnalizate cu panourile: pericol de electrocutare si pericol general, conform H.G. 971 / 2006.
Se vor asigurara surse curente de apa potabila prin bransament de la retea. Se vor amplasa
spalatoare.
Se vor organiza depozitele de materiale si depozite de moloz.
Se vor aduce si amplasa pichetele P.S.I. si se vor semnaliza conform H.G. nr. 971/2006.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 32


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Se vor organiza «Puncte de prim ajutor» in biroul sefilor de punct de lucru prin dotarea birourilor cu
truse de prim ajutor si semnalizarea cu panoul : Prim-ajutor. Tot in birouri se va constitui « Telefonul de
urgenta », punandu-se la dispozitie telefonul mobil al sefului de punct de lucru.
Se vor amplasa pubele pentru colectarea deseurilor municipale amestecate, de catre o societate
specializata. Aceasta societate se va ocupa si de golirea acestora.
Se vor monta proiectoare, in numar suficient pentru iluminarea totala, pe timp de noapte, a
obiectivelor.
Retragerea dotarilor de inventar, a materialelor ramase si / sau recuperate ca urmare a lucrarilor, se
va face dupa un plan stabilit dinainte tinându –se seama de termenele contractuale, de pozitionarea
obiectivului si de apropierea de iesirile din santier.
ACCESUL ÎN SANTIER
Accesul în incinta santierului este responsabilitatea sefilor punctelor de lucru si se face numai prin
locurile special amenajate, pe baza de legitimatie de servici.
Se va stabili modul de identificare a personalului.
Accesul mijloacelor de transport auto, a utilajelor pentru constructii si a instalatiilor de ridicat se
realizeaza numai pe caile de acces auto, pe baza de foaie de parcurs. Datorita particularitatii cailor de acces,
autovehiculele vor intra cu fata sau cu spatele, dirijate de un lucrator desemnat pentru aceasta activitate,
echipat cu vesta avertizoare. Dupa iesirea fiecarui autovehicul din incinta santierului un lucrator desemnat de
seful de santier va face curatenie, daca este cazul, pe drumul public în zona adiacenta santierului.
In incinta santierului parcarea autovehiculelor in afara programului de lucru este interzisa, exceptie
facand utilajele de constructii. Autovehiculele vor parca in locurile special amenajate.
Cand nu sunt utilizate, portile de acces in santier vor sta inchise si in timpul si in afara programului de
lucru.
CAILE SI ZONELE DE DEPLASARE SAU DE CIRCULATIE ORIZONTALE SI VERTICALE
Se vor efectua controale pentru respectarea aspectele privitoare la circulatia pe schele si structuri
aflate la înaltime, amenajarea scarilor de acces începând de la sol pâna la podina de lucru, asigurarile
perimetrale cu balustrade de protectie, accesul pe nivelele intermediare, semnalizarea lucrului pe schela si
îngradirea spatiului de circulatie în jurul acesteia si sub zonele de montaj aflate la înaltime.
La nivelul solului, a pardoselilor, a cailor de acces, se va evita pe cât posibil lasarea cablurilor libere, în
spatii umede (ochiuri de apa), iar traversarile ce nu pot fi evitate sa fie amenajate pe cât posibil aerian,sau
îngropate, cu protectia de rigoare, în functie de regimul caii de circulatie.
Trecerile peste santuri sau gropi ce nu pot fi ocolite vor fi asigurate de podine de cel putin 60 cm, din
dulapi de lemn de min. 6 cm grosime sau metalice, prevazute cu cel putin o balustrada daca adâncimea
santului depaseste 50 cm.
Amenajarile peste santuri sau gropi ale mijloacelor de transport mecanizate sau nemecanizate vor tine
cont de starea terenului si de tonajul de rulare deasupra zonei întrerupte a caii.
Caile de acces orizontale la sol vor fi reparate de fiecare antreprenor pe amplasamentul caruia au
aparut degradari sau prin efort comun cu lucratorii altor unitati care lucreaza pa acelasi amplasament.
Lucrul si circulatia pe caile aflate la înaltime va fi strict interzis, dupa lasarea întunericului. In situatiile
exceptionale in care se va solicita lucru la inaltime dupa caderea intunericului se vor lua masuri pentru
iluminatul artificial corespunzator.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 33


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CONDITII DE MANIPULARE A MATERIALELOR, UTILIZAREA SI INTERFERENTELE DE RIDICARE SI


MANIPULARE PE SANTIER SAU ÎN APROPIEREA LUI
Manipularea la sol a materialelor va tine seama de caracteristicile maselor (forma, greutate, gabarit),
de distantele de transport, timpul de transport si de caile de circulatie.
Manipularea manuala a sarcinilor
Manipularea manuala a sarcinilor trebuie sa urmareasca respectarea H.G. nr. 1051 / 2006, în vederea
preîntampinarii aparitiilor afectiunilor dorsolombare, cu efecte invalidante pe termen lung. Intrucat este foarte
raspandita pe santierele de constructii si este una din cauzele cele mai frecvente de producere a accidentelor,
se vor respecta in mod obligatoriu urmatoarele reguli :
- se va verifica greutatea incarcaturii inainte de a o ridica ;
- nu se vor ridica greutati mai mari decat este necesar ;
- daca este posibil se va cara incarcatura pe roti ( roaba, carucior de transport ) ;
- se va verifica existenta cablurilor electrice aeriene sau a altor obstacole in cazul transportului
obiectelor lungi (tevi, bare) ;
- se vor indeparta sau lega mai bine partile incarcaturii ce nu sunt bine legate ;
- se va verifica existenta drumului liber si a locului de depozitare ;
- se va cere ajutorul daca greutatea este prea mare ;
- se va invata si stapani bine tehnica de ridicare ;
- se vor folosi, unde este posibil, dispozitive mecanice de ridicat.
Pentru evitarea accidentelor, usurarea muncii si scurtarea perioadei de executie, seful de santier va
solicita ori de cate ori este nevoie venirea in santier a unuia din urmatoarele echipamente de transport
:incarcator frontal, motostivuitor, automacara si autopompa beton.
Manipularea mecanizata a sarcinilor
Materialele de constructii vrac se vor transporta cu autobasculante si cu incarcatoare frontale.
Diferite costructii sudate, piese grele se vor transporta cu autocamionul si se vor incarca / descarca cu
macarale, automacarale sau motostivuitoare.
Armatura metalica se va confectiona in Baza de productie a antreprenorului, se va transporta cu
autocamioanele, se va descarca in depozit si se va pune in opera cu automacaraua.
Lemnul (cheresteaua) se va trasporta cu autocamioanele, se va descarca in depozit si se va pune in
opera prin manipulare manuala.
Betonul se va prepara in statia de betoane a antreprenorului, se va transporta cu autobetonierele si se
va turna cu autopompa de beton.
Materialele paletizate se vor transporta cu autocamioanele si se vor incarca / descarca si transporta pe
nivelul la care este nevoie cu automacaraua.
Amplasarea automacaralei, deplasarea si raza de lucru vor fi în concordanta cu perimetrul
amplasamentului si vecinatatile. In toate cazurile, datorita gradului sporit de periculozitate activitatile de
transport pe verticala vor fi strict supravegheate de seful punctului de lucru respectiv. Acestia vor urmari ca
in nici o situatie sa nu se intalneasca la punctul de lucru doua automacarale sau o automacara si autopompa
de beton.
In timpul exploatarii automacaralelor se vor respecta in principal urmatoarele reguli:
- este interzisa prezenta altor persoane in raza de actiune a macaralei ;
- se interzice deplasarea sarcinilor pe deasupra vecinatatilor santierului ;

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 34


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

- nu se vor folosi decat cabluri de legatura cu viza ISCIR si sarcina maxima admisa, in buna stare de
functiune ;
- macaraua nu va lucra decat asistata de unul din legatorii de sarcina ai santierului, instruit, dotat cu
echipamentul individual de protectie corespunzator (inclusiv vesta avertizoare) si cunoscator al semnalelor de
mana ;
- se interzice deplasarea automacaralei cu sarcina agatata de carlig sau cu carligul sau bratul in alta
pozitie decat cea normala pentru deplasare;
- locul de lucru a automacaralei va fi astfel ales incat sa ofere o buna stabilitate, sa acopereintreaga
suprafata a santierului si sa aiba loc suficient pentru fixarea pe sol (calare) ;
- inainte de inceperea lucrului se vor monta talpile de fixare si stabilizare si se vor controla in gol
mecanismele de actionare si franele;
- legatorul de sarcina va fi ajutorul macaragiului si raspunde solidar daca in zona de lucru a macaralei
se afla oameni sau obstacole care ar ingreuna manevrele automacaralei. In cazul in care este posibil se va
delimita spatiul de actiune al automacaralei la o data si jumatate inaltimea bratului. Aceasta se va face prin
placi avertizoare sau prin ringradiri ;
- macaragiul se va interesa de greutatea sarcinii de ridicat si va solicta documente din care ar rezulta
aceasta, pentru a nu depasi posibilitatea automacaralei ;
- macaragiul va fi atent la manevra , supraveghind sarcina pe tot parcursul, cat si la modul de prindere
al sarcinii, si nu va ridica sarcina decat dupa ce se va convinge ca totul este in ordine ;
- este interzis tragerea sarcinii oblic sau tararea sarcinilor pe sol ;
- in cazul incarcarii / descarcarii din autovehicule, macaragiul nu va actiona sarcina in timp ce in
cabina vehicolului se afla persoane ;
- manevrele se vor face lin pentru a nu se produce socuri dinamice care pot produce rasturnarea
automacaralei. Deasemenea, franarea se va efectua in mod progresiv, iar la schimbarile de sens se va face
pauza la punctul mort ;
- in timpul deplasarii automacaralei in incinta santierului bratul si carligul vor fi asezate in pozitia si pe
suportii prevazuti in acest scop ;
- se interzice lucrul automacaralei in imediata apropiere a retelelor electrice sub tensiune ;
- macaragiul va aduce la cunostinta sefului de santier orice problema ce ar afecta desfasurarea in
siguranta a exploatariii si lucrului cu automacaraua.
Sefii punctelor de lucru se vor asigura, la sosirea instalatiei de ridicat pe santier, ca aceasta are viza de
functionare ISCIR.
In caz de necesitate subantreprenorii vor solicita antreprenorului un echipament tehnic pentru
manipularea sarcinilor.
ZONELE SI CONDITIILE DE STOCARE, CONDITIILE DE RIDICARE DESEURI, MOLOZ,
DARAMATURI SI ÎN SPECIAL A MATERIALELOR CARE PREZINTA RISC SPECIAL
Reguli generale pentru depozitarea materialelor
Responsabilitatea pentru modul de depozitare a materialelor de constructii si pentru ridicarea
deseurilor revine sefilor de punct de lucru. Depozitarea materialelor in santier cat si in depozite definitive
impune urmatoarele:
-se interzice depozitarea dezordonata si imprastierea materialelor, prefabricatelor sau a utilajelorin
depozite, pe santier sau pe langa lucrarile in curs de constructie ;

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 35


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

- depozitarea materialelor trebuie facuta cu grija in spatii inchise sau deschise, astfel incat sa poata fi
usor accesibile, sa fie ferite de intemperii si sa excluda pericolul de accidentare, incendii sau explozii ;
- depozitele de materiale trebuie sa satisfaca cerintele tehnice si sanitare in vigoare, astfel incat
amplasamentul, constructiile, magaziile, drumurile de acces, instalatiile aferente sa asigure deplina securitate
a muncii in interiorul depozitelor ;
- se recomanda ca la toate punctele de lucru si la calile de acces din depozite sa se monteze panouri,
plancarde si tablite avertizoare ;
- terenurile pe care se depoziteaza materialele sau se amplaseaza magazii de materiale precum si
platformele de instalare a utilajelor trebuie sa fie perfect plane ;
- la depozitele de materiale de tip deschis se recomanda masurile de protectie, constand din saparea
unor santuri de scurgere in jurul acestora pentru a opri patrunderea apei in depozite si a evita astfel
deterioararea sau rasturnarea materialelor ;
- in cazul organizarii lucrului pe timp de noapte, rampele de depozitare, trecerile pentru oameni,
utilajele, magaziile, precum si toate punctele de lucru din schimbul de noapte vor fi bine luminte. Se interzice
lucrul in locurile neiluminate sau insuficient luminate, precum si accesul lucratorilor spre acele locuri ;
- imprejmuirea depozitelor cu garduri pentru oprirea accesului persoanelor straine de depozite este
obligatorie. In cazul in care imprejmuirile sunt vecine cu cai de acces intens circulate, gardurile vor avea la
partea superioara o viziera ;
- la stivuirea materialelor in incaperi greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisibila a
planseului, afisata la loc vizibil ;
- toate materialele depozitate in magazii vor fi sortate pe feluri si dimensiuni folosindu-se in acest
scop stelajele sau rafturile. Depozitarea materialelor se va face astfel incat stelajele sau rafturile sa nu fie
solicitate peste limita de rezistenta care va fi inscrisa obligatoriu in locuri vizibile pentru evitarea deteriorarii
materialelor si accidentarii muncitorilor care le manipuleaza ;
- intre rafturi sau stelaje se vor lasa spatii de circulatie suficient de mari pentru asigurarea manevrarii
materialelor fara pericol de accidentare. Dimensionarea spatiilor de manevra se va face in functie de
gabaritele materialelor care se depoziteaza in aceste magazii ;
- se intezice sprijinirea materialelor de garduri sau de peretii constructiilor provizorii din lemn ;
- materialele depozitate in spatii deschise vor fi aranjate in stive avand peretii drepti si inaltimi
variabile in functie de natura materialelor ;
- pentru a se evita imprastierea materialelor in vrac se recomanda ca depozitarea acestora sa se faca
in boxe, buncare, silozuri etc. In cazul in care aceasta nu este posibil, materialele ca: nisipul,pietrisul etc. se
vor aseza in gramezi avand forma unui trunchi de piramida cu inclinararea fetelor laterale dupa unghiul
taluzului natural al materialului respectiv ;
- manipularea materialelor depozitate in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a
gramezii, fiind interzisa manipularea acestor materiale prin saparea la baza gramezii ;
- la manipularea materialelor pulverulente in vrac, lucratorii vor fi astfel asezati incat deplasarea
materialului sa se faca in directia vantului (vantul din spate) ;
- se interzice manipularea caramizilor sau a blocurilor mici prefabricate prin aruncarea si prinderea lor
in maini ;

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 36


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

- toate materialele si piesele in forme geometrica regulate se depoziteaza in stive stabile avand
randurile intretesute iar inaltimea stivei nu va depasi de 1,5 ori latura mica a bazei. Aceasta inaltime va putea
fi depasita daca se asigura masuri speciale de rigidizare ;
- cand depozitarea se face paletizat pe o suprafata plana si orizontala, inaltimea stivei se va stabili in
conditiile asigurarii stabilitatii stivei ;
- piesele sau materialele de mici dimensiuni, avand forme geometrice neregulate se depoziteaza
numai in lazi sau containere ;
- inaintea descarcarii cherestelei conducatorul procesului de lucru are obligatia de a verifica
stabilitatea incarcaturii pe platforma mijlocului de transport, determinand astfel modul descarcarii.
Descarcarea trebuie facuta treptat pe randuri orizontale incepand cu randul superior pentru evitarea
caderii incarcaturii ;
- se recomanda ca materialele in suluri (carton, covor pvc, etc) sa se depoziteze "in picioare" intrun
singur rand.Pot fi asezate si in doua randuri verticale punand scanduri intre randuri;
- stivuirea colacilor de otel beton, sarma etc. se va face in locurile de depozitare, pe
dimensiuni,inaltimea stivei nu trebuie sa depaseasca inaltimea de 0.8 m.;
- se recomanda ca transportul colacilor de sarma, otel beton, benzi metalice atc, sa fie facut cu
carucioare cu platforma din lemn sau autostivuitoare. Se admite deplasarea manuala prin rostogolire a
colacilor mari numai pe distante scurte.
Depozitarea substantelor periculoase
Materialele si / sau produsele care, datorita caracteristicilor chimice si / sau fizice (cum ar fi
probabilitatea de a provoca toxicitate, iritatii, coroziune, etc.), prezinta pericole speciale din cauza metodelor
de manipulare si depozitare, solicita o atentie speciala.
Pentru acestea se vor înfiinta, în mod obligatoriu, magazii pentru substante periculoase. Aici se vor
depozita substantele periculoase precum si ambalajele in care au fost substante periculoase.
Responsabilitatea pentru modul de depozitare a substantelor periculoase si pentru ridicarea
ambalajelor substantelor periculoase revine sefilor de punct de lucru ce utilizeaza aceste substante. La
depozitarea substantelor periculoase se vor respecta urmatoarele reguli:
- se interzice depozitarea substantelor periculoase in magazinele generale de materiale. Pentru aceste
substante se vor amenaja magazii speciale rezistente la foc cu pardoseli necombustibile avand rigole de
scurgere si insatlatii de ventilatie conform normelor P.S.I.;
- magaziile trebuie amplasate la distanta de locuinte precum si de locurile unde se executa lucrari de
constructii montaj;
- incaperile in care se depoziteaza aceste substante vor fi incuiate cu cheia si vor avea afisate tablite
avertizoare de securitate;
- se interzice manipularea materialelor corozive si caustice de catre lucratorii care nu sunt instruiti in
acest scop si nu sunt dotati cu echipament de protectie corespunzator;
- instalatia electrica de iluminat va fi prevazuta cu corpuri de iluminat antiexploziv;
- carbidul se va depozita in incaperi uscate bine aerisite si necombustibile. Acoperisul incaperii va fi
construit din material ignifug si ignifugat iar pardoseala inaltata fata de terenul inconjurator pentru a
preintampina inundarea incaperii. Incaperile nu vor fi prevazute cu instalatii de incalzire, apa si canalizare;
INSTRUIRE

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 37


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

La prezentarea la locurile de munca ale santierului toti lucratorii vor avea asupra lor “Fisa de instruire
individuala privind securitatea si sanatatea in munca” si “Fisa de instruire individuala in domeniul situatiilor de
urgenta”. Se va verifica inscrierea in fisele individuale a instructajelor generale la angajare si la locul de
munca.
In prima zi de lucru in acest santier tuturor lucratorilor li se va efectua un instructaj suplimentar
privind securitatea si sanatatea in munca, cu durata de 8 ore. Rolul acestui instructaj este de ai familiariza pe
lucratori cu particularitatile si conditiile specifice ale noilor locuri de munca / posturi de lucru.
Instruirea suplimentara se face pe baza unei tematici de instruire elaborata de societatea a carui
lucratori sunt instruiti. Acesta tematica va contine in mod obligatoriu:
- prezentare santier, cuprinzand:
• organizarea de santier;
• acces in santier;
• cai de circulatie si reguli pentru mentinerea curateniei pe caile de circulatie;
• masuri la nivelul noului loc de munca / post de lucru privind acordarea primului ajutor si stingerea
incendiilor;
• localizare punct de prim-ajutor;
• localizare pichet P.S.I.;
• dotarile social-sanitare ale santierului.
- informatiile privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locurilor de
munca / posturilor de lucru;
- prezentarea planului de evacuare in caz de urgenta;
- modul de raportare al incidentelor / accidentelor;
- prezentarea planului de alarmare.
PROTECTIE COLECTIVA SI MASURI DE PREVENIRE
Protectia colectiva
Metodologia implementata pentru identificarea masurilor de protectie colectiva care va fi adoptata si
pentru utilizarea controlului echipamentelor de protectie colectiva are ca scop identificarea tuturor
necesitatilor din acest domeniu care au fost adoptate conform metodelor de constructie si proceselor utilizate,
pericolelor speciale asociate si constrângerilor locale:
Protectia individuala
Metodologia implementata pentru identificarea si utilizarea echipamentului individual de protectie
(E.I.P.) pe categorii profesionale are urmatoarele obiective:
- sa identifice toate riscurile pe categorie profesionala / loc de munca care conditioneaza alegerea
E.I.P. care vor fi utilizate de participantii acestui proiect;
- sa distinga între E.I.P. de utilizare obligatorie si temporara;
- sa-i faca pe lucratori responsabili de utilizarea si întretinerea corespunzatoare a E.I.P.;
- sa stabileasca o metodologie care permite controlul distributiei E.I.P. catre lucratori, tinând seama de
conditiile de utilizare, si anume durabilitate, gravitatea si frecventa expunerii la risc, caracteristicile fiecarui
loc de munca al angajatului si operarea echipamentului în conditii de siguranta;
- sa stabileasca metodologia pentru controlul actualelor E.I.P. utilizate de angajati pe diferite fronturi
de constructie.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 38


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

În momentul admiterii, fiecare angajat primeste ( si / sau se verifica livrarea ) echipamentul necesar
pentru activitatea / sarcina sa.
Toate persoanele implicate in proiect vor fi obligate, la intrarea pe santier, sa poarte echipamentul de
protectie adecvat, cel putin;
• Casca de protectie;
• Încaltaminte de protectie;
În functie de natura riscurilor, pot fi utilizate urmatoarele E.I.P.:
-Protectia capului - Casca de protectie;
-Protectia picioarelor - Pantofi de protectie:
Bocanci cu talpa antiperforatie si bombeu metalic;
Cizme pentru apa-noroi;
-Protectia mâinilor - Manusi de protectie;
Manusi de protectie chimica;
-Protectia corpului - Costum salopeta;
Jacheta de protectie;
Vesta reflectorizanta:
Pelerina de ploaie;
-Protectia ochilor si a fetei - Ochelari de protectie;
Masca cu vizor;
Masca de sudare;
-Protectia respiratorie - Semimasca respiratorie;
Masca de protectie;
- Protectia auditiva - Antifoane:
Dopuri de urechi.
COORDONARE SI COMUNICARE
Pentru a-si putea indeplini atributiile, coordonatorul in materie de securitate si sanatate trebuie sa
intre in posesia urmatoarei documentatii :
- date privitoare la contractant, subcontractanti sau colaboratorii independenti a caror implicare este
relevanta pentru caracteristicile de constructie din cadrul proiectului;
- informatii tehnice privitoare la proiectul global si diferitele proiecte de specialitate, inclusiv dosarul de
proiect, proiectul final si desenele finale, care se refera la aspecte structurale, retele tehnice si sisteme si
materiale utilizate care sunt relevante pentru prevenirea riscurilor profesionale;
- informatii tehnice referitoare la echipamentul instalat, relevante pentru prevenirea riscurilor legate
de utilizare, conservare si întretinere;
- informatii utile pentru planificarea sanatatii si securitatii privitoare la realizarea sarcinilor în locatii de
constructie la înaltime unde accesul si traficul prezinta pericole.
Informatiile vor circula cu ajutorul urmatoarelor metode / sisteme de asistenta:
I. Scris – formal si informal, prin mijloace conventionale de comunicare, de înregistrate si arhivat la
locul lucrarii, tinând seama ca un mesaj electronic este considerat un mijloc informal de comunicare.
II. Scris / Pictografic – prin postarea de afise, planuri de santier, brosuri, convocari, notificari si alte
informari.
III. Informare orala, gesturi si sunete – instructiuni directe, în principal în fronturile de lucru.

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 39


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate va sustine intruniri periodice cu toti factorii de


raspundere implicati in realizarea obiectivului (beneficiarul, seful de santier, dirigintele de santier, lucratorul
desemnat in domeniul securitatii si sanatatii) astfel :
- saptamanal - in fiecare zi de luni pentru analiza activitatii din saptamana trecuta
- lunar - in data de 5 a fiecarei luni, pentru analiza activitatii in luna trecuta.
La sedintele lunare antreprenorul va pune la dispozitia coordonatorului un raport care va cuprinde:
- evidenta incidentelor / accidentelor;
- evidenta resurselor umane;
- evidenta numarului de ore lucrate pe luna trecuta;
Deasemeni, coordonatorul in materie de securitate si sanatate va inspecta – ori de cate ori este
necesar
– santierul de constructii, urmarind:
- identificarea pericolelor si controlul si evaluarea riscurilor;
- utilizarea echipamentelor de protectie colectiva;
- utilizarea echipamentelor individuale de protectie;
- modul de utilizare a echipamentelor de munca;
- cunoasterea de catre lucratori a planurilor de alarmare si de evacuare in caz de urgenta.
PROTEJAREA ZONELOR DE ACCES PROVIZORIU
Odata cu aparitia de noi antreprenori, capitolul legat de protectia în domeniul electric din Planul de
securitate si sanatate va suferi modificari, prin consultarea obligatorie a proiectantului instalatiei electrice
generale.
Se stabileste ca obligatie a fiecarui antreprenor stabilirea puterii instalate la nivelul organizarilor de
santier, realizarea masurilor de verificare PRAM, la punctele fixe de consum, realizarea unor prize de pamânt
mobile pentru punctele mobile de consum.
Conectarile prin prelungitoare se vor limita si proteja împotriva intemperiilor si degradarilor mecanice
Protectiile colective vor prima fata de cele individuale, atat la lucrarile la sol cât si la înaltime, prin
utilizarea nacelelor ridicatoare, podine de lucru acolo unde acestea pot fi amenajate, respectându –se
totodata si principiul dublei protectii.
MASURI LUATE ÎN DOMENIUL INTERACTIUNII PE SANTIER
Planul de securitate si sanatate însusit de antreprenor si subantrepreni contine gradul de subordonare
între unitati privind realizarea obiectivului comun, modul de primire – predare a amplasamentului, obligatiile
comune sau separate de realizare a masurilor de securitate si sanatate în munca, modul de depozitare a
materialelor, predarea lucrarii la retragerea unuia din constructori de pe amplasament.
Masurile care privesc interactiunile pe santier :
- lucratorii prezenti pe santier îsi vor desfasura activitatea astfel încât sa nu puna în pericol de
accidentare sau de îmbolnavire profesionala propria persoana cât si pe a celorlalti participanti la procesul de
munca prin :
• delimitarea, împrejmuirea si semnalizarea locurilor de munca periculoase (acolo unde au loc
operatiuni de taiere, sudare, montare si demontare schele, turnare beton) ;
• întocmirea de grafice de lucru atunci cand nu pot lucra mai multi lucratori ;
• evitarea lucrului unul sub altul ;

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 40


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• pastrarea de catre toti lucratorii a ordinii si curateniei la locul de munca, a cailor de circulatie,
punându-se accentul pe depozitarea sortata a deseurilor si pe evacuarea corespunzatoare a acestora, fiind
interzisa aruncarea materialelor sau a deseurilor de la nivelul deschiderilor aflate la înaltime.
PREVENIREA RISCURILOR
In faza de organizare se va avea in vedere :
- Modificarea programului de lucru în scopul reducerii riscurilor, daca este necesar.
- Executarea simultana a lucrarilor care implica actiuni de protectie asemanatoare, în scopul asigurarii
protectiei colective.
- Asigurarea ca toti angajatii, inclusiv aceia care nu înteleg bine limba nationala, cunosc riscurile
potentiale de pe santier, masurile de protectie adoptate si responsabilitatile ce le revin privind securitatea si
sanatatea în munca.
- Asigurarea echipamentului individual de protectie corespunzator (casti, manusi, masti, încaltaminte
de protectie).
- Asigurarea mijloacelor de prim ajutor pe santier.
In faza de executie se va avea in vedere :
- Desemnarea unui coordonator de securitate si sanatate în munca, format si instruit corespunzator.
- Verificarea zilnica a starii schelariei, înainte de începerea lucrului pe santier.
- Interzicerea dezasamblarii unor parti ale schelei înainte de finalizarea întregii lucrari.
- Asigurarea latimii minime de 60 cm a zonei de lucru pe schela.
- Utilizarea unor indicatoare de avertizare :„Nu va catarati niciodata pe schele, utilizati întotdeauna o
scara adecvata“.
- Verificarea amplasarii scarilor mobile cu o panta corespunzatoare, cu partea superioara a scarii
deasupra nivelului pe care pasesc lucratorii.
- Verificarea existentei materialului antiderapant pe treptele scarilor si daca acestea sunt libere;
- Interzicerea utilizarii scarilor dintr-un tronson mai lung de 6 m.
- Urcarea sau coborârea pe/de pe scara mobila numai cu fata la aceasta, utilizând ambele mâini pentru
sustinere. Uneltele vor fi asezate într-o trusa auxiliara, purtata la talie. Materialele care vor fi utilizate se vor
ridica cu echipamentul de ridicare.
- Interzicerea aplecarii corpului în lateral, atunci când se lucreaza pe o scara mobila.
- Interzicerea lucrului pe acoperis în conditii meteo nefavorabile.
- Utilizarea, în mod obligatoriu, a sistemelor de siguranta pentru lucrul la înaltime, inclusiv la lucrul pe
acoperis.
- Interzicerea deplasarilor pe suprafetele acoperite cu material fragil.
- Obligativitatea verificarii zilnice, înainte de începerea lucrului, de catre o persoana competenta, a
panoului electric principal de pe santier, a cablurilor si aparatelor electrice aflate sub tensiune.
- Depozitarea si semnalizarea substantelor toxice, periculoase si explozive, conform prevederilor
legale.
- Pastrarea permanenta a ordinii pe santier.
- Mentinerea libera a cailor de circulatie si a scarilor.

MASURI CE DECURG DIN INTERFERENTELE CU ACTIVITATILE DE EXPLOATARE DIN


INTERIORUL SANTIERULUI SAU DIN APROPIEREA AMPLASAMENTULUI PE CARE E INSTALAT ACESTA

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 41


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Obligatiile participantilor la procesul de munca privind interferentele activitatilor se refera la


reglementarea accesului în perimetrul îngradit si semnalizat, obligatiile bilaterale în cazul unor activitati
comune, respectarea regulilor de acces si deplasare pe caile comune de acces, depozitare si transport.
Lucratorii prezenti pe santier îsi vor desfasura activitatea astfel încat sa nu puna în pericol de
accidentare sau de îmbolnavire profesionala propria persoana cat si pe a celorlalti participanti la procesul de
munca.
Se va pastra întotdeauna curatenia cailor de acces care intra/ies din santier, adunându-se eventualele
deseuri si materiale de constructii rezultate în timpul lucrarilor de aprovizionare si transport.
Se va evita pe cat posibil producerea de zgomot si vibratii.
Se vor lua masuri suplimentare de protectie la încarcarea, descarcarea si transportul materialelor
pulverulente pentru a evita contaminarea cu praf a zonelor adiacente santierului.
MASURI GENERALE PENTRU ASIGURAREA SI MENTINEREA SANTIERULUI ÎN ORDINE
Se vor amenaja puncte de colectare sortata a deseurilor din hârtie si carton, fier, material plastic,
deseuri alimentare prin amplasarea de containere speciale pentru fiecare tip de deseu, acestea urmând a fi
colectate saptamanal de catre o societate de salubrizare;
Vor fi nominalizate persoanele responsabile cu întretinerea santierului, si in mod special, a cailor de
acces pietonal si de circulatie a autovehiculelor;
Se vor lua masuri pentru evacuarea controlata a deseurilor cu o gestiune clara conform legislatiei de
mediu transpusa prin H.G. nr. 856 / 2002 privind gestiunea deseurilor si H.G. nr. 235 / 2007 privind
gestionarea uleiurilor uzate.
PROGRAM SANTIER
Va fi stabilit si afisat programul de lucru al santierului.
Programul de lucru se poate prelungi în functie de termene si de ritmul de executie a sarcinilor.
Diversele echipe de lucru vor fi organizate, în acest caz, în functie de obiectivele respective.
PROTECTIA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
Se vor amplasa pichete P.S.I. la toate punctele de lucru la care se lucreaza cu substante sau materiale
inflamabile si la toate organizarile de santier, în conformitate cu legislatia in vigoare.
Se vor amplasa pichete P.S.I. si a stingatoare, semnalizate in conformitate cu prevederile H.G. 971
/2006.
Riscurile de incendiu sunt generate in principal de :
- utilizarea instalatiilor care prin exploatare anormala pot genera incendii (instalatii electrice,
aparatura de climatizare, birotica, etc.)
- utilizarea incorecta a substantelor care prin proprietatile lor fizico-chimice pot genera incendii
(depozitarea în locuri neamenajate a substantelor inflamabile – produse petroliere)
- fumatul în locuri nepermise
- executarea unor lucrari cu foc deschis fara luarea masurilor de protectie care se impun în astfel de
situatii;
- alte surse de riscuri.
Personal din cadrul santierului de constructii va avea urmatoarele obligatii :
a) sa realizeze integral si la timp masurile de aparare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu
respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 42


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

b) sa asigure luarea masurilor de aparare împotriva incendiilor pe timpul executarii lucrarilor, precum
si la organizarile de santier;
c) sa asigure functionarea mijloacelor de aparare împotriva incendiilor prevazute în documentatiile de
executie la parametrii proiectati, înainte de punerea în functiune.
Fiecare lucrator va avea, la locul sau de munca, urmatoarele obligatii principale:
a) sa respecte regulile si masurile de aparare împotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice
forma, de administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz;
b) sa utilizeze, instalatiile, aparatura si echipamentele, potrivit instructiunilor tehnice, precum si celor
date de administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz;
c) sa nu efectueze manevre nepermise sau modificari neautorizate ale sistemelor si instalatiilor de
aparare împotriva incendiilor;
d) sa comunice, imediat dupa constatare, conducatorului locului de munca orice încalcare a normelor
de aparare împotriva incendiilor sau a oricarei situatii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu,
precum si orice defectiune sesizata la sistemele si instalatiile de aparare împotriva incendiilor;
e) sa coopereze cu salariatii desemnati de administrator, dupa caz, respectiv cu cadrul tehnic
specializat, care are atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor, în vederea realizarii masurilor de
aparare împotriva incendiilor;
f) sa actioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, în cazul aparitiei oricarui
pericol iminent de incendiu;
g) sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta, referitoare la
producerea incendiilor.
PROCEDURI ÎN CAZ DE URGENTA
Plan de evacuare în caz de urgenta
Se va intocmi un Plan de evacuare in caz de urgenta al santierului care va fi adus la cunostinta
lucratorilor, vizitatorilor, cat si a organismelor publice – în legatura cu urmatoarele aspecte:
- caracteristicile si locatia santierului ;
- pericole potentiale existente ;
- sistemele de prevenire existente ;
- definirea posibilelor scenarii de urgenta ;
- definirea scenariilor si interventiei în situatii de urgenta ;
- definirea principiilor, standardelor si regulilor generala pentru scenariile identificate;
- stabilirea comunicarii cu entitatile externe.
Planul de evacuare în caz de urgenta al santierului va fi intocmit astfel incat sa faciliteze o interventie
rapida, în cazul unui accident, prin interventia unor echipaje de ambulanta, pompieri, etc.
Toti lucratorii cu functii specifice în cadrul planului de evacuare in caz de urgenta vor beneficia de
instruire corespunzatoare care sa permita confruntarea si reactivitatea corespunzatoare oricaror scenarii de
urgenta care s-ar putea produce. Acesta instruire specifica va fi pus la dispozitie de catre lucratorul desemnat
in domeniul securitatii si sanatatii în munca.
Lista numerelor de telefon pentru servicii publice si de urgenta va fi afisata în loc vizibil pe pichetele
P.S.I. ale santierului si pe usa birourilor sefilor punctelor de lucru.
Accesul vizitatorilor

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 43


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Accesul vizitatorilor în cadrul santierului se va face numai prin portile de acces ale personalului. Toate
semnele obligatorii de siguranta vor fi pozitionate în apropierea intrarilor. Semnele care indica accesul interzis
al persoanelor straine vor fi asezate pe santier si pe fronturile de lucru, în toate punctele în care este interzis
accesul persoanelor straine.
Ori de câte ori au loc vizite pe santier, seful de santier si seful punctului de lucru respectiv vor fi
informati în prealabil cu privire la identitatea vizitatorilor, numarul acestora si scopul vizitei.
Vizitatorii trebuie însotiti de o persoana care sa cunoasca santierul. Fiecare vizitator trebuie sa poarte
casca de protectie, încaltaminte corespunzatoare cailor de acces din santier si vesta reflectorizanta.
Echipamentul de protectie pentru vizitatori este in gestiunea sefilor punctelor de lucru care poarta
raspunderea pentru accesul vizitatorilor pe santier.
Consultarea si participarea lucratorilor
Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora privind masurile de securitate
si sanatate se vor realiza conform legislatiei nationale care transpune Directiva 89/391/CEE.
Atunci când este necesar, tinând seama de gradul de risc si de importanta santierului, consultarea si
participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora din întreprinderile care îsi desfasoara activitatea pe
acelasi santier se va realiza cu o coordonare adecvata.
În scopul consultarii si participarii lucratorilor, se va pune la dispozitia acestora sau, dupa caz, a
reprezentantilor lor o copie a planului de securitate si sanatate si a eventualelor sale modificari.

Daca vor fi respectate in totalitate aceste prevederi nu va exista risc de producere a unor evenimente
majore.

A.2. REFERINTE NORMATIVE TEHNICE SI STANDARDE


UTILIZATE

A.2.1. Generalităţi

La realizarea prezentei documentatii tehnice au fost utilizate normativele tehnice si


standardele in vigoare si au fost respectate legile cu privire la realizarea obiectivelor de
constructii, protectia muncii si a mediului.
Normativele tehnice si standardele enumerate se vor utiliza si respecta si la
executia obiectivelor mentionate in cadrul proiectului tehnic.
În cazul în care se vor constata unele nereguli privind normativele si standardele
prezentate, Antreprenorul va aduce la cunostinta Proiectantului despre acest lucru.
In cazul in care, intre timp, unele normative vor fi inlocuite, se vor respecta cele in
vigoare la data executiei lucrarilor.

A.2.2. Normative tehnice si standarde utilizate

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 44


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

1 STAS 1483-72 Poduri de lemn. Controlul execuţiei, recepţia şi revizii ulterioare


2 STAS 1489-78 Poduri de cale ferată. Acţiuni
3 STAS 1545-89 Poduri pentru străzi şi şosele. Pasarele. Acţiuni
4 STAS 1844-75 Poduri metalice de şosea. Prescripţii de proiectare
5 STAS 1910-83 Poduri de beton, beton armat şi beton precomprimat. Suprastructură. Condiţii
generale de execuţie
6 SR 1911:1997 Poduri metalice de cale ferată. Prescripţii de proiectare
8 SR EN 1991- Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 2: Acţiuni din trafic la poduri
2:2004/AC:2010
ver.eng.
9 SR EN 1991-2:2004 Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 2: Acţiuni din trafic la poduri
10 SR EN 1991- Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 2: Acţiuni din trafic la poduri. Anexa
2:2004/NB:2006 naţională
11 SR EN 1991- Eurocod 1: Acţiuni asupra structurilor. Partea 2: Acţiuni din trafic la poduri
2:2004/AC:2010
12 SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton. Proiectare şi
ver.eng. prevederi constructive
13 SR EN 1992- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton. Proiectare şi
2:2006/AC:2008 prevederi constructive
14 SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton. Proiectare şi
prevederi constructive
15 SR EN 1992- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton. Proiectare şi
2:2006/AC:2008 prevederi constructive
ver.eng.
16 SR EN 1992- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton. Proiectare şi
2:2006/NA:2009 prevederi constructive. Anexa naţională
17 SR EN 1993-1- Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-11: Proiectarea structurilor cu
11:2007/AC:2009 elemente întinse
18 SR EN 1993-2:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 2: Poduri de oţel
19 SR EN 1993-1- Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-11: Proiectarea structurilor cu
11:2007/NB:2009 elemente întinse. Anexa naţională
20 SR EN 1993-1-11:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-11: Proiectarea structurilor cu
ver.eng. elemente întinse
21 SR EN 1993- Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 2: Poduri de oţel
2:2007/AC:2010
22 SR EN 1993-1-11:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 1-11: Proiectarea structurilor cu
elemente întinse
23 SR EN 1993- Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 2: Poduri de oţel. Anexa naţională
2:2007/NB:2009
24 SR EN 1993-2:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 2: Poduri de oţel
ver.eng.
25 SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 2: Reguli
generale şi reguli pentru poduri
26 SR EN 1994- Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 2: Reguli
2:2006/AC:2008 generale şi reguli pentru poduri
ver.eng.
27 SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 2: Reguli
ver.eng. generale şi reguli pentru poduri
28 SR EN 1994- Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 2: Reguli
2:2006/AC:2008 generale şi reguli pentru poduri
29 SR EN 1994- Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de oţel şi beton. Partea 2: Reguli
2:2006/NB:2009 generale şi reguli pentru poduri. Anexa Naţională
30 SR EN 1995- Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 2: Poduri. Anexă naţională
2:2005/NA:2008
31 SR EN 1995-2:2005 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 2: Poduri
32 SR EN 1998-2:2006 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 2: Poduri
ver.eng.
33 SR EN 1998- Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 2: Poduri.
2:2006/NA:2010 Anexa naţională
34 SR EN 1998- Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 2: Poduri
2:2006/AC:2010
35 SR EN 1998-2:2006 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 2: Poduri
36 SR EN 1998- Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 2: Poduri
2:2006/A2:2012
ver.eng.
37 SR EN 1998- Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 2: Poduri
2:2006/A1:2009
38 SR EN 1998- Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 2: Poduri
2:2006/AC:2010

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 45


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

ver.eng.
39 SR EN 1998- Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 2: Poduri
2:2006/A2:2012
40 SR EN 1998- Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenţa la cutremur. Partea 2: Poduri
2:2006/A1:2009
ver.eng.
41 STAS 2920-83 Poduri de şosea. Supravegheri şi revizii tehnice
42 STAS 2924-91 Poduri pe şosea. Gabarite
43 STAS 3220-89 Poduri de cale ferată. Convoaie tip
44 STAS 3221-86 Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare
45 STAS 3461-83 Poduri metalice de cale ferată şi şosea. Suprastructuri nituite. Prescripţii de execuţie
46 STAS 5626-92 Poduri. Terminologie
47 STAS 8270-86 Poduri de şosea. Dispozitive pentru acoperirea rosturilor de dilataţie
48 STAS 9330-84 Poduri de cale ferată şi şosea. Îmbinări cu şuruburi de înaltă rezistenţă. Prescripţii de
proiectare şi execuţie
49 STAS 9407-75 Poduri metalice de cale ferată şi şosea. Suprastructuri sudate. Prescripţii de execuţie
50 STAS 10111/1-77 Poduri de cale ferată şi şosea. Infrastructuri de zidărie beton şi beton armat.
Prescripţii de proiectare
51
52 STAS 12313-85 Poduri de cale ferată şi şosea. Încercarea pe stand a elementelor prefabricate din
beton, beton armat şi beton precomprimat
53 STAS 12504-86 Poduri de cale ferată, de şosea şi pasarele. Încercarea suprastructurilor cu acţiuni de
probă
54 SR EN 15050+A1:2012 Produse prefabricate de beton. Elemente pentru poduri
55 STAS 1948/1-91 Lucrări de drumuri. Stâlpi de ghidare şi parapete. Prescripţii generale de proiectare şi
amplasare pe drumuri
56 SR 1948-2:1995 Lucrări de drumuri. Parapete pe poduri. Prescripţii generale de proiectare şi amplasare
Standardul stabileste prescriptiile generale de proiectare si amplasare a parapetelor pe
podurile definitive care se construiesc sau ale caror suprastructuri se refac pe drumuri
57 STAS 2900-89 Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor
58 STAS 2914/4-89 Lucrări de drumuri şi de cale ferată. Determinarea modulului de deformaţie liniară
59 STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate
60 STAS 2916-87 Lucrări de drumuri şi căi ferate. Protejarea taluzurilor şi şanţurilor. Prescripţii generale de
proiectare
61 SR 4032-1:2001 Lucrări de drumuri. Terminologie
62 STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate
63 STAS 863-85 Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de proiectare
64 STAS 1339-79 Lucrări de drumuri. Dimensionarea sistemelor rutiere. Principii fundamentale

65 STAS 2900-89 Lucrări de drumuri. Lăţimea drumurilor


66 STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate
67 STAS 2914/4-89 Lucrări de drumuri şi de cale ferată. Determinarea modulului de deformaţie liniară
68 STAS 2922-69 (Standard Mortare cu suspensie de bitum filerizat. Determinarea pe şantier a consistenţei
Anulat)
69 STAS 4032/2-92 Tehnica traficului rutier. Terminologie
70 STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice generale de calitate

71 SR 7970:2001 Lucrări de drumuri. Straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald.
Condiţii tehnice de calitate şi prescripţii generale de execuţie

72 STAS 8840-83 Lucrări de drumuri. Straturi de fundaţii din pământuri stabilizate mecanic. Condiţii tehnice
generale de calitate
73 SR HD 638 S1:2001 Sisteme de semnale pentru circulaţia rutieră
ver.eng. Standardul defineste prescriptiile referitoare la sisteme de semnale pentru circulatia
rutiera, care cuprind studiul, conceptia, instalarea si întretinerea lor
74 SR HD 638 Sisteme de semnale pentru circulaţia rutieră
S1:2001/A1:2007
ver.eng.

75 SR 1848-7:2004 Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere

76 SR 1848-2:2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare şi mijloace de semnalizare rutieră. Partea 2: Condiţii


tehnice

77 SR EN 12675:2002 Dispozitive de control al semnalizării circulaţiei rutiere. Cerinţe de securitate în


ver.eng. funcţionare

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 46


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

78 SR EN 12899-3:2007 Indicatoare fixe pentru semnalizare rutieră verticală. Partea 3: Stâlpi de dirijare pentru
ver.eng. balizajul permanent şi dispozitive retroreflectorizante

79 SR EN 12899-5:2007 Indicatoare fixe pentru semnalizare rutieră verticală. Partea 5: Încercare iniţială de tip
ver.eng. Acest standard descrie cerinţele referitoare la încercarea iniţială de tip, cu aplicare la
părţile 1, 2 şi 3 ale standardului EN 12899.

80 SR EN 12899-1:2007 Indicatoare fixe pentru semnalizare rutieră verticală. Partea 1: Panouri fixe
ver.eng.
81 SR EN 13422+A1:2009 Semnalizare rutieră verticală. Semnalizare temporară. Mijloace de semnalizare mobile.
Conuri de dirijare şi stâlpi de dirijare

82 CD 155:2001 Instrucţiuni tehnice pentru determinarea stării tehnice a drumurilor


moderne. (Ord. AND nr.17/26.01.2001)
83 PD 189:2000 Normativ pentru determinarea capacităţii de circulaţie a drumurilor publice.
(Ord. AND nr.213/18.12.2000)
84 AND 514:2000 Regulament privind efectuarea recepţiilor lucrărilor şi serviciilor de
întreţinere şi reparaţii curente la drumurile publice. (Ord. AND
nr.134/25.09.2000)
85 CD 99:2001 Instrucţiuni tehnice privind repararea şi întreţinerea podurilor şi podeţelor
de şosea din beton, beton armat, beton precomprimat şi zidărie de piatră.
(Ord. AND nr.23/26.01.2001)
86 Normativ pentru prevenirea şi remedierea defecţiunilor la îmbrăcăminţi
AND 547:1998 rutiere moderne. (Ord. AND nr.48/03.05.1999)
87 Instrucţiuni tehnice privind determinarea capacităţii portante a drumurilor
AND 564:2001 cu deflectometrul PHONIX FWD MLY 10000. (Ord. AND
nr.77/26.03.2001)
88 Instrucţiuni tehnice privind metodologia de determinare a planeităţii
AND 563:2000 drumurilor cu ajutorul analizatorului de profil longitudinal APL 72. (Ord. AND
nr.76/26.03.2001)
89 Instrucţiuni privind protecţia drumurilor publice pe timp de iarnă,
AND 525:2000 combaterea lunecuşului şi a înzăpezirii (Ord. AND nr.45/13.04.2000)
90 AND 561:2001 Instrucţie privind plantaţiile rutiere (Ord. AND nr.21/26.01.2001)
91 Normativ privind întreţinerea şi repararea drumurilor publice (Decizie
AND 554:2002 nr.13/09.01.2002)
92 PD 95:2002 Normativ privind proiectarea hidraulică a podurilor şi podeţelor (Decizie
nr.10/09.01.2002)
93 Normativ privind alcătuirea şi calculul structurilor de poduri şi podeţe de
PD 165:2000 şosea cu suprastructuri monolit şi prefabricate (Ordin nr.172/31.10.2000)
94 Normativ pentru determinarea condiţiilor de relief pentru proiectarea
AND 583:2002 drumurilor şi stabilirea capacităţii de circulaţie a acestora. (Ord. AND
nr.522/23.12.2002)
95 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de artă (Decizie
AND 590:2004 CNADNR.nr.243/20.05.2004)
96 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum (Decizie
CNADNR.nr.237/12.05.2004)
Caiet de sarcini nr.1 Lucrări de consolidare a terasamentelor de drum.
Partea I - Lucrări de susţinere şi consolidare din beton simplu Partea a II- a -
Lucrări de susţinere şi consolidare din beton armat Partea a III- a - Lucrări de
susţinere din gabioane
Partea a IV- a - Lucrări de consolidare cu piloţi foraţi din beton armat
Partea a V- a - Lucrări de consolidare cu minipiloţi
Partea a VI- a - Lucrări de consolidare cu tiranţi pretensionaţi ancoraţi în
teren
Partea a VII- a - Pământ armat cu geogrile Partea
AND 589:2004 a VIII- a - Drenuri în săpătură Partea a IX- a -
Drenuri forate orizontal Partea a X- a - Chesoane
din beton armat
Partea a XI- a - Protecţie taluzuri cu geosintetice Partea a XII-
a - Protecţie taluzuri cu plase ancorate Partea a XIII- a -
Protecţie taluzuri cu plase torcretate
97 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum (Decizie
CNADNR.nr.237/12.05.2004)
Caiet de sarcini nr.2 Lucrări de terasamente
AND 589:2004 Caiet de sarcini nr.3 Straturi de formă
Caiet de sarcini nr.4 Dispozitive de scurgere şi evacuarea apelor de suprafaţă.
98 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum (Decizie
CNADNR.nr.237/12.05.2004)
Caiet de sarcini nr.5 Fundaţii de balast şi/sau de balast amestec optimal Caiet de sarcini

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 47


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

nr.6 Fundaţii de piatră spartă şi/sau de piatră spartă amestec optimal


AND 589:2004 Caiet de sarcini nr.7 Strat rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment
Caiet de sarcini nr.8 Strat rutier din beton slab.
99 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum (Decizie
CNADNR.nr.237/12.05.2004)
Caiet de sarcini nr.9 Strat rutier din beton poros
Caiet de sarcini nr.10 Straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate, executate la
AND 589:2004 cald
Caiet de sarcini nr.11 Îmbrăcăminţi rutiere bituminoase cilindrate,
executate la cald.
100 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum (Decizie
CNADNR.nr.237/12.05.2004)
Caiet de sarcini nr.12 Straturi rutiere foarte subţiri executate la rece (şlam
bituminos)
Caiet de sarcini nr.13 Reciclarea la rece a îmbrăcăminţilor rutiere
AND 589:2004 bituminoase.
Caiet de sarcini nr.14 Reciclarea la cald a îmbrăcăminţilor rutiere
bituminoase.
101 Normativ privind intervenţii de urgenţă la îmbrăcăminţile bituminoase pe
NE 025:2003 timp friguros (Ord. M.T.C.T. nr.1608/02.09.2004)
102 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum (Decizie
AND 589:2004 CNADNR.nr.237/12.05.2004)
Caiet de sarcini nr.15 Îmbrăcăminţi rutiere din beton de ciment
103 Normativ privind alcătuirea structurilor rutiere rigide şi suple pentru străzi
NP 116:2004 (Ordin M.T.C.T. nr.1961/15.02.2005)
104 Catalog de sisteme de protecţie pentru siguranţa circulaţiei la drumuri şi
AND 591:2005 autostrăzi (Ordin nr.307/01.06.2005)
105 Normativ pentru sisteme de protecţie pentru siguranţa circulaţiei pe
AND 593:2006 drumuri, poduri, autostrăzi (Decizia Dir. Gen. C.N.A.D.N.R. nr.514/17.11.2007)
106 STAS 9824/1-87 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi agrozootehnice
107 STAS 9824/3-74 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate
108 STAS 9824/4-83 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a lucrărilor de artă. Supraterane

109 STAS 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densităţii pământurilor


110 STAS 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umidităţii
111 STAS 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul
112 STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul fundării directe
113 STAS 3950-81 Geotehnică. Terminologie, simboluri şi unităţi de măsură
114 STAS 8942/3-90 Teren de fundare. Determinarea modului de deformaţie liniară prin încercări pe teren cu
placa
115 STAS 8942/1-89 Teren de fundare. Determinarea compresibilităţii pământurilor prin încercarea în
edometru
116 STAS 8942/2-82 Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pământurilor la forfecare, prin încercarea de
forfecare directă
117 STAS 8942/6-76 Teren de fundare. Încercarea pământurilor la compresiune monoaxială
118 STAS 11156-78 Teren de fundare. Geofizica inginerească. Terminologie
119 SR EN 12350 – 4:2009 Încercari pe betoane. Încercari pe betonul proaspat. Grad de compactare
120 STAS 1709/1-90 Actiunea fenomenului de înghet – dezghet la lucrari de drumremedierea degradarilor.
Prescriptii tehnice;

121 STAS 1709/2-90 Actiunea fenomenului de înghet – dezghet la lucrari de drumremedierea degradarilor din
inghet
122 STAS 1709/3-90 Actiunea fenomenului de înghet – dezghet la lucrari de drumsensibilitatii la înghet a p
amânturilor de fundatie. Metode de determinare;

123 STAS 10100/2/1993 Zonarea seismica a României

124 NE 014 Normativ pentru executarea îmbracamintilor rutiere din beton de ciment în sistemele
cofraje fixe si glisante

125 CD 31 Normativ pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a


drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide

126 SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificaţie, performanţă, producţie şi conformitate


127 NE 012/1 Normativ pentru proiectarea lucrarilor din beton, beton armat si betonprecomprimat.
Partea I- Producerea betonului

128 NE 012/2 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 48


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

precomprimat. Partea a II-a- Executarea lucrarilor din beton.

129 Ghid privind tehnologia de execuţie a straturilor de fundaţie din balast


CD 148:2003 (Ord. M.T.C.T. nr.478/08.10.2003)
130 AND 605 -2013 Normativ mixturi asfaltice executate la cald.
131 Ord. MMPS 357/1998-Normele specifice de protectia muncii pentru exploatarea si intretinerea drumurilor si podurilor;
132 Norme republicane de protectia muncii aprobate prin Ord. MMPS 34/1997 si 60/1997;
133 Norme privind protectia muncii in constructii si lucrari de montare, aprobate de Ministerul Industriilor si Constructiilor
prin Ordinul 1233/d/1980;
134 Legea 90/1996 privind protectia muncii;
135 Ordinul MMPS 578/1996 si Ordinul MS 5840/1996 – Norme generale privind protectia muncii;
136 Ordinul nr. 58 / 1991 -Echipamentul individual de protectie.
137 Ordinul M.L.P.T.L. nr. 9 / N / 15.03.1993-Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii.
138 OUG nr. 195/2005-Legea protecţiei mediului.
139 Ordinul M.I. nr. 381 / 04.03.1993-Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.
140 Ord. MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.

141 Ord. MT nr. 46 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor.
142 Legea nr.10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificarile ulterioare, publicata în
Monitorul Oficial al României, Partea I nr.12 din 24 ianuarie 1995;

143 Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;


144 H.G. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii, cu
modificarile si completarilor ulterioare.
145 Hotarârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare sexpertizare tehnica de calitate a
proiectelor, a executiei si a constructiilor, publicata înMonitorul Oficial al României, Partea I nr.286 din 11 decembrie
1995;
146 H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii sinstalatiile aferente
acestora;
147 Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 cu privire la regimul juridic al drumurilor

148 Legea nr. 82/1998 cu privire la aplicarea Ordonantei Guvernului OG nr. 43/1997

149 Ordonanta Guvernului nr. 132/2000 de modificare a Ordonantei Guvernului nr. 43/1997

150 Ordonanta Guvernului nr. 79/2001 referitoare la modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 43/1997

151 Ordin Directorului General al CNADNR nr. 114/10.08.1998 privind Lista normelor tehnice obligatorii

152 HG28-Hotarare privind aprobarea continutului-cadru al documentatiilor tehnico-economice ale investitiilor publice,
precum si ale structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de
interventii

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 49


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

A.3. PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR

VIZAT
Inspectoratul Judetean in Constructii Harghita

PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR


PENTRU INVESTITIA
„Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile
Ciba - Ciceu"
Beneficiarul lucrării: Judeţul Harghita prin Consiliul Judeţean Harghita, reprezentat
prin dirigintele de santier, dl. ing. …………………………………………
Constructor: reprezentat prin dl. ing. ………………………………………………..
Proiectant: S.C. ROYAL CDV G2 SRL, Suceava, reprezentat prin dl. ing. Jitariuc
Robert daniel
În conformitate cu legea 10/1995, H.G. 261/1994, HG 766/1997, se stabilesc, de
comun acord, prezentul program de control al calităţii lucrărilor pe faze de execuţie, astfel:
Intocmeste si
Documentul Numarul si data
semneaza:
Fazele de lucrari care se verifica scris care se actului intocmit
I - Inspectia in
sau se receptioneaza calitativ si incheie: la verificarile
PV - proces Constructii, executate (se
Nr. pentru care trebuie intocmite
verbal B - Beneficiar completeaza de
crt. documente de atestare.
PVLA - proces C - Constructor catre
verbal de lucrari P - Proiectant beneficiar)
ascunse
PVRC - proces
verbal de receptie
calitativa
PVFD - proces
verbal faza
determinanta

0 1 2 3 4
1. Predare amplasament PV B-C-P

2. Trasarea lucrarii PV B-C

3. Verificare cota si natura teren PV


de fundare B-C

4. Verificare armare fundatii PVLA B-C

5. Verificare betonare fundatii PVRC B-C

6. Verificare armare culei PVLA B-C

7. Verificare betonare elevatii PVRC


culei B-C

8. Verificare montare grinzi PVRC


prefabricate B-C

9. Verificare armare placa PVL


suprabetonare B-C

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 50


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Verificare betonare placa


10. suprabetonare (inclusiv suport PVFD B-C-P-I
hidroizolatie)
11. Verificare hidroizolatie PVLA
suprastructura B-C

12. Verificare executie PVRC


imbracaminte pe pod B-C

13. Verificare montare dispozitive PVRC


de dilatatie B-C

14. Verificare realizare trotuare PVRC B-C

15. Verificare montare parapet PVRC


pietonal B-C

16. Verificare montare parapet de PVRC


protectie B-C

Verificare executie grinda de


17. rezemare si montare placi de PVRC B-C
racordare

18. Verificare lucrari de protectie PVRC


maluri si albie B-C

19. Verificare strat de din balast PVLA B-C

20. Verificare strat din piatra PVLA B-C


sparta
21. Verificare strat din BAD25 PVLA B-C

22. Verificare strat din BA16m PVRC B-C

23. Receptie acostamente din


PVRC B-C
balast
Receptie semnalizare rutiera B-C
24. PVRC
(indicatoare si marcaje)

25. Receptia preliminara a PVRC B-C-P-I


lucrarilor
Notă:
Coloana nr. 4 se completează la data încheierii documentului.
Executantul va anunţa în scris ceilalţi factori pentru participarea la faza de verificare, cu minimum 3 zile înaintea
datei la care urmează sa se faca verificarile.
La recepţia obiectivului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea tehnică a construcţiei.
Prezentul program poate fi completat de catre Beneficiar cu lucrările ce urmează a fi controlate.
Orice alte stadii fizice controlate de executant, beneficiar, Inspecţia în Construcţii, proiectant, vor fi trecute în
prezentul program de control al calităţii lucrărilor.

Beneficiar, Constructor, Proiectant


Judeţul Harghita prin SC ROYAL CDV G2 SRL
Consiliul Judeţean
Harghita

Volumul 1 - Memoriu Tehnic 51


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

VOLUMUL 2
CAIETE DE SARCINI

Volumul 2 – Caiete de sarcini 1


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

DATE GENERALE

Prezentele caiet de sarcini conţin specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia


obiectivelor cuprinse in proiectul tehnic in conformitate cu normativele si standardele in
vigoare.
În cazul în care se vor constata unele nereguli/neconcordante privind caietele de
sarcini prezentate sau nereguli/neconcordante intre proiectul tehnic si caietele de sarcini,
Antreprenorul va aduce la cunostinta Proiectantului despre acest lucru.
In cazul in care Antreprenorul doreste unele detalieri cu privire la cele prezentate in
caietele de sarcini se va adresa Proiectantului in aceasta privinta.
La executia obiectivelor se vor respecta prevederile standardelor si normativelor în
vigoare, la data executiei, în măsura în care acestea completează si nu contravin
prezentelor caiete de sarcini.
Se vor respecta standardele indicate in Documentatia Tehnica - Memoriu Tehnic
precum si cele enumerate in prezentele Caiete de sarcini.
In cazul in care se constata ca unele normative mentionate in cadrul Caietelor de
sarcini nu sunt in vigoare se vor respecta cele actuale (in vigoare).
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare asigurării semnalizării lucrărilor în
conformitate cu reglementările şi legislaţia în vigoare.
Semnalizarea lucrărilor şi asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă pe tot
parcursul derulării execuţiei, se va efectua conform prevederilor din Ordinul MT
nr.411/08.06.2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile de închidere
a circulaţiei rutiere sau de instituire a restricţiilor, în vederea executării de lucrări în zona
drumurilor publice, publicat în M.O. nr.397/24.08.2000 şi broşură precum si a altor
prevederi in conformitate cu legislatia in vigoare.
Se vor respecta si Instrucţiunile privind Sănătatea şi Securitatea în Muncă privind
lucrările de construcţii, întreţinere şi exploatare a drumurilor şi podurilor, cu respectarea
legislaţiei în vigoare la data execuţiei lucrărilor.
Prezentul Caiet de sarcini contine urmatoarele specificatii tehnice, pe capitole:

CAPITOL PAGINA

CAPITOLUL 1 - PODURI, PASAJE ŞI VIADUCTE – 4

PREVEDERI GENERALE

CAPITOLUL 2 - INFRASTRUCTURI – FUNDAȚII DIRECTE – 7

RADIERE

CAPITOLUL 3 - INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE 9

CAPITOLUL 4 - SCHELE, EŞAFODAJE ŞI CINTRE 12

CAPITOLUL 5 - COFRAJE 17

CAPITOLUL 6 - ARMĂTURI 21

Volumul 2 – Caiete de sarcini 2


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 7 - BETOANE 29

CAPITOLUL 8 - SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT 63

CAPITOLUL 9 - SUPRASTRUCTURI DIN BETON


69
PRECOMPRIMAT

CAPITOLUL 10 - CONFECȚII METALICE SUDATE 85

CAPITOLUL 11 - PROTECȚIA ANTICOROZIVĂ A


98
CONFECȚIILOR METALICE

CAPITOLUL 12 - APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE


109
ANTISEISMICE

CAPITOLUL 13 - HIDROIZOLAȚII ŞI ROSTURI DE


111
DILATAȚIE

CAPITOLUL 14 - REPARAREA STRUCTURILOR DE


REZISTENTA DINBETON, BETON ARMAT SI BETON 124

PRECOMPRIMAT

CAPITOLUL 15 - RACORDAREA CU TERASAMENTELE 131

CAPITOLUL 16 - CALEA PE POD 134

CAPITOLUL 17 - MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD 137

CAPITOLUL 18 - FUNDATII DIN BALAST/BALAST AMESTEC


176
OPTIMAL
CAPITOLUL 19 - FUNDATIE DE PIATRA SPARTA SI PIATRA
185
SPARTA AMESTEC OPTIMAL

Volumul 2 – Caiete de sarcini 3


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 1 - PODURI, PASAJE ŞI VIADUCTE – PREVEDERI GENERALE

1.1. GENERALITĂȚI

Prezentul Caiet de Sarcini stabileste condițiile ce trebuie îndeplinite pe parcursul


execuției, controlului de calitate şi recepției lucrărilor pentru poduri, pasaje.

Constructorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi


determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări
cerute de Consultant.

În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Constructorul trebuie să respecte


prevederile standardelor şi normelor în vigoare.

Odată cu prezentarea graficului general de execuție a lucrărilor, Constructorul va


prezenta câte un grafic detaliat de execuție pentru fiecare lucrare de artă prevăzută a se
executa.

Toate materialele care intră în lucrările permanente vor fi supuse aprobării


Consultantului. Înainte de aprovizionare, Constructorul va supune aprobării Consultantului
sursele / furnizorii acestor materiale. Nici un material nu va fi utilizat în lucrările
permanente înainte de a fi aprobat de Consultant. Materialele care nu corespund cerințelor
prezentului Caiet de Sarcini sau alte materiale decât cele prevăzute în proiect pot fi
aprobate de Consultant numai cu avizul Proiectantului.

Toate materialele propuse a se utiliza trebuie să fie agrementate tehnic.

Constructorul va supune aprobării Consultantului procedura de execuție a lucrărilor,


cu cel puțin 14 zile înainte de începerea lucrărilor. Nici o lucrare nu va începe înainte ca
procedura de execuție a acelei lucrări să fie aprobată de Consultant. În execuția lucrărilor,
Constructorul va urma întocmai procedura de execuție, aşa cum a fost aprobată de
Consultant. Procedurile de execuție vor avea avizul Proiectantului, care să ateste că
tehnologiile aplicate respectă ipotezele de calcul.

Constructorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte


cerințele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.

Constructorul va înregistra zilnic date referitoare la execuția lucrărilor şi la


rezultatele obținute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.

Executantul va transmite spre aprobare către Consultant un Plan de control al


calității şi un Plan de Inspecție & Verificări.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 4


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Planul de Inspecție & Verificări va acoperi toate etapele principale de execuție

Executantul va reține o înregistrare şi va transmite Consultantului copii ale


documentației de Asigurare a Calității.

De asemenea va fi realizată o înregistrare fotografică completă (a tuturor fazelor de


execuție).

1.2. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUȚIE

Execuția unei lucrări de artă nu poate începe decât după ce antreprenorul şi-a
adjudecat execuția proiectului, urmare unei licitații şi în urma încheierii contractului cu
beneficiarul.

Piesele principale pe baza cărora constructorul va realiza lucrarea, sunt


următoarele:

• planurile generale de situație, de amplasament şi dispozițiile generale;

• studiul geotehnic cu precizarea condițiilor din amplasament şi a soluțiilor


adecvate pentru fundații;

• detaliile tehnice de execuție, planuri de cofraj şi armare, etc. pentru toate


elementele componente ale lucrării de artă;

• caiete de sarcini cu prescripții tehnice speciale pentru lucrarea respectivă;

• graficul de eşalonare a execuției lucrării;

Aceste documentații se vor elabora de către societăți de proiectare şi cercetare


autorizate.

Având în vedere varietatea problemelor ce le ridică realizarea unei lucrări de artă,


antreprenorul va trebui să dovedească că are experiența şi dotarea corespunzătoare
pentru execuția proiectului.

La execuție, antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect şi caietul


de sarcini şi va lua toate măsurile pentru realizarea unor lucrări de calitate şi evitarea
oricăror neconformități

Toate lucrările necesare pentru mutarea şi protecția instalațiilor din cale şi


vecinătatea acestora, precum şi lucrările provizorii (drumuri, poduri, etc) necesare pentru
execuția lucrării definitive se vor proiecta şi executa prin grija Antreprenorului.

De asemenea, antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru protejarea


mediului înconjurător în timpul execuției.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 5


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Se precizează că la execuție nici o adaptare sau modificare față de documentație,


nu se poate face decât cu aprobarea Consultantului sau/şi a Proiectantului elaborator al
documentației.

De asemenea, la execuție se va ține seama de standardele, normativele şi


prescripțiile în vigoare (o listă minimă este precizată în anexă).

1.3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPȚIA LUCRĂRILOR

Pentru a asigura o execuție de calitate a lucrărilor de artă, se va face recepția


lucrărilor pe faze de execuție şi recepția finală. În cadrul recepțiilor pe faze de execuție se
vor efectua recepțiile pe faze determinante conform programului acceptat de I.S.C.

Prezentul Caiet de Sarcini va fi consultat în conformitate cu normativele în vigoare.

1.4. PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA ŞI ÎNTREȚINEREA


LUCRĂRILOR DE ARTĂ

Încă din faza de concepție, proiectul va conține elemente sau rezolvări constructive
care să asigure personalului de exploatare şi întreținere, urmărirea lucrării şi accese la
infrastructuri, reazeme şi la interiorul suprastructurilor.

La unele lucrări cu caracter deosebit, la comanda beneficiarului se pot elabora şi


documentații (instrucțiuni, etc) privind modul de urmărire şi întreținere a acestor lucrări.
În afara acestor instrucțiuni, se va ține seama şi de prevederile cuprinse în
standardele, normativele şi prescripțiile în vigoare.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 6


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 2 - INFRASTRUCTURI – FUNDAȚII DIRECTE – RADIERE

(fundații de suprafață, fundații în incinte, radiere)

2.1. GENERALITĂȚI

Prezentul capitol se referă la execuția fundațiilor directe în incintă deschisă.


Prevederile prezentului capitol sunt aplicabile radierelor, precum şi elementelor de fundare
a culeelor, a sferturilor de con, a scărilor şi casiurilor.

Nu este admisă fundarea infrastructurilor sub adâncimea de înghet prevăzută în


STAS 6054 - 77 "Teren de fundare. Adâncimi maxime de înghet. Zonarea teritoriului
României".

Nu este admisă fundarea infrastructurilor fără existența studiilor geotehnice,


adecvate sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligația să urmărească
corespondența dintre stratificația prevăzută în proiect şi cea reală şi să semnaleze
Consultantului orice nepotrivire, în scopul stabilirii măsurilor necesare.

2.2. CONDIȚII TEHNICE PENTRU EXECUȚIA FUNDAȚIILOR DIRECTE ŞI


RADIERELOR ÎN INCINTĂ DESCHISĂ, CU SPRIJINIRI DIN DULAPI SAU PALPLANŞE

Antreprenorul va supune aprobării Consultantului o documentație cu tehnologia


preconizată pentru execuție.

Documentația va conține:

• dimensiunile incintei (lungime, lățime, adâncime) şi poziționarea acesteia în


raport cu coordonatele de trasare ale axelor infrastructurii;

• soluția şi detalii de sprijinire a incintei;

• tehnologia de execuție a sprijinirilor (inclusiv recuperarea, transportul şi


depozitarea acestora);

• tehnologia de turnare a betonului în concordanță cu normele actuale de


betonare, inclusiv măsurile prevăzute pentru asigurarea calității betonului şi eliminării
oricăror motive de neconformitate;

• măsurile ce se propun privind execuția de calitate a lucrărilor şi condițiile de


execuție ale acesteia;

• modul de urmărire a execuției de către executant;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 7


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• justificările necesare privind nedeformabilitatea incintei în timpul săpăturilor


(eventual prin note de calcul);

• compoziția şi caracteristicile betoanelor;

• procedeul de betonare în interior pe toată înălțimea fundației;

Antreprenorul va lua toate măsurile pentru păstrarea formei incintei, menținerea pe


poziție în timpul săpăturilor până la cota propusă, ținând seama de toleranțele prevăzute
în norme.

Înainte de a începe săpăturile, antreprenorul va informa consultantul, în timp util,


pentru a-i permite acestuia să facă toate verificările privind amplasamentul, dimensiunile,
încadrarea în toleranțe şi dacă instalațiile necesare săpăturilor sunt în stare de
funcționare.

După ajungerea la cotă şi terminarea lucrărilor de săpătură, antreprenorul va


convoca comisia de recepție a fazei, care va face toate verificările privitoare la poziția şi
stabilitatea incintei, precum şi asupra naturii terenului de fundare şi a cotei de fundare şi
va aproba începerea betonării fundației.

Excavatiile fundatiilor trebuie sa fie cat de uscat este practicabil, inainte de turnarea
betonului. Antreprenorul trebuie sa toarne betonul intr-o operatie continua.

Betonul nu trebuie turnat in suprastructuri pana cand cofrajele infrastructurilor au


fost scoase si betonul inspectat, sa nu prezinte defecte. Nu trebuie permisa rezemarea
suprastructurii, pe infrastructura, pana cand betonul acesteia nu a obtinut o rezistenta la
compresiune de 14 Mpa.

In cazul cand Antreprenorul este nevoit sa excaveze pentru fundatii la adancimi mai
mari decet cele indicate in plansele de executie, Inginerul trebuie sa redeseneze
dimensiunile structurii si armatura si sa inmaneze Antreprenorului plansele revizuite.

Natura, proveniența şi calitatea materialelor necesare pentru execuția fundațiilor


executate în incintă, vor corespunde claselor de rezistență ale betoanelor specificate în
proiect.
Dacă betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apă, aceasta va
satisface condițiile privind betonarea sub apă cu ajutorul mai multor pâlnii, prin metoda
"Contractor" astfel ca să se asigure omogenitatea betonului şi evitarea stratificării.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 8


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 3 - INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE

(elevații, stâlpi, rigle, ziduri întoarse, cuzineți)

3.1. GENERALITĂȚI

Culeele sunt elemente de infrastructură care asigură rezemarea traveelor de capăt


şi fac racordarea cu rampele.

Pilele sunt, de asemenea, elemente de infrastructură, care asigură rezemarea a


două travei adiacente ale suprastructurii.

3.2. CONDIȚIILE DE EXECUȚIE ALE CULEILOR ŞI PILELOR

Execuția culeelor şi pilelor nu se poate face decât pe bază de proiect. Acestea pot fi
fundate direct sau indirect.

Adâncimea de fundare se stabileşte pe considerente de rezistență şi stabilitate la


încărcări statice şi dinamice şi de asigurare contra afuierilor.

Infrastructurile vor trebui să respecte condițiile prevăzute în proiect, din NP 115-04


“ Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri” şi
în prezentul caiet de sarcini.

Începerea execuției infrastructurilor, se va face în urma trasării de către executant a


axelor fundațiilor. După terminarea trasării, executantul va înştiința Consultantul care
urmează să-şi dea avizul pentru începerea lucrărilor. După terminarea fundațiilor se vor
efectua, de către antreprenor, noi măsurători. Antreprenorul are obligația să semnaleze
Consultantului orice abateri de la trasarea inițială şi să propună soluții de remediere în
cazul unor eventuale nepotriviri. Măsurătorile se vor repeta şi după terminarea elevațiilor
în scopul determinării exacte a lungimii suprastructurii. Eventualele corectări se vor face
pe baza propunerilor antreprenorului şi numai cu aprobarea Consultantului şi cu avizul
Proiectantului.

Lucrările la fundații, radiere, elevații, etc. se vor executa numai pe bază de proiect.

Modul de cofrare şi tratare a suprafețelor infrastructurilor, va avea acordul


Consultantului, iar la cererea acestuia chiar pe bază de proiect de arhitectura.

3.3. REFACEREA LUCRĂRILOR CU DEFECTE

Volumul 2 – Caiete de sarcini 9


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

În cazul când o parte a infrastructurii sau întreaga infrastructură nu corespunde


prevederilor proiectului şi prezentului caiet de sarcini, antreprenorul este obligat să
execute remedierile necesare.

După recunoaşterea şi analiza defectelor, înaintea începerii lucrărilor de remediere,


antreprenorul propune spre aprobare Inginerului programul de reparații care va avea
avizul Proiectantului.

Reparațiile intră în sarcina antreprenorului.

Pentru remedierea defectelor de natură să afecteze calitatea structurii, siguranța şi


durabilitatea în exploatare se va proceda astfel:

• întocmirea releveului detaliat al defectelor;

• cercetarea cauzelor, procedându-se şi la efectuarea de încercări, investigații


sau calcule suplimentare;

• evaluarea consecințelor posibile pe termen scurt sau mai lung;

• întocmirea unui dosar de reparații însoțit de toate justificările necesare.

În funcție de constatările şi de studiile efectuate, Consultantul poate să procedeze


astfel:

• să acorde viza proiectului de reparații, cu eventuale observații;

• să prevadă demolarea unei părți sau a întregii lucrări;

• să solicite unui expert atestat expertizarea lucrării, aceasta conținând soluția


de remediere;

În cazul defectelor privind geometria lucrării, calitatea şi culoarea suprafețelor, dar


care nu afectează siguranța şi capacitatea portantă a lucrării, remedierile se pot efectua
astfel:

• defectele minore pot fi corectate prin degresare, spălare, rabotare sau


tencuire cu mortar special;

• în cazul defecțiunilor mai importante, antreprenorul va propune


Consultantului un program de remediere, pe care-l va analiza şi aproba ca atare sau cu
completările necesare.

Pe suprafețele văzute, cu parament fin, este interzisă sclivisirea simplă.

Fisurile deschise care pot compromite atât aspectul cât şi durabilitatea lucrării, vor fi
tratate, respectând prevederile Normativului C 149-88, privind procedee de reparare a

Volumul 2 – Caiete de sarcini 10


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

elementelor din beton şi beton armat şi cele din capitolul "Repararea structurilor de
rezistență din beton, beton armat şi beton precomprimat" din prezentul caiet de sarcini.

3.4. DISPOZIȚII FINALE


Suprafețele de beton aparente ale elevațiilor de infrastructură vor fi vopsite cu
materiale de protecție anticorozivă, conform prescripțiilor de la "Repararea structurilor de
rezistență din beton, beton armat şi beton precomprimat" din prezentul caiet de sarcini.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 11


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 4 - SCHELE, EŞAFODAJE ŞI CINTRE

4.1. GENERALITĂȚI

Prezentul capitol se referă la lucrările provizorii, care folosesc la realizarea lucrării


definitive şi care, în funcție de destinație, se clasifică în:

• eşafodaje şi cintre ce suportă structuri în curs de realizare;

• schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule şi


materiale de lucru;

• dispozitive de protecție la lucru sub circulație, împotriva căderii de materiale,


scule, etc.;

Lucrările provizorii se execută de către antreprenor pe bază de proiect şi se aprobă


de către Consultant pe baza avizului Proiectantului lucrării definitive.

Toate esafodajele trebuie proiectate si executate, pentru a suporta incarcarile fara


tasari sau deformatii apreciabile. Antreprenorul trebuie sa foloseasca cricuri aprobate,
pene sau alte mijloace de indepartare a tasarilor din cofraje inainte si in timpul turnarii
betonului.

4.2. PROIECTAREA LUCRĂRILOR PROVIZORII

Proiectul poate fi întocmit de către antreprenor sau de către orice unitate de


proiectare autorizată.

Proiectul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• să asigure securitatea lucrătorilor şi lucrărilor definitive;

• să țină cont de datele impuse de lucrarea definitivă;

• să adopte scheme statice simple, evitând pe cât posibil elementele solicitate


la încovoiere, care au deformații mari;

• să fie rezistente şi rigide;

• să permită montarea rapidă şi decofrarea lentă şi sigură prin intermediul


dispozitivelor de descintrare;

• să nu obtureze albia şi să asigure spațiile necesare sub pod;

• deformațiile lucrărilor provizorii nu trebuie să producă defecte la betonul în


curs de priză sau întărire;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 12


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• să cuprindă succesiunea detaliată a tuturor fazelor;

• să cuprindă piese scrise explicative şi planşe de execuție;

Un exemplar complet din proiect trebuie să existe în permanență pe şantier la


dispoziția Consultantului.

Planşele de execuție trebuie să definească geometria lucrărilor provizorii ca şi


natura şi caracteristicile tuturor elementelor componente.

Din planşe trebuie să rezulte următoarele:

• măsurile luate pentru asigurarea stabilității şi protecției fundațiilor;

• modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, eşafodajelor şi


schelelor;

• reazemele elementelor portante care trebuie să fie compatibile cu propria lor


stabilitate şi a elementelor pe care sprijină;

• sistemul de contravântuire ce trebuie asigurat în spațiu, după cele trei


dimensiuni;

• dispozițiile ce trebuie respectate în timpul manipulărilor şi pentru toate


operațiile de reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;

• contrasăgețile şi toleranțele de execuție;

• modul de asigurare a punerii în operă a betonului, libertatea de deformare a


betonului sub

efectul contracției şi precomprimării;

• dispozitivele de control ale deformațiilor şi tasărilor.

Din piesele scrise trebuie să rezulte următoarele:

• specificația materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite


de la terți;

• instrucțiuni de montaj a lucrărilor provizorii;

• instrucțiuni cu privire la toate elementele a căror eventuală defecțiune ar


putea avea consecințe grave asupra securității lucrărilor.

4.3. REALIZAREA ŞI UTILIZAREA LUCRĂRILOR PROVIZORII

Calitatea materialelor, elementelor de inventar şi a celor noi, trebuie să corespundă


standardelor în vigoare.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 13


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Antreprenorul are obligația să prezinte certificate de atestare pentru materialele


destinate lucrărilor provizorii, atât când se folosesc produse noi, cât şi când se refolosesc
produse deja utilizate, pentru care trebuie să se garanteze că satisfac condițiile de
rezistență şi stabilitate. Întrebuințarea de elemente refolosibile este autorizată atât timp
cât deformațiile lor sau efectele oboselii nu riscă să compromită securitatea execuției.

Antreprenorul are obligația să scrie pe planşe numărul admisibil de refolosiri.

Esafodajul poate fi sustinut de palplanse care trebuie asezate, batute si indepartate


intr-o maniera satisfacatoare pentru inginer.

Esafodajul poate fi de asemenea sustinut de grinzi agatate de infrastructura


permanenta a podului , cu aprobarea scrisa a Inginerului.

Esafodajul structurilor de separare a medianei autostrazii poate fi sustinut de grinzi


de fundatie, daca acestea sunt suficient de largi pentru a realiza suportul necesar
incarcarii.

Executia esafodajelor nu trebuie sa inceapa, pana cand nu este data autorizatia de


incepere, de catre Inginer. Inginerul va verifica esafodajul terminat, pentru conformitatea
sa cu plansele de executie si pentru conditiile sale generale. Se va da atentie speciala
stabilitatii laterale, sprijinirii, rigidizarilor, impanarilor, conectiunilor si cricurilor.

Esafodajele trebuie fixate pentru a produce o structura finala la elavatia si cotele


indicate in plansele de executie. Antreprenorul trebuie sa considere si sa compenseze
deformatiile pe care metoda sa executie le creaza.

Materialele pentru esafodaje pot fi atat noi cat si folosite. Toate materialele sunt
subiect de inspectie de catre Inginer, pentru a determina daca acestea sunt adecvate
scopului pentru care sunt folosite.

Toate materialele, pe care Inginerul le constata ca sunt stricate, indoite sau


nepotrivite din alt motiv pentru folosire, vor fi respinse. Atunci cand un articol de material
este un accesoriu al proprietarului sau este disponibil in comert, trebuie indicat in plansele
de executie, producatorul , numele proprietarului, si capacitatea nominala a articolului.

Esafodajul si suportii esafodajului trebuie protejati impotriva impactului si efectelor


de vibratii, prin plasarea de contravantuiri sau limitand accesul utilajelor, dispozitivelor de
executie.

Atunci cand palplansele esafodajelor din firul apei nu mai sunt necesare, trebuie
indepartate.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 14


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Materialele degradate se rebutează sau se dau la reparat în ateliere de specialitate.


În acest din urmă caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparației, fără ca această
justificare să-i atenueze responsabilitatea sa.

4.4. EXECUȚIE, UTILIZARE, CONTROL

Toleranțele aplicabile la lucrările provizorii sunt stabilite în funcție de toleranțele de


la lucrările definitive.

Deformațiile lucrărilor provizorii se controlează prin nivelmente efectuate de către


antreprenori, față de reperele acceptate de către Consultant.

Rezultatele măsurătorilor se transmit Consultantului şi Proiectantului.

Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru evitarea unor eventuale


deformații. Antreprenorul are obligația să asigure întreținerea regulată a lucrărilor
provizorii.

4.5. INDEPARTAREA COFRAJELOR SI ESAFODAJELOR

Se va da atenta necesara, la indepartarea cofrajelor. Uneltele de metal nu trebuie


sa atinga direct betonul proaspat.

Esafodajele sau sprijinirile care sustin structurile de beton si cofrajele, care sustin
tablierul de beton pe grinzile podului, trebuie sa ramana pe loc, pana cand incercarile pe
epruvete de beton, indica obtinerea unei rezistente la compresiune de cel putin 15 Mpa. In
lipsa acestor incercari, trebuie respectate conditiile de mai jos, privitor la timpul de
mentinere pe loc a esafodajelor, exclusiv pentru perioada de timp, cand temperatura
aerului este sub 40C si betonul nu este protejat.

Timpul minim de cofrare

• Dale de planseu 7 zile

• Pereti 14 zile

• Coloane 7 zile

• Dale pentru podete dalate 7 zile

Suporti trebuie indepartati treptat pentru a permite betonului sa-si sustina masa sa,
uniform.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 15


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Suporti esafodajelor trebuie eliberati aproape de centrul deschiderii si sa progreseze


inainte catre suportii de capat.

Toate palplansele esafodajelor trebuie indepartate.

4.6. PRESCRIPȚII COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, EŞAFODAJELE

Proiectul cintrelor, eşafodajelor, cât şi montajul acestora în amplasament, se


întocmeşte pe răspunderea antreprenorului general şi se avizează de către beneficiar şi
proiectant.
Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora şi
prezentarea beneficiarului pentru aprobare cu cel puțin 15 zile înainte de începerea
execuției.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 16


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 5 - COFRAJE

5.1. GENERALITĂȚI

Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care
montate în lucrare, dau betonului forma proiectată. În termenul de cofraj se includ atât
cofrajele propriu-zise, cât şi dispozitivele pentru aşezarea şi îmbinarea acestora: buloane,
cleme, tiranți, distanțieri, etc. care contribuie la asigurarea realizării formei dorite.

Cofrajele şi susținerile corespunzătoare lor se execută numai pe bază de proiecte,


întocmite de unități de proiectare specializate, în conformitate cu prevederile STAS 7721 –
90, acestea trebuind să fie astfel alcătuite încât să îndeplinească următoarele condiții:

• să asigure obținerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute


în proiect, pentru elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în
abaterile admisibile prevăzute în “Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat. Indicativ NE 012-99 Anexa III.1”.

• să asigure suprafețe netede, fără goluri, fisuri sau alte defecte;

• să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;

• să fie stabile şi rezistente, sub acțiunea încărcărilor care apar în procesul de


execuție;

• să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită, fără a se degrada


elementele de beton cofrate, sau componentele cofrajelor şi susținerilor;

• să permită decofrarea uşoară şi totală;

• să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către


elementele care se decofrează;

• să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pene sau


praguri;

• să permită închiderea cu uşurință (indiferent de natura materialului din care


este alcătuit cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru
scurgerea apelor uzate, înainte de începerea turnării betonului;

• să aibă fețele, ce vin în contact cu betonul, curate, fără crăpături, sau alte
defecte;

• materialele din care se execută să corespundă reglementărilor specifice în


vigoare;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 17


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare.

5.2. CONDIȚII TEHNICE PENTRU EXECUȚIA COFRAJELOR

În afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui să mai îndeplinească
următoarele condiții:

• să permită poziționarea armăturilor din oțel beton şi de precomprimare;

• să permită fixarea sigură şi în conformitate cu proiectul, a pieselor înglobate


din zonele de capăt a grinzilor (plăci de repartiție, teci, etc.);

• să permită compactarea cât mai bună în zonele de ancorare, în


special a grinzilor postîntinse;

• să asigure posibilitatea de deplasare şi poziția de lucru corespunzătoare a


muncitorilor care execută turnarea şi compactarea betonului, evitându-se circulația pe
armăturile postîntinse;

• să permită scurtarea elastică la precomprimarea şi intrarea în lucru a


greutății proprii, în conformitate cu prevederile proiectului;

• să fie prevăzute, după caz, cu urechi de manipulare, să fie prevăzute cu


dispozitive speciale pentru prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci când acestea sunt
înscrise în proiect;

• distanțierii cofrajului, lăsați în beton, să nu afecteze durabilitatea sau


aspectul betonului, să nu introducă încărcări suplimentare asupra structurii;

• cofrajele metalice să nu prezinte defecte de laminare, pete de rugină pe


fețele ce vin în contact cu betonul.

Pentru a evita deteriorarea muchiilor betonului, la executia cofrajului se va asigura


tesirea acestora. Tesirea se va realiza la dimensiunile de 2x2cm, daca in detalii nu se
prevede altfel.

5.3. TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT

Cofrajele se pot confecționa din: lemn sau produse pe bază de lemn, metal sau
produse pe bază de polimeri. Fețele cofrajelor vor fi din:

• Lemn sau produse pe bază de lemn;

• Tego;

• Doka, Paschal, Peri, etc. tratate cu răşini sau materiale similare;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 18


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• Table metalice;

Cofrajele se clasifică din următoarele puncte de vedere:

A) față de poziția cofrajului de la turnarea betonului la decofrare:

• cofraje staționare;

• cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje păşitoare);

B) din punct de vedere al utilizării componentelor:

• cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar şi se


folosesc de mai multe ori;

• cofraje unicat, la care componentele se utilizează o singură dată (de regulă


acestea sunt din lemn);

• cofraje pierdute, la care componentele intră în alcătuirea elementelor din


beton care se toarnă pe şantier;

• cofraje virtuale, la care betonul se toarnă în spații construite anterior (groapa


în care se toarnă fundația).

Pentru aceste din urmă cofraje, abaterile față de dimensiunile de referință din
proiect, sunt cele specifice lucrărilor de pământ şi nu cele specifice elementelor din beton
turnat în “cofraje reale”.

C) față de calitatea suprafeței de beton obținute după decofrare:

• cofraje pentru beton aparent;

• cofraje pentru betoane brute; suprafețele obținute fiind acoperite cu


tencuială, placaje etc;

5.4. PREGĂTIREA LUCRĂRILOR DE COFRARE

Înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate. Refolosirea cât şi


numărul de refolosiri, se vor stabili numai cu acordul Consultantului.

În scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse următoarelor operațiuni:

• curățirea cu grijă, repararea şi spălarea lor, înainte şi după refolosire; când


spălarea se face în amplasament, apa va fi drenată în afară (nu este permisă curățirea
cofrajelor numai cu jet de aer);

• tratarea suprafețelor ce vin în contact cu betonul, cu o substanță ce trebuie


să uşureze decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 19


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

În cazul în care se folosesc substanțe lubrifiante, uleioase, nu este permis ca


acestea să vină în contact cu armăturile. Substanțele de ungere a cofrajului trebuie
aplicate în straturi uniforme pe suprafața interioară şi trebuie să nu aibă nici o influență
dăunătoare asupra suprafeței betonului (să nu păteze betonul, să nu afecteze durabilitatea
betonului, să nu corodeze cofrajul). Agenții de decofrare trebuie să se aplice uşor şi să-şi
păstreze proprietățile neschimbate în condiții climaterice de execuție a lucrărilor.

5.5. MONTAREA COFRAJELOR

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operații:

• trasarea poziției cofrajelor;

• asamblarea şi susținerea provizorie a panourilor;

• verificarea şi corectarea poziției panourilor;

• încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.

5.6. SUSTINERILE COFRAJELOR

În cazurile în care elementele de susținere a cofrajelor reazemă pe teren, se va


asigura repartizarea solicitărilor, ținând seama de gradul de compactare şi de posibilitățile
de înmuiere, astfel încât să se evite producerea tasărilor.

În cazurile în care terenul este înghețat, sau expus îngheŃului, rezemarea


susținerilor se va face astfel încât să se evite deplasarea acestora, în funcție de condițiile
de temperatură.

5.7. CONTROLUL ŞI RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE EXECUȚIE A COFRAJELOR

În vederea asigurării unei execuții corecte a cofrajelor, se vor efectua verificări


etapizate astfel:

• preliminar, controlându-se lucrările pregătitoare şi elementele sau


subansamblurile de cofraje şi susțineri;

• în cursul execuției, verificându-se poziționarea în raport cu trasarea şi modul


de fixare a elementelor;
• final, recepția cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Registrul de procese
verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse".

Volumul 2 – Caiete de sarcini 20


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 6 - ARMĂTURI

6.1. GENERALITĂȚI

Prezentul capitol tratează condițiile tehnice necesare pentru proiectarea,


procurarea, fasonarea şi montarea armăturilor utilizate la structurile de beton armat şi
beton precomprimat pentru poduri, precum şi condițiile tehnice ce trebuie îndeplinite de
armăturile existente care urmează să fie înglobate în lucrare.

Pentru condițiile specifice privind fundațiile, elevatiile, suprastructurile din beton


armat se vor respecta şi prevederile din capitolele "Infrastructuri - fundații directe;
Infrastructuri – fundații indirecte de adâncime; Infrastructuri – culei, pile; Suprastructuri
din beton armat; Suprasructuri de tip mixt".

6.2. DOCUMENTE DE REFERINTA

1. NE 012-99, CP-012 /1-2001 Codul de Practica pentru executia betonului si


betonului armat

2. STAS 438/1-89 Bare de armatura de otel. Tipuri si cerinte de calitate

3. STAS 438/2-91 Sarme de otel trase la rece pentru armatura

4. STAS 438/3-98 Plase de sarme pentru armatura

5. P 59-86 Instructii tehnice pentru proiectare si folosire a plaselor de sarma


din otel pentru betonul armat

6. C 28-83 Instructii tehnice pentru barele de armatura sudate

7. ST 009/2005 Specificatii tehnice referitoare la cerintele si criteriile de


performanta pentru produsele de otel folosite ca armatura pentru beton

8. C 16-84 Norme pentru executia lucrarilor pe timp friguros

9. Legea nr.10/1995 Legea privitoare la calitatea constructilor

10. Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe in acest


caiet de sarcini. Lista nu este limitativa.

6.3. OȚELURI PENTRU ARMĂTURI


Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat şi beton precomprimat şi
domeniile lor de aplicare sunt indicate în tabelul următor şi corespund prevederilor din
“Codul de practică” indicativ NE 012-99.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 21


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Tipul de oțel Simbol Domeniul de utilizare

Oțel beton rotund neted STAS 438/1-89 OB 37 Armături de rezistență sau armături
constructive.

Sârmă trasă netedă pentru beton armat STNB Armături de rezistență sau armături
STAS 438/2-91 constructive; armăturile de rezistență

Plase sudate pentru beton armat STNB numai sub formă de plase sau carcase
sudate.
SR 438/3-98

Produse din oțel pentru armarea PC 52 Armături de rezistență pentru betoane de


betonului. Oțel beton cu profil periodic clasa cel puțin C 12/15 (Bc 15).

STAS 438/1-89
PC 60 Armături de rezistență la elemente cu
betoane de clasă cel puțin C 16/20 (Bc 20)

Armături pretensionate SBP I şi


. sârme netede STAS 6482/2-80 SBP II Armături de rezistență la elemente cu
. sârme amprentate STAS 6482/3-80 betoane de clasă cel puțin C 25/30
SBPA I si
. toroane (Bc 30)
SBPA II
TBP

Pentru oțelurile din import este obligatorie existența certificatului de calitate emis
de unitatea care a importat oțelul şi trebuie să fie agrementate tehnic cu precizarea
domeniului de utilizare.

În certificatul de calitate se va menționa tipul corespunzător de oțel din STAS


438/1, 2, 3 - 89, 91, 98, echivalarea fiind făcută prin luarea în considerare a tuturor
parametrilor de calitate.

În cazul în care există dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea,
antreprenorul va putea utiliza oțelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de
laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate şi după aprobarea beneficiarului.

6.4. LIVRAREA ŞI MARCAREA OȚELULUI BETON

Livrarea oțelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare,


însoțită de un document de calitate (certificat de calitate/inspecție, declarație de
conformitate) şi după certificarea produsului de un organism acreditat, de o copie după
certificatul de conformitate.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 22


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Documentele ce însoțesc livrarea oțelului beton de la producător trebuie să conțină


următoarele informații:

• denumirea şi tipul de oțel; standardul utilizat;

• toate informațiile pentru identificarea loturilor;

• greutatea netă;

• valorile determinate privind criteriile de performanță.

Fiecare colac sau legătură de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată,
care va conține:

• marca produsului;

• tipul armăturii;

• numărul lotului şi al colacului sau legăturii;

• greutatea netă;

• semnul CTC.

Oțelul livrat de furnizori intermediari va fi însoțit de un certificat privind calitatea


produselor, care va conține toate datele din documentele de calitate eliberate de
producătorul oțelului beton.

6.5. TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA

Barele de armătură, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătură, vor fi


transportate şi depozitate astfel încât să nu sufere deteriorări sau să prezinte substanțe
care pot afecta armătura şi/sau betonul, sau aderența beton – armătură.

Oțelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre, în


spații amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure:

• evitarea condițiilor care favorizează corodarea armăturii;

• evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;

• asigurarea posibilităților de identificare uşoară a fiecărui sortiment şi


diametru.

6.6. CONTROLUL CALITĂȚII

Controlul calității oțelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17


din “Codul de practică” NE 012 – 99 si anexa 7.1 dinCodul de practica NE 013-02.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 23


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

6.7. FASONAREA, MONTAREA ŞI LEGAREA ARMĂTURILOR

Fasonarea barelor, confecționarea şi montarea carcaselor de armătură, se va face în


strictă conformitate cu prevederile proiectului.

Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile


proiectului, ținând seama de posibilitățile practice de montare şi fixare a barelor, precum
şi de aspectele tehnologice de betonare şi compactare. Dacă se consideră necesar, va face
propuneri de modificare, ce vor fi supuse aprobării proiectantului.

Armătura trebuie tăiată, îndoită şi manipulată astfel încât să se evite:

• deteriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri);

• ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;

• contactul cu substanțe care pot afecta proprietățile de aderență sau pot


produce procese de coroziune.

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte. În acest scop se vor
îndepărta:

• eventuale impurități de pe suprafața barelor;

• rugina, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudură.

După îndepărtarea ruginii, reducerea secțiunilor barelor nu trebuie să depăşească


abaterile prevăzute în standardele de produs.

Oțelul - beton livrat în colaci, sau barele îndoite, trebuie să fie îndreptate înainte de
a se proceda la tăiere şi fasonare fără a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul,
alungirea maximă nu va depăşi 1 mm/m).

Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, în aşa fel încât să se
evite confundarea lor şi să se asigure păstrarea formei şi curățeniei lor, până în momentul
montării.

Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10ºC. Barele cu profil


periodic cu diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Recomandări privind fasonarea, montarea şi legarea armăturilor sunt prezentate în


Anexa II.1. din “Codul de practică” indicativ - NE 012-99 si cap10 din Codul de practica NE
013-02.

6.8. TOLERANȚE DE EXECUȚIE

Volumul 2 – Caiete de sarcini 24


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

În Anexa II.2. a ”Codului de practică“- NE 012-99 sunt indicate abaterile limită la


fasonarea şi montarea armăturilor.

Dacă prin proiect se indică abateri mai mici, se respectă acestea.

6.9. PARTICULARITĂȚI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE

Plasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB, se utilizează ori de
câte ori este posibil la armarea elementelor de suprafață, în condițiile prevederilor STAS
10107/0-90.

Executarea şi utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu reglementările


tehnice în vigoare.

Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite, fără contact direct cu pământul
sau cu substanțe care ar putea afecta armătura sau betonul, pe loturi de aceleaşi tipuri şi
notate corespunzător.

Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenție,


evitându-se izbirile şi deformarea lor sau desfacerea sudurii.

Încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calității


sudării nodurilor, se vor efectua conform STAS 438/3-1998.

În cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină, se va proceda la înlăturarea


acesteia prin periere.

După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secțiunii barei nu trebuie să


depăşească abaterile prevăzute în standardele de produs.

6.10. REGULI CONSTRUCTIVE

Distanțele minime între armături precum şi diametrele minime admise pentru


armăturile din beton armat monolit, sau preturnat, în funcție de diferitele tipuri de
elemente, se vor considera conform STAS 10111/2-87 şi NE 012-99.

6.11. ÎNNĂDIREA ARMĂTURILOR

Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi


prevederilor STAS 10111/2-87 şi NE 012-99. De regulă, înnădirea armăturilor se
realizează prin suprapunere fără sudură, sau prin sudură funcție de diametrul/tipul

Volumul 2 – Caiete de sarcini 25


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

barelor, felul solicitării, zonele elementului (de ex. zone plastice potențiale ale elementelor
participante la structuri antiseismice).

Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:

• suprapunere;

• sudură;

• manşoane metalo - termice;

• manşoane prin presare.

Înnădirea armăturilor prin suprapunere trebuie să se facă în conformitate cu


prevederile STAS 10111/2-87.

Înnădirea armăturilor prin sudură se face prin procedee de sudare obişnuită (sudare
electrică prin puncte, sudare electrică cap la cap, prin topire intermediară, sudare manuală
cu arc electric prin suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric -
sudare în cochilie, sudare în semimanşon de cupru - sudare în mediu de bioxid de carbon),
conform reglementărilor tehnice specifice referitoare la sudarea armăturilor din oțel -
beton (C 28 - 1983 şi C 150 - 1999), în care sunt indicate şi lungimile minime necesare
ale cordonului de sudură şi condițiile de execuție.

Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile armăturilor din oțeluri ale căror calități
au fost îmbunătățite pe cale mecanică (sârmă trasă). Această interdicție nu se referă şi la
sudurile prin puncte de la nodurile plaselor sudate executate industrial.

La stabilirea distanțelor între barele armăturii longitudinale, trebuie să se țină


seama de spațiile suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcție de sistemul de
înnădire utilizat.

Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo -


termice prin presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor
tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

6.12. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Pentru asigurarea durabilității elementelor/structurilor din protecția armăturii contra


coroziunii şi o conlucrare corespunzătoare cu betonul, este necesar ca la elementele din
beton armat să se realizeze un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minimă a
stratului se determină funcție de tipul elementului (categoria elementului, condițiile de

Volumul 2 – Caiete de sarcini 26


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

expunere, diametrul armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistență la foc, etc).


Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită din proiect.

Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate fără agresivitate


chimică, se va stabili conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de
acoperire cu beton în mediile cu agresivitate chimică, este precizată în reglementări
tehnice speciale. În Anexa II.3. a “Codului de practică” NE 012-99, se prezintă grosimea
stratului de acoperire cu beton a armăturilor pentru elemente/structuri situate în zona
litoralului.

Pentru asigurarea la execuție a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizată o


dispunere corespunzătoare a distanțierilor din materiale plastice, sau mortar. Este
interzisă utilizarea distanțierilor din cupoane metalice sau din lemn.

6.13. ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT

În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se


poate proceda la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.

Distanțele minime, respectiv maxime, rezultate între bare, precum şi diametrele


minime adoptate, trebuie să îndeplinească condițiile din STAS 10107/2-90, STAS 10111/2-
87 şi NE 012-99.

Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuție care se depun la Cartea


Construcției.

6.14. PROTECȚIA ANTICOROZIVĂ A ARMĂTURILOR

În cazurile în care, prin graficul de execuție sau datorită unor sistări, de la data
montării armăturii şi până la data încorporării ei complete într-un element de beton, vor
trece mai mult de 3 luni, atunci armăturile sau zonele respective de armătură vor fi
protejate anticoroziv. Costurile respective vor fi suportate de către antreprenor.

Armăturile aparente existente în elementele din beton armat sau beton


precomprimat, care urmează să fie înglobate în beton pentru continuarea lucrărilor şi care
nu au fost protejate, iar de la montarea lor au trecut mai mult de trei luni, se vor proteja
anticoroziv. Protecția anticorozivă va fi prima operație care se va executa la începerea
activității.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 27


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Protecția anticorozivă se va executa numai dacă, după curățire, secțiunea barelor


aceluiaşi element este redusă cu cel mult 5 %. În caz contrar va fi solicitat proiectantul
pentru a stabili soluția ce se impune, eventual suplimentarea barelor.

Protecția anticorozivă a armăturilor constă în curățirea barelor (rugină, grăsimi,


impurități) şi aplicarea materialelor specifice de protecție. Modul de curățire şi de aplicare
a materialelor de protecție vor fi conforme cu instrucțiunile de utilizare a produsului, emise
de producător.
Materialele de protecție vor fi însoțite de instrucțiuni de utilizare şi de agrementul
tehnic şi vor fi aprobate de Beneficiar cu avizul Proiectantului.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 28


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 7 - BETOANE

7.1. GENERALITĂȚI

Prezentul capitol tratează condițiile tehnice generale necesare la proiectarea şi


execuția elementelor sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat
pentru poduri de şosea.

La execuția betoanelor din fundații, elevații, suprastructuri din beton armat şi beton
precomprimat, prevederile din prezentul capitol se vor completa şi cu prevederile specifice
cuprinse în capitolele "Infrastructuri - fundații directe; Infrastructuri – fundații indirecte de
adâncime; Infrastructuri – culei, pile; Suprastructuri din beton armat; Suprasructuri de tip
mixt".

De asemenea se vor avea în vedere şi reglementările cuprinse în anexele I.1, I.3,


I.4, I.5 din "Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat"- indicativ NE 012-99, aprobat de M.L.P.A.T. cu Ordinul 59/N din 24 august
1999 , prevederile din STAS10111/2-87 si“Codului de practică pentru producerea
betonului ” indicativ CP 012/1-2007.

Clasa betonului este definită conf NE 012-99 pe baza rezistenței caracteristice


f.ck.cil (f.ck.cub), care este rezistența la compresiune în N/mm2, determinată pe cilindri
de ∅ 150/ H=300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm, la vârsta de 28 zile, sub a cărui
valoare se pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi păstrate conform
STAS 1275/88.

• Pentru asigurarea durabilității, proiectul va ține cont de modul şi gradul în


care lucrarea este expusă la unii factori agresivi ai mediului şi va respecta “Codul de
practică pentru producerea betonului ” indicativ CP 012/1-2007

Dacă după analizarea condițiilor speciale de mediu se impun măsuri speciale, clasa
betonului va fi stabilită în acord cu următorii parametri:

• gradul de impermeabilitate;

• tipul de ciment;

• conținutul minim de ciment;

• raportul apă/ciment maxim.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 29


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

La proiectarea şi executarea unor poduri din beton armat şi beton precomprimat, cu


caracter deosebit, se recomandă colaborarea cu laboratoare de specialitate şi catedre de
specialitate din învățământul superior care poate avea ca obiect:

• aprofundarea unor probleme privind calculul solicitărilor;

• verificarea comportării prin încercări pe modele sau la scară naturală;

• elaborarea de caiete de sarcini speciale;

• stabilirea de măsuri pentru asigurarea durabilității şi asistenței tehnice la


execuție.

7.2. DOCUMENTE DE REFERINTA

1. NE 012 2007Codul de practicã pentru executarea betonului si lucrarilor de


beton armat

2. CP 012/1-2007 Codul de practicã pentru producerea betonului

3. C56-85 Normativ pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii si a


instalatiilor aferente

4. C149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor


pentru elemente de beton si beton armat

5. C16-84 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.

6. SR EN 1504-1-2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea


structurilor de beton. Partea 1. Definitie.

7. SR EN 1504-10:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea


structurilor de beton. Partea 10. Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul
calitatii lucrarilor.

8. SR EN 1504-2:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea


structurilor de beton. Partea 2. Sisteme de protectie de suprafata pentru beton.

9. Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea in constructii

10. Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe de acest


caiet de sarcini.

Lista nu este limitativa.

7.3. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

Volumul 2 – Caiete de sarcini 30


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

7.3.1. CIMENT

Cimenturile vor satisface cerințele din standardele naționale de produs sau din
standardele profesionale.

Cimenturile uzuale, conform SR EN 197-1:2002, sunt grupate in cinci tipuri


principale de ciment după cum urmează:.

• CEM I Ciment Portland

• CEM II Ciment Portland compozit

• CEM III Ciment de furnal

• CEM IV Ciment puzzolanic

• CEM V Ciment compozit

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum şi domeniul şi


condițiile de utilizare sunt precizate în Anexa M din “Codul de practică pentru producerea
betonului ” indicativ CP 012/1-2007 si NE 013-02.

7.3.1.1. Livrare şi transport

Cimentul se livrează ambalat în saci de hârtie sau vrac, transportat în vehicule


rutiere sau vagoane de cale ferată, însoțit de documentele de certificare a calității.

În cazul cimentului vrac, transportul se face numai în vehicule rutiere, cu recipiente


speciale sau vagoane de cale ferată speciale tip Z. V. C. cu descărcare pneumatică.

Cimentul va fi protejat de umezeală şi impurități în timpul depozitării şi


transportului.

În cazul în care utilizatorul procură cimentul de la un depozit (bază de livrare),


livrarea cimentului va fi însoțită de o declarație de conformitate, în care se va menționa:

• tipul de ciment şi fabrica producătoare;

• data sosirii în depozit;

• numărul certificatului de calitate eliberat de producător şi datele înscrise în


acesta;

• garanția respectării condițiilor de păstrare;

• numărul buletinului de analiză a calității cimentului efectuată de un laborator


autorizat şi datele conținute în acesta, inclusiv precizarea condițiilor de utilizare, în toate
cazurile în care termenul de garanție a expirat.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 31


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Obligațiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor înscrie în


contractul între furnizor şi utilizator.

Conform standardului SR EN 196/ 7-95 pentru verificarea conformității unei livrări


sau a unui lot cu prevederile standardelor, cu cerințele unui contract sau cu specificațiile
unei comenzi, prelevarea probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezența producătorului
(vânzătorului) şi a utilizatorului. De asemenea, prelevarea probelor de ciment poate să se
facă în prezența utilizatorului şi a unui delegat a cărui imparțialitate să fie recunoscută
atât de producător cât şi de utilizator.

Pentru efectuarea de incercari in caz de dubiu ,etc. este recomandabil de a preleva


o proba pe saptamana pentru fiecare tip de ciment. Luarea de probe se face in general
dupa sau in timpul furnizarii, dar nu mai tarziu de 24 de ore dupa livrare.

7.3.1.2. Depozitarea

Depozitarea cimentului se face numai după recepționarea cantitativă şi calitativă a


acestuia, conform prevederilor din Anexa VI. 1 din Codul de practică NE 012-99, inclusiv
prin constatarea existenței şi examinarea documentelor de certificare a calității şi
verificarea capacității libere de depozitare în silozurile destinate tipului respectiv de ciment
sau în încăperi special amenajate.

Până la terminarea efectuării determinărilor, acesta va fi depozitat în depozitul


tampon inscripționat.

Depozitarea cimentului în vrac se face în celule tip siloz, în care nu au fost


depozitate anterior alte materiale, marcate prin înscriere vizibilă a tipului de ciment.
Depozitarea cimentului ambalat în saci, trebuie să se facă în încăperi închise. Pe întreaga
perioadă de exploatare a silozurilor se va ține evidența loturilor de ciment depozitate în
fiecare siloz prin înregistrarea zilnică a primirilor şi a livrărilor. Sacii vor fi aşezați în stive
pe scânduri, dispuse cu interspații, pentru a se asigura circulația aerului la partea
inferioară a stivei şi la o distanță de 50 cm de la pereții exteriori, păstrând împrejurul lor
un spațiu suficient pentru circulație. Stivele vor avea cel mult 10 rînduri de saci suprapuşi.

Nu se va depăşi termenul de garanție prescris de producător, pentru tipul de ciment


utilizat.

Cimentul a carui perioada de garantie a fost depasita, trebuie verificat, privitor la


calitate si daca este gasit sub clasa sa, trebuie indepartat din zona, intr-un depozit separat

Volumul 2 – Caiete de sarcini 32


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

si identificat .Acest ciment poate fi folosit pentru lucrari care necesita o clasa de ciment
mai mica , doar cu aprobarea Inginerului.

7.3.1.3. Controlul calității cimentului

Controlul calității cimentului se face:

• la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanție


emis de producător sau de baza de livrare conform tabel 22 din “Codul de practică pentru
producerea betonului ” indicativ CP 012/1-2007

• înainte de utilizare, de către un laborator autorizat conform ANEXA VI.1


punctul B.1 din “Codul de practică” - NE 012-99.

Metodele de încercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/95, SREN


196-3/97, SREN 196-6/94, SREN 196-7/95, SREN 196-8/2004.

7.3.2. AGREGATE

Agregatele vor corespunde SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton şi “ Codului


de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”
indicativ NE 012-99; sau dupa caz, SR 662-2002 si SR 667-2000.

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea


nisipului de concasaj. Partea levigabilă este de max. 2%.

Se va folosi pietriş de râu, sorturile 7 - 16 şi 16 - 31. Partea levigabilă admisă la


pietriş este de 0,5%.

- Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietriş 7 - 16 şi


16 - 31, se va înscrie în zona foarte bună a limitelor granulometrice;

- Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate;

- Se vor lua măsuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.

Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparentă normală cuprinsă între


2201 şi 2500 kg/m3, se folosesc agregate grele, provenite din sfărâmarea naturală şi/sau
concasarea rocilor.

Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se


stabileşte astfel încât să se încadreze funcție de dozajul de ciment şi consistența betonului,
în zona recomandată conform ANEXEI L din ““Codul de practică pentru producerea

Volumul 2 – Caiete de sarcini 33


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

betonului ” indicativ CP 012/1-2007 iar pentru realizarea elementelor prefabricate si NE


013-02.

7.3.2.1. Producerea şi livrarea agregatelor

Deținătorii de balastiere/cariere sunt obligați să prezinte la livrare certificatul de


calitate pentru agregate şi certificatul de conformitate eliberat de un organism de
certificare acreditat.

Stațiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funcționa numai pe bază de


atestat eliberat de o comisie internă în prezența unui reprezentant desemnat de I.S.C
Inspectoratul de Stat in Constructii.

Pentru obținerea atestatului, stațiile de producere a agregatelor trebuie să aibă un


sistem propriu de asigurare a calității (sau să funcționeze în cadrul unui agent economic cu
sistem de asigurare a calității care să cuprindă şi această activitate) care să fie cunoscut,
implementat şi să asigure calitatea produsului livrat la nivelul prevederilor din
reglementări, comenzi sau contracte. Şeful stației va fi atestat de I.S.C. prin inspecțiile
teritoriale. Reatestarea stației se va face după aceeaşi procedură la fiecare 2 (doi) ani.

Pentru aceasta, stațiile de producere a agregatelor trebuie să dispună de:

• autorizațiile necesare exploatării balastierei şi documentele care să


dovedească natura zăcământului;

• documentele cu privire la sistemul de asigurare a calității adoptat (de


exemplu: manualul de calitate, proceduri generale de sistem, proceduri operaționale, plan
de calitate, regulament de funcționare, fişele posturilor, etc);

• depozite de agregate, cu platforme amenajate şi având compartimente


separate şi marcate pentru numărul necesar de sorturi rezultate;

• utilaje de sortare etc., în bună stare de funcționare, atestate CNAMEC (


Comisia Natională de atestare a maşinilor şi echipamentelor de construcții);

• personal care va avea cunoştințele şi experiența necesare pentru acest gen


de activități, ce se va dimensiona în concordanță cu prevederile sistemului de asigurare a
calității;

• laborator autorizat, sau dovada colaborării prin convenție sau contract, cu alt
laborator autorizat.

Comisia de atestare internă va avea următoarea componență:

Volumul 2 – Caiete de sarcini 34


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• preşedinte – conducătorul tehnic al agentului economic (cu studii de


specialitate) sau în lipsa acestuia un specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic
cu execuția", angajat permanent sau în regim de colaborare;

• membri;

• specialist cu atribuții în domeniul controlului de calitate;

• specialist cu atribuții în domeniul mecanizării;

• şeful laboratorului autorizat al unității tutelare sau al laboratorului cu care s-a


încheiat o convenție sau un contract de colaborare.

În cazul în care atribuțiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt


exercitate prin cumul de funcții (în conformitate cu sistemul de asigurare a calității
adoptat) de una din persoanele nominalizate în comisie, nu va mai fi necesară participarea
unui alt specialist.

Specialistul din domeniul mecanizării va putea fi angajat în regim de colaborare


pentru participarea la acțiunile privind atestarea balastierei şi va avea cunoştințele
necesare verificării tehnice a utilajelor şi aparaturii utilizate.

Verificările periodice se vor face trimestrial de către comisia de atestare pentru


menținerea condițiilor avute în vedere la atestare şi funcționarea sistemului de asigurare a
calității.

În vederea rezolvării neconformităților constatate cu ocazia auditului intern, a


verificărilor trimestriale sau a inspecțiilor efectuate de organismele abilitate, agentul
economic (stația de preparare agregate sau forul tutelar) va lua măsuri preventive sau
corective după caz. Ducerea la îndeplinire a acțiunilor corective se comunică în maximum
24 ore organului constatator pentru a decide în conformitate cu prevederile următoare.

În situația constatării unor deficiențe cu implicații asupra calității agregatelor se vor


lua următoarele măsuri:

OPRIREA livrării de agregate pentru betoane dacă se constată cel puțin una din
următoarele deficiențe:

• deteriorarea pereților padocurilor de depozitare a agregatelor;

• deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;

• lipsa personalului calificat ce deserveşte stația;

• nerespectarea instrucțiunilor de întreținere a utilajelor;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 35


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• alte deficiențe ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.

OPRIREA funcționării stației de producere a agregatelor în baza uneia din


următoarele constatări:

• dereglarea utilajelor de sortare, spălare a agregatelor;

• obținerea de rezultate necorespunzătoare privind calitatea agregatelor;

• nerespectarea efectuării încercărilor conform reglementărilor în vigoare;

• nefuncționarea sistemului de asigurare a calității.

În aceste cazuri reluarea activității în condiții normale se va face pe baza


reconfirmării certificatului de atestare de către comisia de atestare.

Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate în


paragraful "Proiectarea amestecului".

Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse în medii


umede trebuie verificate în prealabil prin analiza reactivității cu alcaliile din beton.

7.3.2.2. Transportul şi depozitarea

Agregatele nu trebuie să fie contaminate cu alte materiale în timpul


transportului sau depozitării.

Depozitarea agregatelor trebuie făcută pe platforme betonate având pante şi rigole


de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separată a diferitelor sorturi se vor crea
compartimente cu înălțime corespunzătoare pentru evitarea amestecării cu alte sorturi.
Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.

Nu se admite depozitarea direct pe pământ sau pe platforme balastate. Controlul


calității agregatelor

Controlul calității agregatelor este prezentat în Tabel 22 din “Codul de practică


pentru producerea betonului ” indicativ CP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt
reglementate în STAS 4606/80.

Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa


7.1.

7.3.3. APA

Volumul 2 – Caiete de sarcini 36


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Apa de amestecare utilizată la prepararea betoanelor poate să provină din rețeaua


publică sau din altă sursă, dar în acest ultim caz trebuie să îndeplinească condițiile tehnice
prevăzute în SR EN 1008-2003

7.3.4. ADITIVI

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:

• îmbunătățirea lucrabilității betoanelor destinate executării elementelor cu


armături dese, secțiuni subțiri, înălțime mare de turnare;

• punerea în operă a betoanelor prin pompare;

• îmbunătățirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la


intemperii sau situate în medii agresive;

• îmbunătățirea comportării la îngheŃ - dezgheŃ;

• realizarea betoanelor de clasă superioară;

• reglarea procesului de întărire, întârziere sau accelerare de priză în funcție de


cerințele tehnologice;

• creşterea rezistenței şi a durabilității prin îmbunătățirea structurii betonului.

Aditivii trebuie să îndeplinească cerințele din reglementările specifice sau


agrementele tehnice în vigoare.

Principalele tipuri de aditivi uzuali, care sunt diferentiati dupa efectul lor
asupra betonului, sun dati mai jos:

• Reducatori de apa

• Reducatori de apa, inalta rezistenta

• Intarzietori

• Accelerarori de priza si pentru rezistente initiale mari

• Antrenori de aer

• Protectori impotriva inghetului

• Impermeabilizatori

• Inhibatori de coroziune
Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie în cazurile menționate
în tabelul următor:
Nr. Categoria de betoane Aditiv recomandat Observații
crt

Volumul 2 – Caiete de sarcini 37


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

1 Betoane supuse la îngheŃ - dezgheŃ antrenor de aer


repetat
2 Betoane cu permeabilitate redusă Reducător de apă - După caz:
plastifiant - intens reducător -
superplastifiant
3 Betoane expuse în condiții de idem După caz:
agresivitate intensă şi foarte intensă -intens reducător
superplastifiant
-inhibitor de coroziune

4 Betoane de rezistență având clasa plastifiant sau Tasarea betonului:


cuprinsă între C 12-15 şi C 30/37 superplastifiant T3-T3/T4 sau T4/T5-T5
inclusiv
5 Betoane executate monolit având clasa superplastifiant - intens
≥C 35/45 reducător de apă
6 Betoane fluide - cu tasare egala cu T5 superplastifiant
7 Betoane masive (Plastifiant)
Betoane turnate prin tehnologii speciale Superplastifiant +
(fără vibrare) întârzietor de priză
8 Betoane turnate pe timp călduros Intârzietor de priză
+ Superplastifiant
(Plastifiant)
9 Betoane turnate pe timp friguros Anti-îngheŃ + accelerator
de priză
10 Betoane cu rezistențe mari la termene Acceleratori de întărire
scurte

În cazurile în care deşi nu sunt menționate în tabel, executantul apreciază că din


motive tehnologice trebuie să folosească obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita
avizul proiectantului şi includerea acestora în documentația de execuție.

Atunci cand este necesar, Antreprenorul va propune folosirea aditivilor specifici,


mentionand tipul, dozajul, numele comercial si specificatiile suplimentare necesare sau
prevederile speciale pentru folosirea acestora. Produsul trebuie aprobat de Inginer, inainte
de folosirea acestuia in amestecul de beton. Antreprenorul sau producatorul betonului va
tine cont de recomandarile din Codul de Practica CP 012/1-2007.

În cazurile în care se folosesc concomitent două tipuri de aditivi a căror


compatibilitate şi comportare împreună nu este cunoscută, este obligatorie efectuarea de
încercări preliminare şi avizul unui institut de specialitate.

Condițiile tehnice pentru materialele componente (altele decât cele obişnuite)


prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la
caz în funcție de tipul de aditiv utilizat şi vor fi menționate în fişa tehnologică de betonare.

7.3.5. ADAOSURI

Volumul 2 – Caiete de sarcini 38


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adăuga în beton în cantități de


peste 5% substanță uscată față de masa cimentului, în vederea îmbunătățirii
caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietăți speciale.

Adaosurile pot îmbunătăți următoarele caracteristici ale betoanelor: lucrabilitatea,


gradul de impermeabilitate, rezistența la agenți chimici agresivi.

Există două tipuri de adaosuri:

• inerte, înlocuitor parțial al părții fine din agregate, caz în care se reduce cu
cca. 10% cantitatea de nisip 0 - 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la
îmbunătățirea lucrabilității şi compactității betonului.

• active, caz în care se contează pe proprietățile hidraulice ale adaosului.


Adaosuri active sunt: zgura granulată de furnal, cenuşă, praful de silice, etc.

În cazul adaosurilor cu proprietăți hidraulice, la calculul raportului A/C se ia în


considerare cantitatea de adaos din beton ca parte liantă.

Utilizarea adaosurilor se face în conformitate cu reglementările tehnice specifice în


vigoare, agremente tehnice sau pe baza unor studii întocmite de laboratoarele de
specialitate. Condițiile de utilizare, condițiile tehnice pentru materiale componente,
prepararea, transportul, punerea în lucrare şi tratarea betonului se stabilesc de la caz la
caz, funcție de tipul şi proporția adaosului utilizat.

Adaosurile nu trebuie să conțină substanțe care să influențeze negativ proprietățile


betonului sau să provoace corodarea armăturii.

Utilizarea cenuşelor de termocentrală se va face numai pe baza unor aprobări


speciale cu avizul sanitar eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sănătății.

Transportul şi depozitarea adaosurilor trebuie făcută în aşa fel încât proprietățile


fizico - chimice ale acestora să nu sufere modificări.

7.4. CERINȚE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI

Compoziția unui beton va fi aleasă în aşa fel încât cerințele privind rezistența şi
durabilitatea acestuia să fie asigurate.

7.4.1. CERINȚE PENTRU REZISTENȚĂ

Volumul 2 – Caiete de sarcini 39


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Relația între raportul A/C şi rezistența la compresiune a betonului trebuie


determinată pentru fiecare tip de ciment, tip de agregate şi pentru o vârstă dată a
betonului. Adaosurile din beton pot interveni în determinarea efectivă a raportului A/C.
Rezistențele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt următoarele:

Clasa de rezistență a C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 20/25 C 25/30


betonului
f.ck.cil. N/mm2 8 12 16 20 25

f.ck.cub. N/mm2 10 15 20 25 30

Clasa de rezistență a C30/37 C 35/45 C 40/50 C 45/55 C50/60

betonului
f.ck.cil. N/mm2 30 35 40 45 50

f.ck.cub. N/mm2 37 45 50 55 60

- f.ck.cil. este capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvete


cilindrice 150/300mm si exprimata in Newtoni pe mm patrat.

- f.ck.cub este capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvete


cubice cu latura de 150mm si exprimata in Newtoni pe mm patrat.

7.4.2. CERINȚE PENTRU DURABILITATE

Pentru a produce un beton durabil care să reziste expunerii la condițiile de mediu


concrete din amplasamentul podului şi care să protejeze armătura împotriva coroziunii
trebuie respectate următoarele cerințe:

• selectarea materialelor componente ale betonului astfel încât să nu conțină


impurități care pot dăuna armăturii;

• alegerea compoziției astfel încât betonul:

• să satisfacă toate criteriile de performanță specificate pentru betonul întărit.

• să poată fi turnat şi compactat pentru a forma o structură compactă pentru


protejarea armăturii.

• să se evite acțiunile interne ce dăunează betonului (exemplu: reacție alcali -


agregate).

• să reziste acțiunilor externe cum ar fi influențele mediului înconjurător.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 40


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• amestecarea, transportul, punerea în operă şi compactarea betonului


proaspăt să se facă astfel încât materialele componente ale betonului să fie uniform
distribuite în amestec, să nu segrege şi betonul să realizeze o structură compactă;

• tratarea corespunzătoare a betonului pentru obținerea proprietăților dorite


ale betonului şi protejarea corespunzătoare a armăturii.

Cerințele de durabilitate necesare protejării armăturii împotriva coroziunii, precum


şi păstrarea caracteristicilor betonului la acțiunile fizico - chimice în timpul duratei de
serviciu proiectate sunt legate în primul rând de permeabilitatea betonului.
În acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit funcție de clasa
de expunere în care este încadrat podul. Clasele de expunere sunt conform “Codului de
practică pentru producerea betonului ” indicativ CP 012/1-2007

Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86.

Rezistența la înghet-dezghet a betonului caracterizată prin gradul de gelivitate


funcție de numărul de cicluri de îngheŃ-dezgheŃ, trebuie să se încadreze în prevederile
Tabelului 5.4 din Codul de practica NE 012-99.
Nivelele de performanță la gelivitate a betoanelor sunt:
Gradul de gelivitate al Număr de cicluri de
betonului îngheŃ - dezgheŃ
G 50 50
G 100 100
G 150 150

Bordurile trebuie sa reziste la 300 de cicluri de inghet-dezghet si trebuie sa fie


protejate contra clorurilor.

Valoarea de bază a deformației specifice la 28 de zile a betonului datorită


contracției, pentru betoane obişnuite în condiții normale de întărire este de 0,25%
conform STAS 10107/0-90.

7.5. CERINȚE DE BAZĂ PRIVIND COMPOZIȚIA BETONULUI

7.5.1. CONDIȚII GENERALE

Alegerea componenților şi stabilirea compoziției betonului proiectat se face de către


producător pe baza unor amestecuri preliminare stabilite şi verificate de către un laborator
autorizat. În absența unor date anterioare se recomandă efectuarea unor amestecuri
preliminare. În acest caz, producătorul stabileşte compoziția betonului astfel încât să aibă
o consistență necesară, să nu segrege şi să se compacteze uşor. Betonul întărit trebuie să

Volumul 2 – Caiete de sarcini 41


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

corespundă cerințelor tehnice pentru care a fost proiectat şi în mod special să aibă
rezistența la compresiune cerută. În aceste cazuri, amestecurile de probă ale betonului în
stare întărită trebuie să fie supuse încercărilor pentru determinarea caracteristicilor pentru
care au fost proiectate. Betonul trebuie să fie durabil, să realizeze o bună protecție a
armăturii.

Date privind compoziția betonului

În cazul amestecului proiectat trebuie specificate următoarele date de bază:

a) Clasa de rezistență;

b) Dimensiunea maximă a granulei agregatelor;

c) Consistența betonului proaspăt;

d) Date privind compoziția betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul şi
dozajul minim de ciment), funcție de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton
armat), condițiile de expunere etc, în concordanță cu prevederile “Codului de practică
pentru producerea betonului ” indicativ CP 012/1-2007si NE 013-02.

Stația de betoane şi utilizatorul

Stația de betoane şi utilizatorul au obligația de a livra, respectiv de a comanda


beton, numai pe baza unor comenzi în care se va înscrie tipul de beton şi detalii privind
compoziția betonului conform celor de mai sus, programul şi ritmul de livrare precum şi
partea de structură în care se va folosi.

Livrarea betonului trebuie însoțită de un bon de livrare - transport beton.

Compoziția betonului se stabileşte şi/sau se verifică de un laborator autorizat;


stabilirea compoziției betonului trebuie să se facă:

• la intrarea în funcțiune a unei stații de betoane;

• la schimbarea tipului de ciment şi/sau agregate;

• la schimbarea tipului de aditiv;

• la pregătirea executării unor elemente ale podului, care necesită un beton cu


caracteristici deosebite de cele curent preparate, sau de clasă egală sau mai mare de C
20/25.

7.5.2. PROIECTAREA AMESTECULUI

Cerințe privind consistența betonului

Volumul 2 – Caiete de sarcini 42


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Lucrabilitatea reprezintă capacitatea betonului proaspăt de a putea fi turnat în


diferite condiții prestabilite şi de a fi compactat corespunzător.

Lucrabilitatea se apreciază pe baza consistenței betonului.

Consistența betonului proapăt poate fi determinată prin următoarele metode:

• Incercare de tasare, conform SR EN 12350-2;

• Incercare Vebe, conform SR EN 12350-3;

• Determinarea gradului de compactare, conform SR EN 12350-4;

• Incarcarea ca masa de raspandire, conform SR EN 12350-5;

Cerințe privind granulozitatea agregatelor

Se vor respecta prevederile Anexei “L” din “Codul de practică pentru producerea
betonului ” indicativ CP 012/1-2007

Cerințe privind alegerea tipului, dozajului de ciment şi a raportului A/C

Recomandări privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate în ANEXA I.2 din
“Codul de practică”- NE 012-99.

Raportul A/C este stabilit funcție de condițiile de rezistență impuse betonului.

Alegerea compoziției se face prin încercări preliminare urmărindu-se realizarea


cerințelor.

Cerințe privind alegerea aditivilor şi adaosurilor

Aditivii şi adaosurile vor fi adăugate în amestec numai în asemenea cantități încât


să nu reducă durabilitatea betonului sau să producă coroziunea armăturii.

Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor TABEL 2a din “Codul de practică


pentru producerea betonului ” indicativ CP 012/1-2007 pe baza instrucțiunilor de folosire,
care trebuie să fie în acord cu reglementările specifice sau agrementele tehnice, bazate pe
determinări experimentale.

În ANEXELE I.4 şi I.5 din “Codul de practică”- NE 012-99 se prezintă recomandările


privind stabilirea compoziției betoanelor.

7.6. NIVELE DE PERFORMANȚĂ ALE BETONULUI

7.6.1. BETONUL PROASPĂT

Consistența

Volumul 2 – Caiete de sarcini 43


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Consistența betonului proaspăt se va determina printr-una din cele 4 metode


prezentate în

“Codul de practică pentru producerea betonului ” indicativ CP 012/1-2007si NE 013-


02.

Densitatea aparentă

Determinarea densității aparente, pe betonul proaspăt, se efectuează în


conformitate cu STAS 2414/91

7.6.2. BETONUL ÎNTĂRIT

Rezistența la compresiune

Clasa betonului este definită pe baza rezistenței caracteristice care este


rezistența la compresiune N/mm2, determinată pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi
cu latura de 150 mm.

Valorile acesteia sunt conform tabelului 7 din “Codui de practică pentru producerea
betonului ” indicativ CP 012/1-2007.

Evoluția rezistenței betonului

În unele situații speciale, este necesar să se urmărească evoluția rezistenței


betonului la anumite intervale de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care
s-a determinat clasa betonului. În aceste cazuri, epruvetele vor fi păstrate în condiții
similare cu cele la care este expusă structura şi vor fi încercate la intervale de timp
prestabilite. În cazurile în care nu se dispune de epruvete, se vor efectua încercări
nedistructive, sau încercări pe carote extrase din elementele structurii.

Rezistența la penetrarea apei

Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.2 din Codul de practică NE 012-99.

Rezistența la înghet - dezghet

Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.3 din Codul de practică NE 012-99.

Densitatea betonului

Funcție de densitate, betoanele se clasifică în:

• betoane uşoare - betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105°C) de


maxim 2000 kg/m3. Sunt produse în întregime sau parțial prin utilizarea agregatelor cu
structură poroasă.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 44


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• betoane cu densitatea normală (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea


aparentă în stare uscată (105°C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500
kg/m3.

• betoane grele - betoane cu densitatea aparentă în stare uscată (105°C) mai


mare de 2500 kg/m3.

7.7. PREPARAREA BETONULUI

Personalul implicat în activitatea de producere şi control a betonului, va avea


cunoştințele şi experiența necesare şi va fi atestat intern pentru aceste genuri de
activități.

Se vor respecta prevederile “Codului de practică pentru producerea betonului ”


indicativ CP 012/1-2007 iar pentru elementele prefabricate si prevederile Codului de
practica NE 013-02.

Antreprenorul trebuie sa pregateasca sau sa identifice statia care va furniza beton,


cu 14 zile inainte de folosire si sa fie respunzator pe deplin, pentru calibrarile acesteia.

Betonul de ciment Portland comercial trebuie furnizat doar de acele statii


dererminate de Inginer a fi conforme cu cerintele legale si profesionale de calitate din
Romania.

Antreprenorul trebuie sa aibe un laborator de santier dotat. In cazul, cand betonul


este obtinut de la un furnizor comercial, furnizorul trebuie sa aibe un laborator de incercari
dotat, la locul unde este produs betonul.

Antreprenorul trebuie sa-i furnizeze Inginerului, programul saptamanal de turnare a


betonului, cara va fi actualizat dupa cum este necesar. Inginerul poate observa oricare sau
toate procedurile si trebuie sa aibe acces la toate datele inregistrate in timpul producerii si
turnarii betonului. Orice neconcordanta trebuie raportata supraveghetorului lucrarii si
notata in jurnalul Inginerului.

Stația de betoane este o unitate care produce şi livrează beton, fiind dotată cu una
sau mai multe instalații (secții) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calității
betonului trebuie făcută prin grija producătorului, în conformitate cu metodologia şi
procedurile stabilite pe baza Legii 10, a calității în construcții din 1995 şi a Regulamentului
privind certificarea calității în construcții.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 45


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Stațiile de betoane vor funcționa numai pe bază de atestat, eliberat la punerea în


funcțiune, conform prevederilor “Codului de practică pentru producerea betonului ”
indicativ CP 012/1-2007 capitol 9.6.

La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit următoarele abateri:

• agregate ± 3%

• ciment şi apă ± 2%

• adaosuri ± 3%

• aditivi ± 5%

Amestecarea şi încărcarea în mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare forțată sau cu


cădere liberă. În cazul utilizării agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi
numai betoniere cu cădere liberă.

Prin amestecare trebuie să se obțină o distribuție omogenă a materialelor


componente şi o lucrabilitate constantă.

Ordinea de introducere a materialelor componente în betonieră se va face începând


cu sortul de agregate cu granulația cea mai mare.

Amestecarea componenților betonului se va face până la obținerea unui amestec


omogen. Durata amestecării depinde de tipul şi compoziția betonului, de condițiile de
mediu şi de tipul instalației.

Durata de amestecare va fi de cel puțin 45 sec. de la introducerea ultimului


component. Durata de amestecare, se va majora după caz pentru:

• utilizarea de aditivi sau adaosuri;

• perioade de timp friguros;

• utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;

• betoane cu lucrabilitate redusă (tasare mai mică de 50 mm).

Se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, la începerea turnării, să fie


cuprinsă între 5°C şi 30°C.

Durata de încărcare a unui mijloc de transport, sau de menținere a betonului în


buncărul tampon, va fi de maximum 20 minute.

La terminarea unui schimb, sau la întreruperea preparării betonului pe o durată mai


mare de o oră, este obligatoriu ca toba betonierei să fie spălată cu jet puternic de apă, sau
apă amestecată cu pietriş şi apoi imediat golită complet.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 46


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

În cazul betonului deja amestecat (preparat la stații, fabrici de betoane), utilizatorul


(executantul) trebuie să aibă informații de la producător în ceea ce priveşte compoziția
betonului, pentru a putea efectua turnarea şi tratarea betonului în condiții
corespunzătoare, pentru a putea evalua evoluția în timp a rezistenței şi durabilității
betonului din structură.

Aceste informații trebuie furnizate utilizatorului înainte de livrare, sau la livrare.


Producătorul va furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului
următoarele informații de bază:

• denumirea stației (fabricii) producătorului de beton;

• denumirea organismului care a efectuat certificarea de conformitate a


betonului, seria înregistrării certificatului şi conform punctului 9.2.2., actul doveditor al
atestării stației din “Codul de practică”- NE 012-99;

• data şi ora exactă la care s-a efectuat încărcarea (şi dacă este cazul,
precizarea orei la care s-a realizat primul contact între ciment şi apă);

• numărul de înmatriculare al mijlocului de transport;

• cantitatea de beton (m3).

Bonul de livrare trebuie să dea următoarele date:

* Pentru amestecul (compoziția) proiectat (ă);

• clasa de rezistență;

• clasa de consistență a betonului;

• tipul, clasa, precum şi dozajul cimentului;

• tipul de agregate şi granula maximă;

• tipurile de aditivi şi adaosuri;.

• date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de


impermeabilitate, gelivitate, etc. Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate
în conformitate cu prevederile punctului 6.1.1.2. din “Codul de practică”- NE 012-99.

Aceste informații pot proveni din catalogul producătorului de beton, care trebuie să
conțină informații cu privire la rezistența şi consistența betonului, dozare şi alte date
relevante privind compoziția betonului.

* Pentru amestecul prescris:

Volumul 2 – Caiete de sarcini 47


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• detalii privind compoziția betonului, de exemplu, conținutul de ciment şi


tipurile de aditivi sau adaosuri;

• clasa de consistență.

În ambele cazuri, trebuie consemnate în bonul de livrare, data şi ora sosirii


betonului la punctul de lucru, confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la
livrare şi temperatura mediului ambiant.

După maximum 30 zile de la livrarea betonului, producătorul este obligat să


elibereze un certificat de calitate pentru betonul marfă.

Rezultatele necorespunzătoare, obținute pentru probele de beton întărit, vor fi


comunicate utilizatorului în termen de 30 zile de la livrarea betonului.

Această condiție va fi consemnată obligatoriu în contractul încheiat între părți.

7.8. TRANSPORTUL ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A BETONULUI

7.8.1. TRANSPORTUL BETONULUI

Transportul betonului trebuie efectuat luând măsurile necesare pentru a preveni


segregarea, pierderea componenților sau contaminarea betonului.

Nici un beton pentru structuri nu va fi transportat in mijloace de transport, fara


agitatoare. Durata maximă posibilă de transport depinde în special de compoziția
betonului şi condițiile atmosferice. Durata de transport se consideră din momentul
încărcării mijlocului de transport şi sfârşitul descărcării acestuia şi nu poate depăşi valorile
orientative prezentate în tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decât
dacă se utilizează aditivi întârzietori.
Durata maximă de transport a betonului cu autoagitatoare.

Temperatura amestecului Durata maximă de transport (minute)


de beton (°C) cimenturi de clasa 32,5 cimenturi de clasa ≥ 42,5
10° < t ≤ 30° 50 35
t < 10° 70 50

În general, se recomandă ca temperatura betonului proaspăt, înainte de turnare, să


fie cuprinsă între (5 - 30)°C.

În situația betoanelor cu temperaturi mai mari de 30°C sunt necesare măsuri


suplimentare precum:stabilirea de către un institut de specialitate sau un laborator
autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare, transport, punere în operă şi tratare a
betonului şi folosirea unor aditivi întârzietori eficienți, etc.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 48


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

În cazul transportului cu autobasculante, durata maximă se reduce cu 15 minute,


față de limitele din tabel.

Ori de câte ori intervalul de timp dintre descărcarea şi reîncărcarea cu beton a


mijloacelor de transport depăşeşte o oră, precum şi la întreruperea lucrului, acestea vor fi
curățate cu jet de apă; în cazul agitatoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apă şi
se vor roti cu viteză maximă timp de 5 minute, după care se vor goli complet de apă.

7.8.2. PREGĂTIREA TURNĂRII BETONULUI

Se recomandă ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnării sa fie


cuprinsă intre 5°C si 30°C. In perioada de timp friguros se vor lua măsuri de protectie,
astfel incat betonul recent decofrat să se mențină la temperatura de +10°C…+15°C, timp
de 3 zile de la turnare. In toate

cazurile se va tine seama si de recomandarile formulate in cap. 15 “Tratarea


betoanelor “ din NE 012.

Executarea lucrărilor de betonare poate să înceapă numai dacă sunt îndeplinite


următoarele condiții:

• întocmirea procedurii pentru betonarea obiectului în cauză şi acceptarea


acesteia de către investitor;

• sunt realizate măsurile pregătitoare, sunt aprovizionate şi verificate


materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri, etc) şi sunt în stare de
funcționare utilajele şi dotările necesare, în conformitate cu prevederile procedurii de
execuție;

• sunt stabilite şi instruite formațiile de lucru, în ceea ce priveşte tehnologia de


execuție şi măsurile privind securitatea muncii şi PSI;

• au fost recepționate calitativ lucrările de săpături, cofraje şi armături (după


caz);in cazul in care de la montarea la receptionarea armăturii a trecut o perioada
indelungata (peste 6 luni) este necesara o inspectare a stării armăturii de către o comiste
alcătuită din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat
in Constructii) care va decide oportunitatea expertizarii stării armăturii de catre un expert
sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei ; in orice caz, daca se constată
prezența frecventă a ruginii neaderente, armătura - dupa curatire – un trebuie să prezinte
o reducere a secțiunii sub abaterea minimă prevăzută in standardele de produs; se va
proceda apoi la o noua recepție calitativă.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 49


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• suprafețele de beton turnat anterior şi întărit, care vor veni în contact cu


betonul proaspăt, vor fi curățate de pojghița de lapte de ciment (sau de impurități);
suprafețele nu trebuie să prezinte zone necompactate sau segregate şi trebuie să aibe
rugozitatea necesară asigurării unei bune legături între cele două betoane;

• sunt asigurate posibilități de spălare a utilajelor de transport şi punere în


operă a betonului;

• sunt stabilite, după caz şi pregătite, măsurile ce vor fi adoptate pentru


continuarea betonării în cazul intervenirii unor situații accidentale (stație de betoane şi
mijloace de transport de rezervă, sursa suplimentară de energie electrică, materiale
pentru protejarea betonului, condiții de creare a unui rost de lucru, etc.);

• nu se întrevede posibilitatea intervenției unor condiții climatice nefavorabile


(ger, ploi abundente, furtună, etc.);

• în cazul fundațiilor, sunt prevăzute măsuri de dirijare a apelor provenite din


precipitații, astfel încât acestea, să nu se acumuleze în zonele ce urmează a se betona;

• sunt asigurate condițiile necesare recoltării probelor la locul de punere în


operă şi efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din
mijlocul de transport;

• este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care


nu îndeplinesc condițiile tehnice stabilite şi sunt refuzate;

În baza verificării îndeplinirii condițiilor de mai sus, se va consemna aprobarea


începerii betonării de către consultant.

Antreprenorul trebuie sad ea Inginerului o notificare cu cel putin 24 zile , inainte de


a incepe turnarea betonului, pentru fiecare element al structurii.

Aprobarea începerii betonării trebuie să fie reconfirmată, pe baza unor noi verificări,
în cazurile în care:

• au intervenit evenimente de natură să modifice situația constatată la data


aprobării (intemperii, accidente, reluarea activității la lucrări sistate şi neconservate);

• betonarea nu a început în intervalul de 7 zile de la data aprobării.

Înainte de turnarea betonului trebuie verificată funcționarea corectă a utilajelor


pentru transportul local şi compactarea betonului.

7.8.3. REGULI GENERALE DE BETONARE

Volumul 2 – Caiete de sarcini 50


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Betonarea unei construcții va fi condusă nemijlocit de conducătorul tehnic al


punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare şi va supraveghea
respectarea strictă a prevederilor prezentului cod şi procedurii de execuție.

Betonul va fi pus în lucrare, la un interval cât mai scurt de la aducerea lui la locul de
turnare. Nu se admite depăşirea duratei maxime de transport şi modificarea consistenței
betonului.

La turnarea betonului trebuie respectate următoarele reguli generale:

1. Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidăriile - care vor veni în contact cu
betonul proaspăt - vor fi udate cu apă cu 2-3 ore înainte şi imediat înainte de turnarea
betonului, iar apa ramasă în denivelări va fi înlăturată.

2. Din mijlocul de transport, descărcarea betonului se va face în: bene, pompe,


benzi transportoare, jgheaburi sau direct în lucrare.

3. Dacă betonul adus la locul de punere în lucrare, nu se încadrează în limitele


de consistență admise, sau prezintă segregări, va fi refuzat, fiind interzisă punerea lui în
lucrare; se admite îmbunătățirea consistenței numai prin folosirea unui superplastifiant.

4. Inălțimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3,00 m –


în cazul elementelor cu lățime de maximum 1,00 - şi 1,50 m; în celelalte cazuri, inclusiv
elemente de suprafață (plăci, fundații, etc.).

5. Betonarea elementelor cofrate pe înălțimi mai mari de 3,00 m, se va face prin


ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcătuit din tronsoane de formă
tronconică), având capătul inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betonează.

6. Betonul trebuie să fie răspândit uniform în lungul elementului, urmărindu-se


realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm înălțime şi turnarea noului strat
înainte de începerea prizei betonului turnat anterior.

7. Se vor lua măsuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armăturilor


față de poziția prevăzută, îndeosebi pentru armăturile dispuse la partea superioară a
plăcilor în consolă; dacă totuşi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate în
timpul turnării.

8. Se va urmări cu atenție înglobarea completă în beton a armăturii,


respectându-se grosimea stratului de acoperire, în conformitate cu prevederile proiectului.

9. Nu este permisă ciocănirea sau scuturarea armăturii în timpul betonării şi nici


aşezarea pe armături a vibratorului.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 51


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

10. In zonele cu armături dese, se va urmări cu toată atenția umplerea completă


a secțiunii, prin îndesarea laterală a betonului cu şipci sau vergele de oțel, concomitent cu
vibrarea lui; în cazul în care aceste măsuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilități de
acces lateral al betonului, prin spații care să permită pătrunderea vibratorului.

11. Se va urmări comportarea şi menținerea poziției inițiale a cofrajelor şi


susținerilor acestora, luându-se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau
cedări.

12. Circulația muncitorilor şi a utilajului de transport, în timpul betonării, se va


face pe podine astfel rezemate încât să nu modifice poziția armăturii; este interzisă
circulația directă pe armături sau pe zonele cu beton proaspăt.

13. Betonarea se va face continuu, până la rosturile de lucru prevăzute în proiect


sau procedura de execuție.

14. Durata maximă admisă a întreruperilor de betonare, pentru care nu este


necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării, nu trebuie să depăşească timpul
de începere a prizei betonului; în lipsa unor determinări de laborator, aceasta se va
considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri - şi
respectiv 1,5 ore în cazul cimenturilor fără adaos.

15. In cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare, reluarea
turnării este permisă numai după pregătirea suprafețelor rosturilor, conform cap. 13
"Rosturi de lucru" din “Codul de practică”- NE 012-99.

16. Instalarea podinilor pentru circulația lucrătorilor şi mijloacelor de transport


local al betonului, pe planşeele betonate, precum şi depozitarea pe ele a unor schele,
cofraje sau armături, este permisă numai după 24 - 48 ore, în funcție de temperatura
mediului şi tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore dacă temperatura este de peste
20°C şi se foloseşte ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).

17. Betonarea diferitelor elemente de construcție este prezentată în procesul


tehnologic aferent proiectului.

18. Armatura si cofrajele pentru o structura trebuie amplasate inainte de


turnarea betonului.

19. Betonul nu trebuie turnat in structuri, care reazema pe sol, pana cand pilotii
batuti pe o raza de 8 m nu au fost terminati. Daca turnarea betonului trebuie facuta in

Volumul 2 – Caiete de sarcini 52


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

aceasta zona, inainte de terminareabaterii pilotului, acest beton trebuie turnat cu cel putin
3 zile inainte de permiterea continuarii baterii pilotilor.

20. Toata resturile, rumegusul sau alte materiale trebuie indepartate din cofraje
inainte de turnarea betonului.

21. Betonul nu trebuie turnat cand conditiile atmosferice pot deteriora betonul
sau impiedica executia corespunzatoare.

22. Oparatiile de preparare si turnare a betonului vor fi intrerupte, atunci cand


temperatura atmosferica ajunge la 40C si nu trebuie reluata pana cand temperatura nu
depaseste 20 C.

23. Betonul nu trebuie turnat pe materiale inghetate. Cand betonul este turnat si
temperatura aerului este in scadere fata de 20 C, betonul trebuie protejat.

24. Intervalul maxim permis pentru turnarea sarjelor de beton in cofraje trebuie
sa fie 30 minute.

25. Succesiunea de turnare a betonului trebuie sa fie asa cum este indicat in
plansele de executie.

26. Orice sectiune a betonului care prezinta defectiuni trebuie reparata sau
inlocuita, asa cum este dispus de Inginer, pe chaltuiala Antreprenorului.

27. Trebuie evitate segregarile de material si deplasarile de armaturi.

28. Betonul din grinzi trebuie turnat uniform, pe intreaga lungime a grinzii, in
straturi orizontale.

29. Turnarea betonului trebuie reglata pentru a controla presiunile exercitate.

30. Pozitionarea dispozitivelor de turnare a betonului trebuie sa fie astfel incat sa


nu apara segregari.

31. Cand sunt necesare jgheaburi, acestea trebuie echipate cu placi de dirijare
sau trebuie sa fie compuse din sectiuni mici, pentru a permite dirijarea betonului.

32. Dupa turnarea betonului in cofraje, elementul de beton nu trebuie mutat


lateral mai mult de 2 m.

33. Toate jgheaburile trebuie sa fie de metal, metal acoperit cu plastic, cauciuc
sau din alte materiale care nu reactioneaza cu betonul.

34. Jgheaburile trebuie tinute curate si fara cruste de beton.

35. Aluminiul sau aliajele de aluminiu care reactioneaza cu betonul nu trebuie


folosite pentru jgheaburi.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 53


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

36. Pentru a evita rosturile vizibile de pe fetele vizibile, suprafata de deasupra a


betonului adiacenta cu cofrajul trebuie nivelata cu o mistrie.

37. Daca se produce o "pana de beton" la rosturile de lucru, cum se intampla la


suprafata inclinata de sus a aripilor de pod, se va prevedea o insertare, pentru a impiedica
formarea de astfel de pene, astfel incat grosimea betonului care se toarna, sa nu fie mai
mica de 150 mm.

38. Imediat dupa turnarea unui strat de beton, toate caderile de mortar
imprastiate pe armatura sau pe suprafata cofrajelor trebuie indepartate.

39. Se va feri betonul proaspat turnat de resturile de mortar uscat si praf.

40. Se va da atentie deosebita, pentru a nu avaria sau deteriora legarea


armaturii, langa suprafata betonului, in timpul curatarii armaturii de otel.

41. Turnarile succesive de beton pot fi facute dupa ce turnarea precedenta este
completa si rezistenta la compresiune a betonului turnat precedent a atins 14 Mpa,
rezistenta determinata pe epruvete luate din santier.

7.8.4. COMPACTAREA BETONULUI

Betonul va fi astfel compactat încât să conțină o cantitate minimă de aer oclus.

Compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee,


funcție de consistența betonului, tipul elementului etc. În general, compactarea mecanică
a betonului se face prin vibrare.

Se admite compactarea manuală (cu maiul, vergele sau şipci, în paralel, după caz
cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri:

• introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor


secțiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă.

• întreruperea funcționării vibratorului din diferite motive, caz în care


betonarea trebuie să continue până la poziția corespunzătoare a unui rost.

• se prevede prin reglementări speciale (beton fluid, betoane monogranulare).

În timpul compactării betonului proaspăt, se va avea grijă să se evite deplasarea şi


degradarea armăturilor şi/sau cofrajelor.

Betonul trebuie compactat numai atât timp cât este lucrabil.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 54


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Detalii privind procedeele de vibrare mecanică sunt prezentate în ANEXA IV.2 din
“Codul de practică”- NE 012-99 iar pentru elementele prefabricate si in Codul de practica
NE 013-02.

7.8.5. ROSTURI DE LUCRU

În măsura în care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizându-se


execuția astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între
două rosturi de dilatație.

Când rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziția lor va fi stabilită prin proiect sau
procedură de execuție şi se vor respecta prevederile “Codului de practică”- NE 012-99 si
NE 013-02.

Elementele de construcții pot fi decofrate atunci când betonul a atins o anumită


rezistență, care este prezentată în documentația de execuție ținând cont de prevederile“
Codul de practică”- NE 012- 99.

7.9. TRATAREA BETONULUI DUPĂ TURNARE

7.9.1. GENERALITĂȚI

În vederea obținerii proprietăților potențiale ale betonului, zona suprafeței trebuie


tratată şi protejată o anumită perioadă de timp, funcție de tipul structurii elementului,
condițiile de mediu din momentul turnării şi condițiile de expunere în perioada de serviciu
a structurii.

Tratarea şi protejarea betonului trebuie să înceapă cât mai curând posibil după
compactare.

Acoperirea cu materiale de protecție se va realiza îndată ce betonul a căpătat o


suficientă rezistență, pentru ca materialul să nu adere la suprafața acoperită.

Tratarea betonului este o măsură de protecție împotriva:

• uscării premature, în particular, datorită radiațiilor solare şi vântului.


Protecția betonului este o măsură de prevenire a efectelor:

• antrenării (scurgerilor) pastei de ciment datorită ploii (sau apelor


curgătoare);

• diferențelor mari de temperatură în interiorul betonului;

• temperaturii scăzute sau îngheŃului;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 55


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• eventualelor şocuri sau vibrații, care ar putea conduce la o diminuare a


aderenței beton – armătură (după întărirea betonului).

Principalele metode de tratare/protecție sunt:

• menținerea în cofraje;

• acoperirea cu materiale de protecție, menținute în stare umedă;

• stropirea cu pelicule de protecție.

7.9.2. DURATA TRATĂRII

Durata tratării depinde de:

• sensibilitatea betonului la tratare;

• temperatura betonului;

• condițiile atmosferice în timpul şi după tratare;

• condițiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.

Se va ține cont de prevederile “Codului de practică”- NE 012-99.

7.9.3. FINISAREA SUPRAFETELOR DE BETON

Antreprenorul trebuie sa finiseze toate suprafetele de beton, exceptand platformele


podului, in conformitate cu cerintele acestor specificatii.

Toate suprafetele de beton formate trebuie sa fie mai intai finisate obisnuit.
Suprafetele care necesita o finisare prin slefuire sunt indicate in plansele de executie.

O suprafata finisata “prin curatire cu pasta de ciment” va fi considerata o altarnativa


acceptabila fata de o finisare prin slefuire. Betonul turnat impotriva cofrajelor metalice sau
netede, cofraje grele, ca si zidariile, metalul, sau fibrele de sticla, pot avea o finisare a
suprafetei “prin curatire cu pasta de ciment”.

Suprafetele de beton care nu sunt finisate prin slefuire trebuie finisate cu drisca.

7.9.3.1. Finisarea obisnuita a suprafatelor

Imediat dupa indepartarea cofrajelor, toate proeminentele fine si iregulare trebuie


indepartate de pe toate suprafetele.

Cavitatile produse de legaturile cofrajelor si toate golurile, colturile sau marginile


rupte si alte defecte trebuie curatate in intregime, saturate cu apa si apoi plombate si

Volumul 2 – Caiete de sarcini 56


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

rectificate. Mortarul trebuie facut din ciment si agregate fine amestecate in aceeasi
proportie ca si in betonul de clasa celui finisat.

Mortarul folosit la rectificari nu trebuie sa fie mai vechi de 1 ora.

Peticele de mortar trebuie protejate asa cum este prescris in aceasta Subsectiune.

Toate rosturile de constructie si de dilatare din lucrarea completa trebuie curatate


cu atentie de mortar si beton.

Umplurura de rosturi trebuie sa se vada pe intreaga lungime a rosturilor, cu margini


curate si exacte.

7.9.3.2. Finisarea prin slefuire

Cofrajele trebuie sa stea in amplasament cel putin 12 ore, nepunand la socoteala


timpul cand temperatura este sub 5 o C, inainte de a fi indepartate pentru a permite o
finisare a suprafetei prin slefuire.

Daca cofrajele sunt indepartate inainte ca intarirea sa fie completa, pentru aplicarea
finisarii suprafetei prin slefuire, betonul trebuie tinut umed pe timpul expunerii.

Cand slefuirea este terminata, suprafata trebuie acoperita si pastrata umeda, pana
la terminarea perioadei de 72 de ore.

Suprafata betonului ce urmeaza a fi finisata trebuie saturata cu apa.

Locurile cu armatura ramasa descoperita si defectele trebuie apoi tencuite si lasate


sa se intareasca.

Suprafata trebuie slefuita cu un strat mediu de piatra carborundum, folosind o mica


calitate de mortar in fata acestuia. Mortarul trebuie sa fie compus din ciment si nisip fin
amestecate in aceleasi proportii, folosite in cae se finiseaza.

Slefuirea trebuie sa continue, pana cand toate urmele de cofraje, proeminente si


iregularitati au fost indepartate, toate golurile sunt umplute si a fost obtinuta o suprafata
uniforma.

Pasta produsa de aceasta slefuire trebuie lasata pe loc.

Finisarea finala trebuie obtinuta prin slefuirea cu o piatra de carborund si apa.


Aceasta slefuire trebuie continuata pana cand intreaga suprafata are o textura neteda si o
culoare uniforma.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 57


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Dupa ce finisarea finala este incheiata si dupa ce suprafata s-a uscat, trebuie
efectuata o slefuire cu o panza groasa de sac pentru a indeparta pudra ramasa si
suprafata trebuie lasata libera de pete, pasta, pudra si semne objectionabile.

7.9.3.3. Finisarea prin curatire cu pasta de ciment

Suprafata care urmeaza a fi finisata trebuie periata cu perii de sarma, pentru a


indeparta laptele de ciment si sedimentele si pentru a sparge gaurile bulelor de ciment.
Denivelarile de la rosturile de cofrare trebuie netezite.

Suprafata trebuie umezita si acoperita cu un compus din o parte ciment si 1,5 parti
nisip fin cu suficienta apa pentru a produce o pasta consistenta subtire.

Imediat dupa aplicarea pastei, suprafata trebuie curatita cu un material de pluta sau
alt material potrivit. Pasta trebuie sa umple complet toate gaurile si alte iregularitati din
suprafata.

Cand pasta ajunge la o plasticitate, ca nu va putea fi scoasa din gauri, surplusul se


va indeparta cu o panza de sac.

Cand pasta este complet uscata, suprafata trebuie slefuita viguros cu o panza de
sac uscata pentru a indeparta complet orice pasta uscata. Nu trebuie sa ramana nici o
pelicula de pasta uscata.

Curatarea pastei de pe suprafata betonului trebuie facuta cand temperatura este de


cel putin 5 oC si este in crestere. Toata curatarea de pe suprafata trebuie terminata in
aceeasi zi, in care a inceput.

Cimentul pentru pasta trebuie sa fie ciment Portland alb, adaugat atat cat este
necesar pentru a produce culoarea dorita.

7.9.3.4. Finisarea cu drisca

Suprafetele de beton expuse trebuie finisate cu un dispozitiv din lemn. Trebuie


suficient beton in exces, mentinut in fata dispozitivului de finisare, asa incat agregatele sa
fie fortat sa apara in suprafata.

Suprafata trebuie in intregime lucrata cu o drisca de lemn, pentru a produce o


suprafata neteda si fin rugoasa.

Marginile, colturile si rosturile trebuie finisate cu atentie, cu unelte adecvate.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 58


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

7.10. CONTROLUL CALITĂȚII LUCRĂRILOR

Acest capitol prevede măsurile minime obligatorii necesare controlului execuției


structurilor din beton şi beton armat. Controlul cuprinde acŃunile şi deciziile esențiale, ca
şi verificările ce trebuie făcute în conformitate cu reglementăile tehnice specifice, pentru a
asigura satisfacerea tuturor cerințelor specifice.

Controlul calității lucrărilor se referă la:

• Control interior (executat de către producător si /sau executant);

• Control exterior (executat de către un organism independent);

• Control de conformitate ( executat de organisme independente autorizate


pentru efectuarea activității de certificare a calității produselor folosite)

Procedeele de control a calității in constructii constau in controlul producției si


execuției. Aceasta include:

• controlul preparării betonului;

• controlul punerii în operă a betonului;

• verificările rezultatelor incercărilor pe betonul proaspăt şI pe betonul întărit.

Determinările şi metodologia de efectuare a acestora precum şi criteriile de


conformitate, sunt conform ,,codului de practică", indicativ NE 012-99.

Antreprenorul trebuie sa pregateasca si sa trimita spre aprobare Inginerului Planul


de control al calitatii pentru lucrarile de beton, cu o luna inainte de inceperea lucrarilor de
betonare din santier. Planul trebuie sa se refere la toate determinarile si incercarile are se
vor face pe beton si pe componentele acestuia, specificand punctele cheie, unde
constructia nu poate evolua fara aprobarea Inginerului.

Pe langa sistemul de control mentionat mai sus trebuie data atentie controalelor
vizuale care pot atrage atentia, din timp, despre comportari anormale ale betonului pe
perioada prepararii, transportului sau turnarii.

Daca compozitia betonuluii este excesiv de umeda, cauzand segregari sau alte
conditii neacceptabile, betonul trebuie respins. Determinarea tasarii trebuie facuta la locul
de turnare, in prezenta Inginerului, pentru a determina consistenta.

Betonul care a dezvoltat o intarire initiala inainte de compactare si finisare, trebuie


respins. Daca sunt intalnite greseli la preparare, operatiunea de dozare trebuie oprita pana
cand probleme este rezolvata. Trebuie acordata permisiune pentru folosirea cimentului si
agregatelor deja amestecate in betoniere mobile sau statii centrale de preparare,

Volumul 2 – Caiete de sarcini 59


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

autobetoniere. Fiecare lot trebuie amestecat sau agitat, pentru cel putin 3 minute, in plus,
dupa ce s-a observat priza falsa, iar betonul trebuie sa fie de o consistenta satisfacatoare.

7.11. EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETĂȚI SPECIALE ŞI BETOANE PUSE


ÎN OPERĂ, PRIN PROCEDEE SPECIALE

La executarea lucrărilor supuse unor acțiuni deosebite, se folosesc:

• betoane rezistente la penetrarea apei;

• betoane cu rezistență mare la înghet - dezghet şi la agenți chimici de


dezghețare;

• betoane rezistente la atacul chimic;

• betoane cu rezistență mare la uzură.

De asemenea o serie întreagă de elemente ale podurilor, se execută prin procedee


speciale şi anume:

• turnarea betonului sub apă;

• betoane turnate prin pompare;

• betoane turnate în cofraje glisante;

• betoane ciclopiene.

Pentru aceste betoane cu proprietăți speciale şi procedee speciale, se vor respecta


prevederile capitolelor 8 şi 16 din “Codul de practică” NE 012-99.

7.11.1. TURNAREA BETONULUI SUB APA

Inginerul trebuie sa aprobe tot betonul turnat sub apa.

Betonul turnat sub apa trebuie sa fie de aceeasi clasa si compozitie ca si cel folosit
in celelelte structuri exceptand continutul de ciment care trebuie sa creasca cu 10
procente.

Betonul trebuie turnat, astfel incat sa formeze o masa compacta. Nu trebuie


deranjat dupa ce a fost turnat.

Daca apa mai este mentinuta la locul de turnare, cofrajele trebuie sa fie inchise
etans.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 60


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Palnia de turnare a betonului trebuie sa constea dintr-un tub etans avand un


diametru de nu mai putin de 250 mm. Aceasta trebuie construita in sectiuni avand inadiri
flexibile si etanse.

Palniile nu trebuie sa fie din aluminiu sau aliaj de aluminiu care ar putea reactiona
cu betonul.

Palniile trebuie sustinute pentru a permite miscarea libera a partii de descarcare


deasupra suprafetei de lucru. Acestea trebuie sa permita coborarea rapida, cand este
necesara intarzierea sau oprirea suvoiului de beton.

Capatul de descarcare trebuie sa fie inchis la inceputul lucrarii pentru a preveni


patrunderea apei in tub si trebuie sa fie tot timpul izolat. Tuburile palniilor trebuie tinute
pline tot timpul.

Cand o sarja este descarcata in palnie, curgerea betonului trebuie indusa de


ridicarea usoara a capatului de descarcare si in plus, tinindu-l in betonul care se toarna.

Curgerea trebuie sa fie continua pana cand lucrarea este terminata.

Betonul trebuie turnat continu de la inceput la sfarsit. Suprafata betonului trebuie


tinuta aproape orizontal tot timpul pe cat este cu putinta.

Odata ce betonul a fost turnat, apa de stationare trebuie indepartata, betonul


inspectat si toate resturile sau alte materiale nesatisfacatoare trebuie indepartate de la
suprafata.

7.11.2. BETONAREA PE TIMP FRIGUROS

Urmatoarele cerinte trebuie sa guverneze turnarea betonului cand temperatura


mediului este mai mica de 50C.

Temperatura betonului nu trebuie sa fie mai mica de 100C imediat dupa ce a fost
turnat.

Antreprenorul trebuie sa asigure echipamente de incalzire si/sau sa inchida sau sa


protejeze structura intr-o asa maniera, incat betonul si aerul inconjurator sa fie mentinut
la o temperatura intre 10 oC si 40oC pentru primele 72 de ore, dupa ce betonul a fost
turnat, si la o temperatura cuprinsa intre 5oC si 40 oC pentru urmatoarele 48 de ore.
Temperatura aerului care inconjoara betonul trebuie redusa treptat la temperatura
exterioara cu un ritm, nu mai rapid de 3oC/h.

Trebuie mentinuta umiditatea.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 61


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Folosirea de mijloace de incalzire cu foc deschis este interzisa. Trebuie prevazut un


scut de protectie, pe echipamentul de incalzit, asa incat nici un metal expus sa nu fie in
contact cu sursa de caldura.

Antreprenorul poate folosi izolatoare de cofraje pentru a mentine temperatura


betonului la cea indicata in specificatii.

Temperatura betonului in timpul prepararii poate fi ajustata pentru a se asigura ca


temperatura betonului nu va fi mai mare de 38oC datorita caldurii produse de hidratare.

Cofrajele izolate trebuie sa ramana pe loc timp de 5 zile.

Cofrajele pot fi desfacute usor, daca este necesar, pentru a controla temperatura
betonului mai coborata decat valorile maxime specificate. Daca desfacerea cofrajelor este
necesara, trebuie obtinuta, inainte, aprobarea Inginerului.

Cand cofrajele se indeparteaza dupa cele 5 zile specificate, scaderea temperaturii


betonului nu trebuie sa fie mai rapida de 3oC/ ora.

Antreprenorul trebuie sa prevada 4 tuburi de otel galvanizat de 25 mm diametru si


300 mm lungime, prin care se masoara temperatura, pentru fiecare aplicare a cofrajelor
izolatoare. Aceste tuburi trebuie prevazute cu opritori de cauciuc satisfacatori. Tuburile
trebuie plasate in beton asa cum este dispus de Inginer si trebuie folosite pentru a lua
temperatura betonului. Dupa ce timpul de protejare a expirat, tuburile trebuie indepartate
si gaurile ramase trebuie tencuite.
Antreprenorul trebuie sa-si asume toate riscurile, in legatura cu turnarea betonului
pe timp friguros si permisiunea data de Inginer pentru turnarea betonului in aceasta
perioada nu il absolva, in nici un fel, pe Antreprenor de responsabilitatea pentru rezultate
nesatisfacatoare. Orice beton care prezinta deteriorari din cauza inghetului trebuie respins.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 62


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 8 - SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

8.1. GENERALITĂȚI

Prezentul capitol se referă la lucrările sau părțile de lucrări executate din beton
armat în suprastructurile de poduri şi anume:

• grinzi simplu rezemate sau continue din beton armat;

• plăci turnate monolit din beton armat;

• elemente prefabricate din beton armat (plăci carosabile, plăci de trotuar,


elemente tip cornişă pentru parapeți şi plăci, prefabricate pentru suprastructurile de tip
mixt);

• monolitizarea elementelor prefabricate.

Pentru structuri deosebite, cu alcătuiri constructive şi utilizări de materiale noi,


altele decât cele cuprinse în prezentul caiet de sarcini, se vor întocmi caiete de sarcini
speciale.

Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect
elaborat de către o organizație de proiectare autorizată, cu respectarea strictă a
prevederilor din STAS 10111/2-87 "Suprastructuri din beton, beton armat şi beton
precomprimat – prescripții de proiectare" şi în special a capitolului 5.

Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai dacă sunt însoțite de


certificate de calitate.

Proiectul pe baza căruia se vor realiza suprastructurile din beton armat, va cuprinde
detaliile de execuție a suprastructurii şi programul de asigurare a calității lucrărilor.

Proiectul de organizare a lucrărilor, la fiecare lucrare în parte va fi întocmit de către


antreprenor şi va preciza în special locul şi condițiile de depozitare şi de întreținere ale
materialelor, componentelor, prefabricatelor şi ale oricăror altor dispozitive necesare
execuției.

Planşele de execuție însoțite de note de calcul vor cuprinde toate elementele


necesare execuției, inclusiv planşele tehnologice cu fazele succesive de execuție.

Detaliile de execuție vor fi cuprinse în planşele de cofraj şi armare pentru


suprastructură în întregime şi pentru părți de lucrări din aceasta. În zonele puternic
armate, cu concentrări de eforturi (de exemplu cuzineți), desenele de detaliu vor fi

Volumul 2 – Caiete de sarcini 63


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

prezentate la o scară şi într-o asemenea manieră încât să arate compatibilitatea între


planul de armare şi condițiile efective de betonare.

Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, toleranțele


admise şi modul de trasare a suprafețelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.

Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele
geometrice privind armăturile şi modul de poziționare (poziție, traseu, diametru, lungimi
parțiale şi lungimi totale).

Planurile vor conține explicit:

• calitatea oțelurilor ;

• toleranțele de poziționare;

• poziția înnădirilor şi detaliile de înnădire;

• dispunerea, forma şi natura dispozitivelor de calare a armăturilor;

in cazul elementelor prefabricate, poziția şi natura ancorelor încorporate pentru


manipulare;

De asemenea, planurile de armare vor cuprinde măsurile ce trebuie luate în


secțiunile de reluare a betonării, pregătirea armăturilor prin îndoire - dezdoire şi modul de
tratare a suprafeței de la care se reia betonarea.

Zonele de armătură densă se vor detalia la o scară mare cu prezentarea la scara


reală a razelor de curbură şi a diametrelor armăturilor.

Tabelele recapitulative ale armăturilor utilizate vor da pentru fiecare marcă un


număr de ordine, tipul oțelului, diametrul, un crochiu cu traseul şi modul de dispunere,
lungimi parțiale şi lungime totală desfăşurată, greutatea nominală şi numărul de bare
asemenea.

Aceste tabele se pot trece pe planşe sau în anexe.

La execuția suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect
“Codul de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat” indicativ NE 012 şi prevederile din prezentul caiet de sarcini.

8.2. LUCRĂRI PROVIZORII

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate
monolitizate se execută cu ajutorul unor lucrări provizorii ce constau din: eşafodaje, schele
şi sprijiniri la elementele de suprastructură de forma: grinzi şi plăci drepte;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 64


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Întocmirea proiectelor pentru lucrările provizorii se va face de către antreprenor.

Proiectul va cuprinde desene de execuție însoțite de note de calcul. Beneficiarul


poate cere ca acestea să-i fie predate în întregime sau pe părți, dar înaintea începerii
execuției.

Lucrările provizorii trebuie astfel proiectate şi executate încât să garanteze că


lucrările definitive nu vor suferi în nici un fel ca urmare a deformațiilor lucrărilor provizorii,
ca rezistență sau aspect.

Lucrările provizorii vor asigura că lucrările definitive se încadrează, din punct de


vedere al toleranțelor, în cele admise în ANEXA III.1 ale “Codului de practică pentru
executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat” indicativ NE 012-99.

La realizarea lucrărilor provizorii se va ține seama şi de prevederile cuprinse în


capitolul: "Schele, eşafodaje şi cintre".

8.3. COFRAJE

Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau părți ale acestora, vor
respecta condițiile de calitate precizate în planşe. În principiu, acestea pot fi de trei tipuri:

• cofraje obişnuite utilizate la suprafețe nevăzute;

• cofraje de față văzută, utilizate la suprafețele expuse vederii (grinzi, plăci şi


stâlpi);

• cofraje cu tratare specială, utilizate la elementele de suprastructură


precum: grinzi marginale, lise de parapete, parapete, etc.

Antreprenorul poate propune soluții proprii de tratare a feței văzute a betoanelor,


pentru care va obține aprobarea beneficiarului.

La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va ține seama


de prevederile “Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat”- indicativ NE 012-99, precum şi de cele cuprinse în capitolul
"Cofraje".

La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va


ține seama de prevederile “Codului de practică pentru executarea lucrărilor din beton,
beton armat şi beton precomprimat”- indicativ NE 013-02, precum şi de cele cuprinse în
capitolul "Cofraje".

Volumul 2 – Caiete de sarcini 65


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

8.4. ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ ŞI MONOLITIZARE

În cazul structurilor din grinzi şi plăci prefabricate, atât grinzile cât şi plăcile
prefabricate vor fi numerotate, iar pe ele se va înscrie cu vopsea data fabricării şi tipul de
placă sau grindă, prin care se precizează astfel poziția acesteia în lucrare.

Elementele principale de rezistenta (grinzi) executate in santier, vor fi testate


conform STAS 12313/85.

Montarea elementelor prefabricate, va fi condusă de un inginer specializat în acest


domeniu şi supravegheată permanent de maiştri cu experiență dobândită în lucrări
similare.

Operația de montaj trebuie să fie precedată de lucrări pregătitoare specifice


operației respective şi care depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se
montează, sau de modul de alcătuire a structurii.

Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care să asigure


montajul în condiții de securitate.

La aşezarea pe reazeme se va urmări poziționarea corectă conform proiectului, atât


în ce priveşte asigurarea amplasamentului, cât şi a lungimii de rezemare şi a contactului
cu suprafețele de rezemare. Elementele vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai
după realizarea corectă a rezemării si asigurarea echilibrului stabil al tuturor elementelor
montate sau care reazemă pe acestea.

Îmbinările definitive trebuie să fie executate în cel mai scurt timp posibil de la
montaj.

Fețele elementelor care urmează a veni în contact cu betonul de monolitizare sau


mortarul de poză, vor fi bine curățate cu o perie de sârmă şi apoi spălate cu apă sub
presiune sau suflate cu jet de aer.

Verificarea montării elementelor şi încadrarea în toleranțe, se va face conform


anexei III.1 – “Abateri admisibile pentru elementele din beton şi beton armat” din ”Codul
de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”-
indicativ NE 012-99.

La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot


duce la deteriorarea elementelor.

Grinzile şi plăcile prefabricate se vor monolitiza între ele conform detaliilor din
proiect.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 66


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

La plăcile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza şi golurile din dreptul
conectorilor, prevăzându-se armăturile din proiect necesare legării conectorilor de
armăturile de rezistență ale plăcilor.

La structurile mixte, în zone de precomprimare a plăcilor, se vor monta ştuŃuri


pentru continuitatea cablurilor în dreptul rosturilor de monolitizare.

Rețeta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe bază de încercări.

Pentru tensionarea, blocarea şi injectarea cablurilor prevăzute pentru


precomprimarea platelajelor la structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul 11
din “Codul de practică NE 012-99” – Partea B – beton precomprimat si Codul de practica
NE 013-02.

Abaterile limită de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor


încadra în prevederile STAS 6657/1-89, STAS 7009 – 79 şi STAS 8600 – 79.

Alte abateri limită decât cele referitoare la dimensiuni (lungimi, lățime şi grosime
placă) se vor încadra în prevederile “Codului de practică pentru executarea lucrărilor din
beton, beton armat şi beton precomprimat”- indicativ NE 012-99 si “Codului de practică
pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat”- indicativ NE
013-02

8.5. RECEPȚIALUCRĂRILOR

8.5.1. ÎNCERCAREA LUCRĂRILOR

Antreprenorul are în întregime, în sarcina sa, cheltuielile de încercare a lucrărilor


precizate în proiect sau prin standardele şi normativele în vigoare. Aceste încercări se
execută în prezența Consultantului şi Proiectantului.

8.6. REFACEREA LUCRĂRILOR CU DEFECTE

În cazul când o parte, sau întreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect
şi din caietul de sarcini, antreprenorul este obligat să execute remedierile necesare. După
recunoaşterea şi analiza defectelor, înaintea începerii lucrărilor de remediere antreprenorul
propune Consultantului programul de reparații spre aprobare.

Pentru remedierile defectelor de natură să afecteze calitatea structurii, siguranța şi


durabilitatea în exploatare, Constructorul va proceda astfel:

• efectuarea releveului detaliat al defectelor;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 67


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• evaluarea consecințelor posibile pe termen scurt sau mai lung;

• asigurarea unei expertize tehnice efectuată de către expert tehnic atestat,


care va evalua situația şi va da soluții de remediere;

• întocmirea unei documentații de reparații, însoțită de toate justificările


necesare.

• montarea în lucrare a dispozitivelor de control necesare, eventual să asigure


personal de execuție;

În funcție de constatările şi de studiile efectuate, beneficiarul poate să procedeze


astfel:

• să acorde viza documentației de reparații, cu eventuale observații;

• să prevadă demolarea unor părți, sau a întregii lucrări şi refacerea lor


pe cheltuiala antreprenorului;

În cazul defectelor privind geometria lucrării, calitatea şi culoarea suprafețelor, dar


care nu afectează siguranța şi capacitatea portantă a lucrării reparațiile se pot efectua
astfel:

• defectele minore se pot corecta prin degresare, spălare, rabotare sau


rebetonare cu betoane speciale aderente;

• în cazul defecțiunilor mai importante, antreprenorul poate propune


beneficiarului un program de remediere, care va fi analizat şi aprobat ca atare, sau cu
completările necesare.

La suprafețele văzute cu parament fin este interzisă sclivisirea simplă. Atunci când
totuşi se aplică, aceasta nu se va face decât cu aprobarea Consultantului.

Fisurile deschise care pot compromite, atât aspectul cât şi durabilitatea structurii,
vor fi tratate, respectând prevederile Normativului C 149-88, privind procedeele de
reparare a elementelor din beton şi beton armat. Tratarea fisurilor se poate face şi cu
materiale speciale, pe baza unei tehnologii avizate de către beneficiar şi a instrucțiunilor
specifice de aplicare ale materialelor respective.
La terminarea lucrărilor antreprenorul va efectua o verificare a întregii lucrări şi va
asigura degajarea tuturor spațiilor (sprijiniri, susțineri, depozite, etc.) pentru a permite
lucrul liber al structurii.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 68


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 9 - SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT

9.1. GENERALITATI

Scopul lucrarilor, pe care le acopera acest caiet de sarcini, va consta din executia si
amplasarea elementelor din beton precomprimat, montarea completa, in suprastructura
podurilor. Aceste lucrari se refera la elemente precomprimate, atat prin
pretensionare, cat si prin post-tensionare.

Documente de referinta

1 NE 012 - 99 Codul de practicã pentru executarea lucrarilor din beton, beton


armat si beton precomprimat

2 NE 013/2002 Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate


din beton, beton armat si beton precomprimat

3 CP 012/1-2007 Cod de practica pentru producerea betonului

4 STAS 6657/2 - 89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si


beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitãtii.

5 STAS 6657/3 - 89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si


beton precomprimat. Conditii tehnice generale de calitate.

6 STAS 7721 - 90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate din


beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate

7 STAS 7384 - 85 Abateri geometrice si tolerante. Terminologie

8 STAS 7009 - 79 Constructii civile. Tolerante si asamblari in constructii.


Terminologie.

9 C 56/2002 Normativ pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii si


a instalatiilor aferente

10 C 149 - 87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor


pentru elemente de beton si beton armat

11 C 16 - 84 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.

12 Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea in constructii

13 HGR 766 pentru aprobarea unor regulamente privind cali tatea in constructii

Anexa 5: Regulament privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si


echipamente noi in constructii

Volumul 2 – Caiete de sarcini 69


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Anexa 7: Regulament privind certificarea de conformitate a calitatii produselor


utilizate in constructii

Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe de acest caiet de


sarcini Lista nu este limitativa.

9.2. MATERIALE

Toate materialele vor fi in conformitate cu capitolele Armaturi, Betoane, Cofraje.

9.2.1. LUCRARI DIN BETON

Antreprenorul va raspunde de reteta pentru beton, putand utiliza prevederile pentru


alte tetete, care sunt elaborate, in conformitate cu , cu urmatoarele conditii suplimentare:

(a) Reteta betonului va fi supusa aprobarii Inginerului, cu 4 saptamani, inainte


de a incepe orice lucrari de beton.

(b) Clasa betonului va fi cea indicata in plansele de executie si va consta din


ciment Portland, potrivit indicatiilor din planse, agregate, aditiv antrenor de aer si apa.
Betonul, de asemenea, poate contine cenusa de termocentrala si aditivi de tipuri aprobate.

(c) Continutul minim de ciment va fi de 350 kg/m³.

(d) Agregatele grosiere vor fi clasificate ca agregate grele, provenind din roca
compacta, nealterata de conditiile atmosferice.

(e) Cenusa de termocentrala nu va depasi 15 % din masa cimentului.

(f) Se vor aduna datele privitoare la cel putin 15 sarje individuale, care vor fi
prezentate Inginerului. Aceste date vor cuprindeurmatoarele:

(1) Rezultatele incercarilor la 28 de zile, compresiune si intindere prin incovoiere.


The 28-day compressive and flexural strength test results.

(2) Raportul apa / ciment.

(3) Continutul de aer oclus ( situat intre 2,0 % si 6,0 % inclusiv)

(4) Continutul de ciment si de cenusa de termocentrala.

(5) Cantitatile de agregate fine, agregate grosiere si nisip si pietris.

Nu va fi efectuata nici o schimbare in nici o compozitie de reteta aprobata, in timpul


executiei lucrarilor, fara permisiunea data, in prealabil de Inginer.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 70


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Protejarea toroanelor, care se post-tensioneaza, va fi mortar de etansare, tuburi


(teci) metalice semi-rigide, cu diametru interior, cu cel putin 10 mm mai larg, decat
barele, cablele, toroanele, pe care le protejeaza si vor fi prevazute stuturi de intrare si
iesire a mortarului- pastei de injectare, potivit indicatiilor din plansele de executie.
Tuburile metalice vor indeplini conditiile din NE 012 – 99, Partea II, Cap 3.

Materialul pentru injectarea toroanelor in elemente post-tensionate trebuie sa


indeplineasca conditiile din NE 012 – 99, Partea II, Cap 8.

Materialele pentru betonul de ciment, proportiile comonentilor, aerul antrenat,


amestecarea, lucrabilitatea prin tasare si transportul betonului trebuie safie, in
conformitate cu Subsectiunea 503, cu exceptia celor precizate in aceasta subsectiune.
Betonul pentru elementele precomprimate va fi, in conformitate cu toate conditiile din
Codul de practica pentru betoane NE 012 – 99.

9.2.2. CERTIFICAREA

Sarma, toroanele, barele, ansamblurile de ancorare si toate componentele pentru


sistemele de pretensionare, impreuna cu utilajele specifice si metodele de pretensionare
vor fi certificate de autoritatea Romana, pentru utilizare pe teritoriul Romaniei.

Toate sarmele, toroanele, barele, ansamblurile de ancorare aprovizionate pe santier


vor fi insemnate cu numarul lotului si etichetate pentru identificare. Antreprenorul va da
trei copii de pe buletinele de determinari de certificare, de fabrica, privitor la analizele
chimice si rezultatele determinarilor fizice, ale materialelor aprovizionate. Antreprenorul,
de asemenea, va da trei copii de certificare a curbei de incercare la intindere,
reprezentativa pentru intregul lot, care urmeaza sa fie utilizat.

Antreprenorul raspunde de certificarea si aprobarea tuturor sistemelor de


pretensionare, inainte de inceperea lucrarilor.

9.3. UTILAJE

9.3.1. PRETENSIONAREA

Antreprenorul va prevedea toate utilajele si dispozitivele necesare pentru executia si


pretensionarea elementelor de beton. Pretensionarea va fi efectuata cu utilaje de
tensionare aprobate. Daca sunt utilizate instalatii hidraulice, ele vor fi dotate cu
manometrede presiune, de mare precizie. Toate manometrele, celulele de incarcare,
dinamometrele si alte dispozitive pentru masurarea fortelor de pretensionare vor avea

Volumul 2 – Caiete de sarcini 71


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

precizia de masurare in limita tolerantei de 2 %. Combinatia presa si manometru, acestea


vor fi calibrate de un laborator de incercari, avand aprobarea Inginerului. Antreprenorul va
prezenta grafic certificat sau tabelul de calibrare. Forta totala, determinata din alungirea la
pretensionare va fi verificata, comparandu-se cu cea indicata de manometru, in cadrul
unei tolerante de 5 %din incarcarea totala necesara pentru atingerea alungirii proiectate.
Daca se utilizeaza alte tipuri de instalatii de pretensionare, Antreprenorul va asigura inele
de proba sau alte dispozitive calibrate de un laborator de incercari, avand aprobarea
Inginerului, pentru a demonstra ca fortele de pretensionare pot fi determinate cu precizie.
Calibrarea se va repeta la intervale de maximum un an si dupa fiecare reparare si revizie
generala. In timpul pretensionarii, daca se observa ca vreo presa sau manometru de
rezultate eronate sau daca presiunea si alungirea masurate, indica diferente de forte,
poate fi ceruta recalibrarea, daca Inginerul considera ca este necesar. Antreprenorul va
asigura toate mijloacele de masurare precisa a alungirii toroanelor, in limita a 1,5 mm. in
manometrure. Alungite pana la terminarea operatiunilor de pretensionare va fi in limita a
5 % din cea specificata. Nu se vor executa pretensionari la temperaturi situate sub - 10C.

9.3.2. ANCORAJELE

Ancorajele si blocajele pentru pretensionarea elementelor vor fi proiectate adecvat


pentru a rezista fortelor de pretensionare si pentru a mentine tensiunea in toate cablurile,
oricarui element, pana cand betonul este turnat si atinge rezistenta specificata pentru
transfer.

9.3.3. PRESA DE INCERCARE A BETONULUI

Presa pentru determinarea pe santier a rezistentei la compresiune a betonului


trebuie sa fie verificata metrologic de autoritatea Romana pentru utilizarea pe teritoriul
Romaniei presa de incercare poate fi de orice tip, mecanic sau hidraulic, cu putere de
actiune capabila de incercarea a cilindrilor tiparelor, pana la rupere si sa se incadreze in
tolerantele si corectiile specificate in certificatul tehnic eliberat de Biroul Roman de
Certificare pentru materiale, utilaje si tehnologii utilizate in activitatea de constructii.
Aproximativ ultima jumatate de incarcare, va fi aplicata, in rate de 8...21 MPa/ minut.
Antreprenorul va asigura un numar suficient de tipare, pentru incercarea la compresiune.
Antreprenorul va asigura personalul necesar pentru curatirea si pregatirea tiparelor, in
vederea reutilizarii lor. Antreprenorul va asigura, asa cum cere Inginerul, unul sau mai

Volumul 2 – Caiete de sarcini 72


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

multi tehnicieni, care sã-l asiste pe Inginer la incercarea betonului si confectionarea


epruvetelor ,in timpul turnarii betonului

9.3.4. LABORATORUL DE SANTIER

Va fi asigurat un laborator de santier autorizat. Nu se prevad plati directe pentru


laborator.

9.4. METODE DE EXECUTIE

9.4.1. PLANSELE DE EXECUTIE IN POLIGON

Plansele de executie in poligon, cu tipul, dimensiunile, numarul si locul armaturilor,


canalele de protectie, metoda si fazele, tinand cont de pierderile de tensiune, detaliile de
ancorare si detaliile pentru blocaje, procedeul de ancorare, vor fi prezentate Inginerului
pentru aprobare. Metoda de pretensionare va fi optionala pentru Antreprenor, prevazuta
dupa o metoda specifica aprobata, iar forta de pretensionare totala si centrul de greutate
al armaturilor vor fi mentinute, potrivit indicatiilor din plansele de executie. Antreprenorul
va supune aprobarii Inginerului, Procedura de executie detaliata pentru metoda de
executie, inainte de orice operatiuni de post-tensionare.

Plansele de executie in poligon vor intabula calculele de proiect si vor prezenta forta
totala de pretensionare, dimensiunile si spatiile pentru toata armature si rezistenta la
compresiune a betonului, pentru transfer si finala proiectata. Nu se va efectua nici un
control, pana cand inspectorul de specialitate nu a primit o copie dupa plansele de
executie. Inainte de a executa plansele de atelier, Contractorul va supune, in scris,
aprobarii Inginerului, sudurile de prindere in locul legarii barelor de armatura ale
elementelor precomprimate. Daca Inginerul aproba, locul sudurilor de prindere a barelor
de armare, va fi prezentat in plansele de atelier, supuse spre aprobare. Nu se admit
incalziri sau sudari, in apropierea ancorajelor, blocajelor de pretensionare a elementelor.

9.4.2. TIPARE SI COFRAJE

Tiparele si cofrajele, amplasarea si legarea barelor de armare si turnarea si vibrarea


betonului, se vor efectua, conform conditiilor aplicabile ale documentelor de referinta
relevante, mentionate in acest caiet de sarcini, cu urmatoarele prevederi suplimentare:

Volumul 2 – Caiete de sarcini 73


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

(a) Clamele, bolturile si orice alte dispozitive de prindere a peretilor etansi la


cofraje, insertiile si golurile trebuie facute astfel incat sa poata fi indepartate sau eliberate,
inainte de aplicarea aburirii.

(b) Suportul de turnare va fi o platforma betonata, pe care cadrele si placile de


intrados sa poata fi centrate, aliniate si nivelate adecvat, in acelasi plan.

(c) Tiparele exterioare pentru elementeleprecomprimate vor fi din metal, altul


decat aluminiul, etansate si proiectate adecvat pentru executarea elementelor, in limita
tolerantelor specificate.

(d) Temperatura betonului nu va depasi +32oC la turnare. Tiparele si armaturile


vor fi racite prin metode acceptatbile, la o temperatura care sa nu depaseasca 32º C.

(e) Fabrica de prefabricate cu demonstrarea faptului ca are mijloace de protectie,


pet imp friguros, poate, cu aprobarea Inginerului, sa toarne elemente precomprimate la
temperature atmosferice mai mici de 5° C Nu se va turna beton la temperature ale
betonului sub15 °C.

(f) Betonul pentru grinzi va fi turnat in minimum doua straturi continui. Nu


trebuie sa treaca mai mult de 30 minute, la turnarea a doua straturi consecutive.
Grosimea primului strat pentru grinzi cu sectiune I, va fi astfel incat, stratul superior de
beton sa fie usor, deasupra partii superioare a racordului de fund. Procedeul de turnare va
fi modificat, daca fata de lungimea grinzii si conditiile de turnare, poate rezulta o intarire a
betonului initial turnat, inainte de turnarea stratului urmator, daca turnarea se continua pe
toata lungimea grinzii.

9.4.3. ARMATURA DE PRETENSIONARE

Armatura de pretensionare pentru elemente de beton cu pretensionare si tecile


metalice la elementele de beton cu post-tensionare vor fi amplasate cu precizie si
asigurate, pentru a nu se deplasa in timpul turnarii betonului. Placile de fixare ale
blocajelor de pretensionare vor fi astfel incat sa nu aiba loc alunecari ulterioare ale
armaturilor. Componentele blocajelor vor fi curate si verificate dupa fiecare utilizare si
unse daca este necesar.Toate armaturile vor fi ferite de contaminare cu praf, ule, vopsea,
parafina, alte materiale straine sau corozive, care pot impiedica legatura dintre armature
si beton. Nu este permisa utilizarea de armaturi pentru pretensionare cu rasuciri, indoituri,
ciupituri sau alte defecte. Un strat usor de rugina, trebuie indepartat si armaturile pot fi
utilizate daca suprafata lor nu rezulta cu deteriorari. Armaturile pretensionate vor fi

Volumul 2 – Caiete de sarcini 74


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

protejate impotriva temperaturilor excessive, produse de echipamente de sudura, flacarta,


scantei. Nu se vor utiliza armaturi din mai multe surse, intr-o singura operatine de
pretensionare.

9.4.4. INADIREA ARMATURILOR DE PRETENSIONARE

Se admite o singura inadire de armatura pe bucata, daca inadirea se situeaza in


afara elementului pretensionat. Pentru o singura pretensionare de armatura, nu sunt
restrictii pentru numarul de armature de pe pat, care sa fie inadite. Daca se efectueaza
mai multe pretensionari, fie toate armaturile vor fi inadite, fie nu mai mult de 10% din ele.
Armaturile inadite trebuie sa fie similare, privitor la caracteristicile fizice, pentru aceiasi
sursa. Armaturi tensionate anterior, pot fi reutilizate, dupa un anumit timp, cand se
prevede ca ele indeplinesc toate conditiile din acest caiet.

9.4.5. DEFECTIUNI ALE SARMELOR

Pot fi acceptate defectiuni, ruperi ale sarmelor, nu mai mult de una din orice
fascicol, iar aria de intrerupere de sarme nu va depasi 2% din aria totala a toroanelor.
Alungirile inregistrate, in aceste cazuri, vor fi, de asemenea, in conformitate cu cele
specificate.

9.4.6. CONDITIILE DE TENSIONARE

Contractorul va avea un technician specializat in utilizarea sistemului de


pretensionare, pentru a conduce lucrarile de pretensionare.

9.4.7. ALUNGIREA

Antreprenorul raspunde de calculatia alungirilor necesare. El va supune aprobarii


Inginerului, calculatia prezentata in doua exemplare. Lungimea armaturii utilizata in
calculatia alungirii va fi lungimea dealungul traiectoriei dintre blocaje si punctual de
referinta de ancorare a ei. In calculatia de alungirilor vor fi incluse si pierderea de tensiune
datorita alunecarii armaturii in ancoraj, intreruperi si deplasari ale ancorajelor.

9.4.8. ELEMENTE PRETENSIONATE

Volumul 2 – Caiete de sarcini 75


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Armatura pretensionata va fi in conformitate cu STAS 6482/4 - 80. Elementele


pretensionate se toarna in baterii de cateva elemente. Intervalul de timp dintre turnarea
betonului in primul si ultimul element, dintr-o serie nu va depasi 4 zile, daca nu permite
Inginerul, altfel. Daca temperature in timpul pretensionarii, este astfel incat sa necesite
corectii, pentru compensarea modificarilor de forta de tensionare, toate elementele din
seri vor fi turnate continuu. Tensiunea din armaturi va fi determinata la alungirea din
momentul turnarii betonului si se va situa, in limita a 5% din cea specificata. Forta pentru
fiecare armature, va fi cea prevazuta in plansele de executie. Pretensionarea va fi
efectuata cu metode de tensionare de armature singulare sau in grup. Fiecare armature va
fi adusa la o tensiune initiala uniforma. Tensiunea initiala a fiecarei armature va fi
masurata cu precizie, cu ajutorul unui dinamometru sau alt mijloc aprobat. Tensiunea
initiala va fi de 200 N sau de 2 % din cea ceruta, oricand aceasta este mai mare. Acelasi
ancoraj utilizat pentru tensionarea unei singure armature, poate fi utilizat pentru
tensionarea initiala, daca este prevazut cu un system de manometer corespunzator,
pentru masurarea tensiunii initiale.

Nu se va incepe masurarea alungirii, pana cand tensionarea initiala nu a fost


terminate. Armaturile tensionate in grup vor avea aceiasi tensiune initiala, vor fi din
aceiasi sursa si avand acelasi modul de elasticitate. Ancorajele vor fi tinute pe pozitie, in
tipare prin stiftul de fixare, proiectat prin tipare. Ancorajele vor fi mentinute, pana la
ridicarea grinzii si apoi reamplasarea lor. Pot fi utilizate metode alternative, daca se
prevede obtinerea unor rezultate acceptabile. Ancorajele vor avea o forta 40 kN in betonul
cu rezistenta de 21 MPa .

9.4.9. ELEMENTE POST-TENSIONATE

Elemente post-tensionate vor fi tensionate astfel incat, intinderea aplicata si


alungirea toroanelor sa poata fi masurate, permanent. Antreprenorul va asigura pentru
Inginer un inregistrator certificat, pentru presiune si elongatie. Pierderile din frecare, din
teci, scurtarile elastice si setul de ancorare, vor fi incluse in calculatia pentru alungirea
prescrisa a toroanelor In caz de diferente intre citirea manometrelor si tensiunea indicata
de la alungirea fascicolului, va fi luata in consideratie determinarea tensiunii de la
alungirea fascicolului. Incarcarea betonului nu se va face, pana cand betonul nu atinge
rezistenta la compresiune din planes.Toroanele vor fi intinse in etape, cat sa se produca
cele mai mici excentricitati ale incarcarii. Toroanele de post-tensionare vor fi introduce in
tecile metalice, iar dupa tensionare vor fi fixate cu pasta de ciment sub presiune, injectata

Volumul 2 – Caiete de sarcini 76


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

intre toroanle si teci. Tecile vor fi curatite temeinic, inainte de injectare. Canalele de
injectare vor fi inchise dupa fortarea aerului sa iasa din teci, pusa in evidenta prin
curgerea constanta a pastei de ciment, de consistenta adecvata, impinsa de o pompa, la
presiunea de cel putin 345 kPa, mentinuta, pentru un timp suficient de lung, pentru a se
asigura umplerea completa a golurilor din teci. Elementele post-tensionate nu vor fi
deplasate de pe suportii lor, cel putin 24 ore de la injectare.

9.4.10. RELAXAREA TOROANELOR

Toroanele nu vor fi relaxate, pana cand betonul nu a atins rezistenta la compresiune


necesara, prevazuta in planse. Rezistenta la compresiune va fi determinate prin incercarea
de epruvete cilindrice, confectionate din betonul turnat si pastrate in aceleasi conditii, cu
ale elementelor de beton. Toroanele vor fi taiate sau relaxate intr-o succesiune, cat
excentricitatile de incarcare sa fie minore. Daca se utilizeaza aburul, pentru intarirea
elementelor, relaxarea toroanelor va fi efectuata, cat elementele mai sunt inca calzi.
Tiparele, dispozitivele de fixare si orice accesorii, care pot impiedica miscarea elementelor
vor fi indepartate sau eliberat, inainte de relaxarea toroanelor. Ordinea de relaxare pentru
ancoraje si toroane va fi indicate in planse. Relaxarea va fi in concordanta cu plansele de
atelier, aprobate.

9.4.11. PASTRAREA

Elementele de beton precomprimat vor fi pastrate permanent, umede, pana la


terminarea perioadei de protectie. Pastrarea va fi realizata prin acoperire cu panza de sac,
rogojini, mentinute umede. Poate fi utilizata orice alte metoda de pastrare umeda a
elementelor de beton, ale carei detalii au fost supuse aprobarii Inginerului. Cat de repede
s-a intarit betonul, suficient pentru a nu fi deteriorata suprafata sau sa rezulte deformari,
elementul va fi protejat prin aplicare de panza de sac sau rogojini pe suprafata expusa, a
lor. Protejarea va continua, pana cand betonul va atinge rezistenta la compresiune,
prevazuta in plansele de executie. Betonul nu va fi expus la temperaturi coborate, de
inghetare, pana cand nu s-a intarit complet.

9.4.12. PROTEJAREA PRIN ABURIRE

Inainte de aplicarea protectiei prin aburire se va lasa o perioada de preintarire de 4


ore. Atunci cand temperatura ambianta este mai mica de 10º C, aburirea se va aplica si in

Volumul 2 – Caiete de sarcini 77


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

perioada de preintarire, dar numai intr-o rata suficienta pentru a pastra aerul din jurul
elementului de beton la o temperatura situataintre 10º C si 20º C. Dupa perioada de
preintarire, aburirea se va aplica la o temperature care sa nu creasca temperatura aerului
inconjurator cu mai mult de 20 ºC pe ora. Temperatura maxima de aburire nu va depasi
70º C, iar diferenta de temperatura in diferite zone ale elementului nu va depasi 15º C in
nici un moment. Fluctuatia de temperatura adiacenta elementului, pe perioada de
protectie, nu va varia pentru nici un loc, cu mai mult 15º C. Antreprenorul va asigura si
amplasa, potrivit dispozitiei Inginerului, minimum doua termometre portabile cu
inregistrare, pentru determinarea magnitudunei si gradului de uniformitate a temperaturii
in interiorul protectiei. Sistemul de inregistrare a temperaturilor trebuie sa fie capabil de a
inregistra automat temperatura, pe intreaga perioada de protectie. Inregistratorul de
temperaturi trebuie sa arate temperatura in fiecare loc, la intervale de maximum 15
minute si sa aiba un domeniu de masurare de cca -20 … 95º C. Sistemul de inregistrare a
temperaturilor trebuie sa fie precis, cu precizie de ± 3º C. Aburul se va aplica prin tuburi
cu perforatii la intervale potrivite, de-a –lungul fiecarei parti sau cu alte dispunere
aprobata. Jetul de abur nu se va proiecta direct pe elemental de beton, tipare sau
epruvete de proba. Se va prevedea recirculatia efectiva a aburului in jurul tuturor partilor
elementului. Aburul trebuie sa fie dens tot timpul. Daca se observa deshidratarea
betonului sau uscari ale panzei de sac amplasate initial pe beton, se vor amplasase duze
de umezire la partea superioara a elementului sau alte metode aprobate pentru
suplimentarea umezirii in timpul perioadei de aburire. Protectia prin aburire se va continua
pana cand betonul atinge rezistenta la compresiune proiectata, prevazuta in plansele de
executie. Dupa terminarea perioadei de aburire, temperature in interiorul camerei de
protectie se va reduce in rate de maximum 20º C pe ora, pana se ajunge la o temperature
cu 20º C peste temperature aerului in care va fi scos elemental.

9.4.13. INDEPARTAREA TIPARELOR

Tiparele nu vor fi indepartate de pe elementele de beton precomprimat, mai


devreme de 12 ore dupa turnare. Apoi, dupa ajungerea la tensiunea de relaxare a
armaturii, tiparele pot fi indepartate, fara a mai necesita intarzieri. Daca este necesara
indepartarea tiparelor, inainte ca betonul sa atinga rezistenta ceruta, care sa-i permita
elementului sa fie deplasat sau supus tensionarii, atunci numai o zona minima din
protectia betonului, va putea fi indepartata, oricand aceast lucru este necesar. Dupa
indepartarea tiparelor, se va completa la loc, protectia. Daca temperature aerului

Volumul 2 – Caiete de sarcini 78


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

inconjurator se situeaza -1º C, nu se va indeparta nici o parte de protectie, pana cand


betonul nu atinge rezistenta necesara la transfer. Tiparele epruvetelor de proba vor fi
indepartate, in acelasi timp cu cele ale elementelor.

9.4.14. MANIPULAREA

Deplasarea si depozitarea elementelor de beton precomprimat va fi efectuata cu


elementele in pozitie corecta si cu puncte de sustinere situate aproximativ la aceleasi
pozitii prevazute pentru pozitia finala a elementelor in structura. Elementele nu vor fi
transportate sau ridicate, pana cand betonul lor nu atinge rezistenta la compresiune,
prevazuta in plansele de executie. La depozitare, elementele vor fi sustinute in intregime
pe toata latimea lor, pe traverse de minimum 100 mm latime. In timpul transportului,
capetele grinzilor I nu vor depasi suportii din mijlocul de transport, cu o lungime mai mare
decat inaltimea grinzilor. Alte grinzi nu vor depasi suportii, cu o lungime mai mare de 1½
inaltime de grinda. In timpul depozitarii, suportii vor fi mentinuti, pentru pastrarea pozitiei
elementelor, la nivel, fara rasuciri. Proptirea elementelor in depozit, va fi efectuata numai
cu aprobarea Inginerului. Daca se admite aceasta, suportii tuturor elementelor trebuie sa
se afle in aceleasi planuri verticale si vor avea grosime adecvata pentru a preveni
deteriorarea datorita dispozitivelor de ridicare.

9.4.15. FINISAREA SUPRAFETELOR, GRINZI I

Finisarea suprafetelor va incepe imediat dupa indepartarea tiparelor. Vor fi


indepartate bavurile si proeminentele iregulare. Cavitatile ramase de la taierea legaturilor
tiparelor, golurile, petele si orice defecte de pe fetele neexpuse, vor fi curatite temeinic,
saturate cu apa si plombate cu un mortar aprobat. Reparatiile de suprafata vor fi protejate
corespunzator.

Se va face exceptie, privitor la crapaturi de orice fel in elementele post-tensionate,


care vor fi umplute dupa terminarea tensionarilor. Inginerul va stabili, felul, tipul si
extinderea crapaturilor si a defectelor de suprafata, care pot fi tolerate. Repararea lor va fi
permisa cu un mortar aprobat. Alte materiale de plombare posibile, din comert, pot fi
utilizate, numai cu aprobarea Inginerului. Partea de sus a elementelor va fi striata
transversal la adancime de cca 6 mm cu o perie de sarma, perie dura sau alte metode
aprobate. O banda de 75 mm largime la fiecare capat si la ¼ puncte transversal talpii
superioare a elementelor vor fi finisate neted, la inaltimea precisa a talpii superioare. Nu

Volumul 2 – Caiete de sarcini 79


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

se vor lasa prelingeri de lapte de ciment pe suprafata betonului. Dupa indepartarea


dispozitivelor de fixare, golurile vor fi astupate. Daca nu este data metoda de obturare a
golurilor, in plansele de atelier, atunci o metoda propusa, in scris, va fi aprobata de
Inginer. Otelul de armare expus va fi curatat de beton, inainte de livrarea rlementelor.
Portiunile de grinzi care urmeaza sa fie inglobate in diafragme pe suporti, vor fi curatate
prin sablare cu nisip sau alte metode aprobate, pentru a asigura legatura dintre grinda si
diafragma. Se vor utilize mijloace mecanice de indoire, fara incalzire, a toroanelor pe
grinzi.

9.4.16. FINISAREA SUPRAFETELOR, GRINZI T

Finisarea suprafetelor se va efectua, in conformitate cu conditiile mentionate mai


sus. Suprafata superioara a elementelor va fi striata transversal la o adancime de cca 3
mm. Se va finisa neted suprafata, la inaltimea precisa a talpii superioare, pe o zona de
150 mm² la fiecare capat si la ¼ puncte din grinda, centrate pe fiecare support.
Prelingerile de lapte de ciment vor fi indepartate prin sablare, jet de apa sau alte metode
aprobate. Dupa indepartarea dispozitivelor de fixare, golurile vor fi astupate. Daca nu este
data metoda de obturare a golurilor, in plansele de atelier, atunci o metoda propusa, in
scris, va fi aprobata de Inginer. Otelul de armare expus va fi curatat de beton, inainte de
livrarea rlementelor. Portiunile de grinzi care urmeaza sa fie inglobate in diafragme pe
suporti, vor fi curatate prin sablare cu nisip sau alte metode aprobate, pentru a asigura
legatura dintre grinda si diafragma. Se vor utilize mijloace mecanice de indoire, fara
incalzire, a toroanelor pe grinzi.

9.4.17. FINISAREA SUPRAFETELOR, PLACILE DE PLATFORMA

Suprafata superioara a placilor va fi striata pentru a facilita legatura cu betonul de


suprabetonare. Striatiile vor fi perpendiculare pe cablele de pretensionare din placi si vor fi
de cca 3 mm inaltime.

9.4.18. MARCAREA

Fiecare element de beton precomprimat trebuie sa fie marcat cu data, producatorul


si numarul de identificare. Marcajul va fi incrustat pe element sau vopsit cu vopsea
nelavabila, iar locul de marcare va fi, cel prevazut de plansele de executie sau specificat
de Inginer.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 80


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

9.4.19. MONTAREA

Montarea va fi in conformitate cu plansele de executie. Sageata grinzilor, masurata


in comparative cu grinda adiacenta, aflata in pozitia ei finala, nu va fi mai mare de 1 mm
pe 1 m de deschidere si in nici un caz, mai mare de 25 mm.

9.5. CONTROLUL CALITATII PENTRU RECEPTIE

9.5.1. TOLERANTE

Daca nu este prevazut diferit, in plansele de executie, tolerantele dimensionale vor


fi cele indicate in Tabelele I, II sau III.
Tabelul I – Tolerantele dimensionale. Grinzi I si alte diverse elemente
precomprimate

Lungimea grinzii ± 1 mm pe m de lungime de grinda, darn u mai mult de


18 mm
Latime (Talpi, Inimi si Filete) ± 9 mm, - 6 mm
Inaltime (Talpi, Inimi si Filete) ± 6 mm
Inaltime (Totala) + 12 mm, - 6 mm
Linia orizontala (Deviatia de la linia 12 mm max., la lungimi de 12 m
dreapta paralela cu axul elementului) 18 mm max., la lungimi de 12 … 18 m
25 mm max., la lungimi de 18 m sau mai mult
Reazem (Deviatia de la reazemul ± 12 mm, la lungimi de 24 m
proiectat, in 7zile de la relaxare) ± 25 mm, la lungimi mai mari de 24 m
Etrieri (Proiectia pe grinda, deasupra) ± 18 mm
Etrieri (Spatii longitudinale) ± 50 mm
Pozitia toroanelor ± 6 mm de la centrul de greutate al grupului de
toroane sau toroane individuale
Pozitia punctelor de deflexiune pentru ± 150 mm, longitudinal
toroane
Pozitia dispozitivelor de ridicare ± 150 mm, longitudinal
Adaosuri laterale (Centru la centu sau ± 12 mm
Insertii inele (Centru la centu sau ± 50 mm orizontal, cu exceptia ca trebuie sa fie cel putin 75
Insertii de dale drenante ± 12 mm de la pozitia proiectata; Inginerul poate
Capete de grinda expuse (Deviatia ± 6 mm orizontal, ± 10 mm vertical pe picior de inaltime
Placi de rezemare (Centru la centru) ± 1 mm pe m de lungime de grinda, dar de maximum 18
Placi de rezemare (Centu pana la ± 12 mm
Pozitia golurilor de diafragma ± 38 mm pentru linia de centru a grupului

Nota: Gurile de scurgere, blocurile si golurile vor fi amplasate, cat de aproape posibil de pozitia
proiectata, dupa ce armatura si toroanele au fost amplasate in pozitia adecvata.
Tabelul II – Tolerantele dimensionale. Grinzi T

Volumul 2 – Caiete de sarcini 81


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Lungimea grinzii ± 1 mm pe m de lungime de grinda, darn u


mai mult de 12 mm
Latime (Totala) ± 6 mm
Inaltime (Totala) ± 6 mm
Grosimea Talpilor si a suportilor ± 3 mm
Linia orizontala (Deviatia de la linia dreapta 6mm max., la lungimi de 12 m
paralela cu axul elementului) 9,5 mm max., la lungimi de 12 … 18 m 12
mm max., la lungimi de 18 m sau mai mult

Reazem (Deviatia de la reazemul proiectat, in ± 12 mm, la lungimi de 24 m


7zile de la relaxare) ± 25 mm, la lungimi mai mari de 24 m
Etrieri (Proiectia pe grinda, deasupra) ± 18 mm
Etrieri (Spatii longitudinale) ± 50 mm
Pozitia toroanelor ± 3mm de la centrul de greutate al
grupului de toroane sau toroane
individuale
Proiectia toroanelor ± 25 mm
Toleranta Diagonala ± 6 mm
Pozitia punctelor de deflexiune pentru toroane ± 150 mm, longitudinal
Pozitia dispozitivelor de ridicare ± 150 mm, longitudinal
Adaosuri laterale (Centru la centu sau centru - ± 12 mm
capat)
Insertii inele (Centru la centu sau centru - capat) ± 50 mm horizontal, except must be 75 mm
or more from end of beam and within
reinforcement cage of bent, ± 25 mm
vertical

Capete de grinda expuse (Deviatia de la patrat ± 6 mm orizontal, ± 10 mm vertical pe


sau oblicitatea proiectata) picior de inaltime de grinda
Placi de rezemare (Centru la centru) ± 1 mm pe m de lungime de grinda, dar de
maximum 18 mm
Placi de rezemare (Centu pana la capat) ± 12 mm
La distanta de la centrul suportului pana la ± 3 mm
marginea exterioara superioara a inelului
La distanta intre suporti, centru la centru ± 3 mm
La distanta intre capatul suportului si marginea ± 6 mm
exterioara superioara a inelului
Pozitia golurilor de diafragma ± 38 mm pentru linia de centru a
± 12 mm in cadrul grupului

Tabelul III – Tolerantele dimensionale. Placi de platforma

Lungime ± 3 mm, -12 mm


Latime ± 6 mm
Inaltime + 3 mm
Etrieri (Proiectia pe grinda, deasupra) ± 6 mm
Etrieri (Spatii longitudinale) ± 25 mm
Pozitia toroanelor ± 3 mm de la centrul de greutate al
grupului de toroane sau toroane
individuale
Proiectia toroanelor ± 25 mm

Toleranta Diagonala ± 6 mm

Volumul 2 – Caiete de sarcini 82


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Note: Deformatia maxima admisa a unui colt in afara planului celorlalte trei, va fi
de 5 mm/m pe distanta in metri de la cel mai apropiat colt adiacent.

Curbarea sau sageata, concava sau convexa, a oricarei parti de suprafata plana nu
va depasi lungimea curburii in mm impartita la 360, cu un maximum de 19 mm.
Diferentele de curbura sau sageata intre elemente adiacente ale aceluiasi proiect vor fi de
maximum 6 mm.

Marginea rosturilor dintre placi vor fi stemuite, pentru a preveni scurgerea excesiva
de pasta intre placi.

Gurile de scurgere, blocurile si golurile vor fi amplasate, cat de aproape posibil de


pozitia proiectata, dupa ce armatura si toroanele au fost amplasate in pozitia adecvata.

9.5.2. CONTROLUL CALITATII ELEMENTELOR PRETURNATE/ PRETENSIONATE

Toate elementele de beton preturnate/ pretensionate aprovizionate pe santier


trebuie sa fie certificate calitativ, in conformitate cu reglementarile romanesti. Elementele
din zonele de depozitare vor fi inspectate si aprobate de Inginer, inainte de a fi aduse la
locul de includere in lucrare. Acele elemente care necesita reparatii minore vor fi
identificate de Inginer, cu marcarea precisa a zonelor care necesita reparatii. Elementele
cu mici defecte vor fi inregistrate intr-o minuta, incluzand datele de identificare a
elementului, descrierea defectului, marimea zonei cu defect si lucrarile de remediere,
recomandate. Aceasta minuta va fi verificata, articol cu articol, atunci cand elementele
reparate sunt supuse aprobarii Inginerului. Cheltuelile pentru toate reparatiile nu vor fi
acoperite, cu plati suplimentare, din partea beneficiarului.

Elementele respinse de Inginer, fara posibilitatea de a fi reparate, ca sa fie


acceptate de Inginer, vor fi marcate cu semen distinctive, de catre Inginer, utilizand
vopsea acrilica de culoare diferita de cea utilizata de furnizor pentru marcarea de
identificare a elementului. Aceste elemente refuzate vor fi indepartate in zone separate,
pentru materiale respinse, in vederea indepartarii definitive a lor din santier, cat de repede
e posibil, de catre Antreprenor. Zonele cu materiale respinse va fi imprejmuita si
semnalata, conform aprobarii Inginerului.

9.5.3. CONTROLUL CALITATII ASAMBLARII ELEMENTELOR

Elementele de beton preturnate/ pretensionate vor fi asamblate la dimensiunile,


formele si cotele, prevazute in plansele de executie. Toate golurile utilizate pentru

Volumul 2 – Caiete de sarcini 83


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

manipulare si pozitionarea elementelor vor fi umplute cu mortar expansiv. Toate rosturile


vor fi terminate, potrivit prevederilor din planse si din prezentul caiet.

Se va completa o minuta de acceptare la terminarea lucrarilor, in conformitate cu


formularele aprobate, de asigurare a calitatii, privitor la montarea elementelor, inainte de
a se trece la lucrarile de turnare pe loc a betoanelor .

Volumul 2 – Caiete de sarcini 84


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 10 - CONFECȚII METALICE SUDATE

10.1. PREVEDERI GENERALE

Execuția confecțiilor metalice sudate se va face conform prevederilor prezentului


caiet de sarcini, a proiectului de execuție, a procesului tehnologic elaborat de executant,
precum şi a reglementărilor tehnice în vigoare. În cuprinsul acestui capitol se face referire
la următoarele reglementări tehnice:

C 150 - 99 Normativ privind calitatea îmbinărilor sudate din oțel ale


construcțiilor civile, industriale şi agricole

SR EN 10025-2/2004 Oțeluri de uz general pentru construcții. Mărci STAS


1844-75 Poduri metalice de şosea. Prescripții de proiectare

SR 1911:1998 Poduri metalice de cale ferată. Prescripții de proiectare

STAS 5730/4-87 Starea suprafețelor. Reguli pentru măsurarea rugozității


suprafeței cu aparate cu palpare

STAS 7087 – 82 Mostre de rugozitate

STAS 9407-75 Poduri metalice de cale ferată şi şosea. Suprastructuri sudate.


Prescripții de execuție

STAS 10128 – 86 Protecția contra coroziunii a construcțiilor supraterane


din oțel. Clasificarea mediilor agresive.

STAS 10166/1 – 77 Protecția contra coroziunii a construcțiilor din oțel,


supraterane. Pregătirea mecanică a suprafețelor.

STAS 10702/1 – 83 Protecția contra coroziunii a construcțiilor din


oțel, supraterane. Acoperiri protectoare. Condiții tehnice generale.

STAS 10702/2 – 80 Protecția contra coroziunii a construcțiilor din


oțel, supraterane. Acoperiri protectoare pentru construcții situate în
medii neagresive, slab agresive şi cu agresivitate medie.

SR EN 10160:1999 Table groase de oțel pentru elementele principale ale


podurilor şi viaductelor

SR EN ISO 2819:1996 Acoperiri metalice pe suport metalic. Acoperiri


electrochimice şi chimice. Lista metodelor de verificare a aderenței.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 85


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

SR EN ISO 29692:1994 Sudare cu arc electric cu electrod învelit, sudare cu arc


electric în mediu de gaz protector şi sudare cu gaze prin topire. Pregătirea pieselor de
îmbinat de oțel.

Pentru sudarea conectorilor se va folosi procedeul de sudare automată cu inel


ceramic. Execuția conectorilor se va face conform STAS 1844-75.

Principalele etape de execuție se vor desfăşura în următoarea succesiune:

• execuția în uzină a grinzilor metalice şi a rigidizărilor;

• executarea sistemului de protecție anticorozivă a elementelor metalice;

• montarea de probă în uzină;

• recepția în uzină;

• transportul confecțiilor metalice pe şantier.

10.2. MATERIALE

10.2.1. MATERIALUL DE BAZĂ

Pentru execuția confecțiilor metalice se prevăd următoarele calități de materiale:

• toate elementele grinzilor metalice (cu excepția rigidizărilor orizontale şi a


diagonalelor): OL 52 EP, conform STAS 12187-88;

• rigidizările orizontale şi diagonale: OL 37.4k;

• conectorii: OL 37.4 k;.

La alegerea tipurilor de oțel se va ține seama de prevederile din tabelele nr1 şi nr 2


din SR 1911-98.

Folosirea altor tipuri de oțel decât cele precizate în SR 1911-98 se poate face dacă
acestea corespund condițiilor prevăzute în standardele de produs mentionate, cu privire
la:

• Compoziția chimică

• Caracteristicile mecanice

• Comportarea la sudare, stabilite pe baza de încercări

In lipsa unei corespondențe, folosirea materialelor poate fi admisă numai pe baza


unui aviz emis de către un institut de specialitate şi cu acordul beneficiarului.

Tablele din oțel OL 52-EP, cu grosimi de 10-50mm, folosite la elementele principale


de rezistență vor fi controlate US conform prevederilor din SR EN 10160/1999.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 86


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Laminatele trebuie să fie însoțite de certificatele de calitate şi să fie marcate de


către uzina producătoare conform standardelor de produs.

Executantul trebuie să verifice corespondența dintre datele cuprinse în certificatele


de calitate şi cele prevăzute în standardul de produs.

10.2.2. MATERIALELE DE ADAOS

Materialele de adaos stabilite de executant prin tehnologia de execuție a sudurilor


vor trebui să asigure îmbinări sudate cu calități mecanice superioare sau cel puțin egale cu
cele ale materialului de bază.

Materialele de adaos trebuie să fie însoțite de certificate de calitate emise de


producător. Electrozii se vor usca înainte de întrebuințare, pe baza indicațiilor date
de producător, stabilindu-se în acest scop tehnologii speciale (timp de creştere a
temperaturii, timp de menținere, timp de răcire).

Deschiderea ambalajului electrozilor se va face numai pe măsura necesităților, în


aşa fel ca la terminarea schimbului de lucru să nu rămână pachete desfăcute, care să
permită ulterior o amestecare a electrozilor de diferite mărci.

Unitățile care execută îmbinări sudate poartă responsabilitatea introducerii în


fabricație a materialelor de adaos corespunzătoare unor tehnologii de sudare omologate.

10.3. EXECUȚIA ELEMENTELOR SUDATE

10.3.1. CLASA DE CALITATE A ÎMBINĂRILOR SUDATE

Pentru toate confecțiile metalice se stabilesc următoarele clase de calitate a


îmbinărilor sudate:

- îmbinările cap la cap ale tălpilor şi inimilor trebuie să îndeplinească condițiile


de calitate ale clasei I, categoria de execuție A (clasa I A);

- îmbinările dintre tălpi şi inimă trebuie să îndeplinească condițiile de calitate


ale clasei I, categoria de execuție A (clasa I A);

- îmbinările rigidizării verticale trebuie să îndeplinească condițiile de calitate ale


clasei II, categoria de execuție B (clasa II B);

- îmbinările conectorilor trebuie să îndeplinească condițiile de calitate ale clasei


II, categoria de execuție A (clasa II A).

Volumul 2 – Caiete de sarcini 87


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

10.3.2. PREVEDERI GENERALE

Executantul trebuie să fie dotat cu mijloacele de execuție, control şi cu cadre


calificate, care corespund normativului C 150-99.

Unitatea care execută îmbinări sudate are obligația întocmirii unei documentații
tehnologice de confecționare a construcției şi care trebuie să conțină cel puțin
următoarele:

- marca şi clasa de calitate a oțelurilor, inclusiv condițiile de calitate


suplimentare cerute de proiectant sau de tehnologia de execuție omologată;

- operațiile de debitare şi prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea clasei


lor de calitate şi a condițiilor de calitate;

- operațiile de asamblare a pieselor, conținând:

• ordinea de asamblare;

• prinderea provizorie;

• împiedicarea deformațiilor;

• parametrii de sudare conform tehnologiilor omologate;

• preîntâmpinarea stărilor de eforturi remanente;

• asigurarea toleranțelor impuse;

- operațiile de prelucrare finală şi de tratare termică ale îmbinărilor sudate


sau ale elementelor, în scopul detensionării (dacă este cazul);

- clasa de calitate pentru fiecare îmbinare sudată;

- controlul pe faze şi final, cuprinzând:

• modul de verificare în timpul procesului de producție a tehnologiei de sudare


omologate;

• planul de control nedistructiv (ordinea, metodele folosite, procentajele);

- încercările pe probe din oțeluri şi pe îmbinările sudate;

- documentația legată de modul de protecție anticorozivă, manipulare,


depozitare şi transport;

- indicații asupra SDV-urilor ce vor fi folosite, cum ar fi şabloanele pentru piese


cu geometrie complicată, benzile marcate, etc.;

- soluții pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului


caiet de sarcini.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 88


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Procesul tehnologic stabilit trebuie să asigure îmbinărilor sudate cel puțin aceleaşi
caracteristici mecanice ca cele ale metalului de bază care se sudează, precum şi clasele de
calitate ale îmbinărilor sudate prevăzute în prezentul caiet de sarcini.

Pentru fiecare marcă de oțel şi poziție de sudare prevăzută a se aplica se va


executa câte o serie de plăci de probă, conform STAS 9407 – 75 şi normativului C 150-99.

Pentru fiecare element component, executantul va întocmi o « fişă de urmărire a


execuției sudurii », cuprinzând o schiță a fiecărei piese a elementului, pe care se vor nota
pozițiile respective şi numerele poansoanelor sudorilor. În tabelele anexate fişei se vor
consemna:

- în dreptul poziției: marcajul tablei, numărul şarjei, marca şi calitatea oțelului;

- în dreptul poansonului sudorului: numele sudorului şi numărul autorizației


acestuia;

- în dreptul fiecărui număr de poanson, în rubrica observații, se vor nota


eventualele defecte apărute în timpul execuției sudării şi modul de remediere a defectelor
respective.

Fişa de urmărire a execuției sudurii va fi prezentată la recepția elementului, aceasta


făcând parte din documentele de recepție.

În vederea verificării regimurilor de sudare şi a dimensiunilor cusăturilor,


executantul va pune la dispoziția delegaților beneficiarului şi ai proiectantului, la cerere,
aparate de control.

Sudarea se execută în hale închise, la minimum + 5ºC. Locurile de muncă trebuie


să fie lipsite de curenți de aer. Pentru executarea îmbinărilor sudate pe şantier, trebuie să
se ia măsuri de protejare a pieselor ce se sudează şi a sudorilor împotriva vântului şi
precipitațiilor, prin corturi, barăci sau alte mijloace de protecție.

Cotele trecute în planşele de execuție sunt cotele finale ale confecțiilor metalice,
după execuția sudurilor.

10.3.3. PREGĂTIREA LAMINATELOR

Laminatele se pregătesc conform prevederilor STAS 9407 – 75 pct. 4.1

Pe baza numărului şarjei şi a lotului, imprimate pe laminate, ca şi pe baza


certificatelor de calitate emise de producător, se va verifica corespondența laminatelor cu

Volumul 2 – Caiete de sarcini 89


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

indicațiile din proiect şi cu prevederile STAS 9407-75, SR EN 10025-2/2004 şi din


prezentul caiet de sarcini.

Laminatele cu defecte ca: stratificări, suprapuneri, fisuri, incluziuni, precum şi cele


cu abateri dimensionale mai mari decât cele admise prin standardele de produs nu se
folosesc la execuție.

Defectele de suprafață ale laminatelor, care nu influențează asupra capacității de


rezistență a pieselor, pot fi îndepărtate prin polizare, dacă adâncimea lor nu depăşeşte 5
% din grosimea laminatelor, dar maxim 1,0 mm, cu condiția respectării grosimii minime
prevăzute în standardul de produs.

Operația de polizare se va executa pe direcția laminării, numai cu polizoare cu


turație mare şi cu abrazivi cu granulație fină.

Nu este admisă remedierea prin sudare a defectelor de suprafață.

10.3.4. PRELUCRAREA LAMINATELOR

Laminatele se prelucrează conform normativului C 150-99 pct.3.11, 3.13, 3.14,


3.15 şi tabel 3 şi SR EN 29692 :1994, corespunzător clasei de calitate stabilite la pct.
11.3.1 din prezentul caiet de sarcini.

La intersecția cordoanelor de sudură se vor executa decupări semicirculare, conform


planşelor de execuție. Muchiile acestor degajări se vor poliza cu îngrijire pentru a se evita
apariția fisurilor în materialul de bază.

10.3.5. ASAMBLAREA PIESELOR

Piesele se asamblează conform STAS 9407 – 75 pct.4.3

Înainte de începerea asamblării, marginile şi fețele laminatelor, în zona ce urmează


a fi îmbinată prin sudare, se curăță până la luciu metalic pe o lățime de 30...40 mm de o
parte şi de alta a rostului de sudare.

Asamblarea pieselor se va executa pe dispozitive de asamblare care să asigure


precizia de asamblare în limitele toleranțelor stabilite prin procesul tehnologic, precum şi
păstrarea rosturilor prescrise între marginile pieselor.

La capetele rosturilor de sudare se aşează în prelungire piese tehnologice, de


aceeaşi marcă şi prelucrate la fel ca piesele care se sudează, executate conform STAS
9407 – 75.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 90


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

10.3.6. SUDAREA

Sudarea se va face în conformitate cu procesul tehnologic de sudare, elaborat de


executant pe baza procedeelor de sudare omologate, a prevederilor STAS 9407 – 75, a
proiectului de execuție şi a prezentului caiet de sarcini.

Sudarea începe şi se termină pe piesele tehnologice. În cazurile în care nu este


posibilă aşezarea pieselor tehnologice, craterele se completează cu sudură.

După terminarea operației de sudare, piesele tehnologice trebuie îndepărtate prin


tăiere cu flacără, iar capetele cusăturilor trebuie polizate până la fața laminatului. O parte
dintre piesele tehnologice se vor folosi pentru extragere de epruvete, prevăzându-se cu
dimensiunile prescrise de STAS 9407 – 75.

Sudarea în uzină, în alte poziții decât cea orizontală, este admisă numai dacă
această poziție nu poate fi realizată datorită unor condiții speciale; se evită sudarea în
poziție verticală şi peste cap.

Completarea cu sudură la rădăcină se va face după curățarea rostului de sudare


prin procedeul arc-aer şi se va poliza până la luciu metalic, astfel ca să se elimine toate
porțiunile nepătrunse la rădăcină.

Sudurile scurte de prindere se acoperă cu cusătura propriu-zisă.

Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafețele care nu se acoperă ulterior cu


sudură.

Stropii de metal produşi la sudare se vor îndepărta prin polizare. Nu se admit


crestături de topire la marginile cordoanelor de sudură.

Se interzice răcirea forțată a sudurii. Zgura de pe sudură se va îndepărta numai


după răcirea acesteia.

Se vor utiliza numai sudori autorizați.

Îmbinările sudate şi confecțiile metalice sudate trebuie să îndeplinească condițiile de


calitate corespunzătoare clasei de calitate, conform STAS 9407-75 pct. 4.4.15 şi 4.8.

10.3.7. REMEDIEREA DEFECTELOR DE SUDARE

Remedierea defectelor de sudare se face conform STAS 9407-75 pct. 4.5.

Remedierile necesare aducerii unei îmbinări sudate în clasa de calitate impusă se


recomandă a se face de acelaşi sudor care a executat cusătura inițială.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 91


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Remedierile se vor executa cu o tehnologie de sudare care să permită obținerea


unor deformații şi tensiuni interne minime pe ansamblul construcției.

Remedierea defectelor în acelaşi loc se admite a se face de maximum două ori.

Pentru remedierea defectelor nu se admit operații care pot masca sau produce alte
defecte sau modificări periculoase în structura oțelului, cum ar fi: ştemuirea, baterea cu
ciocanul, îndreptări la rece care duc la fisurări, îndreptări la cald dincolo de anumite
temperaturi.

Se admite remedierea defectelor prin următoarele procedee:

- polizare;

- rabotare;

- încărcare cu sudură;

- tăiere prin procedeul arc-aer şi resudare;

- îndreptări la rece în condițiile prevăzute în STAS 9407 – 75 pct.4.5.2;

- îndreptări la cald, la temperaturi prescrise, care nu produc transformări în


compoziția oțelurilor sau stări de tensiuni remanente.

Remedierile se verifică obligatoriu şi integral prin controlul aspectului vizual şi


controlul abaterilor geometrice; pentru cusăturile cap la cap se aplică şi controlul cu
radiații penetrante.

10.3.8. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Verificarea calității lucrărilor se face cu mijloacele şi metodele prevăzute în


normativul C 150 - 99, urmărindu-se încadrarea lor în clasele de calitate prevăzute la pct.
10.3.1 din prezentul caiet de sarcini, conform criteriilor stabilite mai jos.

Verificarea calității lucrărilor se face de executant, în toate fazele de execuție,


conform STAS 9407 – 75, după cum urmează:

- verificarea pregătirii laminatelor;

- verificarea prelucrării laminatelor;

- verificarea asamblării pieselor;

- verificarea îmbinărilor sudate, a formei şi dimensiunilor pieselor sudate;

- verificarea calității pregătirii îmbinărilor care se execută pe şantier şi


montarea de probă în uzină.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 92


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Verificarea pregătirii laminatelor

Se verifică existența şi conținutul certificatelor de calitate ale laminatelor.

Se verifică aspectul suprafețelor, în proporție de 100% cu ochiul liber şi unde este


cazul, cu lupa.

Laminatele care nu corespund cerințelor calitative impuse prin prezentul caiet de


sarcini, nu se folosesc la execuție.

Verificarea prelucrării laminatelor

Se verifică aspectul suprafețelor rezultate prin tăiere, dimensiunile şi forma pieselor,


dimensiunile, formele şi unghiurile rosturilor de sudare. Acestea trebuie să corespundă
cerințelor pct. 10.3.4 din prezentul caiet de sarcini, în caz contrar se resping.

Remedierea defectelor, tăieturilor şi a rosturilor se face prin polizare sau aşchiere


până la obținerea condițiilor de calitate necesare, fără a ieşi din clasele de toleranță
impuse pentru dimensiuni.

Verificarea asamblării pieselor

Se verifică:

- aspectul pieselor ce se asamblează;

- dimensiunile şi forma subansamblelor;

- existența pieselor tehnologice;

- calitatea prinderilor provizorii prin suduri scurte.

Se va urmări realizarea preciziei de asamblare în limitele toleranțelor stabilite prin


procesul tehnologic, precum şi păstrarea rosturilor prescrise între marginile pieselor.
Neconcordanțele apărute se vor remedia.

Verificarea îmbinărilor sudate, a formei şi dimensiunilor pieselor sudate

Verificarea îmbinărilor sudate, a formei şi dimensiunilor pieselor sudate se va face


pe baza unui plan de control întocmit de executant.

Verificările se vor efectua după cum urmează:

• verificarea aspectului;

• verificarea dimensiunilor geometrice;

• controlul cu radiații penetrante;

• controlul ultrasonic;

• controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 93


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• determinări pe epruvete.

Verificarea aspectului

Verificarea aspectului constituie o operație de control obligatorie şi eliminatorie, în


toate fazele de execuție, în scopul depistării defectelor de suprafață şi a zonelor cu
eventuale abateri geometrice.

Controlul aspectului se face:

- după executarea fiecărui strat şi după prelucrare;

- după executarea remedierilor;

- după executarea sudurilor în fază finală.

Îmbinările sudate se verifică din punct de vedere al aspectului, pe toată lungimea şi


suprafața lor, în proporție de 100% cu ochiul liber şi unde este cazul, cu lupa.

Controlul aspectului în fază finală se face pe ambele fețe ale îmbinării sudate, pe o
lățime adiacentă de minimum 250 mm în stânga şi dreapta cordonului de sudură,
cuprinzând şi verificarea existenței poansonului sudorului.

Nu se admit următoarele tipuri de defecte:

- defecte de formă, conform STAS 9407 – 75 tabel 6;

- fisuri;

- cratere neumplute;

- scurgere de metal topit;

- nepătrunderi;

- zone cu arsuri;

- zone supraîncălzite.

Defectele admise între anumite limite, corespunzătoare clasei de calitate a îmbinării


sudate, sunt conform STAS 9407 – 75 pct. 4.4.15.3.2.

Defectele neadmise ale cusăturilor sudate, precum şi cele admise dar care depăşesc
limitele prevăzute, se remediază conform prevederilor pct. 10.3.7 din prezentul caiet de
sarcini.

Verificarea dimensiunilor geometrice

Dimensiunile geometrice se verifică cu instrumente obişnuite de măsură, în


procentajele indicate în normativul C 150 – 99 tabel 6.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 94


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Dimensiunile geometrice trebuie să corespundă prevederilor proiectului de execuție.


Abaterile admisibile sunt conform STAS 9407 – 75, pct. 4.4.15.2 pentru abaterile la
dimensiunile cusăturilor sudate, respectiv pct. 4.8 pentru abaterile la forma şi dimensiunile
pieselor sudate.

Îmbinările sudate şi piesele care nu corespund se remediază conform pct. 10.3.7


din prezentul caiet de sarcini.

Controlul cu radiații penetrante

Controlul cu radiații penetrante se va efectua la toate îmbinările sudate cap la cap


ale tălpilor grinzilor, pe toată lungimea îmbinărilor (în proporție de 100%).

Metodologia de verificare va fi conform normativului C 150 – 99.

Examinarea prin control cu radiații penetrante se va efectua numai după


remedierea defectelor de suprafață constatate prin verificarea aspectului şi dimensiunilor
geometrice.

Interpretarea rezultatelor se va face conform prevederilor STAS 10138-82


Defectoscopie cu radiații penetrante. Condiții de observare a radiografiilor şi STAS 9407 –
75 pct. 4.11.4.2.

Defectele neadmise, precum şi cele care depăşesc limitele admise, se vor remedia
conform pct. 11.3.7 din prezentul caiet de sarcini.

Controlul ultrasonic

Controlul ultrasonic se va efectua conform SR EN 1714/2000 “Examinarea cu


ultrasunete a imbinarilor sudate” si normativului C 150-99, la toate îmbinările sudate ale
talpilor cu inima, pe toată lungimea îmbinărilor (în proporție de 100%).

Examinarea prin control ultrasonic se va efectua numai după remedierea defectelor


de suprafață constatate prin verificarea aspectului şi dimensiunilor geometrice.

Interpretarea rezultatelor se va face conform prevederilor normativului C 150 – 99


şi STAS 9407– 75 pct. 4.11.4.2.

Defectele neadmise, precum şi cele care depăşesc limitele admise, se vor remedia
conform pct. 11.3.7 din prezentul caiet de sarcini.

Controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice

Controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice se va efectua:

- la toate îmbinările tălpilor inferioare şi superioare cu inima;

- la toate îmbinările rigidizărilor verticale cu inima şi tălpile.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 95


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice se va efectua pe toată


lungimea îmbinărilor (în proporție de 100%).

Examinarea prin control cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice se va


efectua numai după remedierea defectelor de suprafață constatate prin verificarea
aspectului şi dimensiunilor geometrice.

Examinarea cu lichide penetrante se face conform prevederilor SR EN 571-1/1999


“Examinari cu lichide penetrante” iar examinarea cu pulberi magnetice se face conform
prevederilor SR EN ISO 9934-1/2002 “ Examinarea cu pulberi magnetice”

Interpretarea rezultatelor se va face conform prevederilor normativului C 150 – 99


şi STAS 9407 – 75 pct. 4.4.15.3.2.

Defectele neadmise sau cele care depăşesc limitele admise, se vor remedia conform
pct. 11.3.7 din prezentul caiet de sarcini.

Determinări pe epruvete

Se vor efectua determinări pe epruvete prelevate din piesele tehnologice.

Planul de prelevare al epruvetelor va fi stabilit în cadrul planului de control întocmit


de executant.

Dimensiunile şi felul epruvetelor şi al încercărilor la care sunt supuse vor fi conform


STAS 9407 – 75 pct. 4.3.3 şi tabel 3.

Se recomandă ca înainte de tăierea epruvetelor să se efectueze radiografierea


cusăturii sudate, însemnându-se porțiunile cu defecte, pentru a fi eliminate. Tăierea
epruvetelor se face cu mijloace mecanice.

Determinările efectuate pe epruvete se vor efectua prin examinare metalografică şi


încercări mecanice, conform STAS 9407 – 75 pct. 4.11.4.3 şi 4.11.4.4.

Caracteristicile determinate prin examinare metalografică sunt:

• forma cusăturilor în secțiune transversală;

• lipsa defectelor neadmise;

• constituenții structurali şi granulația, numai pentru oțeluri OL 52 şi similare;

• corespondența cu prevederile procesului tehnologic a numărului de straturi.

Caracteristicile mecanice obținute din încercările mecanice se compară cu valorile


prevăzute în STAS 9407 – 75 tabel 3.

În caz că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute în STAS 9407 –


75, piesa se rebutează.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 96


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Verificarea calității pregătirii îmbinărilor cu şuruburi, care se execută pe şantier şi


montarea de probă în uzină

Se verifică:

• modul de alcătuire în ansamblu al podului;

• dimensiunile podului în ansamblu;

• contrasăgeata podului;

• păsuirea fețelor în contact ale pieselor care se îmbină pe şantier cu şuruburi;

• calitatea găuririi şi alezării.

Abaterile admisibile sunt conform STAS 9407-75. Abaterea admisibilă la


contrasăgeata podului este de ±3 mm.
Verificările se efectuează de către executantul confecțiilor metalice în prezența
consultantului sau a responsabilului desemnat pentru urmărirea execuției, întocmind
procese verbale de lucrări ascunse pentru fiecare fază de execuție, care vor fi prezentate
la recepția lucrărilor.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 97


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 11 - PROTECȚIA ANTICOROZIVĂ A CONFECȚIILOR METALICE

11.1. PREVEDERI GENERALE

Coroziunea este procesul de distrugere a metalului sub acțiunea chimică sau


electrostatică a mediului înconjurător. Măsurile care se iau pentru îndepărtarea efectelor
coroziunii, sunt de vopsire sau revopsire a metalului.

În cuprinsul acestui capitol se face referire la următoarele reglementări tehnice:

GP 111-04 Ghid de proiectare privind protecția împotrina coroziunii a constructiilor


din oțel

GE 053-04 Ghid de execuție privind protecția împotrina coroziunii a constructiilor


din oțel

STAS 10128-86 Protecția contra coroziunii a construcțiilor supraterane din oțel.


Clasificarea mediilor agresive

STAS 10166/1-77 Protecția contra coroziunii a construcțiilor supraterane din oțel.


Pregătirea mecanică a suprafețelor

STAS 10702/1-83 Protecția contra coroziunii a construcțiilor supraterane din oțel.


Acoperiri protectoare. Condiții tehnice generale

STAS 10702/2-80 Protecția contra coroziunii a construcțiilor supraterane din oțel.


Acoperiri protectoare pentru construcții situate în medii neagresive, slab agresive şi cu
agresivitate medie

Prevederile prezentului capitol, se aplică la toate confecțiile metalice ( tronsonele


uzinate ale tablierelor metalice, elemente de legatura intre tronsoane, aparate de reazem,
alte lemente metalice). Protecția anticorozivă va fi executată în uzină, pe şantier urmând a
se face doar remedierea degradărilor apărute în timpul transportului, manipulărilor şi
montajului, folosind aceleaşi materiale ca cele utilizate în uzină şi respectând prevederile
din prezentul Caiet de Sarcini..

Suprafețele tălpilor superioare ale grinzilor, care vor fi în contact cu placa de beton,
precum şi conectorii se vor proteja anticoroziv doar cu stratul de grund. Aceste suprafețe
vor fi pregătite pe şantier, înainte de turnarea (montarea) plăcii de beton, astfel încât să
se asigure aderența metal- beton.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 98


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Prezentele prevederi vor fi puse la dispoziția uzinei producătoare odată cu proiectul


detaliilor de execuție. Alegerea culorii finale a protecției anticorozive va fi aleasă de către
Proiectant cu acordul Beneficiarului.

11.2. CLASA DE AGRESIVITATE

Protecția anticorozivă a tablierelor se face în funție de starea fizică a factorilor


agresivi.

După clasificarea mediilor agresive conform” Ghid de proiectare privind protecția


împotriva coroziunii a construcțiilor din oțel” indicativ GP 111-04 podul se încadrează în
clasa C3 medie (atmosferă urbană şi industrială cu poluare moderată).

Clasificarea mediilor agresive, în funcție de acțiunile exercitate asupra construcțiilor,


după STAS 10126/86 “ Protecția împotriva coroziunii a construcțiilor supraterane din oțel –
Clasificarea mediilor agresive” încadrează podul în clasa de agresivitate a mediului 2m -
slab agresivă, (temperatura medie: max. 500C, mediu urban, caracteristica gazelor:
agresive din grupa A).

11.3. CATEGORIA DE PROTECȚIE

Având în vedere durata de folosință îndelungată a lucrării (80-100 ani), precum şi


condițiile dificile de refacere a protecției anticorozive « in situ », se stabileşte ca pentru
această lucrare, categoria de protecție să fie I (durată lungă), ceea ce corespunde unei
durate de viață a acoperirii protectoare de 12-20 ani, conf. Tabel 2 din STAS 10702/1-83.

Durata de viață a acoperirii protectoare reprezintă perioada de timp după care


acoperirea protectoare se poate deteriora, astfel încât devine necesară refacerea ei
completă, pe întreaga suprafață a elementului construcției.

11.4. CONDIȚII TEHNICE DE CALITATE

11.4.1. CONDIȚII GENERALE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR UTILIZATE

Materialele utilizate pentru protecția anticorozivă a tablierului metalic, trebuie să


îndeplinească următoarele condiții generale:

• Să asigure o bună protecție contra coroziunii a elementelor metalice;

• Să fie aderente şi să aibă flexibilitatea corespunzătoare deformațiilor


elementelor protejate ;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 99


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• Să prezinte o garanție de min. 10-12 ani;

• Să aibă un aspect decorativ;

• Să fie ecologice, în conformitate cu normele internaționale ECOTECH;

• Să aibă stabilitate în timp, menținându-şi culoarea, fără a fi afectate de


acțiunea razelor ultraviolete;

• Să se aplice cu uşurință;

• Să se usuce rapid pentru revopsire;

• Să fie agrementate conform legislației în vigoare.

11.4.2. CARACTERISTICI TEHNICE

Pe toate confecțiile metalice prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va executa o


protecție anticorozivă bazată pe un sistem de protecție complet, alcătuit din 3 straturi
protectoare:

- un strat de grund epoxidic bicomponent bogat în zinc, cu grosimea de 50mm;

- un strat intermediar de protecție epoxidic bicomponent, cu grosimea de 100


mm;

- un strat de finisare acrilo-poliuretanic de înaltă performanță, cu grad ridicat


de luciu, cu durabilitate mare şi cu retenție îndelungată a luciului şi culorii, cu grosimea de
50 mm.

Grosimea totală a sistemului de protecție pentru suprafețele exterioare este de 200


mm.

11.4.3. DATE TEHNICE

a) Grundul (stratul primar).

• Conținut ridicat de solide: min. 65% ;

• Emisie de volatile scăzute: max. 300g/l;

• Întărire şi revopsire rapidă chiar şi la temperaturi joase de 5°C, conform


tabel nr.1
• Putere mare de acoperire.
TABEL Nr. 1

5°C 15°C 25°C 40°C


Sec la atingere 30 min 20 min 15 min 10 min

Volumul 2 – Caiete de sarcini 100


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Revopsire 4h 3h 2h 1h

b) Stratul de protecție

• Conținut ridicat de solide: min 70 %;

• Emisie de volatile scăzute: max. 320 g/l;

• Întărire şi revopsire rapidă chiar şi la temperaturi joase de 5°C, conform


tabel nr. 2

• Putere mare de acoperire.


TABEL Nr. 2
5°C 15°C 25°C 40°C
Sec la atingere 75 min 50 min 40 min 30 min
Revopsire 5h 3h 2h 1h

c) Stratul de finisare.

• Conținut de solide: min 55 %;

• Emisie de volatile scăzute: max. 400 g/l;

• Întărire rapidă chiar şi la temperaturi joase de 5OC, conform tabel nr. 3


TABEL Nr. 3
5°C 15°C 25°C 40°C
Sec la atingere 75 min 50 min 40 min 30 min
Întărire 5h 3h 2h 1h
completă

11.5. INSTRUCȚIUNI DE APLICARE

În vederea obținerii performanțelor maxime ale produselor utilizate, este necesară


respectarea cu strictețe a tuturor instrucțiunilor de aplicare, condițiilor, precauțiilor şi
eventualelor limitări.

La aplicarea straturilor de protecție anticorozivă, se vor respecta atât prevederile


prezentului caiet de sarcini cât şi prescripțiile specifice ale produselor utilizate, care vor
trebui procurate odată cu livrarea acestora. Se vor respecta următoarele reglementări
tehnice : “Ghid de execuție privind protecția împotriva coroziunii a construcțiilor din oțel”
indicativ GE 053-04 si “Ghid de proiectare privind protecția împotriva coroziunii a
construcțiilor din oțel” indicativ GE 054-04.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 101


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Pentru realizarea protecției anticorozive se pot utiliza materiale (şi tehnologii


corespunzătoare acestora), produse de diverse firme cu condiția (conform legii nr.
10/1995 şi HG 392/1994) prezentării unui aviz tehnic de agrementare emis de o unitate
de cercetare mandatată în acest scop de MLPAT.

În perioada de garanție, firma care garantează protecția anticorozivă trebuie să


asigure din efort propriu repararea şi remedierea degradărilor cauzate de infiltrațiile de
apă la structură prin degradările stratului de protecție. Deasemenea furnizorul materialului
de protecție anticorozivă, are obligația de a supraveghea şi recepționa toate lucrările de
pregătire a suprafețelor şi de aplicare a stratului de protecție, conform condițiilor impuse
de fişa tehnică a vopselelor.

11.5.1. PREGĂTIREA SUPRAFEȚELOR

Pregătirea suprafeței în vederea acoperirii cu vopsele protectoare, are o influență


primordială în determinarea capacității de protecție a sistemului de acoperire.

Pregătirea suprafețelor pieselor elementelor de construcții noi, se face în uzine.

Gradul de curățire care trebuie realizat pe suprafețele elementelor acestui pod


conform STAS 10166/1-77 “Protectia contra coroziunii a construcțiilor din oțel supraterane
– Pregătirea mecanică a suprafețelor” este de minim 2.

11.5.2. CURĂȚAREA ŞI DEGRESAREA SUPRAFEȚELOR

Uleiurile, grăsimile, murdăria şi alte produse de contaminare, trebuie îndepărtate


înaintea vopsirii. Depozitele mari de uleiuri, grăsimi, murdărie, etc trebuie
îndepărtate printr-o metodă verificată de curățire, având grijă ca depozitul să fie
îndepărtat şi nu împrăştiat pe suprafață. Grăsimile şi uleiurile se îndepărtează cel mai
bine, cu agent de spălare emulsionat, după care se face spălarea abundentă cu apă sau cu
vapori.

Când este necesară utilizarea solvenților (white spirit, percloretilenă, toluen), pentru
îndepărtarea grăsimilor sau uleiurilor, atunci utilizarea detergenților sau agenților de
spălare emulsionată, trebuie să urmeze această operație, după care se va efectua o
spălare abundentă cu apă potabilă şi uscarea perfectă a suprafețelor.

Degresarea prin spălare manuală cu solvenți, nu este recomandată, deoarece


conduce la împrăştierea unei pelicule de grăsime pe suprafață, peliculă ce poate afecta
acoperirea.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 102


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Se va acorda o atenție specială marginilor şi colŃurilor.

Suprafețele degresate nu mai trebuie să fie atinse cu mâinile libere, întrucât


transpirația conține săruri.

11.5.3. APLICAREA STRATURILOR PROTECTOARE

“Ghidul de proiectare privind protecția împotriva coroziunii a construcțiilor din oțel”


indicativ GE 054-04 stabileşte sistemele de protecție anticorozivă prin vopsire pentru
medii cu clasa de corozivitate C3 .

Sistemul de acoperire va fi:

- un strat de grund epoxidic bicomponent bogat în zinc, cu grosimea de 50


mm;

- un strat principal de protecție epoxidic bicomponent, cu grosimea de 100


mm;

- un strat de finisare acrilo-poliuretanic cu grosimea de 50 mm.

După aplicarea grundului, acolo unde se impune, se va face chituirea suprafețelor


pe care ar putea stagna apa. Aplicarea stratului de grund se face prin pulverizare air-less,
pulverizare cu aer, pensulare.

Sudurile, colŃurile şi muchiile ascuțite se vor vopsi prin pensulare, iar suprafețele
mari prin pulverizare air-less sau cu aer.

Pentru o bună acoperire a zonelor de colŃ sau de muchii se recomandă tamponarea


cu pensula sau repetarea operației de grunduire, în special la cordoanele de sudură în
colŃ.

Aplicarea stratului primar (grund), se execută pe toată suprafața elementului


metalic.

Aplicarea stratului principal de protecție, se execută după uscarea grundului, prin


aceleaşi procedee ca şi în cazul aplicării stratului de grund (pensulare, pulverizare cu aer
sau air-less).

Aplicarea stratului de finisare se realizează, după uscarea definitivă a stratului


anterior, prin aceleaşi procedee (pensulare şi pulverizare) şi numai pe suprafața vopsită cu
stratul principal de protecție.

11.5.4. CONDIȚII DE APLICARE A ACOPERIRILOR PROTECTOARE

Volumul 2 – Caiete de sarcini 103


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire, se face în următoarele condiții de


mediu ambiant:

- Concentrația cât mai redusă a gazelor agresive;

- Temperatura aerului şi a piesei de protejat între 5ºC şi 35ºC, dacă nu se


specifică alte valori de către producătorul de materiale de protecție;

- Temperatura suportului, trebuie să fie cu cel puțin 3ºC peste punctul de rouă,
pentru a preveni condensarea umidității, care ar produce defecte ca: adeziunea slabă,
pori, băşici, luciu redus;

- Umiditatea relativă a aerului sub 70%, dacă nu se specifică altfel, de către


producătorul de materiale.

Primul strat al sistemului de acoperire (grundul), se aplică după cel mult 4 ore de la
pregătirea suprafeței elementelor metalice.

Tehnologiile de preparare a materialelor de protecție şi respectiv de aplicare a


straturilor componente ale sistemului de acoperire prin vopsire, trebuie să corespundă cu
prescripțiile stabilite de producătorul acestor materiale.

Înainte de aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire, toate rosturile,


interspațiile, denivelările, etc, trebuie astupate prin chituire, pentru a se obține o
suprafață netedă în aceste zone.

Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire, se aplică numai pe


suprafețe uscate, curate, lipsite de praf sau orice alte impurități. În acest sens se vor lua
măsuri de acoperire cu corturi, sau de eliminare a oricăror cauze ce ar conduce la
nerespectarea acestei condiții.

Fiecare strat al acoperirii, trebuie să fie continuu şi uniform ca grosime, lipsit de


încrețituri, băşici, exfolieri, fisuri, scurgeri, neregularități, etc. Culoarea fiecărui strat
trebuie să fie uniformă pe toată suprafața elementului, iar nuanța culorii să difere de la
strat la strat, pentru a permite verificarea numărului de straturi aplicate.

Numărul de straturi ale sistemului de acoperire aplicate pe suprafețele pieselor din


oțel, trebuie să realizeze grosimea totală minimă prevăzută în proiect, inclusiv la colŃuri şi
muchii.

11.6. REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE

Volumul 2 – Caiete de sarcini 104


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Verificarea executării protecției, se face conform STAS 10702/1-83 punctul 4, după


cum urmează:

- verificarea înainte de aplicarea acoperirii

- verificarea în timpul aplicării acoperirii protectoare;

- verificarea după aplicarea acoperirii protectoare.

11.6.1. VERIFICAREA ÎNAINTE DE APLICAREA ACOPERIRII PROTECTOARE

După curățarea preliminară a pieselor din oțel aflate în stare nouă, suprafațele se
verifică prin inspecție vizuală, conform STAS 10166/1-77. Dacă se constată pete de ulei,
grăsimi, murdărie şi alte produse de contaminare, acestea se îndepărtează conform
prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

11.6.2. VERIFICAREA ÎN TIMPUL APLICĂRII ACOPERIRII PROTECTOARE

Calitatea materialelor de protecție

Pentru fiecare material se va verifica înainte de punerea în operă:

- existența şi conținutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate;

- nedepăşirea termenului de valabilitate a materialului ;

- existența instrucțiunilor specifice de folosire (depozitare, aplicare, diluare,


etc).

Materialele care prezintă dubii asupra calității sau cu termene de valabilitate


expirate se folosesc numai cu avizul unui laborator de specialitate.

Condițiile de mediu ambiant

Se va verifica permanent îndeplinirea condițiilor de mediu ambiant ( concentrația


redusă a gazelor agresive, temperatura aerului şi a piesei de protejat, umiditatea relativă
a aerului), cu instrumente de măsură adecvate. Măsurările se vor efectua, cel puțin la
începerea lucrului şi ori de câte ori se constată o modificare sesizabilă a condițiilor de
mediu.

Se verifica cu ochiul liber aspectul suprafețelor înainte de aplicarea fiecărui strat.


Dacă nu sunt respectate condițiile zonele deteriorate se refac după o curațire prealabilă.

Înaintea aplicării fiecărui strat de acoperire se va verifica cu ochiul liber dacă:

Volumul 2 – Caiete de sarcini 105


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

a) toate rosturile, interspațiile, denivelările, etc sunt astupate prin chituire


pentru a se obține o suprafață netedă;

b) suprafețele sunt curate, uscate, lipsite de praf sau alte impurități;

c) stratul anterior aplicat este continuu, uniform ca grosime, lipsit de încrețituri,


băşici, exfolieri, fisuri, scurgeri, neregularități, etc.

Culoarea fiecărui strat, trebuie să fie uniformă pe toată suprafața elementului.

Dacă nu sunt respectate prevederile de la literele a şi b, se execută chituirea


respectivă şi se curăță suprafața.

Dacă nu sunt respectate prevederile de la litera c, se refac zonele cu defecte şi se


aplică un nou strat, dacă stratul aplicat nu este continuu sau de culoare uniformă (acest
strat nu se consideră ca strat suplimentar).

Tehnologia de preparare a materialelor şi de aplicare a straturilor

Tehnologiile de preparare a materialelor de protecție şi respectiv de aplicare a


straturilor componente, trebuie să corespundă cu prescripțiile stabilite de producătorii
acestor materiale. Se va respecta cu strictețe, timpul minim necesar uscării materialului
depus înainte de aplicarea următorului strat.

11.6.3. VERIFICAREA DUPĂ APLICAREA ACOPERIRII PROTECTOARE

11.6.3.1. Verificarea grosimii

Grosimea fiecărui strat se va verifica cu mijloace de măsurare nedistructivă,


adecvate. În caz că grosimile sunt mai mici decât cele prevăzute în prezentul caiet de
sarcini, se va aplica un nou strat. Grosimile mai mari decât cele prescrise, nu constituie
motiv de respingere.

Măsurarea grosimii, se va face cel puțin la 10 m2 de suprafață, precum şi la


începerea lucrărilor şi ori de câte ori se schimbă condițiile de lucru.

112.6.3.2. Aspectul final al acoperirii protectoare

Se examinează vizual, întreaga suprafață protejată pentru a constata că este


continuă, fără rosturi deschise, netedă, lipsită de încrețituri, băşici, exfolieri, fisuri,
neregularități, etc. Culoarea protecției trebuie să fie uniformă pe toată suprafața
tablierului.

Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, acoperirea se reface în zonele respective.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 106


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

11.6.3.3. Grosimea totală

Grosimea totală minimă a acoperirii, se verifică cu mijloace de măsurare


nedistructivă, adecvate. Măsurarea grosimii, se face cel puțin la 10 m2 de suprafață.

În caz că grosimea, este mai mică decât cea prevăzută în prezentul caiet de sarcini,
se va aplica un nou strat. Grosimile mai mari decât cele prescrise, nu constituie motiv de
respingere.

11.6.3.4. Aderența

Verificarea aderenței, se face prin metoda trasării grilei, conform SR EN ISO 2819,
având distanțele între liniile trasate de 3 mm pe o suprafață de 15x15 mm. Verificarea se
face cel puțin o dată la 50 m2. Dacă acoperirea situată între două trasări, se detaşează de
pe metalul de bază, acoperirea se consideră necorespunzătoare şi se reface pe zonele
aferente.

Verificările se efectuează de către executantul acoperirii protectoare în prezența


consultantului sau a responsabilului desemnat pentru urmărirea execuției, întocmindu-se
procese verbale care vor fi prezentate la recepția lucrărilor şi anume:

- procese verbale de lucrări ascunse în legătură cu verificările înainte de


sablare si in timpul aplicării acoperirii protectoare;

- procese verbale de recepție calitativă în legătură cu verificările după aplicarea


acoperirii protectoare;

După efectuarea verificărilor prin metode distructive, acoperirea se va reface,


primul strat aplicându-se în max. 4 ore.

11.7. DATE PRIVIND RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE PROTECȚIE ANTICOROZIVĂ

Verificarea şi recepția lucrărilor de protecție anticorozivă, se face pe etape, după


cum urmează:

- Pe parcursul execuției lucrărilor, după terminarea sablării şi respectiv


aplicarea fiecărui strat de protecție;

- La terminarea lucrărilor de protecție anticorozivă. Cu această ocazie, se


verifică procesele verbale întocmite pe etape de execuție, analizând modul de remediere a

Volumul 2 – Caiete de sarcini 107


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

defectelor semnalate şi se face inspecția vizuală a protecției. În caz de dubiu, se poate


dispune efectuarea unor verificări suplimentare, inclusiv prin îndepărtarea succesivă a
straturilor, pentru a determina numărul lor, conform STAS 10702/1- 83 ;
- Recepția finală la expirarea perioadei de garanție.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 108


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 12 - APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE

12.1. APARATE DE REAZEM

Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legătură dintre pile şi culei, pe de o parte


- şi tablier, pe de altă parte, destinate transmiterii sarcinilor de la suprastructură la
infrastructură şi care permit deformațiile inerente din temperatură, contracție şi curgere
lentă ale tablierului.

12.1.1. DOCUMENTE DE REFERINTA

1 Recomandarile producatorului

2 STAS 10167-83 Poduri de sosea si cale ferata. Aparate de reazem


elastomerice armate

3 CD 63-2000 Norme departamentale pentru proiectare si folosirea aparatelor


de reazem elastomerice pentrupoduri de sosea si cale ferata.

4 Legea 10/1995 Legea referitoare la calitatea in constructii

5 Toate standardele si niormele in vigoare mentionate mai departe acest


caiet de sarcini.

Lista nu este limitativa.

12.2. MATERIALE

După materialul din care sunt executate, aparatele de reazem sunt:

• metalice;

• din elastomeri (neopren), armate cu plăci metalice;

• combinate (metal, elastomeri şi teflon) “tip oală”.

Materialele care intră în compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface


condițiile de calitate minime prevăzute în STAS 4031 - 77 şi STAS 4031/2-75.

Materialele care intră în compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, fretate,


vor satisface condițiile prevăzute în STAS 10167 - 83.

Din punct de vedere static, aparatele de reazem sunt de două tipuri: fixe şi mobile.

Fiecare tip în parte este diferențiat după reacțiunea maximă pe care o poate prelua
şi după capacitatea de asigurare a deplasării tablierului de suprastructură.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 109


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Aparatele de reazem se execută pe baza detaliilor de execuție elaborate de


proiectant. Antreprenorul poate propune şi alte tipuri de aparate de reazem decât cele
prevăzute în documentație. Adoptarea altor tipuri de aparate de reazem se face numai cu
aprobarea proiectantului şi a Consultantului.

Aparatele de reazem propuse de antreprenor vor fi însoțite de certificate de calitate


şi de agrementul tehnic emis de M.L.P.T.L.

Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. In cazul in


care, montarea aparatelor de reazeme din elastomeri si / combinate se efectueaza la alta
temperatura decat cea prevazuta in proiect, este necesara repoziționarea lor.
Repoziționarea se va executa la temperatura structurii, prevăzută în Project. Operația de
repoziționare a aparatului de reazeme se va efectua obligatoriu înainte de montarea
dispozitivelor pentru acoperirea rosturilor de dilatatie. În cazul adoptării aparatelor de
reazem propuse de antreprenor, acesta va suporta şi costul eventualelor adaptări
necesare.

12.3. DISPOZITIVELE ANTISEISMICE


Dispozitivele antiseismice au rolul de a prelua sarcinile suplimentare induse de
seism la nivelul aparatelor de reazem, pe direcțiile pe care acestea nu au capacitate de
rezistență. Din punct de vedere constructiv, dispozitivele antiseismice pot fi înglobate în
aparatul de reazem sau pot fi dispozitive independente poziționate în afara aparatului de
reazem propriu-zis. Modul de alcătuire şi locul de amplasare al acestora sunt conform
detaliilor din proiect. În cazul adoptării altor tipuri de dispozitive se va obține aprobarea
consultantului şi proiectantului iar costurile suplimentare necesare pentru adaptarea la
structură vor fi suportate de către antreprenor.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 110


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 13 - HIDROIZOLAȚII ŞI ROSTURI DE DILATAȚIE

13.1. HIDROIZOLAȚII

13.1.1. GENERALITĂȚI

Prezentul capitol tratează condițiile tehnice generale ce trebuie îndeplinite la


realizarea hidroizolațiilor pentru lucrările de poduri.

Hidroizolațiile au ca scop:

• împiedicarea pătrunderii apei la structura de rezistență;

• colectarea apelor ce se infiltrează prin îmbrăcăminte şi dirijarea lor spre


gurile de scurgere;

La lucrările de artă, hidroizolațiile sunt alcătuite în general din:

• şapa (sau stratul suport) care se execută în câmp continuu şi se racordează


la marginea elementului care este hidroizolat la gurile de scurgere şi la dispozitivele
etanşe de acoperire a rosturilor de dilatație;

• stratul de amorsare a hidroizolației;

• stratul de lipire;

• stratul de bază (hidroizolația propriu-zisă);

• stratul de protecție a hidroizolației;

Funcționalitățile unor straturi pot fi comasate în diferite soluții ale firmelor


specializate în hidroizolații. Hidroizolațiile propriu-zise pot fi alcătuite din:

• amestec lichid cu întărire rapidă;

• membrană hidroizolatoare;

• soluție de bitum

Tehnologia de aplicare poate fi:

• prin pulverizare;

• prin lipire la cald a membranelor cu soluții pe bază de bitum;

• prin lipire la rece cu soluții pe bază de răşini sintetice;

• prin aplicarea de membrane autoaderente;

• prin lipire cu flacără a membranelor;

• prin spoire;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 111


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

În toate variantele tehnologice trebuie să se asigure condițiile fizico - mecanice.


Termenul de “şapă hidroizolatoare” utilizat în continuare, include toate straturile
componente şi anume: stratul suport, amorsa, stratul hidroizolator de bază şi stratul de
protecție.

13.1.2. DOCUMENTE DE REFERINTA

1 Manualul de aplicare publicat de catre producatorul membranei

2 Normativ AND 577/2002 Normativ privind executia si controlul calitatii


hidroizolatiei la poduri

3 Legea nr.10/1995 Legea referitoare la calitatea in constructii

4 Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe de acest caiet


de sarcini. Lista nu este limitativa.

13.1.3. CARACTERISTICI TEHNICE

Şapa hidroizolatoare trebuie să aibă termenul de garanție de minimum 10 ani de


exploatare normală a podului, pasajului sau viaductului.

Pe durata acestei perioade, firma care garantează şapa hidroizolatoare, trebuie să


asigure din efort propriu repararea sau înlocuirea acesteia şi remedierea degradărilor
cauzate de infiltrațiile de apă la structura de rezistență, respectiv refacerea căii pe zona de
intervenție.

Materialele incluse în elementele şapei hidroizolatoare trebuie să fie imputrescibile şi


să fie pasive chimic .

Şapa hidroizolatoare trebuie să poată fi aplicată şi la poduri în exploatare, la care


lucrările să se execute pe o jumătate a căii, iar pe cealaltă jumătate să se desfăşoare
circulația normală, asigurându-se continuizarea şapei, cu păstrarea caracteristicilor
tehnice.

Şapa hidroizolatoare trebuie să reziste la circulația de mică viteză a utilajelor de


transport şi aşternere a straturilor îmbrăcăminților asfaltice pe pod.

Şapa hidroizolatoare trebuie să asigure adezivitatea îmbrăcăminții din asfalt la


stratul său superior.

Stratul hidroizolator de bază trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico –


mecanice conform SR 137-95:

Volumul 2 – Caiete de sarcini 112


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• forța de rupere: > 800 N/5 cm

• alungirea la rupere: min. 40%

• rezistența la perforare statică

• clasa de rezistență L 4 neperforată: min 250 N pe bilă ∅ 10 mm

• adezivitatea la tracțiune (aderența la suport): min. 0,5 N/mm2

• flexibilitate la rece pe un dorn ∅ 30 mm: fără fisuri la -10°C

• permeabilitate la apă 72h, la 100 mm

coloană de apă: 0

• temperatura minimă la care membrana este stabilă: 120°C

• temperatura asfaltului turnat în îmbrăcăminte, la care membrana trebuie să


reziste, fără diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice: 180°C

• rezistența la sfâşiere: longitudinală > 200N

transversală > 200N

• domeniul de temperatură de exploatare curentă este: -20°C ÷ 70°C

• intervalul de temperatură a mediului în care se aplică şapa hidroizolatoare:


+5 ÷ +30°C

Stratul superior al şapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din


alcătuirea asfaltului îmbrăcăminții rutiere, pentru a evita agresarea şapei.

Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate în România, conform Legii nr.


10/1995.

13.1.4. PRESCRIPȚII

13.1.4.1. Stratul suport

Hidroizolația se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de pantă şi


egalizare. Betonul de pantă şi egalizare se va realiza din beton de clasa minim C16/20.
Grosimea stratului de beton va fi de min. 2 cm.

Stratul suport al hidroizolației trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de


calitate:

• aspect compact, fără goluri, denivelări, segregări, fisuri, crăpături, etc;

• vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare;

• să respecte pantele conform proiectului;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 113


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• să fie executate toate lucrările a căror execuție ulterioară ar conduce la


compromiterea hidroizolației executate;

• să fie rigid, întărit, sănătos, fără părți friabile, pete de ulei, grăsimi,
segregări, goluri sau alte defecte de turnare şi să aibă sunet metalic la ciocănire;

• suprafața betonului nu trebuie să prezinte proeminențe mai mari de 1,5 – 2


mm (măsurate cu dreptarul de 3m lungime pe orice direcție). Se admite o singură
denivelare de ± 5 mm la o verificare;

• să nu prezinte pelicule superficiale de lapte de ciment;

• să nu prezinte muchii vii (se racordează la suprafețe verticale cu o rază de 5


cm), să asigure racordarea la gurile de scurgere şi în zona rosturilor, conform detaliilor din
proiect.

Înainte de aplicarea straturilor următoare, stratul suport se va pregăti astfel:

• se desprăfuieşte prin suflare cu aer comprimat sau prin măturare/periere


până la obținerea unei suprafețe curate;

• se verifică planeitatea, se înlătură rugozitățile şi se corectează asperitățile;


dacă nu se realizează cerințele necesare aplicării hidroizolației se vor face remedieri cu
mortare speciale aderente;

• se verifică umiditatea cu umidometru tip Feutron (umiditatea nu trebuie să


depăşească procentul de umiditate precris în instrucțiunile specifice);

• pe suprafața pregătită ca mai sus, este interzisă circulația personalului din


şantier sau cu utilaje de orice fel.

Calitatea suportului trebuie să facă obiectul procesului verbal de recepție calitativă


în fază determinantă. Calitatea stratului suport condiționează continuarea lucrărilor.

13.1.4.2. Stratul de amorsaj

Amorsa are rolul de a facilita aderența membranei hidroizolatoare la beton.

Soluția cu care se execută amorsa, poate fi pe bază de bitum sau pe bază de răşini
sintetice. Componentele soluției nu trebuie să conțină produse care atacă chimic betonul.

Amorsa se aplică prin inundarea suprafeței şi repartizarea manuală a soluției sau


prin pulverizarea cu mijloace mecanice. Aplicarea amorsei se face în strat continuu,
uniform, fără aglomerări sau băltiri de material, astfel încât să se asigure pătrunderea în
porii suportului şi colmatarea acestora. Amorsa se aplică numai pe suprafețele capabile a fi

Volumul 2 – Caiete de sarcini 114


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

acoperite cu folie hidroizolatoare. Se va urmări ca suprafața ce urmează a se izola să fie


amorsată în totalitate, fără a exista suprafețe neamorsate.

Amorsa se aplică pe suprafața uscată a stratului suport, la temperatura mediului


ambiant de peste +5°C.

După uscarea amorsei, trebuie să rezulte o suprafață uniform colorată, aderentă la


suport, continuă, fără băşici, exfolieri sau neregularități. Eventualele zone cu deficiențe, se
refac prin decopertare zonală şi reamorsare.

Pe suprafața amorsată nu se permite circulația pietonală sau cu utilaje de orice fel.

13.1.4.3. Stratul hidroizolator

Stratul hidroizolator se aplică pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific


tipului de membrană utilizată. Aplicarea hidroizolației se face respectând fişa tehnologică a
firmei producătoare.

Aplicarea foliei hidroizolatoare începe de la una din laturile longitudinale ale podului,
respectiv de la cota minimă, cu asigurarea racordării vertical-orizontale.

Petrecerile foliilor la înnădiri vor respecta instrucțiunile furnizorului sau min.10 cm.

Hidroizolația se aplică în câmp continuu, asigurându-se aderența pe toată suprafața


pe care se aplică. Nu se admit goluri, umflături, băşici de aer, neetanşeități la petreceri
sau margini desprinse. Se vor trata special racordările la gurile de scurgere, asigurându-se
etanşeitatea şi scurgerea apelor colectate.

La rosturile de dilatație, tratarea hidroizolației se va face conform proiectului,


funcție de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatație.

Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri


elastice, de etanşare.

În cazul membranelor lipite prin supraîncălzire, temperatura sursei de căldură nu


trebuie să fie mai mare de 250°C sau mai mare decât temperatura la care tipul respectiv
de membrană îşi modifică caracteristicile fizico - mecanice sau chimice. Membranele
hidroizolatoare se aplică la temperatura mediului ambiant, la cel puțin +5°C, dupa
minimum 28 zile de la data turnării betonului de ciment sau mortarului ( normativ AND
577-2002) Sistemul hidroizolator nu se aplică pe timp de ploaie.

13.1.4.4. Stratul de protecție

Volumul 2 – Caiete de sarcini 115


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Stratul de protecție va fi conform detaliilor de executie.

Verificarea şi recepția lucrărilor de hidroizolație, se face pe etape, după cum


urmează:

• pe parcursul executării diferitelor straturi ale şapei hidroizolatoare, încheindu-


se procese - verbale de lucrări ascunse;

• la terminarea lucrărilor de hidroizolație, prin încheierea unui proces – verbal


de recepție a şapei hidroizolatoare;

Verificarea la terminarea lucrărilor de hidroizolație se face asupra aspectului, iar în


cazul unor constatări nefavorabile, din procesele verbale de lucrări ascunse, se poate face
şi asupra etanşeității, prin inundarea pe o înălțime de min. 10 cm, pe suprafețele limitate,
pe durata de 24 ore.

Defectele constatate pe parcursul execuției şi la terminarea lucrărilor de


hidroizolații, se vor remedia pe baza unor soluții propuse de antreprenor şi pot fi acceptate
sau nu de către beneficiar.

În cazul când beneficiarul nu acceptă remedierile propuse de antreprenor, se poate


dispune refacerea întregii lucrări de hidroizolații.

Stratul de protectie se va realiza din beton asfaltic BA8 cu o grosime de 2 cm.

Acest strat se va realiza conform prevederilor din AND 605 - Normativ mixturi
asfaltice executate la cald. Conditii tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in
opera respectiv conform prevederilor Caietului de sarcini - Mixturi asfaltice executate la
cald.

13.1.4.5. Controlul calității lucrărilor de execuție

Se vor face conform ind AND 577-2002, prin măsurători “in situ” . In situ se verifică
aderența stratului hidroizolator de stratul support. Măsurătorile vor fi effectuate de către
instituții abilitate, prin procedee agrementate în Romania. Pentru verificarea calității lipirii
membranei de stratul support se face cel putin o incercare la 20 de ml cale de pod pe
sens. Rezúltatele obținute vor fi consemnate într-un proces verbal ce va însoți recepția de
bază.

Nu se va trece la faza următoare în situația în care resúltatele obținute nu


corespund valorilor din caietul de sarcini sau ale proiectului sau ale proiectului de execuție
al hidroizolației.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 116


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Standarde româneşti

Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice şi chimice specifice, se efectuează în


conformitate cu următoarele standarde:

- SR EN ISO 62:2008 “Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa”;

- SR EN 12092:2002 “Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii”;

- SR EN ISO 527-1 si 2 :2012 “Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de


tractiune." ;

- SR 137 “Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare.”;

- Ordin MT 497/98 "Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru


drumuri";

- STAS 9199 “Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si incercari";

- STAS 5088 "Lucrări de arta. Hidroizolaţii. Prescripţii de proiectare şi execuţie".

15.2. DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATAȚIE

13.2.1. GENERALITĂȚI

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatație, utilizate la poduri rutiere,


asigură:

• deplasarea liberă a capetelor tablierelor de poduri, în rosturile lăsate în acest


scop;

• continuitatea suprafeței de rulare a căii în zona rosturilor;

• etanşeitatea la scurgeri şi infiltrații de apă.

Pentru satisfacerea acestor exigențe, se utilizează dispozitive etanşe.

În general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatație sunt:

• elemente elastomerice care asigură deplasarea;

• elemente metalice suport, fixate pe structuri;

• betoane speciale în zona prinderii pieselor metalice;

• mortare speciale de etanşeizare;

• benzi de cauciuc, pentru colectarea şi evacuarea apelor de infiltrație.

Funcție de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate funcționalitățile unor elemente ce


intră în alcătuirea lor.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 117


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatație se aplică la poduri noi sau la


poduri în exploatare, având rezolvări specifice de prindere pentru fiecare caz.

Dacă se aplică la poduri în exploatare, dispozitivele trebuie să permită executarea


lucrărilor pe o jumătate a părții carosabile, circulația urmând a se desfăşura pe cealaltă
jumătate a podului, fără ca această tehnologie de execuție să afecteze caracteristicile
tehnice ale dispozitivului.

Termenul de “dispozitiv de acoperire a rostului de dilatație”, prescurtat “dispozitiv”,


utilizat în continuare, include toate elementele componente şi anume:

• betonul în care sunt fixate elementele metalice;

• elementele metalice de prindere;

• elementul elastomeric;

• elementul de etanşeizare din cauciuc;

• mortarul special pentru etanşeizarea elementului elastomeric.

13.2.2. CARACTERISTICI TEHNICE

Termenul de garanție a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normală a


podului. Elementul elastomer trebuie să fie interşanjabil. Termenul de garanție a
elastomerului este de min. 5 ani.

Pe durata garanției, firma care garantează dispozitivul trebuie să asigure, din efort
propriu, repararea sau înlocuirea acestuia şi remedierea efectelor deteriorărilor structurii,
ca urmare a defecțiunilor dispozitivului apărute în perioada de garanție.

Firma care livrează dispozitivul trebuie să asigure:

• livrarea elementelor interşanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la


punerea în operă a dispozitivului;

• asigurarea sculelor şi confecțiilor de mică mecanizare specifice, necesare la


punerea în operă a dispozitivului şi la schimbarea elementului elastomer;

• asigurarea supravegherii tehnice la punerea în operă a dispozitivului;

• instrucțiuni tehnice de execuție şi de exploatare.

Dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico – mecanice,


în domeniul de temperaturi -35°C ÷ +80°C:

• asigurarea deplasării libere a structurii la valoarea prescrisă;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 118


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• elementele metalice de fixare trebuie să reziste la agenții corozivi;

• să fie etanş;

• să fie fixat de structura de rezistență a podului, preluând acțiunile verticale şi


orizontale.

Pentru 1 ml. de rost, aceste acțiuni sunt:

- forța verticală 11,2 tf

- forța orizontală 7,8 tf

Elementul elastomeric trebuie să aibă caracteristicile:

• Duritate, grade Shore A: 60 ± 5

• Rezistența la rupere prin întindere: 12 N/mm2.

• Rezistența la rupere prin compresiune: 75 N/mm2.

• Tasarea sub sarcina verticală maximă: max. 15 %

• Alungirea minimă la rupere: 350 %

• Rezistență la ulei: foarte bună

Variația caracteristicilor fizice şi mecanice:

• duritate grade Shore A: max. ± 5

• pierdere de rezistență la rupere: max. 15 %

• alungirea la rupere: max. 15 %

• nefragibilitate la temperaturi scăzute: foarte bună

• temperatura minimă: - 35°C

• rezistență la îmbătrânire accelerată:

• pierdere din rezistență la rupere: max. 15%

• scăderea alungirii la rupere: max. 30%

• creşterea durității, grade Shore A: max. 10

• Rezistența la ozon după 100 ore: să nu prezinte fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatație vor fi agrementate în România.

13.3. PRESCRIPȚII

13.3.1. BETOANE SPECIALE

Volumul 2 – Caiete de sarcini 119


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

La varianta în care elementele metalice de fixare se încastrează într-o riglă de beton


armat, care prin armături lucrează monolit cu placa suprastructurii de care este prinsă,
betonul din această riglă trebuie să fie cel puțin de clasa C35/45.

Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi în mod obligatoriu de concasare.


Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR EN 197-1:2002.

Betonul va avea gradul de gelivitate G 150.

Circulația rutieră pe acest beton se poate deschide la vârsta de 28 zile a betonului.

Se recomandă utilizarea de betoane speciale cu întărire rapidă, peste care se poate


deschide circulația la vârsta de max. 10 zile.

În varianta în care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul în care se


ancorează aceste buloane trebuie să fie cel puțin de clasa C 20/25.

Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de râu spălate.


Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995.

În cazul în care betonul existent în suprastructură nu are clasa minimă C 20/25,


zona de ancorare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolată şi rebetonată cu
beton de clasă minim C 20/25. Se vor lua măsuri pentru asigurarea aderenței dintre
betonul vechi şi cel nou, folosind eventual betoane speciale aderente cu aditivi epoxidici.

Se recomandă ca betonul din grinda de încastrare să fie tratat cu un material


corespunzător pe fața care vine în contact cu pneurile, realizând aceeaşi culoare cu
îmbrăcămintea asfaltică.

13.3.2. MORTARE SPECIALE

Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatație


sau pentru etanşeizarea laterală a elementului elastomer, se utilizează mortare speciale,
pe bază de răşini sintetice. Toleranțele dimensionate de montaj sunt cele prescrise pentru
tipul corespunzător de dispozitive.

Aceste mortare trebuie testate în prealabil conform prescripțiilor fabricantului


tipului de dispozitiv.

13.3.3. ELEMENTELE ELASTOMERICE

Elementele elastomerice pot fi:

• panouri din neopren armat;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 120


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• profile speciale, deschise sau închise, din neopren;

• benzi late din neopren;

Aceste confecții se livrează la cerere, la tipul şi la dimensiunile specificate în proiect.


La primire, se efectuează recepția cantitativă şi calitativă a produselor.

13.3.4. ELEMENTE METALICE DE FIXARE

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se


încastrează în structură şi de ele se fixează elementele elastomerice interşanjabile.

La livrare, se efectuează recepția cantitativă şi calitativă, urmărindu-se concordanța


cu prevederile proiectului şi caietului de sarcini.

Pozarea elementelor metalice, înainte de turnarea betonului special de monolitizare,


se face prin fixarea la poziție cu dispozitive special adaptate, care asigură şi menținerea
lor în această poziție până la întărirea betonului.

Banda de etanşare din cauciuc neoprenic trebuie să fie continuă pe toată lungimea
şi lățimea dispozitivului de acoperire. Se admite pe toată lungimea o singură înădire
vulcanizată. Pe zona vulcanizată se admite o toleranță la grosime de ± 10% din grosimea
nominală a benzii.

În zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului şi îmbrăcămintea de


asfalt, se va urmări:

• geometria să fie cea prevăzută în proiect;

• asfaltul să nu prezinte denivelări;

• să nu aibă fisuri, segregări sau ciobiri;

• să îndeplinească condițiile specifice îmbrăcăminții din beton de ciment sau


îmbrăcăminții din asfalt turnat.

13.3.5. DISPOZITIVE DE TIP LIANT CU AGREGATE

La podurile având deschideri mici sau medii cu deplasări absolute în rost de 25 – 30


mm, se recomandă soluțiile simple, mai puțin costisitoare.

Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcătuite din straturi alternative de liant
realizat din bitum modificat cu polimeri şi agregate, cu o anumită curbă granulometrică. În
general grosimea totală a acestor straturi este de 50-150 mm şi ele se încadrează în
grosimea îmbrăcăminții asfaltice.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 121


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Liantul realizat din bitum modificat cu polimeri, asigură elasticitatea şi adezivitatea


sistemului, atât la temperaturi negative (-25°C) cât şi la temperaturi pozitive (+80°C),
precum şi o rezistență în timp şi o exploatare în condiții foarte bune.

Agregatele trebuie să aibă o anumită curbă granulometrică, care diferă de la o firmă


producătoare la alta.

Aceste dispozitive de racordare se montează după realizarea îmbrăcăminții


bituminoase, prin tăierea fantei rostului până la hidroizolație şi umplerea ei în straturi
succesive. Lucrările vor începe de la marginea cea mai joasă spre cea ridicată.

Rostul în beton va fi de 2 – 3 cm. Elementele de beton pe care se aplică rostul


trebuie să fie netede, fără denivelări, fără ştirbituri şi să fie rezistente. Rostul dintre
elementele de beton trebuie să fie curățat de eventualele elemente ce ar putea bloca
rostul şi împiedica dilatația tablierului.

În rostul structurii de beton se aplică un şnur rezistent la temperaturi înalte, peste


care se aplică un dop din liantul bituminos.

Peste rostul structurii, pe toată lungimea lui, se montează o tablă de aluminiu sau
oțel galvanizat, care se fixează de tablier pe partea cea mai înaltă.

După încălzirea întregii suprafețe a rostului (orizontal şi vertical), se aplică straturile


succesive de liant şi agregate.

Firma care livrează dispozitivul trebuie să asigure:

• sculele şi confecțiile de mică mecanizare specifice, necesare la punerea


în operă a dispozitivului;

• asigurarea supravegherii tehnice, la punerea în operă a dispozitivului;

• instrucțiuni tehnice de execuție şi de exploatare;

• montarea unui dren de colectare a infiltrațiilor;

Dispozitivul trebuie să satisfacă următoarele caracteristici fizico-mecanice, în


domeniul de temperaturi -35°÷ +80°C:

• asigurarea deplasării libere a structurii, la valoarea prescrisă;

• tablele de aluminiu sau oțel galvanizat să reziste la agenții corozivi şi la


solicitările verticale;

• să fie etanş;

Caracteristicile fizice ale elementelor componente: Materialul de bază:

Bitum elastomer

Volumul 2 – Caiete de sarcini 122


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• Densitate la 18°C: 1.15 ± 0.05

• Punctul de înmuiere: min. 85°C

• Temperatura de turnare: 180°C ± 20

• Penetrare la 25°C: 40-90 0,1mm

• Densitatea la 25°C: 1-1,3g/cm3

• Flexibilitate la 0°C,-20°C: fără fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatație vor fi agrementate în România.

13.3.6. ALTE RECOMANDĂRI

Se vor efectua:

• recepții pe faze de execuție, care au în vedere constatarea executării corecte


a elementelor suport sau de prindere a elementului elastomeric;

• recepția finală.

La recepția finală, se poate efectua şi proba prin inundare a zonei rostului de


dilatație, cu înălțimea lamei de apă de min. 5 cm, pe durata de 24 ore.

Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice şi chimice specifice se efectuează în


conformitate cu următoarele standarde:

- SR ISO 7619-1/2:2011 "Cauciuc vulcanizat sau termoplastic"

- SR ISO 37-2012 "Cauciuc vulcanizat şi termoplastic. Determinarea caracteristicilor


de efort - deformaţii la tracţiune."

- SR ISO 188:2011 "Cauciuc vulcanizat sau termoplastic> Incercari de imbatranire


accelerata si rezistenta la caldura"

- SR ISO 815-1:2012 " Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea


deformării remanente după compresiune, la temperaturi ambiante sau ridicate"

- SREN 10002-1/2002 “ Materiale metalice. Încercarea la tracțiune. Metoda de


încercare (la temperatura ambiantă).”

- SR 13170 – 1993 “ Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc.


Epruvete speciale şi metode de evaluare.”
- SR EN 10045-1-1993 “ Materiale metalice. Încercarea la încovoiere prin şoc pe
epruvete Charpy. Partea 1. Metode de încercare.”

Volumul 2 – Caiete de sarcini 123


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 14 - REPARAREA STRUCTURILOR DE REZISTENTA DIN


BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT

Remedierea degradărilor şi defectelor de execuție, constatate la elementele din


beton armat, se face în funcție de tipul acestora şi anume:

• dacă degradările afectează capacitatea portantă a unor elemente importante


ale structurii de rezistență, se va efectua o expertiză tehnică prin care se vor stabili
soluțiile de remediere, pe baza căruia se va elabora proiect de remediere, care va sta la
baza execuției acestei lucrări;

• dacă degradările nu afectează capacitatea de rezistență, atunci pentru


remediere se vor respecta prevederile din acest capitol.

14.1. REPARAȚII CU BETOANE SPECIALE

14.1.1. PREVEDERI GENERALE

Reparațiile structurilor din beton armat cu betoane speciale, se efectuează în scopul


eliminării degradărilor şi restabilirii capacității portante inițiale ale elementelor, fără
modificarea dimensiunilor.

Toate materialele utilizate vor fi aprobate de Consultant cu acordul Proiecatntului,


înainte de aprovizionare. Nici un material nu va fi utilizat în lucrările permanente înaine de
a fi aprobate de către Consultant.

Toate materialele propuse a se utiliza trebuie să fie agrementate tehnic.


Caracteristicile fízico-mecanice minime pentru temperatura de 200C sunt:

• Rezistența la compresiune min 30N/mm2 la 3 zile

min 60N/mm2 la 28 zile

• Modulul de elasticitate min 60KN/mm2 la 28 zile

• Rezistența la aderență min 60N/mm2 la 28 zile

Caracteristicile fizico-mecanice ale materialelor vor fi verificate conform metodelor


şi nivelelor de performanță prevăzute în agrementele tehnice ale fiecărui produs.

Betoanele speciale conțin elementele componente clasice (agregate, ciment, apă) şi


diferiți aditivi, care le conferă o serie de calități necesare scopului urmărit, cum ar fi:

• adezivitate față de betonul întărit;

• lucrabilitate foarte bună;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 124


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• rezistențe sporite;

• contracție redusă;

• întărire rapidă (rezistențe inițiale mari).

Betoanele speciale sunt livrate în saci, care conțin toate componentele, exceptând
apa, care se adaugă înaintea utilizării materialului, în cantitatea indicată pe sacul cu
conținutul respectiv.

Materialele pentru betoane speciale sunt realizate de firme internaționale renumite,


pe baza unor cercetări de laborator îndelungate şi competente. În țara noastră, sunt
cunoscute şi agrementate materiale pentru betoane speciale.

După modul de punere în operă a betonului preparat, se disting două tipuri de


materiale pentru betoane speciale:

• materiale pentru betoane plastic-vârtoase;

• materiale pentru betoane superlucrabile, denumite şi betoane fluide.

Betoanele plastic vârtoase se utilizează la repararea elementelor din beton armat


cu degradări amplasate în zone accesibile (stâlpi, pereți, zone laterale de grinzi, intradosul
grinzilor şi plăcilor, etc). Aceste betoane se aplică pe zona degradată, dar pregătită pentru
aplicare, în mod similar cu aplicarea mortarelor obişnuite (cu mistrie şi scule de nivelat),
fără a se utiliza cofraje.

Betoanele superlucrabile (fluide) se utilizează pentru repararea elementelor din


beton armat cu degradări, amplasate în zone mai puțin accesibile sau chiar inaccesibile
(intradosul grinzilor, intradosul plăcilor, nodurile elementelor constructive, etc.). Betonul
se toarnă în cofraje etanşe, nu necesită vibrare, dar poate migra în toate golurile ce
urmează a fi umplute cu beton, grație lucrabilității deosebite a acestui material.

Tehnologia de reparare cu betoane speciale cuprinde următoarele operații


principale:

• Lucrări pregătitoare:

• Diagnosticarea defectelor;

• Marcarea zonelor degradate;

• Înlăturarea betonului degradat;

• Lucrări de reparații:

• Curățarea armăturilor, stabilirea gradului de coroziune al acestora şi


eventual suplimentarea cu armături noi;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 125


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• Tratarea suprafețelor de beton ce trebuie reparate;

• Tratarea armăturilor;

• Aplicarea betonului special de reparare.

• Lucrări de protecție anticorozivă.

14.1.2. LUCRĂRI PREGĂTITOARE

Diagnosticarea defectelor se realizează prin observare directă şi prin ciocănirea


suprafețelor betonului sau cu ajutorul aparaturii speciale pentru identificarea zonelor de
beton carbonatat, a armăturilor corodate, a grosimii stratului de acoperire, etc.

Marcarea zonelor degradate se face cu cretă colorată prin delimitarea zonei şi


haşurarea suprafeței delimitate.

Înlăturarea betonului degradat se face cu ajutorul dispozitivelor de dislocat


mecanice, electrice, de tăiat, găurit. Aceste dispozitive vor avea puterea şi acțiunea
corespunzătoare dislocării betonului degradat, fără a produce deranjamente structurii în
ansamblu.

Antreprenorul va evita folosirea unor pieckhammere de mare putere, ce ar produce


vibrații şi eventual degradări majore asupra structurii. Dislocările de betoane vor fi numai
locale şi vor antrena numai betonul degradat până la betonul sănătos, sau pe grosimea
prevăzută în proiectul de detalii.

Betonul nu va fi înlăturat până când Executantul nu va obține acordul Consultantului


cu privire la zonele pa care acesta va fi înlăturat şi nu va fi prezentat acestuia propunerile
cu privire la etapele de lucru şi de sprijiniri temporare necesare.

14.1.3. LUCRĂRI DE REPARAȚII

Curățarea armăturilor se va face prin sablare sau cu perii de sârmă.

Este admisă şi curățarea chimică, dacă procesul tehnologic şi materialele


corespunzătoare sunt agrementate în țară. În cazul în care se consideră că secțiunea
armăturii de rezistență s-a redus cu peste 5%, se vor prevedea armături suplimentare,
care se vor îmbina cu cele existente pe o lungime minimă de petrecere conform
prevederilor STAS 10111/2-87.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 126


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Tratarea suprafețelor de beton se va face prin curățare cu aer comprimat şi


eventual prin umezire sau cu un strat de amorsare, înainte de aplicarea betonului special,
conform instrucțiunilor de utilizare specifice ale materialului respectiv ce va fi utilizat.

Armăturilor dezgolite după curățare, se vor trata prin vopsire cu o vopsea specială
ce asigură protecția anticorozivă a armăturilor şi o mai bună aderență a betonului față de
armături. Substanța de protecție se procură odată cu materialele pentru betoane speciale,
se prepară conform instrucțiunilor specifice şi se aplică prin pensulare.

Aplicarea betonului special de reparare (inclusiv prepararea sa) se face conform


instrucțiunilor specifice. Prin această operație, se refac dimensiunile inițiale ale elementului
reparat, iar prin întărire se restabileşte întreaga capacitate portantă.

14.2. PROTECȚIA ANTICOROZIVĂ A SUPRAFEȚELOR DE BETON

Protecția anticorozivă a suprafețelor de beton se aplică cu scopul realizării unei mai


bune rezistențe a elementelor din beton armat împotriva degradării prin acțiunea apei şi a
sărurilor din atmosferă, sporindu-le astfel durabilitatea în timp.

Pentru elementele din beton armat, care au fost remediate prin utilizarea betoanelor
speciale de reparații, protecția anticorozivă a suprafețelor este necesară atât pentru
realizarea protecției betonului cât şi pentru uniformizarea culorii suprafețelor lor. În acest
caz protecția elementelor reparate se face pe toate suprafețele de beton aparente (atât în
zonele reparate cât şi în zonele nereparate). Protecția anticorozivă poate avea şi un rol
decorativ atunci când se folosesc produse colorate.

Protecția anticorozivă are în vedere 2 operații şi anume:

• finisarea suprafeței care are scopul de a închide porii şI de a uniformiza


suprafața;

• aplicarea protecției anticorozive care are şi rol estetic;

Proprietățile minime ale protecției anticorozive a suprafețelor de beton sunt:

• Stabilitate la variațiile climatice;

• sistemul aplicat să fie elastic şi să aibă capacitatea de a închide fisuri cu


deschiderea de max.0.3 mm;

• să împiedice pătrunderea apei şi a agenților dăunători (de exemplu CO2,


SO2) şi să frâneze carbonatarea;

• permeabilitate la difuzia vaporilor de apă;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 127


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• aderență bună la stratul suport;

• modulul de elasticitate, coeficientul de dilatare termică şi de permeabilitate la


vapori de apă, comparabile cu cele ale betonului de calitate superioară (C35/45).

Dintre caracteristicile tehnice minime precizăm:

• temperatura de aplicare min. 5ºC;

• rezistența la compresiune - după 24 ore: > 20 N/mm2

• - după 28 zile: > 50 N/mm2

• rezistența la tracțiune ≥ 1,8 N/mm2

• aderența ≥ 2 N/mm2

• alungirea la rupere ≥ 100 %

• rezistența la difuzia vaporilor de apă ≥ 0,5 m

• rezistența la difuzia CO2 > 80 m

Materialele de protecție anticorozivă pot fi aplicate cu pensula, cu ruloul sau sub


formă de spray.

14.3. REPARAȚII PRIN INJECȚII

14.3.1. GENERALITĂȚI

Pentru remedierea fisurilor (injectare) la elementele din beton armat, se vor


respecta prevederile din “Instrucțiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor
pentru elementele de beton şi beton armat, indicativ C 149 – 87”. Procedeele de injectare
sunt diferențiate după criteriile următoare:

• Mărimea deschiderii fisurilor;

• Natura materialului utilizat pentru injectare.

• În funcție de materialul utilizat pentru injectare se deosebesc


următoarele 2 (două) procedee:

• pe bază de ciment – care se aplică pentru injectarea fisurilor cu deschideri


mai mari de 2 mm, inclusiv;

• pe bază de răşini epoxidice – care se aplică pentru injectarea fisurilor cu


deschideri mai mari de 0,5 mm, inclusiv.

• Remedierea fisurilor prin injectare se desfăşoară în 3 (trei) faze şi anume:

• lucrări pregătitoare;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 128


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• injectarea propriu-zisă;

• verificarea aplicării corecte a procedeului de injectare.

14.3.2. CONDIȚII DE APLICARE

• Amestecuri pe bază de ciment

Se aplică la temperaturi ale mediului ambiant mai mari de +10ºC, inclusiv.

• Amestecuri pe bază de amestecuri epoxidice Condițiile de aplicare sunt


următoarele:

• temperatura mediului ambiant şi a elementului va fi de min. +15ºC iar


umiditatea relativă a aerului va fi de max. 60 %;

• suprafețele betonului să fie uscate;

• fisurile să fie stabilizate;

• temperatura materialelor să fie cuprinsă între +15ºC şi +30ºC

14.3.3. MATERIALE

Pentru injectările pe bază de ciment se va utiliza, de preferință, acelaşi ciment


utilizat în elementul ce trebuie injectat. În general se pot utiliza următoarele cimenturi:

• II/A – S 32,5 R

• I 42,5/ I 42,5 R

• I 52,5/ I 52,5 R

• H II/A – S 32,5

La alegerea tipului de ciment se va ține seama de domeniile de utilizare a


cimentului şi de caracteristicile elementului ce urmează a fi injectat (importanța
elementului, clasa betonului etc). Pentru injectările pe bază de amestecuri epoxidice se
utilizează componentele următoare:

• răşină epoxidică: Dinox F; Dinox C; Dinox 011L

• întăritori: TETA sau DETA;

• ciment sau filer de cuart.

Componentele şi procentele de amestec sunt precizate în instrucțiunile C 149 – 87


pentru fiecare procedeu în parte.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 129


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Antreprenorul poate propune şi alte materiale şi procedee de injectare


agrementate de
M.L.P.T.L. În acest caz este necesară aprobarea proiectantului şi a beneficiarului.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 130


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 15 - RACORDAREA CU TERASAMENTELE

15.1. GENERALITĂȚI

Prezentul capitol tratează condițiile tehnice generale ce trebuie îndeplinite la


executarea, compactarea, nivelarea şi finisarea umpluturilor din spatele culeelor, protecția
sferturilor de con, executarea, transportul, montarea plăcilor de racordare şi a grinzilor de
rezemare, executarea scărilor şi a casiurilor pe taluz, controlul calității şi condițiile de
recepție.

Racordarea culeelor cu terasamentele se face cu sferturi de con sau pereuri pe


taluz, cu o amenajare corespunzatoare.

15.2. EXECUTIA UMPLUTURILOR

La execuția umpluturilor la sferturile de con şi din spatele culelor se vor respecta


prevederile din caietele de sarcini de drum , din standardele şi normativele în vigoare si
din prezentul caiet de sarcini.

In spatele culeelor şi pe fețele laterale ale zidurilor intoarse care sunt in contact cu
pamantul se va prevedea acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat în dublu strat .

La execuția terasamentelor în zona de tranziție se recomandă următoarele:

În cazul culeelor masive şi înecate se va ține seama de faptul că în apropierea


fundației şi elevației culeei nu este posibilă compactarea umpluturilor cu compactori de tip
greu (compactori cu pneuri, rulouri vibratoare sau alte utilaje de compactare folosite în
mod curent la compactarea rambleelor). În acest caz asigurarea gradului de compactare
se va face cu mijloace de compactare specifice spațiilor înguste (plăci vibratoare, maiuri
mecanice, etc.). Pentru restul rambleului, compactarea materialului de umplutură se va
face cu utilaje indicate în “Normativ privind executarea mecanizată a terasamentelor de
drumuri” C 182-87.

Dacă umplutura din zona de tranziție nu se face odată cu umplutura rambleului


rampei de acces, se va asigura un spațiu suficient utilizării mijloacelor de compactare,
executându-se totodată şi treptele de înfrățire.

Dacă umplutura din zona de tranziție (excluzând umplutura care se compactează cu


mijloace specifice spațiilor înguste), se face odată cu umplutura rambleului rampei de

Volumul 2 – Caiete de sarcini 131


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

acces, acestea se vor executa în straturi succesive, delimitându-se corespunzător


materialul granular utilizat în zona de tranziție.

Abaterile limită admise la execuția platformei drumului în zona de tranziție pod-


rampă de acces sunt:

la înălțimea platformei:

• ± 0.05 m față de ax;

• ± 0.10 m la lățimea totală;

la cotele proiectului;

• ± 0.02 m față de cotele de nivel ale proiectului.

15.3. PLĂCI DE RACORDARE ŞI GRINZI DE REZEMARE

Plăcile de racordare sunt elemente folosite pentru atenuarea acțiunii traficului rutier
pe zona de tranziție pod-rampă de acces.

Plăcile de racordare şi grinzile de rezemare aferente se execută prin prefabricare


sau monolit din beton avand clasa conform proiectului.

Plăcile de racordare sunt amplasate în terasament (în cazul sistemelor rutiere


nerigide pe rampa de acces) sau la nivelul căii (în cazul sistemelor rutiere rigide).

În cazul plăcilor de racordare amplasate la nivelul căii, executate monolit, se vor


respecta condițiile tehnice impuse îmbrăcăminților rutiere rigide, conform prevederilor SR
183-1:1995

Gradul de compactare a terasamentelor în zona de racordare pod-rampă de acces


va fi de minim 95%, stabilit conform STAS 2914-84.

Trebuie evitata ramanerea de goluri sub dalele de racordare. Orice gol sau cavitate
trebuie umpluta de catre Antreprenor, prin etansare cu un amestec sol-ciment, pompat
sub presiune. Etansarea trebuie sa constea intr-un pamant nisipos, aprobat de catre
Inginer, amestecat cu patru parti pamant la o parte ciment, raportat la volum, cu
suficienta apa doar pentru a produce un amestec care curge dintr-o gaura in alta, in timp
ce este pompat. In timpul operatiilor de pompare trebuie data atentie evitarii ridicarii
dalelor de racordare.
Plăcile de racordare, inclusiv grinzile de rezemare ale acestora, se calculează la
clasa “E” de încărcare. Placa de racordare se calculează ca placă pe mediu elastic (în cazul

Volumul 2 – Caiete de sarcini 132


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

plăcii de racordare turnată monolit) şi ca ansamblu de fâşii simplu rezemate rigid la un


capăt şi elastic la celălalt capăt prin intermediul grinzii de rezemare.

Grinzile de rezemare se execută întotdeauna pe un prism de piatră spartă realizat în


straturi succesive, bine compactate, odată cu terasamentul zonei de tranziție.

15.4. SCĂRI ŞI CASIURI PE TALUZE

La capetele podului se vor amplasa de o parte şi de alta ale acestuia, casiuri pentru
evacuarea rapidă a apelor meteorice de pe suprastructură şi scări pentru accesul pe
digurile existente.

Casiul se va executa din piatră brută zidită sau din dale de beton anand clasa
conform proiectului, prefabricate, monolitizate pe şantier. Forma şi dimensiunile acestuia
se vor preciza prin proiect.

Scările se realizează din elemente (trepte) prefabricate din beton de clasă conform
proiectului.

Treptele trebuie să fie de înălțime egală şi să corespundă ca formă, dimensiuni şi


mod de finisare, prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare
treaptă cu dreptarul şi nivela cu bulă de aer. Abaterile limită admisibile sunt:

• la orizontalitatea treptelor 2 mm

• la înălțimea treptelor 1 mm

Muchiile treptelor trebuie să fie drepte şi intacte, să nu prezinte ondulații sau


ştirbituri. De asemenea, treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie să prezinte
reparații locale ale unor ştirbituri produse în timpul execuției din cauza unei protejări
insuficiente a treptelor.

Atât casiul cât şi scara vor rezema pe taluz pe o fundație de balast de 10 cm


grosime şi vor avea fiecare o fundație din beton de clasă C12/15 a cărei dimensiuni,
funcție de înălțimea terasamentului, se vor preciza în proiect.

Scările pe taluze sunt prevăzute cu un parapet realizat din țeavă de diametrul φ 38


mm sau oțel rotund OB 37φ 20 mm. Parapetele trebuie să fie verticale pe toată înălțimea,
verificarea efectuându- se cu firul cu plumb. La mâna curentă a parapetelor metalice se va
controla ca în punctele de înnădire să nu existe praguri care să jeneze la palmă. Micile
denivelări se vor înlătura prin polizare. Stâlpii acestui parapet vor avea fundații din piatră
spartă, sau din beton.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 133


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 16 - CALEA PE POD

16.1. GENERALITATI

Prezentul Caiet de Sarcini tratează condiţiile tehnice generale ce trebuie îndeplinite


la realizarea îmbrăcăminţilor de tip bituminos, aplicate pe partea carosabilă a podurilor şi
pe trotuare.

Aceste tipuri de îmbrăcăminti se execută la cald, din mixturi preparate cu agregate


naturale, filer şi bitum neparafinos, pentru drumuri şi vor respecta prevederile din
următoarele standarde:

• "Normativ privind execuţia la cald a îmbrăcăminţilor bituminoase pentru calea pe


pod" indicativ AND 546-2009;

• "Mixturi asfaltice executate la cald.Condiłii tehnice privind proiectarea, prepararea


si punerea în operă", indicativ AND 605-2013.

Utilizarea altor tipuri de îmbrăcăminţi pe poduri nu se va face decât pe baza unor


studii şi cercetări efectuate de institute de specialitate şi numai cu acordul consultantului şi
proiectantului.
Îmbrăcăminţile bituminoase utilizate sunt cele precizate in cadrul Proiectului tehnic.

16.2. IMBRACAMINTEA CAII PE POD

Calea pe poduri şi pasaje se va realiza cu îmbrăcăminţi bituminoase executate la


cald conform normativ AND 546-2011. Tipul de imbracaminte va fi cel prevazut in cadrul
Proiectului Tehnic.
Îmbrăcămintea bituminoasă pe partea carosabilă a podului, se aplică pe un strat
de protecţie executat conform AND 546-2011. Acest strat de protectie va fi mentionat in
cadrul proiectului Tehnic.
Imbracamintea se executa in doua straturi (3+4 cm) din BAmP.
Conditiile tehnice (Elementele geometrice si abaterile limita admise, Materialele
utilizate, Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor cu bitum modificat
tip BAmP), Prescriptiile generale de executie (Utilajele si echipamentele utilizate,
Pregatirea stratului suport, Prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice cilindrate
tip BAmP), Controlul calitatii lucrarilor vor fi conform prevederilor din AND 546-2011.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 134


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

16.3. TROTUARE. IMBRACAMINTEA CAII PE TROTUARE

Îmbrăcămintea bituminoasă la trotuare se realizează din asfalt turnat (AT) cu o


grosime de 2 cm conform prevederilor din AND 546.

Trotuarele sunt elemente destinate circulaţiei pietonilor pe poduri/pasaje/viaducte şi


sunt denivelate faţă de nivelul căii. Lăţimea acestora este stabilită prin proiect, funcţie de
amplasamentul lucrării, respectând prevederile STAS 2924-91 şi Ordinul 45/1998 al
Ministerului Transporturilor.

Umplutura trotuarului este realizată din beton avand clasa conform Proiectului
Tehnic.

Pentru a putea asigura traversarea diverselor cabluri (telefonice, electrice, etc) în


umplutura trotuarului, se pot monta ţevi din PVC, numărul şi poziţia lor fiind stabilită prin
proiect. Trotuarul va fi prevăzut, la marginea dinspre partea carosabilă, cu borduri şi cu
parapet de protectie, iar către exterior cu parapet pietonal.

Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate din beton şi respectiv din
beton armat pentru bordurile înalte. Tipul acestora va fi conform Proiectului Tehnic.
Bordurile pot fi realizate cu feţe mozaicate.

Calitatea betonului şi dimensiunile se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor


se va face conform proiect, cu respectarea profilului în lung şi transversal al căii.

Bordurile se vor realiza cu beton de clasă minim C 35/45, realizat cu ciment I 42.5,
având un grad de impermeabilitate de minim P1210 şi care să reziste la cel puţin 150
cicluri de îngheţ- dezghet corespunzător clasei de expunere XD3, XF4 conform
prevederilor “Codului de practica pentru execuţia elementelor prefabricate din beton,
beton armat si beton precomprimat – NE 013”.
Mozaicul pentru feţele bordurilor va fi realizat dintr-un amestec de ciment şi piatră
de mozaic (având granulometria continuă sau discontinuă). Piatra de mozaic poate fi
obişnuită (de calcar) sau de marmură. Dozajul cimentului este de 600 kg ciment la 1 m3
de piatră de mozaic. După 4-6 zile de la turnare, se execută finisarea suprafeţei de
mozaic, care constă în frecarea şi lustruirea acesteia. În timpul frecării (manuale sau
mecanizat pentru suprafeţele mai mari), suprafaţa se udă abundent cu apă iar şlamul
rezultat se îndepărtează. Şlefuirea se face identic cu frecarea, folosind însă piatră
şmirghel. După şlefuire, bordurile se spală bine cu apă în care s-a dizolvat sodă, iar după
uscare se lustruiesc cu sare de măcriş.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 135


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Asfalt turnat pentru execuţia îmbrăcăminţii pe trotuare la calea pe pod (AT) se va


executa si va avea caracteristicile conform prevederilor din AND546.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 136


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 17 - MIXTURI ASFALTICE EXECUTATE LA CALD

CAP. 1 - GENERALITATI
A. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
Prezentul Caiet de Sarcini stabileşte condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească
mixturile asfaltice executate la cald în etapele de proiectare, controlul calităţii materialelor
componente, preparare, transport, punere în opera, precum şi straturile rutiere executate
din aceste mixturi.
Caietul de Sarcini se aplică la construcţia, modernizarea, reabilitarea şi întreţinerea
drumurilor şi a altor structuri realizate cu mixturi asfaltice la cald.
Sunt definite cerinţele specifice, exprimate în conformitate cu cerinţele generale cuprinse
în normele europene care au stat la baza elaborarii acestui document precum si in
conformitate cu normativul AND 605 - Normativ mixturi asfaltice executate la cald. Conditii
tehnice privind proiectarea, prepararea si punerea in opera.
Aceste cerinţe se aplică pentru toate mixturile asfaltice care intră în componenţa sistemului
rutier.
Mixtura pentru uzura căii pe pod va avea aceleaşi performanţe cu cea din cale curentă.
Modul principal de abordare a specificaţiilor privind mixturile asfaltice este orientat spre cel
fundamental menţionat în SR EN 13108-1, primordială fiind realizarea performanţelor
menţionate în normativ.
Condiţiile pentru materialele de bază sunt obligatorii, abaterile de la compoziţiile de
referinţă din acest Caiet de Sarcini se vor face numai în cazuri justificate tehnic, cu acordul
Proiectantului şi al Beneficiarului.
Mixtura asfaltică utilizată la execuţia straturilor rutiere va îndeplini condiţiile de calitate din
acest Caiet de Sarcini şi va fi stabilită în funcţie de clasa tehnică a drumului, zona climatică
şi studiul tehnico-economic. Enunţurile din tabelele 1, 2 si 3 reprezintă nivelul minim de
cerinţe .
Performanţele mixturilor asfaltice se studiază şi se evaluează în laboratoarele autorizate
sau acreditate - acceptate de către Beneficiarul lucrării.
La execuţia sistemelor rutiere se vor utiliza mixturi reglementate prin următoarele norme
europene :
- SR EN 13108 - 1 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane asfaltice;
- SR EN 13108 - 5 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică
stabilizată.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 137


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

- SR EN 13108 - 7 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Mixtură asfaltică


poroasă (drenantă).

B. Definitii si terminologie
Mixtura asfaltică la cald este un material de construcţie realizat printr-un proces tehnologic
ce presupune încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului, malaxarea amestecului,
transportul şi punerea în operă, de regulă prin compactare la cald.
Mixturile asfaltice prezentate în acest Caiet de sarcini se utilizează pentru stratul de
uzură(rulare), stratul de legătură(binder), precum şi pentru stratul de bază.
Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate sunt alcătuite, în general, din două straturi:
- stratul superior, denumit strat de uzură;
- stratul inferior, denumit strat de legătură.
În unele cazuri, la propunerea Proiectantului, îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată se
execută într-un singur strat, respectiv stratul de uzură.
Stratul de bază din mixturi asfaltice intră în componenţa sistemelor rutiere la drumuri,
peste care se aplică îmbrăcăminţile bituminoase.
Denumirea simbolică a mixturilor asfaltice se va face pe baza caracteristicilor curbei
granulometrice respectiv tipul de mixtură, mărimea granulei maxime şi clasa tehnică a
drumului. Pentru identificarea mixturii, se va specifica clasa de penetraţie a bitumului în
funcţie de zona climatică şi de trafic.
La execuţia stratului de uzură se vor utiliza mixturi asfaltice performante care să confere
rezistenţa şi durabilitatea necesară îmbrăcămintei, precum şi o suprafaţă de rulare cu
caracteristici corespunzătoare care să asigure siguranţa circulaţiei şi protecţia mediului
înconjurător, conform prevederilor legale în vigoare. Caracteristicile acestor mixturi vor
satisface cerinţele din acest Caiet de Sarcini.
Pentru execuţia straturilor de uzură se vor avea în vedere următoarele tipuri de mixturi
asfaltice :
- BA - beton asfaltic conform SR EN 13108-1;
- MAS - mixturi asfaltice stabilizate de tip "stone mastic asfalt" SMA conform SR EN 13108-
5,cu schelet mineral robust stabilizat cu mastic;
- MAP - mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care permit
drenarea apei şi reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108-7;
- BAR - betoane asfaltice rugoase.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 138


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Acestea se notează conform tabelului 1, în funcţie de caracteristicile curbei granulometrice,


dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului.
Tabelul 1 - Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura
Nr. Clasa tehnică a Stratul de uzură
crt. drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
1 Mixtură asfaltica stabilizată:MAS 8; MAS 12,5; MAS 16

I, II, III, Mixtura asfaltică poroasă :MAP 16

Beton asfaltic rugos:BAR 16

2 Beton asfaltic :BA 8; BA 12,5; BA 16


IV, V
Beton asfaltic cu pietriş concasat BAPC 16

La execuţia stratului de legătură se vor utiliza mixturi asfaltice performante, rezistente şi


durabile, ale căror caracteristici vor satisface condiţiile prevăzute în acest Caiet de Sarcini.
Pentru execuţia stratului de legătură, prezentul Caiet de Sarcini prevede betoane asfaltice
deschise de tip BAD conform SR EN 13108 - 1.
Acestea se notează conform tabelului 2 şi sunt clasificate în funcţie de granulozitatea,
dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului.
Tabelul 2 - Mixturi asfaltice pentru stratul de legatura
Nr. Clasa tehnică a Stratul de legătură
crt. drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice

1 I, II, III Beton asfaltic deschis : BAD 20; BAD 25

2 Beton asfaltic deschis : BAD 20; BAD 25

IV, V Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat : BADPC 25

Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat : BADPS 25

Mixturile asfaltice prevăzute pentru execuţia stratului de bază, vor fi mixturi asfaltice
performante, rezistente şi durabile, ale căror caracteristici vor satisface condiţiile
prevăzute în acest Caiet de Sarcini.
Pentru stratul de bază, prezentul Caiet de Sarcini prevede betoane asfaltice de tip anrobat
bituminos AB conform SR EN 13108-1.
Acestea se utilizează şi se notează conform tabelului 3 şi sunt clasificate în funcţie de
granulozitatea, dimensiunea maximă a granulelor agregatului şi clasa tehnică a drumului.
Tabelul 3 - Mixturi asfaltice pentru stratul de bază
Nr. Clasa tehnică a Stratul de bază
crt. drumului Tipul şi simbolul mixturii asfaltice
1 I, II, Anrobat bituminos cu criblură: AB 16; AB 25

Volumul 2 – Caiete de sarcini 139


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

2 Anrobat bituminos cu pietriş concasat si minim 35%criblură


III
ABPCC 16; ABPCC 25
3 IV Anrobat bituminos cu pietriş concasat ABPC 25

4 V Anrobat bituminos cu pietriş sortat ABPS 25

Îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzură şi legătură se aplică pe:


- straturi de bază din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform prezentului
Caiet de Sarcini;
- straturi de bază din agregate naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau lianţi puzzolanici,
conform STAS 10473/1 şi reglementărilor tehnice în vigoare;
- straturi de bază din macadam şi piatră spartă, conform SR 179 şi SR 1120;
- îmbrăcăminte bituminoasă existentă, în cadrul lucrărilor de ranforsare;
- îmbrăcăminte din beton de ciment existentă.
În situaţii deosebite, dacă există capacitate portantă, stratul de bază poate fi închis printr-
un strat de uzură.
În cazul îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de bază din agregate
naturale stabilizate cu lianţi hidraulici sau puzzolanici, pe îmbrăcămintea din beton de
ciment şi pe îmbrăcămintea bituminoasă existentă, se recomandă executarea unui strat
antifisură peste stratul suport.
Stratul de bază din mixturi asfaltice se aplică pe un strat de fundaţie suport care trebuie să
îndeplinească condiţiile prevăzute de STAS 6400.
Terminologia din prezentul Caiet de Sarcini este conform SR 4032-1 şi standardelor
europene SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 şi SR EN 13108-20.
Pentru aplicarea acestui Caiet de Sarcini se utilizează definiţiile corespunzătoare SR EN
13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 şi SR EN 13108-20.

C. Referinte normative
− SR EN 933-1− Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Determinarea granulozităŃii. Analiza granulometrică.
− SR EN 933-2− Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiunile nominale ale
ochiurilor
− SR EN 933-4 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de forma

Volumul 2 – Caiete de sarcini 140


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

− SR EN 933-5 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice


aleagregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafete concasate si sfărâmate
din agregatele grosiere.
− SR EN 933-7 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 7: Determinarea continutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii
în agregate.
− SR EN 933-8 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 8: Evaluarea părtilor fine. Determinarea echivalentului de nisip.
− SR EN 933-9 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 9 - Aprecierea finetii. Încercare cu albastru de metilen.
− SR EN 1097-1 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale
agregatelor. Partea 1; Determinarea rezistentei la uzură(micro-Deval).
− SR EN 1097-2 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale
agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistentei la sfărâmare - Los Angeles.
− SR EN 1097-6 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale
agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale si a coeficientului de absorbtie a apei.
− SR EN 1367-1 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de
alterabilitate ale agregatelor. Determinarea rezistentei la înghet-dezghet.
− SR EN 1367-2 − Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de
alterabilitate ale agregatelor. Încercarea cu sulfat de magneziu
− SR EN 12591 − Bitum si lianti bituminosi. Specificatii pentru bitumuri rutiere.
− SR EN 12593 − Bitum si lianti bituminosi. Determinarea punctului de rupere Fraass.
− SR EN 1426 − Bitum si lianti bituminosi. Determinarea penetrabilitătii cu ac.
− SR EN 1427 − Bitum si lianti bituminosi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda cu
inel si bilă.
− SR EN 12607-1 − Bitum si lianti bituminosi. Determinarea rezistentei la încălzire sub
efectul căldurii si aerului. Partea 1: Metoda RTFOT.
− SR EN 12607-2 − Bitum si lianti bituminosi. Determinarea rezistentei la încălzire sub
efectul căldurii si aerului. Partea 2: Metoda TFOT.
− SR EN 12697-1 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 1: Continut de liant solubil.
− SR EN 12697-2 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozitătii.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 141


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

− SR EN 12697-4 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice


preparate la cald. Partea 4: Recuperarea bitumului: coloană de fractionare.
− SR EN 12697-5 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 5: Determinarea densitătii maxime.
− SR EN 12697-6 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfalticepreparate la cald. Partea 6: Determinarea densitătii aparente a epruvetelor
bituminoase.
− SR EN 12697-8 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor
bituminoase.
− SR EN 12697-11− Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinitătii dintre agregate si bitum.
− SR EN 12697-12− Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilitătii la apă a epruvetelor bituminoase.
− SR EN 12697-17− Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică
drenantă.
− SR EN 12697-18− Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului.
− SR EN 12697-19− Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 19: Permeabilitatea epruvetelor.
− SR EN 12697-22− Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj.
− SR EN 12697-23− Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 23: Determinarea rezistentei la tractiune indirectă a epruvetelor
bituminoase.
− SR EN 12697-24 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 24: Rezistenta la oboseală.
− SR EN 12697-25 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 25: Încercare la compresiune ciclică.
− SR EN 12697-26 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 26: Rigiditate.
− SR EN 12697-27 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 142


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

− SR EN 12697-28 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi


asfalticepreparate la cald. Partea 28: Pregătirea probelor pentrudeterminarea continutului
de bitum, a continutului de apă si a compozitiei granulometrice.
− SR EN 12697-30 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 30: Confectionarea epruvetelor cu compactorul cu impact.
− SR EN 12697-31 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 31: Confectionarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie.
− SR EN 12697-33 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfalticepreparate la cald. Partea 33: Confectionarea epruvetelor cu compactorul cu placă.
− SR EN 12697-34 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfalticepreparate la cald. Partea 34: Încercarea Marshall.
− SR EN 12697-35 − Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 35: Malaxare in laborator.
− SR EN 13108-1 − Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice.
− SR EN 13108-5 − Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Mixtură asfaltică
stabilizată.
− SR EN 13108-7 − Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 7: Mixtură
asfaltică poroasă.
− SR EN 13108-20 − Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 20: Procedura
pentru încercarea de tip.
− SR EN 13108-21 − Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 21: Controlul
productiei în fabrică.
− SR EN 13036-1 − Caracteristici ale suprafetelor drumurilor si pistelor aeroportuare.
Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafetei
îmbrăcămintei prin tehnica
volumetrică a petei.
− SR EN 13036-4 − Caracteristici ale suprafetelor drumurilor si pistelor aeroportuare.
Metode de încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderentei unei suprafete. Încercarea
cu pendul.
− SR EN 13036-7 − Caracteristici ale suprafetelor drumurilor si pistelor aeroportuare.
Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale
îmbrăcămintilor rutiere: încercarea cu dreptar.
− SR EN 13043 − Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafetelor
utilizate în constructia soselelor, a aeroporturilor si a altor zone cu trafic.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 143


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

− SR EN 13808 − Bitum si lianti bituminosi. Cadrul specificatiilor pentru emulsiile cationice


de bitum.
− SR EN 14023 − Bitum si lianti bituminosi. Cadru pentru specificatiile bitumurilor
modificate cu polimeri.
− SR 61 − Bitum. Determinarea ductilitătii.
− SR 179 − Lucrări de drumuri. Macadam. Conditii generale de calitate.
− SR 1120 − Lucrări de drumuri. Straturi de bază si îmbrăcăminti bituminoase de
macadam semipenetrat si penetrat. Conditii tehnice de calitate.
− SR 4032-1 − Lucrări de drumuri. Terminologie.
− SR 8877 - 1 − Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice.Conditii de
calitate
− SR 8877 - 2 − Lucrări de drumuri. Partea 2: Determinarea pseudo - vâscozitătii Engler a
emulsiilor bituminoase.
− SR 10969 − Lucrări de drumuri. Determinarea adezivitătii bitumurilor rutiere si a
emulsiilor cationice bituminoase fată de agregatele naturale prin metoda
spectrofotometrică.
− STAS 539 − Filer de calcar, filer de cretă si filer de var stins în pulbere.
− STAS 863 − Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de
proiectare.
− STAS 1338/1 − Lucrări de drumuri. Mixturi asfaltice si îmbrăcăminti bituminoase
executate la cald. Prepararea mixturilor, pregătirea probelor si confectionarea epruvetelor.
− STAS 1339-79 − Lucrări de drumuri. Dimensionarea sistemelor rutiere. Principii
fundamentale.
− STAS 1598/1-89 − Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcămintilor la lucrări de
constructii noi si modernizări de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie.
− STAS 1598/2-89 − Lucrări de drumuri. Încadrarea îmbrăcămintilor la ranforsarea
sistemelor rutiere existente. Prescriptii generale de proiectare si de executie.
− STAS 2900 - 89 − Lucrări de drumuri. Lătimea drumurilor.
− STAS 6400 − Lucrări de drumuri. Straturi de bază si de fundatie. Conditii tehnice
generale de calitate.
− STAS 10473/1 − Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământuri
stabilizate cu ciment. Conditii tehnice generale de calitate.

CAP. 2 - MATERIALE. CONDITII TEHNICE

Volumul 2 – Caiete de sarcini 144


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

A. Agregate

Agregatele care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul Caiet


de Sarcini sunt conform specificaţiilor SR EN 13043.
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie să fie conform cerinţelor prezentate
în tabelele 4... 7.
Tabelul 4 - Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Condiţii de calitate pentru cribluri
Metoda de
Nr. crt. Caracteristica determinată sort
încercare
4-8 8-12,5(16) 16-25
1. Conţinut de granule în afara sortului: 5 SR EN 933-1
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 10

- trecere pe ciurul inferior (dmm), %,


max.
2. Coeficient de formă, %, max. 25 SR EN 933-4
3. Conţinut de impurităţi - corpuri străine nu se admit vizual
4. Conţinut în particule fine sub 0,063 mm, 2,0 1,0 0,5 SR EN 933-1
%, max.
5. Calitatea particulelor fine (valoarea de 2 SR EN 933-9
albastru), max.
6. Rezistenţa la fragmentare clasa A 18 SR EN 1097-2
coeficient LA, %, max. clasa B 20
clasa C 24
7. Rezistenţa la uzură (coeficient micro- 20 - SR EN 1097-1
Deval), %, max.
8. Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ la 10 3 SR EN 1367-1
cicluri de îngheţ-dezgheţ 20
- pierderea de masă (F), %, max.
- pierderea de rezistenţă (ASLA), %, max.
9. Sensibilitate la acţiunea sulfatului de 3 SR EN 1367-2
magneziu, %max.
10. Conţinut de particule total sparte, %, 90 SR EN 933-5
min. (pentru cribluri provenind din roci
detritice)

Tabelul 5 - Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice


Nr. Caracteristica determinată Condiţii de Metoda de încercare
crt. calitate pt. nisipul obţinut
prin concasarea pietrei

Volumul 2 – Caiete de sarcini 145


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

1 Conţinut de granule în afara sortului - rest pe 5 SR EN 933-1


ciurul superior (dmax), %, max.
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
3 Conţinut de impurităţi: - corpuri străine, %, nu se admit vizual
max.
4 Conţinut de particule fine sub 0,063mm, %max. 10 SR EN 933-1
5 Calitatea particulelor fine (valoarea de 2 SR EN 933 -9
albastru), max.

Tabelul 6 - Pietris utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice


Pietriş sortat Pietriş concasat
Nr. Metoda de
Caracteristica determinată 16-
crt. 4-8 8-16 4-8 8-16 16-25 încercare
25

CoConţinut de granule în afara


sortului:
5 5
- rest pe ciurul superior (dmax),
1 SR EN 933-1
%, max. 10 10
- trecere pe ciurul inferior (dmin),
%, max.

Conţinut de particule sparte, %,


2 - - - 90 90 90 SR EN 933-5
min.

3 Coeficient de formă, %, max. 25 25 SR EN 933-4

Conţinut de impurităţi - corpuri R EN 933-7 şi


4 nu se admit nu se admit
străine vizual

onţinut în particule fine sub 0,063


5 2,0 1,0 0,5 2,0 1,0 0,5 SR EN 933-1
mm, %, max.

ezistenţa la fragmentare coeficient


6 28 24 SR EN 1097-2
LA, %, max.

ezistenţa la uzură coeficient micro-


7 25 25 SR EN 1097-1
Deval, %, max. .

Sensibilitatea la îngheţ-dezgheţ -
8 3 3 SR EN 1367-1
pierderea de masă (F), %, max.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 146


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

9 nsibilitate la acţiunea sulfatului de 3 3 SR EN 1367-2


magneziu, max.

Tabelul 7 - Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice


Nr. Caracteristica determinată Condiţii de calitate Metoda de încercare
crt. pentru nisipul
natural
1 Conţinut de granule în afara sortului - rest pe ciurul 5 SR EN 933-1
superior (dmax), %, max.
2 Granulozitate continuă SR EN 933-1
3 Coeficient de neuniformitate, min. 8 *
4 Conţinut de impurităţi: nu se admit SR EN 933-7 şi vizual
- corpuri străine, %, max. galben STAS 4606

- conţinut de humus (culoarea soluţiei de NaHO),


max.
5 Echivalent de nisip pe sort 0-4 mm, %, min. 85 SR EN 933-8
6 Conţinut de particule fine sub 0,063mm, %max. 10 SR EN 933-1
7 Calitatea particulelor fine, sub 0,125 mm (valoarea 2 SR EN 933-9
de albastru), max.
* Coeficientul de neuniformitate se determină cu relaţia: Un = d60/d10 unde:
d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii
d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozităţii

NOTE:
1. Agregatele vor respecta condiţia suplimentară de conţinut de granule alterate, moi,
friabile, poroase şi vacuolare, max.5%.
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de rocă
alterată, moi, friabile şi vacuolare. Masa granulelor selectată astfel nu trebuie să
depăşească procentul de 5% din masa agregatului formată din minim 150 granule pentru
fiecare sort analizat.
2. Pentru drumuri de clasa tehnica I şi II se admit numai cribluri care prezintă rezistenţa la
fragmentare LA max. 18% conform clasei A.
3. Utilizarea pietrişurilor concasate este admisă în proporţie de maxim 65% în stratul de
bază la drumurile de clasa III, iar la stratul de legătura numai la drumurile de clasa IV şi V.
În cazuri excepţionale, în care pietrişul concasat satisface în totalitate cerinţele de calitate
pentru cribluri, acesta se poate folosi cu acordul Proiectantului şi al Beneficiarului, la
execuţia stratului de legătură la drumurile având clasa III de trafic.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 147


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

4. Agregatele de balastieră folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie


spălate în totalitate. In cazul murdăririi acestora la transport/depozitare acestea vor fi
spălate înainte de utilizare.
Fiecare tip şi sort de agregate trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme
betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea
amestecării şi impurificării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de
material pe care îl conţine. Silozurile vor fi acoperite pentru evitarea contaminării cu alte
materiale şi menţinerea unei umidităţi scăzute.
Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale sunt
conform SR EN 933-2.
Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cu
performanţele produsului.
Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele 5, 6 şi 7, pentru fiecare
lot de material aprovizionat, sau pentru maxim:
- 500 t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat;
- 200 t pentru nisip natural şi nisip obţinut prin concasarea agregatelor de balastieră;
- 1000 t pentru cribluri;
- 500 t pentru nisipul de concasare (obţinut prin concasarea agregatelor de carieră).

B. Filer
Filerul (filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere) trebuie să corespundă
prevederilor SR EN 13043 şi STAS 539.
La aprovizionare, filerul va fi însoţit de Declaraţia de conformitate cu performanţele
produsului şi se va verifica obligatoriu granulozitatea şi umiditatea pe lot, sau pentru
maxim 100 t.
Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de cretă
şi filer de var stins în pulbere).
Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.

C. Lianti
Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul Caiet de
Sarcini sunt:

Volumul 2 – Caiete de sarcini 148


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

- bitum de clasa 35/50 , 50/70 şi 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa Naţională NB şi


art.30 respectiv art. 31;
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3(penetraţie 25/55), clasa 4 (penetraţie 45/80) şi
clasa 5 (penetraţie 40/100), conform SR EN 14023+ Anexa Naţională NB.
Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, în concordanţă cu zonele climatice din anexa
A, şi anume:
- pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 şi 50/70 şi bitumuri modificate 25/55
si 45/80
- pentru zonele reci se utilizează bitumurile 70/100 şi bitumuri modificate 40/100
- pentru mixturile stabilizate MAS( tip SMA), indiferent de zonă, se utilizează bitumurile
50/70 şi bitumuri modificate 45/80.
Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza în straturile de bază şi de legătură.
Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591 + Anexa Naţională NB, şi SR EN 14023 +
Anexa Naţională NB, bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 25
°C (determinată conform SR 61):
• mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100 ;
• mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
• mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT;
• mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT;
• mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT;
Nota: Îmbătrânirea TFOT şi RTFOT se realizează conform SR EN 12607-2 şi SR EN 12607-
1.
Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate
de minim 80% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar,
se aditivează cu agenţi de adezivitate.
Adezivitatea se determină prin metoda spectrofotometrică conform SR 10696 şi/sau SR EN
12697-11.
Pentru agregatele de balastieră, adezivitatea se va determina obligatoriu atât prin metoda
cantitativă (conform SR 10696 şi/sau SR EN 12697-11) cât şi prin metoda calitativă,
conform Normativ NE 022-2003 în vigoare. Se va lua în considerare adezivitatea cu
valoarea cea mai dezavantajoasă.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri
de bitum, în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiilor
tehnice de depozitare ale staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare

Volumul 2 – Caiete de sarcini 149


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

va fi aleasă în funcţie de specificaţiile producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale


bitumului să nu sufere modificări la momentul preparării mixturii.
Se recomandă ca la stocare temperatura bitumului să fie de 120 °C....140 °C iar cel
modificat de minimum 140 °C şi recirculare 20 minute la începutul zilei de lucru .
Pentru amorsare se utilizează emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform SR
8877-1 şi SR EN 13808.
La aprovizionare se vor verifica datele din Declaraţia de conformitate cu performantele
produsului., si se vor efectua verificări ale caracteristicilor produsului,(pentru bitum şi
bitum modificat respectiv pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar
nu pentru mai mult de:
- 500 t. bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment:
- 100 t. emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment

D. Aditivi
În vederea atingerii performanţelor mixturilor asfaltice, la nivelul cerinţelor, se pot utiliza
aditivi, cu caracteristici declarate, evaluaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aceşti
aditivi pot fi adăugaţi fie direct în bitum, cum sunt de exemplu agenţii de adezivitate sau
aditivii de mărire a lucrabilităţii, fie în mixtura asfaltică, cum sunt de exemplu fibrele
minerale sau organice, polimerii, etc.
Conform SR EN 13108 - 1 art.3.1.12 aditivul este "un material component care poate fi
adăugat în cantităţi mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, sau
de asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau
culoarea mixturii asfaltice".
Faţă de terminologia din SR EN 13108 - 1, sunt consideraţi aditivi si produşii care se
adaugă direct in bitum şi care nu modifica proprietăţile fundamentale ale acestuia.
Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un
laborator autorizat sau acreditat, agreat de Beneficiar, fiind în funcţie de realizarea
cerinţelor de performanţă specificate.
Aditivii utilizaţi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard, un agrement
tehnic european (ATE) sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor
reglementat pe plan naţional, cum ar fi agrementul tehnic.

CAP. 3 - PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE. CONDITII TEHNICE

Volumul 2 – Caiete de sarcini 150


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

A. Compozitia mixturilor asfaltice


Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul modificat,
aditivii şi materialele granulare.
Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri
sunt prezentate in tabelul 8.
Tabelul 8 - Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
crt.
Criblură sort 4-8, 8-12.5 sau 8- 16
1. Mixtura asfaltică stabilizată Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Criblură: sort 4-8; 8-16
2. Beton asfaltic rugos Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Criblură sort 4-8; 8-12,5 sau 8-16;
Nisip de concasare sort 0-4
3. Beton asfaltic
Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietriş concasat sort 4-8; 8-16
4. Beton asfaltic cu pietriş concasat Nisip natural sort 0-4
Filer
Criblură sort 4-8; 8-16; 16-20 sau 16-25
Nisip de concasare sort 0-4
5. Beton asfaltic deschis cu criblură
Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietriş concasat sort 4-8; 8-16; 16-25
Nisip de concasare sort 0-4
6. Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat
Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietriş sort 4-8; 8-16; 16-25
Nisip de concasare sort0-4
Nisip natural sort 0-4
7. Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat
Criblura 4 -8, 8-16
8 Mixtura asfaltica poroasa Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4
Filer
Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25
Nisip de concasare sort 0-4
9. Anrobat bituminos AB 16, AB 25
Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de
concasare)

Volumul 2 – Caiete de sarcini 151


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Filer

Criblura:min.35% sort 4-8 , 8-16 şi/sau 16-25


Nisip de concasare sort 0-4
Pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de
10. Anrobat bituminosABPCC 16,ABPCC25
concasare)
Filer
Pietriş concasat sort 4-8, 8-16 şi/sau 16-25
Nisip de concasare sort 0-4
Nisip natural sort 0-4 (raport 1 :1 cu nisip de
11. Anrobat bituminos ABPC 16, ABPC 25 concasare)
Filer
Pietriş sortat sort 4-8, 8-16 şi/sau16-25.
12. Anrobat bituminos ABPS 16, ABPS 25 Nisip natural sort 0-4
Filer

La betoanele asfaltice destinate stratului de uzură şi la betoanele asfaltice deschise pentru


stratul de legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu
nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este în proporţie de maxim:
- 25% pentru BA 8; BA 12,5; BA 16
- 50% pentru BAD 20, BAD25 şi BAD PC 25, BAD PS 25.
Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate pentru
mixturile destinate straturilor de uzură şi legătură sunt conform tabelului 9 pentru
mixturile tip beton asfaltic şi în tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate.
Limitele procentelor de agregate naturale şi filer în cazul mixturilor tip anrobat bituminos
AB16, AB25, ABPCC16, ABPCC25, ABPC16, ABPC25, ABPS16, ABPS25 vor respecta
următoarele prevederi generale :
- filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1mm 3…12%
- agregate cu dimensiunea peste 4 mm 37…66 %
Curba granulometrică a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtură
asfaltică, va fi cuprinsă în limitele prezentate în tabelul 10 pentru mixturile tip beton
asfaltic, în tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate, iar în tabelul 12 pentru mixturile
asfaltice poroase.
Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un
laborator de specialitate autorizat sau acreditat ţinând cont de recomandările din
tabelul13. În cazul în care din studiul de reţetă rezultă un dozaj optim de liant în afara

Volumul 2 – Caiete de sarcini 152


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea fi acceptat decât cu aprobarea Proiectantului şi
a Beneficiarului.
Limitele recomandate pentru conţinutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de
laborator în vederea stabilirii conţinutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 13 şi au
in vedere o masă volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/m3. Pentru alte valori ale
masei volumice a agregatelor, limitele conţinutului de bitum se calculează prin corecţia cu
un coeficient a = 2.650/d, unde "d" este masa volumică reală(declarată de producător şi
verificată de laboratorul Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderată
conform fracţiunilor de agregate utilizate la compoziţie), în kg/m şi se determină conform
SR EN 1097-6.
Raportul filer - liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul
caiet de Sarcini este conform tabelului 14, termenul "filer" în acest context reprezentând
fracţiunea 0...0,1mm.
În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, aceştia se utilizează conform
agrementelor tehnice precum şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu
preliminar de laborator.
Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării reţetei de fabricaţie se va
face pe baza prevederilor acestui Caiet de Sarcini. Reţeta de fabricaţie va cuprinde
verificarea caracteristicilor materialelor componente (Sectiunea1), stabilirea amestecului şi
validarea acestuia pe baza testelor iniţiale de tip (tabelul 28).
Formula de compoziţie (reţeta) va fi stabilită pentru fiecare categorie de mixtură, şi va fi
susţinută de studiile şi încercările efectuate, împreună cu rezultatele obţinute.
Aceste studii comportă încercări pentru cinci conţinuturi de liant repartizate de o parte şi
de alta a conţinutului de liant recomandat(calculat), dar nu în afara limitelor recomandate
cu mai mult de 0,2%, conform Tabel 28.
În execuţie, este obligatorie transpunerea reţetei pe staţie, ceea ce constă în verificarea
respectării reţetei la staţie, verificarea compoziţiei şi a caracteristicilor mixturii realizate.

crt. ţiuni de agregate Strat de uzură Strat de legătură


naturale din
amestecul total
BA8 BA12,5 BA 16 MAP 16 BAR16 BAPC16 BAD 20 BAD25 BADPC25 BADPS25

Volumul 2 – Caiete de sarcini 153


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

1. Filer şi fracţiuni
8...1
din nisipuri sub 8...14 7...14 8...13 2… 10 8...13 4...9 3...8 3...8 3...8
1
0,lmm, %
2. Cribluri cu
dimensiunea sub 5… 25
2mm %
3. Filer şi nisip
fracţiunea (0,1... Diferenţa până la 100
4) mm, %
4. Cribluri cu
22..4 34...4
dimensiunea 34...58 - 47...61 - 55...72 55... 72 - -
4 8
peste 4 mm, %
5. Pietriş concasat
cu dimensiunea - - - - - 15...34 - - 39...58 -
peste 8 mm, %
6. Pietriş sortat cu
dimensiunea
- - - - - - - - - 39...58
peste 8 mm,
%
7. Agregate
naturale cu
- - - - - - - - - -
dimensiunea
peste 4mm,%

Tabelul 9 - Limitele procentelor de agregate si filer

Tabelul 10 - Zona granulometrică a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic exprimată în


treceri prin site cu ochiuri pătrate
Mărimea ochiului BA 8 BA12,5 BA16; BAR16, BAD20 BAD25, AB16, AB25,
sitei, conform SR BAPC16 BADPC25, ABPCC ABPCC
EN 933-2, mm BADPS25 16,ABPC 25, ABPC
16, ABPS 25, ABPS
16 25

31,5mm - - - - 100 100 - 100

25 - - 100 100 - 90...100 - 0...100

20 - - - - 90...100 - 100 -

Volumul 2 – Caiete de sarcini 154


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

16mm 100 100 90...100 90...100 73...90 73...90 90...100 74... 97

- - - - - - -
12,5 90...100

8 90...100 70... 85 66...85 61...74 40...60 42...61 52...85 52... 85

4 56...78 52... 66 42...66 39...53 28...45 28...45 37...66 37... 66

2 30...55 35...50 30...50 27...40 20...35 20...35 20...48 22... 50

1 22...42 24...38 22...42 21...31 14...30 14...32 11...36 14...39

0,63 18...35 - 18...35 18...25 - 10...30 8...33 10...35

- -
0,20 11...25 11...25 11...25 5...20 5...20 4...22

- - - - -
0,125 8...16 5...10

- -
0,10 8...14 8...13 8....11 3...8 3...12 3...12

1...9
0,063 7...11 5...10 7...10 3...7 2...5 2...7 2...7

Tabelul 11 - Caracteristici granulometrice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Nr. Caracteristica Strat de uzură


crt. MAS 8 MAS 12,5 MAS 16

1. Fracţiuni de agregate naturale din amestecul total

1.1. Filer şi fracţiuni din nisipuri sub 0,1 mm, % 11…14 8…13 10…14

1.2. Filer şi nisip fracţiunea 0,1.. ..4 mm, % Diferenţa până la 100

1.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 45...60 60...73 63…75

2. Granulometrie , treceri pe site cu ochiuri pătrate, %

Sita de 25 mm - - 100

Sita de 16 mm 100 100 90…100

Sita de 12,5mm - 90…100 -

Sita de 8 mm 90…100 50...70 44…59

Sita de 4 mm 40...55 27…40 25...37

Sita de 2 mm 20…30 20…28 17...25

Volumul 2 – Caiete de sarcini 155


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Sita de 1 mm 15…22 16…22 16...22

Sita de 0,63 mm 13…20 - 13…20

Sita de 0,2 mm 12…16 - 11…15

Sita de 0,125mm - 9...14 -

Sita de 0,1 mm 11…14 - 10…14

Sita de 0,063 10...12 8...12 9...12

Tabelul 12 - Zona granulometrica a mixturilor asfaltice poroase MAP 16


Site cu ochiuri pătrate Treceri, %
16mm 90…100
8 mm 10…20
2 mm 5...25
1 mm 4...15
0,063 mm 2...10

Tabelul 13 - Continut recomandat de liant


Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Conţinut de liant,
% in mixtură
MAS 8 min. 6,5

MAS12,5 min.6,0

MAS16 min. 5,9

BAR 16 5,7…6,2
uzură(rulare)
BA12,5; BA 16 5,7…6,5

BA 8; 6,0...7,2

BAPC 16 5,7...7,0

MAP 16 4...6

BAD 20 minim 4,5

BAD 25
legătura (binder)
BAD PC 25

BAD PS 25

AB 16, AB 25, ABPCC 16, minim 4,5


ABPCC 25, ABPC 16, ABPC
bază
25, ABPS 16, ABPS 25

Tabelul 14 - Raportul filer-liant

Volumul 2 – Caiete de sarcini 156


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Nr. crt. Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer -


liant
Betoane asfaltice rugoase 1.4…1.8

Betoane asfaltice 1,3…1,8

1. uzură(rulare) Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,3...1,8

Mixtura asfaltica stabilizata 1.1…2.3

Mixtura asfaltică poroasa 1.2…2.2

2. legătura (binder) Betoane asfaltice deschise 0,7...1,4

3. bază Anrobat bituminos 0.7...1.5

B. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice


Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă
confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime
şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul execuţiei, precum şi
din straturile îmbrăcăminţii gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din
stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se
încadreze în limitele din tabelele 15, 16, 17 şi 18.
Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR
EN 12697-34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 15.
Absorbţia de apă se va efectua conform metodei din anexa B la acest Caiet de Sarcini.

Tabelul 15 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin încercări pe cilindrii Marshall


Nr. Tipul mixturii Clasa tehnică a Caracteristici pe epruvete cilindrice tip
crt. asfaltice drumului Marshall
Stabilitate Indice de Raport S/I, Absorbţia
S, la 60 °C, curgere, I, KN/mm, de apă vol.
KN, mm,
(minim)
(maxim)
1. BA 8 IV-V 6,0...13 3,5 2,5 1,5...5

2. BA 12,5; BA 16 II…III 8,0...15 3,0 4,5 1,5...5

3. BA 16; BAPC 16 IV...V 6,5...13 3,5 3,0 1,5...5

4. BAR 16 I..II 8,5...15 3,0 4,5 2...6

III 8,0...15 3,0 4,0 -

5 MAP 16 I...II 8,5...15 2,5 5,0 -

Volumul 2 – Caiete de sarcini 157


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

6 BAD 20; BAD 25 I...V 5,0...13 3,5 3,5 1,5...6

7. BADPC 25 III..V 4,5...13 3,5 3,0 1,5...6

8. BADPS 25 IV...V 4,5...13 3,5 3,0 1,5...6

9. AB 16, AB 25, ABPCC I...V 6,5...13 3,0 6,0 1,5...5


16, ABPCC 25, ABPC
16, ABPC 25, ABPS
16, ABPS 25

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări dinamice


se vor încadra în valorile limită din tabelele 16, 17, 18, 19 şi 20.
Încercările dinamice care se vor efectua în vederea verificării caracteristicilor fizico-
mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul Caiet de sarcini sunt
următoarele :
- Rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la
ornieraj) reprezentată prin:Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice,
determinate prin încercarea la compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtură
asfaltică, conform SR EN 12697-25, metoda B; Viteza de deformatie şi adâncimea
făgaşului, determinate prin încercarea de ornieraj pe epruvete confecţionate în laborator
sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform SR EN 12697-22, dispozitiv
mic în aer, procedeul B;
- Rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24, fie prin încercarea la
întindere indirectă pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor
reglementate de SR EN 12697-24 ;
- Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din
mixtură asfaltică, conform SR EN 12697-26, anexa C;
- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecţionate
la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697-31.

Tabelul 16 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzura determinate prin incercari


dinamice
Mixtură asfaltică
Nr. Caracteristica pentru stratul de uzură
crt.
I-II III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie

Volumul 2 – Caiete de sarcini 158


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

1.1. Volum de goluri la 80 giraţii , % maxim 5,0 6,0


1.2. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic)

- deformaţia la 50 °C, 300KPa şi 10000 impulsuri, µm/m, maxim 20 000 30 000


- viteza de deformaţie la 50 °C, 300KPa şi 10000 impulsuri,
µm/m/ciclu, maxim 1 2

1.3 Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 4600 4100

2. Caracteristici pe plăci confecţionate in laborator sau pe carote din îmbrăcăminte

2.1 Rezistenţa la deformaţii permanente, 60 °C (ornieraj)

- Viteza de deformaţie la ornieraj, mm/1000 cicluri 0,5 0,7

- Adâncimea făgaşului, % din grosimea iniţială a probei 4 6

Tabelul 17 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legătură determinate prin încercări


dinamice
Nr. Caracteristica Mixtură asfaltică pentru
crt. stratul de legătura

I-II III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie
1.1. Volum de goluri, la 120 giraţii,% maxim 9,5 10,5
1.2. Rezistenţa la deformaţii permanente (fluaj dinamic) 20 000 30 000

- deformaţia la 40 °C, 200KPa şi 10000 impulsuri, µm/m, maxim


2 3
- viteza de deformaţie la 40 °C, 200KPa şi 10000 impulsuri,
µm/m/ciclu, maxim
1.3. Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 5000 4500

1.4. Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere 400 000 300 000
indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 150C

2. Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice 200 250


6 6 -6
Deformaţia E la 10 cicluri, 10

Tabelul 18 - Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin încercări


dinamice
Nr. Caracteristica Mixtură asfaltică pentru
crt. stratul de baza

I-II III-IV
1. Caracteristici pe cilindrii confecţionaţi la presa giratorie
1.1. Volum de goluri, la 120 giraţii,% maxim 7,5 8,5

Volumul 2 – Caiete de sarcini 159


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

1.2. Rezistenţa la deformaţii permanente(fluaj dinamic) 20 000 30 000

- deformaţia la 40 °C, 200KPa şi 10000 impulsuri, µm/m, maxim


2 3
- viteza de deformaţie la 40 °C, 200KPa şi 10000 impulsuri,
µm/m/ciclu, maxim
1.3 Modulul de rigiditate la 20 °C, 124 ms, MPa, minim 6000 5600

1.4 Rezistenţa la oboseală, proba cilindrică solicitată la întindere 500 000 400 000
0
indirectă : Număr minim de cicluri până la fisurare la 15 C

2. Rezistenţa la oboseală, epruvete trapezoidale sau prismatice 100 150


6 6 -6
Deformaţia E la 10 cicluri, 10

Caracteristicile specifice ale mixturilor stabilizate se vor raporta la limitele din tabelul 19.
Pentru mixtura asfaltică stabilizată, volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, se
determină pe epruvete confecţionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN
12697-31.
Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8. Testul
Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18.
Tabel 19 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate
Nr. crt. Caracteristica Strat de uzură

MAS 8; MAS 12,5


MAS 16
1.1 Volum de goluri la 80 giraţii % 2,5...3,5 3...6

1.2 Volum de goluri umplut cu bitum, % 77...83 77...83

1.3 Test Shellenberg, conform %, maxim 0,2 0,2

1.4 Sensibilitate la apa, SR EN 12697-12 metoda A % minim 80 80

Caracteristicile specifice ale mixturilor poroase se vor raporta la limitele din tabelul 20.
Tabel 20 - Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase
Nr. Caracteristica MAP 16
crt.
1 Volum de goluri la 80 giraţii , % minim 14

2 Sensibilitate la apa, SR EN 12697-12 metoda A % minim 70

3 Pierdere de material, SR EN 12697-17 % maxim 30

4 Permeabilitate orizontală SR EN 12697-19 0,1-4


-3
m/s

5 Permeabilitate verticală SR EN 12697-19 0,1-4


-3
m/s

Volumul 2 – Caiete de sarcini 160


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

C. Caracteristicile straturilor gata executate


Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:
- gradul de compactare şi absorbţia de apă
- rezistenţa la deformaţii permanente
- elementele geometrice ale stratului executat
- caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate
Gradul de compactare şi absorbţia de apă
Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii
asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall
compactate în laborator din aceeaşi mixtură asfaltică.
Nota: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6.
Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate
din stratul gata executat sau prin măsurători in situ cu echipamente de măsurare
adecvate, omologate, la minim7 zile după aşternere.
Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea
densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100x100) mm sau pe carote cilindrice
cu diametrul de 100 mm netulburate.
Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi
asfaltice, cuprinse în prezentul Caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din tabelul 21.
Tabelul 21 - Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice
Nr. Absorbţie Grad de
crt. Tipul stratului de apă*, compactare, %,
% vol. minim
1. Mixtură asfaltică stabilizată 2...6 97
2. Beton asfaltic rugos
BAR 16m 4...7 97
BAR 16
3. Beton asfaltic
BA 8; BA 12,5; BA 16; BAPC 16 2.5 97
4. Beton asfaltic deschis

BAD 20; BAD 25; BADPC 25;


BADPS 25 3.8 96
5. Anrobat bituminos, 2.10 96
* Metoda de determinare a absorbţiei de apă este prezentată în Anexa B.

Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice

Volumul 2 – Caiete de sarcini 161


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se


verifică pe minim două carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la
cel puţin 7 zile după aşternere.
Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de
deformaţie la ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 60 °C, conform SR
EN 12697-22.
Valorile admisibile, în funcţie de trafic, sunt prezentate în tabelul 16.
Elemente geometrice
Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească
condiţiile din tabelul 22.
Tabelu 22 - Elementele geometrice şi abaterile limită pentru straturile executate din
mixturi asfaltice

Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice


Caracteristicile suprafeţei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice şi condiţiile
tehnice care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 23.
Verificări ale uniformităţii în profil transversal şi longitudinal se vor face prin sondaj şi în
cazul straturilor de bază şi legătură, înainte de aşternerea stratului superior. Acestea nu
vor depăşi 5mm .

Volumul 2 – Caiete de sarcini 162


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor de uzură executate din mixturi asfaltice


se efectuează în termen de o lună de la execuţia acestora, înainte de recepţia la
terminarea lucrărilor.

NOTA 1 Planeitatea în profil longitudinal se determină fie prin măsurarea indicelui de


planeitate IRI,
fie prin măsurarea denivelărilor sub dreptarul de 3 m.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 163


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

NOTA 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constată abateri de la profilul
transversal, aparitia făgaselor si se face cu echipamente electronice omologate sau metoda
sablonului.
NOTA 3 Adâncimea texturii se determină prin metoda volumetrică sau metoda
profilometrică.
Aderenta se determina cu metoda cu pendulul SRT.
În caz de litigiu se determină aderenta cu pendulul.
Dacă nu există alte precizări în caietul de sarcini, aderenŃa suprafeŃei se determină cu
aparatul
cu pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5
sectiuni situate la distanta de 5...10 m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în
puncte situate la un metru de marginea părŃii carosabile (pe urma roŃii) si la o jumătate
de metru de ax (pe urma rotii). Determinarea adâncimii macrotexturii se face în aceleasi
puncte în care s-a aplicat metoda cu pendul.

CAP. 4 - PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE. CONDITII TEHNICE

A. Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice


Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau
volumetrică a bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor
cu liantul bituminos. Verificarea funcţionării instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se
face în mod periodic de către personal de specialitate conform unui program de întreţinere
specificat de producătorul echipamentelor şi programului de verificare metrologic al
dispozitivelor de măsura şi control.
Certificarea capabilităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate
prevăzute de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor şi
reglementărilor naţionale şi europene impuse. Se recomandă efectuarea inspecţiei tehnice
a instalaţiei de producere a mixturii asfaltice la cald de către un organism de inspecţie de
terţă parte, organism acreditat conform normelor în vigoare.
Controlul producţiei în fabrică se face conform SR 13108-21.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului şi ale mixturilor asfaltice la ieşirea din
malaxor se stabilesc în funcţie de tipul liantului, conform tabelului 24 (sau confom
specificaţiilor producătorului), cu observaţia că temperaturile din partea superioară a

Volumul 2 – Caiete de sarcini 164


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

intervalului se utilizează la execuţia îmbrăcăminţilor rutiere bituminoase în zone climatice


reci.
Tabel 24- Temperaturi la prepararea mixturii asfaltice
Tipul liantului Agregate Bitum Mixtura asfaltică la
naturale ieşirea din malaxor
Temperatura, 0C
bitum rutier neparafinos 170...180 160...170 160... 175
bitum modificat cu polimeri 170...190 170...180 170...180

Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în condiţiile
concrete de transport (distanţă şi mijloace de transport ) şi condiţiile climatice să fie
asigurate temperaturile de aşternere şi compactare conform tabel 25.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în
tabelul 24, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de
bitum de mai multe ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată
reîncălzirea bitumului, atunci este necesară determinarea penetraţiei acestuia. Dacă
penetraţia bitumului nu este corespunzătoare se renunţă la utilizarea lui.
Durata de amestecare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru
realizarea unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul
bituminos.
Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu
prelate speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot
timpul transportului, să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.
Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu cu
autobasculante cu bena termoizolantă şi acoperită cu prelată.

B. Lucrări pregătitoare
Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice
Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curăţat, iar dacă este cazul se
remediază şi se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura
între stratul suport şi stratul nou executat trebuie îndepărtat.
În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură.
Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea
suprafeţei acestuia cu impurităţi datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se

Volumul 2 – Caiete de sarcini 165


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

protejează sau nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere
mecanică şi spălare.
După curăţare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului
de execuţie.
În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice
existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează,
după caz, fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare,
conform prevederilor din proiectul de execuţie.
Stratul de egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior. Grosimea
acestora va fi determinată funcţie de preluarea denivelărilor existente.
Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată.
Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi
rosturile de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă. Amorsarea stratului
suport se realizează uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant
pe metru pătrat în funcţie de natura stratului suport.
Amorsarea se va face pe suprafaţa curăţată şi uscată, în faţa finisorului la o distanţă
maximă de 100 m, în aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei
bituminoase.
În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea
amorsajului, trebuie săfie de (0,3…..0,5) kg/m2.
La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment
sau macadam cimentat, când grosimea totală a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este
mai mică de 15 cm, rosturile se acoperă pe o lăţime de minimum 50 cm cu geosintetice
sau alte materiale agrementate tehnic.
În cazul în care stratul suport de beton de ciment prezintă fisuri sau crăpături pronunţate
se recomandă acoperirea totală a zonei cu mortare sau mixturi asfaltice (antifisură) în
grosime minimă de 2 cm, acoperite cu geogrile sau geosintetice, sau altă soluţie propusă
de proiectant în urma unei analize tehnico - economice.
C. Aşternerea mixturii asfaltice
Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10oC ,
pe o suprafaţă uscată.
In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea se face la
temperaturi ale stratului suport de minim 15oC, pe o suprafaţă uscată.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 166


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului
suport.
Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare
prevăzute cu sistem încălzit de nivelare automat care asigură o precompactare. Mixtura
asfaltică trebuie aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe toată
lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.
În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii rămasă
necompactată aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se face în afara zonelor pe care
există, sau urmează a se aşterne, mixtură asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează
ca rost de lucru transversal..
Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului,
temperaturile prevăzute în tabelul 25. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa
mixturii, în buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN
12697-13.
Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu 10oC mai mari decât cele
prevăzute în tabelul nr.25.

Aşternerea se va face pe întreaga lăţime a căii de rulare. Atunci când acest lucru nu este
posibil, se stabileşte prin proiect şi se supune aprobării beneficiarului lăţimea benzilor de
aşternere şi poziţia rosturilor longitudinale ce urmează a fi executate.
Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este cea fixată de
proiectant, dar nu mai mare de 10 cm.
Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de
fabricaţie a staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi
apariţiei crăpăturilor / fisurilor la suprafaţa stratului proaspăt aşternut. Funcţie de
performanţele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2,5...4 m/min.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 167


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

In buncărul utilajului de aşternere, trebuie să existe în permanenţă suficientă mixtură,


necesară pentru a se evita o răspândire neuniformă a materialului.
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenţie deosebită se va acorda
realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate
şi etanşe.
La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să
rezulte o muchie vie verticală .
În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu
mai este necesară.
Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale stratului de uzură se vor decala cu
minimum 10 cm faţă de cele ale stratului de legătură, cu alternarea lor.
Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic,
rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut.
Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului
se va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de
grosimea noului strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu panta de
0,5%.
În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45o. Completarea zonei
de unire se va face cu o amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii
mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi (nou şi existent).

Volumul 2 – Caiete de sarcini 168


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Stratul de bază va fi acoperit imediat cu straturile îmbrăcăminţii bituminoase, nefiind lăsat


neprotejat sub trafic.
Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton
asfaltic deschis, acesta nu se va lăsa neacoperit în anotimpul rece pentru evitarea apariţiei
degradărilor.

D. Compactarea mixturii asfaltice


La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii
corespunzătoare, care să asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute
pentru fiecare tip de mixtură asfaltică şi fiecare strat în parte.
Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu
compactoare cu rulouri netede şi/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive de
vibrare adecvate, astfel încât să se obţină gradul de compactare conform tabelului 21.
Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut se determină, pe un sector
experimental, numărul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, în funcţie
de performanţele acestora, de tipul şi grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice.
Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea
respectivă, utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru
producţia curentă.
Încercările de etalonare a atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi efectuate
sub responsabilitatea unui laborator autorizat, care să efectueze în acest scop, toate
încercările pe care le va considera necesare.
Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obţine pe sectorul
experimental gradul de compactare minim menţionat la tabelul 21.
Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat
ale compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 26.
Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate
cu şorţuri de protecţie.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 169


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Compactarea se execută în lungul benzii, primele treceri efectuându-se în zona rostului


dintre benzi, apoi de la marginea mai joasă spre cea ridicată. Pe sectoarele în rampă,
prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare. Compactoarele trebuie să lucreze
fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea stratului executat
din mixtură asfaltică şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului.
Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de
scurgere sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic.
Suprafaţa stratului se controlează în permanentă, iar micile denivelări care apar pe
suprafaţa stratului executate din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a
rulourilor compactoare pe toată lăţimea benzii.

CAP. 5 - CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR


Controlul calităţii lucrărilor de execuţie a straturilor de uzură, de legătură şi de bază din
mixturi asfaltice se efectuează pe faze.

A. Controlul calităţii materialelor


Controlul calităţii materialelor se face conform prevederilor prezentului Caiet de sarcini..

B. Controlul procesului tehnologic


Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii:
Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:
- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la
începutul fiecărei zile de lucru;
- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător:
permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.
Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:
- pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aşternere si compactare: cel puţin de două ori pe zi
la compactare cu respectarea metodologiei impuse de SR EN12697-13;
- modul de execuţie a rosturilor: zilnic;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 170


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic


Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice prestabilită, prin analize de laborator
efectuate de laboratorul de şantier:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor,
înainte de adăugarea liantului - aceasta trebuie să se încadreze în limitele de toleranţă
admise, faţă de compoziţia prestabilită (reţetă): zilnic sau ori de câte ori se observă o
calitate necorespunzătoare a mixturilor asfaltice;
- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de
lucru;
- compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin
extracţii, pe probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.
Verificarea calităţii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de un laborator
autorizat pe probe de mixtură asfaltică: 1 probă / 400 tone mixtură fabricată, dar cel puţin
una pe zi, care va determina:
- compoziţia mixturii asfaltice, care trebuie să se încadreze în limitele din prezentul
Caiet de sarcini si să corespundă compoziţiei stabilite prin studiul preliminar de laborator,
abaterile admise faţă de reţeta aprobată fiind cele indicate în tabelul 27;
- caracteristici fizico-mecanice trebuie să se încadreze în limitele din prezentul Caiet
de sarcini.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 171


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Tipurile de încercări şi frecvenţa acestora, funcţie de tipul de mixtură şi clasa tehnică a


drumului sunt prezentate în
tabelul 28, în corelare cu SR EN 13108-20.

Nr. Natura controlului/încercării Caracteristici verificate Tipul mixturii asfaltice


crt. şi frecvenţa încercării
1. încercări iniţiale de tip Caracteristici fizico-mecanice pe Toate mixturile asfaltice,
(validarea în laborator) epruvete Marshall. indiferent de clasa tehnică a
drumului
Caracteristicile: Mixturile asfaltice stabilizate
Volum de goluri, test conform prevederilor din acest
Schellenberg Rezistenţa la CS indiferent de clasa tehnică a
deformaţii permanente (fluaj drumului
dinamic, adâncimea făgaşului,
rata de ornieraj).
Modul de rigiditate, deformaţia
la oboseală
Conform Tabel 20 Mixturi asfaltice poroase
Volum de goluri determinat cu Mixturile asfaltice destinate
presa de compactare giratorie. stratului de uzură conform
Modul de rigiditate. Rezistenţa la prevederilor din acest CS pentru
oboseală. Rezistenţa la clasa tehnică a drumului I, II,
deformaţii permanente (fluaj III,IV
dinamic, adâncimea făgaşului,
rata de ornieraj)
Volum de goluri determinat cu Mixturile asfaltice destinate
presa de compactare giratorie. stratului de legătură şi de bază
Rezistenţa la deformaţii conform prevederilor din acest
permanente (fluaj dinamic). CS pentru clasa tehnică a
Modul de rigiditate. Rezistenţa la drumului I, II, III, IV .
oboseală.
2 încercări iniţiale de tip Idem punctul 1 La transpunerea pe staţia de
(validarea în producţie) asfalt a dozajelor proiectate în
laborator, vor fi prelevate probe
pe care se vor reface toate
încercările prevăzute la punctul 1
din acest tabel.
Verificarea caracteristicilor
3 mixturii asfaltice prelevate înmpoziţia mixturii oate tipurile de mixtură asfaltică

timpul execuţiei: pentru stratul de uzură, de


legătură şi de bază.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 172


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

- frecvenţa 1/400 tone


mixtură asfaltică în cazul racteristici fizico-mecanice pe ate tipurile de mixturi asfaltice

staţiilor cu productivitate < epruvete Marshall. destinate stratului de uzură, de

80 tone/oră; legătură şi de bază

- frecvenţa cel puţin 1


lum de goluri, test Schellenberg xtura asfaltică stabilizată
proba / zi, în cazul staţiilor
cu productivitate > 80
lum de goluri xturi asfaltice poroase
tone/ora.
Verificarea calităţii stratului
4. executat, carote: racteristicile: oate tipurile de mixtură asfaltică

- absorbţia de apă; pentru stratul de uzură, de


o verificare pentru fiecare 20 - gradul de compactare. legătură şi de bază .
2
000 m executaţi

Verificarea stratului la deformaţii


permanente: zistenţa la deformaţii ate tipurile de mixtură asfaltică
permanente (adâncime făgaş, destinate stratului de uzură,
recvenţa 1 set carote pentru fiecare rata de ornieraj). pentru drumurile de clasă
2
20000 m executaţi tehnică I, II şi III, IV.

Verificări suplimentare în situaţii


cerute de comisia de recepţiezistenţa la deformaţii xturile asfaltice destinate

(beneficiar): permanente Caracteristicile: stratului de uzură,

- absorbţia de apă; legătură şi bază, pentru


recvenţa 1 set carote pentru fiecare - gradul de compactare clasa tehnică a drumului I,
solicitare - compoziţia mixturii; II, III, IV.

C. Controlul calitătii straturilor executate din mixturi asfaltice


Verificarea calităţii stratului se efectuează prin prelevarea de epruvete, astfel:
- carote diam. 200 mm pentru determinarea rezistenţei la ornieraj
- carote diam. 100 mm sau plăci de min.( 400 x 400) mm sau carote de O 200 mm
(în suprafaţă echivalentă cu a plăcii menţionate anterior) pentru determinarea grosimii
straturilor, a gradului de compactare si absorbţiei, precum şi a compoziţiei - la cererea
beneficiarului.-
Epruvetele se prelevează în prezenţa delegatului antreprenorului, al beneficiarului şi al
consultantului sau a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea părţii carosabile,
încheindu-se un proces verbal, în care se va nota grosimea straturilor.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai
defavorabile.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 173


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Verificarea compactării stratului, se efectuează prin determinarea gradului de compactare


in situ, prin încercări nedistructive sau prin încercări de laborator pe carote.
Încercările de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactării constau în
determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă, pe plăcuţe (100x100) mm sau pe
carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obţinute privind compactarea stratului trebuie să se încadreze în limitele din
tabelul 21.
Celelalte încercări constau în măsurarea grosimii stratului, a absorbţiei de apă şi a
compoziţiei (granulometrie şi conţinut de bitum).

D. Verificarea elementelor geometrice


Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi a uniformităţii suprafeţei, se face
conform STAS 6400 şi constă în:
- verificarea îndeplinirii condiţiilor de calitate pentru stratul suport şi fundaţie,
conform prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, în funcţie de datele înscrise în rapoartele de încercare
întocmite la încercarea probelor din stratul de bază executat, iar la aprecierea comisiei de
recepţie, prin maximum două sondaje pe kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului
de bază; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru verificarea calităţii îmbrăcăminţii,
Tabel 21 şi conform Tabel 22.
- verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face în axă, cu ajutorul unui aparat
topografic de nivelment sau cu o grindă rulantă de 3 m lungime, pe minimum 10% din
lungimea traseului.
Nu se admit abateri în minus faţă de grosimea prevăzută în proiect, respectiv în profilul
transversal tip.
Abaterile în plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrării, cu condiţia
respectării prevederilor prezentului, privind uniformitatea suprafeţei si gradul de
compactare.
Abaterile limită locale admise la lăţimea stratului faţă de cea prevăzută în proiect pot fi
cuprinse în intervalul +50 mm pentru lăţimea căii de rulare si de +25 mm pentru lăţimea
benzii de urgenţă la autostrăzi.
Abaterile limită admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m .

Volumul 2 – Caiete de sarcini 174


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Abaterile limită locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de +10 mm cu condiţia
respectării pasului de proiectare adoptat.
Toleranţa pentru ecarturile constatate, în raport cu cotele prescrise, este de +2,5%.

CAP. 6 - RECEPŢIA LUCRĂRILOR

A. Recepţia pe faze determinante


Recepţia pe faze determinante, stabilite în proiectul tehnic, privind straturile de uzură, de
legătura şi de bază se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al
calităţii în construcţii aprobat cu HG 273/94 şi conform Procedurii privind controlul statului
în fazele de execuţie determinante, elaborată de MLPAT si publicată în Buletinul
Construcţiilor volumul 4 din 1996.

B. Recepţia la terminarea lucrărilor


Recepţia la terminarea lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului
de recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de recepţie examinează lucrările executate faţă de documentaţia tehnică aprobată
şi de documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului şi uniformităţii suprafeţei de rulare se face
conform prevederilor anterioare.
În vederea efectuării recepţiei la terminarea lucrărilor, pentru lucrările de ranforsare,
reabilitare, precum şi construcţii noi de drumuri şi autostrăzi, în plus faţă de prevederile
anterioare se vor prezenta şi măsurători de capacitate portantă.
În perioada de garanţie, urmare a verificării comportării în exploatare a lucrărilor, toate
eventualele defecţiuni ce vor apare se vor remedia de către Antreprenor.

C. Recepţia finală
Pentru lucrările de ranforsare, reabilitare, precum şi construcţii noi de drumuri şi
autostrăzi, în vederea Recepţiei Finale se vor prezenta măsurătorile de planeitate,
rugozitate si capacitate portantă, care se vor compara cu măsurătorile prezentate la
Recepţia la Terminarea Lucrărilor.
Recepţia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 după expirarea
perioadei de garanţie.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 175


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 18 - FUNDATII DIN BALAST/BALAST AMESTEC OPTIMAL

CAPITOLUL 1 – GENERALITĂŢI
Art.1. Obiect şi domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini conţine specificaţiile tehnice privind execuţia şi recepţia
straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal din sistemele rutiere ale
drumurilor publice şi ale străzilor.
El cuprinde condiţiile tehnice care trebuie să fie îndeplinite de materialele de construcţie
folosite, prevăzute în SR 662 şi de stratul de fundaţie realizat conform STAS 6400.
Art.2. Prevederi generale
2.1. Stratul de fundaţie din balast sau balast optimal se realizează intr-unul sau mai multe
straturi, în funcţie de grosimea stabilită prin proiect şi variază conform prevederilor STAS
6400, între 15 şi 30 cm.
2.2. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice şi tehnologice
corespunzătoare pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul va realiza prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat, efectuarea tuturor încercărilor şi determinărilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Beneficiarului, verificări
suplimentare faţă de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.5. În cazul în care se constată abateri de la prezentul caiet de sarcini, Beneficiarul va
dispune întreruperea execuţiei lucrărilor şi luarea măsurilor care se impun.

CAPITOLUL 2 – MATERIALE
Art.3. Agregate naturale
3.1. Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast amestec
optimal, cu granula maximă de 63 mm.
3.2. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu
trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi
vegetale) sau elemente alterate.
3.3. În conformitate cu prevederile SR 662, pct. 2.3.4.2, balastul şi balastul amestec
optimal, pentru a fi folosite în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească caracteristicile
calitative arătate în tabelul 1.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 176


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

3.4. Balastul amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16,
16-25, 25-63, fie direct din balast, dacă îndeplineşte condiţiile din tabelul 1.
3.5. Limitele de granulozitate ale agregatului total în cazul balastului amestec optimal sunt
arătate în tabelul 2.
3.6. Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite
intermediare, pentru a asigura omogenitatea şi constanţa acestuia. Aprovizionarea la locul
de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete,
pentru a verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de
sarcini şi după aprobarea Consultantului.
3.7. Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de
laborator.
Tabelul 1
CONDIŢII DE ADMISIBILITATE
COMPLETAREA METODE DE
CARACTERISTICI AMESTEC FUNDAŢII SISTEMULUI RUTIER VERIFICARE
OPTIM RUTIERE LA ÎNGHEŢ-DEZGHEŢ CONFORM
-Strat de formă-
Sort 0-63 0-63 0-63 -
Conţinut de fracţiuni % STAS 1913/5
sub 0,02 mm max. 3 max. 3 max. 3
sub 0,2 mm 4-10 3-18 3-33
0-1 mm 12-22 4-38 4-53
0-4 mm 26-38 16-57 16-72
0-8 mm 35-50 25-70 25-80 STAS
0-16 mm 48-65 37-82 37-86 4606
0-25 mm 60-75 50-90 50-90
0-50 mm 85-92 80-98 80-98
0-63 mm 100 100 100
Granulozitate Conform figurii
Coeficient de neuniformitate (Un) min. - 15 15
Echivalent de nisip (EN) minim 30 30 30 SR 662
Uzura cu maşina tip Los Angeles
30 50 50
(LA) % max.

Tabelul 2

Volumul 2 – Caiete de sarcini 177


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Domeniu de Treceri în % din greutate prin sitele sau ciururile cu dimensiuni de ... în mm
Limita
granulozitate 0,02 0,2 1 4 8 25 63
inferioară 0 4 12 28 35 60 100
0-63
superioară 3 10 22 38 50 75 100

3.8. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de


cantitatea necesară şi de eşalonarea lucrărilor.
3.9. În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea
acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din
surse diferite.
3.10. În cazul în care la verificarea calităţii balastului sau a balastului amestec optimal
aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 acestea se
corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative
prevăzute.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 178


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Art.4.Apa
Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să
provină din reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să
conţină nici un fel de particule în suspensie.
Art.5. Controlul calităţii balastului sau a balastului amestec optimal înainte de
realizarea stratului de fundaţie
Controlul calităţii se face de către Antreprenor, prin laboratorul sau, în conformitate
cu prevederile cuprinse în tabelul 3.
Tabelul 3
Frecvenţa minimă Metoda de
Acţiunea, procedeul de verificare
La locul de punere determinare
sau caracteristici ce se verifică La aprovizionare
în operă conform

Examinarea datelor înscrise în


La fiecare lot
1 certificatul de calitate sau - -
aprovizionat
certificatul de garanţie
O probă la fiecare lot
2 Determinarea granulometrică STAS 4606
aprovizionat, de
500 tone, pentru -
Echivalentul de nisip fiecare sursă (dacă
STAS 730
Neomogenitatea balastului este cazul pentru
fiecare sort)
O probă pe schimb
(şi sort) înainte de
începerea lucrărilor
şi ori de câte ori se
3 Umiditate - STAS 4606
observă o
schimbare cauzată
de condiţii
meteorologice.
O probă la fiecare lot
Rezistenţa la uzură cu maşina tip aprovizionat pentru
4 - STAS 730
Los Angeles (LA) fiecare sursă (sort)
la fiecare 5000 tone.

CAPITOLUL 3 – STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE


Art.6. Caracteristicile optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec
optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea
lucrărilor de execuţie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileşte:
du max. P.M.= greutatea volumică în stare uscată, maximă, exprimată în g/cmc
Wopt P.M. = umiditatea optimă de compactare, exprimată în %.
Art.7. Caracteristicile efective de compactare
7.1. Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul şantierului
pe probe prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumică în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cmc

Volumul 2 – Caiete de sarcini 179


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

W ef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de


compactare gc.
𝑑𝑢𝑒𝑓
𝑔𝑐 = × 100
𝑑𝑢max 𝑃𝑀
7.2. La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare
arătat la art.13.

CAPITOLUL 4 – PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI


Art.8. Măsuri preliminare
8.1. La execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se va
trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în
conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
8.2. Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele
necesare punerii în operă a balastului sau balastului amestec optimal.
8.3. Înainte de aşternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor
din fundaţii: drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau
sub rigole şi racordul stratului de fundaţie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute în
acest scop în proiect.
8.4. În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului,
cum este cazul la autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se
face printr-un strat drenant continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării
apelor în orice punct al traseului, la cel puţin 15 cm deasupra şanţului sau în cazul
rambleelor deasupra terenului.
8.5. În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua
măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de
sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de şantier.
Art.9. Experimentarea punerii în operă a balastului sau a balastului amestec optimal
9.1. Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o
experimentare pe un tronson de probă în lungime de minimum 30 de m şi o lăţime de cel
puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe şantier, a
componentei atelierului de compactare şi a modului de acţionare a acestuia, pentru
realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum şi reglarea utilajelor
de răspândire, pentru realizarea grosimii din proiect şi pentru o suprafaţare corectă.
9.2. Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa
Consultantului, efectuând controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de
comun acord şi efectuate de un laborator de specialitate.
In cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va
trebui să realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de
compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării şi anume:
• grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;

Volumul 2 – Caiete de sarcini 180


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

• condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare şi


intensitatea de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb), exprimat în mc
S = suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp.
În cazul folosirii de utilaje de același tip, în tandem, suprafeţele compactate de
fiecare utilaj se cumulează.
9.3. Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi
ca sector de referinţă pentru restul lucrării.
Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de şantier,
pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.
Art.10. Punerea în operă a balastului sau a balastului amestec optimal
10.1. Pe terasamentul recepţionat se aşterne şi se nivelează balastul sau balastul
amestec optimal într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzută în
proiect şi de grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental.
Așternerea şi nivelarea se face cu şablon, cu respectarea lăţimilor şi pantelor
prevăzute în proiect.
10.2. Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare
se stabileşte de laboratorul de şantier ţinând seama de umiditatea agregatului şi se
adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniformă evitându-se stropirea locală.
10.3. Compactarea straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se
face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se
componenţa atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia şi intensitatea Q/S de
compactare.
10.4. Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a
platformei, acostamentele se completează şi se compactează odată cu stratul de fundaţie,
astfel ca acesta să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată şi
măsurile evacuare a apelor, conform pct. 8.3.
10.5. Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau
care rămân după compactare, se corectează cu materiale de aport şi se recompactează.
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează, apoi se
compactează din nou.
10.6. Este interzisă folosirea balastului îngheţat.
10.7. Este interzisă aşternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă
sau cu pojghiţă de gheaţă.
10.8. Zonele de lucru vor fi semnalizate corespunzător pentru prevenirea oricăror
accidente. Personalul care efectuează lucrările va respecta cu desăvârșire normele de
protecţie a muncii.
Art.11. Controlul calităţii compactării balastului sau a balastului amestec optimal
11.1. În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal
se vor face, pentru verificarea compactării, încercările şi determinările arătate în tabelul 4.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 181


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Tabelul 4
Nr. Metode de
Determinarea, procedeul de verificare Frecvenţe minime la locul de
verificare
crt. sau caracteristica, care se verifică punere în operă
conform
1 Încercarea Proctor modificată - STAS 1913/13
Zilnic, dar cel puţin un test la
Determinarea umidităţii de compactare
2 fiecare 250 m de bandă de STAS 4606
şi corelaţia umidităţii
circulaţie
Determinarea grosimii stratului Minim 3 probe la o suprafaţă de
3 -
compactat 2.000 mp de strat
Verificarea realizării intensităţii de
4 Zilnic -
compactare Q/S
Zilnic în minim 3 puncte pentru
Determinarea gradului de compactare STAS 1913/15
suprafeţe < 2.000 mp şi minim 5
5 prin determinarea greutăţii volumice în
puncte pentru suprafeţe > 2.000 STAS 12288
stare uscată
mp de strat
În câte 2 puncte situate în
Determinarea capacităţii portante la profiluri transversale la distanţe
6 Normativ CD 31
nivelul superior al stratului de fundaţie de 10 m unul de altul pentru
fiecare bandă cu lăţime de 7,5 m

În ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta


se determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform Normativului pentru
determinarea prin deflectografie şi deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu
structuri rutiere suple şi semirigide, indicativ CD 31.
11.2. Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea
stratului executat:
- compoziţia granulometrică a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optimă, densitate maximă uscată);
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portantă).

CAPITOLUL 5 – CONDIŢII TEHNICE, REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE


Art.12. Elemente geometrice
12.1. Grosimea stratului de fundaţie din balast sau din balast amestec optimal este
cea din proiect.
Abaterea limită la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se
străpunge stratul, la fiecare 200 de m de strat executat sau prin foraje.
Grosimea stratului de fundaţie este media măsurătorilor obţinute pe fiecare sector
de drum prezentat recepţiei.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 182


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

12.2. Lăţimea stratului de fundaţie de balast sau balast amestec optimal este
prevăzută în proiect.
Abaterile limită pot fi +/- 5 cm.
Verificarea lăţimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
12.3. Panta transversală a fundaţiei de balast sau balast amestec optimal este cea a
îmbrăcăminţii sub care se execută, prevăzută în proiect. Denivelările admisibile sunt cu +/-
0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămintea respectivă şi se măsoară la fiecare
25 m distanţă.
12.4. Declivităţile în profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limită la cotele fundaţiei din balast, faţă de cotele din proiect pot fi de +/-
10 mm.
Art.13. Condiţii de compactare
Straturile de fundaţie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate
până la realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare
uscată maximă determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13:
• Pentru drumurile din clasele tehnice I, II şi III
- 100%, în cel puţin 95% din punctele de măsurare;
- 95%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi şi/în toate punctele
de măsurare la drumurile de clasă tehnică II şi III;
• Pentru drumurile din clasele tehnice IV şi V
- 98%, în cel puţin 93% din punctele de măsurare;
- 95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră
realizată dacă valorile deflexiunilor măsurate nu depăşesc valoarea deflexiunilor admisibile
indicate în tabelul 5 (conform CD 31).
Tabelul 5
Valorile deflexiunii admisibile
Grosimea
Stratul superior al terasamentelor alcătuit din:
stratului de
fundaţie din Strat de
balast sau Pământuri de tipul (conform STAS 1243)
formă
balast
amestec Nisip prăfos, Argilă prăfoasă,
optimal Praf nisipos, praf
Conform nisip argilos argilos-nisipos, argilă nisipoasă,
h(cm) STAS 12.253
(P3) praf argilos(P4)
argilă prăfoasă nisipoasă (P5)

10 185 323 371 411


15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227

Volumul 2 – Caiete de sarcini 183


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

45 95 165 190 213


50 89 156 179 201

Notă: Balastul din stratul de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de admisibilitate


din SR 662 şi STAS 6400.

Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile


Normativului CD 31.
Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkelman efectuate în
scopul calităţii execuţiei lucrărilor de fundaţii se va face prin examinarea modului de
variaţie la suprafaţa stratului de fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului
etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) şi a valorii coeficientului de variaţie (Cv).
Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de
fundaţie, valoarea coeficientului de variaţie este sub 35%.
Art.14. Caracteristicile suprafeţei stratului de fundaţie
Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00
m lungime astfel:
• În profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie
şi nu pot fi mai mari de +/- 2,0 cm;
• În profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în
proiect si nu pot fi mai mari de +/- 1,0 cm.
În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafeţei fundaţiei.

CAPITOLUL 6 – RECEPŢIA LUCRĂRILOR


Art.15. Recepţia pe faza determinantă
Recepţia pe faza determinată, stabilită în proiect, se efectuează conform
Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii aprobat cu HG 272/94 şi
conform Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante, elaborată
de MLPAT şi publicată în Buletinul Construcţiilor volum 4/1996, atunci când toate lucrările
prevăzute în documentaţii sunt complet terminate şi toate verificările sunt efectuate în
conformitate cu prevederile ART. 5, 11, 12, 13 şi 14.
Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de
execuţie şi calitative impuse de proiect şi caietul de sarcini precum şi constatările
consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control.
În urma acestei recepţii se încheie “Proces verbal” în registrul de lucrări ascunse.
Art.16. Recepţia preliminară, la terminarea lucrărilor
Recepţia preliminară se face odată cu recepţia preliminară a întregii lucrări,
conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente
acestora, aprobat cu HG 273/94.
Art.17. Recepţia finală
Recepţia finală va avea loc după expirarea perioadei de garanţie pentru întreaga
lucrare şi se va face în condiţiile prevederilor Regulamentului aprobat cu HG 273/94.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 184


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CAPITOLUL 19 - FUNDATIE DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC


OPTIMAL

GENERALITATI
ART. 1. - OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. - Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de
fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale
drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de
materialele folosite si stratul de fundatie realizat .
ART.2. - PREVEDERI GENERALE
2.1. - Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur
strat a carui grosime este stabilita prin proiect .
2.2. - Fundatia din piatra sparta 63-80 se realizeaza in doua straturi, un strat
inferior de 15 cm de balast (stratul de forma) si un strat superior din piatra sparta de 25
cm conform prevederilor SR 667:2000 .
2.3. - Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau
realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din
pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod
obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi :
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare ;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa compactare ;
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast asa cum se prevede
la pct. 2.2. acesta preia si fundatia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare
privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei .
2.4. - Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini .
2.5. - Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini .
2.6. - In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,
beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun .

MATERIALE
ART.3. - AGREGATE NATURALE

Volumul 2 – Caiete de sarcini 185


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

3.1. - Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele


agregate
a.) Pentru fundatie din piatra sparta mare 63-80 mm
-balast 0-71 mm in stratul inferior ;
-piatra sparta 63-80 mm in stratul superior ;
-split 16-25 mm pentru impanarea stratului superior ;
b.) Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm
-nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul
drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71, pentru
substratul drenant ;
-piatra sparta amestec optimal 0-63 mm .
-nisip grauntos sau savura ca material de protectie.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cind stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment .
3.2. - Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa
sau inghet . Se interzice folosirea agregatelor din roci feldspatice sau sistoase .
3.3. - Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa
indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile ( bulgari de pamant, carbune, lemn , resturi vegetale) sau
elemente alterate.
NISIP - conditii de admisibilitate
Tabel 1
Caracteristici Conditii de admisibilitate pentru:
strat izolant strat de protectie
Sort 0-7 3-7
Granulozitate:
-continut de fractiuni sub 0.09mm % max. 12 -
-continut de fractiuni sub 0.02mm % max. 5
-conditii de filtru invers d15>5 d85 -
Coeficient de permeabilitate 6 x 10-5

BALAST - conditii de admisibilitate pentru fundatii

Volumul 2 – Caiete de sarcini 186


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Tabel 2
Caracteristici Conditii de admisibilitate

Sort 0-71
Continut de fractiuni, % max.
-sub 0.02mm 3
-sub ...7.1mm 15...70
Granulozitate continua
Coeficient de neuniformitate (Un) min. 15
Echivalent de nisip (EN) min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles 35
(LA), % max.

PIATRA SPARTA - conditii de admisibilitate

Tabel 3
Cantitatea de granule Piatra
Denumirea Sortul Dimensiunui ce trec prin ciurul necoresp. Forma
curenta mm superior inferior dimens.
% % % max.
Savura 0-8 0-8 95...100 - - Poledric
Split 8-16 8...16 95...100 0...10 15 raport
16-25 16...25 95...100 0...10 15 dintre
25-40 25...40 95...100 0...10 15 dimens.
min 1:0.5
Piatra 63-90 63...90 90...100 0...10 15 0.25 sau
sparta b/a>=0.25
mare c/a>=0.25

Corpuri straine admise maxim 1%

3.4. - Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-
16, 16-25 ,25-40, 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4
.

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - conditii de admis.


Tabel 4
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Sort 0-63

Volumul 2 – Caiete de sarcini 187


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Continutul de fractiuni, % max. :


-sub 0.02mm 3
-sub 0.2mm 4....10
-0.....8mm 30....45
-25....63mm 30....45
Granulozitate sa se inscrie intre limitele din tabelul 5
Echivalentul de nisip (EN), min. 30
Uzura cu masina tip Los Angeles 30
(LA) % max.

PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL - granulozitate

Tabel 5
Domeniu Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile
de Limita cu diametrul de ... in mm
granulozitate 0,02 0,2 8 25 40 63
0 ... 63 Inferior 0 4 30 55 75 100
Superior 3 10 45 70 85 100

3.5. - Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura


omogenitatea si constanta calitatii acestora . Aprovizionarea la locul punerii in opera se va
face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator .
3.6. - Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate
in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare .
3.7. - Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel :
- intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de
furnizor ;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate ) rezultatele
determinarilor, efectuate de laborator .
3.8. - In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec
optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5,
acesta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor
calitative prevazute.
ART.4. - APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica
sau din alte surse, dar trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

Volumul 2 – Caiete de sarcini 188


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

-sa fie limpede si sa nu contina suspensii organice sau anorganice (mil, argila, etc.
);
-sa nu aiba gust si miros pronuntat ;
-sa corespunda caracteristicilor chimice conform SR EN 1008:2003 ;
Verificarea se va face la un laborator de specialitate .
ART. 5. - CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA
STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate
cu prevederile cuprinse in tabelul nr. 6 .
Tabel 6
ACTIUNEA,PROCEDEUL DE FRECVENTA MINIMA METODE DE
VERIFICARE SAU CARACTERISTICI La aprovizionare La locul de punere in DETERMINARE
CARE SE VERIFICA opera CONF. STAS
1 2 3 4 5
Examinarea datelor inscrise in La fiecare
certificatul de calitate sau aprovizionat - -
certificatul de garantie
Corpuri straine : In cazul in care se Ori de cite ori apar
-argila bucati observa prezenta lor factori de 4606-80
-argila aderenta impurificare
-continut de carbune
Granulozitatea sorturilor O proba la max
500mc pentru fiecare
sort si fiecare sursa - 4606-80

Aspectul si forma granulelor O proba la max


pentru piatra sparta 500mc pentru fiecare
sort si fiecare sursa - 4606-80

Echivalentul de nisip O proba la max 500


mc pentru fiecare SR EN 933-8/2001
sursa -
Umiditate O proba pe schimb si
sort si ori de cate ori
se observa o 4606-80
- schimbare cauzata
de cond. meteorol.
Rezistenta la sfaramare prin O proba la max 500
compresiune pe piatra sparta in mc pentru fiecare SR EN 933-1/2002

Volumul 2 – Caiete de sarcini 189


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

stare saturata la presiune normala sort de piatra sparta


si sursa -
Uzura cu masina tip Los Angeles O proba la max 500
mc pentru fiecare SR EN 1097-2/2002
sort si fiecare sursa -

REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

ART. 6. - MASURI PRELIMINARE


6.1. - La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea
lucrarilor de terasamente, in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru
realizarea acestor lucrari.
6.2. - Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si
dispozitivele necesare punerii in opera a straturilor de fundatie.
6.3. - Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa
lucrarile pentru drenarea apelor din fundatie :
- drenuri transversale de acostament cu latimea de 25-30 cm si adancimea de 30-
50 cm situate la distante de 10-20 m in functie de panta longitudinala a drumului, vor
avea panta de 4-5% si se vor executa normal pe axa drumului cind declivitatea in profilul
longitudinal este mai mica de 2% sau cu inclinare de cca.60°in directia pantei cind
declivitatea este mai mare de 2%.
- in cazul in care drumul este situat in debleu sau la nivelul terenului si nu exista
posibilitatea evacuarii apelor prin santuri se prevad drenuri longitudinale sub acostament
sau sub rigole cu panta minima de 0,3%.
6.4. - Evacuarea prin taluzurile drumului a apei din stratul drenant sau din drenurile
transversale de acostament se face la cel putin 15 cm deasupra fundului santurilor sau in
cazul rambleelor deasupra terenului sau a nivelului maxim al apelor stagnate in zona. In
cazul rambleelor executate din pamanturi necoezive sau permeabile nu se prevad masuri
de evacuare a apei din fundatie. Prin proiectele de executie se pot stabili si alte masuri de
evacuare a apei.
6.5. - In cazul cind sint mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra
sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de
drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
ART.7. - EXPERIMENTAREA EXECUTARII STRATURILOR DE FUNDATII

Volumul 2 – Caiete de sarcini 190


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

7.1. - Inainte de inceperea lucrarilor executantul este obligat sa efectueze


experimentarea executarii stratului de fundatie. Experimentarea se face pentru fiecare tip
de strat de fundatie - strat de fundatie din piatra sparta mare 63-80 pe un strat de balast
de minim 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63, cu sau fara substrat
de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80 experimentarea se va face separat
pentru stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de
minimum 30 ml si latime de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier, in conditii de executie curenta,
componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se
poate executa intr-un singur strat sau doua, reglarea utilajelor de raspandire pentru
realizarea grosimii respective si o suprafatare corecta.
7.2. - Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta
dirigintelui, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa
cum este cazul, stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut, executantul va
trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei
utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume :
- grosimea maxima a stratului de balast sau piatra sparta optimala pus in opera
- conditiile de compactare ( verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si
intensitatea de compactare a utilajului ).
In cazul cind se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de
fiecare utilaj se cumuleaza.
7.3. - In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-80, se urmareste stabilirea
corecta de atelierul de cilindrare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri
compresoare mijlocii, numarul minim de treceri al acestor rulouri pentru cilindrarea uscata
pina la fixarea pietrei sparte 63-80 si in continuare numarul minim de treceri dupa
asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25 pina la obtinerea inclestarii
optime.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 191


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Cilindrarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici
un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta iar alte pietre de acea marime 63-80
puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sint sfaramate.
7.4. -Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector
de referinta pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor .

ART.8. - EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST


a.) Executia stratului inferior din balast
8.1. - Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur
strat avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa cilindrare sa se
obtina 10 cm grosime .
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute in proiect.
8.2. - Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare se stabileste de laboratorul de santier tinind seama de umiditatea agregatului
si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitindu-se supraumezirea locala.
8.3. - Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit
pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de
compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Deplasarea utilajelor sa fie
liniara, fara serpuiri , iar intoarcerea lor sa nu aiba loc pe portiunile care se compacteaza
sau care sunt de curand compactate ; fisiile succesive de compactare sa se suprapuna pe
minimum 20 cm latime.
8.4. - Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie
astfel ca stratul de fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente asigurandu-se si
masurile de evacuare a apelor.
8.5. - Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau
raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport de acelasi tip si se
recilindreaza.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 192


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate pe toata


grosimea stratului, se completeaza cu material de acelasi tip si se recompacteaza.
8.6. - Este interzisa executia din balast inghetat .
8.7. - Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada
sau cu pojghita de gheata.

b.) Executia stratului superior din piatra sparta 63-80


8.8. - Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care
in prealabil va fi umezit .
8.9. - Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pina la inclestarea
pietrei sparte compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6 tone, dupa care se
continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu vibrare . Numarul de treceri a
atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
8.10. - Dupa terminarea cilindrarii piatra sparta se impaneaza cu split 16-25 care se
cilindreaza, apoi se innoroieste, respectandu-se numarul de treceri stabilit la
experimentare.
8.11. - Pina la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel
executat, se acopera cu material de protectie ( nisip grauntos sau savura ).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se prevede
innoroirea si protectia stratului de piatra sparta mare.
B. FUNDATII DIN PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL
8.12. - Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu
se prevad in proiecte imbunatatiri ale patului sau executiei de straturi de forma, se va
executa in prealabil un substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei
prevazute pentru stratul de fundatie din proiect.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
8.13. - Pe substratul de nisip realizat se asterne piatra sparta optimala 0-63 intr-
unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima
de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.

Volumul 2 – Caiete de sarcini 193


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

8.14. - Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de


compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului
si se adauga prin stropirea uniforma evitindu-se supraumezirea locala .
8.15. - Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit
pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului , viteza de deplasare a
utilajelor de compactare , tehnologia si intensitatea Q/S de compactare .
8.16. - Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a
platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de
fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente
asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor .
8.17. - Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau
raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport de acelasi tip si se
recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa contururi regulate pe toata
grosimea stratului, se completeaza cu material de acelasi tip si se recompacteaza .
8.18. - Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta optimala
inghetata.
8.19. - Este interzisa asternerea pietrei sparte optimale pe patul acoperit cu un strat
de zapada sau cu pojghita de gheata .
8.20. - In cazurile in care piatra sparta optimala se obtine prin amestecarea
sorturilor in conformitate cu prevederile de la pct. 3.4. , la preparare se vor utiliza instalatii
in amestec continuu si punerea in opera se va face integral mecanizat .

ART. 9. - CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATII


9.1. - In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-80
si din piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si
determinarile aratate in tabelul nr. 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel .
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie
aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor
tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor indicativ CD 31-
2002 .

` Tabel 7

Volumul 2 – Caiete de sarcini 194


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

NR. Determinarea, Procedeul de verificare sau Frecvente minime la locul de Metode de


CRT caracteristicile care se verifica punere in opera verificare Conf.
STAS
1. Incercarea proctor modificata
-strat balast - 1913/13-83
-strat piatra sparta amestec optimal
2. Determinarea umiditatii de comp. minim 3 probe la o suprafata
-strat balast de 2000 mp de strat. 4606-80
-strat piatra sparta amestec optimal
3. Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o suprafata
-toate tipurile de straturi de 2000 mp de strat -
4. Verificarea realizarii intensitatii de compactare
Q/S zilnic -
-toate tipurile de straturi
5. Determinarea gradului de compactare prin minim 3 puncte pentru
determinarea greutatii volumice in stare suprafete <2000 mp si minim 1913/15-75
uscata 5 puncte pentru suprafete
-strat balast 2000 mp…5000 mp de strat
-strat piatra sparta amestec optimal
6. Determinarea gradului de compactare prin minim 3 incercari la o
incercarea cu p.s. in fata compresorului. suprafata de 2000 mp. SR 179:
1995
7. Determinarea capacitatii portante la nivelul in cate doua puncte situate in
superior al stratului de fundatie. profiluri transversale la Normativ
-toate tipurile de straturi distante C.D. 31-2002
de 10 m unul de altul pentru
fiecare banda cu latime de
7.5m

9.2. - Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea


stratului executat :
-compozitia granulometrica a agregatelor ;
-caracteristicile optime de compactare obtinute prin metode Proctor modificat
(umiditate optima, densitate maxima uscata ) ;
-caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate
portanta ) .

Volumul 2 – Caiete de sarcini 195


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

CONDITII TEHNICE , REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART. 10. - ELEMENTE GEOMETRICE


10.1. - Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect .
Abaterea limita la grosime poate fi de −10 - +20 mm .
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se
strapunge stratul la fiecare 200 mp de strat executat .
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector
de drum prezentat receptiei .
10.2. - Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect .
Abaterile limita la latime pot fi ± 5cm .
` Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale
proiectului .
10.3. - Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei
prevazuta in proiect .
Abaterea limita la panta este ± 4% fata de valoarea pantei indicate in proiect .
10.4. - Declivitatile in profil longitudinal sint conform proiectului .
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de ±10mm
ART. 11. - CONDITII DE COMPACTARE
11.1. - Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana
la realizarea gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru drumurile din clasele
tehnice IV si V; sa se realizeze un grad de compactare de minim 98% din densitatea in
stare uscata maxima in cel putin 95% in punctele de masurare si de minim 95% in toate
punctele si 98% ........100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III
gradul de compactare minim 100% din densitatea in stare uscata maxima in cel putin 95%
din punctele de masurare si din minim 98% in toate punctele de masurare .
11.2. - Stratul de fundatie din piatra mare 63-80 trebuie compactat pana la
realizarea inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul
compresor nu mai lasa urme iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra
concasata folosita nu mai patrund in fundatie si sunt sfarimate de rulourile compresorului .
11.3. - Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera
realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor
elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm .
ART. 12. - CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE

Volumul 2 – Caiete de sarcini 196


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic la nivel de Detalii de Executie

Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00


m lungime astfel :
- in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie
si nu pot fi mai mari de ± 9 mm ;
- in profil transversal , verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in
proiect si nu pot fi mai mari de ± 5 mm ;
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de
sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei .

RECEPTIA LUCRARILOR

ART. 13 -. RECEPTIA PE FAZE


Receptia pe faze se efectueaza atunci cind toate lucrarile prevazute in documentatie
sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile
art. 5 ,9 ,10 ,11 si 12 .
ART. 14. - RECEPTIA PRELIMINARA
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de
executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control .
In urma acestei receptii se incheie “Procesul verbal de receptie preliminar” .
ART. 15. - RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in
conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor din prezentul
caiet de sarcini .

Volumul 2 – Caiete de sarcini 197


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

VOLUMUL 3
LISTE CU CANTITATILE DE LUCRARI
CU DESCRIERI DE PRETURI

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 1


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

1. LISTE CU CANTITATILE DE LUCRARI PE CATEGORII DE


LUCRARI

In conformitate cu reglementarea tehnică „Ghid privind elaborarea devizelor la nivel


de categorii de lucrări şi obiecte de construcţii pentru investiţii realizate din fonduri
publice”, indicativ P 91/1-02, elaborată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în
Construcţii şi Economia Construcţiilor Bucureşti (INCERC), aprobat de MLPTL cu ordinul
1568/15.10.02, executanţii (ofertanţii) au deplină libertate de a-şi prevedea în ofertă
propriile consumuri şi tehnologii de execuţie, cu respectarea cerinţelor cantitative şi
calitative prevăzute în proiectul tehnic, în Caietul de sarcini şi în alte acte normative în
vigoare care reglementează execuţia lucrărilor.
Functie de propriile consumuri si tehnologii de executie, ofertantii vor intocmi
extrasele de resurse ( a) extras de materiale; b) extras de forţă de muncă (mâna de
lucru); c) extras de utilaj de construcţii; d) extras de transporturi ).
Conform P91/1-02, in cazul în care la elaborarea listelor de cantităţi pe articole de
lucrări nu se utilizează articole concrete din indicatoarele de norme de deviz, proiectantul
trebuie să facă o descriere cât mai clară a articolelor din listă, în aşa fel încât să dea
posibilitatea executantului să aprecieze corect toate operaţiile tehnologice necesare a se
executa în cadrul acestei descrieri şi respectiv să evalueze costurile aferente.
Articolele astfel stabilite trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
· să corespundă unor categorii de lucrări distincte;
· să reprezinte o activitate pentru care natura resurselor semnificative să fie omogene;
· să reprezinte o activitate a cărei desfăşurare în timp să se facă cu continuitate, pe
segmente tehnologice, astfel încât să fie evitate întreruperile determinate de necesitatea
unei alte activităţi distincte.
Fiecărui articol de lucrare, indiferent de modul de constituire a listelor cu cantităţile
de lucrări, i se atribuie un număr curent după care urmează simbolul articolului cu
denumirea acestuia şi unitatea de măsură.

Listele cuprind cantităţile de lucrări completate pe capitole aferente categoriilor de


lucrări din cadrul unui obiect de construcţie.

Ofertantul raspunde de completarea coloanelor cu nr. 5 si 10.

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 2


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

OBIECTIV: Construire pod pe drumul judetean DJ 123F, km


3+920, peste râul Olt, între localitatile Ciba - Ciceu

Proiectant: SC ROYAL CDV G2 SRL, Suceava Proiect: 002.03.2014


Executant: ________________________________________
Beneficiar: CJ Harghita
Faza: PT+DDE

FORMULARUL F1 - CENTRALIZATORUL cheltuielilor pe obiectiv

Nr. Nr. cap./ Valoarea


Din care C+M
crt. subcap. cheltuielilor/obiect,
deviz Denumirea capitolelor de cheltuieli exclusiv TVA
general Mii lei Mii euro Mii lei Mii euro
0 1 2 3 4 5 6
1 1.2 Amenajarea terenului
2 1.3 Amenajari pentru protectia mediului si
aducerea la starea initiala
3 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor
necesare obiectivului
4 3.1 Studii de teren
5 3.3 Proiectare si inginerie
6 4 Cheltuieli pentru investitia de baza
7 4.1.1 [1] Demolare pod existent
8 4.1.2 [2] Lucrari de pod
9 4.1.3 [3] Lucrari rampe
10 4.1.4 [4] Lucrari albie
11 5.1 Organizare de santier

TOTAL VALOARE (exclusiv TVA)


TVA 24 %
TOTAL VALOARE (inclusiv TVA)

1 euro = lei, curs la data de

Executant,

Director General,

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 3


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

OBIECTIV: Construire pod pe drumul judetean DJ 123F, km 3+920, peste râul


Olt, între localitatile Ciba - Ciceu

Proiectant: SC ROYAL CDV G2 SRL, Suceava Proiect: 002.03.2014

Executant: ________________________________________

Faza: PT+DDE

FORMULARUL F2 - CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe categorii de lucrari

Nr. Nr. cap./ Valoare, exclusiv TVA


crt. subcap. Cheltuieli pe categoria de lucrari
deviz
Mii lei Mii euro
pe obiect
0 1 2 3 4

1 I. Lucrari de constructii si instalatii


2 4.1.1 [1] Demolare pod existent
3 4.1.1.1 [1.1] Demolare pod existent din lemn
4 4.1.1.2 [1.2] Lucrari pregatitoare in vederea realizarii noului
pod
5 4.1.2 [2] Lucrari de pod
6 4.1.2.1 [2.1] Infrastructura
7 4.1.2.2 [2.2] Suprastructura
8 4.1.2.3 [2.3] Racordari cu terasamentele
9 4.1.2.4 [2.4] Reparatii si protectii
10 4.1.3 [3] Lucrari rampe
11 4.1.3.1 [3.1] Infrastructura
12 4.1.3.2 [3.2] Suprastructura
13 4.1.3.3 [3.3] Semnalizare rutiera
14 4.1.4 [4] Lucrari albie
15 4.1.4.1 [4.1] Amenajarea albiei
16 4.1.4.2 [4.2] Protectie cu gabioane si anrocamente
TOTAL I
17 II. Montaj
TOTAL II
18 III. Procurare
19 4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj
20 4.4 Utilaje fara montaj si echipamente de transport
21 4.5 Dotari
TOTAL III

TOTAL VALOARE (exclusiv TVA):


TVA 24%:
TOTAL VALOARE:

1 euro = lei, curs la data de

Executant,

Director General,

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 4


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

LISTE DE CANTITATI

LISTA DE CANTITATI NR. 1


cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari
Obiect 1-Demolare pod existent
Categoria de lucrari 1. Demolare pod existent din lemn
2. Lucrari pregatitoare in vederea realizarii noului pod
Pret unitar (LEI) a-
M- m- t-
Cod. m ateriale; b-m anopera; U - utilaj Total (LEI)
Nr. crt. Descrierea lucrarii UM Cantitate m ateriale m anopera transport
art. c-utilaj; d-transport (4x5c) (4x5)
(4x5a) (4x5b) (4x5d)
(Total: a+b+c+d)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. Demolare pod existent din lemn
1 DM01 Desfacere elemente din lemn MC 110
Desfacere elemente din zidarie
2 DM02 MC 90
de piatra
TOTAL
2. Lucrari pregatitoare in vederea realizarii noului pod
CURATAREA DE TUFISURI SI
1 P2 ARBUSTI MP 1800

TAIEREA ARBORILOR DIAM 31-


2 P3 50 BUC 30

PICHETAREA DE DETALIU A
3 P4 KM 0.1
TRASEULUI DRUMULUI
PICHETAREA DE DETALIU A
4 P5 BUC 60
PODULUI
P6 - SEMNALIZAREA RUTIERA
5 P6 IN TIMPUL EXECUTIEI PS 4
LUCRARILOR
TOTAL

Cheltuieli directe
Alte cheltuieli directe: CAS (…%)
Somaj (…%)
Fond de risc (…%)
Sanatate (…%)
Ford de garantare (…%)
Concedii si indemnizatii (…%)
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
Cheltuieli indirecte (Total cheltuieli directe x …%)
Profit ( (Total cheltuieli directe + Total cheltuieli indirecte)x …% )
TOTAL GENERAL

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 5


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

LISTA DE CANTITATI NR. 2


cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari
Obiect 2 - Lucrari de pod
Categoria de lucrari 1. INFRASTRUCTURA
2. SUPRASTRUCTURA
3. RACORDARI CU TERASAMENTELE
4 .REPARATII SI PROTECTII
Pret unitar (LEI) a-
m ateriale; b- M- m-
U - utilaj t - transport Total (LEI)
Nr. crt. Cod. art. Descrierea lucrarii UM Cantitate m anopera; c-utilaj; m ateriale m anopera
(4x5c) (4x5d) (4x5)
d-transport (Total: (4x5a) (4x5b)
a+b+c+d)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. INFRASTRUCTURA
SAPATURA PENTRU FUNDATII CU
1 B.I. 01 MC 1900.00
ADÂNCIMEA MAI MARE DE 4.00 m
2 B.I. 06 - a ARMATURI OB37, IN FUNDATIE TO 0.294
3 B.I. 06 - b ARMATURI PC52, IN FUNDATIE TO 3.55
4 B.I. 07 - d BETON MONOLIT C25/30 IN FUNDATIE MC 355.500
COFRAJE PLANE LA INFRASTRUCTURI,
5 B.I. 08 - a OBISNUITE, LA RADIERE MP 300.00

6 B.I. 06 - a ARMATURI OB37, IN ELEVATII CULEI TO 1.97


7 B.I. 06 - b ARMATURI PC52, IN ELEVATII CULEI TO 7.81
COFRAJE PLANE LA INFRASTRUCTURI,
8 B.I. 08 - b PENTRU FATA VAZUTA, LA ELEVATII CULEI MP 410.00

9 B.I. 07 - g BETON MONOLIT C35/45 IN ELEVATII CULEI MC 216.00


HIDROIZOLAŢIE PE SUPRAFEŢELE DE
10 B.I.09 MP 580.00
BETON ÎN CONTACT CU PĂMÂNTUL
11 B.I.13 DREN DIN PIATRĂ BRUTĂ MC 34.00
12 B.I. 14 BARBACANA PVC Ф110MM ML 6.00

13 B.I.15 UMPLUTURI LA FUNDAŢII, INFRASTRUCTURI MC 580.00


PLACI NEOPREN ARMAT 180x300x41MM
14 B.I. 16 BUC 8.00
PENTRU DISPOZITIVELE ANTISEISM
PLĂCI DIN NEOPREN ARMAT PENTRU
15 B.I.17 - a BUC 8.00
APARATE DE REAZEM, TIP 5
PLĂCI DIN NEOPREN ARMAT PENTRU
16 B.I.17 - b BUC 8.00
APARATE DE REAZEM, TIP 6

MATERIAL METALIC PENTRU APARATE DE


17 B.I.18 REAZEM DIN NEOPREN ŞI DISPOZITIVE KG 655.00
ANTISEISMICE; ALTE ELEMENTE SIMILARE

TOTAL
2. SUPRASTRUCTURA
GRINZI PREFABRICATE PRECOMPRIMATE
1 B.D.01 CU ARMĂTURĂ PREÎNTINSĂ, L= 24.00m ; BUC 8.00
h=0.93
COFRAJE PLANE LA SUPRASTRUCTURĂ,
2 B.D. 02 - b PENTRU FATA VAZUTA MP 140.00

3 B.D. 03 - a ARMATURI OB37 TO 3.76


4 B.D. 03 - a ARMATURI PC52 TO 3.95
BETON MONOLIT C35/45 IN
5 B.D. 04 - e SUPRASTRUCTURA MC 61.00

6 B.D.05 HIDROIZOLAŢIE MP 288.00


BETON ASFALTIC BA8 PT PROTECTIA
7 B.D. 06 - c HIDROIZOLATIEI (2CM) MP 198.00

IMBRACAMINTE BITUMINOASA TIP BAmP


8 B.D. 06 - f (4+3 cm) MP 188.00

BETON MONOLIT UMPLUTURA TROTUARE


9 B.D. 04 - b MC 15.50

IMBRACAMINTE BITUMINOASA PENTRU


10 B.D. 06 - g TROTUARE, AT 2cm MP 59.00

11 B.D 07 BORDURI DIN BETON 20x25cm ML 68.00


12 B.D. 08 - a TEVI PVC D100MM IN TROTUARE ML 186.00
13 B.D. 08 - b TEVI PVC IN CONSOLA TROTUARULUI ML 2.00
14 B.D. 09 PARAPET METALIC PIETONAL ML 62.00
DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A
15 B.D. 10 ROSTURILOR DE DILATARE ML 23.50

GURA DE SCURGERE, INCLUSIV TUB


16 B.D. 11 PRELUNGITOR PVC BUC 2.00

17 B.D. 12 PARAPET DE SIGURANTA DE TIP GREU ML 110.20


TOTAL

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 6


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

3. RACORDARI CU TERASAMENTELE
UMPLUTURI DE PĂMÂNT ÎN ZONA DE
1 B.T.01 RACORDARE MC 200.00

2 B.T.02 SCĂRI PE TALUZE ML 16.00


3 B.T. 03 CASIURI PE TALUZE ML 47.00
PEREU LA SFERTURILE DE CON DIN BETON
4 B.T. 04 SI PROTECTIE TALUZ MP 280.00

PLĂCI DE RACORDARE CU
5 B.T.05 - a BUC 14.00
TERASAMENTELE
TOTAL
4. REPARATII SI PROTECTII
CORECTAREA SUPRAFEŢELOR DE BETON
1 B.R.01 - a CU MORTARE SPECIALE MP 60.00

FINISAREA SUPRAFEŢELOR DE BETON CU


2 B.R. 02 - a MORTARE SPECIALE MP 60.00

PROTECŢIE ANTICOROZIVĂ A BETONULUI


3 B.R. 03 - a LA INFRASTRUCTURA MP 150.00

PROTECŢIE ANTICOROZIVĂ A BETONULUI


4 B.R. 03 - b LA SUPRASTRUCTURA MP 750.00

TOTAL

Cheltuieli directe
Alte cheltuieli directe: CAS (…%)
Somaj (…%)
Fond de risc (…%)
Sanatate (…%)
Ford de garantare (…%)
Concedii si indemnizatii (…%)
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
Cheltuieli indirecte (Total cheltuieli directe x …%)
Profit ( (Total cheltuieli directe + Total cheltuieli indirecte)x …% )
TOTAL GENERAL

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 7


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

LISTA DE CANTITATI NR. 3


cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari
Obiect 3 - Lucrari rampe
Categoria de lucrari 1. INFRASTRUCTURA
2. SUPRASTRUCTURA
3. SEMNALIZARE RUTIERA
Pret unitar (LEI) a-m ateriale; M- m- t-
Cod. U - utilaj Total (LEI)
Nr. crt. Descrierea lucrarii UM Cantitate b-m anopera; c-utilaj; d- m ateriale m anoper transport
art. (4x5c) (4x5)
transport (Total: a+b+c+d) (4x5a) a (4x5b) (4x5d)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. INFRASTRUCTURA
SAPATURI IN DEBLEURI, IN TEREN
1 E4 NECORESPUNZATOR PENTRU MC 310
UMPLUTURI SAU IN VOLUM EXCEDENTAR
2 E5b STRAT DE FORMA DIN BALAST MC 175
3 R2 STRAT DE PIATRA SPARTA MC 70
TOTAL
2. SUPRASTRUCTURA
BETON ASFALTIC DESCHIS PREPARAT CU
4 R7 TO 54
BITUM – STRAT DE LEGATURA BAD25

STRAT DE UZURA DIN MIXTURA ASFALTICA


5 R8 MP 370
BA16m, Cu grosimea de 4 cm

AMORSARE CU EMULSIE CATIONICA CU


6 R11,b MP 750
RUPERE RAPIDA
4 R1a ACOSTAMENTE DIN BALAST MC 15
TOTAL
3. SEMNALIZARE RUTIERA
1 J039 SEMNALIZARE RUTIERA - INDICATOARE BUC 2
SEMNALIZARE RUTIERA - MARCAJE
2 J040 KM 0.25
LONGITUDINALE

TOTAL

Cheltuieli directe
Alte cheltuieli directe: CAS (…%)
Somaj (…%)
Fond de risc (…%)
Sanatate (…%)
Ford de garantare (…%)
Concedii si indemnizatii (…%)
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
Cheltuieli indirecte (Total cheltuieli directe x …%)
Profit ( (Total cheltuieli directe + Total cheltuieli indirecte)x …% )
TOTAL GENERAL

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 8


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

LISTA DE CANTITATI NR. 4


cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari
Obiect 4 - Lucrari albie
Categoria de lucrari 1. Amenajarea albiei
2. Protectie cu gabioane si anrocamente

Pret unitar (LEI) a-m ateriale; M- m-


Nr. U - utilaj t - transport Total (LEI)
Cod. art. Descrierea lucrarii UM Cantitate b-m anopera; c-utilaj; d- m ateriale m anopera
art. (4x5c) (4x5d) (4x5)
transport (Total: a+b+c+d) (4x5a) (4x5b)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1. AMENAJAREA ALBIEI
1 2B1A AMENAJARE ALBIE, DEGAJAREA ALBIEI MC 700
2 2B2 FINISAREA TALUZELOR MP 950
TOTAL
2. PROTECTIE CU GABIOANE SI ANROCAMENTE
1 H02 GABIOANE MC 136
2 H05 ANROCAMENTE (PIATRA BRUTA) MC 305
TOTAL

Cheltuieli directe
Alte cheltuieli directe: CAS (…%)
Somaj (…%)
Fond de risc (…%)
Sanatate (…%)
Ford de garantare (…%)
Concedii si indemnizatii (…%)
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE
Cheltuieli indirecte (Total cheltuieli directe x …%)
Profit ( (Total cheltuieli directe + Total cheltuieli indirecte)x …% )
TOTAL GENERAL

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 9


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

2. DESCRIERI DE PRETURI

PRETURI DM. (DEMOLARI)

DM01-Desfacere elemente din lemn

Aceasta descriere se aplica pentru desfacerea (demolarea) elementelor existente din lemn, care trebuiesc
înlaturate pentru eliberarea amplasamentului, in conformitate prevederile proiectului si cu cerintele
Consultantului.
DESCRIEREA LUCRARILOR
Lucrarile constau din:
- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a
fortei de munca necesare ;
- toate transporturile si manipularile necesare ;
- identificarea elementelor din lemn care trebuiesc demolate si prezentarea propunerii catre Consultant;
- marcarea limitelor de demolare;
- efectuarea sapaturilor necesare, daca este cazul, pentru a putea realiza operatiile ;
- demolarea elementelor din lemn;
- umplerea golurilor ramase dupa evacuarea materialului demolat, inclusiv compactarea, daca e cazul ;
- încarcarea, transportul deseurilor în depozit;
- constructia si dezafectarea drumurilor temporare pentru accesul în depozit;
- obtinerea tuturor aprobarilor pentru drumurile de acces si pentru ocuparea terenului necesar
depozitului;
- finisarea suprafetei depozitului dupa terminarea lucrarilor, în conformitate cu conditiile cerute de
detinatorul depozitului si cu cerintele prevazute in avize;
- curatirea zonei de lucru.
MASURATORI SI PLATI
Plata pentru desfacerea elementelor din lemn si îndepartarea deseurilor din amplasament se va face la m3
masurat în amplasament pe elementele identificate, înainte de spargerea/desfacerea acestora.

DM02-Desfacere elemente din zidarie de piatra

Aceasta descriere se aplica pentru desfacerea (demolarea) elementelor existente din zidarie de piatra care
trebuiesc înlaturate pentru eliberarea amplasamentului, in conformitate prevederile proiectului si cu cerintele
Consultantului.
DESCRIEREA LUCRARILOR
Lucrarile constau din:
- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a
fortei de munca necesare ;
- toate transporturile si manipularile necesare ;
- identificarea elementelor din zidarie care trebuiesc demolatesi prezentarea propunerii catre Consultant;
- marcarea limitelor de demolare;
- efectuarea sapaturilor necesare, daca este cazul, pentru a putea realiza operatiilei ;
- demolarea (daramanrea) elementelor din zidarie;
- umplerea golurilor ramase dupa evacuarea materialului demolat, inclusiv compactarea, daca e cazul ;
- încarcarea, transportul deseurilor în depozit;
- constructia si dezafectarea drumurilor temporare pentru accesul în depozit;
- obtinerea tuturor aprobarilor pentru drumurile de acces si pentru ocuparea terenului necesar
depozitului;
- finisarea suprafetei depozitului dupa terminarea lucrarilor, în conformitate cu conditiile cerute de
detinatorul depozitului si cu cerintele prevazute in avize;
- curatirea zonei de lucru.
MASURATORI SI PLATI
Plata pentru desfacerea elementelor din zidarie si îndepartarea deseurilor din amplasament se va face la m3
masurat în amplasament pe elementele identificate, înainte de spargerea acestora.

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 10


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

PRETURI P. (LUCRARI PREGATITOARE)

P2- CURATAREA DE TUFISURI SI ARBUSTI

DEFINITIE
Aceasta descriere se aplica pentru curatarea amplasamentului de tufisuri si arbusti înainte de începerea
lucrarilor, in conformitate cu cerintele Consultantului.
DESCRIEREA LUCRARILOR
Lucrarile constau din:
- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a fortei de
munca necesare
- toate transporturile si manipularile pentru procurare si punere in opera;
- taierea tufisurilor si arbustilor;
- taierea crengilor ;
- depozitarea în gramezi;
- scoaterea radacinilor;
- curatarea terenului de frunze, crengi, iarba, etc.;
- îndepartarea vegetatiei de suprafata pe o adâncime medie de 5 cm
- îndepartarea radacinilor cu adâncime mai mare de 5 cm
- evacuarea intregului material taiat si sapat si transportul acestuia la depozitul stabilit de Antreprenor si
aprobat de Consultant ;
- umplerea golurilor dupa scoaterea radacinilor;
- construirea si dezafectarea drumurilor de acces;
- obtinerea tuturor aprobarilor pentru drumurile de acces si pentru ocuparea terenului necesar depozitului;
- redarea suprafetei depozitului si a drumurilor de acces la folosinta initiala dupa terminarea lucrarilor.
MASURATORI SI PLATI
Plata pentru curatarea amplasamentului de arbusti si tufisuri se va face pentru m2 de suprafata curatata.

P3- TAIEREA ARBORILOR DIAM 31-50

Lucrarile constau din:


- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a fortei de
munca necesare
- toate transporturile si manipularile pentru procurare si punere in opera;
- taierea arborilor;
- taierea crengilor ;
- depozitarea în gramezi;
- scoaterea radacinilor;
- curatarea terenului de frunze, crengi, iarba, etc.;
- evacuarea intregului material taiat si sapat si transportul acestuia la depozitul stabilit de Antreprenor si
aprobat de Consultant ;
- umplerea golurilor dupa scoaterea radacinilor;
- construirea si dezafectarea drumurilor de acces;
- obtinerea tuturor aprobarilor pentru drumurile de acces si pentru ocuparea terenului necesar depozitului;
- redarea suprafetei depozitului si a drumurilor de acces la folosinta initiala dupa terminarea lucrarilor.
MASURATORI SI PLATI
Plata pentru taierea arborilorse va face la bucata (buc) de arbore taiat si indepartat.

P4 - PICHETAREA DE DETALIU A TRASEULUI DRUMULUI


Aceasta descriere se aplica pentru furnizarea, amplasarea si intretinerea pichetarii de catre
Antreprenor, in conformitate cu prevederile proiectului.
Lucrarile constau in:
- procurarea materialelor, utilajelor si echipamentelor necesare;
- asigurarea mijloacelor de transport;
- asigurarea fortei de munca necesare;
- toate transporturile si manipularile necesare ;
- stabilirea amplasamentului;
- materializarea in teren a punctelor importante ale traseului si fixarea martorilor pentru identificarea
punctelor respective;

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 11


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

- fixarea bornelor, la intervalele indicate in plansele de executie;


- fixarea pichetilor suplimentari necesari (pichetii de ramificare, pichetii punctelor de referinta, pichetii de
panta, pichetii pentru liniile si declivitatile carosabilului si bordurilor, picheti pentru poduri, canale, pentru
drenajul drumului, tuburi de dren.etc);
NOTA: Antreprenorul trebuie sa pregateasca o metoda de trasare a constructiei, incluzând procedurile
pentru masuratorile pe teren si topografice, descriind, de asemenea, sistemul de inregistrare si procesare a
datelor pe teren. Aceasta metoda de trasare va fi parte din Planul Calitatii pentru lucrari, care va fi trimis
pentru aprobare Consultantului, inainte de inceperea lucrarilor.
Plata pentru pichetarea de detaliu a traseului se face pe kilometru (km ) de drum pichetat.

P5 - PICHETAREA DE DETALIU A PODULUI


Aceasta descriere se aplica pentru furnizarea, amplasarea si intretinerea pichetarii de catre Antreprenor, in
conformitate cu prevederile proiectului.
Lucrarile constau in:
- procurarea materialelor, utilajelor si echipamentelor necesare;
- asigurarea mijloacelor de transport;
- asigurarea fortei de munca necesare;
- toate transporturile si manipularile necesare ;
- stabilirea amplasamentului;
- materializarea in teren a punctelor importante ale traseului si amplasamentului si fixarea martorilor pentru
identificarea punctelor respective;
- fixarea bornelor, la intervalele indicate in plansele de executie;
- fixarea pichetilor suplimentari necesari (pichetii de ramificare, pichetii punctelor de referinta, pichetii de
panta, pichetii pentru liniile si declivitatile carosabilului si bordurilor, picheti albie, infrastructuri,
suprastructuri,.etc);
NOTA: Antreprenorul trebuie sa pregateasca o metoda de trasare a constructiei, incluzând procedurile
pentru masuratorile pe teren si topografice, descriind, de asemenea, sistemul de inregistrare si procesare a
datelor pe teren. Aceasta metoda de trasare va fi parte din Planul Calitatii pentru lucrari, care va fi trimis
pentru aprobare Consultantului, inainte de inceperea lucrarilor.
Plata pentru pichetarea de detaliu a podului se face pe bucata (buc) de pichet amplasat.

P6 - SEMNALIZAREA RUTIERA IN TIMPUL EXECUTIEI LUCRARILOR


Aceasta descriere se aplica pentru semnalizarea rutiera pentru asigurarea continuitatii si sigurantei circulatiei
in timpul executarii lucrarilor, cu indicatoare metalice.
Lucrarile constau in:
- procurarea materialelor, utilajelor si echipamentelor necesare;
- asigurarea mijloacelor de transport;
- asigurarea fortei de munca necesare;
- toate transporturile si manipularile necesare ;
- stabilirea amplasamentului;
-saparea gropilor si plantarea stalpilor, montarea indicatoarelor;
-demontarea indicatoarelor si deplantarea stalpilor.
Plata se face pentru fiecare punct semnalizat.

PRETURI B.I. (INFRASTRUCTURI)

B.I. 01 - SAPATURA PENTRU FUNDATII CU ADÂNCIMEA MAI MARE DE 4.00 m, in teren tare
Se plateste la metru cub ( m3 )
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- trasarea şi marcarea gropii de fundaţie;

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 12


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

- sapatură în groapa de fundaţie;


- evacuarea, transportul şi împrăştierea pământului în depozitul stabilit de Beneficiar;
- asternerea peste pamantul asezat in depozit , care a fost nivelat si compactat, a unui strat de 10 cm pamant
vegetal si insamantarea acestuia cu iarba; udarea pamantului pana la incoltirea ierbii;
- epuismentul apei din groapa de fundatie;
- procurarea, transportul si manipularea materialelor necesare sprijinirilor;
- executia sprijinirilor;
- recuperarea materialelor de sprijinire, transportul şi depozitarea acestora după execuţia lucrarilor;
- executia si dezafectarea drumurilor tehnologice si a platformelor de lucru;
- redarea terenului in circuitul agricol/initial la terminarea lucrărilor şi ecologizarea zonei.
NOTA: 1.Cantitatile de lucrari sunt date luând in considerare volumul rezultat din
săparea orizontala si verticală pe conturul fundaţiei de la partea superioara a terasamentului pana la cota din
proiect, luandu-se in considerare si spatiul de siguranta pentru realizarea sprijinirilor, circulatia utilajelor si a
personalului.
2. Constructorul are obligatia de a preleva minim o proba (1) de pamant de la fiecare culee (groapa de
fundatie) (la o adancime de minim 2m) pentru a stabili prin incercari de laborator (investigatii geotehnice)
valoarea presiunii admisibile a terenului de fundare. Valoarea presiunii va fi comunicata Proiectantului.
Constructorul poate folosi si alte procedee pentru stabilirea presiunii admisibile a terenului de fundare.

B.I. 06 - ARMATURI
a. OB37
b. PC52
Se plateste la tona (t) de armatura pusa in opera, asa cum rezulta din proiect.
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea armaturilor (otelului) si materialelor necesare;
- curatarea si fasonarea armaturilor sau carcaselor;
- montajul si inadirea armaturilor sau carcaselor;
- sustinerile barelor pe pozitie pentru imbinari sau montaj;
- executia imbinarilor dintre bare, inclusiv materialele necesare;
- procurarea si montarea materialelor metalice suplimentare pentru asigurarea stabilitatii si indeformabilitatii
armaturilor montate in structura;
- epuismentul apei din fundatie pe perioada efectuarii armarii (daca e cazul);
- verificarea pozitionarii armaturilor sau carcaselor in conformitate cu proiectul;
- prelevari si determinari de laborator.
- procurarea, transportul, montarea si demontarea podinilor de acces pentru evitarea deformarii barelor;

B.I. 07 - BETON MONOLIT


a. C12/15
b. C20/25
d. C25/30
e. C16/20
f. C30/37
g. C35/45
Se plateste la metru cub (mc) de beton pus in opera, asa cum rezulta din proiect.
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea materialelor: agregate, ciment, apa, aditivi, adaosuri, etc.;
- prepararea si transportul betonului (de la o statie autorizata);
- verificarea calitatii betonului produs in statii sau pe santier;
- turnarea (punerea in opera) betonului (mecanizat);
- evacuarea apelor din incinte (daca este cazul) imediat inaintea turnarii betonului;
- efectuarea tuturor verificarilor de calitate necesare;
- tratarea (protectia) betonului dupa turnare pe durata intaririi;

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 13


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

- prelevari de probe si determinari de laborator;

B.I. 08 COFRAJE PLANE LA INFRASTRUCTURI


a) obişnuite
b) pentru faţa văzută
Se plateste la metru patrat ( m2 )
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea materialelor necesare pentru realizarea cofrajelor si sustinerilor;
- confectionarea, montarea si demontarea cofrajelor si sustinerilor (esafodajelor, cintrelor), a schelelor de
lucru;
- procurarea, transportul, manipularea, montarea si demontarea schelelor de lucru necesare;
- procurarea si montarea materialelor de etansare a cofrajelor, a meterialelor pentru ungerea cofrajelor;
- epuizarea apei in timpul realizarii si utilizarii cofrajelor;
- verificarea dimensiunilor si cotelor de nivel ale elementelor cofrate si efectuarea eventualelor corecturi;
- recuperarea materialelor, transportul, curăţarea şi depozitarea acestora după execuţia lucrărilor.
NOTA: Cantitatile de lucrari sunt date pentru suprafetele de cofraj in contact cu betonul.

B.I.09 - HIDROIZOLAŢIE PE SUPRAFEŢELE DE BETON ÎN CONTACT CU PĂMÂNTUL

Se plateste la metru patrat (m2)


Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea materialelor necesare;
- curatarea suprafetei din beton;
- executarea a doua straturi de soluţie bituminoas - bitum filerizat;
- protectia suprafetei stratului bituminos pe parcursul executarii umpluturii, dacă este cazul.

B.I.13 - DREN DIN PIATRĂ BRUTĂ

Se plateste la metru cub (m3)


Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca, echipamentele, mijloacele de transport necesare realizarii operatiilor;
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- montarea tuburilor din PVC diametrul 20cm pentru realizarea formei in chiuneta drenului.
- executarea zidăriei din piatră brută a drenului;
- executarea filtrului invers;
- asezarea geotextilului;
NOTA: Prin proiect si prin caietul de sarcini se precizeaza dimensiunile drenului si natura pietrei brute.

B.I. 14 - BARBACANA PVC Ф110MM

Se plateste la metru liniar de tub montat (ml), asa cum rezulta din proiect
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- montarea tevii conform proiectului;

B.I.15 - UMPLUTURI LA FUNDAŢII, INFRASTRUCTURI

Se plateste la metru cub ( m3 )


Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 14


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;


- sapatura in groapa de imprumut sau in depozitul intermediar;
- transportul si imprastierea pamantului corespunzator;
- asigurarea umiditatii optime de compactare si compactarea straturilor;
- finisarea si verificarea suprafetelor;
- prelevari de probe si verificari de laborator;
- redarea terenului din groapa de imprumut in circuitul agricol/initial la terminarea lucrărilor.

B.I. 16 - PLACI NEOPREN ARMAT 180x300x41MM PENTRU DISPOZITIVELE ANTISEISM

Se plateste la numar bucati (buc) de placi montate la dispozitivelor antiseismice, asa cum rezulta din proiect.
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea placilor;
- procurarea, transportul, manipularea, montarea si demontarea schelelor de lucru necesare;
- montarea (lipirea) placilor cu rasini epoxidice;

B.I.17 PLĂCI DIN NEOPREN ARMAT PENTRU APARATE DE REAZEM


a) TIP 5 200 x 300 x 30 mm
b) TIP 6 200 x 300 x 41 mm
Se plateste la bucata ( buc ).
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea placilor din neopren;
- procurarea, transportul, manipularea, montarea si demontarea schelelor de lucru necesare;
- montarea aparatelor de reazem (inclusiv corecţiile de poziţie necesare).

B.I.18 MATERIAL METALIC PENTRU APARATE DE REAZEM DIN NEOPREN ŞI DISPOZITIVE


ANTISEISMICE; ALTE ELEMENTE SIMILARE
Se plateste la kilogram (kg)
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea materialelor necesare;
- executia confectiilor metalice conform proiectului;
- protectia anticoroziva a suprafetelor aparente ale confectiilor metalice;
- protectia anticoroziva a suprafetelor inglobate in beton;
- manipularea si montarea confectiilor;
- verificarea pozitionarii corecte a acestora si eventual rectificarea acestORA;
- procurarea, transportul, manipularea, montarea si demontarea schelelor de lucru necesare;

PRETURI B.D. (SUPRASTRUCTURI)

B.D.01 - GRINZI PREFABRICATE PRECOMPRIMATE CU ARMĂTURĂ PREÎNTINSĂ


L= 24.00m ; h=0.93
Se plateste la bucata grinda (buc)
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- amenajarea la punctul de lucru, a platformei tehnologice pentru grinzile prefabricate precomprimate;
- procurarea, transportul, manipularea si asezarea pe platforma a grinzilor prefabricate precomprimate;
- procurarea, transportul, manipularea, montarea si demontarea schelelor de lucru necesare;

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 15


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

- montarea grinzilor cu ajutorul automacaralelor;


- asezarea pe reazeme si asigurarea stabilitatii grinzilor;
- verificarea pozitionarii corecte a acestora si eventual rectificarea acestORA;
- executia si dezafectarea platformelor si a drumurilor tehnologice;
- redarea in circuitul agricol/initial a terenurilor la terminarea lucrarilor.

B.D. 02 - COFRAJE PLANE LA SUPRASTRUCTURĂ


a) obişnuite
b) pentru faţa văzută
Se plateste la metru patrat ( m2 )
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea materialelor necesare pentru realizarea cofrajelor si sustinerilor;
- confectionarea, montarea si demontarea cofrajelor, sustinerilor si esafodajelor (cintrelor), a schelelor de
lucru;
- procurarea, transportul, manipularea, montarea si demontarea schelelor de lucru necesare;
- procurarea si montarea materialelor de etansare a cofrajelor, a meterialelor pentru ungerea cofrajelor;
- verificarea dimensiunilor si cotelor de nivel ale elementelor cofrate si efectuarea eventualelor corecturi;
- recuperarea materialelor, transportul, curăţarea şi depozitarea acestora după execuţia lucrărilor.
NOTA: Cantitatile de lucrari sunt date pentru suprafetele de cofraj in contact cu betonul.

B.D. 03 - ARMATURI
a. OB37
b. PC52
Se plateste la tona (t) de armatura pusa in opera, asa cum rezulta din proiect.
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea armaturilor (otelului) si materialelor necesare;
- curatarea si fasonarea armaturilor sau carcaselor;
- montajul si inadirea armaturilor sau carcaselor;
- sustinerile barelor pe pozitie pentru imbinari sau montaj;
- executia imbinarilor dintre bare, inclusiv materialele necesare;
- procurarea si montarea materialelor metalice suplimentare pentru asigurarea stabilitatii si indeformabilitatii
armaturilor montate in structura;
- verificarea pozitionarii armaturilor sau carcaselor in conformitate cu proiectul;
- prelevari si determinari de laborator.
- procurarea, transportul, montarea si demontarea podinilor de acces pentru evitarea deformarii barelor;

B.D. 04- BETON MONOLIT


a. C20/25
b. C25/30
c. C16/20
d. C30/37
e. C35/45
Se plateste la metru cub (mc) de beton pus in opera, asa cum rezulta din proiect.
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea materialelor: agregate, ciment, apa, aditivi, adaosuri, etc.;
- prepararea si transportul betonului (de la o statie autorizata);
- verificarea calitatii betonului produs in statii sau pe santier;
- turnarea (punerea in opera) betonului (mecanizat);

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 16


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

- efectuarea tuturor verificarilor de calitate necesare;


- tratarea (protectia) betonului dupa turnare pe durata intaririi;
- prelevari de probe si determinari de laborator;

B.D.05 - HIDROIZOLAŢIE

Se plateste la metru patrat ( m2 )


Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea materialelor necesare hidroizolatiei si protectiei acesteia;
- pregatirea stratului suport;
- executia hidroizolatiei conform instructiunilor specifice de punere in opera;
- inchiderea marginilor hidroizolatiei cu chituri de etansare conform proiectului.

B.D. 06 - ÎMBRĂCĂMINTE BITUMINOASĂ PENTRU CALEA PE POD


a) îmbrăcăminte bituminoasă turnată pt trotuare (asfalt turnat 2cm)
b) îmbrăcăminte bituminoasă tip MAS 16 (4 cm)
c) beton asfaltic tip BA8 pentru protectie hidroizolatie (2 cm)
e) îmbrăcăminte bituminoasă BAmP 16 (3 cm)
f) îmbrăcăminte bituminoasă BAmP (BAP16m) (doua straturi : 4.0 cm + 3.0 cm)
g) îmbrăcăminte bituminoasă AT (2 cm) pentru trotuare
Se plateste la metru patrat de suprafata intre borduri ( m2 )
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea materialelor necesare executiei imbracamintii asfaltice;
- pregatirea stratului suport, amorsarea;
- prepararea si transportul mixturii asfaltice;
- punerea in opera a mixturii asfaltice;
- realizarea cordoanelor de chit de etansare la marginea asfaltului (langa borduri/la grinda parapetului);
- prelevari de probe si determinari de laborator.

B.D.07 - BORDURI DIN BETON 20x25cm

Se plăteşte la metru linear ( m )


Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul şi manipularea bordurilor şi a celorlalte materiale şi scule necesare;
- prepararea, transportul, manipularea şi aşternerea mortarului de pozare;
- montarea bordurilor pe un strat de mortar de ciment;
- rostuirea bordurilor;
- realizarea cordoanelor de etansare;

B.D. 08 - TEVI PVC


a. D100mm IN TROTUARE
b. In consola trotuarului, pentru evacuarea apelor
Se plăteşte la metru linear ( m )
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul şi manipularea tevilor din PVC şi a celorlalte materiale şi scule necesare;
- montarea tevilor (tuburilor pentru goluri) pe un strat de beton si fixarea la pozitie si asezarea capacelor la

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 17


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

capete;
- asezarea si fixarea tevilor in consola trotuarului la cofrarea consolei, inainte de turnarea betonului - pentru
evacuarea apelor;

B.D.09 - PARAPET METALIC PIETONAL

Se plateste la metru linear ( ml )


Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul şi manipularea elementelor de parapet şi a celorlalte materiale;
- curăţarea parapetului;
- montarea parapetului;
- aplicarea prin vopsire a unui strat de protecţie (grund);
- vopsirea cu două straturi de vopsea a parapetului;
- prelevări de probe şi determinări de laborator;
- verificarea execuţiei conform proiect.

B.D. 10 - DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATARE


a) Dlmax = 50 mm
Se plăteşte la metru linear ( m )
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul şi manipularea materialelor necesare;
- confecţionarea, montarea şi demontarea eventualelor cofraje necesare;
- fasonarea şi montarea armăturilor pentru ancore;
- pregătirea locaşului pentru rost;
- curăţarea rostului prin periere şi suflare cu aer comprimat;
- reparaţii locale ale suportului de beton şi a denivelărilor mai mari de 2 cm;
- verificarea poziţionării rostului conform proiectului;
- prelevări de probe şi determinări de laborator;
- prepararea, transportul şi turnarea betonului în zona de ancorare;
- verificarea calităţii betonului la staţie şi în şantier;
- protecţia betonului pe timpul întăririi;
- montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor, conform tehnologiei agrementate de furnizor;
- verificarea poziţionării dispozitivelor de acoperire a rosturilor conform proiectului;
- prelevări de probe şi determinări de laborator.

B.D. 11 - GURA DE SCURGERE, INCLUSIV TUB PRELUNGITOR PVC

Se plateste la numar bucati (buc) de guri de scurgere, asa cum reiese din proiect.
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea gurilor de scurgere complet echipate;
- montarea gurilor de scurgere;
- refacerea etanseitatii straturilor caii in jurul gurii de scurgere (racordarea hidroizolaţiei şi a căii la gura de
scurgere);
- montarea tuburilor prelungitoare de PVC cu cca 0.50m sub nivelul intradosului suprastructurii si fixarea
acestora;

B.D. 12 - PARAPET DE SIGURANTA DE TIP GREU

Se plateste la metru liniar (ml) de parapet, asa cum reiese din proiect.
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 18


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

- procurarea, transportul si manipularea elementelor componente ale parapetului;


- asamblarea si montajul panourilor de parapet;
- verificarea pozitionarii parapetului in conformitate cu proiectul;
- protejarea prin vopsire a parapetului
- glisiera va fi protejată cu un strat de zinc;
- celelalte elemente vor fi protejate prin aplicarea unui strat de protecţie (grund) şi două straturi de vopsea;
- montarea de elemente reflectorizante pe parapet;
- prelevări de probe şi determinări de laborator;
- verificarea execuţiei conform proiect.

PRETURI B.T. (RACORDARE CU TERASAMENTELE)

B.T.01 - UMPLUTURI DE PĂMÂNT ÎN ZONA DE RACORDARE (SFERTURI DE CON, ÎN SPATELE


ARIPILOR, ÎNTRE ZIDURILE ÎNTOARSE, IN SPATELE CULEILOR, etc.)
Se plăteşte la metru cub ( m3 )
Sunt cuprinse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- săpătura în groapa de imprumut sau în depozitul intermediar;
- transportul şi împrăştierea pământului;
- asigurarea umidităţii optime de compactare şi compactarea straturilor;
- finisarea şi verificarea suprafeţelor;
- prelevări de probe şi verificari de laborator;
- redarea terenului din groapa de împrumut în circuitul agricol/initial la terminarea lucrărilor.

B.T.02 - SCĂRI PE TALUZE

Se plăteşte la metru linear ( m )


Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul şi manipularea prefabricatelor, materialelor şi sculelor necesare;
- execuţia şi finisarea săpăturii;
- realizarea betonului de umplutura si a bordurii la partea superioara;
- realizarea fundatiei scarii:
- execuţia stratului de nisip pilonat;
- prepararea, transportul şi punerea în operă a betonului;
- execuţia fundaţiei treptelor;
- montarea elementelor prefabricate;
- prepararea, transportul şi manipularea mortarului;
- rostuirea prefabricatelor;
- execuţia parapetului (procurare, transport, montare, protecţie anticorozivă, vopsire).

B.T.03 - CASIURI PE TALUZE

Se plateste la metru linear ( m )


Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul şi manipularea prefabricatelor, materialelor şi sculelor necesare;
- execuţia şi finisarea săpăturii;
- execuţia stratului de nisip pilonat;
- prepararea, transportul şi turnarea betonului de fundaţie;
- asternerea in cofraje a betonului - realizarea casiului;
- prepararea, transportul şi manipularea mortarului;
- rostuirea prefabricatelor/a dalelor sau a pietrei brute;
- racordarea casiului la platformă şi la sistemul de colectare a apelor la baza taluzului.

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 19


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

B.T.04 - PEREU LA SFERTURILE DE CON DIN BETON SI PROTECTIE TALUZ

Se plateste la metru patrat ( m2 )


Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea materialelor (agregate, ciment, apa, etc.);
- procurarea, transportul si punerea in opera a betonului;
- execuţia stratului de nisip pilonat;
- executarea fundaţiei de beton;
- executia fundatiei (grinzii) de la partea inferioara a pereului;
- cofrarea si realizarea pereului din beton;
- prepararea, transportul şi manipularea mortarului de rostuire;
- rostuirea pereului;
- finisarea şi verificarea suprafeţelor.

B.T.05 PLĂCI DE RACORDARE CU TERASAMENTELE


a) 5,00 m x 1,10 m x 0,32 m
Se plateste la bucata ( buc )
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul si manipularea placilor prefabricate;
- procurarea, transportul si manipularea materialelor pentru fundatie si grinda de rezemare;
- execuţia fundatiei şi a grinzii de rezemare cf detaliilor din proiect;
- realizarea stratului drenant din nisip;
- montajul placilor prefabricate pe un strat din mortar;
- executia rosturilor dintre placile prefabricate si dintre placi si zidul intors al culeii - mastic bituminos;
- hidroizolarea suprafetelor;
- prelevari de probe si determinari de laborator.

PRETURI B.R. (REPARATII, PROTECTII)

B.R.01 - CORECTAREA SUPRAFEŢELOR DE BETON CU MORTARE SPECIALE


a) suprafeţe plane
Se plateste la metru patrat de suprafata corectata cu grosimea de 0,5 cm ( m2 )
Sunt incluse:
- pregatirea suprafetei de beton existentă;
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea şi prepararea mortarului special conform instrucţiunilor producătorului;
- aplicarea mortarului special, în grosime medie de 0,5 cm, pentru corectarea suprafeţei elementului din beton;
- folosirea schelelor de lucru (procurare, montare, demontare).

B.R.02 - FINISAREA SUPRAFEŢELOR DE BETON CU MORTARE SPECIALE


a) suprafeţe plane
Se plateste la metru patrat de suprafata ( m2 )
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- pregătirea suprafeţei de beton existentă;
- procurarea şi prepararea mortarului special conform instrucţiunilor producătorului;
- aplicarea mortarului special de finisare, pentru refacerea suprafeţei elementului din beton;

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 20


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

- folosirea schelelor de lucru (procurare, montare, demontare).

B.R.03 - PROTECŢIE ANTICOROZIVĂ A BETONULUI


a) infrastructura
b) suprastructura
Se plăteşte la metru pătrat (m2)
Sunt incluse:
- toate materialele, forta de munca (manopera), echipamentele/utilajele, mijloacele de transport pentru
transportul materialelor, necesare realizarii operatiilor;
- procurarea, transportul, manipularea, montarea şi demontarea schelelor de lucru;
- procurarea, transportul şi manipularea vopselei anticorozive şi a celorlalte scule şi materiale;
- curăţarea şi pregătirea suprafeţei conform instrucţiunilor producătorului;
- prepararea vopselei anticorozive;
- aplicarea vopselei anticorozive, conform instrucţiunilor specifice de aplicare.
- folosirea schelelor de lucru (procurare, montare, demontare).

PRETURI E. (TERASAMENTE)

E4 - SAPATURI IN DEBLEURI, IN TEREN NECORESPUNZATOR PENTRU UMPLUTURI SAU IN VOLUM


EXCEDENTAR, TEREN TARE
DEFINITIE
Aceasta descriere se aplica pentru sapaturile de pamint in debleuri determinate de configuratia profilului
longitudinal si transportul pamintului in depozit, terenul fiind necorespunzator pentru umpluturi, in
conformitate cu prevederile caietelor de sarcini si cu specificatiile tehnice. Se aplica de asemenea pentru
sapaturile in lungul profilului longitudinal, in cazul in care volumul este excedentar.
DESCRIEREA LUCRARILOR
Lucrarile constau din:
- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a fortei de
munca necesare ;
- toate transporturile si manipularile necesare ;
- marcarea suprafetei de sapatura;
- executarea sapaturii;
- sprijinire perete vertical rezultat in urma sapaturii, acolo unde este cazul;
- luarea probelor si efectuarea testelor;
- incarcarea si transportul pamintului intr-un depozit propus de Antreprenor si aprobat de Consultant ;
- nivelarea si finisarea patului drumului si a taluzurilor dupa sapare;
- compactarea patului drumului inaintea asternerii structurii rutiere;
- verificarea topografica a profilului proiectat;
- proiectarea, construirea si dezafectarea drumurilor de acces in depozit;
- obtinerea tuturor aprobarilor pentru realizarea drumurilor de acces si a depozitului;
- reamenajarea suprafetei depozitului si a drumurilor de acces la terminarea lucrarilor, in conformitate cu
cerintele proprietarului terenului si ale Consultantului si cu cele stipulate in aprobarile obtinute;
- curatirea zonei de lucru.
- pamantul asezat in depozit va fi nivelat si compactat, peste care se va asterne un strat de 10 cm de
pamantvegetal dupa care se va inierba; se va stropi cu apa pana la germinarea semintelor;
MASURATORI SI PLATI
Plata pentru saparea in debleu a terenului (pamantului) necorespunzator sau excedentar se va face pe metru
cub (m3) de teren (pamant) sapat, volumul fiind calculat geometric pe profilurile transversale si longitudinale.

E5- STRAT DE FORMA


b. Din materiale granulare (balast)
DEFINITIE
Aceasta descriere se aplica pentru consolidarea patului drumului (strat de forma), in conformitate cu
prevederile proiectului, a caietelor de sarcini si cu specificatiile tehnice.

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 21


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

DESCRIEREA LUCRARILOR
Lucrarile constau din:
- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a fortei de
munca necesare;
- toate transporturile si manipularile pentru procurare si punere in opera;
- scarificarea platformei , nivelarea si compactarea acesteia (daca initial nu a fost nivelata si compactata);
- in cazul variantei b)
-o procurarea si transportul agregatelor ;
-o imprastierea agregatelor ;
- verificarea topografica a terenului si nivelarea;
- verificarea umiditatii amestecului sau a stratului de agregate si umezirea daca este necesara;
- compactarea;
- luarea probelor si efectuarea testelor necesare;
- executarea corectiilor suprafetei;
- verificarea gradului de compactare si a cotelor profilelor proiectate;
- protejarea suprafetei stratului pana la executarea stratului superior;
- curatarea zonei de lucru.
MASURATORI SI PLATI
Plata pentru executarea stratului de forma va fi pe metru cub (m3 ) de strat pus in opera gata compactat,
realizat conform celor de mai sus si masurat pe plansele din proiect.

PRETURI R. (STRUCTURA RUTIERA)

R1A- FUNDATIE (Acostamente) DIN BALAST

DEFINITIE
Aceasta descriere se aplica pentru aprovizionarea si punerea in opera a stratului de balast pentru fundatia
drumului (umplutura la acostamente), in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini si cu cerintele
Consultantului.
DESCRIEREA LUCRARILOR
Lucrarile constau din :
- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a fortei de
munca necesare
- toate transporturile si manipularile pentru procurare si punere in opera;
- amenajarea drumurilor de santier si dezafectarea acestora dupa terminarea lucrarilor;
- obtinerea tuturor aprobarilor si avizelor necesare realizarii drumurilor de santier si accesului la sursa;
- redarea in circuitul initial a terenului folosit pentru drumurile de santier si pentru oricare suprafete ce au fost
afectate temporar;
- punerea in opera:
o asternerea balastului in conformitate cu prevederile proiectului si a caietelor de sarcini ;
o umezirea si compactarea pana se obtine gradul de compactare prescris;
o curatarea suprafetei;
o corectarea neregularitatilor suprafetei inainte si dupa compactare;
- luarea probelor si efectuarea testelor necesare;
- nivelarea si verificarea topografica a cotelor;
- curatarea terenului adiacent afectat de lucrari.
MASURATORI SI PLATI
Plata pentru realizarea fundatiei din balast va fi facuta pe metru cub (m3) de balast pus in opera gata
compactat. Volumul va fi calculat geometric din sectiunile transversale.

R2- STRAT DE PIATRA SPARTA

DEFINITIE
Aceasta descriere se aplica pentru aprovizionarea si punerea in opera a materialelor necesare executarii

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 22


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

fundatiei de piatra sparta mare, in conformitate cu prevederile proiectului si cu cerintele Consultantului.


DESCRIEREA LUCRARILOR
Lucrarile constau din :
- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a fortei de
munca necesare;
- toate transporturile si manipularile pentru procurare si punere in opera;
- amenajarea drumurilor de santier si dezafectarea acestora dupa terminarea lucrarilor;
- obtinerea tuturor aprobarilor si avizelor necesare realizarii drumurilor de santier si accesului la sursa;
- redarea in circuitul initial a terenului folosit pentru drumurile de santier si pentru oricare suprafete ce au fost
afectate temporar;
- asternerea stratului de piatra sparta la grosimea necesara;
- executarea stratului de piatra in conformitate cu normele tehnice si caietele de sarcini (impanare, innoroire,
etc.)
- compactarea stratului de piatra sparta conform cerintelor privind densitatea, cota de nivel si grosimea;
- verificarea gradului de compactare si a capacitatii portante a stratului de fundatie;
- curatarea terenului adiacent afectat de lucrari.
MASURATORI SI PLATI
Plata pentru realizarea stratului de piatra sparta mare se va face pe metru cub (mc) de piatra sparta pus in
opera gata compactat. Volumul va fi calculat geometric din sectiunile transversale.

R7- BETON ASFALTIC DESCHIS PREPARAT CU BITUM – STRAT DE LEGATURA BAD25

DEFINITIE
Aceasta descriere se aplica pentru aprovizionarea si punerea in opera la cald a stratului de legatura din beton
asfaltic deschis, in conformitate cu prevederile proiectului si cu specificatiile tehnice.
DESCRIEREA LUCRARILOR
Lucrarile constau din :
- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a fortei de
munca necesare;
- toate transporturile si manipularile pentru procurare si punere in opera;
- prepararea betonului asfaltic deschis sau aprovizionarea de la un producator aprobat de catre Consultant;
- punerea in opera :
o tratarea rosturilor stratului suport din beton de ciment inaintea asternerii mixturii,daca e cazul ;
o asternerea betonului asfaltic deschis si compactarea;
o verificarea grosimii si compactarii stratului, inclusiv extragerea de carote, daca e cazul ;
o verificarea suprafetei si corectarea cotelor dupa cotele finale proiectate, tinind cont de valoarea tolerantelor
- luarea probelor si efectuarea testelor necesare;
- umplerea golurilor dupa extragerea carotelor (curatarea, compactarea mixturii, finisarea suprafetei la nivelul
celei adiacente)
- curatarea terenului adiacent afectat de lucrari.
NOTA:
- in pret nu se include amorsarea stratului suport.
- in pret se includ si cantitatile de mixtura suplimentara datorita taierii marginilor benzilor de asfalt turnate
anterior in cazul imbinarilor intre benzi sau la marginile partii carosabile, precum si evacuarea acestora.

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 23


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

MASURATORI SI PLATI
Plata pentru realizarea stratului de betonului asfaltic deschis, va fi facuta pe tona (to) de betonului asfaltic
deschis pus in opera gata compactata.

R8 -STRAT DE UZURA DIN MIXTURA ASFALTICA BA16m, cu grosimea de 4 cm

DEFINITIE
Aceasta descriere se aplica pentru aprovizionarea si asternerea la cald a mixturii bituminoase pentru stratul de
uzura, in conformitate cu prevederile proiectului si cu cerintele Consultantului.
DESCRIEREA LUCRARILOR
Lucrarile constau din :
- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a fortei de
munca necesare
- toate transporturile si manipularile pentru procurare si punere in opera;
- prepararea betonului asfaltic sau aprovizionarea de la un producator aprobat de catre Consultant;
- punerea in opera :
o asternerea mixturii;
o verificarea grosimii si compactarii stratului, inclusiv extragerea de carote, daca e cazul ;
o verificarea suprafetei si corectarea cotelor dupa cotele finale proiectate, tinind cont de valoarea tolerantelor
- luarea probelor si efectuarea testelor necesare;
- umplerea golurilor dupa extragerea carotelor (curatarea, compactarea mixturii, finisarea suprafetei la nivelul
celei adiacente)
- curatarea terenului adiacent afectat de lucrari.
NOTA:
- in pret nu se include amorsarea stratului suport.
- in pret se includ si cantitatile de mixtura suplimentara datorita taierii marginilor benzilor de asfalt turnate
anterior in cazul imbinarilor intre benzi sau la marginile partii carosabile, precum si evacuarea acestora.
MASURATORI SI PLATI
Plata pentru realizarea stratului de beton asfaltic cu fibre celulozice pentru stratul de uzura, va fi facuta pe
metru patrat (m2) de beton asfaltic pus in opera gata compactat, cantitatea fiind calculata geometric din
proiect.

R11- AMORSARE CU EMULSIE CATIONICA CU RUPERE RAPIDA


a. cu 0.6 kg/mp
b. cu 0.9 kg/mp
DEFINITIE
Aceasta descriere se aplica pentru aprovizionarea si amorsarea cu emulsie cationica cu rupere rapida a
straturilor rutiere inainte de asternerea straturilor urmatoare, in conformitate cu prevederile proiectului si cu
specificatiile tehnice.
DESCRIEREA LUCRARILOR
Lucrarile constau din :
- procurarea materialelor, utilajelor, echipamentelor, asigurarea mijloacelor de transport, precum si a fortei de
munca necesare
- toate transporturile si manipularile pentru procurare si punere in opera;

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 24


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

- prepararea emulsiei sau aprovizionarea de la un producator acceptat de Consultant;


- curatarea, spalarea si uscarea stratului suport;
- evacuarea materialelor rezultate;
- asternerea peliculei de amorsare;
- asteptarea timpului necesar pentru ruperea emulsiei, inclusiv protejarea prin nepermiterea circulatiei;
- luarea probelor si efectuarea testelor necesare;
- curatarea zonei de lucru.
MASURATORI SI PLATI
Plata pentru amorsare, va fi facuta pe metru patrat (m2) de pelicula de emulsie realizata, cantitatea fiind
determinata geometric din proiect.

PRETURI 2B (AMENAJARE ALBIE)

2B1A -AMENAJARE ALBIE, DEGAJAREA ALBIEI

MASURATORI SI PLATI
Se plateste la metru cub (m3)
DESCRIEREA LUCRARILOR
Cuprinde:
- Toate materialele, mana de lucru, utilajele, mijloacele de transport
- Marcarea zonei ce va fi curatata,
- Scoaterea materialelor nefolositoare, a resturilor, gunoaielor, crengilor, etc. incarcarea, transportul si
descarcarea intr-un depozit stabilit de Contractor si aprobat de Consultant
- Finisarea, reprofilarea albiei raului
- construirea si demolarea drumurilor de acces temporar;
- restaurarea la conditia originala, nivelarea , finisarea, si curatarea santierului la terminarea lucrarii.
-defrişarea, curăţarea de vegetaţia din albie;
- săparea în albia râului;
- încărcarea, transportul şi împrăştierea materialului în depozit;
- redarea terenului din depozit în circuitul agricol/initial la terminarea lucrărilor sau ecologizarea acestuia
(nivelare şi înierbare).
- reprofilarea taluzelor la pantele indicate in proiect;
Toate in concordanta cu desenele, Caietele de Sarcini si exigentele Consultantului in scopul executarii complete
si predarii lucrarii in conditii corespunzatoare
NOTA: Cantitatea excavarii va fi volumul rezultat din sectiunile transversale controlate inainte si dupa excavare
pana la dimensiunile aratate in desene si in tolerante indicate in the Caietele de Sarcini.

2B2 -FINISAREA TALUZELOR

MASURATORI SI PLATI
Se plateste la metru patrat (mp)
DESCRIEREA LUCRARILOR
Cuprinde:
- Toate materialele, mana de lucru, utilajele, mijloacele de transport
- Marcarea zonei ce va fi retaluzata si finisata,
- Scoaterea materialelor nefolositoare, a resturilor etc. incarcarea, transportul si descarcarea intr-un depozit
stabilit de Contractor si aprobat de Consultant
- Finisarea, reprofilarea taluzului
- construirea si demolarea drumurilor de acces temporar
- restaurarea la conditia originala, nivelarea , finisarea, si curatarea santierului la terminarea lucrarii.
-defrişarea, curăţarea de vegetaţie;
-- încărcarea, transportul şi împrăştierea materialului în depozit;
- redarea terenului din depozit în circuitul agricol/initial la terminarea lucrărilor sau ecologizarea acestuia
(nivelare şi înierbare).
Toate in concordanta cu desenele, Caietele de Sarcini si exigentele Consultantului in scopul executarii complete

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 25


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, între localităţile Ciba - Ciceu
Proiect Tehnic si Detalii de Executie

si predarii lucrarii in conditii corespunzatoare


NOTA: Cantitatea excavarii va fi volumul rezultat din sectiunile transversale controlate inainte si dupa excavare
pana la dimensiunile aratate in desene si in tolerante indicate in the Caietele de Sarcini.

PRETURI H (LUCRARI HIDROTEHNICE)

H02 - GABIOANE

DEFINIŢIE:
Această descriere se aplică pentru realizarea protecţiei din gabioane, în conformitate cu prevederile proiectului
şi cu cerinţele Consultantului.
DESCRIEREA LUCRĂRILOR
Lucrarea constă din:
- procurarea materialelor, manoperei, utilajelor şi echipamentelor
- transportul tuturor materialelor de la furnizor la locul de punere în operă
- lucrările de deviere a apei cu diguri din material local (partea aferentă);
- execuţia excavaţiei aferente lucrării;
- transportul pământului în depozit si asezarea acestuia cf prevedderilor de la art. E4;
- procurarea, transportul şi manipularea materialelor necesare;
- confecţionarea cutiilor pentru gabioane;
- nivelarea patului;
- aşternerea geotextilului;
- montarea carcaselor;
- realizarea zidăriei de piatră în cutii;
- coaserea plaselor pentru închiderea gabioanelor.
MĂSURĂTORI ŞI PLĂŢI
Se plăteşte la metru cub (m3) zidărie uscată de piatră pusă în operă.

H 05 – ANROCAMENTE ( PIATRĂ BRUTĂ)

DEFINIŢIE:
Această descriere de preţ se aplică pentru realizarea umpluturilor din piatră brută de 51-100kg de la pragurile
îngropate, la prismurile de închidere, la protectia albiei în conformitate cu cerinţele Consultantului.
DESCRIEREA LUCRĂRILOR
Lucrările constau din:
- procurarea materialelor, manoperei, utilajelor şi echipamentelor
- transportul tuturor materialelor de la furnizor la locul de punere în operă
- execuţia săpăturilor şi a sprijinirilor (dacă este cazul)
- încărcarea, transportul pământului rezultat în urma execuţiei săpăturilor şi împrăştierea acestuia într-
un depozit propus de Constructor şi aprobat de Consultant
- obţinerea tuturor aprobărilor pentru folosirea depozitului.
- aşternerea pietrei la profilul din proiect
- verificarea cotelor şi a pantelor

Volumul 3 – Liste cu cantitatile de lucrari 26


Construire pod pe drumul judeţean DJ 123F, km 3+920, peste râul Olt, înt