J ‘| mo ee a a 7 od 4 * 2 pares J "] UNIUNEA EUROPEANA COMPANY FOR MOTORWAYS AND NATIONAL ROADS GUVERNUL ROMANIEI ASISTENTA TEHNICA PENTRU ELABORAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE, PROIECTULUI TEHNIC, DETALITLOR DE EXECUTIE SI DOCUMENTATIEI DE ATRIBUIRE PENTRU VARIANTELE DE OCOLIRE STEL, ALESD SUD SI NORD POST/2009/2/1/001/001 RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA PENTRU VARIANTELE DE OCOLIRE ALESD SUD $I NORD COMPANIA NATIONALA DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA S.A. Consultant: INOCSA INGENIERIA S.L. Subconsultant: Tractebel Engineering S.A.Raport privind studiul de evaluare adecvata pentru ”Variantele de ocolire ALESD Nord si Sud” s.c, WESTAGE MSR. $.C. ASA Environmental Services S.R.L. iS Florentin Cojocariu Director General Colectiv de elaborare: Colectiv de elaborare: Dr. Fiz. George Mocioacd Drd. Ing. Florentin Cojocariu Chim. Alin Deneanu Dr. CPI biol, Victoria Tatole Ing. Mihai $uta Dr. CP | biol. Adrian Oprea Dr. biol. Alin David Dr. ecol. Daniela Strat Dr. biol. Andreea Tatole Did, ecol. Kinga Ollerer Octombrie 2010 5.0, WesTasem sat ‘i. Drago Wa 6-57 aor” ewes perreny'y:) ecoai/2104068 ue t0n2 1.2008 (Cod doa: AD 247854 ‘Treorea Sano? (Coa ROWTREENO-NGAEWILTCERTIFICAT DE INREGISTRARE in confurmicate cu prevederi: Ordonange’ de uxgentd a Guvernului ne, 195/201 proter 8 privind mediului, aprobata cu wmodificdri si compleriti prin Legea 265/2006, cu vile si completirile ulterioare i ale Ordinului ministrulai medivhui ar, 1026/2009 privind conditile de elaborue a rapourtelor de mediu, mediulai, bilanguritor de media, studiilor de evaluare adeevara modifi apoattelor privind impactul asupra poartelor de securitate si in urma analizei documentelor si informagiilor depuse de: S.C. WESTAGEM S.R.L. ex sediul ine Bucur 2104068, Cod i 40/40/2008. ti Ser, Dragos Voda ar. ar, RO 24IT7STA, fi ctor 3, Tel, 021 2104068 Vas 021 in Registtul Comerpdu lant este insetis in Registeul Nagional al elaboratorilor de studi pentru protecia mediului la pozipia ne. 30 peatea Eimis ln data de 37.13.2009 Valabil pana la data de: 17.11.2014 PRESEDINTELE COMISIEI DE {NREGISTRARE, Dan CARLAN Vast Vb gik aRAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA gina (i) CUPRINS 1 INFORMATII GENERALE smn a 2 INFORMATII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBARIL .ervoss 21 Informatii privind proiectul. 2.1.1 Denumirea proiectului.. 212 213 214 2.1.5 Informatii despre materiile prime, substanfele sau preparatele chimice utilizate 2.2 Localizarea geografick si administrativa.. 23 Modificarile fizice care decurg din proiect si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a proiectului ememnnennennneneet 1B renmamsnnee BT 2.4 Resursele naturale necesare implementirii proiectului... 25 — Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes ‘comunitar pentru a fi utilizate Ia implementarea proiectuh 2.6 Emisi i deseuri generate de protect si modalitatea de eliminare a acestora . de poluanti in apa si modalitatea de eliminare a acestora... de poluanti in aer si modalitatea do eliminare a acestora... 2.63 Emisii de poluanti in sol si subsol si modalitatea de climinare a acestora. 246A Degeuri generate de proiect $i modalitatea de climinare a acestora.. 2.7 Utilizarea terenului necesar pentru execufia proiectului.. 28 aceste servicii suplimentare pot afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar. 50 2.9 — Durata constructici, funcfioniiii, dezafectérii proiectului si egalonarea perioadel de implementare a proiectului.. 2.10 Activitifi care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului 2.11 Deserierea proceselor tehnologiee ale proieetulu 2.12 — Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat in prezenta procedurd de evaluare si care pot afecta aria natural protejati de interes comunitar .. 56 2.13 Alte informafii solicitate de catre autoritatea competent pentru protectia mediului 3 INFORMATH PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTUL UL... 3.1 Date privind aria naturali protejati de interes comunitar... Suprafata ariei naturale protejate de interes comuniter. Tipuri de ecosisteme existente in aria naturalé protejati de interes com Tipuri de habitate existente in aria naturala protejati de interes comunitar Speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului ... 3, 3 3. 3, 3.2 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafafa si in imediata vecinAtate a proicetului, mensionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar.. 648 9 10 SURSE DE INFORMATHL. [RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina Gi) 33 Descrierea funcfiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafata, locafia, speciile caracteristice) si a relafiel acestora eu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate $i distribufia acestora ... 34 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar wm 35 Date privind structura si dinamica populaillor de specii afectate. 3.6 Relafiile structurale si functionale care creeaza si mentin protejate de interes comUMIEAF won 3.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management... resenmseseess 68 3.8 Descrierea stirii actuale de conservare a arici naturale protejate de interes comunitar. 68 3.9 Alte informsafii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inelusiv p¢ 3.10 Alte aspecte relevante pentru aria naturald protejati de interes comunitar. IDENTIFICAREA $I EVALUAREA IMPACTULUT. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUL oon Sccapeenceereet METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATDILOR PRIVIND SPECULE ‘SUSAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE. ETAPA SOLUTIILOR ALTERNATIVE... 7.1 Alternativa 0... rninarreeee 76 seenmenee 79 7.2 Alt moment pentru demararea proiectulti.m 13 Alternative de traseu.. 7.4 Alternative tehnice 7.4.1 Alternative de sistem rutier. : 7.4.2 Poduri, viaducte si pasaje necesare pentru alternativele de traseu studiate. 7.43 Podete necesare pentru alternativele de traseu studiate.. 7.4.4 Luoratile hidrotehnice necesare pentru altemativele de traseu studiate 7.45 Lacrari de sustinere si consolidare a terasamentelot necesare pentru altemnativele de traseu SUSE ssn : ETAPA MASURILOR COMPENSATORH. DOCUMENTE ANEXATE.RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagies 1) 4 INFORMATII GENERALE Raportul privind Studiul de evaluare edecvata pentru ,,Varianta Ocolitoare Alesd Nord si Sud” a fost elaborat in vederea emiterii Acordului de mediu. Prezentul raport privind studiul de evaluare adeovati a fost elaborat in conformitate cu prevederile Ordonanfei de Urgenja a Guvernului (OUG) nr. 195/2005 privind protecjia mediului aprobati cu modificari si completiri prin Legea 265/206 cu modificarile si completarile ulterioare, OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei silbatice cu modificarile si completitile ulterioare, Ordinului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private si Ordinului nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvati a efectelor potenfiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Titularul si beneficiarul investitici este Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNDNAR). Variantele ocolitoare se vor afla in administrarea Directici Regionale de Drumuri Cluj. Projectantul general este Inocsa Ingenieria S.L., cu sediul in C/Quintana, 2, 28008 Madrid, Spania, Filiala Romania SRL, Calea Floreasca 141-143, sector 1, Bucuresti, Tel. 021/3161166/69; Fax: 021/3161168. Prezentul Raport a fost cleborat de S.C. ASA Environmental Services S.R.L. si S.C. WESTAGEM S.RL. S.C, ASA Environmental Services S.R.L. are sediul in Bucuresti, str. Baiculesti, nr. 23, bl. E9, sc. B, ap. 68, sector 1, fax. 031/816.80.65. Persoana de contact din cadrul S.C. ASA Environmental Services S.R.L. este dl. Florentin Cojocariu — Director General, tel. 0746.139.344. S.C, WESTAGEM S.RLL., are sediul in Bucuresti, str. Dragos Voda, nr. 55-57, tel,/fax.: +40-21- 2104068. Persoana de contact din cadrul S.C. WESTAGEM S.R.L. este dl. George Mocioaca — Director General. S.C. WESTAGEM S.RLL. este inscris& in Registrul Najional al elaboratoritor de studii pentru protecfia mediutui implementat si gestionat de Ministerulul Mediului si Pidurilor a pozitia nr. 30, fiind abilitata prin aceasta s& elaboreze urmiitoarele categorii de studii in domeniul protectiei mediului: rapoarte de mediu, rapoarte privind impactul asupra mediului, bilanpuri de mediu, rapoarte de amplasament, rapoarte de securitate studii de evaluare adecvata.-RAPORT PRIVIND STUDIULDE EVALUARE ADECVATA Pagina) 2 INFORMATII PRIVIND PROIECTUL SUPUS APROBART 2.1 INFORMATI PRIVIND PROIECTUL 2.1.1 DENUMIREA PROIECTULUI Studiul de evaluare adecvata a fost realizat pentru proiectul ,,Varianta Ocolitoare Alesd Nord si Sud”. 2.1.2 DESCRIEREA PROIECTULUL Variantele ocolitoare Alesd Nord si Sud sunt obiective noi de investitii amplasate in zona orasului Alesd, pe raza localitatilor Alesd si Astileu, care sunt localizate in partea de est a judetului Bihor. Varianta ocolitoare Alesd Nord se desprinde din DN1 la kilometrul 585+471 si se desfasoara pe partea dreapta a DI urmand sa se finalizeze la kilometrul 4+348 pe DN1H. Caracteristicile generale ale VOAN sunt: * Tungime 7,695 km; ™ viteza de proiectare 80 km; * [time platformi 10 m; = latime parte carosabila 7m (2 benzi de circulatie); "= poduri 3 buc. (225 ml); = viaduct 4 bue. (800 ml); = podete 21 due, Varianta ooolitoare Alesd Sud se desprinde din DNI la kilometrul 585+471 si se desfasoara pe partea stanga a DNi {a aproximativ 750m de Raul Crisu Repede urmand ca Ja kilometrut 5934011 sa revina in DNT. Traseul variantei ocolitoare Alesd Sud se desftigoard la sud de localitafile Tindud si Alesd si pe la nord de localitatafile Ortiteag si Astileu, paralel cu réul Crigul Repede, pe malul sting al acestuia, Caracteristicile generale ale VOAS sunt = Tungime 9,143 km; = viteza de proiectare 80 km; = Jasime platforma 10m; = Litime parte carosabila 7m (2 benzi de circulatie); = poduri 3 buc. (1.960 mt); = pasaje 1 bue. (80 ml); = podeje 6 buc.; = parca de odihna 2 due. 2.12.1 TRASEUL IN PLAN Conform Normelor Tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumului, aprobate prin ordinul ministrului transporturilor nr. 46/1998, drumul este incadrat in clasa tehnica III. Viteza de[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (3) proiectare pentru un drum de clasa tehnica III in zone de deal este 50 knv/h. In plan elementele geometrice sunt in conformitate cu STAS 836-85 Elemente geometrice ale trseelor. Prescriptii de projectare, Razele VOAN au valori cuprinse intre 150 m si 1000 m, cea ce asigura viteza de proiectare de 80 kni/h. Intersectiile amenajate sub forma de nod rutier au raze de 35 - 150 m pe bretelele de acces si viteza de proiectare de 30 km/h, Razele VOAS au velori cuprinse intre 620 m si 3500 m, ceea ce asigura viteza de proiectare de 100 km/h. Intersectiile amenajate sub forma de nod rutier au raze de 60 - 300 m pe bretelele de acces si viteza de proiectare de 40 km/h, 2.1.2.2 PROFIL LONGITUDINAL Elementele geometrice ale profilului longitudinal au fost stabilite tinind cont de normele tehnice in vigoate si AG.R. Situatia declivitatilor pe VOAN este prezentati in Tabelul 1, iar situatia declivitatilor pe VOAS este prezentata in Tabelul 2. Tabel 1 Situatia declivitatilor pe VOAN a3 324 Tangime (an) 4954 305 Procente' 6438 36 Tabel 2 Situatia declivitatilor pe VOAS Dealvitath ‘0-3 3a a8 a Langime (em) 8578 0,564 0,000, 0,002. | Procente (4) 93,82 6X7 0,00, 0,02 1 Razele de racordare in plan vertical pentru VOAN au valori cuprinse in plaja: racordari concave, intre 3000 m si 8000 m; * racordari convexe, intre 4500 m si 50000 m. Razele de racordare in plan vertical pentru VOAS au valori cuprinse in plaja: = racordari concave, intre 2200 m si 50000 m; ™ racordari convexe, intre 4500 m si 70000 m. 212.3 PROFIL TRANSVERSAL Profilul transversal projectat are urmatoarele caracteristici: = platforma 10m; = parte carosabills Tm; * 2 acostamente de 1,50 m din care 0,75 m banda de incadrare (cu un sistem rutier echivalent cu cel din partea carosabila). Acest profil este corespunzior drumurilor nationale europene.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pogina (4) Tinind cont de caracteristicile locale ale drumului marginile platformei au fost amenajete in diferite solutii care sa permita prevederea dispozitivelor de colectare si evacuare a apelor, a dispozitivelor de siguranta. ‘Traseul dezoltandu-se in mediu extraurban nu a fost necesara amenajarea trotuarelor pietonale. In plan vertical pentru VOAN deverele au valoti intre 2.50% (profil acoperis) si 6.00% (profil suprainaltat). Pe sectoarele de amenajare a bretelelor de acces la noduri deverul maxim este de 7%, corelat cu viteza de proiectare. In plan vertical pentru VOAS deverele au valori intre 2.50% (profil acoperis) si -2.50% (profil convertit), Pe sectoarele de amenajare a bretelelor de acces la noduri deverul maxim este de 7%, corelat cu viteza de proiectare. 2h. 2.4 SISTEMUL RUTIER PROIECTAT Dimensionarea sistemului rutier s-a efectuat utilizand metoda analitica pentru dimensionarea sistemelor suple si semirigide, ind PD 177 ~ 2001. Sistemul rutier propus a fost verificat la inghet — dezghet. Sisternul rutier este: " beton asfaltic MASF16m in strat de ward 4om; © beton asfaltic BAD25m in strat de legaturd 6om; "= mixturd asfaltics AB2 in strat de baz 8 om; « balast stabilizat cu ciment 25 cm; * fundatie din balast 30 cm; * strat de forma din balast 15cm. 2.125 PODURL, VIADUCTE, PASASE {in varianta sclectatd penta VOAN (varianta 1) au fost proiectate 3 poduri si 4 viaducte ale c&ror caracteristiei generale sunt prezentate in Tabelul 3. Tabel3 —_-Poduri si viaducte proiectate pentru varianta 1 a VOAN Neer [Tip siructura ‘Obsiacol Tea Ne deschideri Langime (m) i Pod p. Pests 04082, 2 6422 2 Pod p.Pestis +108 2 62.74 3 Wiaduer VEN 3162 10 412.10 4 Viaduct Walea Mori 32873 8 202.38 3 Valea Sipot $2275 3 127.40 6 VEN. 479 1 57.20, cz p. Pests & DNF, 7435 4 95.85 in varianta selectat’ pentru VOAS (varianta 1) au fost proiectate 3 poduti si un pasaj ale caror caracteristici generale sunt prezentate in Tabelul 4. Tabel4 —_—_-Poduri si viaduete proiectate pentra varianta 1 a VOAS BE | stiparecora Obl wo |_Nraweidor | _tangine = a 3 20750 —— Dac oom i Tr sr eine e rer] — esr 2 east —— i en 3 ‘es[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE BVALUARE ADECVATA Pagina) 2126 Popepe La stabilirea tipurilor de podete care au fost proiectate s-au avut in vedere urmitoarele elemente: * lumina si debuseul podetului = natura si caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare in amplasamentul podetuluis = clementele geometrice ale drumului in plan de situatie, profil in lung si profil transversal precum si diferentele de cot’ fntre partea din aval si din amonte; * posibilitatea de tntretinere in scopul mentinerii fn stare de functionare; = economicitatea si rapiditatea in executie; * fincadrarea podetului in peisajul inconjurstor. ‘Numarul si localizarea podetelor proiectate pe variantele ocolitoare selectate sunt prezentate in Tabelul 5. Tabel5 —_Podefe proiectate pe variantele ocolitoare seetate Be Ch im "Tip podet VOAN O10, 12250 15380. 1650. 14867 12990. 180, 2300. 4280. 45390. #515 468s 51490, +505 51850 31910 61240, 64430 ‘64830. 74080, 7260 IBGIB|B}218}3/9/819/3}8I 8) C500 51385, +190, 1360, 84795 $3990 21.2.7 PARCAJE $I STATI AUTOBUZ Pe traseul VOAN nu au fost proiectate parcari pentru odihn’ conform reglementailor in vigoare: “Ordin pentru aprobarea Reglementirii tehnice privind proiectarea si dotarea locurilor de parcare, oprire si stafionare, aferente drumurilor publice, situate in extravilanul localitajilor” (Ordinul MTCT nr. 2264/2004) din urmatoarele considerente: = traseul de desfasoara intr-o zona de relief ,,framantat” ce nu permite identificarea unor suprafete necesare amenajarii acestor tipuri de parcariRAPORT PRIVIND STUDIUL DE FVALUARE ADSCVATA Pagina (6) = pe VOAS sunt proiectate 2 parcari in zona kilometrului 1+720 dreapta si 24200. Aceste parcari sunt caracterizate de suprafete mari de minim 4000 mp, dotare cu grupuri sanitare, dotare cu utilitati, De asemenea, acestea sunt separate de banda curenta printr-un separator fizic, * pe DNIH, in cadrul proiectului de reabilitare a DNIH realizat de catre INOCSA INGENIERIA SL in perioada 2008-2009, a fost proiectata o parcare la km 194250, dreapta, Pe traseal VOAS, in zona kilometrului 1+720 dreapta si 24200 stanga, au fost prevazute 2 parcéri pentru odihn& conform reglementirilor in vigoare (Ordinul MTCT nr. 2264/2004). Aceste parcari sunt caracterizate de suprafete mari de minim 4000 mp, dotare cu grupuri sanitare, dotare cu utilitati, De asemenea, acestea sunt separate de banda curenta printr-un separator fizic. Deoarece cele 2 trasee, VOAN si VOAS, se dezvolta in mediul extraurban nu a fost necesara amenajarea statiilor de autobuz. 2.1.2.8 DRUMURILATERALE, INTERSECTI CU DRUMURI PUBLICE Pe baza situatiei existente in teren in cadrul proiectului este prevazuta amenajarea drumurilor laterale, altele decit cele publice, pe minim 15 m fata de marginea pastii carosabile. Toate drumurile existente din pamant se vor balasta suplimentar pe inea 10 m pe o grosime de 25 cm. In situatia in care sunt intersectate drumuri, altele decat drumurile nationale, drumurile judetene sau drumurile comunale (DN, DJ, DC), si continuitatea ecestora este intrerupta de noul drum (varianta ocolitoare) a fost proiectata restabilirea legaturii prin devierea drumului existent pana la © deschidere a unui pod de pe varianta sau pana la un podet sau, in situatii exeeptionale in care proiectarea restabilirii implica costuri suplimentare mari, s-a realizat amenajarea unei intersectii lanivel. Structura rutiera va fi realizata din 25 em de balast. Amenajarea intersectiilor cu drumurile publice (DN, DI, DC) s-a facut conform prevederilor Normativului 173-86 privind amenajarea la acelasi nivel a intersectiilor drumurilor publice din fara localitatilor. Pe VOAN vor fi amenajate 2 intersecfii giratorii (Tabel 6). Tabel 6 Intersecfii giratorii amenajate pe VOAN Wr Gri, Denumire dram Por. ta ‘Tip interseetie 1 Directie i NI (im 5854471) ‘+000 nivel ‘Orden 2 [NIH (im 44348), THa65 Genivelata Zalau Intersectie giratorie Varianta Ocolitoare Alesd Nord cu DN1. km 0+000 - km 5854471 Intersectia se va amenaja de forme giratorie cu insula centrala cu raza de 20.00m, raza exterioara de 28.50 m, cale inelara de 8.50 m (7.00 m cale curenta + 1.50 carosabila exceptional), insule de separare a fluxului denivelate pe o ungime de 50,00 m, 50.00 m, 50.00, 50.00 m, bretea de viraj la dreapta cu latime de 6.0m. Partea carosabila a DN1 va fi 8.50 m si platforma de 10 m,RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA, Pagina (7) Intersectie Varianta Ocolitoare Alesd Nord eu DNI 74465 — km 4 Intersectia se va se va tealiza denivelata peste drumul national, cu bretele de acces in si din drumul national, avand benzi de accelerare, respectiv benzi de decelerare. Razele bretelelor vor fi R=57m / lungime 252m, R=150m / lungime 197m, R=35m / lungime 119m, R=35m / lungime 130, Partea carosabila a variantei ocolitoare va fi de 8.50m cu platforma de 10m, respectiv 4.50m pattea carosabila cu platforma de 6,00m pe bretele. Pe VOAS vor fi amenajate 3 intersecfii giratorii (Tabet 7). Tabel7 —_Intersecfii giratorii amenajate pe VOAS Rect Deaumire dram Poa. km “Tip inersetie Direie 1 DNI Gam 5854471) 07000 ave! ‘Oradea 2 DCT dm $7400) 32370 nivel ‘Ales 3 DNI (en 955011) ETS Enea ‘Oradea Intersectie giratorie Varianta Ocolitoare Alesd Sud cu D) +000 - km 5854471 Intersectia se va amenaja de forma giratorie cu insula centrala cu raza de 20.00m, raza exterioara de 28.50 m, cale inelara de 8.50 m (7.00 m cale curenta + 1.50 carosabila exceptional), insule de separate a fluxului denivelate pe o lungime de 50,00 m, 50,00 m, 50.00, 50.00 mn, bretea de viraj Ja dreapta cu latime de 6.00m. Partea carosabila a DNI va fi 8.50 m si platforma de 10 m, Intersectie Varianta Ocolitoare Alesd Sud cu DC17._km 3+370 — km 3+400 Intersectia se va amenaja in ,.T”, cu benzi de viraj la stanga, cu benzi de accelerare si decelerare; intersectia se va amenaja cu raze de racordare de 20 m, respectiv 16 m si insula denivelata de separare a traficului pe drumul secundar. Partea carosabila a drumului secundar va fi 7 m si patforma de 8.50 m. itersectie Varianta Qcolit Sud cu DN1, km 84732 — km 5934011 Se va realiza intersectie denivelata peste drumul national, cu bretele de acces in si din drumul national, avand benzi de accelerare, respectiv benzi de decelerare. Razele bretelelor vor fi R=400m / lungime 441m, R=170m / lungime 189m, R=130m / lungime 322m, R=60m / lungime 185. Partea carosabila a variantei ocolitoare va fi de 8.50m cu platforma de 10m, respectiv 4.50m partea carosabila cu platforma de 6,00m pe bretele, 21.2.9 INTERSECTI CU CALEA FERATA Nu sunt intersectii cu calea ferata pe trascul variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud (2.1.2.10 LUCRARI DE COLECTARE $I DRENARE A APELOR PLUVIALE Pe traseul variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud s-a avut in vedere colectarea apelcr pluviale de pe platforma dromului, avand in vedere faptul c4 platforma este integral impermeabilizata. Apele pluviale se colecteaza in santuri amplasate la piciorul taluzului in rambleu sau la marginea acostamentului in debleu.RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (8) Apele pluviale se scurg de pe platforma pe taluzele rambleelor pana la santul de Ia baza acestuia, Cand rambleele sunt mai mari de trei metrii, la marginea acostamentelor se prevad rigole de acostament care colecteaza apele de pe platforma si prin intermediul casiurilor de pe taluze apele sunt debusate in santurile de la nivelul terenului, La baza casiului, in lungul santului, se prevad difuzoare de preintampinarea saltului hidraulic. Pentra taluze mici si medii, se considera ca protejarea taluzelor impotriva ravinarilor este suficienta. La taluzele mati, pe langa protectiile care se fac impotriva ravinarilor, se iaw masuri de siguranta prin prevederea de rigole de acostament si descarcarea lor prin casiuri. De asemenea, in deblee, ca masura de siguranta a ravinarilor posibile, se face protejarea pantelor debleelor si se adopta pante pe cat posibil mai mici, In situatia in care drumul este in rambleu mediu si panta generala a terenului este descrescatoare catre exterior, se pot lasa apele sa se scurga liber pe terenul inconjurator. Acest Iucru se poate face pe distante nu prea mari, Din punet de vedere al protectici solului si al vegetatiei este indicat ca apele pluviale de pe platforma drumului sa fie colectate si dirijate catre zone de decantarea grasimilor si 4 uleiurilor. Colectarea apelor pluviale de pe taluzele natural Apele pluviale cate se scurg pe suprafetele naturale avand pante catre picioril rambleelor Grumului se vor colecta prin intermediul santurilor amplasate la piciorul taluzului pentru preintampinarea infiltratiilor la baza rambleelor si destabilizarea terasamentelor. Aceste ape pluviale sunt dirijate prin intermediul santurilor catre zonele de epurare a apei si apoi descarcate in emisari, Ansamblul de colectare dirijare si epurare a apelor de suprafata este cu fanctiuni multiple. Apele de pe suprafetele terenului inconjurator nu necesita epurare, dar, in ansamblul de colectare se amesteca ev apele provenite de pe platforma drumului si care se presupun a fi contaminate de produscle de esapare, uzura pneurilor vehiculelor, sau contaminari accidentale prin scurgeri de produse provenite de la autovehicule cu defectiuni sau de la accidente, In cazul debleelor, apele pluviale care se scurg pe suprafata debieelor se colecteaza prin intermediul santurilor prevazute la marginea acostamentelor. Suplimentar, !a marginea superioara a debleelor, in vederea impiedicarii apelor de a se scurge in surplus pe acestea ravinandu-le, se prevad valuri de pamant insotite de rigole de scurgere, Descarcarea apelor de suprafata Apele de suprafata, colectate prin intermediul santurilor sunt epurate prin decantoare- deznisipatoare, separatoare de grasimi si sunt apoi debusate in emisari. Descarcarea apelor de supratata catre emisari se face prin intermediul unor santuri de diferite pante longitudinale, functie de configuratia morfologica a zonei, si amenajari la capete in vederea nei debusari fara producerea de eroziuni ale solului In cazul inexistentei unui emisar, apele pot fi debusate in zone depresionare ale vailor naturale prin intermediul unor bazine de dispersie lamelara a apei, impiedicand in acest fel erodarea sohului prin emisi de debit concentrat.RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 0) In zonele depresionare eu colectare si transmitere catre aval a apelor pluviale sau posibilitati de formare de torent, apele de suprafata sunt tranzitate dintr-o parte in alta a drumului prin intermediul podetelor prevazute in aceste zone. Podetele prevazute, au sistemul amonte de captare a apelor functie de natura morfologica a terenului. Aceste amengjari amonte pot fi de tip radier din beton racordat la terenul inconjurator sau de tip camera de cadere, sistema folosit in special in zonele de profil de deblen sau mixt. In aval sistemul de racordare Ja terenul inconjurator este prin radier de beton racordat la teren sau te tip difuuzor de dispersie a apelor. In zone cu terenuri plate, cu o morfologie generala depresionara, in apropierea unor ape curgatoare si cu posibilitati de inundare a zonelor intinse de teren la debite de viitura, se prevad podete de descarcare, podete care au rolul de impiedicare a formarii unui beraj in calea apelor revarsate constand din rambleul drumutui, cu formare de presiuni hidrostatice pe takuze si infiltrai in corpul drumului, Ca masuri suplimentare, in aceste zone, pentru protectia rambleelor, se prevad la piciorul taluzelor pereeri pana la cote stabilite prin proiect. Drenarea apelor de infiltratie in taluzele ramblector In prineipiu, taluzele rambleelor sunt protejate de apele de infiltratie, platforma drumului fiind integral impermeabilizata. Infiltratiile in corpul rambleelor pot aparea accidental, pe perioada exploatarii, prin degradarea suprafetei de rulare, aparitia fisurilor seu a crapaturilor. Aceste cauze pot aparea din lipsa de intretinere a drumului. De asemenea, infiltrati re pot aparea din apele pluviale care se scurg pe suprafetele tahuzurilor. Apele de infiltratie in corpul rambleelor, se dreneaza catre exterior prin intermedi stratului de baza granular prevazut in cadrul stracturii nitiere, ‘Acest strat de baza din materiale granulare axe suprafat superioara inclinata catre exterior, cu acceasi panta ca a suprafetei de rulare a vehiculelor care in general este de 2,5%, dar suprafata de baza are o inclinare catre extetior de 4 % tocmai pentru o evacuate rapida. La baza stratului granular se afla stratul de forma. In profil longitudinal, linia bazei stratului granular de drenare, la capatul de intersectie cu suprafata taluzului, trebuie in general sa fie deasupra bermei santului aflat la baza taluzului sau in cel mai rau caz la minim 15 em superior fundului santului. In cazul in care aceasta linie este la minim, adica sub nivelul superior al santului, se vor prevedea barbacane de descarcare in peretele santului pereat cu dale de beton, umplute cu material granular la distante maxime de 2 m Ca regula generala, straturile drenante trebuiesc scoase pana la exteriorul taluzelor rambleelor, sau, in cazul in care, din motive economice, su sunt scoase la suprafata taluzelor, din 3 m in 3 m se prevad drenuri transversale de cate 1 m latime care sa preia apele de infiltratie si sa le scoata in afara. Este recomandat impiedicarea migrarii apelor, in lungul dramului, pe zone lungi, in stratele drenante. Acoperirea cu pamant vegetal inierbat a taluzelor, in grosimi de 15 - 20 cm nu constituie un obstacol in scoaterea apelor de infiltratie in afara taluzelor. In cazul rambleelor inalte, executate din materiale coezive, se prevad, in afara de stratul granular de la baza sistemubui rotier, straturi intermediare din material granular de minim 25 cm grosime curol de drenare a corpului rambleului.[RAPORT PRIVIND STUDIUI DE EVALUARE ADECVATA Pagina (10) Drenarea apelor freatice Apele fieatice, in zonele unde terenurile au pante generale medii si mari, si nivelul acestora se afla la o adancime relativ mica de terenul natural, se intercepteaza prin intermediul drenurilor longitudinale anaplasate in partea amonte a versantilor, sub santul de colectare a apelor de suprafata. Drenurile longitudinale sunt descarcate in general in zone depresionare si zone unde au fost prevazute podete. In cazul imposibilitatii descarcarii in apropierea unui podet si zona depresionara, drenurile longitudinale pot fi descarcate tranversal drumului prin intermediul unor tuburi PVC care subtraverseaza rambleul si se descatca in aval. Capetele de descarcare a drenurilor longitudinale trebuie sa fie protejate. In vederea intretinerii drenurilor longitudinale, din cincizeci in cincizeci de metri se prevad camere de vizitare si rupere de panta, In cazul descarcarii drenului transversal prin subtraversarea rambleului, acest lucru se va face obligatoriu dintr-un camin de vizitare, Scopul amplasatii drenurilor longitudinale este de interceptarea apelor subterane, aflate la adancime mica de nivelul solului natural, ape care se pot infiltra in corpul sau patul drumului producand degradari ale acestuia. In zonele relativ plate, cu pante ale terenului natural mici, care confera totusi o scurgere lenta a apelor subterane, se prevad drenuri longitudinale atat pe o parte, cat si pe cealalta a drumului, sub santurile de preluare a apelor de suprafata, in vederea interceptarii apelor subterane si coborarea curbei nivelului acestora. Pe zonele plate, fara posibilitati de curgere, ou nivelul apelor subterane aproape de nivelul terenului natural, se prevad ca modalitati de drenare sisteme de tipul drenurilor fitil si masuri suplimentare de corsolidare a patului drumului Ruperea capilaritatii terenuritor de fundare a terasamentelor Ruperea capilaritatii terenului de fundare a terasamentelor se face prin intermediul stratului de forma care are dubiu rol si anume de ruperea capilaritstii si de sporire a capacitatii portante a terenului de baza prin distribuirea uniforma a presiunilor. Drenarea versantilor in situatia existentei lucrarilor de sprijinire sau in absenta acestora Practic, problema scurgerii apelor a fost rezolvata in functie de conditiile pe care le ofera terenul neural, elementele geometrice in profil longitudinal si tinand cont de masurile care trebuie Iuate pentru asigurarea unei preepurari s apei inaintea deversarii in emisari sau pe terenul inconjurator. Luerarile de scurgere a apelor constau in principal din urmatoarele: = santuri permeate; = rigole de acostament si casiuri de descarcare pana la santul de la piciorul taluzului, in cazul rambleelor inalte (H>3m), pentru a impiedica scurgerea directa a apelor pluviale pe taluz. Evacuarea apelor pluviale din santurile sau rigolele dremului se prevazut a se face in emisarii existenti (vai, parauri, rauri, etc.), canalele de desecare, sau in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca in mediu prin intermediul unor bazine de dispersie. Tipurile de Iucrari prevazute inainte de descarcare, pentru epurarea apelor pluviale care spala poluantii depusi pe platforma drumului sunt: * azine decantoare si separatoare de grasimi; * in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca dupa epurarea lor, in mediu inconjurator prin intermediul unor bazine de dispersie.APORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (11) In vederea drenarii si evacuarii apelor din sistemul rutier, s-a prevazut prelungirea stratului de balast pana la marginea platformei pentru a permite apelor infiltrate in fundatie descarcarea pe taluzuri sau in dispozitivele de scurgere din lungul drumului, Pentru trecerea apelor pe sub drum s-au prevazut podete cu lumina de 2 m - 5 m. Acestea au fost prevazute amenajari amonte si aval. 2.1.2.11 LUCRARI DE SUSTINERE $1 CONSOLIDARE A TERASAMENTELOR Prin lucratile de consolidare se va asigura stabilitatea taluzurilor si a versanfilor si se va asigura capacitatea portant a terenului de fundare, De asemenea cu ajutorul Iucrarilor de sprijinire se poate diminue ampriza drumului acolo unde este necesar. Lucratile de consolidare s-an ales si dimensionat in functie de mai multe elemente: configuratia terenului; natura terertului din punct de vedere geotehnic; prezenja apei de suprafata si a apei subterane; eventuale fenomene de instabilitate; caracteristicile seismului in amplasamentul lucrarii Corespunzitor criteriilor menfionate anteriot, dup analiza traseului in cadrul variantelor selectate au fost proiectate urmatoarele tipuri de lucrari: = VOAN: = Dremuri longitudinale 1.830 ml; = Drenuri transversale 400 ml; — Ziduri de sprijin din beton cu fundare direct’ 270 mal; — Tratare athitecturalé structuri de sprijin 1.200 mp; — Structuri de sprijin din coloane forate joantive ©1500mm 120 ml; ~ Structuri de sprijin din pamént armat cu geogrile 180ml; — Sanjuri de garda 2.060 ml; — Descaredtori pe taluze 900 mk, — Protect taluze ou georetele spatiale 11.750.mp; = Rigole din beton monolit pe banchetele de debleu 1.850 mi; ~ Rigole din beton monolit pe banchetele de rambleu 590 ml; — Saltele din balast armate cu geosintetice 18.940 me; = VOAS: = Descareaitori pe taluze 250 mi; — Rigole din beton monolit pe banchetele de ramblen 400 mi; — Saltele din balast armate cu geosintetice 28,300 me. 2.1.2.12 LUCRARIHIDROTEHNICE Lucritile hidrotehnice de aparare au un caracter local si pot avea si rolul de sustinere sau consolidare a platformei rutiere atunci cfind acesta se afld pe malul unui curs de apa Prin Iucriti hidrotehnice de aparare se infelege orice fel de constructie care are ca scop protejarea infrastructurii c&ilor de comunicatie si lucrétilor de arti, impotriva actiunii de erodare sau afuiere[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Papin (12) a curentului de apa, valurilor, ghetii, ete,; consolidari si apardri de maluri ale cursurilor de api din apropierea drumului, corectii si recalibriri ale albiilor cursurilor de apa din apropierea traseului drumului, Stabilirea clasei de important a lucravii de protectie a taluzului 1a debit maxim de caleul s-a ficut conform STAS 4273-83 si STAS 4068/2-87; acestea se incadreazi in clasa Ill de importanfa pentru care debitul de calcul este debitul cu probabilitatea anuald de depasire de 2%. Diversele tipuri de protecfii sunt aplicate pe lungimi variabile in functie de impactul cursului de apa asupra infrastructurii drumului, La stabilirea solufiilor Iuerarilor de apirare s-a finut seama de urmatoarele elemente: condigii specifice de curgere a apei: debit, vitez maxims, panta hidraulicd, rugozitate, configuratia albiei: ingust sau larga, limitati de construcfii sau obstacole naturale; traseul albiei, sinuos sau meandrat si stabilitatea lui; natura terenurilor din albie si din maluri, morfologia albiei naturale (afuieri sau colmatiri); tehnologia de realizare; posibilititile de aprovizionare local cu material si utlitatis caracterul definitiv al lucrarilor; menfinetea unei curgeri optime din punct de vedere hidraulic. Pe zonele unde drumul se apropie foarte mult de cursul unei ape si nivelul acesteia se ridicd pe taluzul drumului s-au prevazut Iuerari hidrotehnice de protectie impotriva efectului de eroziune cat si cu rol de susfinere a terasamentelor drumului In urma calculelor hidraulice care au aratat zone inundabile ale drumului s-a ridicat cota drumului ca acesta si fie scos de sub inundabilitate. Corespunzator criteriilot menfionate anterior, in cazul variantelor selectate s-au prevazut urmatoarele tipuri de luerari: = VOAN: — Protectic cu saltele din gabioane Aces\ tip de protectie se prevede in zona podurilor pe toate deschiderile si are rolul de a stabiliza albia si a proteja fundafiile podului impotriva eroziunii, Protectia cu saltele din gabioane se prevede pe coa. 20m amonte de pod $i pe cca. 30m aval de pod, pentru a contracara vitezele sporite in zona podurilor. Saltelele din gabioane sunt elemente de forma paralelipipedica, alcatuite din carcase din plasi de sirm& umplute cu piatra de rau seu de carierd, agezate ordonat, asezate pe un geotextil care si impiedice antrenarea materialului fin al albiei de curentul raului. — Praguri de fund ingropate La cursurile de api cu debite si viteze mari sunt necesare lucrati speciale antierozionale de protectie si consolidare a albiilor, in special in zona podutilor. Pentru stabilizarea albiei si a talvegului in zona podurilor se prevad praguri de fund ingropate in aval de pod pentru a impiedica o eventual eroziune regresiva ca urmare a trecerii apei de la zona protejatd la cea naturala, in varianta 2, traseul centurii ocolitoare se intersecteazi eu raul Crigul Repede la km 1+100, unde se prevede un astfel de prag la podul now proiectat, Pragul ingropat va fi realizat din cutii de gabioane si saltele de gabioane. Pragul va fi amplasat la cca, 25 m aval de pod si va fi incastrat lateral in maluri. Cutiile de gabioane vor fi ingropate, spafiile Iaterale spate umplandu-se cu anrocamente, iar saltele se vor aseza la nivelul fundutui albiei,RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (13) = Corectie albii Este necesard corecfia albiei fn situafia in care ampriza drumului se suprapune total sau partial peste albia unui curs de apa existent si unde nu se poate alege alt traseu, Corectia consta in realizarea unui canal pereat amplesat in afara amprizei drumului si care s& poat tranzita debitul de calcul al vaii respective pani la revenirea pe cursul iniial al acestuia, Taluzele canalului vor avea panta de 1:1,5 si vor fi pereate. Pereul se va realiza din dale din beton de 10cm grosime agezate pe un strat suport din material granular (piatr spartd sau balast) si geotextil. Grosimea stratului suport va fi de 10cm grosime. Porfiunile parasite ale albiei se vor umple cu materialul local excavat pentru noua albie, iar capetele vor fi inchise cu material (pietris) din albie, Pe zona corectiilor vor fi umplute de asemenea zonele mai joase prin care s-at putea forma alte albii la viitur. La km 7+417 in varianta I, respectiv ken 6+822 tn varianta 2, este prevazuti o corectie de albie pe o lungime de 500 m. Pe o lungime de 300 m se aplicd solujia prezentat& mai sus. Pe lungimea de 200 m umul din malurile canalului va fi dintr-un zid de sprijin din beton care va avea si rolul de a sustine si proteja platforma drumului. Se aplicd aceasti solufie deoarece canatul trebuie sd treaca intre drum si o construcfie existentd. Zidul de sprijin este realizat din beton simplu. fn faja zidului se va realiza fundul canalului din pereu, find astfel protejat impotriva afuierii. Zidul este prevazet in spate cu un dren din zidirie uscat’ din piatré brut, Deasupra nivelului mediu al apelor sunt amplasate in corpul zidului barbacane. — Reprofilare albii in zona podurilor, in general albiile cursurilor de apa sunt colmatate. De aceea se prevede © reprofilare a acestora. Reprofilarea se va face eu o sectiune trapezoidal pe o lungime de cca. 30m amonte si aval de pod. = VOAs: — Proteetie taluz cu pereu din dale de beton Protecfia cu pereu se aplica la taluzele drumului care vin in contact cu apa la viituri. Aceasta se va realiza pénd la o indlfime egala cu indisimea corespunzitoare nivelului apei pentru debitul Q2% plus inalyimea de garda (hgarda=30em) conform calculelor hidraulice efectuate. inalsimea pereului rezultata din calcule va fi de maxim 2.0m. Pereul pentru protecjia taluzului consti din dale de beton de 10cm grosime tumate monolit pe un strat suport din material granular (piatri sparta sau balast) de 10cm grosime si un geotextil prevazut la rosturile dalelor cu rol de filtrate si impiedicare a spalarii particulelor fine din spatele pereului, La partea inferioar’ pentru stabilitate pereul reazemé pe o grind din beéton tumat monolit. Rosturile pereului se vor trata pentru impermeabilizare cu mastic bitumines. — Protectie cu saltele din gabioane Acest tip de protectie se prevede in zona podurilor pe toate deschiderile si are rolul de a stabiliza albia si 2 proteja fundatiile podului impotriva eroziunii. Protecfia cu saltele din[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA, Pagina (14) gabioane se prevede pe cca. 20m amonte de pod si pe cca. 30m aval de pod, pentru a contracara vitezele sporite fn zona podurilor. Saltelele din gabioane sunt elemente de forma paralelipipedica, alcatuite din carcase din plasi de sarm& umplute cu piatra de rau sau de carier§, agezate ordonat, agezate pe un geotentil care si impiedice antrenarea materialului fin al albiei de curentul réului, Praguri de find ingropate La cursurile de ap cu debite si viteze mari sunt necesare lncrari speciale anticrozionale de protecfie si consolidare a albiilor, in special in zona podurilor. Pentru stabilizarea albiei si a talvegului in zona podurilor se previd praguri de fund ingropate in aval de pod pentru a impiedica o eventuald eroziune regresiva ca urmare a trecerii apei de la zona protejati la cea naturalai, {in ambele variante, traseul centurii ocolitoare se intersecteazi cu réul Crigul Repede, unde se prevad doua astfel de praguri Ja podurile noi proiectate de la km 0+540 in varianta 1, respectiv km 0+440 in varianta 2 si km 7+200 in varianta 1, respectiv km 8680 in varianta 2. Pragul ingropat va fi realizat din cutii de gabioane si saltele de gabioane. Pragul va fi amplasat la cea, 25 m aval de pod si va fi incastrat lateral in maluri. Cutiile de gabioane vor fi ingropate, spatiile laterale spate umplindu-se ex anrocamente, iar saltele se vor aseza la nivelul fundului albiei. Coreotie albii Este necesari corecfia albiei in situatia in care ampriza drumului se suprapune total sau parfial peste albia unui curs de apa existent si unde nu se poate alege alt traseu, Corecfia consti in realizarea unui canal amplasat in afara amprizei drumului si care si poati tranzita debitul de calcul al vaii respective pani la revenirea pe cursul initial al acestuia. Portiunile plrisite ale albiei se vor umple cu materialul focal excavat pentru noua albie, iar capetele vor fi inchise cu material (pietris) din albie, Pe zona corecfiilor vor fi umplute de asemenea zonele mai joase prin care s-ar putea forma alte albii la viituri. in varianta 1, ta km 2+800 si km 3+500 drumul se suprapune partial peste albia unui argu, Tyaseul acestuia va fi corectat la marginea amprizei. Corecfia se va face cu canal realizat in s&p&tura neprotejat, tinfind seama ci debitul si vitezele sunt mici. Lungimile coreciilor sunt de 150m si 300m. Reprofilare albii Yn zona podurilor, in general albiile cursurilor de apa sunt colmatate. De aceea se prevede © reprofilare a acestora, Reprofilarea se va face cu 0 sectiune trapezoidalé pe o lungime de cca. 30m amonte gi aval de pod. Protectie in zona amenajazilor piscicole tn varianta 1, pe zona de la km 4+170 la km 5+560, drumul se suprapune peste niste amenajati piscicole existente. Pentru stabilitatea drumului se vor realiza wmpluturi la baza taluzului realizénd un prism stabilizator. Taluzul prismului va fi protejat cu un pereu din dale de beton care sprijind in bazi pe o grind din beton. Pereul va fi realizat in solufia descrisé mai sus.RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (15) 2.1.2.13 MASURI PENTRU SIGURANTA CIRCULATIET Proiectul cuprinde toate tipurile de marcaje previizute de SR 1848-7/2008, exceptie ficand marcajele laterale. Se vor monta indicatoare de avertizare a pericolului, de reglementare cit si de orientare si informare. Acestea sunt clasificate dup’ cum urmeaza: = marcaje longitudinale — de separare a sensurilor de circulaties — de separare a benzilor de acelasi sens; * marcaje de delimitare a pari carosabile; = marcaje transversale; = de oprire; — de cedare a trecerii; — detraversare pentru pietoni; = marcaje diverse = pentra ghidare; — pentru interzicerea stationdri; = locuri de parcare; — sigeji sax inscriptii; — pentru reducerea vitezei. Se va efectua marcaj rutier cu material avand la baza vopsea in doi componenti sau termoplastic, care au o durata de viata de minimum 2 ani, cu efect rezonator. Totodata, Ja terminarea lucrarilor, conform proiectului de semnalizari se vor amplasa in teren bomele kilometrice si hectomettice. 2.1.2,14 LUCRARIDE ILUMINAT INTERSECTI $1 LUCRARIDE ARTA In urma analizarii cauzelor producerii accidentelor de pe drumutile nationale deschise traficului inte si international si a adresei nr. 16/280/27.08.2009 emisa de Directia Siguranta Circulatiei din cadrul CNADNR, in zona intersectiilor si a lucrarilor de arta (poduri, pasaje, spatiile de servicii, parcari, viaducte etc.), a fost prevazuta iluminarea si semnalizarea acestore pentru marirea sigurantei circulatiei pe timp de noapte prin sisteme independente, cu alimentare solara pentra vizibilitatea mai buna pe timpul noptii. 2.1.2.13 LUCRARI DE SEMNALIZARE PE PERIOADA EXECUTIEI LUCRARILOR Pe perioada executiei lucrarilor semnalizarea orizontala si verticala cit si modul de instituire a restrictiilor de circulatie se vor executa conform “Planului de Managementul Traficului”. Documentatia va fi intocmita de catre Antreprenor in fimetie programul de lucra aprobat, pe baza prevederilor Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de cireulatie in vederes executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului” aprobate prin Ordinul comun al ministrului de inteme si ministrului transporturilor nr, 112/411, cat si al celorlalte norme, standarde si prevederi legale in vigoare. Planul va descrie felul in care Antreprenorul intentioneaza sa reduca impactul lucrarilor de constructie asupra circulatiei pe drumul public si va fi inaintat spre aprobare si avizare la toate mutoritatile abilitate,RAPORT PRIVIND STUDIUL DE BVALUARE ADECVATA Regine (16), 2.1.3 OBIECTIVELE PROIECTULUI In prezent, trafieu! tranziteaza localitatea Alesd prin intermediul drumurilor DN1(E60), drum eu parte carosabila de 7,00 m, platforma de 9,00 si acostamente de 1,00 m si DN1H, drum cu parte carosabila de 6,00 m, platforma de 8,00 si acostamente de 1,00 m. Variantele ocolitoare avute in vedere se vor executa in primul rand pentru a facilita traficul de ‘tranzit. Prin urmare, principalul obiectiv nu este acela de a permite caliitorii mai rapide dintr-o parte a orasului in cealalté parte. In acest sens, varianta ocolitoare se va distinge de un drum de ccentura care se adreseaza traficului local. Principalul avantaj al unei variante ocolitoare este viteza crescuta a traficului de tranzit. Acest avantaj rezulti din folosirea unei sectiuni de drum national, cu vitezele legale si medii aferente, fn locul unei secjiuni urbane. De asemenea, costuriie de calitorie se redue pentru traficul care tranziteazi orasele, care reprezint&i in prezent strangulari majore ale traficului, atat pentru pasageri, cat si pentru transportul de marfé. fn final, dar nu in cele din urmé, condifiile de siguranti ale traficului sunt in mod vizibil imbunatafite. Prin realizarea acestei variante ocolitoare se preconizeaza: scoaterea traficului greu din localitati; sporirea capacitatii de circulatie, prin marirea fluentei traficului; decongestionarea traficului din localitati; marirea confortului participantilor la trafic; marirea sigurantei circulatiei; reducerea numarului de accidente; imbunatatirea caiitatii mediului in localitati prin reducerea noxelor si a poluarii sonore. 2.1.4 INFORMATH PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA. Avand in vedere specificul activitatilor care se vor desfasura pentru realizarea lucrarilor analizate in prezenta Iucrare, practic nu va fi cbtinuta o productie, insa poate fi considerata productie constructia Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud (16,838 km). 2.1.5 INFORMATI DESPRE MATERILE PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE, Pentru imbr&ctimintea rutier’ si pentru alte construcfii se vor utiliza materiale granulare ~ balast, piatra sparta si nisip — precum si alte produse ca beton de ciment sau asfaltic, alte elemente prefabticate. © parte din cantitatea de pimént necesara realizarii terasamentelor va fi preluatii din sSparea debleutilor prevéznt in acest proiect, functie de rezultatal testelor de laborator. Restul cantitatii accesare va fi extras din cariere existente si/sau din gropi de impramut identificate de constructor, in colaborare cu primariile localitafilor din zonele adiacente. Substantele toxice si periculoase care se vor utiliza pentru tealizarea Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud pot fi: carburantii (motorina) si lubrifiantii necesari functionarii utilajelor, mixtura asfalticd necesar& realizirii sistemului rutier, precum si vopseaua si diluantul pentru marcajul rutier.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA na (17) Alimentares cu carburanti a utilajelor si mijloacelor de transport va fi efectuata cu cisteme auto, ori de cate ori va fi necesar (nu este necesari depozitarea in amplasament a acestora datoriti distanjelor reduse pana la eventualele puncte de aprovizionare). Utilajele cu care se va luera vor fi aduse in santier in pexfecta stare de functionare, avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifientilor se va executa dupa fiecare sezon de lucru in ateljere specializate, unde se vor efectua si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie. In cazul in care vor fi necesate operatii de intretinere sau schimbere a acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci intr-un atelier specializat, unde se vor efectua si schimburile de anvelope. Mixtura asfalticd nu se va prepara pe amplasament, ea se va prepara in instalafii specializate si transportata cu mijloace de transport specifice. Vopseaua si diluantul pentru marcaje vor fi aduse in recipienti etansi din care va fi descarcata in utilajele de Iucru specifice, Recipienfii folosifi vor fi recuperafi si restituiti producatorilor sau istribuitorilor, dupa caz, in Tabel 8 sunt prezentate sintetic materiile prime, substantele sau preparatele chimice gi cantitafile estimative necesare realizitii Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud (alternativa 1) pe perioada celor 24 de luni. Tabel8 —_Informatii despre materiile prime si substantele sau preparatele chimice utilizate pentra construire Cats wt Cniaria ot aetaren sabato a alata 24a Dreparatlorchimis* Demon at pram tanta Categorie treparatala chime Perclose! : wl voan | voas | Pes! Irecuestat! rare ders PIN) Tatanabi, | TOR; Morne sooo [ooo |p | atanabll [RIOR Finda ea pe 500m [apoE [ : : Para eu ls in lap (comple png in spt |464200an0|17500me | N : : Sebleuri) Bal 9 RT emo [sTwooRE|— : : Beton denen (BR COVAS, COST, CISA) | WOH me | 4.000 06 | —W. = : Arms (ORY, PCS) soe 508 N : : IguutsapSs mguriea amy | 27-0 | sooo: | itsaten balla ees eee wee | umf Troe RAO Geocompoak niin ICA gears [9250 mp [SE.S0OmG|——N : : Hidriane $609 | acing “| : z Preitate Gi bon GRU, pare Tg, plc raoosdare) Tigo! 18.700 mi | 26.100 ml N cf #1 Papel neti Tse | 23.600a1 |W : : Cofraje 645 mp 645 mp Tole RRA, ‘ope penn acajl nie na fat pf Meee Irae Rs, RS? Fiogpuntar a oe ; : ast dest COPS Shae [Bae [8 : : Dispeziive reuse soar Tapad bie | “he | —N = : Gained vitae den login aise N : z Bone Ulanetiseconforn STAS $k 690095 _—[ 9 ue [IT bg[ : : Bore hesmsiee confor STAS SR 90095 —[ 7 bus [11a bie—[_—N : 5[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (18) “Canttatea fotala | Clasificarea st etichetatea sibstantelor sau utiliza in 24 an Dreparatelor chimice® rime a substantel sau a Categorie ‘reparatutul chimle Periculoase | psicaloitate®| rise Voan | voas | fericalense |perialoitate [raze de en, Stalpi de Gide conform STAS T84W/1-1991 “Zit ue | 211 baw NW 5 Sernalizare veriala niu averzareapeicoTulll 33 bue — | ~33 buo x = : Sermnalizarevericala entu prioitate 20 ue [20 ue w = 5 Semnalizareveriala de intrscere sad retails | 41 bue | 41 bus N 5 = vetieala de obligate IGbus | 16bue N 5 5 sabe | 22d N : ae 2 mp dar mai mica de 4 mp eet Heme e z ‘ Stalpi metalici pentru indiestore 2ilte | 2iitue B 3 z Portal bu |Sbue N = : Tanps 6c lunina Raat 2buc | —Zbue N = * Conform UG ar. 1408/2008 pivind dasieare, ambalaea sf ichelarea subsantelor prculosse Luertitile de intrefinere a tronsonului de drum presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi incadrate in categoria substantelor toxice si periculoase. Aceste materiale sunt: = motorina/benzina - carburanti utilizati de utilaje si de vehiculele de transport; = lubrifiangi (uleiuri, vaseline); = vopsele, diluanti - utilizate in cadrul lucrétilor de intrefinere, protectie si marcaje rutiere. in Tabelul 9 sunt prezentate cantititile de materiale care vor fi utilizate pentru exploatarea si {ntrefinerea Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud. Tabel9 —_‘Informatii despre materiile prime si substantele sau preparatele chimice utilizate pentru exploatare si intrefinere harness Denunr mxore pinta Dreparatlr chimie® ebetntelant a preparatiay | Came tala | $c chine Pericatase!_— | Periatontto® | Reza de ite Nepericuloase (P/N) Nexoirateina 100001 P Talal No Tayo, aig opel in 25.000 P oat, ianabi |, ORT * Conform HIG ar. 1408/2008 privind clasficare, ambalarea si clichclarea substantelor periculoese 22 LOCALIZAREA GEOGRAFICA $1 ADMINISTRATIVA Variantele ocolitoare Alesd Nord si Sud sunt amplasate in zona orasului Alesd, pe raza localitatilor Alesd si Astileu, Din punet de vedere administrativ orasul Alesd este situat in judeful Bihor, la circa 40 km est de municipiul Oradea si Ia 120 km vest de municipiul Cluj-Napoca si este format din localitajile: Alesd, Pestis, Tinaud si Padurea Neagra. Alesdul propriu-zis este asezat pe prima terasa de pe malul drept al Crisulvi. In zona montana a Plopisului, pe valea Ristrei, este asezata localitatea Padurea Neagra, iar in zona deturoasa a Plopisului se afla localitatile Pestis si Tinaud,RAPORT FRIVIND STUDIUI, DE EVALUARE ADECVATA Pagina (19) Orasul Alesd are 0 suprafatd 72 kmp se invecineaza la nord cu comuna Popesti, la nord-est ou ‘comuna Sinteu, la est cu comuna Auseu, la sud cu comunele Magesti si Astileu, la vest cu comunele Lugasu de Jos si Brusturi, Varianta ocolitoare Alesd Sud traverseaza situl de important comunitard ROSCIO0S0 ~ Crigul Repede amonte de Oradea in zona podului de la km 0+500, pe o distanj& de circa 220m si in zona podului de la km 6+908, pe o distant de circa 200m. Restul VOASI de circa 8,7 km se desfigoard in paralel cu situl ROSCI0050 la distante cuprinse intre 200 si 800 m de limita sudics asitului, Varianta ocolitoare Alesd Nord nu traveseaza situl ROSC10050, situindu-se la distante cuprinse intre 500m $i 4,5 km de limita nordicé a sitului. Coordonatele Stereo 70 ale variantelor ocolitoare Aled Nord si Sud sunt prezentate in Tabelul 10. Tabel 10 Coordonatele Stereo 70 ale variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud ‘Variania osolitoare Alegd Novd ‘Variants ocotoare Alesd Sud To Coordinate ie Coordinate proicetat_[~ XE) —[ ¥ (Nora) | Zicotay | _proieetat_ [Fes —[“¥ (Nord) [Zoot 1000 _—| 307489.158 | ~619668.285| 242.682 | 0000 | S07489.158 | 619668289 | 242.642 [04020 307483.957 619648.977, 2a26A2 04020 307493.777_ 619687. 741 242.642 ‘eo —| 30778756 —| ~619629.666 | 249.273 | — 040 | 907496. 177 | -619707.585 | 207 297 ‘1060 —| 307473 555 ~619610.354 | ~2a1.975 | 0-00 | -307496230_|619727.573_| —p42267 (080 | 30768 354 | ~619591.042 | 241.687 | 0-080 | -307403.938 | ~610747.429 | >42 saa +100 | 307463.152 | 619571.730 | 241.472 [+100] 307489.390| ~619765.880 | 243.129 r130 | ~a07457.951 | _619552.418 | 241.337 | 0-120 —| 307482472 | 619785.655 | 244.002 eta | 307452.750_| ~619535.105 | 241.282 —| — or t40_—|~307473.457 | 619803.95 | 243.225 160 | sosa7.sio| 619513.704 | 241.306 —| —o+160__| 307462410 | 619820.155 [248 20 180 —| —2074d.348 | 619494.489 | 241.365 —[__o+18 | 307440484 | 619835.400 | 248,020 '0+200_—|307437.147 | 619875.170_| 241.426 | ~_0+200_ | 307434.859 | 619849.025 | 349.420 ‘05220 | ~307431.946 619655.) | 941.486 [0200 | ~s07418.735 | ~619860.838 | —750.802, ‘1240 | 30706-7485 | 619836:547 | 241.546 | 0-240 | 307401 336 | ~619870.677 | 252.103, ‘9260 | -s07i2i.st4 [619417235 | —2a1.615—| 07260 | 307382 902 | 619878.406 | 253.314 ‘e280 —|~307416343 | 619397993 | 24.720 | — 0-280 | 307363-720 | 619884.004 | 254487 ‘0x500 | -307411.142 | 619378.611_| 241.866 | 0+300—| ~307344.350| 619869.179 | 255.470 195320 | ~-307405.941 | 619559.299| 249.059 | +320 —| 30732561 | 619894313 | 256.415 ‘5300 | ~307400.740"| 619330987 | —2aa.a7e | _0+340 | s07005.751 | 6t9899.448 | 257.271 05369__[ 307395538 | 619320.675 | 242.544 | _cr360 | 30708601 | 619904502 | 258038 ‘0380_—_[ 3073001387 | 619301:368 | 242-844 | —c380 [307267072 | ~619909.717_| 288.716 ‘91400 | 307385.136 | ~619282.052_|— 943.113 | ¢r400 | 307247-743 | 619914.851_| 9593308 (07420 | 307379.935 | 619262.740 | 243.331 | _c+420 | 307298412 | 619919.986_| 959.805 ‘or440 | 307374.452 | 619243.501_|243.300_| G40 | 307209.083 | 619925.120_| 260.217 07460 | 307368.352 | 619224061 [243.619 | Creo | s07149.783 | _619930.255_| 260.539 ‘+480 | -307361,540| _619205.g02 | 243.688 | cr480| 307170403 | 619935389 | 260.773 +500 | -307354,325 | 619187.008 | 243.706 | —ox509 | so7i51.093 | 619990.52¢ | 260917, 0s20| 307346413 | 619168.641_| 243.675 | 01520 —|a07ig1764 | 619945.658_| 260.973 [rs [307337915 | rsis0.538 | ~343:398 | —oxs00—[-s071 2.434 | 619950.793 | 260900 {+860 “soraaa.as3 |" e19is2.719_| 243-463 | —o+s6 | 307093.104_|_6199553927 [260818 0530 | 307319.184 | 619115.202 | 245.285 _| ~o+580__| 307073.775 | ~619961.062 [260627 104600 | 307308974 | 619098.005 | 243.125 | c+600 | 307084.445 | 619966.196 | 260.430 (4620 | 307298215 | 619081.146—| 243.006 | — o+620 | 307035.115 | 619971.331 | 260.233 Or640 | 307286915 | 619068.543 | 242.926 | — o+640 | 307015.786 | 619976.465 | 260041 +560_—_| B07075.095 | 619048.514_] 342.886 | — o+660 | 300996.456 | ~c19981 600 | 259.947, ‘+680 | 307262.757 | 619032.73 | _ud-886 | — o+680 | 306977-126 | ~619985.734 | 739987 0709 —[ 307249.918 | ~619017.439_| 242.906 | — 0700 | —306957.797 | 619991 869 “| 260.160 ‘0720 | ~307236.592 | 619002.528 | “240.986 | —o¥Ta0 | 306938.467 | 619997.003 | 260.466 ‘0-749 | ~307322.791 | 618988053 _[-~243.046 | —o¥740 | ~306919.157 | 620002.138 [260.905 ‘02760 | “307208531 | 618974.051_| 243.105 | — 0760 | ~306H99.808 | 620007272 | 261.475RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Paina 20) ‘Varianta ocolitoare Aled Nord ‘Varlanta ocolitoare Alegd Sod an ‘Coordinate Tar ‘Coordinate proiectat_["X (Es0), Y Word) |Z Gots) | _proiectat_|"“X (isi) ‘¥ (ora) |Z (cota) 6780 | ~307193.836 | 618960.477_|_ 243.166 | ~_0+780 | ~306880.478 | @20012.407_| 262.092 ‘oreu0 |“ 307178.691 | ~618947.404_| 243.226 | 0+800_— | 306861.148 | 620017.541_[ 262.708 (0+820_ | 307163.143_[618934.825_| 243.286 | 0+820__| 306841818 | 620022,676 | 263.318 ‘orsd0__ | 307147.197 | 618922.755_| 243.346 | 0r840__[ 306822.489 | 620027.810_| 263.857 ‘ov860__ | 307130.870 | 618911.205__| 243.406 | o+g60 | 306803.159 | 620032945 [264.308 ‘ovsso__|~307114.179_ | 61x900.188_| 243.466 | o¥@80 | 306783.829 |" 620038.079_| 264.69 ‘0900 | 307097.141 | 618889715 | 243.526 | 0+900_— | 306764.500 | 620043214 [264.541 ‘e920 | 307079.775_|_618879.797_| 243.586 | 0+920__| 306745.170 | 620048.348 | 265.125 (940 | 307062.097 | 618870.444 | 243.646 | ov940 | 306725.840__| 620053.483 [265.219 “0960 | 307044.127_| ~618861.667_| 243.706 _| 0960 | 306706.511_ | ~60058.617_| 265.225 ‘07980 | 307025.884 | _618853.473_| 243.766 | _vv980 | 306687.190_|~ 620063.785__| 265.142 1000 | “307007.385_|618845.872_| 243.826 | 1--000__|_306668,003_|620069.432_| ~ 264.970, 17020 [306088.652[618838.872_| 243.886 | 1-020__| 306649,012 | 620075.696_| 264.709. 47040 | 306969.702_{_618832.479_| 243.945 ‘r040 | 306630231 | 620082.568 | 264.359) 14060 | 306950.535_|618826.701_| 243.983 +060 | ~306611.681_|__620090.043_| 263.921 1080 | 306931.233 | 618821.543_| 243.994 14080 | 306593.382_|~620098.112 | 263.393 1100 | 306911.754 | 618s17.012—| 243.979 | cH100— | 306575.353_| 620106.768_| 262.777 1120 | 306892.139[618813.111_|_243.937_|_14120"_|306557.612_| 620116.000 |" 262.077 1r+140_— [306872408 | 618809.844 | 743.868, e140 | 306540.178 | 620125.799 | 261.418 F#160___|306852.582_|_618807.216 | 243.773 L160" 306523,070 | 620136.156_| 260.892 14180 | 306832.682 | 618805229 | 243.650 +180 | 306506.262 | ~620146.995 | 260.499 14200 | 306812.728 | ~618803.884 | 243.503. E200 | ~306489.500 | ~690157.906 | 260.240. 1220 [306792.742_[_ 618803.183 | 243.349 +220 | 306472.738_|620168.817_| 260.114 14240 [306772.743_ | 618803.128 | 243.195 e240 | 306455976 | 620179.727_| 260.121 1260 | ~306750.752_| 618803.718 | 243.041 1260 | 306439.215 | 620190.638 | 260.262 14280 | 306732.791_ | 618804.952_| 242.888 E280 _ | 306422.453 | 620201.548 | 260.536 F+300__| ~306712.880 | ~618806.829_|—242.734_[ 14300 |-306405.691_| 620212459 | ~260.877 | 14320 [306693,040_[_618809.347_|_ 242.580 154320 | 306988,929__| 620223369 | 261.218, 14340 | 306673202 | 618812504 | 242.496 | _14340 | 306372.167 | 620234.280 | 261.559. 14360 | 306653.654 | 618816285 {242.272 | 14360 | 306355.405__|620245.191 | 261.809 14380 | —306634,057_|_618820.281_| 242.118 1+380_| ~306338.614 | 620956.101 | 262.240. 14400 | 306614.460_| 618824276 | 241.965, ‘+400__ | ~306321.882_| 620267.012 | 262.581 15420 | 306594.863_[_618828.271_| 241.811 15-420 | 306305.120__[ 620277.922 | 262.944 TH440__|306575.266 | 618832266 | “241.657 | 1440 | 306288.358 | 620288.833 [263.58 1+460__ | 306555.669 | 618836.261_| 241.505 1460 | 306271.596 | _620299.143_| 263.821 1+480__| 306536.072 | 618840256 | 241.349 | 1480 | 306054.834 | @203i0.654_| 264.234 14500] 306516475 | 618844.251_| 241.195, +500 | 306738.072_| 620321.565_| 264.897 15520 | 306806.878 [618848 246 | 241.042 1520 | ~306991.311 | 620332.475_| 265.510 540 | 306477.281_[618852.241_ [240.888 sao | 306204.549 | 620343.386 | 266.174 +560 | 306457.684 |" 618856235 | 240.734 | 1¥s60 | 306187.787_| 620354296 | 266.887 1+580__| 306438.087_| 618860230 | 240.580 | 14580 | 306171.025_| 620365 207_| 267.650. 14600 | 306418.490_|" 618864.225 | 240.426 1-600 | 306154.263 | 620376.117 | 268.454 14620 | ~306398,893_|"618868.220 | 240.272. 1-620 | 306137.501_| 620387.028 | 269.262 14640 | 306379.296 | 618672.215_| 240.118 1-640 | 306120.740_| 620397.939 | 270.069 14660 | 306359.699_| 618876210 | 239.965, 15660 | ~306103.978 | 620408.849_| 970.877 +680] 306340.102 | 618880.205_ [239.811 1-680 | 306087.216 | 620419.760_| 271.685 1+700__| ~306520.505 | 618884.200__| 239.657 | 1#700 | 306070.454 | 620430.670_| 972.492 14720 | 306300.908 | 618888.195_| ~239.503_| 17720 | 306053.692 | 620441.581_| 273300 _| 14740 | 306281.311_|618892.190_|_ 239349 15740 __| ~306036.930 | 620452.492_| 274.108. 17760 | 306261.714 | 618896.184 [239.195 1E+760___| 306020.169 | 620463.402_| 274.916 1780 [_306242.117 | 618900.179_| 239.042 |" 1¥780” | 306003.407_|_620474.313 | 275.714 ‘r800___|306222.520 | 618904.174_| 238.888 e800 | ~305086.685 | 620485.223_| 276.472. 14820 | 306202.923 | 618908.169_| 238.734 14820 | —305969.859 | ¢20496,096 | 277.184 ‘18840 | 306185.327 [618912168 238.580 | 1840 | 305952.949 | 60506776 | ~ 277.853 1-860 | 306163.730_|618916.159 | 238.429 [14860 | 308035.810__| 620517083 | 278.477, 1+880___|_306144.133_|“618920.154_| 238.286 1880 | 305918.346 | 620526827 | 279.056 ¥2900___| 306124536 | 618924149 [238.152 1-900 | 305900.480_[ 620535812 | 279.591 12920 | 306104939 | 618928.144 [238.025 1-920 | 305882.191 | _620543.902_| 280.082 940 | 306085.342 | 618932.139_| 237.906 1940 | _305863.522 | 620551.068_| 280.528 1960 | 306065.745 | 618936.133_| _ 237.795 13960 |305844.517_| _620357.292 | 280.933, 1980 | 306046.148 | 618940.128_[ 237.2 T980 | 305825225 | 620362.559__| 281.329[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 21) ‘Varianta ocolitoare Alesd Nord ‘Varianta ocolitoare Alegd Sud Te Coordinate im ‘Coordinate proiectat_ |X Gia) ‘¥ (Nord) | Z(eota) | _proiectat_ [x ap ¥ (Nord) [2 (cota) 2000 — |~305025.551 | 618944.123_| 237.597 | 22000 | 305805.658 | 620566.854 [281.725 2020 | ~306006.954 | 619948.118 | 237.510 | 3020 | 305785972 | 620570.168 | 282.121 2-04) | 303987.357 | 618952.113 | 237.431 | 2080 | 308766.110 | 620572.493 | 382317 2-060 | _305967.760 | _618956,108 | 237357 | 2+060 | 305746.156 | _620573.822 282.913 2080 | ~305948.163_| ~618960.103_| 237.282 [34080] 308726.161_| _620574.172 [283.309 2100 | 305928.566 | 618964.098 | 237.207 _|__2+100 | 305706.168_|_620573.698 [283.705 2-120 | 305908.969 | 618968.093_| 237.132 | 24120 | 308686.198 | 620872611 [284.101 ‘2140 | 305889.379 | —619972.088 | 237.057 | Dv40__| 308666254 | 620571.121 | 284.498 2160 | 305869.775 | 618976.082_| 236982 | _2+160 | 305646324 | _620569.440_| 284.a94 2180 | 308850.178 | 618980.077 | 236,907 | a¥i80 | 305626306 | _620567.747 | 285,290, 2200 | ~305830.581_[618984.072_| 236.833 [2200 | 305606.454_| 620566.232 | 285.686 24220 | 305810,984 | 618988.067_| 236.758 | 2230 | 305586485 | 620565.134_| 986,082 24240 | 305791387_| 618992.062_| 236.683 | 2240 | _305566.491 | 620564.693 | 986.478 2260 | 305771.790_| ~618996.057_|236.608_| 2-360 | 305546.498 | 620565.152__| 286.874 2280 | 305752.193 | 619000052 236.533 [2280 | 305526562 [620566710 _| 287.270 2300 | 305732.596 | 619008.087 | 236.458 | 24300 | _305506.747_|620569.403 | 287.667 24320 | 305713.000 | 619008.082 | 236383 | 2+320__|_30s487.118 | 620573925 | 288.063 24340 | 395693.403 | 619012.037 | 236309 | 21340 | 308467730 | 620878.161 | 288.459 2+360___|" 308673.806 |“ 619016.031_|~236.234_| 29260 |“ 305448.674 | 620584.195 | 288.855 24380 _|305654.209 | 619020.026 | 236.159 | 2¥380 | 305429.985 | ~620591.309__ [289.251 2400 | 308634.612| 619024.021_| 236084 | 24400 | _305411,733 | 620599478 | 289.647 21420 | ~30615.015 | 619028.016 | 236009 | _2+420 | 305398.977 | 620608.677 | 290.083 24g0 [305595418 | 619032.011 | 235.934 | 2440 | 305376.775 | gnasi8.874 | 290.439 ‘24460 | ~305575.821 | 619036.006_| 235.59] 21460 | 305360.184 | 620630038 | 290.836 ‘Bedg0 | 305556224 | 619080,001_| 235.784] 2-480 | 305344257 | 620642.130 | 291.232 2+500 | 305536.627 | 619043.996 | 235.710 | _2+500__| _308829.047 | 620655.113 | 291.628 ‘250 | 308517.030 | 619047.991 | 233.635 | 24520 | 305314.603 | ~620668.943 | 292.024 2+540__| _305497.433 | 619051,985 | 235.560 | 2+540 | ~305300.973 [620683575 | 292.414 2+560__| 305477 836 | ~619055.981_| 235.485 | 2+560_— | 305288.200 | _620698.962_| 292.764 ‘2es80 | 308458239 _(_619059.975 | 238.410 | 2880” | 305776.285 | ~690715.023 | 293.070 600 |_305838.642 | 619068.970 | 235.335 | 2+600___| 305265,088 | 630731.593_| 293.332 2620 | 308419.045 | 619067.965 | 35.260 | 2620 [305254426 |_690748.514_| 293.549) ‘2640 | 305399.448 | 619071.960_| 235.186 | 21640 | 305244.104 | 620765.644_[ 293.72. 72660 | _305379.851 | 619075955 [935.111 | 2660 | 305233.919_| 620782856 _| 293.850, 2680 | 305360284 | 619079.950 | 335036 | 32680_| 305223.744 | ~690800.075_] 293.934 ‘3700 | 305340.657 | 619083.945 | 234.956 [+700 _|_305213.569 | 620817295 _| 293.973 3720 | ~305321.060 | 619087,940 | 234871 | 24720 | 305003 394 | 620834511 | 293.968 ‘2740 _ | 308301.463 | 619091,935 | 234.780 | +740 | 308193 239 | _620851.730_| 293.919, +760 | 305281.866 | 619095.930 | 234.683 | 2+760 | 305183.0a4_| “$20868.948 | 293.825 ‘26780 — | ~305262:269 | 619099.924 | 234.581 | _2+780 | 305172.869 | 620886.166 | 293.686 2-800” | 305242.673 | 619103.919__| 234.473 | #800 | 305162,694 | _620903.384 295.503 25820 305223.076 | 619107914 | 234.359 [24820 | 305152519 | 620920.603_|_29376, ‘3840 | 305203.479 | 619111.909| 234.244 [2840 | 308142,344_| _620937.821 | 293.004 2-860 | 305183.882 | GIDTIS.904 | 234.128 | 2860 | 305132.169__| _60985.039 | 292.688 2880 [305164285 | Gi9T19.899 | 234012 | 2-880 | 305I21.904_| 620972258 | 792.327, 2900 | 30S144.688 | 619123.894 | 233.807 | _2+000_|305111,819 | 620989.476 | 291.940, 2920 —|305125.091 | 619127.889 | 233.781 | 2920 | 305101,684 [621006694 | 291-552 ‘2940 | 305105.484 | 619131884 | 233.666 | 3940 | 305091,46) | 691023.912 | 291.164 22960 | 305085897 | 619135.879 | 233.550 | 2+960_|305081,294 | 62108i.131_|~ 290.811 ‘2980 | 308066:300 | 619139.873 | 233.435 | 2980 | 305071.119_| 621058349 _| 290.539) 3000 | 305046:703 | 619143.868 [233.319 | 3+000_|305060.944 | 621075.567_| 290.347 3020 | ~305027.106 | 619147.863 | 233.203 | 34020 | 305050.769__| 621092.786_| 290.234 '3+040_— | ~305007.509 | 619151.858 | 232.088 [34040 | 305040.594 | 6a1110.004 [290.202 3060 | 304987912 | 619155.853_| 232.972 | 3060 | 308030419_| 62127229 | 290.250 3080] 304968315 | 619159.848 [932857 | 34080 | 305020244 | 621144440 [290.377 ‘3100 | 304948718 | 619163.843 | 232.741 | _3+100 | 305010.069 | o21ibi.659__| 290.385 ‘3120 | 304929.121 | 619167.838 | 232606 | 3410 | 304999.804 | 621178877 | 290.873 3140] 304909.524 | 619171.833 | 232510 | 3140 | 304989.719 | 621195095 | 291.240 3160 | 304889927 | 619175.928 | 232304 | 34160 | 304979.544 | 621213.314 | 291.688, 3=180__| 304870.330 | _619179.822 [232.279 | 3180 | 304969.369__| 621230.532_| 292.216 3200 [304850733 | 619183.817 | 232163 | 34200] 304959.194 | 601287.750__| 292.823[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pegina 22) Varianta ocolitoare Alesd Nord Varianta ocolitoare Alesd Sud i ‘Coordinate km ‘Coordinate proiectat |X Gist) Y (Nord) [|Z (eota) | _proiectat_| "x (Bat) YY Word) |Z (cota) ‘34220 — | “30sg31.136_[619187.812 |_232.048 | — 3220 | 304940.019 | 621264.968 [293.511 3240 | _308811.539 | 619191.807 | 231.932 | 3240 |_304938.844 | 621282.187 | 294.279 35260 | 308791,943 | 619195802 | 231.817 | 34260 | 304928.669 | 621299405 | 295.126 3280 _ | 308772346 | 619199.797_[~ 231.701 | 34280 | 304918.408_| 621316623 | 296.054 3300 | ~308752.749_[ 619203.702 | 931.585 | 34300 | 304908.319__| 621333881 | 297.062 34320 | 304733.152_[_619207.787_| 231.470 | +320 | _30da98,148 | 621381.060 | 298.149 34340 | 304713.555 | 619211.782 | 931.354 [34340 | 304887.969 | 62i368.278_| 299317 34360 | 308693.958 [619215777 | 231.239 | _34360__| 304877794 | 621385496 | 300.517 31380 | ~304674361_|619219.71 | 231.123 _|__3+380_ | 304867.619 | _62i40a.715_ | 301.717 34400 | 304654.764_|619223.766 | 231.000_[ 32400 | 304857.444 [621419933 _| 302.917 34420 | 304635.167 | 619227.761_| 230.943 | 35420 | 304847.269 | 621437.151_| 304.117 ‘34440 | ~304615.570_|619231.756 | 230.803 | 3440 | 304837.094 | 621454369 | 305.317 ‘3i60 | 304595.973 | 619235.751_| 230.870 | +460 __| 304826919 | ~o21471.588_| 306.517 3#480 | 304576376 | 619239746 | 230.873 | 3480 | ~304816.744_|621488.806 | 307.717 [31500 | ~304556.79 | 619243.741 [230.903 | 3+500__| 304806, 569 | _671506.024 | 308.917 33520 | 304537.182 | 619287.736 | 230.987 | _3+520 | 304796394_| 621525243 | 310.098 ‘32540 |-"304517.585_| 619251781 | 231,003 | _3¥540__|_304786.219 | 621540461 [311.187 "34560 | 304497988] _619255.126 | 231,034 | _3+560 | 304776,044 | 621557.679 | 31.190, 34580 [304478391 | 619259.720_| 231,048 | 34580__|304765.869 | 621574.897_[ 313.105 34600 | 308458794 | _619263.715 | 231-046 | 34600 | 304755.594 | 621592.116 | 313.931 '3+620_ | 308439.197_]_619267.710 | 231.038 | 34620 | 304745.519 | 621609334 | 314.668 3640 | 308419.600_}“619271.705 | 23099531640 | 304735.419 | 621676.596_| 315.316 35660 __|_304400.003 | 619275,700_| 230.945 | 31660 [304795815 | 621648.138 | 315.875 ‘34680 | 308380.406 | 619279.695 | 230.885 | 34680 | 304716.782 | 62i641.981_| 316.345 "3700 | 308360.809_[ 619283.690 | 230825 | 34700” | 304708.330 | 621680.106 | 316,725 31720 | _308341.212 | 619287.685 [230.765 | 3+720 | 304700.466 | 621698.405 [317.019 ‘32740 | 308321.616 | _619291.680 [230.705 | 3+740 | 304693.200_| 62i717.127 | 317.222 34760 | 304302.019 | ~619995.675_| 230.645 | 34760 | 304686538 | _621735.984_| 317.337 34780 308ne2.472 | ~619299.670_| 230.585 | 3780 | 304680.488_|_61755.046__| 317.363 '3¥800 | 304262.825 1 ~619303.664 | 230.525_|3+800_ | 304675.056_|621774.293 | 317.300 37820 | 304243.298 _[ 619307.659 | 230.465 | 3=820__| 304670.247_|_621793.706 | 317.148 34840 | 308223.631 | 619311.654| 230.405 | 3+840 | 304666.067 | 621813.263_| 316.907 31860 | 304204.034 | 619313.648 | 230345 | 3a60 | 304662.520 | _621832.945” | 316.577 34880] 308184.423 | 619319.575 | 230.285 | 34880 | 304689610 | _61850.732_| 316.158 31900 |304164.790 | 619323.389 | 230.205 [34900 | ~304657.339_| 621872601] 315.651 34920 | 304145135 | 619327.090 | 230.165 | 34920 | 304855.710_| 601802.534 | 315.054 31940 | 304125.460 | 619330,¢80 | 230.105 | 34940 | 304654.725 | 621912.309_| 314.369) 31960 | 306105.765_| 619334,157 | 230085 [34960 | 304654.385 | 621932305 | 313.595 34980 | 304086.050 | 619337.521 | 229985 | 34980 | 304654.690 | _621952.502_| 312.732 4000 | 304066.316 | 619340.773_| 220925 [4x00 | 304655.639 | 621972.478 | 3\L 780 41020 | 304046.564 | _619343.911 | 229.865 | 44020 104657.233_| 621992.414 | 310.739 “40a0 | 304026.794 | 619346937 | 779.805 | 4040 | 304659.469 | 622012.288 | 309.509 “4060 | 304007.007 “| 619349.850_| 229.745_| “4060 | "304662.344 | 622032.079 | 308.413 “4-080 | ~303987-204 | 619352.650_| 229.685 | 4v080 | 304668.886 | _622081.767 | 307.213, “4100 | 303967386 639355.336 | 229.625 [a0 | 304670.002 | _622071.332 | 306,013, ‘+120 | 303947.552 | 619357908 | 299.565 | 4120 | 304674776 | 622090.753_| 304.813 ‘4140 [303927704 | 619360369 29505 [4140 | 304680.174 | 622110.010__| 308.613, 4160 | ~303907.842 | 619362.716 | 229.445 [4ri60 | 304685.988 | 622129.146 | 302.413, “4180 | 303887.967 | 619364949 | 299385 | 4viw) | 304691.813 | 67148279 | 301.213, “4200 | 303868.080| 619367.068 | 229.325 | 4200 | 304697.639 | o22167.412_| 300.013, #200 | 303848,180 | 619369.073 [29.265 | 4929 | 308703.464 | 622186545 | 298.813, ‘4240 | 303828270 | 619370965 | 229.208 | —4ra40 | 304709.389 | 22205.678_| 297.613, 4260 —|~303808.349 | 619372743 "| ~99.145 | 4260 | 308715.114 | 622224811 | 296.413 ‘4280 | 303788.419_|_619374.407 | 229.085 | 44280 | 304720.939 | 622243.944 295.213, 4300 | 303768.479| 619375958 | 229.025 | 44300 | 304726.764_|629263.077 | 294.013 “#310 |[303748.531 | 619377.394 | “228.965 | 4¥820__| 304732.589 | 622982.209__| 292.813, 4340 [303728.574 | 619378.716 | 228.905 | 4¥340_ | 304738.414 | 622301342 | 291.613, 4360 | 303708.511 | 619379.924 | 22884s__|4¥360 | _304744.240 | o72520.475__| 290.413, 4380 | 305688,641 | 619381.019 | 228785 |av380 | 304750.065 | _622339.608 | 289.213, ‘4-400 | 303668.665_| 619381209 | 228.725 | t+400__| 304755.890 | —622358.741_| 288.013, da00 | 303608,584_|619382.86 | 278.665 4420 | 304761.715 | _622377.874_[ 786.813,[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 23) ‘Warianta ocolitoare Alesd Nord ‘Varianta ocolitoare Ales Sud ia Coordinate em ‘Coordinate proieetat_[~X(Esp) '¥ (Nord) Z (cota) | _proiectat_{—X(Es) '¥ (Nord) |Z (cota) 4+440 | 303628.698 | 619383.616 | 278.608 | 4rag0 {304767 840_| €23397.007 | 285.613 “4460 | 303608.708 | 619384.283 | 298.545 | _4r460 | 304773.365 | <22416.140 | 284.424 4480 | 303588.715 | 619384.777 | 298.485_|__4r480 | _304770.190 | 622435773 _[ 983.331 ‘4500 | 303568.719 | ~619385.203_| 278.425 | 44-500 | 308785.016 | 622454.406 | 282.352 4520 | 303548.724 | ~619985.617 | 298365 | 41520 [304790841 | 622473.538 | 781,488 “4540 | 303528.728 | 619386.051_| 298305 | 44540 | 304796.656 | 622492.671 | 280.738. 41560 | 303808732 | _619386.445_| 298.245 | 4+560 | 304802,491 | 622511.804 | 280.103 44580 | 303488.737 | 619386.860 | 228.185 | __4+580__|_304808.316 | _620530.937 | 279.581 #600 | 303468.741 | 619387.274 | 98.125 | 4+600__| 30414141 | 622550.070 | 279.174 -41620__| 303448.745 | 619387.088 | 278065 _| —4r620_ | 304819.956 | _€22569.203 | 278.881 41640 | 303428.749 | 619388.102 | 228.005 | a4vo40 | 308805.791 | 622588.336 | 278.703 “41660 | ~303408.754 | 619388.517_[ 27945 | 4-660 | _304831,617 | 622607.469_| 278.638 44680 | 303388.758 [619388931 [207.885 | 4-680 | 304837.442 | 622626.602_| 278.688 4+ 700___|~303368.762_| 619389.345_| 227.825 [—avTo0__|_304843.267_ | 62605.735_| 978.852. “4720 | ~303348.767 | 619389.759_| 227.765 | _4+720__|_304840.092 | €2664.867_| 279.058 4740 | 303328771 | ~619390.174 | 297.705 | —ar740 | 304854917 | 622684.000 | 279.265 “44760 | ~303308.775 | 619390.588 [227.645 | _4+760_ | 304860.782_|~627703.133_| 279.471 44780 | 303288.779 | 619391.002_| 307.585 _[_4*780__ | 304866.493_|_$27722.289 | 279.677 “41800 | 303258.784_ | 619391.416 [227.525 | 4+800__|304871.647 [62278 511 | 279.884 44820 | ~303248.788 | 619301.831 [297.465 | 4+820__ | 304875.506 | 622761209 | 280.090. 4840 |~303228.792 | 619392245 [97.405 [4840 | 304877345 | 622781.132_| 280.297, “44860 | ~303208.797_|~ 619392.659__| 227.343 | 4¥860 | 304876.604 | 622801.104 | 280.503 4880 | 303188.801 | 619393.073 | —227.285_|4+880_ | 304873213 | 622820.799 | 280.710 44900 | 303168.805 | 619393.488 | 727.225__| _4+900 | 304867235 | 622839869 | 280.916 41920 | 303148.810_|_619393.902_| 227,165 | 41920 | 304858.774 | 622857 975_| 281.123 4940 [303128814 | 619304316 | 297.105_|4¥940 | 304847.982 | 622874.796 | 281.390 “44960 | 303108.818 | 619394.730_| 227.045 _| 47960 | 304835.049 | 62890.032 | 281.535 41980 | ~303088.822 [619395145 | 226.985 | 4980 | 304820206 | 622903.415 | 281.742 +000 | 303068.827 | ~619305.559 | 236925 | $+-000 | 304803.715 | _€29914.708_| 281.948. 54020 — | 303048.831 | 619395.973 | 226.865 | 5-020 | ~304785.870_|¢22923.702_| 282.155, ‘54040 | 303028.835 | 619396.387 | 226.805 | $r040 | 304766,987 | 629930248 | 282.361 +060 | 303008.840 | ~619396.902_| 226.745 | $+060_ | 304747.402_ | 629934.228 | 789.568. ‘5080 | 302988.844 [619397 216 | 226685 | s+080 | 304727.476 | 620035830 | 282.74 ‘S+100 | 302968.848 | 619397.630_| 226.625 | 5+100 | 304707.480 | _622935.700_| 282.981, ‘54120 | 309948.852 | 619398.004 | 226.565 [5120 | 304687.514 | 620934.547 | 283.187, ‘54140 | 302928.857_| 619398.459 | 296.472 | $140 | 304667569 | 629083.063_| 983.303, 54160 | 302908.861 | 619398.873 | 226370_| $160 | 304647.625 | 62931,569 | 783.600 ‘S+180__| 302888.865 [619399287 | 226.268 | 5+180 | _304627.681 | 6229300075 | 283.806 51200 | 302868.870 | 619399.701_| 226.167 | $+200_ | 304607.737_| 622928.581_| 284.013, 54220 | 302848.874 | 619400.116 | 236,065 | 5220 | ~304887,793 | _620997.086 | 284.219, 5x240_| 302828.878 | 619400.530__| 225.963 | 5240 | ~308567.849" | 622925.592 | 284.426 54260 | 302808882 | o19400.944 | 225.861 | +260 | 30a547.905 | 622924098 | 284.632 51280 | 30n799.887 | 619401,358_| 225.759 | 5-280 | 304527.958 | 622922.644 | 284.839 ‘54300 | 302768481 | "619401.773 | 225.687 | _5+300 | _304507.983 | 622991.648 | 285.045 _| 54320 | 303748.805 | 19402.187 | 295.585 | 5320 | 304487.988 | 622991.224 | 285.251 ‘54340 | 302728900 | —619402.601_| 225.453 | +340 | 304467.990_| 622921 371_| 285.458 54360 | 302708.904 | 619403.015 | 295.381 | +360 | 304448,003 | 62202.089 | 985.564 ‘54380 | 302688.908 | 619403430 | 225249 | 5+380 | 304428 045 | 670023.378 | 985.871 ‘51400 | 302668.913 | 619403.844 | 295.148 | 5400 | 308408.133 | 622925236 | 986,077 54420] 302648.917 | _619404.258 | 225.045 | S420 | 304388.281 | _622927,663 | 286.284 ‘Seago | 302628.921 | ~619404.672_| 224.944 | 5=440__|_304368.507_| _622930.656 | 286.490 ‘5460 | 302608.925 | ~619403.087 | 224,842 | Se460__| 308348,825 | 622034.212 | 286.697 ‘5480 | 302588.930 | —619405.501 | _224.740_| 52480 | 304320.255 | _622938.329_| 286.903 5+500 | 302568934 | 619405915 | 224.638 | 5+500__| 304309.810 | _¢22943.004 | 287.109 51520 | 302548.938 | 619406,329_| 994.536 | _5#520 | 304200.505 | 622948232 _| 287.316 ‘53540 | 302528.943 | 619406.744 | 224434 | 5+540__| 304271360] 692954.009_ | 287.522 ‘5560 _ | 302508.950 | 619407.280 | _224.332_| 5-500] 304252.386 | 627060332_| 287.129 ‘5580 | 302488.983 | 619408.414 | _294.231_{__$+580__| 304333.600 | _692967.199_| 287.935. '5+600__ | 302459.063 “| 619410.191 | 224.129 |" s3600 | 304215.019 | 622974589, | 288.142 ‘54620 | 302449211 | 619412.610 | 224027 [$4490] 304196.656 | 622982.512_| 288.348, ‘53640 302429447 | 619415.668 | 203995 | S+640 | 304178.527 | 622990956 | 288.555,[RAPORT PRIVIND STUDIUI. DE EVALUARE ADECVATA asia 29 Variataovoloars Aled Nord Variant oclioare Ala Sid = Coordinate i Coordinate proeeat_[ Xia) —[~ (Nord) [Zou] —|_proieeut_ [Koes —[~ ¥ (Nord) “TZ com Ssea [HIBS | “GIoeIs3aT 299893 | Se66) | onenes [eros 8 Th Sean —[ 307380266 | ~eloens.o87 [213701 | —See00 [308143 029 [- e200 300388961 Sew —[s0as7O a0 |“eroian Ao —995619 | —se700 [304195680 [603010387 ITE Seray—| ass168¢ | o1083418-[ 225317 | se720— aoa | eas ADT | PDO Sera) 300332667 [610440407 [20515 [52740 —[ sina, 900 | e230an 744 | 989387 Sire) —[s0maisnen | eoearzig—[ 275313 | se760—[-aab7s 77 | -ens052157 [969793 Saran —[“sommesa7s | eiotsasos | 225.2ig [5-780 | aos93e7 | eaaneto35 | 990,000 Sean —[s0aa7e 734 | etote. 144 {228.110 | 3-800 | unex ees [zara sed 290206 S8n0—|—stzasaro4 | ~elouen.sos | 205008 | seep0 | anaoae 758 | enami5145 | “990419 Sagi —[-30m30.713| e147 203 [292.906 [5840 —[anania ud | enst0n337 [99019 S800 —[soapn.193 | eloigt70a [202817 | —Ss860—| “aoao9E@13 "| e231 15990 | 200895 Seuu0—|suonoas7a | -erouoasar_| 202826] — Sans —| 303084208 | en3130.040 | 991.082 S590) [aaaiea is [etoape apt 222509 | sean —[ 300970550 estan [201238 Sopa) | 30a168 88 | GlOROT 300] 205187 | —se92)—[ “300967158 | eas 48.162 291.250 $94) —[auata6 00 —[-er9st4.tgy | 203539 | —se9a—[ 303963793 “ons1SL860 [291 32 Sand “soata.g0s | ~e19sa0tv4| 204.005 | —ss960—] 039604e3 | o23isss81—[ 991393 $eoay | soniog sis | o195a6.086_| 4.586] —$s950 | a03057 a1 |epals9ne | “DLs Sean) —[anamepasy | -e19ss-t0s_[ aas28| — 6-000 —[_a0sost ee —|-eastanass | 20150 Gea —[sanes a | e19855498— | 26071 | — 6-000 —[ 303050 36 | e2atea 47 | 991 S48 e040 —[s0ats0 6 | “619530259 | asso | — com | 03047368 [623170705 | 901. a00 e060 | ~SOmNRO355 | e19540 385 | 207595 | — 060 — | a0no4k tet | ~enst74 341 291.651 0H —[~sna010 305 | elosure72 | —pani7e | —esosd— | a0s040 oe! | eastrmaOr | 291708 Gr100—| “301990395 | “e1osHe 718 —p98700-—| —erlOn | 309937 g35 | o2sten 286 | 991734 G13) —|-s0is7a639 | e19547900| 290137 | —ertz0, | s0sosu7 1g | ezatun 92 | 291.806 140 [a01be3.001[-etosit210 | 990380 | esto [S039 620 [eso 2 | 2D 858 60 —[-3090.639[ 948.280 | 229 322—| —ert6) [303928355 | ensiox 071 [291508 60 —[~a0ipss gad |etosat 399 | —aavane | —erigi [305908519 | eosipe 013291361 ‘eam —|“So1ss0e4r | ~e19sa8.a78 | 999.485] — esau | 30902.510 93202087 [292012 ‘@e2n0—|aoi94s gti—| 19548517 | 299.558] eran | s0oin.s30— | sa8006052 | 292064 6240, 301940641 | 619548.516 | 229.626 620 303916.579_|~ 623210,088_ | 292.116 ened —[a01gss.eat | eiosinaTe [poses] —or300 [30013657] a3016 148 [292 67 64280 301930.642 619548.391_| 229.744 6280, 303910.764 (623218.223, 292.219 ‘300 —[-a0i92s 63 | otosan ae {208.768 | ess —[_oav07s01_[-easann22_| 292371 esa) —|“aoipan eae —[elvsak 106 | 209.841] —eraan | 309905.066— [easel | 292522 3d —[sor915 ea | e19s47 905 | p99 880-—[ ers | 002928200380 | “29278 ead —[ a0To10e36 | el9str6s) | aa0918 [ed | S0S00985— | 6D3a3079[ 29S Gea) —[-B01905 et [619547376 | —m99.943 | —evaan [30807855 | onss7 200 | “297 436 ean —[s01900 613 [619547059 | 299.966 —[ evan —| 30399640 | “e0s298918_| 292-77 0 — [301895 eat [619546687 | poo. 9pt—| —ere20 —| ~s0s804.09¢| 993003. 116 [299509 {440301890 901-| 619545255 | 99998668440 —| 3091 8963017338 [B92 SED ead —|-BO1BBS. TDA] 619545859 [230.008 or460_—| 303888, |as0510_| “292652 Grand —[soreez art | otosasso1_[ 230004 | —o0480—[-a0ssuo iss | vaa0ss 5 [m9 083 e500 —[~sonean rae | ei9s4s354—[ 3000) | 64500 [303888 at | 623260 [292735 Gesm—|-s01e7s rs | eissatso9 | aa9.909 | —onsa0 | s0ssso ind | 23264 en | 292787 6284 s0ierasne | elosatzet | ~20950) | —6a5d0—[-a0ss7t ee [2326870 | D928 rsa) —|“s0r8esed | 61954.659 | —pon.9ns | e360 —[-a0ssrstet | e2az7s as [292850 e340 —[“s0iges S12 | e19510A13 [999965 -[ e880 —| 03875 305 |eaaa77 STE | “292 5NT Gran —[~s0iman ake | e1s5so.014 | —299.983-| —ovea | “s0s870982_[- 23081727 | 292958 Geen —[ “301833505 | 61952309 | —p00.992—| even —| 305868543 [08286 133 | “293045 Grea —| “301852023 | e19541.760 | ponte | —evean—| s0snos.165- [628090521 2931066 G40 —|~s01esn 5x6 | e19sa.c0s[—pon.911 | —evea | s0s8ensin | 603208937 [ 203.18 ‘Gest —[ 30146.080 619540869 [—aa0.901 | — 6r680 | s0ster sos [623299308 | 993.200 Gera —|s0.gu.095 | 619saoisz[299870_[ 6700 —[_aosssozat [623303817 | 293281 Gera —[SOLBHG A e1959996—| 209889 [67720 —[_aosssoan0 [e233 a7 | 293308 Eeta—[ 301831206 [619538 6st [209808 | — 8740 —[sossse al | e2331z 762 | 298388 ered —|-BOTBD6 259 | —eLOS9790S | aa 8 | — 760 | sosssn set eas317259 | 293.406 Gerad —| “301871 313-| 19507187 | 290981 | —ee780—[-aosssn 09 | ezsszL 70 —| “293458 Gea) — “301816 368 | “619536450 | 999766 | — evt00 —|soseat | eaasae29¥ | 993508 Gram —[ Soret Tana | “619338714 —950.746 | — event | aoieas os | ezszanga0 | “293367 eeaal—[ 301807 S14 | e19535132 [200700 | great | sosgan tae [-ezsnsss97 | 29302 eiged—[pore06 477 | “e19s34978[— 209.705 | — evn —| 303642113 6339368 "| 293 cet[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA gina 25) ‘Variant ooltoareAlsd Nord Varian ocoltars Alegd Sud ion Coordinate tam Coordinate poectat_ [—X7eay —T¥ anora) protecs_[Xceay —[¥ enor) [Zep Graa0 | 301ROLSST | Gi9ss4 47 61480 —| Sosedoaat | onast4ssi_| 295.716 1900 | 301756586_| 619533 05 #500 | 30395e.Tol | -e23548 154] 295.767 6520 | 301791640 [619532768 Giga0 | 303836254] 673353 768 | 293819 64940 301786,695 | 619532.032 64940. 303834340 | 623358.395 293.870 61960 —|-301781-749 [619531205 61960 —|303459.954 | 625361748 | 793.908 1980 | a0%776804 | 619530359 Gige0 | 303es2.4@0 | 623363 36 | 293.992 74-000 ‘301771,858_| 619529.823 7000. "303830,652_ | 623367.690 293.972, 7000 —[ 301766913 |” 619529086 Tata) |" sossagase | 675372357] —204.021 7040 —[ 301761967 | 619528350 road — [309827097 | 675377037 _| 294.068 74060 —| 301757033 [619527 613 Fea — [303625370 | _625381.729 [294113 rao —| 301752076 | ~ei9sa6877_| 229497 | —0e0 | “903823.676 | e7338.433_| 294.157 ei00—[- 017.131 | ~etosasia0—| —apstr7 | —re60—|-s0se72.016 | 623391 150] 294159 e120] 301742186 | 61952404 ape ts6 [7120303820350 | e7as05.878 | 29459 7130 [301757240 | 619524.668 | —za5435 | —Peugo | “903818 797 | 623400617 | 298,78 e160 —|~301732.295 | 619523 981 | 229.415 | —rvle0—[-S0a817238_| op3403368 [904315 7180 —{ 301797349 | 619523.195 | 299.304 | rego 303eis.n14 | -673610.130 | 298390 7200 —[~301722.404 | 619522.458 | 299.373 | 71900 s0asie.225 | ~en3414.903 | 204384 7220 | “301717458 [19521722 | 2293353 | —rr9a0 | 303812.767 | erania.o86 | 298.416 e2a0 | aoi7i2.si3 | el9sz0.se [900352 [panto | aossitsad_[-asdanans | 298 446 7260 —[ 301707367 | 619520249 | 229.311 [71260 | 303809.956 | —623499.985 [394475 72380 | 301700502 | 619si9.s13 | 299291 [7980 —| ~s0seog.0s | 23434006 [294.502 7300 [301657676 [_oI9518776 | 229.270 74300 —| 303807283 | ena438919 [294507 7320 [301695724 | 6i951g.a86| 200.052 —[ 74390 | 303405958 | ons4s3 751 | 294551 e340 —[ 301602731 | 619518.040 | 220.240 | 7340 “303604, 748 | 6o3448 92 | “294575 75360 '301687.785_|" 619517.303 229.928 |__7#360_ '303803.532_|_623453.442, 294,593 7380 —{ 301662840 | 619516567 | 20.208 —7+s80 | 303402352 | 623458100] 294.612 Feo) | 301677694 [6195151 209.187 | Fesod | 303801205 | oas4sn.167_| 294.629 7420 301672.949 619515.094 229.166 | 7+420 303800,094 623468.042 294.644 7440. '301668.003 | 619514358 229,146 | 7440, '303799.017_ | 623472.925 294.658 T+460. 301663.058 619513.621 229.125 | 7460. 303797976 _|_623477.815 294.670 F480 301658.113 | 619512.885. 229.104 [74480 303797.963_| 623477.876 (294.670 7500 301653.167_ | 619512.148 229.084 | 74500 303796.969 | 623482713 294.680 73520 301651215. 619511858 229.075 |__ 74520 303795.997 623487.617 294,689 Tesi) [301618200 | 619511419 225063 | —7es40 —| ~30379s,na0_[- sos49a.509 | 294.096 7560 | Soleds.a59 | e19s10.727 | 290,019 | —r+s60 | 303708159 [903497447 | 294.901 71580 | 301e383n1 | 619510075 209.099 | 7580 —|~303793.292[- eassoag71 | 294.704 7600 [301633349 | 619509.462 | 299.001 | 7600 —| 303702461 [603507 302 | 294.706 7699 [301608382 | 619508.890 | 294.980 | 71620 — 303791.905 | 603510:700 | 294.707 7640 —[ 301623410 | 619508.356 | 208.959 | — redo —| ~303701.065 | opssi2338 | 294.707 7550] 1618435 619507866 | 298959 | —rv6e0 | s0s7o0s04 693517180 | 294.705 7689 | -s01613.455 [619507414 | 328.918 | —7+e80 | 303790376 | 623500.761 | 294.703 e700 —| 301608.472 | 61950700 | 228.897 | 7069530 |_s03790.178 | 623500.126 [294.702 7120 | 301603486 | 619506630 | 298877 70 | sosseto7_| 619506255 | 298356 77) —| 301593505 | eiss06 008 | 29885 7e780_—_[ 301s88 17] 619505.957_| 298815 R00 —[ 301563516 | —619505.546_| 228.794 7820] 301578519 [619508376 [29872 7rBi0 | 301573501 | ei9s0s.246_| 298753 7860 301568522_|~619505.156 | 298-732 780 | 301563502 | 619505.107 | 298-71 71900_—| 301558599 | 619505.098 | 298.650 71920 | 30155522 | 619505.199 | 298.670 7940 —[ 3018 573619505201 | 28s 71960 | 301583524 | 619505.313_| DOE 7r980_—_| 301538525 | 619505465 | 28.608 $00 301533530 | 619505,657 | 208587 E00" 30158535 | 619508890 | 978 500, $2010 —[ 301503583 | 619506.163 [298546 $060 —[ 301518553 |e19s0676 [98505 030 | 30151365 | 619506830 [298308[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 26) “Variants ocoioare Aled Nord Variants ocoltoare Aled Sud Tom Coordinate i ‘Coordinate proiectat X Esp ‘Y (Nord) TZ (cota) | _proiectar Xs) T_¥ (Nora) TZ (cota) S100 _— | 301308.561_| 619507-224 | 238.484 riz0 | 301503.500 | _619507.658_ | 728.463, ‘2140 | 301498.602 | ~619508.132_| 278.402 $160 | 301493,619 | 619508.646 | 278.421 r180__| ~301488.680 | 619509.200_| ~278.401, 1200 | “301485.715 | 619500:705_| 728.380 £220 —| 301478.785_| 619510499 | 778.359 2240 [301473 501 | 619811.103 | 278.339 $260__| 301468 852_|619811.818_| 278318 $1280__| 301465910] 619812572_| 228.297 $1900 | "301458973 619513 366 | 228.277 $2320 | 3014s4.083 | 619514 200] 278.256 $2340 301449.120|_ 619515073 | 298.235 81360 | 301444204 [619515 986 [ 298.215 #1380 | 301439296 | 619816939 _| 298.198 x40 — [301434395 | 619517932 | 278.173 4420 — | ~301429.503 | 619818 968 | 298.152 E440] 301424.619 | 619520.035_| 298.132 Sede] “s01419.744 | -619571.145 | 228.111 | gi4a0__| 301414878 | 619522295 | 798.090 #2500 | "301410021 | 619523.484 | 278.070, 84520 | 301405.175_| 619504713 | 728,099 ‘sx540__| 3014005387 | 619505.980_| 728,028 $2360 | 301395.512 | 619527.286 | 228.008, 580 | 301390.696 | 619528.631 | 727987 #2600] 301385.891 | 619s30.015 | 227.966 2620 | “301382.145 | 619s31.128 | 227.950, 2600 [_ 301381098 | ~619531.438 | 997.046 ‘2660 [301376316 | ~619532.899_| 237.905, ‘e680 | “301371347 | 195343991 277.908 '8:700_—_|301366.789 | 619535.957 | — 227.692 2720 | 301362. 044 | 619857.518 | 227.878 ‘2740 | ~S01357.312 | 619839.128 | 227.865 ‘8760 | 301352:595 | 619s40.781 | 227.854 36730 [301307888 | 19542.472 | 227.84 32800 | 301343.196 | 19544201 | 227.836 2e20__|“so1ssesie_|619845.967- | 227.830 e840 |301333.855_| 19547. 71-_| 227.826 $2860 | 301379.207 | e9sa9.613 | 207.823 e880 [301324573 | 19ssias2 [727.822 $2900 | ~301328.668 | 19ss1.a66_| 727.822 9920 | “301319.955 | 619553.408 | 227.822 $660 (301315353 | 619535 362_| 297.804 $2960 |301310.766_|619587:353_|_ 237.898 :980_—[~301306.196 | 1sss9.380_| 227.834 92000 | ~301301.612 | 619561.445_| 227.81 ‘35020 |~301297.105 | 619563.546 | 227.850 92040 —|~301202:385 | 619565.683 | 227.860 32060 | ~301258.082 | 619567.857_| 227.872 3-080 | 301283.597 | ~619870.067_| 227.886 92100_—[-301279.130 | ~619572:313_| 727.902 9120 [301274681 619574.595 | 227.919 94140 [30127251 |“ 619576914_| 227.938 Bias 7E_[ 301267865 | 619578.181_| 277.949,RAPORT PRIVIND STUDIUI. DE EVALUARE ADECVATA Pagina 27) 23 MODIFICARILE FIZICE CARE DECURG DIN PROIECT $I CARE VOR AVEA LOC PE DURATA DIFERITELOR ETAPE DE IMPLEMENTARE A PROLECTULUI Luoratile de constructie vor conduce la modificari fizice definitive ale terenului datorité diferitelor categorii de lucrari care vor avea loc pentru realizarea: = terasamentelor (excavafii, sépaturi, umpluturi, compactiri, scarificdri); = suprastructurii drumului (astemere balast, piatra sparta, agregate naturale stabilizate ou ciment, amorsare suprafete cu emulsie cationica cu rupere rapida, astemere mixtura asfaltica, binder de criblura si agregate concesate, beton bituminos); * drumurilor laterale (luct&ri aseminétoare realizarii suprastructurii drumului); = santurilor si rigolelor (excavatii, montare prefabricate din beton), * podurilor si viaductelor (curijare albie, excavatii, instalare/indepartare batardouri din ‘umplutura sau piloni scurfi, formingare, armare si turnare a pilelor din beton armat, montare prefabricate din beton, betonare tabliere, constructia carosabilului, trotuarelor gi balustradetor); * podetelor (tumarea de beton armat cu tehnologiile binecunoscute de excavare, cofrare, armare si betonare) Dupz finalizarea lucr&silor de constructie nu vor mai avea loc modificir fizice ale mediului. 24 _RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTARM PROLECTULUL Resursele naturale necesare implementicii proiectului sunt reprezentate de balast, piatra spart& si nisip. {in conformitate cu legislatia nationala, amplasarea organizarii de santier, eventualelor puncte de lucrn si suprafata lor este stabilita de céstigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Totodaté, antreprenorul general al lucrarii va decide societatea de la care va achizifiona piatr’ concasatd, balast, nisip. in vecinitatea viitoarelor variante ocolitoare se gasesc numeroase surse de roci care pot fi utilizate ca materii prime: «Piatra concasati: — Uileacul Simleului, jud. Salaj: micasisturi ~ in exploatare, firma SC MIRGHIS & MAYER SRL; — Highisel, judeful Bihor: micasisturi —in exploatare, firma SC COSTA VOG SRL; — Poieni, judeful Ciyj: granit — in exploatare, firma SC GRANDEMAR SRL; — Moigrad, judequl Silaj: granit—in exploatare, firma SC GRANDEMAR SRL; — Marea, judejul S8iaj: micasisturi —in exploatare, firma SC TRANS BITUM SRL; = Balast: = Surcue, jud. Salaj—in explostare, fintna SC EURO CARD SRL; — Moiad, jud. Silaj —in exploatare, firma SC MIRGHIS SRL; = Garbou, jud, Salaj —in exploatare, firma SC LOTUS SA; = Uleiug, jud. Salaj — in exploatare, firma SC RITORSA SRL; — Cizer, jud. Silaj in exploatare, firma SC TRANS MERIDIAN SRL.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE BVALUARE ADECVATA Pagina (28) Cea mai apropiati sursi de exploatare a materialelor de constructie este cariera de agregate naturale de balastieri aparjinand societafii comerciale CAPITALIST PRODCOM SRL din imediata apropiere a localitaii Alesd (situata intre Alesd si Astileu, lang’ Crigul Repede). O alta sursi de materiale pentru realizarea terasamentelor este cariera de piatrd concasaté (gresii cuarfoase) de 1a Magesti, situata la circa 6 km de amplasamentul variantei ocolitoare Alesd Sud. Ca sursi de agregate de carierd pentru realizarea terasamentelor poate fi amintiti si cariera Coasta Mori din localitatea Urvigul de Beius, judeful Bihor, situati la circa 80 km de amplasamentul variantei ocolitoare Alesd Sud. Formafiunile aluvionare din terenul natural de fundare pentru varianta ocolitoare Alesd Sud sunt constitvite in principal din paménturi necoezive macrogranulare, care reprezinti atat terenuri bune pentru fundare cét si surse locale corespunzitoare pentru realizarea terasamentelor. Faptul c& aceste materiale de construcjie se gisesc chiar in amplasamentul luerarii, de-a lungul intregului traseu, constituie un avantaj, in cazul in care ar putea fi utilizate in scopul realizar terasamentelor. in cazul fn care pimAnturile necoezive din amplasamentul traseului variantei ocolitoare Alesd Sud nu vor putea fi valorificate, necesarul de pamant pentru umpluturi va fi asigurat prin deschiderea mai multor gropi de imprumut noi sau operarea unora existente. Avand in vedere valoarea terenurilor adiacente drumului, se considera ca solutia de a folosi materiale coesive din gropi de imprumut existente (inclusiv decoperta de la balastierele din zona) este cea mai probabila. Transportul lor se va efectua cu mijloace auto. 25 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIET NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUT {In conformitate cu legislatia nationala, amplasarea organizacii de santier, eventualelor puncte de lucru si suprafata lor este stabilita de céstigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Totodata, antreprenorul general al lucratii va decide daca vor fi utilizete gropi de impumut existente sau dack va deschide noi gropi de imprumut pentru asigurarea necesarului de pamant pentru ‘umpluturi. Avand in vedere amplasarea traseului variantei ocolitoare Alesd Sud intr-un sit de importan{a comnunitari (ROSCI00S0 — Crigul Repede amonte de Oradea), se tecomanda interzicerea deschiderii de noi gropi de imprumut pe o raza de 300m fata de limitele ROSCIO050, si amengjarea celor folosite la finalizarea exploatarii,-RAPORT PRIVIND STUDIUL. DE EVALUARE ADECVATA Pagina 29) 2.6 EMISH $I DESEURI GENERATE DE PROIECT $I MODALITATEA DE .ELIMINARE A ACESTORA 2.6.1 EMISH DE POLUANTHIN APK $I MODALTTATEA DE ELIMINARE A ACESTORA 2.6.1.1 SURSE DE POLUARE $f POLUANTI GENERATI Surse potentiale de poluare a apei in timpul construcfiei propriu-zise a variantelor ocolitoare sunt urmatoarele: excavarea piméntului; ‘manevrarea necorespunzitoare a materiilor prime; * traficul utilajelor de construcfi si vehiculelor care transport materiale de constructie; * luotivile de intervengie in cursurile de apa sau in imediata vecinatate. In ceea ce priveste organizarea de santier, sursele potentiale de poluare a apei sunt urmatoarele: mianevrarea/depozitarea necorespunzatoare a materiilor prime; scurgerea accidentala de carburanfi sau alte produse petroliere; ‘manevrarea/depozitarea necorespunzatoare a deseutilor, traficul utilajelor de construcfii si vehiculelor care transport materiale de constructie, Lucrarile de excavafii si manevrarea piméntului pot determina poluarea apelor de suprafaf’ cu patticule de dimensiuni mici transportate de apele pluviale. fn acelasi timp activitatile de tip santier si depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcfii (in special pulverulente) (activitati specifice si organizarii de gantier) reprezint& surse de poluare cu particule de dimensiuni ici, deoarece sunt spalate si transportate de apele pluviale catre terenurile adiacente, o parte din ele putand ajunge in cursurile de apa datorit4 morfologiei Jocale a terenului, © alti sursi potenfialé de poluare a apelor de suprafaja este reprezentati de pierderile de materiale de construcfii (in special mortar sau lape de ciment), care pot conduce la cresterea alcalinitafii apei, {fn categoria surselor potenfiale de poluare a apelor trebuie inclus& si poluerea accidentals cu carburanfi, ulejuri, sau alte produse in faza lichida folosite in construcfii care se pot seurge pe sol si prin intermediul apelor pluviele, datorit& morfologiei locale a terenului, si ajunga in albia apelor de suprafafi sau in apele subterane din zona, Traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluantt gazosi (NOx, CO, SO2, compusi organici volatili particule in suspensie, PMio etc.). In acelasi timp, vor rezulta particule din frecarea dintre suprafafa drumului si a rotilor vehiculelor. Toate acestea vor fi spilate de precipitatii si depozitate pe sol, de unde prin intermediul apelor pluviale pot ajunge fn albia apelor de suprafata datoritd morfologiei locale a terenului sau in apele subterane din zona. ‘Totodati, lucritile de interventie in imediata apropiere a cursurilor de ap& vor genera o crestere a turbiditatii apelor cu efecte negative asupra zonei fotice, respectiv asupra procesului de fotosinteza, dar si asupra altor specii acvatice. Pentru orizonturile acvifere de profunzime, constructia soselei mu reprezintii o sursé de poluare.RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 30) Perioada de exploatare si intretinere in anotimpul ploivs, mai ales in perioadele de precipitafii abundente, suprafaja drumului si a taluzurilor de umplutur’ acumuleaza o cantitate de apd care este dirijata spre santurile si canalele laterale ale goselei, Apele pluviale colectate de-a Iugul drumului sunt principala sursi de poluare in perioada de exploatare si intrefinere, Sursele de poluare a apei in perioada de exploatare i intrefinere sunt urmitoarele: = depunerea directa in apele de suprafafa a poluantilor generafi de vehicule; " evacuarea apelor pluviale provenite din siroirile de pe carosabil in cursurile de suprafayé firé si fie preepurate in prealabil; = evacuarea apelor pluviale provenite de pe carosabil poluate cu compusilor chimici generafi prin accidentele de circulatie in care sunt implicate cisteme ce transporti substante periculoase. Principala forma de poluare a corpurilor de apa de suprafafi ca urmare a exploatirii drumului se va produce in perioadele cu precipita, prin spalarea particulelor solide si a altor compusi solubili depusi temporar pe suprafaja drumului, Poluanfii transportati de apa din precipitatii se scurg in canalele/sanfurile laterale gi apoi sunt evacuati in apele de suprafata traversate de drum. Debieul si natura substantelor poluante provenite din accidente de circulatie, poluanfi potentiali ai apelor de suprafaja gi subterane nu sunt pot fi estimate la acest moment al proiectului. in caz de accidente, principala si uneori singura misuri de minimizare a riscurilor de poluare a apelor consti din rapiditatea de adeptare a masurilor de limitare a dispersici si de colectare a scurgerilor de poluant, Problemele care pot apirea la “prima ploaic” sunt legate de spalarea suprafefelor incarcate fanctie de intensitatea traficului cu substanje poluante, precum: reziduuri de carburant nears, din gazele de esapament, reziduuri rezultate din uzuri, (ja special la frane puternice), reziduuri metalice din uzura vehiculelor, scurgeri de uleiuri $i unsori minerale, reziduuri din waura stratului carosabil. Iama pot exista de asemenea substanfe folosite pentru inlaturarea poleiului, precum si produsele solide sau lichide care se impriistie pe drum in urma aecidentelor. surs& suplimentara de poluare a apelor uzate este reprezentata de apele uzate menajere de la toaletele din parcarile de pe traseu. Acestea locafii sunt prevazute cu fose septice hidroizolate. 2.6.1.2 PROGNOZAREA POLUARI AERULUT Influenfa istoricd a traficului asupra calitifii apelor curgitoare din zonii este considerata a fi redusi astfel c& prin imbundifirea condifilor de citculajie si de construcfie a infrastrueturii, nu este de asteptat o imbunatifire a calitiii apei cét vreme celelalte surse mu vor fi minimizate sau eliminate. Perioada de construct Se apreciazi cd emisiile de substanje poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in operi a matetialelor) care ax putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane mm sunt in cantitafi importante si nu modificd incadrarea in categorii de calitate a apei.RAPORT PRIVIND STUDIUL DB EVALUARE ADECVATA Pagina in petioada constructiei, va creste incuircarea cu aluyiuni a apei datorita excavafiilor pentru fundatii. Acest tip de lucriti trebuie si se efectueze rapid si eficient, sub directa supraveghere a inginerului de santier, astfel inedt poluaren apelor de suprafata si fie minima, Poluangi cate vor ajunge in mod obisauit in perioada de executie in cursurile de api nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosinfele de apa. Totusi, cresterea incdrcérii apelor cu aluviuni poate reduce energia luminoasi ce strabate ecosistemul si concentrafia oxigemului in ap’. Avénd {in vedere categoriile de Iucrérii care vor fi realizate si masurile de diminuare a impactului recomandate se apreciaza cB, cresterea turbiditatii apelor de suprafafi si modificarea regimului de sourgere ca avea loc pe o perioada limitata in timp. Prin deversarea accidentald a carburanfilor, ulciurilor sau materialelor de constructii se poate putea produce poluarea mediului acvatic. Poluarea accidental cu produse petroliere (carburanfi, uleiuri, etc) poate avea consecinfe grave asupra ecosistemului acvatic, datorit& peliculelor formate pe apele de suprafafé in apropiere de mal, unde debitul de curgere scade, prezenja acestora in aval putand avea impact asupra unor zone departate. in ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaz c& si aceasta va fi relativ redusa, prin stocarea hidrocarburilor (carburanfi, uleiuri), vopselelor, diluanfilor, amorsei pentru mixtura asfaltic in rezervoare etanse gi intrefinerea utilajelor (spélarea lor, efectuarea de repara{ii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanfi etc.) numai in locurile special amenajate (pe platforme de beton, prevazute cu sanfuri de garda si decantoare pentru refinerea pierderilor). Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizarea de santier se impune respectarea limitelelor de incdrcare cu poluangi a apelor uzate evacuate in resursele de apii stabilite conform NTPA. — 001, in cazul in care acestea se vor evacua dup& epurare intr-un curs de api din apropierea organizirii. Dac acestea se vor evacua in refeaua de canalizare existent a unei localitiji din vecinatate, concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de NIPA - 002 “Normativ privind condifiile de evacuate a apelor uzate in refelele de canalizare ale localitatilor”. Lucratie desfigurate in zona cursurilor de apa au impactului direct asupra ecosistemelor acvatice. Printr-o bund organizare a activititilor de santier se pot evita riscurile ecologice, ocrotind biocenoza, menfinénd echilibrul ecologic si posibilitifile de utilizare a ape. Luortirile de construcfii nu sunt vaste si, in misura in care se respect misurile de protectie a mediului, ele nu pot provoca un dezechilibru ecologic major. Impactul global in perioada de construcfie este caracterizat ca fiind minor, pe termen scurt si cu efect local sau regional, ‘Nu se cunoaste ines locul in care va fi amplasata organizarea de santier sau depozitele permanente care vor fi folosite pentru Iuerarea analizati si deci principalele surse de poluare se referd la apele pluviale colectate de la depozitele temporare de materiale de construcie. Se considera ca amplasarea organizarii de santier pe o suprafata circa 4 ha va fi suficienta. Se recomanda amplasarea organizirii de sartier in proximitatea unei aglomerari urbane, in zona unei viitoare parciri de pe traseul viitoarei varainte ocolitoare (ampele amplasate la km 18+300 — pe partea stanga si dreapta a drumului). Se recomanda totodati pastrarea unei distante minime de 250m fata de zonele rezidentiale.RAPORT PRIVIND STUDILI. DE EVALUARE ADECVATA Pagina 62) in alegerea locului de amplasare a organizirii de santier va trebui s& se find seama de impactul santierului si de consecinfele acestuia asupra mediului acvatic in legiturd direct cu ‘vulnerabilitatea mediului din zona analizata. in grupul de probleme se incadreaza: = toate riscurile de poluare a apei, de suprafayi sau de adincime, datorate deverstirii de substanfe poluante in zona de servicii a santierului de constructii (uleiuri, carburanti, descarcari materiale etc.) si pe drumurile folosite de mijloacele de transport; * poluarea apelor datoriti spalliri stafiilor de betoane; * deversarea neautorizata a apelor uzate generate pe santier. in acest caz, impactul asupra ecosistemelor acvatice va fi redus, mai ales dac& stocurile de materiale de constructie sunt bine protejate (ganfuri de garda la platformele de depozitare a materialelor de constructii; depozitarea carburantilor in spafii protejate). Se poate presupune c& poluanfii generafi din traficul la si de 1a punctele de Iucru ca si cei ‘generati prin manevrarea materialelor de constructii nu vor determina o crestere semnificativa a poluatii apelor de suprafata, si deci nici o modificare a categoriei de calitate a corpului de apa. Perioada de exploatare si intretinere in conditii normale de exploatare nu exist’ evenimente care s4 produc un impact semnificativ asupra apelor. Substanjele poluante evacuate in cursurile de apa nu vor modifica clasa de calitate a acestora, cu atat mai mult cu cat cantitatile de astfel de substante sunt mici, cantitatile apreciabile de apa colectate de-a lungul drumului asigurand dilutia acestor. Influenga istoricd a traficului asupra calitafii apelor curgatoare din zona este considerata ca ‘minor’, astfel cA prin imbunatitirea condiiilor de trafic, respectiv prin reducerea noxelor emise, mm este de asteptat o imbunatifire a calititii apelor atata vreme cat celelalte surse de afectare a acestora nu sunt eliminate sau minimizate, In zona parearilor propuse, unde se considera ca apele pluviale pot fi impurificate cu eventuale sccurgeti de produse petroliere datorate unor eventuale schimburi de ulei (ocazional), aceste ape pluviale vor fi colectate si vor fi preepurate inainte de descarcarea in zonele adiacente (decantari/separari de produse pettoliere cu o eficienta de 95%). In toate celelalete zone, avand in vedere sistemul de drenare propus, care permite decantarea in santuri betonate, nu se considera necesara pentru situatia normeia de functionare instalarea de decantoare/separatoare pentru produse petroliere. Se are in vedere relieful si faptul ca prin igurarea vitezei de inamolire si dotarea podetelor cu camere de cadere, eficienta decantarii in sistemul de drenaj proiectat va fi de circa 80-85%, considerata suficienta pentru preepurarea apelor colectate in vederea evacuiiri lor in apele de suprafajai sau pe terenurile adiacente (apele preepurate vor respecia prevederile NIPA 001 si a condifiilor impuse de Administratia National “Apele Roméne”si STAS-ul 4706/88 privind conditiile de calitate pentru apele folosite pentru irigatii), Substantele prioritare, asa cum sunt acestea definite in legislafia nafionalA si directivele ‘comunitare, sunt reduse ca si concentratii in ape pluviale care se colecteazi de pe carosabil si avand in vedere inlocuirea benzinei cu aditivi pe baza de plumb, bioacumularea acestor substante in concentratii mici este redusa. Se mentioneaza ca in toate testarile de sol efectuate, pana in prezent, in proximitatea drumurilor nationale din Romania nu au fost inregistrate depasiri ale nivelurilor stabilite pentru folosinte sensibile pentru acest. indicatori in sol (metale grele).RAPORT PRIVIND STUDIUI. DE EVALUARE ADECVATA Pagina 63) Exploatarea drumului poate avea efecte pozitive asupra sistemului hidrologic din zona analizati (Gmbunatijirea apelor subterane sau de suprafata) datoriti: * colectarii riguroase a apelor pluviale, ameliorarea eroziunii solului, a incrcdtii cu particule solide; = cresterii fluenfei circulafiei, cu efecte benefice asupra reducerii emisiilor de potuanti, respectiv asupra polwarii prin ape pluviale. Normativele de proiectare si de mediu in vigoare, care tin cont de probabilitatea redusa de producere a unui accident cu deversare de produse petroliere, ne determina sa consideram ca montarea de decantoare/separatoare de produse petroliere cu coalescenta nu poate fi justificata. Pentru astfel de situatii se vor intocmii de catte directiile exploatare ale CNADNR plamuri de interventie in situatii de urgenta, impreuna cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta si Politia Rutiera, 2.6.1.3 MASURI DE DIMINUARE A JMPACTULUT Perioada de constructie in perioada lucririlor de contructie, pentru a reduce impactul asupra ecosistemelor acvatice, se recomanda: = materialul solid, rezultat in urma lucrarilor pregatitoare, va fi depozitat in afara zonei de Iueru pentru a nu afecta scurgerea libera a apelor de suprafata; = amenajarea de platforme de depozitare temporari/permanenti de materiale de constructie si inconjurarea lor cu sanfuri de gard (santuri de retentie) pentru a preveni antrenarca materialelor de constructie de apele pluviale si curatarea periodica a acestor sanfuri de materialul antzenat de precipitati si evitarea colmatarii lor; = santurile, rigolele si casiurile prevazute, ce trebuie sa preia apele meteorice si sa le canalizeze catre podete si poduri, se vor dimensiona astfel incat sa asigure o drenere corecta a caii de rulare si de a evita inundarea acesteia; * se vor asigura drumuri de acces la Iuczari, care sa traverseze cat mai putin cursurile de apa, pentru asigurarea curgerii normale a apclor de suprafata; * evitarea provocirii unor modificari de adncime sau debit al apei, prin s&parea de gropi sau depozitarea de materiale si balast in albiile apelor; = pe perioada de executie a lucrarilor de constructie, se intexzice extractia de nisip si pietris din albia minora a cursurilor de apa, fara avizul autoritatii competente pentru gospodarirea apelor; ‘= pentru punerea in siguranta a Iucrarilor de arta (poduri, pasaje si podeje) se vor lua masuri de asigurare a stabilitatii albiei si a malurilor din zona acestora; = dupa executarea lucrarilor, constructorul are obligatia sa curete albiile cursurilor de apa de materialele ramase pentru a nu obtura sectiunea de scurgere; = apele uzate provenite din spalarea utilajelor vor fi colectate in canale si decantate inainte de evacuare, iar sedimentul va fi pompat si transportat stafii de epurare; "se interzice adaugarea de substanje chimice sau materiale biogene, organice sau toxice, pentru spalarea utilajelor folosite pentru lucrari = se interzice pierderea de materiale (mai ales lapte de ciment) care ar putea spori alcalinitatea apei; = se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea utilajelor in albia cursurilor de apa;RAPORT PRIVIND STUDIUL DE BVALUARE ADECVATA Pagina (34) * se interzice descarcarea deseurilor de orice tip, inclusiv deseuri din constructie, in cursurile de apa, canale de desecare sau zone depresionare; * se interzice spalarea vehiculelor tanga cursurile de apa, canale de irigatii-desecare; * beneficiarul este obligat sa asigure sectiunea optima de scurgere a apelor in limita a doua Iungimi ale luerarii de arta in albia majora, in amonte, si in limita unei lungimi a lucrarii de arta in albia minora, in aval, pentru a respecta paramettii avizati * dotarea organizirii de santier cu toalete ecologice sau cu un sistem adecvat de epurare a apelor uzate, tehnologice si menajere, inainte ca acestea sA ajunga in apele de suprafa = se vor respecta zonele de protectie sanitara ale surselor de alimentare cut apa subterana sau de suprafata; = se vor lua masuri de protectie speciale a apelor de suprafata si subterane din zonele de protectie sanitara, pentru a preveni eventualele contaminari prin infiltrati sau scurgeri; * este interzisa degradarea albiei si malurilor pe parcursul executiei lucritilor; * se vor Iua toate masurile necesate pentru apararea obiectivelot socio — economice si terenurilor riverane impotriva inundatiilor, atat pe parcursul executiei cat si pe parcursul operas = executia lucrarilor nu va pune in pericol lucrarile existente in albia si malurile cursurilor de apa precum si executia altor lucrari hidrotehnice, necesare in viitor; + alimentarea cu apa pentru executia lucrarilor, in cazul in care nu poate asigurata prin racordarea la retelele existente, se va realiza din surse proprii prin pompare din puturis forarea si exploatarea resurselor de ape subterane, se va face numai in baza avizului de gospoditire a apelor emis de Directia Apelor Criguri; + pentru apele uzate, rezultate din instalafiile de pe santier, se vor respecta prevederile NTPA — 001, in cazul in care acestea vor fi evacuate dup epurare intr-un curs de apa din zona; + pentru apele uzate, rezultate din instalafiile de pe santier, evacuate in sisternul de canalizare al unei localitifi invecinate se vor respecta prevederile NTPA — 002; = dacd, dupa epurare, apele uzate vor fi evacuate pe terenurile invecinate, limitele ce trebuie respectate vor fi cele din STAS 9450 — 88 “Condifii tehnice de calitate a apei pentru irigarea culturilor agricole”. * se interzice aportul de ape in mediu! subteran (puturi absorbante), chiar si dupa preepurare; * beneficiaral are obligatia ca inainte de inceperea executiei lucrarilor sa solicte si sa. obtina "Permisul de traversare” a lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor, in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 782/1999; * in timpul executiei luerarilor se va incheia un protocol cu SGA Oradea pentru furnizarea de date hidrometeorologice - avertizari, niveluri ale cursului de apa pe care se Iucreaza, pentru prevenirea afectarii lucrarilor in caz de fenomene periculoase; = punerea in functiune si exploatare a lucrarilor constntite pe ape si care au legatura cu apele, inclusiv a eventualelor foraje de alimentare cu apa se vor face numai pe baza Autorizatiei de gospodarire a apelor. De asemenea, se vor conistrui podefe cu o suprafaja de evacuare suficienté pentra a nu perturba curgerca in canalele de scurgere. Aproape toate podefele sunt amplasate pe canale activate de precipitafii, astfel c& construcfia platformei nu va pune probleme refelei hidrografice naturale. Perioada de exploatare si intretinere in perioada de exploatare $i intretinere se recomanda: = apa proveniti de pe platformele drumurilor va fi colestata in ganturile laterale ale soselei; inainte de evacuarea scurgerilor in cursurile de apa, se va realiza o sedimentare la viteze de curgere sub 0,2-0,3m/s, care si asigure decantarea particulelor solide transportate de aceste ‘ape si o calitate corespunzatoare a apelor care intra in albia naturala a raurilor,RAPORT PRIVIND STUDIUL DE BVALUARE ADECVATA Pagina 35) * se vor mentine in perfecta stare de functionare lucrarile de colectare si drenare a apelor pluviale, prin curifarea periodics a nimolului, precum si bazinele de decantare/separare produse petroliere; * namolul colectat periodic din sanfuri (asimilabil deseurilor menajere) va fi transportat la un depozit de deseuri menajere din zond, de catre societatea care asigura intretinerea drumului; * platformele aferente parcirilor vor fi construite cu pante care sa asigure scurgerea si colectarea apelor meteorice si vor fi echipate cu bazine de decantare ~ separare; = apele uzate menajere de la toaletele din parcirile de pe traseu, sunt colectate in fose septice hidroizolate, i vor fi vidanjate periodic de citre operatorul de salubritate din zona; = in funcfie de pozijia deversorului, apele pluviale epurate pot fi evacuate in cursuri de api naturale (cu respectarea prevederilor NTPA-001 si a condifiilor impuse de Administratia National “Apele Romine”) sau in canale de irigafii-desecare (cu respectarea prevederilor STAS 4706/88). Se interzice aportul de ape pluviale sau fecaloid-mengjere in mediul subteran (puturi absorbante). 2.6.2, EMISUDE POLUANTI iN AER $I MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA 2.6.2.1 SURSE DE POLUARE $I POLUANTI GENERAJT Perioada de constructie Emisiile din timpul desfigurdrii lucrailor de construcfie a drumurilor sunt asociate in principal cu miscarea piméntului, cu manevrarea altor materiale, precum si cu construirea in sine a unor facilitafi specifice. O mare parte a acestor emisii este generat de funcyionarea echipamentelor gi de traficul autovehiculelor de Iueru in amplasamentul constructiei. Emisiile de poluanfi fn atmosfera au o durat egal cu durata zilnici a programului de lucru (8 ore), putand prezenta unele variatii de la 0 ord la alta si de 1a 0 zi la alta, Totodati, avand in vedere c& durata anual 2 Iucritilor este de circa 9 luni/an (primavara + vara + toamna), in sezonul de iarnd emisiile inceteaza. fn perioada anuala de Iucru vor exista, de asemenea, variatii ale emisiilor, atat datorita categoriilor de operafii care se vor executa Ja un moment dat, cat si datorita variatiei condifiilor meteorologice, Realizarea investitiei propuse implica, in perioada de executie: = lucrari in amplasamentul obiectivului: = Iucriri cuprinzéind manipuliri de pamént (sipaturi, umpluturi), construirea sistemului de drum, podur, viaducte, pasaje, drenari ale apei pluviale; — Tucriti colaterale; traficul auto de lucru. Lucrarile din amplesamentul drumurilor, si in special cele pentru consolidarea terasamentului, constituie sursele cu cel mai ridicat potential de poluare a atmosferei. Lucririle de executie includ operatii care se constituie in surse de emisie a prafului in atmosfera. ‘Aceste operatii sunt aferente manevrarii pamantului si materialelor balastoase, precum si perturbarii suprafefelor terasamentelor. Principalele faze de activitate care se constituie in surse de emisie a prafului in atmosfera sunt: + stpaturile, excavafiile; * umpluturile;[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 36) * realizarea sistemului rutier (punerea in oper a balastului); = realizarea celorlalte tucriri: poduri, podefe, vieducte, ziduri de sprijin, apardri de mal etc. sursi suplimentara de praf este reprezentat& de eroziunea vantului, fenomen care insofeste, in mod inerent, ncrarile de constructie. Fenomenul apare datoritf existenjei, pentra un anumit interval de timp, a suprafejelor de teren neacoperite expuse acfiunii vantului Emisiile de partioule generate de eroziunea colian’ pot avea loc continu, pe toaté perioada de constructie, debitele masice variind apreciabil cu viteza vantului. Praful generat de manevrarea materialelor si de eroziunea vantului este, in principal, de origine natural (particule de sol, praf mineral). Natura temporard a Incratilor de constructie le diferenfiazi de alte surse nedirijate de praf, att in ceca ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Realizarea lueratilor de constructie a unui tronson de drum consta intr-o serie de operafii diferite, fiecare cu durata si potentialul propriu de generare a prafului, Cu alte cuvinte, emisiile din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfirsit care pot fi bine definite, dar variazd apreciabil de la o faz la alta a procesului de construcfie. Aceste particularitati le diferenjiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale ciror emisii au fie un ciclu relativ stafionar, fie un ciclu anual usor de evidentiat. Emisiile de praf variazii adesea in mod substanjial de la o zi la alta, in functie de nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante. Aceste surse de praf sunt insotite de surse de emisie a poluantilor specifici motoarelor cu ardere interna, reprezentate de motoarele utilajelor care executi operafiile respective. In plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in oper implic& utilizarea de autovehicule pentra transport care, la randul lor, genereazA poluanfi caracteristici motoarelor cu ardere interna. Regimul emisiilor acestor poluanfi este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitafii si de operatiile specifice, prezentiind o variabilitate substangiala de la o i la alta, de la © faza la alta a procesului. Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneazé cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate {in atmosferd confindnd fntregul complex de poluanfi specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NO,), compusi organici volatili nonmetanici (COVam), metan (CH,), oxizi de carbon (CO, COs), amoniac (NH;), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), dioxid de sulf (S0;). Se remarcd, de asemenea, prezenfa protoxidului de azot (NO), a metamului care, impreun’ cu CO», au efecte la scar globala asupra mediului,fiind gaze cu efect de sera. Cantitiile de poluanfi emise in atmosfer& de utilaje depind, in principal, de urmitorii factori: tehnologia de fabricatie a motorului; puterea motorului; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajul varsta motoruluifutilajului Sursele de emisie a poluangilor atmosferici specifice obiectivutni studiat sunt surse la sol sau in apropierea solului (indlfimi efective de emisie de pani la 4 m fafd de nivelul solului), deschise (cele care implica manevrarea paméntului) si mobile.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina G7) Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu amplasamentul, in ansamblu, in categoria surselor liniare. ‘Se menfioneazi ci surselor caracteristice activitatilor de constructie a obiectivului nu li se pot asocia concentrafii in emisie, flind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasi motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosfericd $i Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse Stafionare si nici cu alte normative referitoare la emisii. De asemenea, trebuie menfionat ci, prin natura ior, sursele asociate Iucratilor de construcfie nu pot fi prevazute cu sisteme de captare si evacuare dirijatt a poluantilor. Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational specifice acestui tip de surse. {n ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile, acestea trebuie s% respecte prevederile legale in vigoare. Principalele construcfii cArora li se vor asocia activitafi generatoare de poluanti fn aer sunt: = drumuti propriu-zise; = poduri, viaducte, pasaje; " parcari. Pe lang& sursele de emisie aferente Iueririlor de constructie propriu-zist, pe amplasamentul onganizirii de santier se desfisoar’ activitssi generatoare de emisii atmosferice suplimentare, principalele fiind fabricarea betoanelor si a mixturilor asfaltice. Perioada de exploatare si intretinere Traficul rutier este singura sursi de poluare a atmosferei in perioada de exploatare a drumului analizat. Pentru estimarea emisiilor din trafic la nivelul anilor 2015, 2025 si 2035, au fost considerate prognozele referitoare la traficul mediu zilnic pe tronsoanele studiate (in perspectiva unui scenariu mediu de exploatare) dar gi cele legate de modificdrile structurii parcului de autovehicule pe Roménia, ceca ce presupune existenta la nivelul anului 2025 in majoritate a autovehiculelor echipate cu motoare EURO IV si EURO V si foarte puine motoare echipate EURO II. in realitate autovehicule dotate cu motoare EURO V, hibride sau functionand cu alt tip de carburant nepoluant vor exista in acea perioad3 de operare. Asadar ipoteza introdus la calcul emisiilor ar fi putut conduce la uscare supraestiméri ale acestora. De asemenea a fost luat {n calcul modificarea compozifiei carburanfilor in sulf si plumb. in cazul emisiilor de particule an fost estimate separat emisiile provenite din resuspensie, fenomen ce consti in antrenarca fn aer a particulelor de pe suprafafa carosabilé datoritd turbulentei induse de trafic. 2.6.2.2 PROGNOZAREA POLUARI AERULUE Perioada de construc Din analiza rezultatelor modelarii matematice a dispersiei poluantilor pentru activitijile asociate cu construofia obiectivului (excluzindu-le pe cele aferente organizarii de santier), se pot trage urmatoarele concluzii: * Datorita surselor de emisie joase, nedirijate aferente activitijilor de constructie, zona de impact a acestora va fi extrem de restransi si va fi reprezentata de zonele drumurilor si deRAPORT FRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina G8) imediata vecindtate a acestora, valorile concentrafiilor datorate activitatilor de constructie scznd rapid cu cresterea distanfei fafa de axul drumului. = Impactul asupra calitijii aerului va avea un caracter temporar, find limitat la perioada de desfiigurare a lucritilor de constructie (maxim 2 ani). Deasemenea, schimbarea in timp @ pozitiei sursclor de emisie (datorita deplastiii frontului de Iucru) determin un impact local redus pe termen lung si sciderea probabilitijii de aparitie a unor valori mari ale concentrafiilor pe termen scurt, = Concentrafiile datorate lucrarilor de constructie a obiectivului vor genera un impact sc3zut spre nesemnificativ, situéndu-se sub valorile limité pentru tofi poluantii analizati, pe toate perioadele de mediere, neexistind posibilitatea depasirii valorilor limita nici prin efect cumulativ cu fondul de poluare al zonei, Astfel, nu va fi afectati semnificativ nici situl ROSCIO0SO - Crigul Repede amonte de Oradea, desi valorile cele mai mari ale concentrafiilor se ating in zona podului peste Crigul Repede. Din analiza rezultatelor modelarii matematice a dispersiei poluantilor pentru activititile asociate cu organizarea de santier, se pot trage urmatoarele concluzii: * Impactul acestor activitii va avea loc strict in interiorul perimetrului suprafefei organizétii de santier si in imediata vecinatate a acesteia. Impactul va fi temporar, fiind limitat la perioada de desfigurare a constructiei variantei ocolitoare (maxim 2 ani). * Desi pe termen scurt exist posibilitatea apatitiei unor valori locale relativ mari in eazul NO2, pe termen lung acest Iucru nu va intémpla, datoriti caracterului intermitent al surselor de emisie. in cazul celorlalfi poluanti, nu se va putea inregistra un impact semnificativ. Perioada de exploatare si intretinere Din analiza rezultatelor modelirii matematice a dispersiei poluantilor pentru etapa de operare a obiectivului, se pot trage urmatoarele concluzit: = Datorité surselor de emisie aflate aproape de nivelul solului, aferente traficului rutier, zona de impact a acestora va fi restransé, valorile maxime avind loc de regulé Ja nivelul axului drumului sau in imediata vecinatate a acestuia. = Valorile obfinute ale concentrafiilor pentru situayia analizata (traficul pe Varianta Ocolitoare Alesd Nord si Sud in anul 2015) sunt in general foarte scazute, valorile limit neputiind fi depasite pentru nici un poiuant, pe nici o perioadé de mediere, nici in cazul considerarii impactului cumulativ cu fondul de poluare, astfel neputdind fi afectat semnificativ nici SCI Crigul Repede amonte de Oradea. Cele mai mari valori in comparatie cu limitele esociate se vor atinge in cazul oxizilor de azot (NOz si NO). " Datorita traficului mult mai mare estimat a avea loc pe Varianta Ocolitoare Alesd Sud, in comparatie cu cea Nord, valorile cele mai mari ale concentrator se vor atinge de-a lungul Variantei Sud. Impactul maxim va avea loc in zonele unde forma drumului in plan determind concentrarea emisiilor pe o suprafafa mai mica (zona de sfarsit a Variantei Ocolitoare Sud, la intersecfa cu DN1) sau unde condifiile meteorologice nu permit o dispersie ridicat a concentratiilor atmosferice pe direefie perpendiculara pe axul drumului (zona de inceput a Variantei Sud, in dreptul sitului ROSCI0050). Pe baza prognozei emisiilor pentru anii 2025 si 2035, se poate estima un impact negativ mult diminuat pe termen lung, prin scfderea emisiilor datorate imbunstiirii parcului auto. Realizarea Variantei Ocolitoare Alesd Nord si Sud. prin diminuarea semnificativa a traficului de tranzit prin localitatile Alesd, Pestis si Tindiud, va conduce 1a redistribuirca emisiilor de poluanti din trafic in zona si implicit, la imbundtifirea calitatii aerului in aceste localitati...RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagim9) Astfel, implementarea proiectului Variantet Ocolitoare Alesd Nord si Sud va crea in ansamblu un impaet pozitiv asupra factorului de mediu “aer”, prin imbundtajirea semnificativa a calitatii aerului in principalele zone locuite din vecindtatea ariei de amplasament, 2.6.2.3 MASURIDE DIMINUARE A IMPACTULUI Perioada de constructie Sursele de emisie caracteristice acestei etape in general nu pot fi controlate prin instalafii/sisteme pentru captarea si epurarea aerului poluat, Masurile specifice vor consta in: = Misuri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (in special pimant): = stropirea cu api a platformelor de lucru, a drumurilor de acces si a suprafefelor neasfaltate in perioadele lipsite de precipitati; — spilarea rofilor autovehiculelor la iesirea din zonele de santier; — evitarea activititilor de inctircare/desctrcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 mv/s; —limitarea ariilor perturbate din jurul platformelor de lucrus — reabilitarea terenurilor perturbate din jurul amplasamentelor, dup& finalizarea lucrétilor de constructie. = Masuri pentru reducerea emisiilor de poluanti generati de motoarele autovehiculelor si utilajelor: — utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip EURO IV, ale caror emisii respect legislatia in vigosre; = intrefinerea corespunztoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor. + Sursele de emisie dirijate aferente stafiei de betoane gi statiei de asfalt vor fi dotate cu sisteme Singura misura aplicabild este respectarea normelor europene privind calitatea carburanfilor si de asemenea esigurarea pe plan nafional a existenfei unui parc de autovehicule ce respect normele de poluare impuse la nivelul anului 2025. Asa cum s-a precizat in paragraful 1.2.2, calculele de emisie de poluanti s-au realizat in ipoteza existenfei la nivelul anului 2025 a vaui parc auto predominant de tip EURO IV si foarte pujin alcituit din autovehicule EURO I. In realitate autovehicule dotate cu motoare EURO V, hibride sau functiondind cu alt tip de carburant nepoluant vor exista in acea perioada de operare, agadar ipoteza introdusi la calculul emisiilor ar fi putut conduce la ugoare supraestimari ale acestora. Reducerea emisiilor de poluanti in aer va putea fi realizati si prin introducerea unor restrictii de vitezi in zonele situate in vecinatatea localititilor, cunoscdnd fiind faptul ca vitezele de rulaj mari conduc la emisii semnificative de poluanti datorita cresterii consumului de carburant.[BAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 20) 2.6.3 EMISU DE POLUANTI IN SOL $1 SUBSOL $I MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA 2.6.3.1 SURSE DE POLUARE $1 POLUANJTGENERATI Perioada de constructie Sursele potenfiale de poluare a solului si subsolului datorita desfguriii lucrérilor de construcfie propriu zise sunt reprezentate de: = manevrarea necorespunziitoare @ materiilor prime; " scurgerea accidentala de produse petroliere care apar in timpul alimentditii cu carburenti si funcfionarii defectuoase a utilajelor, deversarilor accidentale la nivelul zonelor de lucra san cailor transport si de acces; = pulberile rezultate in procesele de excavare, inc&rcare, transport, descircare a pliméntului pentru terasamente $i care se depun pe sol; = depunerea pe sol a poluantilor din aer, proveniti din circulafia mijloacelor de transport, functionarea utilajelor de construcfi, Sursele potengiale de poluare a solului si subsolului datoriti organizirii de santier sunt reprezentate de: = manevrarea/depozitarea necorespunzitoare a materiilor prime; . = scurgerea accidentals de carburanti sau alte produse petroliere in timpul alimentirii cu carburanti si functionitii defectuoase a utilajelor, deversirilor accidentale la nivelul zonelor de lucru sau cailor transport si de acces; = manevrarea/depozitarea necorespunziitoare a deseurilor; = depunerea pe sol a poluangilor din aer, provenifi din circulafia mijloacelor de transport, funcfionarea utilajelor de construcfii. ‘Substanfele poluante prezente in emisii si suscepiibile de # produce un impact sesizabil la nivelul solului sunt SO2, NOx si metalele grele. Perioada de exploatare si intretinere Dup& punerea in exploatare a drumului sursele potentiale de poluare a solului sunt: * poluangii provenifi din traficul rutier (CO, NOx, SO2, PM10, metale grele) — surs& continua de poluare, proportional cu intensitatea circulafiei, determinat de emisiile de gaze de esapament, wzura carosabilului, anvelopelor, vehiculelor, remorcilor etc.; Poluanfii provenifi din traficol rutier au in general un impact redus asupra solului. De cele mai multe ori, concentratia in sol a poluantilor provenii din traficul rutier (de ex. Pb, Ni, Zn) se incadreazA in valorile normale sau sub valoarea pragului de alert pentru soluri mai putin sensibile. in afara impactului direct al acestor poluanfi asupra mediului, exist si un impact indirect neglijabil, prin bioacumulare. Alti poluanfii provenifi din circulafia ruticra sunt: = reziduurile din combustibil nears; — reziduurile provenite din uzura pneutilor, = reziduurile metalice provenite de le waura $i coroziunea vehiculelor, — pierderile accidentale de uleiuri si grasimi minerale; — reziduurile provenite din uzura drumula.RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina a1) = scurgerea accidentala de substante toxice sau hidrocarburi ca urmate a accidentelor rutieres * activitatea de intrejinere a drumului in perioadele de iarna datorita utilizarii substantelor chimice (NaCl). in timpul iemii, pentru topirea ghefii de pe carosabil, se impraistie circa 1-2 me de sare pe 1 km de gosea. Se apreciazA c& efectul polu&rii sezoniere asupra drumutilor ce urmeaz’ a fi reabilitate este redus. Aceastd apreciere are in vedere lucrarile de colectare si evacuare a apelor din precipitafii, luer&ri care asigurd reducerea poluarii terenurilor adiacente lucraii, 2.6.3.2 PROGNOZAREA POLUARI AERULUT Perioada de constructie Pe timpul executirii lucrarilor de construire, formele de impact identificate pot fi: * fnliturarea stratului de sol vegetal si construirea unui profil artificial prin lucrarile de terasamente executate pe ampriza drumutui; deteriorarea profilului de sol pe o adéncime de 3-5 m prin exploatarea gropilor de imprumut; aparitia eroziunii, pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvat’: inlaturarea/degradarea stratului de sol fertil in zonele unde vor fi realizate noile drumuri tehnologice, sau devieri ale actualelor cai de acces; izolarea unor suprafete de sol, fat de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora; deversiiri accidentale ale unor substanfe/compusi direct pe sol; + modificari calitative ale solului sub influenfa poluantilor prezenti in aer (modifica calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale). Activitifilor desfigurate in cadrul organizirii de santies, pot conduce la urmitoarele forme de impact: * inlaturarea/degradarea stratului de sol fertil in zona unde va fi realizati organizarea de ‘santier: izolarca unor suprafee de sol, fata de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora; aparifia eroziunii; pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvatt; deversiri accidentale ale unor substanfe/compusi direct pe sol; depozitarea/manevrarea necontrolata a deseurilor sau a materialelor de constructie; modificdti calitetive ale solului sub influenfa poluantilor prezenti in aer (modificdti calitative si cantitative ale circuitelor geochimice locale). Principalul impact asupra solului in perioada de constructie este consecinja ocup&rii permanente de terenuri pentru variantele ocolitoare, Desi se poate produce o ocupare provizorie pentru baze de aprovizionare si productie, organiziri de santier, zone de depozitare intermediara materiale inerte (de ex. sol vegetal) etc, impactul este considerat unul mediu, reconstrucfia ecologicd a zonclor ocupate find obligatorie. Suprafata totala de teren ce urmeaza a fi expropriata si ocupata definitiv de proiect va fi de 64,4785 ha. (cumuland VO Stei Sud si VO Stei Nord). Solul vegetal (fertil) decopertat va fi transportat la deporitele de deseuri existente pentra Jueriti de fertilizare si readucere a acestor suprafeje in circuitul productiv (dupa sistarea aotivitiyii de depozitare). Alternativ, aceste deseuri pot fi folosite ca material de acoperire zilnic% a depozitelor municipale de deseuri urbane, pentru a reduce emisiile atmosferice si a preintémpina accesulRAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (42) animalelor si persoanelor, respectiv pentru imbundtajirea peisajului in aceste locafii sau va fi depozitat in cadrul organizarii de santier in vederea utilizarii la sfirgitul ucritilor de constructie pentru refacerea suprafetelor afectate. Activititile specifice santierului implic& manipularea unor substanfe poluante pentru sol si subsol. In categoria acestor substanfe trebuie inclusi carburanfii, vopselele, solventii, pulberile antrenate de apele de precipitafii si/sau curenfii de ser ete. Aprovizionarea, depozitarea i alimentarea utilajelor cu carburanji reprezint& activitsti potential poluatoare pentre sol si subsol, ‘in cazul pierderilor de carburant si infiltrarea acestuia in teren, O alta sursi potenjiala de poluare dispers& a solului si subsolui este reprezentati de activitatea utilajelor in fronturile de lucru. Utilajele, din cauza defectiunilor tehnice, pot pierde carburant si ulei. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de poluare a solului gi subsolui, cantitiyi mari deversate riscénd si degradeze si subsolul si calitatea apelor subterane. Impactal produs asupra solului de activitatile desftisurate in perioada de execuiie poate fi important in conditiile in care toate suprafetele ocupate vor induce modificari stucturale in profilul de sol. Trebuie mengionat si faptul cA lucrarile de terasamente desi nu sunt poluante, conduc la degradarea solului si indue modificari structurale in profilul solului. Astfel, erodarea sau poluarea solului impiedicd dezvoltarea vegetafici pe suprafefele afectate. In zonele afectate, refagerea vegetafici se produce de timp fiind necesari cirea 5-15 ani. Poluantii emisi in timpul perioadei de constructie se regisese in marea lor majoritate in solurile din. vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfigoara activititi in perioada de execttie, Excepfie fac poluantii depusi pe suprafefele betonate si colectafi in apa phwviald ulterior decantata, Se apreciazA ci terasamentele drumului vor absorbi 50% din depunerile de polwanti. Restul de 50% se regasese in zonele limitrofe pe distanfe de pnd la 30-50 m. Impactul pentru perioada de executie este caracterizat ca fiind negativ moderat, pe termen scurt; local ca arie de manifestare cu efecte reversibile. Perioada de exploatare si intretinere Tn fara noastr, pani in prezent nu s-a evidentiat poluarea terenurilor ca rezultat al circulatiei rutiere. Concentratiile de Pb, Ni, Zn,Cd in sol in vecin’tatea drumurilor s-au incadrat in prevederile Ordinulti 756/1997 privind evaluarea poluatii mediului, respectiv au rezultat mai mici decat pragurile de alerta pentru soluri mai putin sensibile, In prezent CNADNR a redus semnificativ cantitatile de sare folosite pe drumurile nationale, trecand la folosirea intensiva a clorurii de calciu, in vederea reducerii riscurilor asociate (aport de cloruri in ape pluviale, agresivitate crescuta asupra elementelor consttuite, eventuale saraturari ale terenurilor adiacente zonelro de depozitare a amestecului sare/nisip). Se face mentiunea ca peatru intretinerea podurilor, in perioada de iarna, se foloseste exclusiy nisip. In perioada de exploatare o problema ar putea fi depozitarea ilegala pe sol a deseurilor rezultate de la activitafile care se vor desfigura la marginea drumului, Colectarea si depozitarea acestora vai in sarcina care va intretine dramul. Se apreciazai c& nu pot interveni schimbiri in calitatea si structura solului si subsolui, decdt in ccazul unor deversiri aceidentale semnificative si a neinterventiei a timp a institutilor ablitate.[RAPORT FRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (43) Impactul anticipat se earacterizeazi global ca minor, cu componente pozitive, avand in vedere fluentizarea traficului, reducerea ambuteigjelor, minimizarea consumului de carburanti, reducerea timpului de deplasare, eresterea duratei de exploatarea a autovehiculelor participante la trafic, cu impact regional pe termen lung. Pentru protectia calititii apelor subterane si a solului, adminsitratiei nationale a drumurilor ii tevin urmatoarele obligatii: = dotarea parcatilor cu cosuri de coleciare a deseurilor, descircarea periodici a acestora, fntrefinerea general a spafiilor de parcare prin curijarea periodicd, vopsirea, igienizarea acolo unde este cazul; * promovarea unui program de educare, constientizare a participantilor la trafic pentru menfinerea unui mediu curat si protectia acestuia; * organizarea unui sistem de control prin care si poati fi depistate operativ depunerile clandestine de deseuri sau orice alte materiale inutilizabile in vecindtatea drumului; * dotarea echipelor de intervenfie cu mijloacele necesare remedierii orictror degrada fizice, chimice ce apar in perimetrul drumului ca urmare a traficului sau a accidentelor de circulatie; = semnalizarea traficului va fi riguros organizat astfel inet si asigure minimizarea aceidentelor de circulatie. 2.6.3.3 MASURIDE DIMINUARE A IMPACTULUT Perioada de constructie Se recomanda ca platformele organizArii de santier s& aiba o suprafafa de beton sau piatra sparti, stabilizata pentru a impiedica sau reduce infiltrafiile de substanfe poluante in sol si subsol. Pe de alt parte aceste suprafefe vor fi previzute cu sanjuri de garda pentru colectarea eventualelor seurgeri, cu debusarea in base impermeabilizate din care si se poatd colecta lichidele contaminante, Tot pentru organizarea de santier, trebuie avut in vedere ca platformele de intretinere gi spilare a utilajelor s& fie realizate cu pant astfel incdt si asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de Ja spilarea masinilor), a uleiurilor, a combustibililor, si apoi introducerea acestora intr-un decantor care si fie curafat periodic, iar depunerile si fie transportate la cea mai apropiata statie de epurare sau la un depozit de deseuri. in incinta organizirii de santier trebuie s& se asigure evacuarca apelor pluviale care spala suprafete mati pe care se pot afla diferite substante din eventuale pierderi de material, pentru a se evita formarea baltirilor ce se pot infiltra cu timpul in subsol, poluand solul si panza freatica; evacuarea acestora se poate face in cel mai apropiat emisar numai dupa preepurare Apele wzate menajere provenite de la organizarea de santier trebuie introduse fntr-o fos septicd ccare va fi vidanjati periodic si evacuaté la o stafie de epurare din apropiere cu care s-a incheiat in prealabil un contract de servicii, Pe de alti parte va fi necesara respectarea urmitoarelor recomandati: = interzicerea utilizarii de substante chimice, ierbicide ete, pentru indepartarea vegetatiei in vederea realiziii terasamentelor; * aplicarea de masuti de atenuare pentru prevenirea eroziunii solului si stabilizarea pantelor: replantarea suprafefelor decopertate cum ar fi gropile de imprumut, depozitele in aer liber,[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (4). acolo unde este cazul, cu tratazea finala care implic Iucrari de estetica peisajului, precum si misuri de control al eroziunii; * construirea rambleului din material granular cu drenaj liber si prevederea unui sistem de dirijare, colectare si decantare/separare a apelor pluviale; = refacerea vegetatiei pe taluz prin inierbare pentru rambleu jos si inierbare si plantari de arbusti pentru rambleu inalt si debleu; = decopertarile trebuie replantate cat mai curand posibil, in scopul prevenirii eroziunii solului; « pastrarea si reutilizarea stratului vegetal; * utilizarea biotebnicilor (plase de geogril spafial cu vegetatie reinsiménfata) pentru consolidarea pantelor (zone predispuse la eroziunea solului); * se vor proteja si acoperi depozitele temporare de sol rezultate in wma lucrarilor de terasamente, iar surplusul va fi imprastiat si depozitat in gropi de imprumut sau in depozite definitive; * se vor lua masuri speciale de punere in siguranta a depozitelor de pamant in perioada de executie si de stabilizare in conditii de suprainaltare a acestora si asigurarea stabilitati taluzurilor; = protectia sanqurilor de garda impotiva torentelor, prin introducerea de sicane, anrocamente la capaitul podefelor gi in alte puncte sau pe cursuri de api rapide bolovani si/sau gabioane (plasa de srm& umpluti cu piatrd) lang rambleuri sau contraforturi la traversares raurilor; = constructorul are obligatia de a reface ecologic terenurile ocupate temporar sau a celor afectate de Iucrari sau scurgeri accidentale de substante periculoase; = terenurile utilizate/ocupate de organizarea de santier vor fi redate in serviciul publie si privat, prin realizarea de proiecte pe baza planurilor de urbanism ale Consiliilor Locale (refacerea folosinjelor actuale ale solului, refacerea morfologiei inifiale. Constructorul are de asemenea obligatia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. in acest sens 0 atenfie special& se va acorda zonclor ocupate temporar pentru realizarea luctarilor: *Timitarea 1a minimul necesar a suprafeyei ocupate; = inainte de construirea variantelor de ocolire, solul vegetal va fi excavat si depozitat intr-un depozit special astfel incét, 1a terminarea Iuerdrilor, si asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului; «= refacerea structurii solului prin discuire si asezarea solului vegetal. ‘in mod deosebit, 1a incheierea etapei de constructie si pentru a evita, dupa inchiderea santierului de construcfie, impactul asupra apei si solului, va fi important si se prevadi urmatoarele activitati de refacere: = climinarea deseurilor, resturilor de construcfii si materiale de constructie. = refacerea morfologiei inifiale; * refacerea hidrografiei de suprafagii; = refacerea folosinfelor actuale ale solului. Perioada de exploatare si inth ere Principalele masuri pentru controlul si prevenirea polusrii solului sunt: = colectarea apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului; = verificarea periodica si intrefinerea curentii a sistemelor de colectare, epurare si evacuare a apelor meteorice; = vetificarea periodicd, odata cu recensimintele de trafic, a calitifii solului (pH, metale grele) in zona drumului.RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (45) 2.6.4 DESEURI GENERATE DE PROIECT $I MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA Perioada de constructie Materialele care vor rezulta din operafiile de excavare neoesare pentru realizarea lucrailor sunt asimilabile deseurilor din construcfii si anume: pamént si materiale excavate (cod deseu 17.05.04) deseuri de piatra si spirturi de piatra (cod deseu 01.04.08) amestee de beton, c&rdmizi (cod deseu 17.01.07) asfalturi bituminoase (altele decat cele be baza de gudron de huila) (cod deseu 17.03.02) deseuri amestecate de materiale de construcfie (cod deseu 17.09.00) De asemenea, din diferite lucrari executate pentru sealizarea Variantelor ocolitoare Alesd Nord gi Sud dar si din activitstile desfigurate in cadral organizaii de santier pot rezulta: = deseuri de lemn (cod degeu 17.02.01) = deseuri de stiola (cod deseu 17.02.02) = deseuri de materiale plastice (cod deseu 17.02.03) = deseuri de amestecuri metalice (cod deseu 17.04.07) Examinand lista categoriilor de deseuri care pot rezulta din lucritile de realizare a Variantelor ccolitoare Alesd Nord si Sud, se constatii ci nu apar deseuri periculoase intrucdt aceasté categorie de deseuri nu se gencreaza prin lucratile de construcjie proiectate. Pentru realizarea investitiei analizate in prezenta lucrare, Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud, va fi necesara realizarea urmatoarelor lucréri generatoare de deseuri (total — 727.635 me): = curdjare de tufiguri si arbusti (0 suprafati de cirea 63.000 mp, reprezenténd cirea 1.500 me vegetatie);, decapare pimént vegetal (18.900 me); s&pituri si excavatii (645.000 me); indepartare sistem rutier uzat (asfalt vechi ~ 700 me) si curdfare/demolare beton din capul pilonilor foraji de mare diametru de la constructia podurilor (35 me). Circa 45 % (8.500 me) din pamantul vegetal decapat va fi utilizat la sfarsitul Iuerdrilor pentru imbricare taluze, iar restul de circa 55 % va fi transportat la alte lucrari din zon& pentru refacere zone verzi si redare in circuit a gropilor de imprumut, sau pentru inchiderea depozitelor de deseuri din zona anlizata (Alesd, Oradea) si redarea acestor terenuti circuitului natural. PémAntul vegetal care va fi uilizat la sfirsitul Iucratilor pentru fmbricare taluze va fi stocat temporar, pana Ja finalizarea lucrérilor, in cadrul organizArii de santier, Dupa realizarea spaturilor gi excavatiilor (645.000 me), pméntul cu confinut mate de material biodegradabil va fi evacuat de pe santier si transportat la depozitele de deseuri menajere din zond, pentru a se asigura acoperirea lor zilnica. Piatra si sparturile de piatra contaminate cu alte materiale de constructie (pamant) rezultaté din frezare poate fi folositi in pavimentul drumurilor de pamant de pe traseul drumului, cu acceptul primariilor de pe traseu, aceasta solutie fiind una larg raspandita in cadrul Iucrarilor de reabilitarea a drumurilor nationale. O parte din pamantul corespunzator stipat si excavat, va fi utilizat pentru umpluturile necesare realizitii diverselor componente ale drumului (circa 33 % — circa 210.000 me).[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 46) Asfaltul vechi rezultat in urma indepirtarii sistemului rutier uzat din zona intersectiilor cu drumurile de legaturd (700 me) va fi transportat la statiile de preparate asfalt pentru introducera tui in procesul de fabricatie. Degeurile de beton rezultate in urma curafarii pilonilor forafi de mare diametru de la constructia podurilor (35 me) va fi transportat la depozitele ecologice de deseuri menajere din zona anlizata pentru inchiderea zilnica. ‘Nivelul pierderilor de material ca urmare a trarsportului, depozitarii sau instalarii este evaluat la cirea 1%, Majoritatea acestor pierderi tehnologice pot fi folosite pentru diverse umpluturi, functie de rezultatele de laborator geotehnic. Restul va trebui evacuat si depozitat in amplasamente autorizate de Agentiile de Protectia Mediului. In conformitate cu Normele de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, amplasarea eventualelor puncte de Iucru si suprafaja lor este stabilita de cAstigatorul licitagiei pentru executarea lucratilor. Cu toate acestea, se poate presupune €& toate materialele inerte vor putea fi folosite in umpluturi locale, sau transportate la un depozite de deseuri situate {in zonele fronturilor de lucru, ‘in ceea ce priveste deseurile rezultate de la reparafiile curente Ja echipamente (uleiuri uzate, anvelope uzate, deseuri metalice) acestea nu vor rezulta pe amplasamentul analizat deoarece utilajele vor fi aduse pe amplasament in bund stare de functionare, iar reviziile tehnice, schimburile de ulei (hidraulic si de transmisie), anvelope uzate, baterii, precum si reparatiile curente vor fi rcalizate numai in ateliere autorizate la fiecare schimbare de sezon. Degeurile de lomn, stick’, materiale plastice se incadreazi in categoria deseurilor menajere; sunt generate de personalul de exevutie a hucriilor de construcfii. Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie (hartie, pungi, folii de plastic, resturi alimentere) vor fi depozitate in containere la locurile de munca in continua miscare (circa 0,3 kg/omv/zi). Pentru 200 de persone aceasta inseamni circa 60 kg/zi (circa 1,2 lund). Acestea vor fi colectate la sfarsitul programnui in organizarea de santier, iar 0 firma de salubritate se va ocupa de ridicarea periodic& a containerelor. Aceste deseuri se vor elimina periodic prin grija executantilor, la firme specializate pentru revalorificarea dupa caz a acestora sau la un depozit ecologic de deseuri situat in zonele fronturilor de lucru. Degeurile teciclabile si cele de ambalaje vor fi colectate seleotiv si valorificate conform legislatiei in vigoare, Antreprenorul general al lueritilor va trebui s& incheie contracte cu operatorii de salubritate locali in vederea depozitarii lor. La sffirgitul stptimanii se vor afecta 2 ore pentru curajenia fronturilor de lucru, cand se vor climina toate elementele care au devenit deseuri. Allte categorii de deseuri care vor rezulta pe perioada realizarii Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud vor fi reprezentate de: « asfalt si piatr& nevalorificate la construcjia drumului. Constructorul va lua toate masurile necesare pentru ca la sfirsitut zilei de lucru sa nu rémén’ asfalt netumnat gi sa nu rezulte astfel deseuri de asfalt. in cazul in care vor rezulta deseuri de asfalt acestea vor fi transportate la statiile de preparate asfalt pentru reintroducrea lor in procesul de fabricatie. In ceea ce‘RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA gina (7) priveste piatra nevalorificaté ea va fi transportata in vederea reutilizarii in alte fronturi de Jucru sau Ja alte Iucrari de repararatie/constructie care necesita piatra sparta. * bidoanele goale de a vopscaua pentru marcaje. In perioada realizarii marcajelor rutiere, bidoanele in care vor fi achizitionate vopselelor vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dupa caz, conform nomelor legale specifice. In Tabelul 11 este prezentat managementul deseurilor care vor rezulta in perioada de realizare a Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud. Tabel 11 Managementul deseurilor in perioada de realizare a Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud agement dar cans | 8S" iid “ete esa eves -[ ely) cos ‘oo Denemie deat [gamers] GOMES Owtden ert sere | __ util an ann? eit Ponta tee ==| feat ana [arte mina aa ationataen —| TE] 8 as aa se} Wecsecnary | geten mutant | mo Sir ence Rape snee er + pamiint vegetal, plimant = 17.05.04 Poachieacnee - Nenteepai - onot08 sparturi de piatra. «ree don, maior Slime «Soon anes - inopeo Sontecase Sirus san Seu ae Bimensciseten forza] s | ism! ue | oon forma] . | - _vopsea pentru marcaje) eee ; - _asimilabil menajere 21,6 2 ani s 2003 OL is jon | 1,62 ani} - * In confomiate ca Hist cupriazaad desl, din Anexa 2 din HG 85672007 privnd evidesa gistunildeseurior si penta ‘grobacea liste cuprinzand deseuril,incusv deseurle petiulose ** Ordnnta de Urgenta 2 Guvernuvi 78/200 privnd regiuldeserilor cu modifier «i completa uterioare ‘+++ Regulamentul (CF) nr. 21502002 a Paramentulut Buopeen si al Consus’ din 25 nolembrie 202 privin satistiile asupra deseurilor (odata cu data aderarii Romaniei la UE, Regulamentele UE se aplica direct in Romania) fn ceca ce priveste deseurile generate pe amplasamentul lucrarilor, constructorului ii va reveni i J i prin contract, obligatia de a se conforma legislatiei de mediu in vigoare la data semnarii contractului, Recomandarile pentru perioada de constructie privind gestionarea deseurilor provenite din lucrari sunt urmatoarele: = deseurile rezuitate din constmcfia lucrévilor de terasamente (deseurile inerte) trebuie si fie, pe cat posibil, reutilizate; = deseurile rezultate din constructia Iucririlor de terasamente care nu pot fi utilizate se transporti la depozitele de deseuri existente, pentru lucrairi de fertilizare si readucere a acestor suprafefe in circuitul productiv. Altemativ, aceste deseuri pot fi folosite ca material de acoperite zilnicd a depozitelor municipale de degeuri urbane, pentru a reduce emisiile atmosferice si a preintimpina accesul animalelor si persoanelor, respectiv pentru ‘imbunatiirea peisajului in aceste locatii; * descurile inerte provenite de la constructii (resturi de beton sau asfalt, agregate etc) pot fi colectate si valorificate pe plan local (in pavimentul drumurilor, acoperire intermediara in cadrul depozitelor de deseuri menajere din zona) sau depunere in gropile de imprumut;RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 48) * deseurile menajere, generate de executantii Iucrarilor, se vor colecta in pubele acoperite, amplasate in locuri special amenajate si vor fi preluate in vederea eliminatii de societati autorizates = deseurile metalice si de ambalaje trebuie reutilizate pe cAt posibil, conform reglementArilor in vigoare; = deseurile de lemn pot fi valorificate prin grija constructorului; = reviziile tehnice, schimburile de ulei (hidraulic si de transmisie), anvelope wzate, baterii, precum si reparafiile curente vor fi realizste numai in ateliere autorizate unde vor fi recuperate gi valorificate; = uleiurile uzate, anvelopele uzate si deseurile metalice ce pot rezulta din reparatiile la echipamentele de lucru vor fi colectate selectiv si eliminate de pe amplasament prin socict&fi autorizate; + bateriile si uleiurile uzate vor fi recuperate si duse la filialele PETROM; + Ia punctele de Iucru nu se vor colecta/stoca deseuri periculoase. Perioada de exploatare si intretinere in perioada de exploatare a Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud vor rezulta o serie de deseuri specifice transportului rutier, dar si deseuri datorate unui comportament neadecvat al participantilor Ja traficul rutier cum ar fi aruncarea de diverse amalajele, dar nu numai, din autovehiculele in mers direct in natur& sau in parciile amenajate. Aceste deseuri sunt de natura deseurilor menajere, ele vor trebui colectate si evacuate prin grija personalului de exploatare tntr- un depozit ecologic de deseuri municipale. Pe baza datelor de trafic se estimeaz8 o cantiate de deseuri menajere de circa 16 me/an pe ambele variante ocolitoare. Ca urmare a scurgerii apelor de pe suprafaja carosabila in santuri si decantoare se va colecta nmol care este asimilabil namolului provenit din epurarea apelor uzate, iar potentialul toxic este indus de concentrajia potential mare de metale grele. Santurile trebuie curdtate periodic, namolul wménd a fi evacuat in localititile de capat intr-un depozit de deseuri inerte, depozit ecologic de deseuri menajere sau la una din stafiile de epurare din apropiere, dupa testarea fizico-chimica. Cantitatea anual de ndmol evacuat din ganjuri poate fi evaluat la 10 me, in condifiile de circulatie din 2030. {in timpul manipulacii si utilizarii_vopselelor si diluanfilor ~ utilizati in cadrul Incrétilor de intrefinere, protectic si marcaje rutiere, de cétre unitafile specializate in Iuorari de intrefinere si reparafii ale drumurilor, vor rezulta bidoanele in care vor fi achizitionate lacurile, vopselele si iluangile vor fi restituite producatorilor sau distribuitorilor, dup caz, conform nomelor legale specifice. In Tabelul 12 este prezentat managementul deseurilor care Vor rezulta in perioada de exploatare si intrefinere a Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud. Tabel12 Managementul deseurilor in perioada de exploatare si intrefinere 9 Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud = Ninagenena decor Cansite | Stree \coa privinl ~ canitate prevazuta af prevazuta a) ou + | principale ‘Cod generata Denumire desea | genera] {SOLES |Cod desea repre casteare soins mela (ang |LICn.L| pevealoasn|staistea"™ ae mefan] $8) |Valorificata| Eliminata| ee Tareas Tat} 8 angst] man] oni ain dtrRAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA rasa Tiagenenl doen? amine | See cod ping Mcnteae pevein® prevazuta a| caice. «| Principala generata Denumire deseu* | fi generata | (S0lid-S | Cod deseu*| rc rietate’ {Wan; me/an] inn [cha reels 7 em fi storie inint] B2 a =a ‘Ghoia povt da ecm ‘Degeuri de ambalaje (Gidoane metalice dela 7 tan 8 1501 10% He 06.31 0,7 van - if ‘ope duh Deseuri menajere $i S Becwinewees’ Tema | s [mea] - [1m | - [témim| * In conformitate eu Lista cuprinzand deseurie, din Anexa 2 din HG 856/200? privind evidenta gestunil deseurlor si penta aprobarea liste cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, + Ordonsnta de Urgenta @ Guveralsi 78/2000 priving regimul deseurlor cu modificarile si completrleulterioare +4 Regulamental (CE) nf. 2150/2002 al Parlamentului European si al Consitului din 25 noiembrie 2002 privind statsticle supra deseurior (edate.cu data aderari Romaniei la UE, Regulamentele UE so aplice direct in Romania) 2.7 UTILIZAREA TERENULUI NECESAR PENTRU EXECUTIA PROIKCTULUI Suprafete de teren necesar a fi expropriate pentru realizarea variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud (ooupare definitiva a terenului) sunt prezentate pe categorii de folosingi in Tabelul 13 ‘Tetenurile expropriate se afla in proprietate privata sau in administrarea consiliilor locale. ‘Tabel13 Suprafete de teren necesar a fi expropriate pentru realizarea variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud Nr aaa Faneaji | Livadi | Piisune | Pidure Cur a ‘Total rom | Loa ~ i it cr Miata | Arey | em) | Cemey | mp) | toon) |emte| eueeart | ep 1 |WoaN| Anges [11856 [-ae [0 | reo Oo [ sai 36357 2 [oan | —Aieed —| 24745 | 176605 | 36509 | ~a1.720 [25308 | —0 | 3.738] 10,705 Toil VOAN (a) ‘oT | 187727 | 3.6569 | 5.4498 [2.5368 | 0 | 0.0279 | 347002 1 [voas | aus | 14465[ 0 a | “9003 [8 o—1~si0 | “24.078 2 | VOAS Magesti 79.997 4416 @ 0 0 o 3,523. 87.936 3 [voas | — Ales —[ 8674116907 | —o 0 ° | -ais30 | 16573 &-TWOAS [Fangagu asTor] 5884 [0 o a 0 O32 | so.is6 Toil VAOS 240037 | 31318| —0—|ap003_| —0 037385 20.7703 "Total VOAN si VOAS ia) | 27,6638 | 20,9045 _[SK8@ | a3e01 | 35368 1 — 0 —| 33064 oa,ra5 Pentru realizarea variantei ocolitoare Alesd Nord nu va fi necesara taierea nici unui arbore. Pentru realizarea variantei ocolitoare Alesd Sud va fi necesara tdierea a circa 50 de silcii din zona podului de la km 0+500. Arborii necesar a fi taiati au varsta de maxim 15 ani gi sunt parte a padurii aluviale din zona inundabila a Crisului Repede. Suprafata afectata temporar de lucrari pu poate fi cuantificata in acest stadiu de proiectare. in conformitate cu legislatia nationala, amplasares organizérii de santier, eventualelor puncte de Iucru si suprafata lor este stabilita de céstigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Pentru aceste suprafete exista obligatia contractuala, asumata de constructor in fata proprietarului terenului, de a readuce aceste suprafete la folosinta initiala, sau in cireuitul productiv. Chiar dact Ja aceasti eta a proiectului (studiu de fezabilitate) mu se poate preciza amplasamentul organizirii de santicr, se considera ca organizarca de santier nu poate fi amplasata pe malul raurilor si paraurilor de pe traseu si in incinta sitului ROSCI0050.RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (50) Se recomandai amplasarea organizarii de santier in proximitatea unei aglomerari urbane, in zona unei viitoare parcéri de pe traseul viitoarei varainte ocolitoare (ampele amplasate pe traseul VOAS, in zona kilometrului 14720 dreapta si 2+200 stanga). Se recomanda totodati pastrarea unei distante minime de 250m fata de zonele rezidentiale si interzicerea amplasarii acesteia pe 0 raza de 300m fata de limitele sitului ROSCIO050. Se considera ca amplasarea organizArii de santier pe o suprafata circa 4 ha va fi suficienta pentru depozitarea temporara a materialelor de constructie si a materiilor prime, pentru parcarea utilajetor folosite, contruirea unui birou, a unui laborator de materiale de constructie, a unei sectii pentru repararea mijloacelor de transport si utilajelor care nu pot fi transportate la un service autorizat. Organizarea de gantier va fi dotati si cu o statie mobila pentru fabricarea mixturilor asfaltice (capacitate 100 me/h) o statie mobil& pentru fabricarea betoanelor (capacitate S0me/h) si un concasor (capacitate 10 me/h). Prin caietele de sarcini se va impune folosirea unor instalatii de producere asfalt si beton omologate la nivel european. 28 SERVICHLE SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI SI MODALITATEA IN CARE ACESTE SERVICI \SUPLIMENTARE POT AFECTA INTEGRITATEA ARIEI .NATURALE DE INTERES COMUNITAR Realizarea caracteristicilor drumului prevazute a fi executate in cadrul acestui proiect vor conduce la Iucrari de mutare si protejare a retelelor si instalatilor existente. In acest scop, impreuna cu detinatorii de retele din zona drumului, s-a realizat o identificare preliminara a acestora. Lista acestora nu trebuie considerata definitiva. Pentru acestea urmeaza sa se elaboreze proiectele necesare in toate fazele, inclusiv detaliile de executie, in conformitate cu specificatiile ficcarui detinator de retea in parte. Pe baza acestora se vor stabilii cantitatile finale de lucrari ce trebuiesc efectuate. Pe baza proiectelor mai sus mentionate se vor obtine avizele si acordurile necesare, pe petioada executici Antreprenorul avind obligatia de a asigura si asistenta de specialitate din partea detinatorului utilitatii respective. Concluziile proiectului de identificare a retelelor si instalatiilor existente afectate pentru variantele de variante ocolitoare selectate sunt prezentate in cele ce urmeaza: = VOAN: — Lin electrice joasa tensiune (IT) Proprietarul retelei este SDEE ORADEA, Centrul de exploatarea MT + JT Alesd. Localizarea retelei: km 0420 ax drum proiectat - amplasamentul se afla intre localitatile Tinaud si Grosi km 4+920 ax drum proiectat - amplasamentul este situat in partea de est a comunei Pestis, punetul Valea Morii km 5+500 ax drum proiectat -1 LEAHLES- amplasamentul este situat in partea de nord-est a comunei Pestis, punctul valczaua Sipot km 74460 ax drum proiectat — amplasamentul este situat in partea de nord a comunei Pestis, drumul DN1H Specificatii tehnice[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE BVALUARE ADECVATA Pagina 31) = km 0420 ax drum proiectat —funie Al 3x50+50+35 (SE 4) ~ km 4+920 ax drum proiectat — din PTAB Pestis6-PestisS ; TYIR 50+3x70+16( SE 4 — SE1L) - km 5+500 ax drum proiectat -LEA-Rac 0.4kV TYI 50x3+70+16( SE 4 );LES ACYADY 3x70+50). - km 7+460 ax drum proiectat PTA Pestis- funie Al 50-+3x50+25 ( SE 4-SE 11 ) — Linii electrice medie tensiune (MT) Proprietarul retelei este SDEE ORADEA, Centrul de exploatarea MT + JT Alesd. Localizarea retelei: ~ km 4920 ax drum proiectat — amplasamentul este situat in partea de est a comunei Pestis, punctul Valea Morii ~ km 7+380 ax drum proiectat — amplasamentul este situat in partea de nord a comunei Pestis, drumul DN1H Specificatii tehnice: - km 4+920 ax drum proiectat - LES racord Pestis 5 A2YSBY 3x1x150 ~ km 74380 ax drum proiectat - Racord 20kV Pestis 3 funie Al 50/8 — Refele de gaze ~ Nu au fost identificate retele de gaze pe acest tronson. — Refele apa Proprietarul retelei: ~ km 0+20 ax drum proiectat ~ primaria Ausou ~ km 5+500 ax drum proiectat — conducte proprietari particulari Localizarea retelei: ~ km 0420 ax drum proiectat - amplasamentul se afla intre localitatile Tinaud si Gras = km 54500 ax drum proiectat — amplasamentul este situat in partea de nord-est a comunsi Pestis, punctul valceaua Sipot Specificatii tehnice: = km 0420 ax drum proiectat — 3 conduete PVC- 0110 0160, 6200 ~ km 5+500 ax drum proiectat — conduete PVC -@25, 030 — Retele teleomunicatii Proptietarul retelei - Romtelecom S.A. este proprietarul a doua tipuri de retele de comunicatie aflate pe acest tronson si anume: fibra optica si cablu de telefonie interurban. Localizarea retelei - Romtelecom SA detine, intre localitatile Tinaid si Alesd, cabluri de telecomunicatii subterane interurbane si un cabluri cu fibre optice, Cablurile de ‘telecomune: cupra sunt amplasate in lungul axului drumului DN1 si au urmatoarele capacitati. La km 5854275 se gasesc pe partea dreata a drumului national Cluj-Oradea un cablu de fibra optica de 12 fire autopurtat pe stalpii de beton ai SC Electrica SA si trei (2+1) cabluri subterane de 4cuarte si 27cuarte, La km 44350 se gaseste pe partea stanga a drumului national DNIH Alesd-Zalau, un cablu de fibra optica de 20 fire si un cablu compozit de 48 fire, in sapatura, iar pe partea dreapta un cablu de cupru de 10/06 autopurtat pe stalpi de lemn. = VOAS — Linii electrice joasa tensiune (JT) — nu au fost identificate.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (52) — Linii electrice medie tensiune (MT) Proprietarul retelei este SDEE ORADEA, Centrul de exploatarea MT + JT Alesd. Localizarea retelei: km 0+20 ax drum proiectat - Inceput de drum DN1 Alesd — Cluj, intre Tinaud si Grosi km 3+460 ax drum proiectat - Drum de legatura Tinaud — Ortiteag Jn 6+100 ax drum proiectat- Drum Alesd-Beius pod de travesare ~ km 6+640 ax drum proiectat -Zona de protectie sanitara Fabrica de ciment Alesd Km 8+760 ax drum proiectat- Sfarsit de drum DN1 Alesd — Oradea intre Alesd si Luneasu de Jos Caracteristici tehnice Linii electrice pozate pe stalpi de beton; km 0+20 ax drum proiectat ~ funie OLAI-50/8 Suncuius-Borozel (SE 5) km 34460 ax drum proiectat- funie OLAI-50/8 Ortiteag 1 (SE 1) km 6+100 ax drum proiectat — funie OLAI-70 Alesd- Refractara (SE 1) km 64640 ax drum proiectat- funie OLAI 120 Alesd-Astileu-Padurea-Neagra (stap metalic-stalp beton 500) km 8+760 ax drum proiectat- funie OLAI 50/8 Alesd- Hotar (SE1 SE8 ) = Linii electrice IT Proprietarul retelei este SCFDEE ELECTRICA DISTRIBUITE TRANSILVANIA NORD S.A., SUCURSALA ORADEA. Localizarea retelei - km 6+720 ax drum proiectat Amplasamentul se afla in zona de sud- vest a localitatii Alesd in zona de protectie sanitara, Fabrica de ciment Alesd Caracteristici tehnice — Retea de transport energie electrica de 110kV amplaseta pe stilpi zabreliti de structara metalica si stalp de beton. = Refele gaze Proprietarul retelei este Societatea Nationala de Transport gaze naturale - Transgaz SA Medias, Sucursala de Transport gaze naturale Medias, Regionala Cluj-Napoca, Sector ‘Transport gaze naturale - Medias Specificatii tehnice —Retea gaze naturale inalta presiune tipul de conducta este de 300. —pozat in sapatura. Localizarea retelei ~ km 7+060 ax drum proiectat - Amplasamentul se afla in zona de vest a localitatii, la 15m de digul de protectie al lacului de acumulare, = Refele apa Proprietarul retelei este SC HOLCIM SA ROMANIA CIMENT ALESD. Localizarea retelei — km 6+340 pina la 6+920 Amplasamentul se afla in zona de Sud- Vest a localitatii Alesd. Specificatii tehnice - Linie dren colectare apa din zona de protectie. — Retele telcomunicatii-RAPORT PRIVIND STUDIU-DE EVALUARE ADECVATA Pagina (53) Proprietaral retelei ~ Romtelecom S.A. este proprietarul a doua tipuri de retele de comunicatie aflate pe acest ‘ronson si anume :fibra optica si cablu de telefonic interurban. - RCS & RDS este proprictarul unui cablu cu fire optice. ~ Atlas Telecom Network este proprietarul unui cablu cu fire optice. Localizarea retelei Romitelecom SA detine, intre localitatile Tinaid si Alejd, cabluri de telecomunicatii subterane interurbane si un cabluri cu fibre optice. Cablurile de telecomuncatii din cupru sunt amplasate in ungul axului drumutui DNI si au urmatoarele capacitati. ~ Ia km 5854275 se gasesc pe partea dreata a drumului national Cluj-Oradea un cablu de fibra optica de 12 fire autopurtat pe stalpii de beton ai SC Electrica SA si trei (2+1) cabluri subterane de 4 cuarte si27 cuarte. = la km 592+800 se gaseste, pe partea stanga a drumutui national Cluj-Oradea, un cablu de fibra optica de 20 fire in sapatura si un cablu compozit de 48 de fire, iar pe partea dreapta se gasesc trei (2+1) cabluri subterane de 4 respectiv 27 cuarte. Pe drumul judetean DJ 764 la iesirea din orasul Alejd, pe partea stanga a drumului se gascsta un cablu de fibra optica de 12 perechi autopurtat pe stalpi lemn, iar pe partea dreapta un cablu de cupru de 100/09N in sapatura, RCS & RDS ~ la km 592+800 se gaseste un cablu cu fibre optice ce traverseaza pe stalpii de medie tensiune, DN 1. ATLAS TELECOM NETWORK — Ia km 592+800 se gaseste un cablu cu fibre optice pe partea stanga a drumului pe stalpi Electrica, Lucrarile de mutare si protejare a retelelor si instalatiilor existente vor fi reduse ca amploare, nu vor avea impact asupra mediului si nu vor afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar, ROSCI0050. 29 DURATA CONSTRUCTIEL, FUNCTIONARH, DEZAFECTARI PROLECTULUL ‘$I ESALONAREA PERIOADEI DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUL Perioada de executie propust este de 24 luni de la data obfinerii Autorizatiei de construire. Durata de functionare a Variantelor ocolitoare Alesd Nord i Sud va fi nelimitatd, ins& conform specificatiilor tehnice, aceste drumuri vor fi in stare bund de functionare circa 18 ani (durata de folosinta in cazul lucrarilor cu imbracaminte bituminuoasa). Structurile podurilor sunt proiectate pentru o durata de viata de 100 de ani pentru o incarcare civila a traficului in conformitate cu NP 104-04. Avand in vedere tipul si caracteristicile proiectului, nu va & necesara dezafectarea acestor Iucrii Totusi periodie va fi necesard inlocuirea imbracamintii bituminuoase.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina ($4) 2.10 ACTIVITATI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTARIT PROIECTULUI Implementarea acestui proiect va genera scoaterea traficului greu din localitati, facilitind astfel traficul de tranzit si va mai fluenta traficului in zona analizaté. 2.11 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI Pentru lucririle la varianta ocolitoare analizati, procedeele tehmologice fin de perioada de constructie si sunt prezentate in continuare, separat pe categorii de lucrati: = Terasamente Defrisarea unor arbusti si arbori cu diametre sub 10 em se face cu buldozerul cu echipament de defrisor, incarcarea in autobasculante si apoi evacuarea pentru a fi utilizat ca lemn de foc. Cei cu diametrul mai mare vor fi taiati cu fierastraul mecanic. Indepartarea solului vegetal se efectueaza cu buldozerul. Mateialele excavate se depoziteaz {n grimezi, se incarcii in mijloace de transport si transportate in afara amplasamentului. Sapatura in debleu in teren mediu se face cu excavatorul cu incarcare direct in autobasculanta si transport in zonele de umplutura. Umpluturile in ramblee presupun nivelarea pamantului descarcat din autobasculante ou buldozerul, si apoi compactarea cu cilindru lis tractat de un buldozer. Imbracarea taluzurilor cu iarba consta din asternerea pamantului vegetal pe taluz cu cupa excavatorului si nivelarea lui cu buldozerul. Scarificarea acostamentelor se efectueaza cu buldozeral echipat cu searificator. = Suprastructura drumului Astemerea stratului de balast presupune descarcarea Ini din autobasculante, nivelarea cu bbuldozerul si compactarea cu cilindrul vibrator tractat de un buldozer. Stratul de piatra sparta in fundatie va urma aceiasi tehnologie. Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment presupune prepararea amestecului in statia de betoane, aducerea Iui pe amplasament si apoi utilizarea tehnologiei de mai sus. Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationiea cu rupere rapida se face cu o autocisterna speciala, Stratul de baza din mixtura asfaltica cu bitum si agregate concasate executat la cald. Mixtura se va prepara in afara amplasamentului si va fi adusa pe santier cu autobasculante cu incalzire, descarcata in repartitoare si apoi compactata cu cilindri specifici pentru asfalt. Stratul de legatura din binder de criblura si agregate concasate executat la cald va uma tehnologia de mai sus. Strat de uzura din beton bituminos, aceiasi tehnologie. = Drumuti laterale Stratul de piatra sparta in fundatii fara impanare si innoroire se executa prin nivelerea eu ‘buldozerul dupa care se va compacta cu un cilindru lis tractat de buldozer.RAPORT PRIVIND STUDIUL DE BVALUARE ADECVATA Pagina 55), Amorsatea suprafetelor cu emulsie cationica va fi facuta cu o autocisterna speciala, Stranul de baza din mixturi asfaltice va urmarii tehnologia specifica prezentata mai sus. Solutia sa va aplica la intersectile cu drumuri laterale. Santuri si rigole Rigola carosabila din prefabricate se va realiza cu ajutorul unei macarale montata pe un excavator. Santul nepereat presupune realizarea escavatiei cu excavatorul. Santurile pavate cu elemente prefabricate presupun montarea de prefabricate cu o macara, Parapeti si bariere Se vor monta cu o macara auto cu acces usor. Semnalizari si marcaje Se vor monta: stalpi de dirijare, indicatori kilometrici, indicatori hectometriei, stalpi pentru indicatoare de circulatie, marcaje rutiere, fiind ncesara 0 macara pe pnetti si o masina de marcat. Poduri si viaducte Suprastructura pentru poduri si viaduete este format in special din grinzi prefabricate precomprimate. Metodologia de constructie va fi urmatoarea: ~ curijarea albiei pentru a asigura curgerea apei ~ instalarea de batardouri pe umul sau pe ambele maluri deodata din umplutur sau piloni scurfi = excavare in conditii de deshidratare directi a fundafiei pana la atingerea nivelului proiectat ~ formingare, armare si turnare a pilelor din beton armat instalarea blocurilor portante ~ montarea grinzilor din beton armat pretestat ~ indepétarea batardourilor = betonatea tablierelor, construcfia carosabilului, trotuarelor si balustradelor = protectia malurilor cu contraforturi si dale de beton ~ amenajarea accesului in ceea ce priveste executia podurilor, este de dorit ca: batardourile si excavatiile pentru contraforturi sd se fac la un nivel redus al apei batardourile si fie scoase cAnd nivelul apei este mediu, pentru a nu creste prea mult fincdrcarea apei cu aluviuni betoanele si se prepare in afara amplasamentului = grinzile prefabricate si fie produse in ateliere specializate din zon’. Podete Pentru constructia podetelor noi va fi necesare tumarea de beton armat cu tehnologiile binecunoscute de excavare, coftare, armare si betonare.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (56) 2.12 CARACTERISTICILE PROIECTELOR _EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTUL ANALIZAT IN PREZENTA PROCEDURA DE EVALUARE $I CARE POT AFECTA ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR in prezent in zona de influent a celor 2 variante ocolitoare nu sunt propuse alte proiecte similare, Activititile deftigurate in zona trascului variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud sunt reprezentate de traficul rutier si feroviar, activitifile industriale din zonele adiacente (fabricare ciment, fabricare materiale de constructie, exploatare si prelucrare agregate minerale, prelucrarea lemnutui, industrie usoara), depozitare deseuri, activitigile gospodiiresti din zonele adiacente. Unul din scopurile construirii variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud fiind devierea traficului rutier din localitifile tranzitate nu se poate analiza efectul cumulat al traficului de pe dramurile existente ou traficul de pe viitoarele variante ocolitoare, deoarece traficul in zona va raméne acelasi. Trebuie precizat cA prin darea in exploatare a viitoarelor antostrizi (autostrada A3 si autostrada pe culoarul IV), in zona analizati traficul in zona Alesd se va diminua (atat pe drumurile existente cat si pe variantele ocolitoare Alesd Nord si Sud). Linia CF Oradea-Bucuresti este situati la distante cuprinse intre 1 si 3,5 km sud de VOAS1, 200 m gi 3,5 km sud de VOAS2, 3,5 si 7 km sud de VOANI gi la distante cuprinse intre 1 si 4 km sud de VOAN2, traficul feroviar find redus spre mediu (se estimeaza 20.000 — 25.000 treceri ‘trenuri/an). Traficul feroviar are un impact minor asupra mediului numai din punct de vedere al nivelului de zgomot. Trebuie precizat ca taseul liniei CF Oradea-Bucuresti este situat la sud de situl ROSCIO050 la distante cuprinse intre 1,5 si 2,5 km, Avand in vedere tradicul feroviar redus spre mediu, distanta fati de alternativele selectate (VOAS1 si VOANI), distanga fad de situl ROSC10050 si distanfa fof de zonele rezidentiale, nivelul de zgomot in perioada de constructie cumulat cu trafioul feroviar va fi nesemnificativ atét pentru zonele rezidentiate cat si pentru speciile din sit si din vecinatatea sitului Una din activititile industriale din zonele adiacente variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud, reprezentati de fabricarea cimentului. Fabrica de ciment din Alesd este amplasati in zona de sud-vesticd a orasului Alesd (circa 2,5 km de limita sudics a ROSCI00S0, in zona in care se sfargeste varianta ocolitoare Alesd Sud). Avand in vedere condifiile meteorologice din zona analizati (vanturi dominante din sectorul vestic) gi finfnd cont de caracteristicile topografice (valea Crisului Repede de la est la vest), emisiile de poluanti (in special praf) de la Fabrica de ciment se vor dispersa pe directia est-vest si intr-un mic procent pe directie nordic sau sudic&. Avand in vedere aceste aspecte, precum $i distanfa faji de cole 2 variante ocolitoare (VOAS situati la cirea 3 km sud-vest, iar VOAN la circa 6 km sud-est), nu exist un impactul cumulat al fasticii de ciment cu lucratile de construcfie ale celor 2 variante ocolitoare. in zona adiacenti fabricii de ciment, la circa 5 km sud-vest de VOAS si circa 8 km sud-vest de VOAN este o cariera de piatra, insi findnd cont de caracteristicile topografice si meteorologice din zona analizat’ precum si de distan}’, nu exist un impactul cumulat al exploatirii de piatr cu lucréttile de construcfie ale celor 2 variante acolitoare Trebuie precizat c& circulatia rutier& si feroviar’, fabricarea cimentului, extragerea pietrei din cariera sunt activitafi care se desfigoard in afara sitului ROSCIO050, firs si afecteze integritatea sitului,RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA. gina (5 Depozitul neconform de deseuri menajere Alesd este amplasat la circa 250 m sud de limita sitului ROSCIO0SO si in imediata vecinitate nordica a alternativel VOAS1. Pe depozital neconform de deseuri municipale Alesd a fost sistata activitatea de depozitare a deseurilor, dar depozitul nu a fost inchis si ecologizat. Acesta activitate va fi luat& in considerare la evaluarea impactului constructiei variantei ocolitoare Alesd Sud asupra speciilor si habitatelor din zona analizata. {In ceea ce priveste exploatarea agregatelor minerale (nisip si pietris) in situl ROSCI0050, aceasta activitate ate intensitate A asupra sitului, afectind 5% din suprafafa sitului si avand impact negativ asupra sitului (conform figei in baza cliruia a fost intocmit Formularul standard Natura 2000 pentru situl ROSCI0050), in zona viitoarei vatiante ocolitoare Alesd Sud exista 9 balastier& si o statie de spalare-sortare agregate minerale in situl ROSCIO0SO si o balastierd in afara sitului (zona exploatats fiind transformati in 4 iazuri piscicole). Aceste activitsti antropice au avut, in timp, impact negativ in principal asupra a 2 speci de pesti pentru care situl ROSCIO0S9 a fost declarat (Gobio uranoscopus si Barbus meridionalis). Pe de alt& parte, in zona Alesd, care corespunde cozii lacului de acumulare Lugagul de Jos, apa este pufin adénc’, colmatatd si mlistinoasd, improprie supraviefuirii celor dou specii de pesti, care sunt reolitofile. Avand in vedere cele mefionate anterior, activitatea de extractie a agregatelor minerale din albia gi terasa raului Crisul Repede va fi luatd in considerare la evaluarea impactului construcfiei variantei ocolitoare Alesd Sud asupra speciilor gi habitatelor din zona analizata. Activitijile gospodiresti desfésurate in zonele adiacente variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud sunt de mic& anvergura si nu genereaza impact cumulativ. Pentru perioada de exploatare a viitoarelor variante ocolitoare Alesd Nord si Sud se considera ci nu este necesarii evaluarea impactului cumulativ, deoarece aceasti activitate va avea un impact global nesemnificativ asupra factorilor de mediu si biodiversititi, in concluzie, numai activitatea existent de exploatare a agregatelor minerale din zona analizata si existenta depozitului neconform de deseuri municipale poate genera impact cumulativ cu proiectul analizat in prezenta procedur de evaluare si poate afecta aria naturala protejati de interes comunitar. Acest impact va fi descris si analizat in cadrul Capitolului 4 din prezenta lucrare. 213 ALTE INFORMAJI SOLICITATE DE CATRE AUTORITATEA COMPETENTA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Nu este cazul.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA, Pagina (58) 3 INFORMATH PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULU! 31 DATE PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR 3.1.1 SUPRAFATA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR Situl ROSCTO05O - Crigul Repede amonte de Oradea, are o suprafafi\ total de 2,006 ha, fiind situat pe teritoriul administrativ al localitatilor Alsed (3%), Astileu (2%), Auseu (2%), Inew (1%), Lugagu de Jos (11%), Magesti (<1%), Oradea (<1%), Osorhei (3%), Sacidat (4%), ‘Tejchea (3%), Tileagd (4%), Vadu Crigului (1%) din judeful Bihor. 3.1.2 TIPURI DE ECOSISTEME EXISTENTE {N ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR {In situl ROSCTO0S0 Crisul Repede amonte de Oradea (Junca yéului Crisul Repede) exist ecosisteme terestre gi acvatice caracteristice vegetatiei de lunci (paduri panonice de luncd (Quercus robur, Fracinus angustifolia) cu Leucojum aestivum si Carex remota, in complex cu zivoaie de plopi (Populus alba, P. nigra) si de sileii (Salix alba)). Vegetatiei naturala de Iuncd din zona anelizatii a fost mult restrénsi in timp ca urmare a defrigatilor gi extinderii terenurilor agricole. In prezent ea poate fi regisité in pirfile joase ale luncii, frecvent inundate, sub forma de piduri de plop si salcie (Salicetum albae) (Issler 1924), pe lacovisti si soluri aluviale, Aceste piduri de plopi si silcii au in stratul arborilor speciile: Safi alba, 8. fragilis, Populus alba, P. nigra, $i local exemplare de Fraxinus angustifolia ori Ulmus minor. Stratul arbustiv poate fi mai mult sau mai pufin dezvoltat, format din Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Salix purpurea, Ligustrum vulgare, Humulus lupulus, Clematis viralba. Stratal herbaceu este reprezentat prin specii higrofile de June, precum: Lycopus europaeus, Ranunculus repens, Rubus caesius, Lysimachia vulgaris, L. nummularia, Agrostis stolonifera, Poa nemoralis. Alte specii insotitoare, mai freevente, sunt: Untica dioica, Galium aparine, Eupatorium cannabinum, Stellaria aquatica, Althaea officinalis, Poa trivialis, Solanum dulcamara etc. Alta asociafie este: as. Saponario — Salicetum purpureae (Br-Bl. 1930, Tschow 1946). Pe marginile asociafiilor de mai sus, in cadrul acestei unitai, se pot delimita comunitai vegetale de pir tarétor (As. Rorippo austriacae ~ Agropyretum repentis) (Timar 1947, R. Tx. 1950), iarba cAmpului (As, Agrostietum stoloniferae) Burduja et al. 1956), tifoi tardtor cu zAzanie (As. Trifolio — Lolietum perennis) (Krippelova 1967), rogoz (As. Caricetum vulpinae) (So6 1927) sau zizanie cu pitlagin’ cu frunzi mare (As. Lolio — Plantaginetum) (Linkola 1921, Beger 1930, em. Sissingh 1969), As. Agrostietum stoloniferae (Burduja et al. 1956) este reprezentati prin cenoze ce se instaleazi pe locuri usor depresionare, umede, cu soluri aluvionare foarte fertile, fiind una dintre cele mai Taspéndite asociatii de pajisti din lunca Crigului Repede ori in zvoaiele de aici. Aceste conditii ecologice imprimé asociafiet un pronunjat caracter mezo-higrofil, reflectat prin structura floristicd a fitocenozelor. Dintre speciile insofitoare cele mai frecvente amintim pe: AlopecurusRAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (59) pratensis, Poa pratensis, Medicago Iupulina, Trifolium fragiferum, T. pratense, T. repens, Potentilla reptans, Lotus corniculatus, Ranunculus repens, Lysimachia nummularia ete. {In cele ce urmeazii se descrie detaliat flora si vegetaia de pe traseul variantei de ocolire Alesd Sud care traverseaza situl ROSCI00S0 pe o distant de circa 420 m si zonele adiacente acestui sit, 1, Lunea raului Crigul Repede la Grosi Pe tesasele réului Crigul Repede la Grosi sunt instalate fitocenoze de vegetatie primari, edificate de salcie rosie (As. Saponario — Salicetum purpureae) (Br-Bl. 1930, Tschou 1946), de salcie alba si rachiti (As. Salicetum albae) (Issler 1926) sau de pajisti primare (As. Agrosrierum stoloniferae) (Burduja et al. 1956). in toate aceste fitocenoze apar rar exemplare izolate de arin negru (Alnus glutinosa) si de plop negu (Populus nigra). ‘As. Saponario - Salicetum purpureae Pe aluviunile umede ale Crigului Repede sunt instalate fitocenoze relativ compacte de napi porcesti (As. Helianthetum tuberosi) (Moor 1958, Oberd. 1967) (Syn.: Helianthus tuberosus — Convolvulion Gesellschaft). De asemenea, exist si terenuri abandonate de unul sau mai multi ani, terenuci pe care s-au instalat fitocenoze ale unor asociatii segetale sau ruderale. 2. Lunea raul rrigul Repede intre Grosi si Tindud in lunca raului Crigul Repede sunt instalate fitocenoze de vegetatie primara, edificate de salcie rosie (As. Saponario — Salicetum purpureae) (Br.-Bl, 1930, Tschou 1946). As, Saponario - Salicetum purpureaeRAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (60) 3. Lunea raului Crisul Repede la Tinkud Pe partea dreapti a raului Crisul Repede, pe lunc&, se afl multe exemplare dipsersate de arin negru (Alnus glutinosa), de la indivizi juvenili pan’ la indivizi adulfi. Pe sesul teraselor I si II ale Crigului Repede se afla instalate fitocenoze ale asociafiilor vegetale: As. Agrostietum stoloniferae (Burduja et al. 1956), pe malurile si in lunca raului, in depresiuni cu surplus de umiditate, si As. Botriochloetum ischaemi (Pop 1977) in locuri mai inalte si uscate. Pe unele insule din mijlocul albiei rdului Crigul Repede se afl instalate fitocenoze de buruiendtii ruderale aparfindnd asociajiei vegetale: As. Tanaceto vulgare — Artemisietum absinthit (Ad. Oprea 1997), fitocenoze ale asociafiei: As. Agrostietum stoloniferae (Burduja et al. 1956), dar $i desiguri heterogene de saledm (Rebinia pseudacacia) cu bostinas spinos (Echinocystis lobata). As. Agrostietum stoloniferae si As. Tanaceto vulgare - Artemisietum absinthii Pe partea sting’ a Crigului Repede se afld fitocenoze edificate de salcie rosie (As. Saponario — Salicetum purpureae (Br-B1. 1930, Tschou 1946), salcie albi gi richita (As. Salicetum albae) (Issler 1926), pajisti primare de iarba cémpului (As. Agrostietum stoloniferae) (Burduja et al. 1956) sau pajisti mezofile de trifoi alb cu zazanie (As. Trifolio ~ Lolietum perennis) (Krippelova, 1967). La Tindud in zona podului rutier peste réul Crisul Repede s-au identificat fitocenoze ale asociatiilor vegetale edificate de salcie rosie (As. Saponario — Salicetum purpureae (Br.-Bl. 1930, Tschou 1946), salcic alb& si richité (As. Salicetum albae) (Issler 1926) si de iarba cémpului (As. Agrostietum stoloniferae) (Burduja et al. 1956). 4. Zona vestici a localitafii Alesd etre localitatea Lugasul de Jos {in zona vesticd a localititii Alesd cétre localitatea Lugasu de Jos, in lunca réului Crigul Repede se afl suprafefe insemnate de teren abandonat de unul sau mai mulfi ani, pe care s-au instalat specii anuale, bienale san perene, ruderale sau segetale. De asemenea, aici exist si fragmente relativ restrnse ca suprafaf’i cu pajisti mezofile de unc cu fitocenoze de trifoi alb cu zAzanie (As. Trifolio ~ Lolietum perennis) (Krippelova 1967), intre digul de pe malul drept al Crisului Repede si soseaua Aled — Oradea, fitacenoze de orzul soarecilor cu pir gros (As. Hordeo murini — Cynodontetun dactyloni) (Felfdidy ex Borhidi 1999) sau de iarba cémpului (As. Agrostietum stoloniferae) Burduja et al. 1956). Tot in aceasti zona existi o suprafajai de circa 25000 mp cu vegetafie lemnoas’ foarte heterogens, cu arin negru (Alnus glutinosa), curpen de pidure (Clematis vitalba), lemn céinescRAPORT PRIVIND STUDIUL DEEVALUARE ADECVATA Pagina (61) (Cigustrum vulgare), mices (Rosa canind), rug (Rubus candicans), nee (Juglans regia), porumbar (Prunus spinosa), singer (Cornus sanguinea), soc (Sambucu: nigra), piducel (Crataegus monogyna), verigariu (Rhamnus tinctoria) etc., in combinatie cu fitocenoze ierboase ale As. Trifolio — Lolietwn perennis (Krippelova 1967), As. Carduetum acanthoides (FelfSldy 1942) si As. Agrostietum stoloniferae (Burduja et al. 1956). As. Agrostietum stoloniferae ‘Vegotatie lemnoasa heterogena Pe sténga Crigului Repede, de-o parte gi de alta a soselei citre Astileu, exist o pajiste mezofila de luncd, edificata de trifoi alb cu 2izanie (As. Trifolio—Lolietum perennis) (Krippelova 1967). Din vegetatia ruderala au fost identificate fitocenoze de ciulini, incadrate in as. Carduetum acanthoides (FelfSldy 1942) gi iarba campului (As. Agrostietum stoloniferae) (Burduja et al. 1956). Pe locurile mai uscate existi fitocenoze de barboasa (As. Botriochloetum ischaemi) (Pop 1977). fn situl ROSCIO0SO au fost identificate populajii aparfinand urmitoarelor grupe de nevertebrate: coclenterate (Ziydra sp.); rotifere (Cephalodella biungulata, Cephalodella gibba, Cephalodella megalacephaia, Cephalodella theodora, Colurella adriatica, Euchlanis dilatata, Lecane closteroceca, Lecane flexilis, Rotaria sp.), viermi precum oligochete, grup ce domina prin diversitatea taxonomic si prin numérul de indivizi (Bisentella tetraedra, Limnodrilua hofimeisteri, Nats barbata, Nais behningi, Nais bretscheri, Nais communis, Nais elimuis, Nais cardalis, Nais pseudoptusa, Nais variabilis, Pristina aequiseta, Pristina bilobata, Pristina rosea, Strlaria lacustris, Tubifex tubifex) si hirudinee; moluste (Physa acuta, Stagnicola palustris, Radix auricularia , Ancvlus fluviatilis , Planorbis planorbis , Anodonta cygnaea), arachnide, cu reprezentanfi din macrotaxonii Olpilionida, Acarina, Araneae, dar si hidracarieni, multe insecte, dintre care efemeroptere (Oligoneuriella rhenana, Baetis rhodani, Eedyonurus dispar, Ephemerella ignita, Caenis luctuosa, Pothamantus luteus), trichoptere (Plectronemia conspersa, Hydropsyche sp); coleoptere (Cerambicydae, Crisomelidae, Curculionidae); heteroptere (Plea minutissima, Micronecta poweri, Gerris lacustris, Gerris argentatus, Gerris thoracicus, Microvelia reticulata, Microvelia pymaea, Mesovelia furcata, Hydrometra stagnarum — toate gisite in réu; Sigara folleni, Sigara lateralis, Gerris argentatus, Gerris thoracicus, Gerris odontogaster, Saldula arenicola, Saldula palliyes - semnalate la coada acului de acumulare Lugasu de Jos); lepidoptere; odonate (Calopterix spendens); orthoptere; hymenoptera; diptere — Ceratopogonidae, Rhagionidae, Psychodidae, Culicidae Chironomide, dintre care ultimele domind net prin numérul de specii si cel de indivi (Procladius choreus, Tanypus punetipennis, Cricotopus algarum, Cricotopus trifasciatus, Metriocnemus hyqropetricus, Orthocladius saxicola, Orthocladius thienemanni, Psectrocladius ditatatus, Cladotanytarsus mancus, Cryptochironomus redekei, Glyptotendipes caulignellus, Micropsectra praecox, Paracladopelma camptolabis, Pentapedilum sordens, Polypedlum nubeculosum, Polypodilum scalaemurn).RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (63 Vertebratele sunt reprezentate in sectorul vizat prin populatii apartinand tuturor grupelor, pesti, amfibieni, reptile, pasisi si mamifere, Pestii. Au fost gisite in acest perimetru ciprinide precum, Rutilus rutilus (babusea) in lacul de acumulare Lugasu de Jos, Alburnoides bipunctatus (latiga) intre Bologa si Fughiu, Vimba vimba (morunag) intre Ciucea si Cherisig, Gobio uranoscopus frici (porcusor de vad) intre Bratca si amonte Oradea, Barbus meridionalis (mreana vanat8) intre Bologa si aval de Alesd, dintre cobitide Orthrias (Neomacheilus) barbatulus (molan, grindel) cursul superior al aflenjilor lacului de acumulare Lugagu de Jos, pereide Perca fluviatilis (biban) aval de Alesd. Speciile Gobio uranoscopus frici si Barbus meridionalis sunt specii Natura 2000. Amfibienii sunt reprezentafi prin: Salamandra salamandra (salamandra), Bufo bufo (broasca raioasd brund), Bufo viridis (broasca raioast verde), Hyla arborea (broticelul), Rana dalmatina (broasca rosie de pidure). Reptilele sunt reprezentate prin umnitoarele specii: Anguis fragilis (niparca), Coronella austriaca (sarpele de alun), Natrix ressellata (sarpe de apa), soparle din genul Lacerta — muralis siagilis. Pisirile au fost studiate atat in perimetrul strict al zonei, cét si in perimetrele invecinate, asa cum e cazul lacului de acumulare Lugasul de Jos — Tileagd. in Tabelul 14 sunt prezentate numai speciile identificate in ecosistemul caracteristic vegetatiei de luncd din ROSCI0050. Trebuie precizat ca situl ROSCI0050 a fost declarat in baza Directivei Habitate, pentru reprezentantii acestui grup baza legislativa fiind Directiva Paséri. Situl nu a fost desemnat pentru nici una dintre speciile de pasari mentionate. Tabel14 — Speciile identificate in ccosistemul caracteristic vegetatiei de Iunci din ROSCIO0SO Nr ert. Specia Habit Statut fenotogie T Buteo boo % 2D SC 2 Falco tinauneulis 2 ‘ove 3 Cotwrniscotumis 2 ‘ove 4 Phasians colehicus 2D SC 5 Grex ores 2D Ove é Vanellus vanes WW, Z OVC, Pas 7. Larus eachimnans 20 SC 8. Larus ridbundas Zu, SC 9. Aleedo atthis ZU, SC 10, Upupa epops 2D. Pas. in luda arvensis ca ‘ove 1 Galeria cristata 75 SC. 13. Hirudo rustica Zi, OC, Pas i Fats campestris 2 ove 5 Motaclla alba 2D ove, ic “Metall lava 2,20 ove 7, Tani eollrio 2D. ove 1 Oriol ovis P ove 19, Corvus monedula ZD SC 20. Corns come D2 sc 21 Corvus fruglegus 2, SC 2 ica piea 2. Sc 3 Tasca megariynchos 2D ‘Ove 24 Sasicola torguata 2D ‘Ove 38 Oenanihe oenantie 2. ‘ove 26. Tierdus merula P ‘Ove 27 Turedus paris P SC[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pana (3) Nrert Specia Habitat’ Statutfenologté kia commie DD. ove Sylvia wre 2D. ove Phpiloscopus cola ZD.P ove Carduelisammea 2 OL “Aeanthiscannabina 2D ove 5. Enberizacitrnells 2 SC Ge iliaria calandra 2 SC "Habitat: 20 gone umede, ZD — zone deschise (piguni, piguni ov tllcigui, terenurl agricole), P—pldure * Statutfenologie: OVC- oaspete de vari clocitor, SC sedentar clocitor, Pas. ~ pass), Oi —easpete de iar Din cele 34 de specii enumerate anterior, 11 specii prezint& interes protectiv la nivel nafional si european (Tabelul 15), z Tabel 15 Speci care prezinta interes protectiv Ia nivel nafional si european Neert. Specia ouG $7207 Direetiva Pasir T Paleo timunculs aaa B 2. (Grex orex ‘Anexa 3 Ansa 3. Tringe glareola ‘Anexa 3 ‘Anexal 4 ‘Alzedo atthis ‘Anexa 3 “Anexa 5. ‘Upupa en ‘Ancxa 4B 6 sus campestris Anexa 3 “Anexat 7. Lanius collurio ‘Anexa 3 ‘Anexal 3 ‘Oriolus oriolus ‘Ancxa 4B 9. Pipilescopus collybta ‘Anexa 4B 10 Carduelisflammea ‘Anexa 4B 1 ‘eanthis carmabina ‘Ancxa 4B Trebuie refinut faptul cA in urma analizei cerinfelor de biotop, a statutului fenologic a speciilor de pisiti identificate reiese clar cé zona este importanti in principal pentru pasajul acestor pastiri de zone umede si nu pentru oferta de nidificatie. De asemenea, nu va fi afectat nici statutul protectiv al acestor specii In ccosistemul caracteristic vegetafiei de lunca din ROSC10050 au fost identificate populafii ale urmatoarelor specii de mamifere: Neomys anomalus (chifcanul), Arvicola terrestris scherman (gobolanut de ap& rosu), Microfus agrestis (soarecele de pimant), Apodemus agrarius (soarecele de seménaturd), Apodemus sylvaticus (goarecele de padure), Erinaceus concolor (ariciul), Talpa auropaea (eéirtita). Dintre acestea Neomys anomalus, Arvicola terrestris scherman, Microtus agrestis sunt prezentate in Cartea Rosie a Vertebratelor din Roménia, fiind ocrotite la nivel national, 3.1.3 TIPURI DE HABITATE EXISTENTE IN ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR Situl ROSCI00SO a fost declarat pentru un singur tip de habitat — 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba. 3.1.4 SPECILE CARE POT FI AFECTATE PRIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUL Situl ROSCI0050 a fost desemnat pentru urmitoarele speci de: = mamifere - 1355 - Lutra lutra (vidra); = pesti - 1138 — Barbus meridionalis (moioaga); 1163 - Cottus gobio (zglavoc); 1122 - Gobio wranoscopus (petroc);[RAPORT FRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (64) * nevertebrate — 4052 — Odontopodisma rubripes (écusté de munte); 1032 ~ Unio crassus (scoica derau). Urmare vizitelor realizate in teren in perioada septembrie 2009 — septembrie 2010, speciile Lutra lutra, Cottus gobio, Odontopodisma rubripes $i Unio crassus nu au fost identificate in perimetral care va fi afectat de construirea variantelei ocolitoare Alesd Sud. Astfel, dintre speciile pentru care situl ROSCIO0SO a fost desemnat, dou’ specii de pesti, Gobio uranoscopus $i Barbus meridionalis pot fi afectate de lucritile de construcfie a variantei ocolitoare Alesd Sud. Deoarece pentru reslizarea proiectului va fi necesard taierea a cirea 50 de exemplare de salcie din zona podului de a km 0+500, habitarel 920 ar putea fi afectat de constructia variantelor ocolitoare, 3.2 DATE DESPRE PREZENTA, LOCALIZAREA, POPULAJIA $I ECOLOGIA SPECHLOR $USAU HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFATA $I IN IMEDIATA VECINATATE A PROIECTULUI, MENTIONATE IN FORMULARUL STANDARD AL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR Habitatul 920 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba este reprezentat prin asociatii ripariene dominante de genutile Salix spp, Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp. Specia Luira lurra este consemnati in sit pe baza semnalarii ei in amonte de oragull Oradea, deci nu din sectorul Alesd. Totusi in cele ce wmeazi sunt prezentate cerinfele de habitat, si anume specia traieste pe Mang’ ape bogate in poste in réuri, lacuri, etc., din Delta. pant la munte. Este o specie foarte bund inotitoare, care se hrameste in principal cu peste, secundar si ou broagte, raci eto, Se addposteste fntr-o vizuind spat in mal, adesea cu intrarea pe sub apé. Femelele nasc 1-4 pui, cel mai adesea vara, Prezenfa gi dezvoltarea speciei sunt dependendente de manifestarea unor factori de risc, dintre care cei mai importanti sunt: 1. utilizarea pesticidelor, fertilizarea, care distrug baza trofica (110, 120); 2. acvaoultura: peste gi scoici (200) ; 3. pescuitul de orice fel, de la cel industrial, la cel sportiy reduce baza troficd $i provoacd moartea prin inec a vidrelor in plase (210, 220); vanatoarea (230); bracongjul, otrivirea, utilizarea diferitelor tipuri de capcane (243); practicarea unor activitsti de exploatare a unor resurse, precum extragere de nisip si pietris, din albia raurilor, care pot distruge adaposturile (300); 7. expansiunea urbanismului (400, 401); 8. construirea i exploatarea de drumuri, de orice fel, de poduri, de viaduete (S00, 502, 507); 9. practicarea sporturilor nautice (621); 10. poluarea apelor (701); 11. orice lucrare hidrotehnic’, care modificd cursurile de ap’, precum si functiile hidrologice si hidrografice, in special cele care prin regularizarea malurilor, distrug adaposturile acestei specii (810, 830, 850, 852, 853, 870). ae[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (65) Majoritatea factorilor de risc mentionafi anterior sunt prezenfi in perimetrul analizat, unii manifestndu-se evident (5, 6, 7, 8, 10), fiind factori limitan{i pentru existenfa gi starea favorabila de conservare a acestei specii in zona Alesd. Specia Cottus gobio a fost somnalata intre Huedin si Vadul Crisului, deci nu tn sectorul Alesd. ‘Aceasti specie triieste in paraie si rauri de munfe si rar in lacuri de munte. Este 0 specie litoreofila, ripitoare (consumé nevertebrate, icre gi puiet de peste). Factori de rise pentra aceasta specie sunt reprezentati de: pescuitul abuziv (220); pescuitul ilegel prin metode distruetive (243); ‘poluare, poluarea apei (700, 701); lucrati hidrotehnice de toate tipurile, sediderea debitelor (850, 852, 853, 870). Specia Gobio uranoscopus a fost semnalata in Crigul Repede intre Bratca si amonte Oradea, deci este prezenta si fn sectorul vizat. Aceast& specie traiegte in ecosisteme acvatice din zona montana. i colinara, este reofila, bentofaga, adultii preferd repezisurile, juvenilii locurile cu curs mai lin, adulfii se hranese mai ales noaptea sau cénd apa e tulbure. Specia Barbus meridionalis a fost semnalat’ intre Bologa si aval de Alesd, deci este prezentii si in sectorul vizat. Este o specie intAlnits in zonele montana si colinar’, este reofild, bentofagé. Prefer ape cu curs rapid si fiund pietros. Factori de risc pentru aceaste specii sunt reprezentafi de: * pescuitul ilegal prin metode distructive (243); * poluare, poluarea apei (700, 701); * lucriri hidrotehnice de toate tipurile, scdderea debitelor (850, 852, 853, 870). Dintre lucrarile prevazute a se realiza, doar construirea podurilor gi cele hidrotehnice au potenfial generator de impact. Plecdnd de la faptul of acestea vor fi strict localizate, vor fi efectuate intr-o perioada de timp limitati, contiguitatea albici nu va fi afectatd, consider’im ci 0 monitorizare atenti poate asigura delimitarea impactului. Populagiile ale speciei Odontopodisma rubripes au fost semnalate din zona Vadul Crisului, deci ‘mu este prezenta in sectorul vizat, Este 0 specie carpatic& care trdieste in pajistile mezofile din regiunile deluroase si muntoase din interiorul arcului carpatic, Specie arbusticol4, se intélneste in tufiguri de Rubus sp., Ribes sp., Prunus sp., Corylus etc. Specie mezofila ce traieste in zonele deluroase in pajisti si luminisurile padurilor. Factor de rise pentru aceasta specie sunt reprezentafi de: * deteriorarea si fragmentarea habitatelor naturale, modificarea structurii vegetafiei prin p&gunat (140); = exploatarea far replantare (167); * cosire (102); = urbanizare discontinua (402). Populagii stabile ale speciei Unio crassus au fost semnalate la Fughiu, aproape de Oradea, deci specia nu este prezenti in sectortl analizat. Aceasta specie populeaz ape curgitoare, fiind mai frecvent in apele din sectorul colinar si cel de podis. Traiesc pe fundurile apelor, ingropate in sediment, la suprafafé iesind doar sifoanele. Hrdnirea se face prin filtrarea apei patruns’ in cavitatea paleala prin sifonul branhial, fapt care favorizeaz acumularea in structurile lor interneAPORT FRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Papin (6) a unor substanfe chimice solvite fn apa. Sunt bioindicatori importanfi ai stirii de saprobitate a unui bazin acvatic, Din cauza intensificarii proceselor de eutrofizare efectivele populajionale ale acestei specii au sciizut ingrijoritor. Factori de rise pentru aceasta specie sunt reprezentati de: utilizarea pesticidelor, fertilizarea, managementul forestier general, activititi agricole si silvice care nu se refera la cele de mai sus, acvacultura: peste si scoici, pescuit profesionist si sportiv, Iuare/indepaitare de faund, alte forme de luare (extragere) fauna. De asomenea, o serie activititi care dezvolta si accentueazé presiunea antropicé, extragere de nisip si pietris, extinderea zonelor urbanizate, a comunitifilor umane, depozitarea deseurilor menajere, constructia de drumuri, accentuarea tuturor formelor de poluare cu precidere a apei, amenajarea antropic’ a cursurilor de apa, modificarea structurii cursurilor de apa continentale si managementul nivelelor de apa, prin: “polderizare” ~ indiguire in vederea credirii unor incinte agricole, silvice, piscicole etc., drenaj, canalizare, inundare, diguri, indiguiri, plaje artificiale, catastrofe naturale, eutrofizarea (110, 120, 160, 190, 200, 210, 211, 220, 240, 244, 300, 400, 421, 502, 700, 701, 801, 810, 830, 840, 852, 853, 870, 940, 952). 3.3 DESCRIEREA FUNCTILOR ECOLOGICE ALE SPECHLOR $I HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR AFECTATE (SUPRAFATA, LOCAJIA, SPECHLE CARACTERISTICE) $1 A RELAJIEI ACESTORA CU ARLE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR INVECINATE $I DISTRIBUTIA ACESTORA Habitatul 92A0 ocupa 5% din suprafaja sitului ROSCIO0SO — Crigul Repede amonte de Oradea (100,3 ha), gradul de reprezentare natural’ a acestui habitat in sit fiind bun. In conformitate cu datele existente in Formularul Standard Natura 2000 al acestui sit, suprafafa sitului ROSCIO0SO acoperiti de habitatul 92A0 in raport cu suprafata total a acestui habitat 1a nivelul intregii suprafete a Roméniei se incadreaz in categoria C (procent cuprins intre 0 si 2%). in zona oragului Alesd, habitatul 92A0 este reprezentat de salciisuri cu saleie alba si richita sau cu salcie rosie si arin negru, care formeazi padure aluviala in zonele inundabile ale Crigului Repede. Specia Gobio uranoscopus traieste in zona montana gi colinard, A fost gisiti in Crigul Repede intre Bratca si amonte Oradea, deci este prezenta si in sectorul vizat. Aceast& specie este reofild, bentofaga, adultii prefera repezisurile, juvenilii locurile cu curs mai lin, adulfii se hréinese mai ales noaptea sau cénd apa e tulbure. Specia Barbus meridionalis tréieste in zona montand si colinar’. A fost semmalaté din Crigul Repede intre Bologa si aval de Alesd, deci este prezenti si in sectorul vizat, Aceasté specie este reofild, bentofaga, preferd ape cu curs rapid si fund pietros. {in amonte de situl ROSCI0050 — Crigul Repede amonte de Oradea existi un alt sit ROSCI0062 — Defileul Crisului Repede - Padurea Craiului, in care habiteazi si aceaste specii de peste. Lucrtirile de constructie a variantei ocolitoare Alesd Sud mu vor afecta conectivitatea intre cele oud situri, fiind amplasati mult in aval faf’ de limita dintre ele.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (67) 34 STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR $I HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR in conformitate cu datele existente in Formularul Standard Natura 2000 si cu observatiile din teren realizate in perioada septembrie 2009 — septembrie 2010 se poate afirma c& in situl ROSCI0050 conservarea habitatului 92A0 este bun’, cu o structuri mediu conservati cu proprictiti bune de conservare a speciilor si cu o capacitate usoard de restaurare. Crigul Repede traverseaza zone goografice diferite asigurdind starea favorabilé de conservare pentru speciile de interes protectiv Ia nivel nafional si comunitar. Crigul Repede asigura condifii optime deopotriva pentru specii sedentare, cét si pentru cele migratoare, care au nevoie de zeci de kilometri in perioada de reproducere (ex. Gobio uranoscopus). 3.5 DATE PRIVIND STRUCTURA $I DINAMICA POPULATHLOR DE SPECI AFECTATE ‘Aga cum a fost prezentat anterior, in zona orasului Alesd, habitatul 92A0 este reprezentat de siloiisuri cu salcie alba si rachita sau cu salcie rosie si arin negru, iar pentru realizarea proiectului va fi necesara taierea a circa 50 de exemplare de salcie din zona podului de la km 0+500, cu varsta de maxim 15 ani. Efectivul speciilor Gobio uranoscopus si Barbus meridionalis in situl ROSCIO0SO - Crisul Repede amonte Oradea este estimat a fi peste 2% din cel national pentru specia Gobio uranoscopus, $i sub 2% pentru specia Barbus meridionalis. in zona viitoarei vatiante ocolitoare Alesd Sud exista o balastiera si o statie de spalare-sortare agregate minerale in situl ROSCI00SO si o balastiera in afara sitului (zona exploataté fiind transformati in 4 iazuri piscicole), activitafi antropice care, in timp, au avut impact negativ in principal asupra speciilor de pesti Gobio uranoscopus si Barbus meridionalis. Pe de alta parte, in zona Alesd, care corespunde cozii lacului de acumulare Lugasul de Jos, apa este putin adénc’, colmatata si mlastinoas’, improprie supraviefvirii celor doua speci de pesti, care sunt reolitofile. 3.6 RELATILE STRUCTURALE $I FUNCTIONALE CARE CREEAZA $I MENTIN INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR Situl ROSCI0050 - Crigul Repede amonte Oradea a fost declarat pentru prezenja unor populatii stabile de elemente Natura 2000, care habiteaza intr-o serie de ecosisteme acvatice, terestre si de ecoton aflate in regim natural, fapt ce conferd o stare favorabila de conservare acestora. ‘Astfel de zone sunt amonte de localitatea Gheghie, unde presiunea antropica este mult diminuata. in acest perimetru se mentin condifiile abiotice, de calitate a apei, de integritate a malurilor, ete, cat si cele biotice reprezentate prin diversitatea taxonomic specificd ccosistemului de réu. Numirul grupelor de organisme este ridicat, efectivele populationale sunt optim exprimate, ceca ce asigur’ homeostazia acestor ecosisteme. ‘Varianta ocolitoare Alesd Sud este amplasata la circa 4 km aval de localitatea Gheghie.RAPORT PRIVIND STUDIUI. DE EVALUARE ADECVATA Pagina (68) 3.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, ACOLO UNDE AU FOST STABILITE PRIN PLANURIT DE MANAGEMENT Pentru situl ROSC10050 - Crisul Repede amonte Oradea nu a fost adoptat planul de management al ariei naturale protejate de interes comunitar. 3.8 DESCRIEREA STARIT ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR Conform datelor din fisa care a stat la baza intocmirii Formularului Standard Natura 2000 petra situl ROSCI0050 - Crigul Repede amonte de Oradea sunt mentionate 3 categorii de activititi gi subactivititi care au impact negativ asupra acestui sit, respectiv: = activitati agricole si silvice (cu exceptia managementului forestier general) = extragere de nisip si pietris, = eroziune, Pe de alti parte, in Formularul Standard Natura 2000 se consemneazA referitor la conservarea speciilor de pesti si nevertebrate de interes comunitar, "Constructiile hidrotchnice sunt principala cauza a degradarii/pierderii habitatelor acvatice caracteristice”. Conform informatiilor furnizate de Administrajia National Apele Roméne, corpul de apa *Crisul Repede — Acumularea Tileagd si Afluentif” nu se incadreaza in starea ecologica buna deoarece exista presiuni hidro-morfologice cu un grad de siguranta 100%, respectiv “schimbarea categoriei din ran in lacuri de acumulare cu folosinte complexe”. Alterarea morfologica semnificativa se refera la prezenta bararilor transversale, cu efect negativ asupra conectivitatii longitudinale, precum si pentru atenuarea debitelor mari de viitura, ce condue si la intreruperea conectivitatii longitudinale cu impact negativ asupra migratiei ihtiofaunei, iin cadrul observatiile din teren realizate in perioada septembrie 2009 — septembrie 2010 s-a analizat si starea global de conservare a sitului ROSCIO050 - Crigul Repede amonte Oradea, constatandu-se c& aceasta este bund in sectorul amplasat amonte de localitatea Gheghie, Ia circa 4 km amonte de zona in care se vor construi variantele ocolitoare. Referitor la evaluarea global a valorii sitului pentru conservarea habitatului 92A0, in conformitate cu datele existente in Formularul Standard Natura 2000 si cu observatiile din teren realizate in perioada septembrie 2009-septembrie 2010, finénd cont de activitatile umane din sit ‘si din zonele invecinate, care sunt de natura sa influenteze conservarea habitatului in sit, dreptul de proprictate asupra terenului, relafilor ecologice intre tipurilor de habitate si diferite specii, se poate afirma ca situl ROSCI0050 are o valoare bund pentru conservarea habitatului 92A0. Suprafaja ocupati de situl ROSCIO0SO - Crigul Repede amonte Oradea este suficient de mare pentru a asigura menfinerea speciior pe termen lung, astfe] suprafaja sitului pe raza localitatilor Alesd si Astileu este de: * 3% din teritoriul administrativ al orasului Alesd (7.195 ha), respectiv 215,85 ha gi = 2% din teritoriul administrativ al orasului Astileu (5.882 ha), respectiv 117,65 he, ceea ce reprezint& 16,6% din suprafafa sitului (33,5 ha).RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (5) Avand fn vedere amplesarea sitului, activitatile antropice care se desftisoard in sit, lipsa unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofanunei penru acumularea Lugesi si acumularea Tileagd, in viitor nu se previd evolufii/schimbéri pozitive care si modifice statutul de conservare actual al sitului sau evolufia naturald a ariei naturele protejate de interes comunitar, lipsind conectivitatea longitudinala.. 3.9 ALTE INFORMATI RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR, INCLUSIV POSIBILE \SCHIMBARI iN EVOLUTIA NATURALA A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR Nueste cazul. 3.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR Nueste cazul.[RAPORT PRIVIND STUDIUIL D2 EVALUARE ADECVATA Pagina 70) 4 IDENTIFICAREA $1 EVALUAREA IMPACTULUI Infrastructurile liniare sunt recunoscute ca fiind principalele cauze ale fragmentiii ecosistemelor, una din caile ce conduc la reducerea biodiversitafi la scara globala (Fahrig 2003). Fragmentarea spafiali induce un stres suplimentar asupra ecosistemelor, concretizat prin reducerea biodiversitifii si stabilitafii ecosistemelor (Higgins et al. 2003, Hobbs et ai. 2003, Lienert 2004, Helm et al. 2006). Ecosistemele naturale vor resimfi pierderi de biodiversitate determinate att prin lucraile directe de constructie si amenajare cat si prin intensificarea ulterioat’ a traficului rutier. erioada de constructie Chiar daca in prezent datoriti tehnologiilor de exeoutie modeme, a unor materiale putin agresive pentru mediu, gi a unei mecaniziri avansate, perioadele de execufie s-au diminuat mult, constructia unui drum are impact asupra biodiversitafii datorits: + migcatilor importante de pamént din excavatii in traseu saw din gropi de imprumut, umpluturi in terasamente, deblee si/sau ramble, care genereaz8, modificdti in stratele superioare de pamént, conducdnd in anumite cazuri Ia dezechilibrul natural si uneori la schimbiri ale peisajului natural " emisii provenite din lucrérile propriu-zise de constructie (excavafii, umpluturi, betonari, asternere covor asfaltic, etc.): * emisiilor provenite de la mijloacele de transport i utilaje (noxe, zgomot si vibrafii); * ocupatii definitive de terenuri, Construirea variantelor ocolitoare va afecta o suprafati de circa 0,85 ha din situl ROSC10050 datoritd realizivii podurilor de la kn 04500 si de la km 6+-908. Raportat la suprafata ocupati de habitatul 92A0 in situl ROSCIO0S0 (100,3 he), cixca 0,3% din habitatul 9240 din intregul sit va fi afectat de Iucririle de construire. Acest habitat va fi afectat in special in zona podului de la km 04500 datorita taieri a circa 50 de exemplare de salcie, cu varsta de maxim 15 ani, astfel ineat proiectul s& poata fi realizat. Trebuie precizat ca tiierea a circa 50 de exemplare de salcie nu reprezinta surse de brand si nu sunt utilizate pentru odihn& si reproducere pentru speciile de interes comunitar din situl ROSCI005O, ins’ aceste exemplare de salcii sunt utilizate pentru odihna de specii de paséri, inclusiv de specii de interes comunitar care triese gi se hrinesc in zona analizata (inclusiv acumularea Lungasul de Jos). Se specifica ins cA suprafata de pe care vor fi taiate cele 50 de exemplare de salcie este de cirea 3000 mp, ceea ce reprezinti 0,3% din suprafaja habitatului 92A0 in sital ROSC1O0S0. ‘Tinand cont c& va fi afectata de proiect o suprafata de circa 0,3% din habitatul 92.40 din intregul sit, precum si de celelalte aspecte mentionate anterior, impactul construirii variantelor ocolitoare asupra acestui habitat va fi minor, direct, pe termen scurt (circa 2 ani). In acelasi timp, fragmentarea acestui habitat de interes comunitar este minord. in ceea ce priveste, fragmentarea habitatelor pentru speciile de pAsSri, aceasta nu este important deoarece ele cuibiresc si se hrinese pe suprafefe mari de o parte si alta a drumului.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 71) in ceea ce priveste impactul cumulat cu activitatea de extractie a agregatelor minerale din sit si in imediata vecindtate a sitului, acest impact va fi nesemnificativ, avand in vedere interdictia de exploatare a agregatelot minerale din zona sitului. Existenta depozitului neconform de deseuri_menajere in vecindtatea sitului si a variantei ocolitoare Alesd Sud, va avea un impact cumulat minor cu construitea variantelor ocolitoare in conditiile in care activitatea de depozitare a deseurilor pe depozit a fost sistata si se pregateste inchiderea acestui depozit. Tindnd cont de cele mentionate anterior ({n special suprafata foate mica a habitatului afectat, fata de suprafata totala a habitatului 92A0 in situl ROSC10050) si avand in vedere structura, functiile ecologice si vulnerabilitatea habitatului 92A0 la modifica (in special lucréri in albie), precum si statutul de conservare al acestui habitat in situl ROSCIO050, impactul direct si cumulativ al proiectalui cu alte activitati desfasurate in zona nu va afecta relafiile structurale si functionale care creeazi si menfin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, astfel incat integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar nu va fi afectati. fn cea ce priveste speciile de pesti pentru care situl ROSCIO0S0 a fost desemnat (Gobio uranoscopus si Barbus meridionalis), efectivul acestora in zona Alesd este nesemnificativ din cauzi c&: zona Alesd, corespunde cozii lacului de acumulare Lugesul de Jos, apa este putin adénca, colmatati si mlistinoas’, improprie supraviefuirii celor dou specii de pesti, care sunt reolitofile. fn plus zona este putemic afeotat& in urma desfisuririi activitafilor de extractie si de prelucrate de balast activitaji antropice care, in timp, au devenit inca un factor limitant pentra supraviefuirea acestor speci de pesti, in aceasta zona. Construires eelor 2 poduri peste raul Crisul Repede de pe varianta ocolitoare Alesd Sud (km 0+500 si km 64908) gi a lucrarilor hidrotehnice necesare vor avea impact local, direct si cumulat pe perioada scurtd (maxim 6 luni) semnificativ pentru cele 2 specii daca nu se iau masuri de diminuare a impactului. Prin interdictia realizarii Jucririlor in albie de constructie a celor 2 poduri si a lucrarilor hidrotehnice in perioada in perioada 1 mai ~ 1 septembrie (perioada de reproducere a speciilor Gobio uranoscopus — mai, iunie, si Barbus meridionalis — mai-august) impactul direct si cumulativ al luerarilor de constructie asupra celor 2 specii se va diminua considerabil. Totodata pe toati perioada de constructie 2 celor 2 poduri este necesari monitorizarea Iucririlor de construcjie a podurilor peste Crisul Repede si a Iucririlor hidrotehnice in scopul limitérii impactului asupra speciilor de pesti. Prin respectarea masurilor de diminuare a impactului, Iuerérile de construire a_variantei ovolitoate Alesd Sud mu vor afecta efectivele populationale actuale ale celor dowd specii de pesti, Gobio uranoscopus si Barbus meridionalis, in cadrul sitului ROSC100S0 - Crigul Repede amonte Oradea. Avand in vedere toate sursele de cmisie in atmosfera a fost cfectuata modelarea matetatica corespunzator unei perioade de un an, ludndu-se in considerare situafiile cele mai defavorabile pentru calitatea acrului datorate nivelului emisiilor si condifiilor meteorologice. in Tabelul 16 sunt prezentate, in sintez&, intervalele de valori in care s-au situat concentrafiile poluamfilor analizafi, obfinute prin modelarea emisiilor generate de activitijile asociate cu construcfia si exploatarea vatiantelor ocolitoare obiectivului pe portiunea din situl de interesRAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA aoa (2) comunitar cu care se intersecteaz Varianta Ocolitoare Alesd Sud (ROSC10050 - Crigul Repede amonte de Oradea) si comparatia acestora cu valorile limita, Tabel 16 Concentrafii modelate, pe diferite intervale de mediere, pentru etapa de constructie — activititile de constructie Timp de ‘Concentrafii Modelate ROSCIO0S0 canna Polwant | mediere | Activitati asocateconstructc! | Actvitifile sociate expontarii | misura | VE xo, [tk 034-196 6,03 -91,35, wae 200 on 0,0078 0,82 0.2147 - 8,35, ual 40. NO, an 0.0117 = 1.25, 0322-125 ef? 30 0. 8h 0.734 —42,7 141-191 ug/a® | 10000. Th 0.0007 0,189 0113 - 0,199 ual! 350 so, | 24h 0.0011 = 0,0569 0,002 -0,0578 gin 125 an 0,000 -0,0084 0,0004- 0,0215, aye 20 me 24h 0,0756- 552 0.0681 - 1,62 vg 50 Mio [an 0.0197 1,74 0.0226 -0.878 ugk 40 30 min 24,8 420 = rr 300 Tse [24h 135-459 = ug 150 an 0109-89 = aia 5 HAP [an 0778 = agin : CE an 0,001 0-0,0053 agi 3 Ni an 0.007 0.0014 -0,0582 gin? 20 Cig | an - 0.0004 - 00215 ela 3 Din analiza rezultatelor modelarii matematice a dispersici poluanfilor pentru activitifile asociate construcfiei obiectivului se observa cf, concentrafiile datorate lucririlor de constructie vor genera un impact sczut spre nesemnificativ, situdndu-se sub valorile limita pentru tofi poluanfii analizaji, pe toate perioadele de mediere, neexistind posibilitatea depasirii valorilor limit nici prin efect cumulativ cu fondul de poluare al zonei. Astfel, nu va fi afectatt semnificativ nici situl ROSCI0050 - Crisul Repede amonte de Oradea, desi valorile cele mai mari ale concentratiilor se ating in zona podului peste Crigul Repede Perioada de exploatare si intretinere Exploatarea variantei ocolitoare Alesd Nord si Sud va avea impact nesemnificativ in ceca ce priveste habitatul si speciile pentru care situl ROSC10050 a fost desemnat. Fragmentarea habitatului 92A0 este nesernnificativa, fiind expusi doar o suprafafé redus& din acest habitat. Impactul asupra ecosistemelor acvatice si a speciilor de pesti este considerat redus in conditiile in care am apreciat cf ponderea efectivelor populafionale ale acestor 2 specii este extrem de redus% din cauza antropizitii avansate. in plus continuitatea cursului raului Crisul Repede nu este afectatd, fiind prevazute podete si poduri. Speciile de pasiri identificate nu vor fi afectate, deoarece ele nu cuibirese aici, ci doar se hrinesc, find pistiri de pasaj care zboard pe suprafeje mari ce includ si aceast& zon’. Singurul aspect potential negativ ar putea fi reprezentat de accidentarea acestora. Din analiza rezultatelor modelirii matematice a dispersiei poluantilor pentru etapa de expoatare se observa cA: Concentratiilor pentru situatia traficului pe Varianta Ocolitoare Alesd Nord si Sud in anul 2015, sunt in general foarte scdzute, valorile limita neputénd fi depasite pentru nici un poluant, pe niciMAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (73) © perioada de medicre, nici in cazul considerarii impactului cumulativ cu fondul de poluare, astfel neputind fi afectat semnificativ nici situl ROSCI0050 - Crigul Repede amonte de Oradea. Cele mai mari valori in comperafie cu limitele asociate se vor atinge in cazul oxizilor de azot (NO? siNOx). Datorité traficului mult mai mare estimat a avea loc pe Varianta Ocolitoare Alesd Sud, in comparafie cu cea Nord, valorile cele mai mari ale concentrafiilor se vor atinge de-a lungul Variantei Sud. Impactul maxim va avea loc in zonele unde forma drumului in plan determin’ concentrarea emisiilor pe o suprafajai mai mic (zona de sfirsit a Variantei Ocolitoare Sud, la intersecja cu DN1) sau unde condifiile meteorologice nu permit o dispersie ridicati a coneentrafiilor atmosferice pe o directie perpendicular pe axul drumului (ona de inceput a Variantei Sud, in dreptul sitului ROSCI0050).. Pe baza prognozei emisiilor pentru ani 2025 si 2035, se poate estima un impact negativ mult diminuat pe termen lung, prin scdderea emisiilor datorate imbunatafirii parcului auto. {in concluzie, se considera ca impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt si pe termen lung este unul redus in conditile in care zona este deja afectata de traficul existent (auto si feroviar) si in care ecosistemele in zona adiacenta drumului sunt preponderent antropizate,RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (74) 5 MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUT Impactul infrastructurilor de transport este bifazat, diferentiindu-se tipurile de impact pe termen scurt, asociate cu faza de executie si cele pe termen lung din faza de operate. De aceea sunt necesare masuri specifice fiecdrei etape cu efecte directe si/sau indirecte asupra biodiversitay Perioada de constructie Masurile de reducere/diminuare a impactului, in perioada de constructie sunt: * prevenirea deterioririi suprafefelor invecinate, pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor floristice gi faunistice; * analizarea amplasamentelor cu arbori maturi in selectarea traseelor de acces pentru minimizarea distrugerii arborilor (prezenta arbustilor si arborilor si amplasarea specifica a acestora ofera posibilitatea de hrana si ascunzatori pentru diverse specii faunistice); * indepirtarea vegetatiei de tipul arbustilor si arborilor se va realiza mumai vara tarzin si toamna pentru a limita impact negativ in perioada de cuibarire; = refacerea vegetatici imediat dupa incheierea lucrarilor; = limitarea deftisérilor de-a lungul cursurilor de ap’, in vederea menfinerii conectivititii coridoarelor de vegetafie si reducerii tulburirii zonelor de contact dintre dowd ecosisteme (one ecotonale), cu preciidere a tipului de habitat 920 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba din proximitatea zonelor de traversare a podurilor propuse; * desemnatea de suprafefe de protectie in jurul habitstelor din zona si din apropierea zonei de constructie si ingridirea lor temporara (amplasarea de panouri care si ecraneze emisiile de praf si noxe din functionarea utilajelor); ™ interzicerea realizérii Sucrarilor in albie de constructie a celor 2 poduri gi a lucratilor hhidrotchnice din situl ROSCIO050 in perioada 1 mai —1 septembrie (perioada de reproducere a speciilor Gobio uranoscopus — mai, iunie, $i Barbus meridionalis ~ mai-august); = monitorizarea lucririlor de constructie a podurilor peste Crisul Repede si a lucrarilor hidrotehnice in scopul fimitarii impactului asupra habitatului si a speciilor de pesti Natura 2000 din situl ROSCI0050; = prevenirea deteriorarii suprafefelor adiacente in vederea evitarii pierderii si/sau afectarii habitatelor floristice si faunistice indivizilor diferitelor grupe de animale, nevertebrate si vertebrate din zonele afectate si limitrofe; = limitarea compactirii solului; * limitarea dezvoltéi de infrastructuri conexe (drumuri de acces, puncte de oprire etc.); + stropirea cu ap a drumurilor de serviciu si a platformelor de santier in perioadele in care condifiile meteorologice sunt nefavorabile, pentru a diminua emisiile de particule in atmosfera; ‘* mprejmuirea cu panouri a zonelor in care se desfisoars activitati generatoare de particule sau in care sunt depozitate materiale in vrac; = folosirea speciilor de plante native si locale (din zonele adiacente suprafefelor afectate de construcfie), in vederea renaturarii zonelor degradate, in perioada de post-constructic: trifoi alb (Trifolium repens), trifoi rosu (Trifolium pratense), zizanie (Lolium perenne), salcie Galix alba, S. fragilis, S. purpurea), sAlcioara (Elaeagnus angustifolia); * se interzice introducerea de specii invazive; + refacerea habitatelor afectate (inclusiv in zonele adiacente), la sférsitul constructiei; = evitarea deschiderii de noi balastiere in scopul folosirii nisipului din surse locale;[RAPORT FRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (15) = depozitarea pimantului sipat, a sterilului gi a altor materiale la o distanfé care s& nu permit seurgeri accidentale in albia raului Crigul Repede; = decantarea apelor colectate de pe drum in vederea deversarii lor in cursurile de apa receptoare, fie ele de tipul canale de desccare-irigatii sau cursuri de apa locale; * curatarea canelelor de irigatii si/sau desecare va fi efectuata vara tarziu si toamna pentru protejarea speciilor de amfibieni existente (in vederea impiedicarii migratiei acestora, in zona canalelor este necesara bararea local a acestora cu plasi find, inainte de decolmatare).. Pe toati perioada realizarii lucritilor de constructie se recomand& monitorizarea periodica a Iucrarilor in scopul limitirii impactului si asigurarii starii favorabile de conservare pentru toate elementele Natura 2000 identificate in zona: = specii aparfinand habitatului 92A0 - Zavoaie de Salix alba $i Populus alba; = speci de animale apartindnd retelei Natura 2000 (Gobio uranoscopus si Barbus meridionalis). Totodat, pentru a preveni poluatile acidentale este necesard monitorizarea zonei pe timpul constructiei, si in special a lucratilor de realizare a podurilor gi a luerésilor hidrotehnice. Constructorul are obligafia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate temporar sau afectate si situate de-a Iungul traseului (organizare de santier, gropi de imprumut). O atentie special se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor: = limitarea la minimul necesar a suprafefei ocupate; * fnainte de construirea variantelor de ocolire, solul vegetal va fi excavat si depozitat tntr-un depozit special astfel incét, ia terminarea lucririlor, s& asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului; * refacerea structurii solului prin diseuire si asezarea solului vegetal. Dupa ce vor fi acoperite cu sol vegetal toate acostamentele noi si terenurile adiacente, afectate de luerari vor fi insamantate cu gazon si se vor planta 50 de arbori. in alegerea speciilor de vegetatie va trebui si se find seama de urmatoarele indicafii orientative: caracteristicile climatice ale zonei coerenfa cu flora si vegetafia local conservarea biodiversitifii (au se vor introduce specii invazive) usurinfa inridacinai usurinfa de gasire pe pists grad redus de intrefinere valoare estetica si naturalist suncfionalitatea structurii caracteristicile condifiilor stajionare Perioada de exploatare si intretinere Masurile de reducere/diminnare a impactului, in pericada de exploatare si intrefinere sunt reprezentate de podefele, pasajele superioare si/sau inferioare, podurile si viaductele care permit trecerea animalelor de pe o parte pe alta a drumului,RAPORT PRIVIND STUDIUL DE BVALUARE ADECVATA Pagina (76) 6 METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATHLOR PRIVIND ‘SPECULE SUSAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE Flora si Vegetatie. Metoda de Iucru (de inventariere) a habitatelor si speciilor de floré si vegetatic este cea asa numit’ a Scolii Floristice Central Europene (Braun-Blanquet) de investigatie pe teren a fitocenozelor, acestea find comunitati vegetale mai mult sau mai pufin omogene, eu structuri $i dinamici proprii, formate dintr-un numér determinat de populafii de plante autotrofe, adaptate la conviefuirea in biotopul uniform pe care-1 ocupa si constituind partea producdtoare a unei biocenoze (Doina Ivan, 1979). Pe baza fitocenozelor identificate au fost stabilite tipurile de habitate naturale, in conformitate cu Manualul de Interpretare a Habitatelor Naturale din Uniunea Europeand (EUR 21) si Gafia & Mountford (2008). Identificarea att a speciilor, fitocenozelor, cat si a habitatelor naturale, practic s-a facut prin metoda numit& “pe itinerar”. ‘Schematic, succesiunea etapelor de cercetare se poate prezenta astfel: * etapa analitied, in care membrii echipei de cercetare (fitocenologi si taxonomisti, specializafi pe diverse grupe de plante ori asociatii vegetale) identifict corect si complet structura calitativa, cantitativa si spafiala a fitocenozelor luate in studiu, intensitatea presiunii antropo- zoogene, corologia grupitilor vegetale; * etapa sinteticd, desfasurati in cea mai mare parte in laborator, consti in reunirea fragmentelor de fitocenoze analizate in unititi de vegetatie (unititi cenotaxonomice) si in elaborarea schemei de succesiune a comunititilor vegetale, cu realizarea in final a harfii geobotanice si de cartare a siturilor investigate; * etapa integratoare si de decizie, realizata prin dezbatere cu alti specialigti in domeniu si care urméreste ierarhizarea diverselor tipuri de vegetatie in functie de valoarea lor indicatoare, productiva si protectiva. fn aceasti etap’ sunt stabilite de obicei si situafiile optime pentru gestionarea complexa a teritoriului respectiv, in functie de perspectivele social-economice ale zonei. Perioada optima de efectuare a releveurilor depinde de tipul de vegetafie, de zona (sau etajul) de vegetatie in care ne aflim, de gradul de complexitate al cercetirii, de tipul cercetirii (pe itinerar sau in stafonar). Este foarte bine ca releveul s& fie efectuat in momentul de maxim’ afirmare a aspectului fiecdrui tip de fitocenoza. in general se surprind aspectele vernal si estival ‘in cazul cercetitilor pe itinerar, iar in cazul cercet8rilor in stafionar se fac releveuri cel pusin o dati pe lund incepnd de primavara devreme si pind toamna térziu (uneori si iama la comunitsfile aevatice (Tabel 17). Tabel 17 _Perioadele optime de efectuare a releveurilor fitocenologice in diverse tipuri de vegetatie (dupa Ivan si Spiridon, 1983, completat de Cristea V., 1993) ‘Tipu de vegetafie Perioada optima Pui de sivostepe i dri de sgjar peduncuat, gorun, eet, gamit Pir de fag Pasuri de molid Padi de lunck si ztvoaie Pajit de step si silvosteps alist de deal Past de mune Pajigti subalpine ia[RAPORT PRIVIND STUDIUL DEEVALUARE ADECVATA Pagina 7) Tipul de vegetatic Perioada optim co Paige alpine julie — august nisipuri Bal i de strait Taille — august Pajig de lune julie = august Mlastinioligotofe unis — septembrie Missin eutrofe iulie— august Stufitiguri iulie = august ‘Buraenfurl ain cuturi de prigitoare iulie~ septembrie ‘Buruieniari din culturi de cereale ma — uni ‘Buruienfuri din locuri rderale Tai —angust ‘Buruieniguri montane Tlie — septembrie 4.08.2010, fiind surprinsé flora si vegetafia in fenofaza optima pentru zona de vegetatie investigatt. Faund, Pentru speciile de fauna s-a efectuat, dupa caz: a) o evaluate calitativa (inventariere) a speciilor prezente; b) b) 0 evaluare cantitativa a populafiilor speciilor prezente prin metoda transectelor active (ex. pasiti). S-a folosit metoda transectului liniar (Bibby ef al, 2000) in habitatele deschise si in cele de pidure si metoda transectului liniar combinata cu metoda observatiei la punct fix (Bibby et al, 2000) in zonele umede, respectiv pe malul Crisului Repede sila lacul de acumulare de la Lugasu de Jos. Aceasta zona care nu se afla pe traseul direct al nici unei variantele ocolitoare posibile a fost studiat separat, doar cu scopul de a vedea daca construcfia uneia sau a alteia dintre variantele ocolitoare va influenta pasajul avifaunei in aceasta arie de de importanta avifaunisticd, ‘Dup natura tipului de ecosistem gi de biotop (acvatic, terestru, ecoion) au fost prelevate probe cantitative si calitative si adunate observafii din teren. Protocolul de investigare zootaxonomica a inclus urmatoarele etape obligatorii: Colectarea in teren: + mediul acvatic este investigat folosind urmatoarele instumente de prelevare: ciorpacul, fileul planctonic, dragile, bodengraiferul, capcanele acvatice, sacul, plasa, clectrofishing-ul. = mediu terestru este investigat prin prelevarea esantioanelor utilizand: capcane Barber, capcane luminoase, siti pentru cemerea litierei, aspirator pentru speciile ripicole, cosiri cu fileul entomologic, capcane Sherman, detector pentru identificarea insectelor, amfibienilor gi liliecilor, plase pentru pastri si mamifere. * se vor consemna locatiile de distributie cu GPS. Conservarea materialului biologic: = materialul biologic colectat pe teren, depozitat diferentiat in pungi de plastic, recipiente, foi de ziar, va fi fixat in formol 4% sau in alcool 70% si etichetat cu dats, oe, persoana care -a prelevat. Trierea organismelor animale: + se face partial in teren, pentru anumite grupe si specii macroscopice si binecunoscute, dar preponderent, in laborator, la binocular. Prepararea si prelucrarea materialului biologic prelevat:‘RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Paina 8) * metodologia este specifica grupelor de organisme, utilizindu-se tehnici si reactivi adecvati (KOH 10%, alcool etilic, solutie Faure, euparal, balsam de Canada, = biometric. " disectii. Efectuarea si analizarea preparatelor. Determinarea speciilor. Desene originale. Interpretarea datelor: * fntocmirea inventarului de specii. = Estimarea factorilor de rise. = Estimarea starii de conservare. Pentru studiul faunei gi intocmirea listei de specii din zona variantelor ocolitoare Alesd Sud si Alesd Nord au fost realizate observafii pe toatd lungimea viitoarelor trasee in perioada octombrie 2009 — august 2010.RAPORT FRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (79) 7 ETAPA SOLUTILOR ALTERNATIVE Alternative studiate de titularul proiectului au fost urmatoarele: = alternativa 0 (neinceperea lucrarilor de realizare a Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud); = alt moment pentru demararea proiectului; = alternative de traseu; = alternative tehnice. in urma analizei alternativelor (prezentate detaliat in cele ce urmeazi) s-a concluzionat c& proiectul trebuie si demareze odati cu asigurarea finanfirii si obfinerea Autorizatiei de Construire, lipsa unei infrastucturi rutiere adecvate avand efecte negative atat asupra economic’, cAt si asupra transportatorilor auto. Au fost selectate variantele 1 ale celor 2 variante ocolitoare Alesd Nord si Sud. in selectarea traseelor optime s-au avut in vedere urmatoarele considerente: = decongestionarea traficului prin scosterea traficului greu din localitate (Inceputul si sfarsitul variantelor ocolitoare sunt in afara localitatilor); * facilitarea traficului de tranzit, = marirea sigurantei circulaties; = imbunatatirea calitafii mediului din localitati prin reducerea noxelor si a poluarii sonore. Varianta 1 a Variantei ocolitoare Alesd Nord se desprinde din DN1 la kilometrul 585+471 si se desfasoara pe partea dreapta a DN1 urmand sa se finalizeze la kilometrul 4+348 pe DNIH. Varianta 1 a Variantei colitoare Alesd Sud se desprinde din DNI la kilometrul 585#471 si se desfasoara pe partea stanga a DN1 la aproximativ 750m de Raul Crisu Repede urmand ca la Kilometrul 593+011 sa revina in DN1. Traseul variantei ocolitoare Alesd Sud se desfaigoara la sud de localitajile Tindud si Alesd si pe la nord de localitatijile Ortiteag si Astileu, paralel cu raul Crigul Repede, pe malul sting al acestuia, in ceea ce priveste solutiile tehnice analizate s-a decis alegerea unui sistem rutier simplu care se muleazi mai bine caracteristicilor solurilor din zona. Caracteristicile generale ale variantei 1 a VOAN sunt: * Tungime 7,695 km; + viteza de proiectare 80 km; * 1afime platforms 10m; * lafime parte carosabila 7m (2 benzi de cireuiatie); » poduri 3 buc. (225 ml); * viaducte 4 bue. (800 ml); = podete 21 bue. Caracteristicile generale ale variantei 1 a VOAS sunt: «= Tungime 9,143 km; = viteza de proiectare 80 km; = 2igime platforms 10m; + lafime parte carosabila 7m (2 benzi de circulatie); = poduri 3 bue. (1.960 ml); = pasaje 1 buc. (80: ml); * podete 6 bue.; paredri de odihni 2 bue.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (80) 741 ALTERNATIVA 0 Lipsa unor variante ocolitoare pentru Alesd obliga in prezent traversarea unor zone rezidengiale si pentru traficul de tranzit, care solicit intens sistemele rutiere existente si care conduce la poluare sonora si poluarea atmosferei in zone locuite. ipsa unei infrastucturi rutiere adecvate are efecte negative asupra economici si transportatorilor auto, prin cresterea timpilor si costurilor de transport, prin cresterea consumurilor de carburant, precum i prin matirea costurilor legate de intretinerea si reparaia mijloacelor de transport. Nerealizarea investifiei va avea ca prima consecinfi deteriorarea in continuare a conditiilor de trafic, cu menfinerea riscului pentru aciddente, ambuteiaje cu emisii importante, lungirea timpilor de parcurs, deteriorarea vehiculelor participante la trafic, cresterea disconfortului atit pentru participantii la trafic cat si pentru populaia locala. 7.2 ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA PROIECTULUL In conditiile in care executia lucrarilor de realizare a Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud se va face in cel mai scurt timp, investitia va conduce la fluidizarea traficului in zona. Pentru eliminarea deficientelor si avand in vedere cresterea prognozata a traficului rutier, solutia optima pentru asigurarea continuitatii traficului la nivel admisibil este realizarea Variantelor ocolitoare Alesd Nord si Sud. Tn conchuzie, necesitatea si oportunitatea investitiei este evidenta si cu repercusiuni pozitive pentru locuitorii i agentii economici din zona analizati. Proiectul trebuie si demareze odati cu asigurarea finanférii si objinerea Autorizatiei de Construite, intarzierea inceperii lucrailor generdnd potengiale intArzieri tn executie. 7.3 ALTERNATIVE DE TRASEU Alternativa 1 a Variantei ocolitoare Alesd Nord (VOANI) Aceata alternativa se desprinde din DNI 1a kilometrul 585+471 si se desfasoara pe partea dreapta a DN1 urmand sa se finalizeze la kilometrul 4+348 pe DN1H. Traseul acestei alternative se desfasoara astfel: dupa desprinderea din DN1, traseul se desfasoara pe partea dreapta a DNI la baza dealurilor din apropiere pe circa 1.0 km. In continuare traseu! urea pe dealul Culmea Dumbravei dupa care traverseaza Valea Morii printr-un viaduct continuand apoi spre DN1H urmand ca Ja kilometrul 4+348 al DN1H sa revina in acesta, Aceasti alternativa este caracterizata de urmatoarele elemente geometrice: = Lungime traseu 7,695 km; = Lungime drum 6.680 km; = Lungime poduti 0.222 km; + Numar de poduri 3 dues = Lungime viaduete 0.793 km; ‘Numar viaducte 4 buc.;RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (81) * Podete 21 buc.; = Luerari de consolidare 13 % din lucrarile de drum; * Luerari hidrotehnice 2% din lucrarile de drum; * Restabiliri legaturi 3.120 km; * Noduti rutiere 1 buc.; = Cota maxima pe varianta 319 m; = Lungimi pe declivitati 4.954 km (sub 3%), 0.505 km (3% - 4%), 0.500 kin (4% - 5%), 1.736 km (> 5%) = Viteza de circulatie 80 km/h, Alternativa 2 a Variantei ocolitoare Alesd Nord. 2) Aceata alternativa se desprinde din varianta VOASI (Alesd Sud) la kilometrul 44726, dupa care traverseaza DNI printr-un pasaj superior urmand sa se finelizeze la kilometrul 4+348 pe DNIH, ocolind pe la Vest localitatea Pestis, ‘Traseul acestei altemative se desfasoara astfel: aceasta altemativa se desprinde din varianta ‘VOASI (Alesd Sud) de la kilometrul 4+726, traverseaza DN1 (la km 589+124 pe DN1) printr- un pasaj superior, si se continua pe la baza dealurilor. In continuare traseul vireaza la stanga si traverseaza Valea Morii printr-un viaduct dupa care continua spre DNIH urmand ca la Kilometrul 4+348 sa revina in acesta. Aceasti alternativa este caracterizata de umatoarete elemente geometrice: "= Lungime traseu 7,081 km; + Lungime drum 5.943 km; = Lungime poduri 0.430 km; * Numar de poduri 4buc.; = Lungime pasaje 0.157 km; = Numar pasaje 2 duc; * Lungime viaduete 0.551 km; = Numar viaducte 4 duc; = Podete Bb * Lucrati de consolidare 6 % din lucrarile de drum; = Lucrari hidrotehnice 4% din lucrarile de drum; * Restabiliri legaturi 0.950 km; * Noduri rutiere 2 duc. * Cota maxima pe varianta 306 m; = Lungimi pe declivitati 5.928 km (sub 3%), 0.365 km (4% - 5%), 0.788 km (> 5%) * Viteza de circulatic 80 km/h, Alternativa 1 a Variantei ocolitoare Alesd Sud (VOASI) Aceasta alternativa se desprinde din DN1 la kilometrul 585+471 si se desfasoara pe partea stanga a DNI la aproximativ 750m de Raul Crisu Repede urmand ca la kilometrul 593+011 sa revina in DNI. Traseul acestei alternative se desfasoara astfel: dupa desprinderea din DN1, traseul traverseaza Raul Crisu Repede, apoi printr-o curba la dreapta se insorie pe un aliniament paralel cu Raul Crisu Repede,RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 62) De a lungul acestui aliniament traseul se intersecteaza cu DC170 si apoi cu DJ764, Inainte de intersectia cu acest drum se traverseaza un canal care se scurge in Raul Crisu Repede. Dupa traversarea DJ764 traseul se continua paralel cu Raul Crisu Repede urmand ca dupa aproximativ 500m sa vireze la dreapta printr-o curba si sa continue spre revenirea la DNI. Pe aceasta portiune ‘traseul traverseaza din nou Raul Crisu Repede incadrat de doua diguri. Aceasti alternativa este caracterizata de urmatoarele elemente geometrice: = Lungime traseu 9.143 km; = Lungime drum 7.104 km; * Langime poduri 1,961 km; * Numar poduri 3 buc.; + Numi pasaje i bucs + Noduri rutiere 1 buc; * Cota maxima pe varianta 243 m; * Lungimi pe declivitati 8,578 km (sub 3%), 0.564 km (3% - 4%), 0.002 km > 5%) " Viteza de circulatie 80 km/h. Alternativa 2 a Variantei ocolitoare Alesd Sud (VOAS2) Aceata alternativa se desprinde din DNI la kilometrul 585+471 si se desfasoara pe partea stanga aDNI Ia ocolind localitatea Ortiteag urmand ca Ja kilometrul 593+011 sa revina in DN1. Traseul acestei alternative se desfasoara astfel: dupa desprinderea din DN, traseul traverseaza Raul Crisu Repede si continua apoi in linia dreapta pana in zona localitatii Ortiteag, ocolind-o pe Ja sud. Din acest punct traseul se inscrie intre localitatea Ortiteag si calea ferata continuand in linie dreapta inca aproximativ 1500m. De a lungul acestui aliniament traseul se intersecteaza cu DC171 si apoi cu DJ764. Inainte de intersectia cu acest drum se traverseaza un canal care se scurge in Raul Crisu Repede. Dupa traversarea DJ764 traseul se continua parale{ cu Raul Crisu Repede urmand ca dupa aproximativ 500m sa vireze la dreapta printr-o curba si sa-si continue drumul pana la DNI. Pe aceasta portiune traseul traverseaza din nou Raul Crisu Repede incadrat de doua diguri, Aceasta alternativa este caracterizata de urmatoarele elemente geometrice: + Lungime traseu 10.644 km; + Lungime drum 9.251 km; = Lungime poduri 1314 km; = Numér poduri 6 bue.; = Numar pasaje 1 bue.; * Noduri rutiere 1 bue.; * Cota maxima pe varianta 245 m; * Lungimi pe declivitati 10.311 km (sub 3%), 0,332 km (3% - 4%), 0,002 km > 5%) * Viteza de circulaie 80 km/h. Concluzii privind selectarea alternativelor de traseu Varianta ocolitoare Alesd Nord Pe perioada consultarii autoritatilor locale (Primariile si DRDP Cluj) efectuata la data de 01.10.2009 la sediul Primariei municipiului Alesd, altemativa sustinuta de catre aceste este altemativa VOANI.[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA agin 63) Date fiind caracteristicile tehnice si in urma vizitelor in teren tehnice in amplasament, si a studiului efectuat pe harti si pe modelul digital al terenului 3D, Proiectantul sustine alternativa VOANI ocolitoare. ‘Un alt motiv pentru care proiectantul sustine altemativa VOANI ovolitoare este asigurarea functionalitatii acesteia independent de existenta (inceperea executiei) Variantei ocolitoare Alesd Sud, Functionalitatea alternativei VOAN2 este dependenta de construetia alternativei VOAS1 Avantajul VOANI este faptul cA traseul incepe din DN 1 inainte de localitatea Tinaud, astfel ca respecta in totalitate caietul de sarcini, iar dezavantajul este ci Iungimea este mai mare cu 0,614 Jam fat de alternativa VOAN2. Avantajul VOAN2 este faptul c& lungimea este mai mica cu 0,614 km fata de altemativa VOANI, iar dezavantajele sunt urmitoarele: = fraseul acestei variante incepe din varianfa VOAS1 Alesd Sud, astfel ca pentru realizarea acestui traseu este necesar executarea variantei VOAS1 Alesd Sud, sav cel putin a portiunii de la DN1 pana in punctul comun cu VOAS1; * fata de varianta VOANI, pentru realizare mai este necesara executarea unui nod rutier de desprindere din variantei VOASI, iar pentru traversarea peste DN1 mai este necesar de asemenea introdueerea unui pasaj superior. Varianta ocolitoare Alesd Sud Pe perioada consultarii autoritatilor locale (Primariile si DRDP Cluj) efectuata la data de 01.10.2009 la sediul Primariei municipiului Alesd, alternativa sustinuta de catre aceste este alternativa VOAS1. Date fiind caracteristicile tehnice si in urma vizitelor tehnice in amplasament, si a studiului efectuat pe harti si pe modelal digital al terenului 3D, Proiectantul sustine alternativa VOAS1 ocolitoare, Avantajele VOASI sunt: iungimte mai mica cu 1,501 km decat alternativa VOAS2; timpul de parcurs al traseului este mai mic; reducerea numarului de accidente; realizarea unei cai de comunicatie modeme; fluidizarea traficului de turisti si traficului comercial, iar dezavantajul este cd se desfasoara la o distanta mai mica fata de oras, dar suficienta incat sa nu impiedice dezvoltarea ulterioara a orasului. Avantajul VOAS2 este faptul ca traseul se desfasoara la o distanta mai mare fata de oras, iar dezavantajul este c lungimea este mai mare cu 1.501 km fata de altemativa VOASI. 7.4 ALTERNATIVE TEHNICE Solufiile tehnice propuse sunt modeme, si au inut cont de amplasarea drumutui in unele zone sensibile din punct de vedere al condijiilor de mediu (de ex. zone locuite, zone naturale protejate). Prin caietele de sarcini care urmeazi si fie elaborate into faz ulterioari se va impune constructorului folosirea de echipamente si utilaje modeme, care si fie conforme cu prescripfiile tehnice, precum gi cu normele EURO IV-V.RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 84) 74.1 ALTERNATIVE DE SISTEM RUTIER Verificarea s-a facut in conformitate cu prevederile Normativului pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple si semirigide, PD 177-2001 Metoda analitict de dimensionare s-a bazat pe stabilirea unei alc&tuiri @ structurii rutiere si pe verificarea starii de solicitare a acesteia, sub actiunea traficului de calcul, astfel incat si fie indeplinite concomitent urmitoarele criterii: + deformatia specificd de intindere admisibila la baza straturilor bituminoase; * tensiunea de intindere admisibila la baza straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianfi hidraulici sau puzzolanici, in cazul structurilor rutiere semirigide; * deformatia specificd de compresiune admisbila la nivelul patului drunului, Dimensionarea structurii rutiere comporta urmatoarele efape : stabilirea traficului de calcul; stabilirea capacitaqii portante la nivelul patului drumului; alegerea unei alcatuiri a structurii ruticre; analiza sistemului ratier la solicitarea osiei standard; stabilirea comporticii sub trafic a sistemului rutier; verificarea la aciunea fenomenului de inghet— dezghet. Din analizarea altemnativelor de sistem rutier, a rezultat preferinta pentru sistem rutier elastic, din beton asfaltic. 7.42 PODURI, VIADUCTE $I PASAJE NECESARE PENTRU ALTERNATIVELE DE TRASEU STUDIATE Pentru alternativele selectate pentru Variantele ocolitoare Alesd Nord si Sud (VOANI si VOASI, notate VOAN si VOAS) tipul de structurd, obstacolul, pozifia, numarul de deschideri si Iungimea sunt prezentate in Tabelele 3 si 4. fn Tabelul 18 sunt prezentate tipul de structurd, obstacolul, pozifia, numarul de deschideri si lungimea pentru alternativele neselectate pentra ‘Variantele ocolitoare Alesd Nord gi Sud (VOAN2 si VOAS2). Tabel 18 Poduri, viaduete si pasaje proiectate pentru VOAN2 si VOAS2 Trot |Tipsiructra | Obstacat_—| ie [WN desehidert [Tagine mp VOAN? 1 Pa Tics Sa a Hl 730 2 Pod 7 Crisul Repel TH60) s 307.60 3 Past DNI 109 3 7830 1 Viaduct VEN, 1665 + 170.50 5 Viaduct ‘Valea Madi 156 s 202.38 é Viaduct Valea Spot a8 3 12740 7 Viaduct VEN $2865 i 37.20 = Pod. p Pests & DT GHAI 5 . 95:38 9 Pod. p.Pets 0106 2 am 10 Pod. p.Pests 082 2 64.22 Vous? 1 Pod 7 Criul Roped 500 3 RTD 2 Pod. p. Dobrinest 15208 i 4120 3 Pod VEN 24500 1 720 + Pod. VEN #1025 i 4720 3 Pod, ‘Canal B. Alston 7315 r 3020 6 Pod 1. Crisal Repede_ 8+800_ 3B 533.43 7 Pasa DNL 10H2aT 3 7533[RAPORT PRIVIND STUDIUI. DE EVALUARE ADECVATA Pagina (5) 7.4.3 PODETE NECESARE PENTRU ALTERNATIVELE DE TRASEU STUDIATE Pentru altemativele selectate pentru Variantele ocolitoare Alesd Nord si Sud (VOANI si VOASI, notate VOAN si VOAS) tipurile si pozitia podefelor sunt prezentate in Tabelul 5, iar in Tabelul 19 sunt prezentate tipurile si pozitia podefelor pentra altemativele neselectate pentru Variantele ocolitoare Alesd Nord si Sud (VOAN2 si VOAS2). Tabel 19 —_ Podete proiectate pe variantele ocolitoare nesectate Ne Crt ian, Tip poder VOAN2 34280) 34830, 34910. ‘4870 4890) 5240) 53300) 54620, 5#520 e215 5460, 650 7300 +800. 24150) 4700, e170 53700, 6080) 6850, 75955, 35600 10=289 10*506 3 7.4.4 LUCRARILE HIDROTEHNICE NECESARE PENTRU ALTERNATIVELE DE TRASEU STUDIATE Diversele tipuri de protecfii proiectate pentru aliernativele studiate pe hungimi variabile in funcfie de impactul cursului de apa asupra infiastructurii drumului sunt prezentare in cele ce urmeazt: * Alternativa 1 — Varianta ocolitoare Alesd Nord (VOANI) — Protectie cu saltele din gabioane — Praguri de fund ingropate ~ Corectii albii — Reprofilare albii + Altemnativa 2 - Varianta ocolitoare Alesd Nord (VOAN2) — Protectie cu saltele din gabioane ~~ Praguri de fund ingropate ~ Corecfii albii = Reprofilare albii = Altemativa 1 - Varianta ocolitoare Alesd Sud (VOAS1) — Protecfie taluz cu pereu din dale de betonRAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina 85) — Protectie cu saltele din gabioane — Praguri de fund ingropate = Coreetii albii = Reprofilare albii Protecfie in zona amenajitilor piscicole Alternativa 2— Variant ocoltoare Alesd Sud (VOAS2) — Proteoie taluz cu pereu din dale de beton — Protectie cu saltele din gabioane — Praguri de fund ingropate = Reprofilare albit — Varianta ocolitoare Alesd Nord 7.4.5 LUCRARI DE SUSTINERE SI CONSOLIDARE A TERASAMENTELOR NECESARE PENTRU ALTERNATIVELE DE TRASEU STUDIATE Lucrarile de sustinere si consolidare a terasamentelor proiectate pentru alternativele studiate sunt prezentare in cele ce urmeazi: Altemativa 1 — Varianta ocolitoare Alesd Nord (VOAN1) = Drenuri longitudinale 1.830 ml = Drenuri transversale 400 ml — Ziduri de sprijin din beton eu fundare direct 270 mi — Tratare athitecturala structuri de sprijin 1.200 mp — Structuri de sprijin din coloane forate joantive ©1500mm 120 ml — Structuri de sprijin din pamAnt armat eu geogrile 180 ml = Sanpuri de garda 2.060 ml — Descairetitori pe taluze 900 ml — Protecie taluze cu georetele spatiale 11,750 mp — Rigole din beton monolit pe banchetele de debleu 1.850 ml ~ Rigole din beton monolitpe banchetle de rambleu 590 ml Saltele din balast armate cu geosintetice 18.940 me Altemativa 2 - Varianta ocolitoare Alesd Nord (VOAN2) = Drenuri longitudinale 6.020 ml — Drenuri transversale 250 ml — Ziduri de sprijn din beton cu fundare directa 100 ml — Tratare arhitecturalé structuri de sprijin 1,200 mp = Sanfuri de garda 980 ml — Descaireatori pe taluze 835 ml = Protect taluze cu georefele spatiale 10.000 mp — Rigole din beton monolit pe banchetele de debleu 1.610 ml — Rigole din beton monolit pe banchetele de rambleu 1.090 ml Saltele din balast armate cu geosintetice 18.940 me Altemativa 1 — Varianta ocoltoare Alesd Sud (VOAS1) — Desciireitori pe taluze 250 ml[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA — Rigole din beton monolit pe banchetele de rambleu — Saltele din balast armate cu geosintetice Altermnativa 2~ Varianta ocolitoare Alesd Sud (VOAS2) = Drenuri longitudinale — Drenuri transversale = Descéircaitori pe taluze — Rigole din beton monolit pe banchetele de rambleu — Saltele din balast armate cu geosintetice Pagina (87) 400 ml 28.300 me 3.130 ml 300 ml 580 ml 935 ml 38.300 me[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pegina 88) 8 ETAPA MASURILOR COMPENSATOR Nueste cazul.RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (69) 9 DOCUMENTE ANEXATE Documentele anexate prezentului Studiu de evaluare adecvaté sunt: Lista si CV-urile specialistilor implicaji fn fumnizarea informatiilor privind speciile si habitatele de interes comunitar afectate de constructia si implementarea proiectului (Anexa A) Plan de incadrare in zon& pentru altemativele studiate si traseul in plan al alternativelor selectate (Anexa B) Harti privind biodiversitatea si siturile NATURA 200 din zona Variantei ocotitoare Alesd Nord si Sud (Anexa C) Imagini fotografice realizate tn lungul traseului alternativelor selectate (Anexa D)[RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA Pagina (50) 10 SURSE DE INFORMATHT Banarescu, P. M., Telcean, 1, Bacalu, P., Harka, A., Wilhelm, S., 1997. The fish fauna of the Cris/Krds river basin. In: Sarkény-Kiss, A. & Hamar, J. (edit): The Cris/Kérds Rivers’ Valleys. Tiscia monograph series 2, Szolnok — Szeged — Targu Mures, Hungary — Romania, pp.301-325. Bandresou P., 1964, Pisces-Osteichthyes. Fauna R-P.R., vol. 13, Edit. Academiei, Bucuresti. 961 PB. Bibby, C., J., Burgess, N. D., Hill, D. A., Mustoe, S. H., 2000, Bird census techniques. Acad. Press. 302 pp. BirdLife International, 2004. Birds in Europe: population estimates trends and conservation status. Cambridge UK374 pp. Ciochia, V., 1992. Pasdirile clocitoare din Romédnia. Edit. $tiinsificd, Bucuresti, 386 pp. Comunic&ri personale: Dr. Tei Telcean, Universitatea din Oradea; Dr. Ioan Sirbu, Universitatea “Lucian Blaga" din Sibiu Fahrig, L. 2003. Effects of habitat fragmentation on biodiversity. Annu. Rev. Ecol. Evol. Syst. 34: 487-515. Green, R. E., Rocamora, G., Schiffer, N., 1997. Populations, ecology and threats to the Comicrake Crex crex in Europe. Wogelvelt, 118: 117-134. Kis, B.,1967- Studiul Orthopterelor din R.S.R: sistematic, faunistic, zoogeografic si ecologic. Tez de Doctorat, Universitatea Babes-Boliay, Cluj Lienert J. 2004, Habitat fragmentation effects on fitness of plant populations ~ a review. Journal ‘for Nature Conservation. 12: 53-72. Munteanu, D., Papadopol, A., Weber, P., 2002. Atlasul pasirilor clocitoare din Roménia, Cluj- Napoca, Publ. SOR, 152 pp. Murariu, D., in: Botnariuc, N., & Tatole, V., (eds) 2005 — Cartea Rosie a Vertebratelor din Roménia, Bucuresti Neacsu Marcela, 1973. Flora si vegetatia Depresiunii Vad (Jud. Bihor). Universitatea Bucuresti. Autoreferat. Oprea Ad. 2005. Revizia critica a planelor vasculare din Romdnia. Tasi: Edit. Univ. “ Alexandru Joan Cuza”, 668 pp. Pop, I. 1968. Flora si vegetatia Campiei Crigurilor — interfluviul Crisul Negru-Crigul Repede. Editura Academiei RSR, Bucuresti Rudescu L. 1960: Fauna Republicii Populare Romane, Trochelminthes. Voi. II. Fase. II. Rotatoria. Ed. Acad. R.P.R. BucurestiRAPORT PRIVIND STUDIUI, DE BVALUARE ADECVATA Pagina (1) Sanda V. & Popescu A. 2000. Distributia fitocenozelor halofile pe teritoriul Roméniei (1). Naturalia, Stud. Cerc. 1V-V, As. Muz. Nat. Rom. Sanda V. & Popescu A. 2005. Distributia fitocenozelor halofile pe teritoriul Roméniei (11). Argesis, Stud. Com. Sti, Nat., 13: 71-84. Sanda V. 2002. Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din Romania. Bucuresti: Edit. Vergiliu, 331 pp. Sanda V., Popescu A. & Barabas N. 1998. Cenotaxonomia si caracterizarea grupizilor vegetale din Romania. Stud Com. Biol. Veget. /1997/, 14: 366 pp. Sanda V., Popescu A. & Doltu M. I. 1980. Cenotaxonomia gi corologia grupirilor vegetale din Roménia. Stud Com. Sti, Nat, Muz, Brukenthal, Sibiu, 24(supl.), 171 pp. Sanda V., Popescu A. & Stanciu Daniela Heana. 2001. Structura cenoticd si caracterizarea ecologicd a fitocenozelor din Romania. Bucuresti, 359 pp. Sarkény-Kiss, A., Bolos, F., Nagy, E., 1997. Freshwater molluscs from the Cris/Kérds rivers. In: Sarkény-Kiss, A. & Hamar, J. (edit.): The Cris/K6t8s Rivers’ Valleys. Tiscia monograph series 2, Szolnok — Szeged — Targu Mures, Hungary — Romania, pp.195-202. Szité, A., Mézes, K., 1997. The Oligochaeta and the Chironomid fauna as pollution indicators in the Cris/KSrds river system. In: Sérkény-Kiss, A. & Hamar, J. (edit.): The Crig/Kérds Rivers’ Valleys. Tiscia monograph series 2, Szolnok — Szeged — Targu Mures, Hungary — Romania, pp-165-194, Tatole Victoria (edit.) (sub tipar) Managementul si monitoringul Spectilor de Animale Natura 2000 din Romania, Ghid metodologic. Bucuresti. 329 pp. Tatole Victoria, Alexandru Iftime, Melanya Stan, Elena-ulia Torgu, Ionut Iorgu, Vasile Ofel — 2009, Speciile Natura 2000 din Roménia, Bucuresti, 174 pp. Zsuga, K., 1997. The ecological condition of the Cris/Kéris catchment area on the basis of planktonic fauna. In: Sérkény-Kiss, A. & Hamar, J. (edit.): The Crig/K6rds Rivers’ Valleys. Tiscia monograph series 2, Szolnok — Szeged — Targu Mures, Hungary - Romania, pp.135-152. 4441960. Monografia Geograficd a R. P. R. 1,11, Bucuresti: Edit. Acad. Roméine. +2007. Interpretation Manual of European Union Habitat/EUR 27/2007. 142 pp. htt sor.ro/aia_lacurile_Iugasu_de_jos_tileas