1

STUDIU DE
EVALUARE ADECVATA
A EFECTELOR POTENTIALE ALE
EXPLOATARII IN CARIERA A
RIOLITELOR DIN PERIMETRUL
DEALUL MALCIU -VALEA TEILOR,
JUD. TULCEA




BENEFICIAR : S.C. AMRO INC S.R.L.

ADMINISTRATOR,

ING. DANIEL IONESCU




EXECUTANT : S.C.TELARMED S.R.L

ING. GEOLOG DANIEL JUVERDEANU

DR. BIOLOG NELA ZAMBILA

DR. BIOLOG TEODOR GLAVAN-CARANGHEL



2
CUPRINS
Date generale 4
I. Informaii privind planul supus aprobrii 4
1.1. Informaii privind planul 4
1.1.1. Descrierea planului propus, obiectivele acestuia, informaii privind producia care se va
realiza
8
1.1.2. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele chimice utilizate 9
1.2. Localizarea geografic i administrativ, cu precizarea coordonatelor Stereo 70 18
1.3. Modificrile fizice ce decurg din plan i care vor avea loc pe durata diferitelor etape de
implementare a planului
19
1.4. Resursele naturale necesare implementrii planului 20
1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
20
1.6. Emisii i deeuri generate de plan (n apa, n aer, pe suprafaa unde sunt depozitate
deeurile) i modalitatea de eliminare a acestora
21
1.7. Cerinele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuia planului 39
1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului, modalitatea n care accesarea
acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariilor naturale de interes comunitar
40
1.9. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului i ealonarea perioadei de
implementare a planului
40
1.10. Activiti care vor fi generate ca rezultat al implementrii planului 41
1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului 41
1.12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ
cu planul care este n procedura de evaluare i care poate afecta ariile naturale protejate de
interes comunitar
42
1.13. Alte informaii solicitate de ctre autoritatea competent pentru protecia mediului 42
II. Informaii privind ariile naturale protejate de interes comunitar afectate de
implementarea planului
42
2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar: suprafa, tipuri de ecosisteme,tipuri
de habitate i speciile care pot fi afectate prin implementarea planului etc.
43
2.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor de interes
comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a planului, menionate n formularul
standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
76
2.3. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor de interes comunitar afectate
(suprafaa, locaia, speciile caracteristice) i a relaiei acestora cu ariile naturale protejate de
interes comunitar nvecinate i distribuia acestora
100
2.4. Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar 104
2.5. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate (evoluia numeric a
populaiei n cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al
populaiei unei specii afectate de implementarea planului, suprafaa habitatului este suficient de
mare pentru a asigura meninerea speciei pe termen lung)
107
2.6. Relaiile structurale i funcionale care creeaz i menin integritatea ariilor naturale
protejate de interes comunitar
109
2.7. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au
fost stabilite prin planuri de management
111
2.8. Descrierea strii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv evoluii/schimbri care se pot produce n viitor
113
2.9. Alte informaii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv posibile schimbri n evoluia natural a ariei naturale protejate de interes comunitar
115
2.10. Alte aspecte relevante pentru ariile naturale protejate de interes comunitar 115
III. Identificarea i evaluarea impactului 116
3.1. Impactul implementarii planului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar 116
3.1.1. Impactul direct si indirect 118
3.1.2. Impactul pe termen scurt sau lung 119
3.1.3. Impactul in faza de constructie 120
3.1.4. Impactul in faza de operare 120
3
3.1.5. Impactul in faza de inchidere 121
3.1.6. Impactul rezidual 123
3.1.7. Impactul cumulativ 123
3.2. Evaluarea semnificatiei impactului 128
3.2.1. Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana,
odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar
128
3.2.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 129
3.2.3. Durata sau persistenta fragmentarii 129
3.2.4. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de ariile
naturale protejate de interes comunitar
129
3.2.5. Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata) 130
3.2.6. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP 130
3.2.7. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de
alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale
protejate de interes comunitar
130
IV. Msurile de reducere a impactului 132
4.1. Identificarea i descrierea msurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare
specie i/sau tip de habitat afectat de plan i modul n care acestea vor reduce/elimina impactul
negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar
132
4.1.1.Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari 136
4.1.2. Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de reptile 137
4.1.3. Masuri de reducere a impactului asupra speciilor de mamifere 137
4.1.4.Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului 137
4.1.5. Responsabilul cu respectarea si monitorizarea conditiilor de mediu si pozitia sa in
societate
138
4.1.6. Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul Dealul Malciu localitatea Valea Teilor, jud.
Tulcea
141
4.2.Masuri pentru protectia calitatii apei 146
4.3. Masuri pentru protectia calitatii aerului 146
4.4. Masuri de limitare a zgomotului si vibratiilor 147
4.5. Masuri pentru reducerea efectului seismic 147
4.6. Masuri pentru mentinerea calitatii solului 147
4.7. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar 147
V. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de
interes comunitar posibil afectate
148
VI. Responsabilul cu respectarea si monitorizarea conditiilor de mediu si pozitia sa in
societate
149
VII. Colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvat 149
BIBLIOGRAFIE 150


ANEXE

Anexe text :
-Bibliografie
-Certificate ale Evaluatorilor Studiilor pentru Protectia Mediului din echipa de elaborare a Studiului de
Evaluare Adecvata
-CV-urile specialitilor din colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvat

Anexe grafice :
Planul de incadrare in zona-anexa 1
Planul de situatie perimetrului Dealul Malciu, Valea Teilor, jud.Tulcea, cu amplasarea perimetrului solicitat pentru PUZ si
taluzurile finale ale exploatarii, sc. 1:5.000 - anexa 2



4



Date generale

Denumire plan: Lucrari de exploatare in cariera a riolitelor din perimetrul Dealul
Malciu, localitatea Valea Teilor, judetul Tulcea
Titular: S.C. AMRO INC S.R.L.
Amplasament: versantul vestic al dealului Malciu, comuna Valea Teilor, judetul Tulcea
Proiectantul general al planului: S.C. TELARMED S.R.L.
Elaboratorul Studiului de Evaluare Adecvat: S.C. TELARMED S.R.L.

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvat s-a realizat n conformitate cu Ghidul metodologic
privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor
naturale protejate de interes comunitar, aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului si Padurilor nr.
19 din 13/01/2010.

I. Informaii privind planul supus aprobrii

Perimetrul Dealul Malciu constituie obiectul unei investitii de interes public, n scopul
exploatrii n carier a substantei minerale utile din acest deal si este situat n extravilanul
localitatii Valea Teilor, jud. Tulcea. Incadrarea administratic teritoriala a perimetrului este redata in
anexa nr.1
Perimetrul pentru care se solicita avizul de mediu pentru PUZ are o suprafata de 21,85 ha si
este situat in totalitate (100%) in situl de protectie avifaunistica ROSPA 0073 Macin-Niculitel,
iar cca 19 ha, din cele 21,85 ha ale obiectivului, (87%) se suprapun peste situl de importanta
comunitara ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean .

1.1. Informaii privind planul

In vederea valorificarii rationale a rocii utile din perimetrul Dealul Malciu,judetul
Tulcea, S.C. AMRO INC S.R.L solicita Agentiei de Protectie a Mediului Tulcea avizul de
mediu pentru PUZ pentru o suprafata de 21,85 ha , situata in extavilanul localitatii
Valea Teilor. Studiul de evaluare adecvata a biodiversitatii din zona amplasamentului a
acoperit aproximativ tot versantul vestic al mamelonului principal al dealului Malciu
(respectiv 60,22 ha) si implicit cele 21,85 ha pentru care se solicita avizul de mediu pentru
PUZ.
Perimetrul in care se intentioneaza sa se dezvolte activitatea de exploatare-prelucrare a rocii
utile este situat in zona centrala a perimetrului investigat. Amplasarea perimetrelor de 60 ha
in care s-a efectuat cercetarea, a celui pentru care se solicita avizul de mediu pentru PUZ
(21,85 ha) si a celui in care este proiectata inceperea exploatarii (2,5 ha) in raport cu ariile
protejate precum si coordonatele acestora sunt prezentate mai jos.

5

Fig. 1. SCHITA CU AMPLASAMENTUL PERIMETRELOR DE PE PLANUL DE
SITUATIE IN RAPORT CU ARIILE PROTEJATE





Perimetrul pentru care se solicita aviz de mediu pentru PUZ (21,85 ha)


Perimetrul in care s-a facut cercetarea biodiversitatii (60,22 ha)

Perimetrul pentru care se solicit permis de exploatare (2,5 ha)


Perimetrul pentru care s-a efectuat ridicarea topografic (95,62 ha)


Limite Arii naturale protejate SCI (rev. 2011)


Limite Arii naturale protejate SPA (rev. 2011)

6
COORDONATELE PERIMETRELOR CARE APAR PE PLANUL DE SITUATIE
DEALUL MALCIU-VALEA TEILOR, JUD. TULCEA

A. COORDONATELE PERIMETRULUI PE CARE S-A FACUT CERCETAREA
PENTRU STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA


Nr.crt. X Y
1 405.836,25 773.777,70
2 405.846,98 773.714,25
3 405.913,51 773.320,99
4 405.296,30 773.314,30
5 405.239,04 773.314,84
6 405.090,34 773.314,54
7 405.049,92 773.320,26
8 405.050,42 773.323,22
9 405.052,69 773.334,56
10 405.051,18 773.373,51
11 405.046,64 773.390,90
12 405.038,32 773.404,14
13 405.023,20 773.410,19
14 404.951,35 773.415,86
15 404.941,52 773.421,91
16 404.933,58 773.432,12
17 404.932,07 773.442,33
18 404.944,93 773.462,75
19 404.979,71 773.503,58
20 405.009,96 773.529,30
21 405.025,01 773.538,37
22 405.049,29 773.548,20
23 405.065.17 773.561,43
24 405.078,40 773.577,43
25 405.080,67 773.584,88
26 405.075,00 773.593,57
27 405.048,41 773.610,91
28 405.015,15 773.632,62
29 404.984,59 773.657,12
30 404.997,30 773.663,17
31 405.003,95 773.671,64
32 405.009,10 773.678,29
33 405.018,47 773.681,01
34 405.040,25 773.685,25
35 405.056,59 773.689,48
36 405.065,06 773.695,23
37 405.072,01 773.709,75
38 405.081,09 773.728,81
39 405.092,58 773.736,67
40 405.111,04 773.740,91
41 405.137,96 773.741,21
42 405.150,66 773.760,87
43 405.125,25 773.781,44
44 405.101,05 773.782,95
45 405.447,01 774.234,99
46 405.687,75 774.084,46
47 405.885,62 774.012,06
48 405.834,63 773.938,58
49 405.814,05 773.908,91

SUPRAFATA TOTALA = 60,22 ha
7

Perimetrul de cca 60 ha, in care s-a facut cercetarea biodiversitatii, se afla integral in ROSPA
0073 Macin-Niculitel; din suprafata totala a perimetrului o suprafata de cca 46 ha (77%) se afla
si in ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean.


B. COORDONATELE PERIMETRULUI PENTRU CARE SE SOLICITA AVIZUL DE
MEDIU PENTRU PUZ (21,85 ha) )






















SUPRAFATA TOTALA = 21,85 ha

Perimetrul de 21,85 ha, pentru care se solicita avizul de mediu pentru PUZ, se afla integral in
ROSPA 0073 Macin-Niculitel; din suprafata totala a perimetrului o suprafata de cca 19 ha
(87%) se afla si in ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean

C. COORDONATELE PERIMETRULUI PENTRU CARE SE VA SOLICITA
PERMIS TEMPORAR DE EXPLOATARE

Nr.crt. X Y
1 405.774,65 773.632,10
2 405.803,73 773.639,49
3 405.776,46 773.807,06
4 405.636,16 773.790,63
5 405.635,09 773.629,92
6 405.685,34 773.644,48

SUPRAFATA TOTALA = 2,5 ha

Nr.crt. X Y
1 405.816,29 773.562,27
2 405.764,73 773.879,15
3 405.665,47 773.933,51
4 405.491,11 773.991,34
5 405.409,39 773.997,41
6 405.231,78 773.824,16
7 405.260,10 773.710,67
8 405.301,19 773.701,31
9 405.348,81 773.669,07
10 405.391,47 773.607,15
11 405.416,69 773.542,50
12 405.416,63 773.325,25
13 405.437,77 773.320,50
14 405.468,24 773.319,41
15 405.488,89 773.321,99
16 405.518,11 773.325,62
17 405.547,67 773.327,89
18 405.547,67 773.548,33
19 405.670,09 773.554,49
20 405.724,98 773.561,06
8
Ocuparea suprafetei necesare desfasurarii procesului de exploatare se va face gradual,
in primul an de activitate urmand a fi implicata doar suprafata de 2,5 ha.

D. COORDONATELE PERIMETRULUI PENTRU CARE S-A FACUT
RIDICAREA TOPOGRAFICA

Nr.crt. X Y
1 406.304,81 773.464,09
2 406.210,11 773.917,08
3 405.790,34 774.055,91
4 405.448,19 774.243,85
5 405.126,12 773.969,53
6 405.032,02 773.869,25
7 404.779,74 773.358,45
8 405.090,34 773. 314,54
9 405.463,03 773.3314,37
10 405.970,56 773.321,83

SUPRAFATA TOTALA = 95,62 ha

1.1.1. Descrierea planului propus, obiectivele acestuia, informaii privind
producia care se va realiza

1.1.1.1. Justificarea necesitatii proiectului

In prezent deficitul de materii prime (agregate de rau si agregate de cariera), la nivelul
intregii tari, pentru costructiile civile, industriale si de drumuri este semnificativ.
In Dobrogea produsele de balastiera sunt practic inexistente si ca atare acestea sunt suplinite
de catre produsele de cariera. Utilizarea acestor produse, atat pe plan local cat si extrazonal (in
Muntenia si in sudul Moldovei) pentru constructia si reabilitarea drumurilor este o necesitate.

1.1.1.2. Informatii privind productia care se va realiza

Valorificarea substantei minerale utile existenta in dealul Malciu sub forma de agregate de
cariera se va realiza, in prima etapa, pe baza unor permise temporare de exploatare, urmand ca
dupa explorarea zacamantului si omologarea rezervelor, sa se treaca la extragerea rocii utile pe
baza unei licente de exploatare.
Perioada de valabilitate iniial a licenei va fi de 20 ani. n aceast perioad, n conformitate
cu strategia de dezvoltare a S.C. AMRO INC S.R.L., va fi exploatat o cantitate de cca 8.700 mii
tone de rezerve de riolite, la un extras geologic de maxim 500 mii tone/an. Capacitatea proiectat a
exploatrii (pierderi la exploatare=5%) i prelucrrii (pierderi la prelucrare=5%) este urmtoarea:


Anul Rezerva
extras (tone)
Rezerva
industiala (tone)
Produse finite
(tone)
PERMISE DE EXPLOATARE + LUCRARI DE EXPLORARE
1 50.000 47.500 45.125
2 150.000 142.500 135.375
9
Anul Rezerva
extras (tone)
Rezerva
industiala (tone)
Produse finite
(tone)
LICENTA DE EXPLOATARE
1 300.000 285.000 270.750
2 300.000 285.000 270.750
3 300.000 285.000 270.750
4 300.000 285.000 270.750
5 300.000 285.000 270.750
6 400.000 380.000 361.000
7 400.000 380.000 361.000
8 400.000 380.000 361.000
9 400.000 380.000 361.000
10 400.000 380.000 361.000
11 500.000 475.000 451.250
12 500.000 475.000 451.250
13 500.000 475.000 451.250
14 500.000 475.000 451.250
15 500.000 475.000 451.250
16 500.000 475.000 451.250
17 500.000 475.000 451.250
18 500.000 475.000 451.250
19 500.000 475.000 451.250
20 500.000 475.000 451.250
Total 8.700.000 8.265.000 7.851.750

1.1.2. Informaii despre materiile prime, substanele sau preparatele
chimice utilizate
In procesul de exploatare si prelucrare a rocii utile, vor fi folosite urmatoarele materii
auxiliare:
- combustibili pentru alimentarea utilajelor din dotarea carierei ;
- lubrifianti ;
- piese de schimb si materiale pentru mentinerea la parametri optimi de functionare a
utilajelor si instalatiilor utilizate in cariera.
Explozibilul necesar pentru activitatea de impuscare (pe baza de azotat de amoniu sau gel
exploziv) va fi utilizat numai la lucrarile de abatere a rocii utile, de catre operatorii atestati pentru
astfel de activitati. Explozibilul va fi adus in cariera chiar in ziua in care se va face puscarea, deci
nu va fi depozitat, nici macar temporar, in cariera sau in vecinatatea acesteia.
Derularea fluxului tehnologic in cadrul perimetrului minier Dealul Malciu nu necesita
utilizarea de substante sau preparate chimice.
Lucrari de exploatare/ Metoda de deschidere, pregtire si exploatare
Pe durata activitatii, S.C. AMRO INC S.R.L. va realiza un program de lucrri specifice
pentru exploatarea in cariera a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu, jud. Tulcea.
Lucrrile ce urmeaz a fi efectuate constau din urmtoarele categorii:
-Lucrri de deschidere
-Lucrri miniere de pregtire:
-Lucrri de exploatare;
-Lucrri de protecie a zcmntului i a lucrrilor de suprafa.
10
Lucrrile de deschidere
Lucrarile de deschidere au drept scop asigurarea conditiilor necesare inceperii
exploatarii zacamantului si prelucrarii rocii utile. Acestea constau din:
a) lucrri de amenajare a drumului de acces
b) lucrri de descopertare, transportul i haldarea solului vegetal si sterilului
minier (copertei) de pe suprafaa ce urmeaz a fi exploatat;
c) lucrri de organizare de antier
d) lucrri de construcii montaj la staia de concasare sortare
e) lucrri auxiliare

a) Amenajarea drumului de acces

Accesul n perimetru se va face pe drumul de exploatare existent in versantul stang al vaii,
la cca 200 m de vale, pe limita dintre terenurile agricole si pasunea care se afla in dealul Malciu;
pe acest drum se va parcurge o distanta de cca 500 m pana in zona organizarii de santier. Drumul
va fi prevazut, unde acest lucru se impune, cu sant de garda cu profil trapezoidal, cu adancimea de
50 cm si va fi amenajat prin balastare.
Deasemenea se vor amenaja prin balastare si drumurile tehnologice ce urmeaza a fie
construite pentru a se realiza legatura dintre diversele compartimente din cadrul perimetrului
minier precum si bretelele de acces la fronturile de lucru. Acestea vor avea panta mai mica
de 15%
o
si latimea de cca 6 m.
La ncrcarea i transportul solului descopertat i pentru pietruirea drumului se vor
folosi urmtoarele utilaje:
-dumpere de 24, respectiv 30 tone;
- autoincrctoare de 16, respectiv 30 t;

b) Lucrri de decopertare, transportul i haldarea solului vegetal
Suprafaa totala de teren, ce va fi decopertat in prima etapa, in cadrul perimetrului
solicitat, este de cca 3,5 ha; aceasta este compusa din suprafetele aferente permisului
temporar de exploatare ( din cele 2,5 ha ale perimetrului temporar se vor descoperta doar cca
1,9 ha, pe diferenta de 0,6 ha roca aparand la zi ) si platformei de concasare-sortare (cca 1,6
ha). Suprafetele destinate platformelor de haldare nu vor fi descopertate ci doar scarificate.
In cadrul perimetrului de exploatare solul vegetal este distribuit neuniform si are o
grosime foarte mica fiind cuprinsa intre 0 cm si 10 cm.
O distibutie neuniforma prezinta si depozitele loessoide aflate sub patura de sol,
grosimea acestora putand varia de la zero contimetri, in zona aflorimentelor, pana la mai mult
de 6 m, catre baza versantilor.
Volumul total de sol vegetal estimat pentru suprafata de 3,5 ha, in conditiile unui
randament la recuperare de 40% este de cca 20 m
3
. Luand in consideratie un coeficient de
afanare de cca 1,3 rezulta ca volumul acestuia va fi de cca 25 m
3
si va putea fi depozitat in
halda de sol vegetal care va fi amenajata la cca 25 m vest de limita perimetrului temporar de
exploatare. Suprafata haldei de sol vegetal va fi de cca 1 ha .
Pe masura dezvoltarii exploatarii si avansarii fronturilor de exploatare, o buna parte din
solul vegetal rezultat va putea fi utilizat la lucrarile de resolificarea taluzurilor definitive.
11
Lucrarile de decopertare se vor face etapizat, astfel incat sa fie implicate doar
suprafetele pe care se va lucra efectiv. Lucrrile de decopert ale panoului de exploatare vor
fi n aa fel ealonate nct gradul de asigurare cu rezerve deschise s fie de cel puin 3 luni.
Lucrrile de ndeprtare a pturii de sol vegetal vor consta n nlturarea, pe cale
manual (cu lopei i hrlee), n zonele cu relief accidentat i pe cale mecanizat (prin
rzuire cu lama buldozerului/autoncrctorului) a solului vegetal de pe suprafaa ce urmeaz
a fi pregtit pentru exploatare i a suprafeelor destinate amenajarii celorlalte unitati
functionale din cadrul exploatrii.
Volumul de sol vegetal dislocat (cca 11.000 m
3
) va fi adunat n grmezi, va fi ncrcat
cu ncrctorul frontal n autobasculante i va fi haldat separat, pe platforma amenajat n
acest scop. Solul vegetal recuperat va fi folosit la lucrrile de refacere ecologic a carierei, la
ncheierea lucrrilor de exploatare.
Perimetrul pe care urmeaza a se desfasura activitatea de exploatare-prelucrare are
suprafata de 21,85 ha (din aceasta suprafata pe cca 4 ha roca utila apare la zi, deci nu este
necesara descopertarea). Din cele 21,85 ha circa 3,9 ha vor fi ocupate de modulele aferente
Organizarii de santier, Platformelor de haldare si Platformei de concasare-sortare. La
aceastea se adauga o suprafata de cca 1,41 ha aferenta drumurilor tehnologice si spatiilor de
legatura si cca 1,5 ha corespunzatoare bermelor finale ale exploatarii In total, cca 6,81 ha nu
vor fi afectate de lucrarile de exploatare care vor ocupa, la finalul activitatii, cca 15 ha.
Se estimeaza ca prin descopertarea acestei suprafete (15 ha), la finalul exploatarii
volumele de steril vor insuma cca 65.000 m
3
, reprezentate prin depozite de loess i
fragmente de riolite alterate din partea superficial a zcmntului .
Evacuarea materilului steril se va face cu utilaje adecvate (ncrctor frontal), iar
transportul sterilului se va face cu basculantele din dotare. Pe masura dezvoltarii exploatarii,
sterilul care nu va fi valorificat ca material de umplutura va fi haldat, in masura in care acest
lucru este posibil, in interiorul carierei.
Incepand din anul 2022, in sectorul vestic al perimetrului Dealul Malciu vor
putea demara lucrarile de refacere a mediului.
Esalonarea suprafetelor din cadrul perimetrului solicitat pentru avizul de mediu care
vor fi implicate in lucrarile de descoperta si de exploatare este prezentata in tabelul de mai
jos.

Nr.
crt
Perioada
(ani)
Suprafata
totala (ha)
1. 2013 3,5
2. 2014 0
3. 2015 1
4. 2016 0
5 2017 1,5
6. 2018 0
7 2019 1
8 2020 0
9 2021 1
10 2022 0
11 2023 1
12 2024 0
13 2025 1
14 2026 1
15 2027 0
12

Halda de sol vegetal si depozite loessoide
Halda de sol vegetal si depozite loessoide (9.500 m
2
) are o form dreptunghiulara cu
lungimea de cca 200 m i latimea de cca 50 m. Capacitatea de stocare a haldei, in aceasta
etapa, va fi de cca 50.000 m
3
. Volumul de sol vegetal care va fi descopertat de pe suprafata
totala de 11 ha (pe 4 din cele 15 ha aferente secorului de exploatare roca utila apare la
suprafata sub forma de stanci), pentru o grosime de 10 cm nu va depasi 11.000 m
3
; ca atare
solul vegetal va fi haldat in patrimea nordica a haldei. Dupa atingerea capacitatii maxime a
haldei solul vegetal va fi asezat peste depozitele loessoide haldate aici, iar halda se va
inierba.
Pe msura dezvoltrii carierei prin atacarea i a altor sectoare cu rezerve, in situatia in
care grosimea medie a copertei va fi mai mare de 0,5 m, volumul de steril va creste, iar
dimensiunile haldei de depozite loessoide vor fi adaptate la volumul decopertat.
O parte din sterilul rezultat, care nu i va gsi utilizarea, va fi depozitat in interiorul
carierei. Anticipam ca aceste lucrari vor putea fi realizate, in functie de modul de dezvoltare
al carierei, dupa cca 10 ani de de exploatare. Pana atunci, daca va fi cazul, se vor amenaja in
apropierea limitei vestice a perimetrului halde temporare pentru steril; de indata ce acest
lucru va fi posibil sterilul de aici va fi rambleat in interiorul exploatarii. Lucrarile de refacere
a mediului, de la finalul activitatii, prevad rambleerea, nivelarea sterilului si resolificarea
umpluturii in excavatia rezultata ca urmare a exploatarii substantei minerale utile.
In cazul extinderii haldei existente, pentru asigurarea unei stabiliti mai bune a haldei
de sol vegetal se prevd:
- asigurarea unei mai bune nfriri a haldei cu terenul de baz prin brzdarea cu
buldozerul a pturii superficiale de sol vegetal;
- materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al haldei va fi
de 25
0
maxim 30
0
;
- nlimea haldei de sol vegetal, n perioda 2013- 2014 va fi h
max
=0,40 m;
- executarea de drenuri la piciorul haldei pentru preluarea apelor de iroire;
- nierbarea temporar a haldei

Halda de steril
Aceasta are forma dreptunghiulara, este amplasata in vecinatatea Platformei de
concasare-sortare si ocupa o suprafata de cca 1,12 ha. Sterilul rezultat din procesul de
exploatare si prelucrare a rocii utile este reprezentat prin materialul obtinut din decoperta
zacamantului (fragmente de roci alterate) si prin sterilul rezultat din prelucrarea riolitelor.
Cea mai mare parte din acest seril va fi utilizata la amenajarea si intretinerea drumurilor de
acces si platformelor din cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare. In general acest tip
de steril nu formeaza halde de dimensiuni mari intrucat materialul haldat se utlizeaza atat la
lucrarile de intretinere, dar poate fi utilizat si ca material de umplutura si ca atare nu se
haldeaza pe termen lung.
Ca msuri suplimentare, pentru stabilitatea taluzului haldei de steril, se vor intreprinde
urmtoarele lucrri:
- se va asigura o panta naturala la piciorul haldei, pentru evitarea acumulrii apei pe
taluzul exterior al digului de iniiere;
13
- haldarea materialului se va realiza astfel nct s se asigure compactarea lui prin
circulaia utilajelor de nivelare i a mijloacelor de transport;
- unghiul de taluz al haldei va fi de maxim 30
0
;
- nlimea haldei de steril va fi h
max
= 10,0 m (dou trepte de 5,0 m nlime cu berma
dintre trepte avnd limea de minim 10 m;
Amenajarea haldei de steril se va face conform prescripiilor tehnice C 39 din NSPM
pentru exploatarea substanelor minerale din carier, prin derocare cu exploziv 93 - 1999
IV, prevederi incluse la cap. 16, art. 16.5.
c) Lucrri de organizare de antier
Organizarea de antier va fi amplasat pe o platform amenajat, ntr-o zon protejat,
la baza versantului vestic al dealului, in vecinatatea drumului de acces in perimetru.
Platforma organizrii de antier va fi amenajat prin rzuire cu buldozerul, nivelare i
compactare a terenului, pietruire, iar daca va fi necesar se va betona (ex: zona birourilor,
depozitului de carburant, platforma de alimentare a utilajelor, platforma conteinerelor de
deeuri, etc).
Suprafaa de cca. 170 m
2
aferent organizrii de antier cuprinde urmtoarele:
- vagon-camp standardizat cu destinaia birou i magazie de materiale cu suprafaa de 25 m
2
;
-vagon - camp standardizat avnd destinaia laborator cu suprafaa de 25 m
2
;
-cantar bascula pentru agregatele de cariera (acesta va putea fi amplasat in zona organizarii
de santier sau in vecinatatea drumului de exploatare din extremitatea vestica a platformei de
concasare sortare
-un rezervor de motorin (capacitate 5000 litri), suprateran, amplasat pe un suport metalic pe
o platforma betonata prevzuta cu cuv de retenie (platform de 25m
2
); aprovizionarea cu
motorin se va face cu o cisterna standardizata de la distribuitori din municipiul Tulcea;
alturi de acesta se va amenaja un loc de depozitare special pe care vor fi amplasate butoaie
pentru ulei i ulei ars;
-un pichet PSI dotat cu stingtoare cu spum i pulbere;
-un rezervor de ap industrial de 5000 litri (apa este asigurat de la surse din comuna
ValeaTeilor) amplasat pe o platform de 15 m
2
;
-3 containere pentru deeuri reciclabile (unul pentru metal, altul pentru hartie si inca unul
pentru plastic) i un altul pentru deeuri nereciclabile (platform de 15 m
2
) + o pubela pentru
deseuri menajere;
-grup sanitar doua WC-uri ecologice
-platformele betonate pentru rezervorul de motorin i de ap industrial, precum i
containerele pentru deeuri vor fi prevzute cu arcuri acoperite.
Nu se prevd amenajri pentru depozitarea de explozivi n cadrul carierei Dealul
Malciu. Transportul, manipularea i ncrcarea explozivilor se vor face de ctre personalul
tehnic de specialitate (angajat pe baz de contract), de la intreprinderile autorizate.

d) lucrri de construcii montaj la staia de concasare sortare
Fluxul tehnologic- Piatra derocat prin explozie din treapta de exploatare este
ncrcat cu ajutorul ncrctoarelor frontale sau a excavatoarelor, n dumpere, care o
transport la platforma de basculare alimentare a buncrului concasorului primar, dotat cu
separator de steril. Sterilul se va folosi la ntreinerea drumurilor de acces, a platformelor din
14
incinta carierei, pentru amenajarea unor drumuri de tara din localitatile invecinate sau se va
depozita pe platforma haldei de steril n vederea utilizrii ulterioare. Pierderile la prelucrare
se ridic la circa 5%.
Cariera Dealul Malciu va fi dotat cu o staie de concasare sortare fixa care va
produce urmatoarele sorturi: 0-25 mm; 40-63 mm; 63-90 mm. Granulatul mai mare de 90
mm va fi supus din nou concasarii. Platforma staiei de concasare, cu o suprafaa de cca
16.000 m
2
(inclusiv suprafaa pe care vor fi depozitate sorturile de agregate), va fi construita
odata cu amenajarea drumului de acces, in vecinatatea organizarii de antier; platforma va fi
amplasata in versantul stang al vii si la baza versantului vestic al dealului, aproximativ intre
cotele de + 160 m si + 130 m.
Staia de sortare este organizat ntr-un flux alctuit din urmtoarele echipamente:
-Buncr de alimentare.
-Un concasor cu flci, capacitate 140 t/h
-Benzi transportoare din cauciuc armat, pentru transportul i depozitarea
final a agregatelor.
-Ciur presortare de 8 mp
-Ciur vibrator cu patru site pentru sortarea agregatelor, de 12 mp
In scopul diminuarii emisiilor generate de carburanti instalaiile staiei de concasare-
sortare vor fi dotate cu motoare electrice, statia urmand sa fie racordata la reteaua electrica
situata la o distanta de cca 400 m fata de platforma de prelucrare, prin intermediul unui post
de transformare. Concasorul i benzile transportoare pot fi prevzute cu ecrane protectoare i
cu pulverizatoare de ap pentru umezirea rocii concasate la toate treptele de prelucrare (la
concasor, granulatoare, ciururi, benzi transportoare).
Sorturile sus menionate vor fi depozitate n depozite deschise, transportul lor fiind
fcut cu ajutorul benzilor transportoare. De aici vor fi ncrcate pentru livrare n
autobasculante, cu ajutorul unui ncrctor frontal.
Schema fluxului tehnologic este prezentata in figura de mai jos.

Fig. 2. Schema fluxului tehnologic
15
La inceput, avnd n vedere cantitile relativ mici de rezerve exploatate, roca extras
va fi prelucrat intr-o instalatie cu capacitatea de 200 t/h. Odat cu mrirea cantitilor de
roc extras, capacitatea de prelucrarea va fi adaptata noilor cerinte.
e) lucrri auxiliare
Alimentarea cu energie electric
Alimentarea cu cu enegie electric a utilitilor de pe platforma organizrii de antier se
va realiza prin racordarea la reteaua electrica din vecinatate; este posibil ca in perioada de
demarare a investitiei sa se utilizeze grupuri generatoare.

Alimentarea cu ap
Alimentarea cu ap se realizeza distinct pentru zona administrativ i pentru fronturile
de lucru. Pentru personalul din exploatare, necesarul de ap potabil este asigurat prin ap
mineral mbuteliat.
Necesarul de ap tehnologic va fi asigurat de la rezervorul metalic de 5000 l care va fi
alimentat periodic, cu cisterna, de la sursa de apa a localitatii Valea Teilor.
Odat cu dezvoltarea carierei i creterea necesitilor, se va spa un pu n apropierea
organizrii de antier. Apa captat va fi folosit, att ca ap industrial, la perforarea gurilor
de min, la stropirea periodic a fronturilor de carier i a cilor de acces i transport, pentru
mpiedicarea ridicrii prafului n atmosfer, ct i pentru grupul social.

Evacuarea apei menajere reziduale
Canalizarea apelor menajere se va face prin evi P.V.C. spre o fos vidanjabila ce
urmeaza a fi realizata la cca 50 m N de cladirea administrativa.

Evacuarea apei industriale uzate
Pentru a mpiedica infiltrarea apelor uzate acestea vor fi dirijate catre santul de garda
din lungul drumului de acces; acesta va debua ntr-un bazin decantor, n care se vor depune
particulele fine aflate n suspensie.
n procesul de exploatare i prelucrarea a rocii utile nu rezult ape uzate care prin
deversare n emisar s afecteze apele de suprafa sau subterane.
Lucrri miniere de pregtire
In cadrul acestor lucrari se va realiza deschiderea zacamantului direct prin trepte de
exploatare sau prin transee care permit extragerea rocii utile. In cazul de fata, in prima etapa,
va fi adoptat metoda de exploatare cu trepte drepte ascendente i front lung, urmand ca in
masura in care va fi asigurat accesul in zona de creasta, sa se treaca la o exploatare
descendenta. Avand in vedere energia de relief si configuraia dealului, zcmntul va fi
exploatat in trepte cu nlimea de maxim 20 m.
In vecinatatea retelei electrice treapta va fi mprit n 3 subtrepte de cte 6 m
nlime. Prin impartirea treptei de 20 m in trei subtrepte de cate 6 m cantitatea de eploziv
utilizat la o puscare se va diminua si o data cu ea se va reduce si impactul asupra mediului.
Atacarea subtreptelor, pentru crearea unor platforme de lucru orizontale pentru utilaje,
se va realiza prin sparea unor semitranee n zonele de efilare a grosimii subtreptelor, pn
la atingerea nlimii de excavare de 6 m.


16
Lucrri de exploatare
Metoda de exploatare preconizata a fi utilizata in cadrul carierei Dealul Malciu, in
prima etapa, este aceea cu front lung si trepte drepte ascendente, urmand ca in masura in care
va fi asigurat accesul in zona de creasta, sa se treaca la o exploatare descendenta, explzibilul
fiind amplasat in gauri de sonda, iar haldarea sterilului se va face, la inceput, in halde
exterioare si apoi in halde interioare. Lucrarile de exploatare vor consta, n principal, din:
a) lucrri din faza de exploatare propriu-zis a zcmntului
b) ncrcarea roci extrase cu excavatorul n mijloacele de transport auto i
transportul acesteia la beneficiari;
c) lucrrile de protectie a zcmntului si a lucrrilor de suprafat
Prin adoptarea metodei de exploatare cu front lung, n cariera Dealul Malciu, sunt
asigurate urmtoarele cerine principale:
- securitatea deplin a muncii;
- nalt eficien economic;
- pierderi de rezerve minime;
- nivel tehnic ridicat;
- protecia zcmntului i a obiectivelor de la suprafa;
- protecia mediului nconjurtor.
a) Lucrri din faza de exploatare propriu-zis a zcmntului
Extragerea cu ajutorul explozivilor comport urmtoarele operaii:
- calibrarea treptelor de exploatare la o inaltime de maxim 20 m avand unghiul de taluz
de lucru de 75
o

- forarea gurilor de sond, n care se vor amplasa ncrcturile de explozivi;
- ncrcarea gurilor de sond cu materialul exploziv necesar, burarea lor i explodarea
acestor ncrcturi;
- spargerea la dimensiunile necesare a blocurilor mari rezultate din explozie, pentru a
putea fi ncrcate i transportate fr dificulti;
- ncrcarea materialului derocat i transportul acestuia la staia de concasare sortare
sau direct la beneficiari, n cazul blocurilor i pietrei brute, n vederea degajrii frontului de
lucru;
- lichidarea prin mpucare a eventualilor pinteni i praguri de dimensiuni majore
aprute pe bermele de lucru, n vederea meninerii orizontalitii acestora ;
- copturirea taluzului de blocurile rmase suspendate n urma mpucrii i ndeprtarea
de pe berm a rmielor de material mpucat, rmase n urma mpucrilor secundare i
copturirii, n scopul nceperii unui nou ciclu de operaii.
b) Incrcarea roci extrase cu excavatorul n mijloacele de transport auto i
transportul acesteia la beneficiari;
n frontul carierei, nainte de ncrcare, se va face o presortare a materialului mpucat
dup dimensiune blocurilor i calitate. ncrcarea pietrei derocate se va face cu excavatorul
17
tip NH 385 2,8 mc i/sau cu autoncrctorul tip CATTERPILAR 928H, n autobasculante
de 28 t care o vor transporta, la beneficiari (n cazul blocurilor naturale, pietrei brute i pietrei
sparte) sau la staia de concasare-sortare, pentru prelucrare sub form de agregate de carier.
Blocurile de piatr brut, care nu i vor gsi desfacerea imediat, vor fi depozitate pe vatra
carierei, n afara razei de aciune a utilajelor.
Cantitile de roc extras vor fi transportate de ctre beneficiari, cu mijloacele auto
proprii, direct de la carier, conform specificatiilor ce au la baza comanda sau contractul.
c) Lucrrile de protectie a zcmntului si a lucrrilor de suprafat
Msuri pentru protectia zcmntului
Se va urmrii exploatarea raional a resursei minerale, n sensul pregtirii i extraciei
rocii utile, astfel nct s fie asigurat continuitatea activitii miniere n timp i spaiu, fr a
mai lsa n urma frontului, poriuni abandonate de resurs i fr a fi afectate zonele
nvecinate (localitatea Valea Teilor) i terenurile agricole cu destinaia pune sau arabile,
aflate n vecintile carierei.
Pentru protejarea masivului de roci din zona adiacent perimetrului de exploatare se
vor lua msuri de evitare a activrii si dezvoltrii fisurilor naturale preexistente, precum si
eliminarea posibilittii de aparitie de noi fisuri artificiale. n acest sens se vor intreprinde
urmtoarele:
- se va evita suprancrcarea artificial a bermei superioare;
- se vor elimina socurile seismice date de explozivi, controlnd derocrile prin
adaptarea mpuscrilor cu microntrzieri si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu
cu ingredienta acustic mai mic dect cea a mediului n care se propag undele seismice. n
acest scop se va putea utiliza mpuscarea de prefisurare;
- se vor limita vibratiile produse de functionarea utilajelor din carier, la un nivel
nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;
- se va mentine n permanent panta taluzurilor n limite normale de sigurant;
- se vor evita total infiltratiile de ap, se va sigura un unghi de scurgere natural a apei
pe vatra carierei cu scopul eliminarii apelor n cazul unor precipitatii abundente;

Protectia taluzurilor si a bermelor de carier
La taluzurile treptei n miscare (n exploatare) se vor lua urmtoarele msuri:
- se vor respecta elementele geometrice ale treptei, determinate prin proiect, si anume:
unghiul si nltimea taluzului, ltimile minime ale bermelor de lucru, transport si sigurant;
- se va verifica vizual si prin msurtori topografice stabilitatea taluzurilor (acest lucru
se va face periodic si ori de cte ori este necesar);
- se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea n exploatare a carierei n
functie de propriettile fizico-mecanice ale rocilor din masiv si durata de serviciu programat
pentru taluzurile respective;
- n cazul constatrii unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua msuri de
stabilizare cu ancore sau cabluri pretensionate.

Protectia stabilittii haldei constituit din sol vegetal si depozite loessode
Pentru prevenirea pierderii stabilittii si alunecrii haldei de sol, se impune adoptarea
unor msuri de ordin constructiv si de ntretinere a acestui depozit, pe toat durata
activittilor de exploatare:
18
- materialul haldat va fi ct mai uniform repartizat pe suprafata de depozitare;
- se vor evita infiltratiile apelor pluviale prin asigurarea unei pante naturale de scurgere
a apelor de siroire sau, daca va fi cazul, prin santuri spate n terenul de baz, cu scurgere
asigurat; prin racordarea, daca va fi cazul, a drenurilor de la baza haldelor cu santul de garda
din lungul drumului de exploatare ; santul de garda se va putea utiliza, ca dren colector al
apelor pluviale;
- se vor respecta cu strictete: nltimea haldei, unghiul de taluz si celelalte elemente
constructive, stabilite prin proiect, dup metodele de calcul ale mecanicii rocilor si n baza
parametrilor fizico-mecanici determinati (n situ) sau n laborator;
- halda se va compacta si nivela cu utilaje de haldare adecvate;
- realizarea unui unghi de taluz al haldei de maxim 25;
- nltimea maxim a haldei nu va depsi 6 m;
- pentru o mai mare stabilitate halda de sol va fi nierbat .
- prin lucrri specifice se vor intercepta, dirija si ndeprta apele superficiale din
depresiuni, gropi sau alte acumulri de ape ce pot aprea, dup precipitatii abundente, n
cadrul haldei ;
Toate lucrrile din carier vor fi conduse strict dup prevederile programului de
exploatare care se va ntocmi anual si va fi avizat de organele n drept.
Deoarece se prevede ca lucrrile de exploatare s continue prin rennoirea Permisului
de exploatare, nu va fi necesar amenajarea unui taluz definitiv, n frontul carierei, la sfrsitul
perioadei de exploatare aferent Permisului solicitat (2013 2014) si nici a bermelor de
sigurant, nltimea maxima de 20 m a treptei n stationare nejustificnd acest lucru, n
aceast etap de dezvoltare a carierei.

1.2. Localizarea geografic i administrativ, cu precizarea coordonatelor
Stereo 70

Localizare. Perimetrul Dealul Malciu, solicitat pentru aviz de mediu pentru PUZ,
avnd o suprafa de 21,85 ha, se afla in dealul cu acelasi nume si este situat in versantul
stang al vaii Lodzovei la cca 750 m sud fata de primele case din localitatea Valea Teilor.
Localitatea Valea Teilor este amplasat n partea central - vestic a judeului Tulcea, la
o distan de 30 km Isaccea, la 35 km de Babadag si la 45 km de municipiul Tulcea.
Coordonatele topografice ale perimetrului solicitat pentru avizul de mediu pentru PUZ
sunt urmatoarele:

Nr.crt. X Y
1 405.816,29 773.562,27
2 405.764,73 773.879,15
3 405.665,47 773.933,51
4 405.491,11 773.991,34
5 405.409,39 773.997,41
6 405.231,78 773.824,16
7 405.260,10 773.710,67
8 405.301,19 773.701,31
9 405.348,81 773.669,07
10 405.391,47 773.607,15
11 405.416,69 773.542,50
19













Accesul n perimetru se poate face pe DN 22 A Tulcea Mcin pana la intersectia cu DJ229,
pe care se parcurg spre N cca 9 km, dupa care se paraseste drumul judetean si se mai strabat, spre
vest, pe un drum amenajat, construit la cca 1 km sud de intrarea in localitate, cca 2 km pana la
obiectiv. O alta posibilitate, de la intersectia drumului national 22 A cu firul vaii Lodzova se
parcurge spre N, pe un drum de exploatare amenajat in versantul drept al vaii, o distanta de cca 9
km pana la amplasament.
1.3. Modificrile fizice ce decurg din plan i care vor avea loc pe durata
diferitelor etape de implementare a planului

Din cele 60,22 ha in care s-a facut cercetarea perimetrul pentru care se solicita avizul de
mediu pentru PUZ va ocupa 21,8 ha. Investitorul preconizeaza dezvoltarea etapizata a activitatilor
de exploatare si prelucrare a resursei minerale, in scopul cresterii graduale a suprafetelor destinate
acestor activitati, astfel incat impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile.
Din aceste 21,85 ha, exploatarea propriu-zisa va ocupa cca 15 ha, iar sectoarele aferente organizarii
de santier si spatiilor de legatura intre compartimente + bermele taluzurilor finale ale carierei care
vor ramane neexcavate vor ocupa cca 6,85 ha.
Repartitia suprafetelor in perimetru este redata in tabelul urmator:

Specificatie Detaliu Suprafaa ocupata (ha)
Total suprafata perimetru de dezvoltare-ex
ploatare
21,85
din care :
Total perimetru de exploatare 15,00
Bermele taluzurilor finale 1,50
Organizare de santier 3,90
din care : Staia de concasare + depozite de produse
finite
1,6
Constructii administrative 0,15
Halda de sol vegetal + depozite loessoide 0,95
Halda steril tehnologic 1,2
Drumuri de acces, bretele si spatii de
legatura
1,45
TOTAL TEREN NECESAR INVESTITIEI
21,85

12 405.416,63 773.325,25
13 405.437,77 773.320,50
14 405.468,24 773.319,41
15 405.488,89 773.321,99
16 405.518,11 773.325,62
17 405.547,67 773.327,89
18 405.547,67 773.548,33
19 405.670,09 773.554,49
20 405.724,98 773.561,06
20

Fig. 3. Imaginea carierei la finalul exploatarii

La terminarea licentei de exploatare, in 2035, suprafata de 21,85 ha a perimetrului exploatat
va arata ca un amfitetru cu 5 trepte de cate 20 m ( fiecare treapta, mai putin cea superioara),
repartizate in functie de configuratia terenului; cota cea mai mare va fi + 255 m, iar cea mai mica +
175 m. Suprafata insumata a bermelor superioare va fi de cca 1,5 ha, vatra (platoul de la cota de +
175 m) va fi de cca 9 ha (vezi planul de situatie al perimetrului-anexa 2).

1.4. Resursele naturale necesare implementrii planului

Valorificarea rocii utile din perimetrul Dealul Malciu se face fara implicarea altor resurse
naturale.

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate in cadrul ariei naturale
protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Investitia privind exploatarea si prelucrarea substantei minerale utile din perimetrul Dealul
Malciu va fi facuta in scopul valorificarii rationale a resursei de roci utile (riolite) din acest
perimetru. Aceasta resursa este neregenerabila, dar in ansamblu, rezerva geologica care va fi
extrasa, pe durata Licentei de exploatare (20 de ani), reprezinta mai putin de 25 % din rezerva de
substante minerale utile existenta in versantul vestic al dealului.





21
1.6. Emisii i deeuri generate de plan (n apa, n aer, pe suprafaa unde
sunt depozitate deeurile) i modalitatea de eliminare a acestora
1.6.1. Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu
1.6.1.1. Protectia apelor
Surse de poluanti pentru ape, concentratii si debite masice de poluanti rezultati pe faze
tehnologice si de activitate.

Surse de poluare a apelor
Reeaua hidrografic a zonei se caracterizeaz prin vi scurte, colmatate, nierbate, cu regim
de curgere torenial, care curg ctre vest, spre valea Lodzovei, afluent al vaii Taita.
Prezenta apei pe aceste vai se nregistreaz pentru scurta durata numai n urma precipitaiilor
abundente.
Pentru apele de suprafa, sursele poteniale de poluare sunt reprezentate de:
- eventuala antrenare de ctre apele meteorice, care spal cmpul tehnologic al carierei i
platforma staiei de concasare-sortare, spre vale (emisar), a unor particule de sol poluate cu
carburani i/sau lubrifiani, scurse accidental de la utilajele n funciune;
- poluarea datorat organizrii de antier se refer la evacuarea apelor menajere i a
deeurilor, la scurgerile-scprile accidentale de combustibili i uleiuri, n timpul alimentrii
utilajelor.
In scopuri tehnologice apa va fi folosit, n mici cantiti, la perforarea gurilor de min (n
cadrul lucrrilor de deschidere i pregtire ale zcmtului i la spargerea supragabariilor) i n
scopul reducerii emisiilor de praf, la umectarea rocii ce urmeaz a fi ncrcat n mijloacele de
transport i la stropirea drumurilor de acces, neasfaltate.

La instalaiile staiei de concasare - sortare va fi utilizat cea mai mare cantitate de ap
industrial (cca 5 m
3
/zi); concasorul, granulatoarele i benzile transportoare vor fi prevzute cu
pulverizatoare de ap pentru umezirea rocii concasate.
n urma lucrrilor de exploatare i prelucrare nu rezult componeni chimici duntori
mediului care, prin levigare, s ajung n apele subterane sau n cele de suprafa.
Apele menajere, n cantiti mici, nu conin substane toxice (pesticide, azotii, azotai, etc.),
avnd un caracter nepoluant. Necesarul de ap menajer pentru cele 20 persoane care vor fi
angajate pentru desfurarea activitii (la un consum specific de cca 25 l/om.zi x 250 zile/an
functionare) este de 125 m
3
/an.

Pentru apele subterane, sursele poteniale de poluare sunt reprezentate de :
- scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili provenite de la platforma instalaiei de
foraj;
- scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili de pe platforma depozitului de
combustibil i de la utilajele i autovehicolele n funciune, de la componentele staiei de concasare
n funciune i din incinta organizrii de antier, situate la o cot cu cel puin 20 m deasupra cotei
talvegului vii (+110 m);
- nerespectarea normelor privind evacuarea apelor menajere i deeurilor din cadrul
organizrii de antier.
Conform datelor din literatura de specialitate, concentratia de azotati prezent n apele
freatice se situeaz sub limita CMA prevzut n STAS-ul 1342/91.


22
Protectia calittii apelor
Pentru protectia calittii apelor se vor lua urmtoarele msuri:
- pentru a se evita scurgerea apelor din precipitatii care spal cmpul tehnologic al carierei si
care pot antrena, n suspensie, particule de sol poluate cu lubrefianti si combustibili scursi
accidental, acestea vor fi colectate in santul de garda din lungul drumului de acces la exploatare,
construit la baza versantului dealului; santul de garda va fi prevazut cu un decantor cu filtru de
nisip amplasat inainte de interceptarea emisarului.
- resturile menajere sau reziduurile de orice natur se vor transporta, pe msura acumulrii
lor, n conteinere (ce vor fi amplasate pe o platform betonat), la rampa de gunoi a localitatii
Valea Teilor, evitndu-se contactul cu nivelul freatic.
- depozitul de carburanti va fi amplasat suprateran, pe suport metalic, pe o platforma betonata
prevazuta cu cuv de retentie si separator de ulei, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de
combustibil care pot polua accidental solul sau freaticul.
Apele menajere, n cantitti mici, nu contin substante toxice (pesticide, azotiti, azotati etc.),
avnd un caracter nepoluant.
Impactul produs de aceste posibile surse ar afecta ntr-un grad extrem de redus calitatea
apelor din zon sau a folosintelor de ap.

Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate proiectate, elementele
de dimensionare, randamentele de retinere a poluantilor.
Nu se justific realizarea statiilor si instalatiilor de epurare sau preepurare a apelor uzate.
Concentratiile si debitele masice de poluanti evacuati n mediu, locul de evacuare sau
emisarul.
n urma prelucrri rocii utile nu rezult volume de ape uzate care prin deversare n emisar
(valea Lodzovei) s conduc la poluarea apelor de suprafat sau subterane.

1.6.1.2. Protectia aerului

Sursele de poluanti pentru aer, debitele, concentratiile si debitele masice de poluanti
rezultati si caracteristicile acestora pe faze tehnologice saude activitate.
Principalele surse de emisie a poluanilor sunt utilajele i mijloacele de transport, necesare
exploatrii, prelucrrii i transportului porfirelor cuartifere din cariera Dealul Malciui.
Emisiile de gaze vor fi produse de motoarele cu ardere intern pe baz de motorin ale
urmtoarelor utilaje, folosite la lucrrile de deschidere pregtire i exploatare a zcmntului:
Consum carburant Nr. Utilaje Consum l/h
buldozer 1 25
excavator 2 12
incarcator 2 10
motorina in procesul de puscare 1
basculante 2 20
Total 100

Compoziia gazelor de eapament este cea care rezult n urma arderii motorinei n motoare
Diesel: CO
x
, NO
x
, SO
2
,

hidrocarburi i pulberi.
La acestea, se mai adug:
23
- pulberile de SiO
2
rezultate n procesul de forare a gurilor de foraj (n mici cantiti datorit
sistemului de captare a prafului);
- pulberile de SiO
2
rezultate n procesul de perforare a rocii utile cu perforatoarele grele i
uoare (de asemenea, n mici cantiti datorit sistemului de umectare permanent a prafului);
- praful i pulberile de SiO
2
rezultate la prelucrarea rocii n staia de concasare (n mici
cantiti datorit ecranelor protectoare i sistemului de umectare permanent a rocii cu ap prin
pulverizatoare montate la toate treptele de prelucrare);
- praful i pulberile de SiO
2
rezultate la ncrcarea rocii n mijloacele de transport auto;
- praful i pulberile de SiO
2
i gazele toxice rezultate n urma detonrii ncrcturilor
explozive din carier.

Gaze de ardere
Analiza gazelor de ardere, rezultatele n urma unei exploatri normale a autovehiculelor i
utilajelor, relev prezenta urmtoarelor noxe i concentraii, raportate la cantitatea de combustibili
utilizat (cf. CORINAIR):
- CO
x
= 2,10 %;
- NO
x
(NO
2
) = 2,70 %;
- SO
x
(SO
2
) = 0,78 %;
- Hidrocarburi nearse = 1,30 %;
- Aldehide = 0,08 %;
Pentru extracia, ncrcarea i transportul produselor miniere extrase i a celor finite de ctre
titular este estimat o cantitate de motorin de 300 t/an sau 30 t/luna (programul de lucru este de
250 zile pe an).
Cantitile de substane poluante emise n atmosfer au fost calculate, n baza valorii
menionate mai sus i a ghidului Comisiei europene ATMOSPHERIC EMISSION INVENTORY
GUIDE BOOK, rezultnd urmtoarele valori:

-CO
x
630 Kg/lun
-NO
x
810 Kg/lun
-SO
x
234 Kg/lun
-Hidrocarburi arse390 Kg/lun
-Aldehide 24 Kg/lun
Pentru o densitate medie a carburantului Diesel de 0,860 kg/l, rezulta urmatoarele cantitati de
poluati:

poluant % t Kg/zi Kg/h
CO 2,10 630 25,2 3,15
NO
x
2,70 810 32,4 4,05
SO
x
0,78 234 9,36 1,17
Hidrocarburi nearse 1,30 390 15,6 1,95
Aldehide 0,08 24 0,96 0,12

24

Concentraii i debite masice de poluani rezultai din procesele tehnologice i de
combustie.
Sursele de poluani pentru aer pot fi clasificate n surse mobile, cvasimobile i staionare.
Surse cvasimobile si mobile
Sursele cvasimobile de poluare ale aerului sunt reprezentate, n cazul de fa, de
autobasculante (partial), incarcator, buldozer, excavator, foreza. Se poate considera ca sunt
cvasimobile deoarece deplasarea lor se face in cadrul unei suprafate restranse, de cca 1-2 ha, in
cadrul perimetrului de exploatare. Toate utilajele sunt echipate cu motoare Diesel.
Surse propriu-zis mobile pot fi considerate numai autobasculantele (dumperele) care parcurg
distanta dintre frontul activ al carierei si statia de prelucrare, precum si cele care transporta marfa
spre beneficiari .
Debitul mediu de noxe emis de sursele existente n cadrul carierei va fi de 83,52 kg/zi sau
10,44 kg/or. Aceste valori au semnificatia unor valori medii, realitatea osciland in jurul acestor
valori, functie de numarul si tipul utilajelor in functiune, la un moment dat. Noxele sunt emise intr-
un spatiu deschis in care sursele sunt raspandite pe o suprafata de 7-15 ha.
Comparnd acest debit cu debitul admis de ordinul MAPPM nr. 462/93, se constat c
nivelul de noxe emis n atmosfer de sursele mobile este inferior nivelului admisibil.

Metodologia simpla EEA/EMEP/CORINAIR
Este folosit n momentul actual n Comunitatea European pentru calcularea cantitilor de
poluani evacuate n atmosfer de mijloacele de transport auto, din urmtoarele motive:
factorii de emisie sunt specifici vehiculelor i condiiilor de circulaie din Europa;
legislaia naional n domeniu este deja, n parte, conform cu legislaia UE, fiind
totodat n curs de armonizare;
O metod mai evoluat care ine seama de o serie de factori precum gradul de tehnologie, de
uzura al motoarelor, de condiiile de temperatur i presiune ambiental, de dificultatea cilor de
transport, de modul n care este condus autovehicolul etc este metoda COPERT.
Parial se pot utiliza informaii furnizate de Modelul COPERT, ca de exemplu, procentele de
reducere a emisiilor corespunztoare motoarelor DIESEL care respect standardele impuse de
Directiva 91/542/EEC (Propunerea I si Propunerea II) i cu care sunt echipate unele vehicule de
marfa grele si autobuze urbane.
Pentru aplicarea metodologiei simple este necesar s se cunoasc, pentru fiecare categorie de
vehicule, fie consumul total de carburant, fie numrul de vehicule pe categorii i lungimea
traseului.
Problemele specifice calitii aerului se grupeaz n 4 categorii de elemente, referitoare la:
- sursele si emisiile de poluani atmosferici;
- transferul poluanilor n atmosfera;
- nivelul concentraiilor de poluani n atmosfera si distribuia spatio-temporala a acestora;
- efectele poluanilor atmosferici asupra omului i a mediului sau, biotic si abiotic.
In metodologia simpla CORINAIR, pentru grupa a7a Trafic rutier, emisia se calculeaza cu
relatia:

Ei = FE
i
x N
i
x CC
i
, unde:
25

FE
i
- factorul de emisie corespunzator poluantului si categoriei de autovehicul ;
N
i
- numarul de autovehicule din categoria i ;
CC
i
- consumul specific de combustibil pentru autovehiculele din categoria i.

Tab.7-12-Factori de emisie pentru autovehicule Diesel grele (> 3,5 t) motorina


Conform tab 7-12 si relatiei de mai sus, emisiile in g/h sunt:
Utilaj Cons. l/h NOx CH
4
VOC CO N
2
O CO
2
Particule
g/kg 42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 3138 2,1
buldozer 25 1067,5 6,25 204 855 3 78450 52,5
excavator 2 buc 12x2 1024,8 6 195,84 820,8 24,12 75312 50,4
dumper 2 buc 20x2 1708 10 326,4 1368 4,8 125520 80,4
Incarcator 2 buc 10x2 854 5 163,2 684 2,4 62760 40,2
foreza 1 buc 40x1 1708 10 326,4 1368 4,8 125520 80,4

Calculul emisiei de SO
2
:
E SO
2
= 2 * KS * C (in kg)
Unde: KS - continut de S din carburant, exprimat in masa relativa (kg/kg);
Exemplu:
pentru 0,1 % sulf in carburant, KS este 0,1/100 = 0,001
C - consum de carburant (kg)
Pentru cantitatea total de carburant Diesel folosit pe an, de 300 t, rezulta cca 234 kg dioxid
de sulf, adica 9,36 kg/zi sau 1,17 kg/h

Calculul emisiei de metale:
Factorii de emisie pentru metale pentru toate categoriile de vehicule, in mg/kg carburant
Categoria de vehicul Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc
Vehicule grele, Diesel(070302) 0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1
Total (kg) 9,73 1654 48,6 6,81 9,73 973

Conform normativelor, aceste cantitati pot fi amendate, in sensul aplicarii unui coeficient de
reducere (Directiva 91/542/EEC), corespunztor mbuntirilor convenionale aplicate vehiculelor
grele de marf .
Noi nu vom aplica aceasta corectie pentru ca aproximarea finala a poluarii aerului sa exprime
limita de sus care se poate atinge.
Meninerea cilor de rulare n stare bun duce la creterea vitezei de rulare, ceea ce duce la un
consum mai mic de carburant i implicit degajarea n atmosfer a unor cantiti de noxe mai mici.
In cazul autobasculantelor, acestea pot fi considerate surse mobile. Ca urmare, asimilndu-le
cu o singur surs de poluare care emite n atmosfer o cantitate de gaze de eapament echivalent
cu suma cantitilor de gaze de eapament emis de fiecare utilaj n parte, putem considera c se
26
aproximeaz, cu un grad de eroare acceptabil, situaia real. De asemenea se recomand folosirea
unui carburant cu un coninut n sulf ct mai redus, respectiv 0,035 % sulf (Euro Diesel, singurul
care se distribuie pe pia).

Emisii de gaze datorate lucrrilor de mpucare
n carier se vor utiliza numai acele materiale explozive care dezvolt la detonaie gaze
toxice (CO, NO
2
, N
2
O
4
) n volum maxim de 60 l/Kg exploziv exprimat n CO convenional. Pentru
lucrrile de mpucare n cariera Dealul Malciu va fi utilizat, n principal, gelul exploziv tip
Rovex Extra.
Explozivul tip dinamit va fi utilizat, de regul, numai la mpucarea gurilor de min
perforate, la lucrrile de pregtire, la mpucarea supragabariilor, respectiv la eliminarea pintenilor
i pragurilor.
Ca explozivi de iniiere, vor fi utilizate ncrcturile unitare tip boostere FAREX, TH 400
sau TP 400, dinamita .a.
Ca mijloace de iniiere vor fi utilizate, fie capse pirotehnice i fitil Bickford (cnd
transmiterea detonaiei de la caps la ncrctura exploziv se va realiza printr-o reea exterioar de
fitil detonant P 12 sau P 20), fie capse electrice cu microntrziere de mare intensitate (cnd
iniierea se va face individual, pentru fiecare gaur de sond sau grup de guri).
Se are n vedere, de asemenea, utilizarea pe scar larg a sistemului NONEL de iniiere a
ncrcturilor explozive, ca fiind cel mai sigur mijloc de iniiere n privina prevenirii exploziilor
intempestive. Vor fi utilizate capse NONEL - U 500 ms, iar elementul de ntrziere - SL 25 ms.
Emisiile rezultate n urma derocrilor cu explozibil plasati n guri de forez, vor prezenta
creteri numai n momentele cnd se vor executa detonrile, adic de 3-4 ori pe trimestru, conform
datelor prezentate de beneficiar.
Factorii de emisie pentru detonarea ncrcturilor explozive (amestec de astralita i
nitramoniu echivalent Rovex Extra) sunt furnizate de AP - 42 i sunt urmtorii:
-astralita
*oxid de carbon (CO) =102 g/Kg;
*oxizi de azot (NO
x
) = 54 g/Kg;
*COV = 0,4 g/Kg;
*H
2
S = 2,5 g/Kg.

-nitramoniu
*oxid de carbon (CO)= 32 g/Kg;
*oxizi de azot (NOx)= 24 g/Kg;
*COV= 0,7g/Kg;
*H
2
S= 16 g/Kg.
Cantitatea de exploziv utilizat la o detonare este de cca 2.000 Kg echivalent TNT, din care:
220 Kg astralit i 1830 Kg exploziv NITRAMON - echivalent cu 1070 kg exploziv tip Rovex
Extra. n acest caz, avnd n vedere cantitaile de explozibil folosite (amestec de astralita i gel
exploziv), emisiile de noxe, cf. AP - 42, sunt:




27
POLUANT
CANTITATE
(Kg/ detonare)
FRECVENA
DETONRILOR
CO
NOx
COV
H
2
S
Particule n suspensie
204
108
0,8
5,0
533,52
3-4/trimestru

Emisia de particule n suspensie apare ca efect al detonrii, pe cnd celelalte noxe sunt
produse de ardere ale componentelor explozivilor.
Aria de rspndire a pulberilor n suspensie, generate pe parcursul derulrii procesului
tehnologic de extracie, este n carier i se diminueaz n zonele adiacente acesteia.
Concentraia gazelor de explozie rezultat n urma mpucrilor din carier va fi monitorizat
periodic prin msurtori efectuate n afara perimetrului de exploatare, n punctele ce vor fi
considerate cele mai nefavorabile pentru CMA.
Prin msurile ce vor fi aplicate n cadrul procesului tehnologic, se va urmri, n permanen,
ncadrarea indicatorilor sub nivelul concentraiilor maxime admise prin valorile prevazute n
Ordinul Nr. 462/1993 al M.A.P.P.M. i STAS Nr. 12574-87.
Emisii de pulberi n suspensie datorate transportului auto.
Transportul rocii extrase la staia de prelucrare i apoi a produselor miniere la beneficiari, va
conduce la emisii de particule, prin antrenarea lor de pe drumurile neasfaltate, reprezentate prin:
- drumul balastat de acces, de la platforma organizarii de santier, pn la intersecia cu
oseaua asfaltat DN 22A Tulcea - Macin;
- drumul de acces la vatra carierei, intre platforma de alimentare a buncarului concasorului
si fronturile de lucru - cca 0,5 km lungime, in medie);
Cantitatea de praf va crete, dar nu va depi, cu siguran, CMA, de 0,6 mg/m
3
, pentru c
sursele poteniale, cele 2 autobasculante, care nu se vor gsi concomitent n acelai sector de drum
neasfaltat, nu pot aduce cantitatea de poluant la valoarea CMA.
Trebuie avut n vedere c si traficul de pe oseaua Tulcea - Macin influeneaz, n sens
negativ, calitatea aerului din zon.

Emisii de COV datorate depozitului de carburani
In incinta perimetrului exista o cisterna de 20.000 l pentru alimentarea cu carburanti a
utilajelor, amplasata pe o platforma betonata, situata in incinta organizrii de antier. Aceasta se
inlocuieste periodic, la epuizarea carburantului.
Specifice depozitelor de carburani (motorina), sursele de poluare ale atmosferei sunt
reprezentate prin:
- rezervorul de depozitare a motorinei;
- alimentarea autovehiculelor la pompa de distribuie.
Poluanii caracteristici acestor surse sunt compusii organici volatili (COV), i anume
hidrocarburile.
Pentru activitatea desfurat este estimat o cantitate de motorina de 30 t/lun.

Debitele masice Di de COV (hidrocarburi) evacuati n atmosfera sunt:
- debit masic max. de la depozitarea motorinei
D1 = 0,12 Kg/ m
3
/zi x 20 m
3
/24 h = 0,1Kg/h
28
- debitul masic mediu de la alimentarea autovehiculelor:
D2 = 1,4 Kg/ m
3
x 20 m
3
/24 h = 2,32 Kg/h
Debitul masic orar de hidrocarburi poate atinge, daca rezervorul este umplut la capacitatea
maxima (situatie exceptionala, care poate dura doar 2 - 3 ore), 0,095 Kg/h.

Protecia calitii aerului
Calitatea aerului n zona perimetrului Dealul Malciu, se estimeaza prin masuratori
periodice efectuate prin programul de monitorizare al carierei, de institutii abilitate.
n carier se vor adopta msuri tehnico - organizatorice pentru reducerea la maxim a polurii
atmosferei, constnd in:

- utilizarea de autobasculante i utilaje dotate cu motoare ct mai nepoluante, ce se
ncadreaz n normele EC privind emanaiile de noxe n atmosfer, n timpul funcionrii;
- ntreinerea adecvat a utilajelor, verificarea lor periodic i inlocuirea celor cu
deficiene majore;
- meninerea nivelului gazelor de eapament produse sub limitele admise, asigurarea
funcionrii motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de vitez i ncrctur i
respectarea metodologiei de exploatare;
- utilizarea la operaiunile de forare a unor foreze hidropneumatice cu sap, prevzute cu
captator de praf ; de exemplu, la utilizarea unor foreze hidraulice de tip TAMROCK, concentraia
de praf silicogen, la o distan de 10 m de la punctul de emisie, va avea o valoare sub valoarea
CMA (6 mg/m
3
), stabilit prin norme;
- n cazul gurilor de min se va folosi perforatorul umed axat cu butelii sub presiune, n
scopul mbuntirii condiiilor tehnologice de lucru. Personalul va folosi mstile antipraf;
- se recomand udarea zilnic a drumurilor care constituie poteniale surse de praf (mai
ales in perioadele secetoase). Vatra carierei, bermele de circulaie precum i materialul extras, care
urmeaz a fi ncrcat, vor fi umezite periodic cu ajutorul unui autostropitor si a unor pulverizatoare,
pentru reducerea concentraiei de praf sub CMA (6 mg/m
3
);
- se vor lua msuri de diminuare a concentraiei de gaze toxice, emise n momentul
exploziei i dispersate n afara perimetrului de exploatare, sub limita maxim admis de normele n
vigoare, prin diminuarea cantitilor de exploziv i prin redistribuirea incrcturii explozive n mod
corespunztor; vor fi efectuate msuratori pentru pulberi n suspensie, dioxid de sulf (SO
2
) i
dioxid de azot (NO
2
).
Valorile msurate vor trebui s fie inferioare celor din CMA STAS 12.574 87 (0,15
mg/m
3
pentru pulberi, 0,25 mg/m
3
pentru SO
2 si
0,10 mg/m
3
pentru NO
2
medii zilnice);
.
1.6.1.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Sursele de poluare de zgomot si vibratii
innd seama de specificul activitilor miniere n carier, zgomotul i vibraiile vor
reprezenta sursele principale de poluare, fiind generate, n special, n procesul de pucare.
Studiul are n vedere evaluarea nivelului zgomotelor i vibraiilor la o anumit distan fa
de sursele generatoare i nu a celui de la locul unde se desfoar lucrrile de exploatare, de care se
ocup normele de protecia muncii.
Sursele de zgomot i vibraii sunt reprezentate de instalaia de foraj perforare, utilajele de
ncrcare, mijloacele de transport si statia de prelucrare:
- ncrctor frontal, ntr-un ciclu de ncrcare, emisie sonor la 30 m = 61 dB (A);
29
- excavator, ntr-un ciclu de ncrcare a unei autobasculante, emisie sonor la 30 m =
75 dB (A);
- dumper ncrcat, emisie sonor la viteza de 12 km/h, la 30 m = 65 dB (A);
- buldozer n lucru, emisie sonor la 30 m = 74,5 dB (A);
- compresor, putere acustic = 100 dB (A);
- instalaie de foraj n funciune, 110 dB(A), la 6 m distan.
- n cazul exploziilor (de 3-4 ori/trimestru) se estimeaz puteri acustice echivalente de
165170 dB (A).

Zgomotul i vibraiile datorate lucrrilor de mpucare.
Vibratiile produse ca rezultat al puscarii in fronturile unei cariere constituie unde elastice
care se propaga in subsol; traseul lor de propagare este determinat de proprietatile fizice ale
mediului, strans legate de structura geologica a zonei.
Proprietatile elastice ale mediului sunt sunt caracterizate cu ajutorul unor parametri
(constante) precum: modulul lui Young (coeficientul de proportionalitate intre tensiunea aplicata si
deformatia longitudinala rezultata Legea lui Hooke), coeficientul lui Poisson (coeficientul de
proportionalitate intre deformarea laterala si cea longitudinala) etc. Uneori, pentru caracterizarea
elasticitatii se folosesc constantele lui Lame, care sunt functie de cei doi parametri amintiti mai sus.
Undele elastice sunt de doua feluri: de volum (propagarea are loc in intreg mediul) sau de
suprafata unde Rayleigh (propagarea are loc in vecinatatea suprafetei libere a terenului).

Evaluarea efectelor vibraiilor
Marimea fizica avuta in vedere la evaluare este:
la cladiri, viteza oscilatiei si frecventa,
la oameni, intensitatea oscilatiei KBF; aceasta este calculata din viteza oscilatiei, ca functie
de frecventa si timp
Rezultatul evaluarii este dependent de:
efectul maxim al oscilatiei, ca rezultat al amplitudinii acesteia;
durata oscilatiei, raportata la perioadele de timp, zi si noapte.
Din punct de vedere al amplasarii lor, sursele de zgomot pot fi clasificate in surse fixe
(concasorul, statia de sortare ) si mobile (utilajele de incarcare, dumperele).
Intensitatea sonor, sau sunetul, se msoar n decibeli (dB). Frecvena acustic se msoar
n Hertz (Hz; respectiv cicluri pe secund); nivelul normal de auz variaz de la 20 Hz pn la
20.000 Hz. Deoarece auzul uman nu are acelai nivel de sensibilitate la sunet pe toate frecvenele,
se utilizeaz un sistem cu filtru de ponderare A pentru a regla nivelul acustic msurat i a
aproxima astfel acest rspuns care depinde de frecvena recepionat. Unitile de msur pentru
nivelul acustic de ponderare A sunt dBA sau dB(A).
Pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor protejat
(primele casele din localitatea Valea Teilor, sau limita padurii) s-a calculat nivelul de zgomot
pentru fiecare sursa in parte, s-au insumat valorile si s-a calculat nivelul echivalent ; limita padurii
se afla la cca 1500 m sud de exploatare, iar primele case din localitatea Valea Teilor se afla la cca
750 m SE de exploatare); legea de atenuare a zgomotelor, pentru distanta x este de forma:



Z
x
=Z
t
-10 log 4px
2

30

SURSA DE ZGOMOT DB
Instalaie de foraj
110
Autobasculant
65
Stati de prelucrare
90
Buldozer
75
Compresor
80
Autoutilitare
80
Grup generator
70
Incarcator
80
Fond natural 45
Zgomot total 110,1
la distanta de = 1500 m Zgomotul L echivalent = 33,5
fond = 45 dB zgomot total = 45,3
la distanta de = 750 m Zgomotul L echivalent = 43,0
fond = 45 dB zgomot total = 47,3

Zgomotul i vibraiile datorate lucrrilor de mpucare.
Zgomotele percepute de localnicii din localitatea Valea Teilor, situat la cca 750 m E de
frontul activ al carierei, vor fi foarte mult diminuate din cauza distanei i a reliefului, fiind
ecranate, n mare parte, de dealul Malciu. Puterea acustic a zgomotelor produse scade la <50
dB(A), limita acceptata la 2 m de peretele primei cladiri.
In ceea ce priveste procesul de puscare propriu-zis, care are un efect perturbator important,
prin zgomot si vibratii si semnificativ, prin emisii de gaze, trebuiesc facute o serie de precizari:
- ideea de baza este aceea a utilizarii unor combinatii intre schemele de puscare si intarzierile
exploziilor in gauri adiacente, prin folosirea sistemelor NONEL; declansarea exploziei se face cu
intarzieri calculate si in plus se elimina posibilitatea declansarii accidentale a exploziilor datorita
unor sarcini electrice accidentale;
- unda elastica rezultata in momentul declansarii exploziei are o atenuare, atat in spatiu cat si
in timp, functie de parametrii elastici ai mediului si de caracteristica de directivitate impusa prin
schema de puscare;
- ordinea de explotare a incarcaturii se va face cu microintarziere de la centrul gaurii spre
partea bazala si spre partea superioara, si de la gaura centrala a primului rand, spre extremitatile
laterale si spre randurile urmatoare, tehnologie care asigura reducerea semnificativa a intensitatii
undei seismice si o eficienta sporita a exploziilor de derocare.
Plasamentul gaurilor de puscare, numarul si lungimea lor se vor modifica dupa caz la caz,
tinand cont de situatia concreta din teren, urmarindu-se si respectarea parametrilor: inaltimea
treptelor, inclinarea taluzului final (maxim 70
0
) si avansul de atac.
Prin calitatea corespunzatoare a burajului (argilos, nisipos, umed) si de cantitatea sa, se
asigura o buna calitate a distributiei energiei exploziei, rezultat care poate fi urmarit prin cantitatea
mare de material rupt din taluz si prin neimprastierea blocurilor in jurul carierei.
Atunci cand aprinderea secventiala este temporizata adecvat, sunt detonate simultan numai
mici cantitati de explozibil. Utilizarea secventelor de puscare controlate, cu sistemul de
temporizare NONEL, permite producerea unor explozii mici, multiple, care actioneaza insa ca o
singura incarcatura, fara generarea unei deplasari de material in afara zonei puscate, mai mare
decat aria de actiune a fiecarei explozii individuale.
31
Temporizarile, de ordinul a 3 milisecunde pe metru, actioneaza eficient asupra deplasarilor
produse asupra masivului de roci avut in vedere la puscare. Ca exemplu, daca doua randuri de
gauri de puscare sunt perforate la un interval de 8 metri, al doilea rand de gauri va exploda la
aproximativ 4 milisecunde dupa detonarea primului rand. Astfel, momentul detonarii celui de-al
doilea rand de gauri poate fi stabilit astfel incit sa maximizeze eficienta de rupere a rocii.
Utilizarea pentru initierea exploziilor a capselor electrice cu intarziere, precum si calcularea
exacta a materialului exploziv necesar puscarii frontului, determina ca vibratiile generate de
exploziile de derocare sa fie de intensitate mica.
Prin folosirea unor scheme de puscare cu prefisurare se poate orienta directia de impact
maxim, in ceea ce priveste zgomotul si vibratia, intrucat in acest fel se creeaza portiuni cu
proprietati elastice mai proaste decat cele ale rocii din masiv. Unda elastica se transmite mai repede
prin roca compacta decat prin cea fisurata, prin care si energia se disipa mai mult.
Conform Normelor specifice de protectie a muncii pentru depozitarea/transportul si folosirea
materiilor explozive se admite o viteza de oscilatie a particulelor solului de 0,5cm/s (in situatii
limita de pana la 1 cm/s) astfel incat sa nu apara deteriorarea constructiilor de tip rural. Din studii
geomecanice, pentru determinarea efectelor lucrarilor de derocare asupra constructiilor in zone
adiacente, se poate observa ca viteza de oscilatie (cel mai important parametru al undei seismice
rezultate din puscare) scade foarte mult cu cat ne indepartam de centrul de explozie, in functie de
metoda de puscare. Viteza de oscilatie este functie si de cantitatea de incarcatura detonata pe
repriza de puscare.

Felul puscarii Distanta fata de focarul exploziei
100 m 200 m 300 m 400 m 500 m
Viteza de oscilatie mm/s
Instantanee 24.8 5.1 4.7 3.0 2.2
Cu microintarziere ndt=0,140 s 17.6 6.5 3.3 2.2 1.6
Cu microintarziere ndt=0,600 s 14.6 5.4 2.8 1.7 1.3

Din tabel reiese ca in cazul utilizarii unei cantitati maxime de 100 kg exploziv, la o distanta
de 100 m de centrul exploziei vitezele de oscilatie ale particulelor nu depsesc 0,3 cm/s, ceea ce este
sub valoarea admisa in Normele specifice de protectia muncii pentru depozitarea, transportul si
folosirea materialelor explozive (0,5 cm/s).
La noi in tara nu exista normative specifice care sa reglementeze protectia diferitelor tipuri de
constructii la efectul seismic al exploziilor de derocare. Din acest motiv s-au consultat normative
de specialitate din tari cu traditie in acest domeniu din Uniunea Europeana.
Conform normativului DIN 4150/83 din Germania, cel mai exigent normativ european,
intensitatea acceptabila a oscilatiei pentru diferite tipuri de constructii este prezentata in tabelul
urmator:

Tipul zonei Ziua Noaptea
KBF
max
KBFb
max
KBF
tr
KBF
max
KBF
max
KBF
tr

Zone n care se afl doar instalaii cu activiti
lucrative i locuine pentru supraveghere sau intervenie
0. 6 0.2 0.3 0.6 0.15
Zone n care se afl n principal instalaii cu activiti
lucrative
0. 6 0.1 0.2 0.4 0.1
Zone n care nu se afl nici instalaii cu activiti
lucrative i nici locuine
0.2 5 0.1 0.15 0.3 0.07
Zone n care se afl n principal sau exclusiv locuine 0.15 0.3 0.07 0.1 0.3 0.07
Zone cu necesar deosebit de protecie-eg. spitale i clinici 0.1 0.3 0.05 0.1 0.15 0.05

32
Distanele minime de siguran ale locului de mpucare fa de obiectivele exterioare
nconjurtoare se vor stabili dup valoarea suprapresiunii din frontul undei de oc, calculat dup
relaia:
pf = 0,84 + 2,7
2
+ 7
3
[kg/cm
2
]
n care =
R
Q
3

Q - cantitatea de material exploziv (kg), exprimat n echivalent trotill, ce va detonat
simultan (prin asimilare, este vorba despre ncrctura de exploziv din gurile de sond) si al crei
efect distrugtor se extinde pe cea mai mare distan;
R - distana de la locul de mpucare pn la obiectivul considerat (m).
Introducnd datele n formul rezult, pentru Q = 2000 kg (echivalent TNT) si R=750 m,
rezulta: =
750
2000
3
= 0,0224 kg
1/3
/m; pf = 0,0224 kg/cm
2
Gradul de distrugeri provocat de suprapresiunea din frontul undei de oc asupra diferitelor
obiective exterioare (Extras din anexa 3b)

Nr.Crt. Felul obiectivelor
exterioare
Valoarea suprapresiunii n frontul undei de oc pf (kg/cm
2
)
Distrugeri
totale
Distrugeri
totale
Distrugeri
totale
Distrugeri
totale
Avarii
nensemnate
1 2 2 3 4 5 6
1 Cldiri din beton armat 0,80-1,00 0,50-0,80 0,30-0,80 0,10-0,30 0,03 - 0,05
2 Cldiri din crmid cu
mai multe etaje
0,20-0,40 0,20-0,30 0,10-0,20 0,05-0,10 0,03 - 0,05
3 Cldiri din crmid cu
mai puine etaje
0,35-0,45 0,25-0,35 0,15-0,25 0,07-0,15 0,03 0,05
4 Case din lemn 0,20-0,30 0,12-0,20 0,09-0,12 0,06-0,08 0,03 0,05
5 Construcii industriale
cu schelet metalic
0,50-0,80 0,30-0,50 0,20-0,30 0,05-0,20 0,03 0,05

In consecinta, efectul calculat al presiunii din frontul undei de soc fata de constructiile din
localitatea Valea Teilor este nesemnificativ.
In plus, odata cu crearea fronturilor carierei, prin formarea primelor semitrepte de exploatare,
puscarea se va face in interiorul masivului, pe partea vestica a dealului, paralela cu localitatea ; in
acest mod unda sonora si frontul de suprapresiune al undei se vor transmite mai mult spre vest,
protejand localitatea.
n cazul utilizrii unei cantiti de 2000 kg exploziv (echivalent TNT), valorile calculate ale
suprapresiunii din frontul undei de oc ( pf) conform anexelor 3b i 3c la Normele tehnice privind
deinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, mnuirea i folosirea
materiilor explozive (HG Nr. 536 din 30 mai 2002), au indicat, la distana 750 m, valori ale
acesteia pf = 0,0224 (kg/cm
2
), inferioare limitei pf = 0,05 (kg/ cm
2
) admis, peste care se pot
constata avarii nemsemnate pentru construcii industriale cu schelet metalic.

Generarea vibraiilor aerului, datorit micrii terenului produs de explozie
Calculele efectuate pentru estimarea efectului de percepie a vibraiilor produse de exploziile
din carier n mediul nconjurtor au indicat faptul c receptorul, localitatea Valea Teilor (aflata la
33
cca. 750 m E de carier) i locuitorii acesteia nu vor fi afectai de zgomotul i vibraiile produse de
lucrrile de mpucare.
La distana de 750 m de la locul de declanare a exploziei, unde se afl cele mai apropiate
gospodrii din intravilanul localitii Valea Teilor, nivelul de vibraie a aerului, cauzat de
micarea terenului indus de explozie (prin detonarea unei ncrcturi de maxim 2.000 kg
exploziv, echivalent TNT), este situat la nivelul perceptibil.
Detonrile au un caracter intermitent (maximum 4 detonri pe trimestru);
Calculele efectuate conform anexelor 3a i 3b din Normele tehnice din Legea nr.126/1995,
privind regimul materialelor explozive, au indicat c nivelul estimat este situat la nivelul
perceptibil, iar numrul de vibrri (S) se situeaz n intervalul 20 - 30, la aceast valoare
neexistnd niciun pericol asupra construciilor din localitatea Valea Teilor (valoarea critic fiind
S
max crit
= 30 vibratii).

Scara pericolelor (vibrari)
Intensitatea vibraiilor
S (vibrari)
Clasificarea
vibraiilor
Efectul asupra construciilor
10 20
20 30
30 40
40 50
50 60
Uoare
Medii
Puternice
Severe
Foarte severe
Nu exist pericol
Nu exist pericol
Deteriorri uoare (fisurarea pereilor)
Fisurarea zidurilor de susinere
Distrugerea cldirilor

Valori de referin pentru efectele asupra cldirilor
Tip de cldire Trepidatii pe termen scurt

Trepidaii de durat

Fundaia

Suprafaa
superioara
a plafonului,
orizontal

Trepidaii
verticale
ale
plafonului



Frecvena***

1-10 Hz 10-50Hz 50-100*
Hz
Suprafaa
superioar a
plafonului,
orizontal +
Trepidaii
verticale ale
plafonului ++

Sedii i cldiri
industriale
20 20-40 40-50 40 20 10 10
Cldiri rezideniale 5 5-15 15-20 15 20 5 10
Monumente istorice 3 3-8 8-10 8 ** 2.5 **
Valori msurate
conform DIN 4150-3
Valori maxime ale vitezei de vibraie ale celei mai mari componente mm/s


Nivelul estimat al vibraiei aerului, cauzat de micarea terenului indus de explozie, este
situat la nivelul perceptibil, iar numrul de vibrri (S) se situeaz n intervalul 20 - 30, la aceasta
valoare, neexistnd pericol asupra construciilor .
De asemenea, nivelul de zgomot i vibraii datorat utilajelor de ncrcare i transport nu va
depi valorile maxime prevzute de STAS-ul 10.009 88 pentru zonele locuite 50 dB (A), la 2 m
de faada cldirilor .
34
n concluzie, nivelul de zgomot i de vibraii se va ncadra n limitele prevzute n actele
normative n vigoare.
Calculele efectuate, conform anexelor 3a i 3b din Normele tehnice din Legea nr. 126/1997,
revizuit, privind regimul materialelor explozive, au indicat faptul c receptorul, comuna Valea
Teilor nu va fi afectat de zgomotul i vibraiile produse de activitatea de exploatare a zcmntului
de porfire cuartifere din perimetrul Dealul Malciu.
Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Cel mai eficient mijloc de masurare a caracteristicilor zgomotului este sonometrul. Pentru
analiza corecta a zgomotului este necesara observarea a trei parametri, fiecare cu caracteristici
proprii (zgomotul la sursa, zgomotul in cmp apropiat si zgomotul in cmp indepartat).
Masurile de protectie contra zgomotului sunt de natura tehnica. Astfel, se vor lua masuri in
ceea ce priveste interzicerea folosirii autovehiculelor si utilajelor care nu corespund normelor
tehnice (se vor folosi utilaje dotate cu motoare cel putin Euro - 3 si se vor lua masuri de reducere a
uzurii avansate a motoarelor respective).
Masinile existente vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor in stare buna de
functionare, care sa conduca la diminuarea zgomotului in timpul functionarii motorului.
Se va urmari reducerea zgomotului si a prafului prin plantarea unor perdele de protectie,
formate din arbori si arbusti.

Masurile pentru reducerea efectului seismic (vibratii)
Pentru reducerea efectului seismic, in general, se pot lua urmatoarele masuri:
- prin impartirea treptei de exploatare cu h
max
=20m in mai multe semitrepte incarcatura
exploziva totala se fragmenteaza si ca atare si efectul seismic se diminueaza;
- vor fi utilizate materiale explozive care dezvolta la detonatie gaze toxice (CO, NO
2
, N
2
O
4
)
in volum maxim de 60 l/Kg exploziv exprimat in CO conventional (gel exploziv Rovex Extra;
Nitramon) si a sistemului NONEL de initiere;
- se va lucra cu incarcaturi ct se poate de reduse, maxim 2000 kg exploziv, echivalent TNT,
si se vor utiliza impuscarile cu intrziere.
- marirea numarului de trepte de intrziere, dar nu mai mult de patru trepte;
- repartizarea ct mai uniforma a incarcaturii totale de explozivi pe treapta de intrziere si in
ordine crescatoare a treptelor de intrziere;
- prin adoptarea schemei de amplasare a gaurilor, a schemei de impuscare cu smbure central
mic si sistemul NONEL de initiere, se va produce o impuscare cu trepidatii foarte reduse,
sfarmare foarte buna si imprastiere foarte mica a rocii;
- prin folosirea sistemului NONEL, in locul fitilului detonant, se diminueaza foarte mult
zgomotul si unda detonanta (ce pot afecta, de regula, vecinatatile unei cariere).

Masuri pentru reducerea undei aeriene
Obiectivele sociale de protejat: localitatea Valea Teilor (situata la peste 750 m distanta),
organizarea de santier si statia de concasare a viitoarei cariere sunt amplasate in afara actiunii
directe a undei de soc aeriene.Totusi pentru reducerea efectelor undei de soc aeriene, se vor lua
urmatoarele masuri:
- utilizarea mai eficienta a energiei exploziei, prin imbunatatirea burajului;
- orientarea frontului de lucru perpendicular pe directia vizata si folosirea unor scheme de
impuscare cu trepte de intarziere si degajare diagonala ;
35
- reducerea incarcaturii totale de explozivi folosita la impuscare.
- realizarea unui pilier de protectie intre exploatare si localitate

Nivelul de zgomot si de vibratii la limita incintei obiectivului si la cel mai apropiat
receptor protejat
La exploatarea resursei de roca utila din perimetrul Dealul Malciu se va tine seama de
influenta activitatii de extractie pentru obiectivul- localitatea Valea Teilor, primele case fiind
situate la cca 750 m de amplasamentul carierei.
In cazul exploziilor se estimeaza puteri acustice echivalente de 165 170 dB (A), in imediata
vecinatate a locului de detonare.
Zgomotele si vibratiile produse ca urmare a derocarii cu explozivi nu afecteaza vecinatatile;
prin respectarea stricta a prevederilor si instructiunilor tehnice de executie ale acestora, efectul lor
este local in cariera.
Zgomotele percepute de localnicii din localitatea Valea Teilor, situata la cca 750 m E de
frontul activ al carierei, vor fi foarte mult diminuate din cauza pilierului de protectie ce se va forma
in spatele frontului; la finalul exploatarea va avea forma unui amfiteatru paralel cu firul vaii.
La nivelul drumului de acces la zacamnt, zgomotul produs de autobasculantele care vor
transporta materialul dislocat si apoi produsele miniere, conform aceluiasi STAS nu va trebui sa
depaseasca un nivel echivalent al zgomotului (L
ech
) de 70 dB(A).
Acest parametru nu va fi depasit cu siguranta, avnd in vedere caracterul intermitent al
sursei, si nivelul relativ scazut (65 dB putere acustica pentru motorul unei autobasculante) al
zgomotului si distanta mare fata de asezare.
Proprietarii caselor celor mai apropiate de zona de lucru (cca 750 m distanta) nu vor fi
afectatii de zgomot in timpul zilei (STAS-ul 10.009 88 accepta, pentru zonele locuite, valori
medii maxime de 50 dB), iar noaptea, cnd activitatea este oprita, nici att.
Se vor efectua masuratori cu sonometrul integrator, respectnd prevederile standardului SR
ISO 1996 1, adica la 2 m de la fatada cladirilor si la 1,2-1,5 m deasupra zidului, in aria localitatii
Valea Teilor, dupa inceperea lucrarilor de exploatare; vor fi testate: originea zgomotului, natura
sursei sonore, caracterul sunetului, efectele conditiilor meteorologice; va fi analizata si influenta
zgomotului produs de traficul de pe soseaua care traverseaza localitatea.
Toate datele vor fi raportate la prevederile STAS-ului 10.009 88 si ale Ordinului M.S. nr.
981/94, iar in cazul putin probabil in care se vor constata depasiri ale nivelurilor admise se vor
lua masuri de diminuare.
Se estimeaza ca nivelul zgomotelor nu va depasi valorile maxime prevazute de STAS-ul
10.009 88 pentru zonele locuite - 50 dB (A), la 2 m de fatada cladirilor .

Evaluarea efectului seismic s-a realizat prin calcularea valorii vitezei de oscilatie (v) a
solului (relatia lui Kuznetov).
Viteza particulei se poate evalua prin urmatoarea relatie, in care se tine seama de conditiile
de explozie, de amplasament si mediu de propagare, etc (relatia lui Kuznetov):
] / [
2
3
3
6 5 4 3 2 1
s cm
r
Q
K K K K K K v
c
, in care:
Q = 2000 kg (echivalent TNT);
r
min
= 750 m;
36
K
1
este coeficient, ce ia in considerare tipul rocilor in care are loc explozia si al rocilor din
amplasamentul instalatiilor (cladirilor), precum si anotimpul;
K
1
= 120 pentru roci stncoase mai tari dect media, in care are loc explozia si pentru roci
stncoase cu un strat de depuneri, in care se afla amplasate fundatiile; pentru toate anotimpurile;
K
2
- coeficient, ce ia in considerare modul in care este directionata explozia fata de pozitia
obiectivului protejat;
K
2
= 0,85 in flancul blocului de impuscat;
K
3
coeficient care tine seama de conditiile de impuscare;
K
3
= 1,0 cu abataj frontal obisnuit;
K
4
coeficient care tine seama de metoda de impuscare; pentru explozivii cu microintrziere
se aplica relatia:

n
K
08 , 1
4 unde: n este numarul treptelor de intrziere;
Dac se au n vedere Prescripiile tehnice privind msurarea vitezei de oscilaii a solului i
de determinare a cantitii de explozivi nepericuloase din punct de vedere seismic din Norme
specifice de protecia muncii pentru depozitarea, transportul i folosirea materiilor explozive
elaborat de M.M.P.S. prin Ordinul nr.838/14.11.1997, care admit ca vitez maxim de oscilaie
pentru construcii de crmid i pentru construcii cu schelet metalic, valoarea de 0,5 cm/s, se
observ c viteza de oscilaie, calculat la cantitatea maxim preliminat de explozivi (2000 kg
echivalent TNT), nu afecteaz locuinele din comuna Valea Teilor .

v = 0, 14 cm/s << 0,5 cm/s
Evaluarea valorii suprapresiunii din frontul undei de oc ( pf)
Evaluarea valorii suprapresiunii din frontul undei de oc ( pf) s-a fcut conform anexelor 3b
i 3c la Normele tehnice privind deinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul,
depozitarea, mnuirea i folosirea materiilor explozive, utilizate n orice alte operaiuni specifice n
activitile deintorilor, precum i autorizarea artificierilor i a pirotehnitilor (HG Nr. 536 din 30
mai 2002).
Valoarea pf (kg/cm
2
) calculat a fost = 0,0392 < 0,05 (admis), peste care se pot constata
avarii nensemnate pentru construcii industriale cu schelet metalic .
Avndu-se n vederea poziia i distana fa de carier a organizarii de santier (200 m, spre
vest) precum i direcia de naintare a frontului, spre E (i implicit direcia de propagare a undei de
oc aeriene spre NV), obiectivul de protejat se gsete n afara aciunii directe undei de oc.
In concluzie, nivelul de zgomot si de vibratii se va incadra in limitele prevazute in actele
normative in vigoare.

1.6.1.4. Protectia impotriva radiatiilor

Sursele de radiatii
Deoarece, prin specificul lor, lucrarile de exploatare in cariere pentru extractia pietrei de
constructii nu utilizeaza materiale radioactive, nu se pune problema unor surse de radiatii cu
impact asupra mediului.

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor
Nu este cazul.
37



1.6.1.5. Protectia solului si a subsolului

Sursele de poluanti pentru sol si subsol
In etapa actuala, suprafata proiectata pentru diversele module din cadrul perimetrului de
dezvoltare-exploatare este de cca 63.000 m
2
(inclusiv cele 2,5 ha solicitate pentru deschiderea
carierei in cadrul permisului temporar de exploatare). Pe masura dezvoltarii exploatarii aceste
suprafete vor creste, eploatarea propriu-zisa putand ajunge la cca 15 ha, iar celelalte sectoare
(inclusiv drumurile de acces ) vor ocupa cca 6,86 ha.
Scoaterea din circuitul agricol a suprafeelor menionate se va face etapizat, pe msura
dezvoltrii lucrrilor de deschidere, pregtire i exploatare.
In faza de amenajare a drumului de acces si in cea de dupa demararea lucrarilor de
exploatare, solul si subsolul pot fi afectate prin:
- degradarea solului cauza principala de degradare a solului o constituie activitatea de
razuire si indepartare a stratului de sol vegetal de pe o suprafata totala de cca 11 ha

(suprafata
implicata in lucrarile de exploatare), in vederea realizarii lucrarilor miniere de deschidere, pregatire
si exploatare a zacamntului).
Alte surse posibile de degradare ale solului sunt reprezentate de:
- pulberi sedimentabile generate, in principal, in procesul de extractie si care ar putea
contamina anumite suprafete din apropiere; insa cantitatea de pulberi sedimentabile rezultate din
procesul tehnologic de extractie a rocii utile este scazuta, iar aria de raspndire a acestora acopera
exclusiv incinta carierei.
- poluarea accidentala a solului cu uleiuri, combustibili si alte fluide, provenite de la
instalatiile si utilajele in functiune din zona carierei sau la alimentarea cu carburanti a utilajelor.
- degradarea subsolului prin excavatii. In urma lucrarilor de extractie subsolul va fi
degradat prin strapungerea formatiunilor geologice cu foreze, pe o adncime cuprinsa intre 6 20
m si dislocarea rocii prin impuscarea cu explozivi.
O alta sursa posibila de degradare a subsolului o constituie utilizarea unor procedee de
abatare inadecvate conditiilor geologo-miniere, care pot conduce la valorificarea nerationala a
resursei minerale utile, respectiv la activarea si dezvoltarea fisurilor naturale existente sau la
aparitia unor noi fisuri in zonele adiacente.
Deseurile menajere reprezinta o alta sursa de poluare a solului si subsolului, daca nu vor fi
colectate in recipienti adecvati si depozitate in locurile special amenajate.
Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.
Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului si subsolului, prin
demararea activitatii de exploatare, vor fi prevazute urmatoarele masuri:
- in cazul lucrarilor de decopertare necesare carierei, patura superficiala de sol va fi extrasa si
depozitata separat (in halda de sol vegetal), urmnd ca la refacerea ecologica a carierei (dupa
epuizarea intregii rezerve de roca utila) sa fie repusa pe bermele treptelor. Operatiile de conservare
(facute in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprastiere si alterare a
solului vegetal), vor consta intr-o serie de amenajari cum ar fi: compactarea si nivelarea
38
materialului decopertat depus, urmata imediat de crearea de pante de scurgere si drenuri. Pentru o
mai mare stabilitate, halda de sol va fi inierbata si plantata, temporar, cu lastaris.
- drumurile care vor fi amenajate vor fi prevazute cu santuri de scurgere, ale caror taluzuri
vor fi inierbate impotriva eroziunii.
- depozitul de carburanti va fi amplasat suprateran, pe suport metalic, pe o platforma betonata
prevazuta cu cuva de retentie, pentru prevenirea eventualelor scurgeri de combustibil in cazul unor
poluari accidentale.
- solul impregnat accidental cu hidrocarburi va fi recuperat, depozitat in conteinere metalice
si va fi transportat la halda de gunoi a localitatii Valea Teilor.
Pentru protejarea masivului din zona adiacenta perimetrului de exploatare se vor lua masuri
de evitare a activarii si dezvoltarii fisurilor naturale preexistente. In acest sens:
- se va evita supraincarcarea artificiala a bermelor superioare;
- se vor elimina socurile seismice date de exploziv, controlnd derocarile prin adaptarea
impuscarilor si prin ecranarea masivului adiacent cu un mediu cu ingredienta acustica mai mica
dect cea a mediului in care se propaga undele seismice. In acest scop se va utiliza impuscarea de
prefisurare;
- se vor limita vibratiile produse de functionarea utilajelor din cariera la un nivel nepericulos
pentru stabilitatea taluzurilor;
- se va mentine in permanenta panta taluzurilor in limite normale de siguranta.
In cadrul organizarii de santier, conteinerele cu deseuri reciclabile si nereciclabile vor fi
amplasate pe o platforma betonata. Resturile menajere sau reziduurile de orice natura, care nu pot
fi recuperate si valorificate (prin REMAT), se vor transporta, pe masura acumularii lor, in
containere, la groapa de gunoi a localitatii Valea Teilor.
Dimensiunile altor lucrari de amenajare ale organizarii de santier, etc vor fi limitate la
strictul necesar atingerii obiectivului.

1.6.1.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Substantele toxice si periculoase produse, folosite, comercializate
Din procesul tehnologic nu rezulta substante periculoase sau toxice.
In activitatea de exploatare nu se utilizeaza substante toxice. In schimb se folosesc substante
potential periculoase, in categoria carora se incadreaza carburantii si explozivii.

Depozit carburanti
In incinta organizarii de santier va fi amenajat un depozit de carburanti (19.000 l).
Specifice depozitelor de carburanti (motorina), sursele de poluare ale atmosferei sunt
reprezentate prin:
- activitatea de umplere a rezervorului;
- rezervorul de depozitare a motorinei;
- alimentarea autovehiculelor la pompa de distibutie.
Poluantii caracteristici acestor surse sunt compusii organici volatili (COV), si anume
hidrocarburile.
Pentru activitatea desfasurata este estimata o cantitate de motorina de cca 80,0t/luna.
Debitul masic mediu D
m
de COV (hidrocarburi) evacuati in atmosfera in timpul alimentarii
utilajelor din cariera, de cca 3 ori pe saptamana, are valori minime (<0,02 Kg/h).


39
Explozivi
Explozivul de baza va fi gelul exploziv tip Rovex-Extra, .a.
Ca explozivi de initiere, vor fi utilizati incarcaturile unitare tip boostere FAREX, TH 400 sau
TP 400, dinamita s.a.
Ca mijloace de initiere vor fi utilizate, capse electrice cu microintarziere .
Se are in vedere utilizarea pe scara larga a sistemului NONEL de initiere a incarcaturilor.
Cantitatea de exploziv, pentru o gaura de sonda, pe trepte si totala, se va determina prin
calcul si va fi mentionata in monografia de puscare pentru fiecare derocare.
Modul de gospodarire a substantelor toxice si periculoase si asigurarea conditiilor de
protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei.
In cazul depozitului de carburanti, sursa de poluare aferenta operatiunii de alimentare cu
carburanti, este o sursa necontrolata, adica aerul impurificat nu poate fi preluat si evacuat printr-un
sistem de purificare, nu se poate aplica prevederile Ordinului nr. 462/93 referitor la limitarea
preventiva a emisiilor de poluanti in atmosfera.
In urma depozitarii carburantilor, in conditiile mentionate, ar putea aparea pierderi
accidentale de motorina in timpul alimentarii, emanatii de vapori si gaze (cu impact asupra aerului
in principal) si, nu in ultimul rand, pericolul unor incendii.
Pentru prevenirea pierderilor de carburanti, curente sau accidentale, se impune ca realizarea
depozitului de carburanti sa fie conform prescriptiilor tehnice actuale (cuva de retentie din beton
armat, filtre, platforma de beton prevazuta cu separator pentru ulei, paratrasnet si pichet PCI dotat
cu materiale de stingere a incendiilor).
Nu se prevad amenajari pentru depozitarea de explozivi in cadrul carierei din perimetrul
Dealul Malciu. Transportul, manipularea si utilizarea explozivilor se vor face de catre personalul
tehnic de specialitate, angajat pe baza de contract, de la intreprinderile autorizate.


1.7. Cerinele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuia
planului

Terenulul de 21,85 ha, pe care ar urma sa se dezvolte exploatarea de riolite din dealul
Malciu, apartine domeniului privat al primariei Valea Teilor si este incadrat la categoriile
neproductiv (pe cca 4 ha, reprezentand cca 15%, din cele 21,85 ha ale perimetrului minier, roca
utila apare la zi) si pasune (cca 85 %). Acest perimetru minier (21,85 ha) pentru care se solicita
avizul de mediu pentru PUZ este inclus in perimetrul de 60,22 ha in care s-a facut cercetarea pentru
biodiversitate. Acesta din urma se afla integral (100%) in situl de protectie avifaunistica ROSPA
0073 Macin-Niculitel si in proportie de cca 77% (46 ha) in situl de importanta comunitara
ROSCI 00201 Podisul Nord Dobrogean. Studiul de evaluare a biodiversitaii din zona a acoperit
o suprafata de cca 60 ha, cu cca 40 ha mai mult decat suprafata de de 21,85 necesara realizarii
investitiei (pentru care se solicita Avizul de mediu pentru PUZ) ; suprafa de cca 40 ha bordeaza
perimetrul minier.
Pentru realizarea investitiei S.C. AMRO INC S.R.L. s-a asociat in participatiume cu
Consiliul Local al Primariei Valea Teilor pe o suprafata de cca 50 ha, diferenta de cca 30 ha dintre
perimetrul minier (21,85 ha) si suprafata de 50 ha constituind, imprejurul perimetrului, o zona in
care se nu se vor desfasura activitati miniere.
La finalul exploatarii, din cele 21,85 ha de teren solicitate, circa 15 ha vor reprezenta
amprenta excavatiei rezultata ( la cota +175 m) ca urmare a exploatarii rocii utile, circa 1,5 ha vor
fi ocopate de bermele taluzurilor finale ale exploatarii, iar cca 5 ha vor fi ocupate de platforma pe
40
care au fost amplasate organizarea de santier, statia de prelucrare si drumurile si spatiile de
legatura. Gradul de conturare si ocupare a acestor suprafete va creste treptat, odata cu derularea
licentei.

Modul de ocupare a terenului de unele din sectoarele viitoarei exploatari este prezentat in
tabelul de mai jos.

Bilant teritorial zona Existent Propus
ha % ha %
Suprafata totala din care 21,85 100 21,85 100
1 Suprafata organizare de santier - - 0,20 0,91
2 Suprafata halda sol vegetal 0,95 4,34
3 Suprafata halda steril - - 1,12 5,10
4 Suprafata platforma exploatare - - 16,78 76,85
5 Suprafata statie concasare - sortare - - 1,60 7,30
6 Suprafata circulatie drumuri-platforme - - 1,20 5,50
7 Suprafata teren neproductiv 21,85 100 - -
P.O.T. (organizare de santier +statie concasare) 8,21%
C.U.T. 0,082

1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului,
modalitatea n care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale de interes comunitar

Pentru implementarea planului nu sunt necesare servicii suplimentare, utilajele care
deservesc exploatarea fiind dotate cu motoare termice. Ulterior se va putea opta si pentru
alimentarea cu energie electrica, reteaua electrica fiind amplasata foarte aproape de limita nordica a
perimetrului, fapt ce va duce la diminuarea presiunii exercitate asupra factorilor de mediu.

1.9. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului i ealonarea
perioadei de implementare a planului

Singurele constructii care vor aparea pentru o perioada de cel mult 22 ani (2 ani de
functionare pe baza de permis de exploatare si 20 de ani pe baza de licenta de exploatare) de la data
demararii activitatii de exploatare si prelucrare a rocii utile din perimetrul Dealul Malciu sunt
fundatiile utilajelor statiei de concasare-prelucrare si eventual o mica cladire a unui POST TRAFO.
Utilajele necesare functionarii obiectivului se afla in dotarea societatii, iar montarea lor se va
definitiva inca din primul an de implementare a planului.
Aceste constructii au un caracter provizoriu si vor fi dezafectate dupa incetarea activitatii,
conform planului de refacere a mediului. In sectorul de exploatare se preconizeaza inceperea
lucrarilor de reconstructie a mediului incepand din a doua decada a licentei de exploatare. Ca atare
lucrarile de reconstructie a mediului din etapa post-inchidere a activitatii nu vor dura mai mult de
doi ani, timp in care se vor efectua, in principal, urmatoarele lucrari:
-dezafectarea si curatarea platformelor pe care au fost amplasate Organizarea de santier si
Statia de prelucrare (durata-maxim 3 luni);
-corectarea geometriei taluzurilor si bermelor carierei, astfel incat sa se asigure o stabilitate
deplina a pilierilor de lunga durata (maxim 6 luni);
41
-rambleerea, compactarea, nivelarea, resolificarea suprafetelor din interiorul carierei, pe care
nu au fost realizate aceste lucrari in perioada operationala circa 6 ha (maxim 6 luni);
-plantare puieti de arbusti specifici zonei pe suprafetele pregatite (maxim 3luni)- numai daca
nu se va opta pentru revegetarea naturala a perimetrului.
-monitorizarea post operationala a lucrarilor efecuate in toata perioada de dupa inchidere

1.10. Activiti care vor fi generate ca rezultat al implementrii planului

Principalele activitati care vor fi generate de deschiderea unei cariere in dealul Malciu sunt
legate de extractia si prelucrarea rocii utile (specific minier), de transportul produselor de cariera
(transport auto + naval), de aprovizionarea cu combustibil si piese de schimb (aprovizionare), de
protectia si refacerea mediului. In perioada de maxima activitate, in cariera vor lucra cca 25
persoane, majoritatea din imprejurimi.

1.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului
1.1.1.1. Prezentarea unui rezumat al activitatilor desfasurate

Singura activitate care se desfasoara in prezent, in cadrul perimetrului solicitat, este
pasunatul. In vecinatatea vestica a perimetrului, la cca 300 m distanta se afla terenuri agricole.
Activitatea care se va desfasura in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare consta dintr-o serie
de lucrari specifice care au drept scop explorarea, exploatarea rationala a resursei minerale si
valorificarea acesteia sub forma de produse de cariera (agregate concasate, blocuri si piatra sparta).

A.Extractia rocii utile cuprinde mai multe etape si anume:
a) lucrari de deschidere
b) lucrari de pregatire
c) lucrari de exploatare
d) lucrari de protectie a zacamantului.

Lucrari de deschidere
In aceasta etapa se intreprind urmatoarele activitati:
- constructia si amenajarea drumurilor de acces la cariera si la diferitele module ale
exploatarii; realizarea Organizarii de santier in cadrul careia sunt amplasate modulele aferente
sectorului administrativ (inclusiv utilitatile), sectorului de haldare a solului vegetal si sterilului si
sectorului de prelucrare a materialului excavat; indepartarea si depozitarea solului vegetal din
sectoarele ce urmeaza sa fie amenajate si descopertarea panourilor care urmeaza sa fie exploatate,
haldarea sterilului, lucrari auxiliare.

Lucrari de pregatire
Aceste lucrari au drept scop deschiderea zacamantului prin executia unor semitransee sau
transee de atac si realizarea platformelor de lucru pe care sa se poata deplasa utilajele in conditii de
siguranta.

Lucrari de exploatare
Constau din lucrari de abatere a rocii utile prin puscarea acesteia in gauri de sonda,
incarcarea materialului abatat si transportul materialului la beneficiar sau la statia de prelucrare.
Metoda de exploatare care va fi utilizata pentru extractia rocii utile din cadrul zacamantului de
riolite din dealul Malciu este cu front lung si trepte descendente. In total cariera va avea cinci
42
trepte, cu inaltimi de cate 20 m fiecare, mai putin treapta T
1
care va fi mai mica; depozitarea
materialului din decoperta si a sterilului de concasaj se va face in halde exterioare. In primii doi ani
de activitate, cand se va construi si drumul de acces la fronturile de lucru, exploatarea se va face
ascendent.

Lucrari de protectie a zacamantului
Acestea se refera la lucrarile si masurile intreprinse pentru protejarea masivului din zona
adiacenta perimetrului de exploatare.

Transportul produselor de cariera
Se va face pe drumurile existente, amenajate de catre S.C. AMRO INC S.R.L. in afara
localitatii Valea Teilor

B. Prelucrarea rocii utile
Materialul rezultat de la exploatre este transportat la statia de cocasare-sortare pentru a fi
prelucrat sub forma de sorturi. Statia de prelucrare a rocii utile este parte componenta a organizarii
de santier si va fi pusa in functiune in cadrul perimetrului de dezvoltare-exploatare al primului
permis de exploatare.

1.12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot
genera impact cumulativ cu planul care este n procedura de evaluare i care
poate afecta aria natural protejat de interes comunitar

La circa 3 km NE de obiectivul analizat au fost montate, in cursul anului 2011, doua turbine
eoliene, de 0,5 MW, a caror functionare nu va fi perturbata de implementarea planului propus;
impactul produs de aceste obiective (cariera si turbinele eoliene) se cocentreaza in jurul surselor, la
mica distanta de acestea, deci nu se pune problema unui impact cumulativ. Ca masuri suplimentare
de protectie a mediului, preconizate inca din faza de proiectare, trebuie mentionate zona tampon
instituita in jurul carierei (fata de cele 21,85 ha pe care se va dezvolta activitatea de exploatare si
prelucrare a rocii utile, S.C. AMRO INC S.R.L. a cocesionat 50 ha, din care cca 30 ha sunt
distribuite in jurul perimetrului solicitat) precum si dezvoltarea viitoarei exploatari numai in zona
centrala a versantului vestic al dealului care astfel actioneaza, datorita morfologiei terenului, ca un
pilier de protectie, fata de sat si la nord si la sud de cariera.

1.13. Alte informaii solicitate de ctre autoritatea competent pentru
protecia mediului

Pana in prezent, fata de indrumarile din ghidul metodologic privind intocmirea studiului de
evaluare adecvata nu au fost formulate alte solicitari.

II. Informaii privind ariile naturale protejate de interes comunitar
afectate de implementarea planului

Introducere
Studiul de evaluare adecvata s-a efectuat pe o suprafata de cca 60 ha si are ca obiectiv
identificarea si determinarea efectelor potentiale ale activitatii de exploatare in cariera a riolitelor
din perimetrul Dealul Malciu(cu suprafata de 21,85 ha). Perimetrul pentru care se solicita avizul
43
de mediu pentru PUZ are o suprafata de 21,85 ha si este situat in totalitate (100%) in situl de
protectie avifaunistica ROSPA 0073 Macin-Niculitel, iar cca 19 ha (87%), din cele 21,85 ha ale
obiectivului, se suprapun peste situl de importanta comunitara ROSCI0201 Podisul Nord-
Dobrogean .
Pentru eliberarea prezentului studiu au fost respectate prevederile din:
- HG 971/2011;
- Legea 49/2011 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice;
- Ordinul 19/13.01.2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a
efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar;
- Ordin nr. 135 din 2010 privind Metodologia de aplicare a evaluarii impactului asupra
mediului pentru proiecte publice si private, completat conform continutului cadru prevazut i n
Anexa nr. 5 la metodologie.
- OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si a faunei salbatice;
- HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000;
- Ord. MMGA nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub
incidenta HG 1076/2004 ;
- HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri
si programe.
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 195 din 22 decembrie 2005, privind
protectia mediului, completata cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 114 din 17
octombrie 2007, pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului Romaniei
nr. 195 din 22 decembrie 2005, privind protectia mediului si Ordonanta de Urgenta a Guvernului
Romaniei nr. 164 din 19 noiembrie 2008, pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta
a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului;
- Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996, modificata si completata de Legea nr. 310
din 28 iunie 2004, de Legea nr. 112 din 04 mai 2006, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului
Romaniei nr. 3 din 05 februarie 2010, si Legea nr. 146 din 12 iulie 2010, privind aprobarea
Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 3 din 05 februarie 2010, pentru modificarea si completarea
Legii apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996;
- Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului;
- Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr. 462 din 01 iulie 1993,
pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice
privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, completata cu
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 128 din 14 februarie 2002, privind incinerarea deseurilor.

2.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar: suprafa,
tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate i speciile care pot fi afectate prin
implementarea planului etc.
Perimetrul Dealul Malciu solicitat pentru avizul de mediu pentru PUZ are o suprafata de
21,85 ha si, din punctul de vedere al siturilor care compun reteaua Natura 2000, se situeaza integral
in ROSPA 0073 Macin-Niculitel si in proportie de cca 87% in RO SCI0201 Podisul Nord
Dobrogean. Terenul studiat se afla n extravilanul localitatii Valea Teilor, jud. Tulcea.
44



Localitatea Valea Teilor este amplasat n partea central-vestic a judeului Tulcea, la o
distan de 30 km Isaccea, la 35 km de Babadag si la 45 km de municipiul Tulcea.


Fig. 1. Localizarea perimetrului de exploatare Dealul Malciu, judetul Tulcea
Studiul de evaluare adecvata s-a efectuat pe o suprafata de cca 60 ha, care este mai mare cu
cca 30 ha decat suprafata solicitata de investitor pentru dezvoltarea carierei (21 ha), pe care o
bordeaza pe toate directiile.
Perimetrul carierei de 21,85 ha solicitat ocup un procent de 0,025 % din ROSCI0201 cu
suprafata totala 84 812 ha si 0,032 % din ROSPA0073 cu suprafata totala de 67 361,10 ha. Prin
procentul redus ocupat din suprafata celor doua situri ca si prin invecinarea Dealului Malciu cu
zonele de terenuri agricole care marginesc amplasamentul, se apreciaza ca valoarea conservativa a
speciilor din cele doua situri nu va fi afectata prin implementarea PP. Valoarea conservativa a
amplasamentului este redusa prin compozitia specifica si prin populatiile reduse ale speciilor
identificate.
Restul suprafetei studiate prin PUZ, pana la 60,22 ha de la 21,85 ha necesare pentru
implementarea PP, reprezinta o zona in care nu se vor derula activitati miniere, aceasta suprafata
fiind dispusa de jur-imprejurul perimetrului pe care se va dezvolta cariera si este delimitata ca o
zona-tampon care va asigura o protectie suplimentara a speciilor de fauna posibil prezente in zona.


45


Fig. 2 . Amplasarea perimetrului de exploatare Dealul Malciu, solicitat pentru PUZ (21,85 ha),
judetul Tulcea, in raport cu ariile protejate

Perimetrul solicitat pentru PUZ (21,85 ha) Perimetrul in care s-a facut cercetarea (60,22ha)

Perimetrul pentru care se solicit permis temporar de exploatare (2,5 ha)

Limite Arii naturale protejate SCI (rev. 2011)

Limite Arii naturale protejate SPA (rev. 2011)

Mentinerea integritatii structurale si functionale a celor doua situri nu este influentata de
marginile acestora: relatiile ecologice sunt slabe in zona marginala, conform studiilor de genetica
populatiilor. In cea mai mare parte, zona care va fi organizata pentru extragerea si prelucrarea
riolitelor este o zona stancoasa; de jur-imprejurul zonei stancoase este o zona in care sunt
identificate un numar mic de exemplare de Crataegus monogyna si o vegetatie ierboasa compusa
dintr-un numar redus de specii. In partea nordica, perimetrul este marginit de o linie electrica
aeriana, la vest de Valea Lodzovei si drumuri de exploatare si de terenuri agricole cultivate cu grau
si porumb, la sud si la est de pasune (2011, 2012).

46


Foto. 1. Aspecte din zona perimetrului studiat

ROSPA0073 - Macin Niculitel a fost declarata Arie de Protecie Special Avifaunistic
conform prevederilor H.G. 1284/2007 privind declararea Ariilor de Protecie Special
Avifaunistic ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia, modificata
si completata prin HG nr. 971/2011.
ROSCI0201 Podiul Nord Dobrogean a fost declarat Sit de Importan Comunitar prin
Ordinul MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejat a Siturilor de
Importan Comunitar, ca parte integrant a reelei ecologice europene Natura 2000 n Romnia,
modificata prin Ord. nr. 2387 din 29 septembrie 2011.

2.1.1. Situl de protecie special avifaunistic ROSPA0073 MCIN-NICULIEL

Localizare/coordonate: E 28 21' 8'' N 45 12' 12''
Suprafaa sitului (ha): 67.361 ha
Lungimea sitului (km) Min.0 Max. 466 Med. 154
Regiunea biogeografic: Stepica
Regiunile administrative
NUTS % Numele judeului
RO025 100 Tulcea
Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N06 2 511, 512 Ruri, lacuri
N09 5 321 Pajiti naturale, stepe
N12 29 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 2 231 Puni
N15 6 242, 243 Alte terenuri arabile
N16 48 311 Pduri de foioase
N21 3 221, 222 Vii i livezi
N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localiti, mine)
N26 3 324 Habitate de pduri (pduri n tranziie)

Calitate i importan: Acest sit gzduiete efective importante ale unor specii de psri
protejate. Conform datelor se identific urmtoarele categorii: numr de specii din Anexa 1 a
47
Directivei Psri: 56; numr de alte specii migratoare, listate n anexele Conveniei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 123; numr de specii periclitate la nivel global: 10.

Fotocopiile Formularului standard al sitului Natura 2000 ROSPA0073 prezentate mai jos
argumenteaza afirmatia ca valoarea conservativa a biodiversitatii sitului este buna. De asemenea
suprafata de 21,85 ha necesara pentru implememtarea PP ca si toata suprafata studiata de prin SEA
de 60,22 ha, prin componentele biodiversitatii sale, nu se constituie ca parti ale unui habitat
important pentru reteaua Natura 2000.

Situl este important pentru populaiile cuibritoare ale urmatoarele specii de pasari:
Falco cherrug, Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Burhinus
oedicnemus, Oenane pleschanka, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Emberiza hortulana,
Caprimulgus europaeus, Hieraaetus pennatus, Lullula arborea.

Situl este important n perioada de migraie pentru speciile:
Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus pennatus,
Lanius collurio , Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea, Falco
vespertinus, Neophron percnopterus, Pandion haliaetus, Nycticorax nycticorax, Ciconia nigra,
Himantopus himantopus, Haliaeetus albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa glareola, Pelecanus
onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia,
Chlidonias hybridus, Pernis apivorus, Anus campestris, Aquila pomarina, Aquila heliaca, Aquila
chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrourus, Circus aeruginosus, Falco peregrinus, Milvus
migrans, Phalacrocorax pygmaeus, Egretta alba.

48



49

Nota: A specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului; B ca specia este bine reprezentata la
nvelul sitului; C la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din
populatia la nivel national; D la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la
nivel national (nesemnificativa la nivel national)
Evaluarea Speciilor prevzute la art. 4 din Directiva 79/409/CEE, specii enumerate n anexa II la Directiva
92/43/CEE i evaluarea sitului n ceea ce le privete
i) Codul i numele speciei i date despre populaie
Cum unele specii de faun, n special specii de psri, sunt migratoare, situl poate fi important din punct de
vedere al unor aspecte variate ale ciclului lor de via. Aceste aspecte sunt clasificate mai jos:
50
areal de reziden specia se gsete de-a lungul ntregului an n sit
areal de reproducere /cretere specia folosete situl pentru cuibrire i creterea puilor
areal temporar (de pasaj, de
migraie)
specia folosete situl pentru migrare sau schimbarea penelor n afara
arealului de reproducere
areal de iernat specia folosete situl n timpul iernii

n ceea ce privete mrimea populaiei, se introduc date exacte despre populaie dac se cunosc. Dac nu se
cunoate numrul exact al populaiei, se indic o plaj de valori. Dac nu se cunoate aceast plaj de valori, dar
exist informaii despre populaia minim i maxim, se va completa numrul aproximativ minim sau maxim n
cmpul indicat n formular. Printr-un alt semn se indic perechile (p) sau indivizii (i) numrai. La unele specii
cu sisteme de nmulire speciale, masculii i femelele se pot numra separat: aici se pot folosi literele (m) sau
(f). n cazul n care la mamifere, amfibieni, reptile i peti nu se pot indica informaii numerice, atunci mrimea/
densitatea populaiei se indic prin:
(C) specie comun,
(R)- specie rar, sau
(V)- foarte rar.
(P) - Dac datele despre o populaie lipsesc complet, se indic numai prezena speciei
n cteva cazuri, la nevertebrate i plante, dac mrimea populaiei este tiut dar nu exact, se dau cifre
estimative sau plaje de cifre ca mai sus. Dac nu, se indic doar dac specia este in categoria:
(C) specie comun,
(R)- specie rar, sau
(V)- foarte rar.
(P) - Dac datele despre o populaie lipsesc complet, se indic numai prezena speciei
ii) Criterii de evaluare a sitului pentru o anumit specie din anexa II (n conformitate cu Seciunea B din
anexa I I I a directivei habitate)
POPULAIE: mrimea i densitatea populaiei speciei prezente din sit n raport cu populaiile prezente pe
teritoriul naional. Acest criteriu are scopul evalurii mrimii relative sau densitii relative a populaiei n sit cu
cea la nivel naional. Se folosete un model progresiv ca cel de mai jos:
A: 100 p > 15%
B: 15 p > 2%
C: 2 p > 0%
D: populaie nesemnificativ.
CONSERVARE: gradul de conservare a trsturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective
i posibilitile de refacere. Acest criteriu cuprinde dou sub-criterii:
i) gradul de conservare a trsturilor habitatului care sunt importante pentru specie;
I: elemente n stare excelent,
II: elemente bine conservate,
III: elemente n stare medie sau parial degradat
ii) posibilitile de refacere.
I: refacere uoar
II: refacere posibil cu efort mediu,
III: refacere dificil sau imposibil.
Sintez aplicat la clasificarea dup cele dou sub-criterii
A: conservare excelent = elemente n stare excelent (i I), indiferent de clasificarea posibilitii de refacere,
B: conservare bun = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitii de refacere, =
elemente n stare medie sau parial degradat (i III) i uor de refcut (ii I),
C: conservare medie sau redus = toate celelalte combinaii.
IZOLARE: gradul de izolare a populaiei prezente n sit fa de aria de rspndire normal a speciei:
A: populaie (aproape) izolat,
B: populaie ne-izolat, dar la limita ariei de distribuie,
C: populaie ne-izolat cu o arie de rspndire extins.
GLOBAL: evaluarea global a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.
A: valoare excelent
B: valoare bun,
C: valoare considerabil.
51
2.1.2. Specii de psri din Directiva Consiliului 2009/147/EC, Anexa I desemnate pentru
ROSPA 0073 Mcin-Niculiel i relaia acestora cu planul propus

Accipiter brevipes - uliu cu picioare scurte. Intalnit in paduri mici si relativ rare din regiunile
aride, deschise din SE Europei. La nivel european populaia cuibritoare este n jur de 3200
perechi. n Romnia au fost semnalate 60-100 perechi la nivelul anilor 1999-2000.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu A ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului specia este foarte bine
reprezentata, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost semnalat pe
perimetrul studiat.
Anser erythropus - grlia mare. Este menionat ca specie de pasaj extrem de rar ntlnit n
zon.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost identificata pe amplasament.
Anthus campestris - fs de camp. Cuibareste in regiuni deschise, aride si nisipoase cu
vegetatie joasa.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu s-a observat pe amplasament.
Aquila chrysaetos - acvila de munte. Cuibareste rar in tinuturile montane, local pe stancile de
pe malul marii. Adultii sunt predominant sedentari. Iarna migreaza spre sud.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Nu a fost semnalat pe perimetrul studiat.
Aquila clanga - acvil iptoare mare. Inregistreaza un areal restrns de rspndire, aproape
exclusiv European. Specie migratoare, oaspete de var (aprilie septembrie) i pasaj
(Dobrogea). n prezent apare ndeosebi ca specie de pasaj, n trecut fiind clocitoare n sud-
estul rii.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu B ca specia este bine reprezentata la nivelul sitului, aflata intr-o stare de
conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasament.
Aquila heliaca - acvila de camp. Este o pasre rpitoare distribuit prin Europa de est i in
mare parte din Asia. Exist mici populaii izolate n Alpii austrieci i italieni, de asemenea n
Cipru. Eeste o specie vulnerabil n toat aria de rspndire.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu A ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai
mare dect 15% din media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna. Nu
s-a semnalat pe perimetrul studiat.
52
Aquila pomarina - acvil iptoare mica. Cuibareste in Estul Europei in paduri de diferite
tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase. Populaia global este apreciat la 13.000 16.600 de
perechi, fiind poate puin subapreciat. n prezent efectivul speciei n Romnia este apreciat la
2.800 - 3.000 de perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu C la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna.
Specia nu a fost identificata pe amplasament.
Ardea purpurea - strc rou. Rspndit n Europa, n prile vestice. n Romnia este oaspete
de var, din aprilie pn n octombrie, destul de comun n blile interioare i n delt, toamna
migrnd ctre prile vestice ale Asiei i Africa. Cu toate acestea este o specie ameninat pe
scar global.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Menionm c specia nu a fost semnalat pe perimetrul analizat.
Bubo bubo buha. Specie destul de rara, prezenta in regiuni montane sau stancoase.
Sedentara. Cuibareste in scobiturile din stanci, uneori pe sol etc.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu C la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de conservare.
Nu a fost semnalat pe perimetrul analizat.
Burhinus oedicnemus - pasrea ogorului. Pasare cu aripile partial negre, iar picioarele sunt
galbene. Are un cap mai deosebit, cu ochii foarte mari. In Romania este oaspete de var care
cuibrete mai ales n Dobrogea, n zone de nisipuri. Este o specie destul de rar.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu B ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului, aflata intr-o stare de
conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasament.
Caprimulgus europaeus caprimulg. Este o specie rar a regiunilor pduroase dechise, aride
cu poieni i rariti. n Romnia cuibete n zonele de deal cu vegetaie mozaicat: are nevoie
de pduri pentru cuibrit i de terenuri agricole cu vegetaie natural pentru hrnit. Populaia
stabil din Romnia este de 12.000-15.000 de perechi cuibritoare.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu C la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare de conservare buna.
Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.
Chlidonias hybridus - chirighi cu obraji albi. n Romania este o specie oaspete de vara.
Numeroas i larg rspndit mai ales n Cmpia Romn i n Delta Dunarii. n expansiune
teritorial i numeric. Efectiv: 6.000 10.000 perechi. Cuibrete n colonii, construindu-i
cuibul pe suprafata apelor puin adnci, fixndu-l de vegetaia emergent din ap sau pe
plauri.
53
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Nu s-a identificat pe amplasament.
Ciconia ciconia - barza alba. Intalnita aproape n exclusivitate n zone antropizate - localitati.
Este rspndit n toat ara. Conform ultimului recensmnt n Romania sunt cca. 5500
perechi. n Romnia, datorit mai ales desecrii excesive a zonelor umede n multe pri ale
rii populaia a suferit o diminuarea accentuat.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu B ca specia este bine reprezentata la nvelul sitului, aflata intr-o stare de
conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasament.
Ciconia nigra - barza neagra. Rspndita n centrul i sudul Europei i n inuturile
palearctice ale Asiei. n Romnia, oaspete de var, din martie pn n octombrie, ntlnit
destul de rar n pdurile din vecintatea apelor. Specia este ameninat la scar global. Este
foarte rar n Romnia.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Nu s-a identificat pe amplasament.
Circus cyaneus - erete vanat. Apare doar in trecere prin tara noastra, cloceste in nordul
Europei si al Asiei; ierneaza in sudul Europei, nord-estul si nord-vestul Africii si sud-vestul
Asiei. Uneori se intalneste la noi si iarna. Nu exist informaii bine fundamentate cu privire
la efectivele care ierneaz n Romnia.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Exemplare singulare observate n zbor n afara perimetrului exploatarii.
Circus macrourus - erete alb. Este o pasre migratoare, rar cuibaritor in Romania. Arealul lui
de rspndire fiind inuturile de step, smrcuri din sud-estul Europei, ca i regiunile din
Dobrogea. Toamna psrile migreaz spre sudul Europei, Africa, India.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional. Specia nu a fost observat n zona de
studiu.
Circus pygargus - erete sur. Specie ce cuibareste in mlastini, pajisti, culturi agricole, plantatii
tinere de conifere.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu A ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai
mare dect 15% din media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna. Nu
s-a identificat pe amplasament.
54
Coracias garrulus dumbrveanca. Dumbrveanca prefer luminiurile de la liziera
pdurilor ca i punile sau fneele unde triesc de obicei un numr mare de insecte. In
prezent poate fi ntlnit i n parcurile mai mari.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu B ca specia este bine reprezentat la nivelul sitului, aflat ntr-o stare de
conservare bun. Exemplare singulare observate n zbor n afara perimetrului
exploatarii.
Dendrocopos leucotos - ciocnitoare cu spate alb. Specie strict sedentar. Este strict legat de
pdurile neexplorate, btrne, unde gsete scorburi, buturugi i copaci uscai. Triete cu
precdere n pdurile ntunecoase situate n apropierea zonelor umede.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Nu s-a identificat pe perimetrul studiat.
Dendrocopos medius - ciocnitoarea de stejar. n Romnia este rspndit n Cmpia
Romn, Dobrogea, Delta Dunrii, in pdurile caducifoliate din zonele de podi, fiind o
specie mai rar. Urc i pe vile rurilor. Populaia actual n Romnia este apreciat la
20.000 24.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Exemplare izolate semnalate n sectoarele silvice din vecintate.
Dendrocopos syriacus - ciocanitoarea de gradina. Triete ndeosebi n inuturile joase i
mai ales n vecintatea aezrilor omeneti. Este o specie sedentar.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Nu s-a identificat pe amplasament.
Dryocopus martius - ciocnitoare neagr. La munte triete n zona pdurilor de conifere i
de amestec; este mai rar ntlnit n pdurile de la es, dar se gsete i n Munii Macinului,
n pdurile de foioase. Iarna se ntlnete i n inuturile joase. Este o specie sedentar.
Populaia din Romnia este apreciata a fi ntre 40.000 60.000 de perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata ntr-o stare bun de conservare.
Nu s-a identificat pe amplasament.
Egretta alba - egreta mare. Este pasre rar care cuibreste n special n Delta Dunrii, n
colonii mixte, ndeosebi n slciile pitice, presrate n masa stufului. Toamna migreaz spre
inuturile de iernare din jurul Mrii Mediterane. Este menionat n Convenia Berna Anexa
II.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
55
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Specia nu a fost semnalat n perimetrul studiat.

Emberiza hortulana - presura de grdin. Este rspndit n Europa i vestul Asiei, iar
toamna migreaz n Africa i se rentoarce la sfritul lunii aprilie, nceputul lunii mai. n
acest sit se afl un numr de 250-400 perechi, cu populaii ce prefer regiuni deschise,
cultivate, de la altitudini joase. Unii masculi sunt poligami. In afara perioadei de cuibrit sunt
ntlnite n stoluri.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu A ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai
mare dect 15% din media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Exemplare singulare observate n zbor n afara perimetrului exploatarii.
Falco columbarius - soimul de iarn. Este o specie care ierneaz n sit cu o populaie de 30-
50 indivizi. Starea de conservare este bun.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu C la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu s-a identificat n aria studiata.

Falco peregrinus - soimul calator. Specie larg raspandita, cu efective aflate in diminuare.
Cuibareste pe versantii stancosi, iarna si in zonele umede.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu C la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost identificata n perimetrul studiat.
Ficedula parva - muscarul mic. Caracteristici morfologice. Este o prezenta discreta, se
observa destul de greu. Muscarul mic este o specie destul de comuna, dar locala, in padurile
cu frunze cazatoare sau de amestec, cu vegetatie luxurianta, umbroase, adesea usor umede.
Populaia din Romnia este estimat ntre 360.000 - 512.000 de perechi cuibritoare i este
aparent stabil.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost identificata n perimetrul studiat.
Grus grus cocorul. Este o pasre migratoare. Cuibareste destul de rar pe mlastini intinse,
in stufarisuri sau in paduri. In migratie intalnit in stoluri mari pe terenuri arabile.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Gyps fulvus - vultur sur. Un numar redus de exemplare cuibaresc in regiunile montane din
sudul Europei.
56
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost observata n perimetrul studiat.
Haliaeetus albicilla codalb. Cuibrete rar n regiunile de coast, lacustre i riverane bogate
n pete. Este o specie cu stare de conservare nefavorabil a cror populaie global nu este
concentrat n Europa. In Romania este o specie sedentara. Iarna mai pot sosi unele
exemplare din zona nordica.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Hieraetus pennatus - acvila mic. Cea mai mic acvil european, ct un orecar. Intlnit n
pduri cu copaci cu frunze cztoare, cu luminiuri i poieni, de obicei n regiuni montane
mai joase, dar i la cmpie.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu B ca specia este bine reprezentat la nivelul sitului, aflat ntr-o stare de
conservare bun. Exemplare singulare a acestei specii au fost observate in partea
vestica, in afara perimetrului studiat.
Himantopus himantopus piciorong. Specie ce prefera zonele de es, apele puin adnci
stttoare sau lin curgtoare cu productivitate mare, bogate n nevertebrate. Habitatele
preferate sunt lagunele, mlatinile, deltele, heleteele etc. Specia se concentreaz n partea
sudic a rii, populaia cea mai mare cuibrete n Delta Dunrii.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Nu s-a identificat pe amplasament.
Lullula arborea - ciocrlie de pdure. Are habitat n zone deschise cu arbuti i copaci
rsfirai, liziere, crnguri i dumbrvi. Prefer zone cu microrelief caracteristic respectiv cu
microclimat cald. Este larg rspndit n Romnia. Specia este prezent cu o populaie
semnificativ, peste 15.000 de indivizi, datorit prezenei habitatelor preferate de-a lungul
sitului.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Exemplare singulare au fost identificate in afara perimetrului studiat.
Milvus migrans - gaie neagr. Specie care traieste in vecintatea zonelor umede, unde se
hraneste cu pete, dar se poate identifica si in zona urbana, unde se hrnete cu resturi i
hoituri. Uneori cuibrete n colonii.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
57
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost semnalat n zona de studiu.
Neophron percnopterus hoitar. Specie cu o arie larg de rspndire, putnd fi ntlnit att
n sud-vestul Europei, ct i n nordul Africii i n sudul Asiei. Se hrnesc cu hoituri sau cu
mamifere de dimensiuni mici.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Nu s-a identificat pe amplasament.
Nycticorax nycticorax - strc de noapte. Prefer regiunile cu mlatini i bli cu ap dulce
sau srat, dar este prezent i n apropierea apelor lin curgtoare (ruri, canale). Cuibrete n
colonii mici, pe copaci (salcie, arin), uneori cu ali strci, n numr mare de-a lungul Dunrii
i n Delta Dunrii.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului populaia este
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost semnalat n perimetrul studiat.
Pandion haliaetus - uligan pescar. Este o specie comuna in apropierea lacurilor cu apa dulce
din nordul Europei, dar poate fi identificata si pe continent si pe coastele marine.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost identificat n zona studiat.
Pelecanus crispus - pelican cre. Cuibrete rar n regiunile mltinoase i lacustre din SE
Europei. Actual numrul lor nu depeste probabil 500 de perechi clocitoare n Europa. Iarna
deseori migreaza spre zonele de coast.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Pelecanus onocrotalus - pelican comun. Specie rar al crei numr este n scdere. In Europa
exista probabil 3.500 de perechi clocitoare. Vara pot fi gsii n principal n regiunile lacustre
din SE Europei (majoritatea n Delta Dunrii), iarna i n zone de coast i golfuri. Clocete
n colonii n Delta Dunrii, pe insulele de plaur din zonele greu accesibile. Ierneaza n
Delta Nilului.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Nu s-a identificat pe perimetrul studiat.
Pernis apivorus viespar. Specie oaspete de vara. Cuibareste cu precadere in zona colinara,
in paduri. Efectiv in Romania: 300-700 perechi.
58
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Nu s-a identificat pe perimetrul studiat.
Phalacrocorax pygmeus - cormoran mic. Cuibrete local n SE Europei, n colonii, n
arbusti pe lng lacuri i rauri, unde se afl stufriuri ntinse (deseori mpreuna cu egrete i
strci). Este ntlnit numai ca pasre de var, cuibrind ndeosebi n Delta Dunrii. Toamna,
cormoranul mic se retrage spre locurile de iernare din sudul Mrii Negre i nord-vestul Mrii
Mediterane.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Specia nu a fost semnalat n perimetrul studiat.
Picus canus - ghionoaie sur. Este o specie sedentar. Intlnit mai frecvent dect cea verde,
fiind comun n pdurile de foioase, dar urca i pe vile rurilor. Populaia din Romnia este
apreciat a fi ntre 45.000 60.000 de perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu C la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populatia la nivel national, fiind ntr-o stare bun de conservare.
Specia nu a fost identificat n zona studiat.
Platalea leucorodia loptar. Pasre rar cu rspndire discontinu, pe lng ape puin
adnci, bli ntinse i lacuri cu stufri. Cuibrete n colonii n stufriuri, mai rar n copaci
sau arbuti.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Nu a fost observat n zona studiat.
Recurvirostra avosetta ciocntors. Specie de origine mediteranean. Prefer regiunile cu
mlatini i bli puin adnci.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Nu s-a identificat pe perimetrul analizat.
Sylvia nisoria - silvie porumbaca. Cuibareste relativ rar in regiuni deschise cu tufarisuri, cu
copaci izolati sau in luminisuri cu tufisuri. Cantec sonor, clar, melodios, format din fraze
scurte, este intercalat si un sunet aspru. Poate fi vazuta adesea cantand in zbor.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Nu s-a identificat pe perimetrul studiat.
Tringa glareola - fluierar de mlatin. Este o specie nordic, comun n mlatini i pdurile
umede de mesteacn din regiunile montane de pe taiga. De obici, cuibrete pe smocuri de
59
rogoz. Este identificat n pasaj pe malurile mltinoase ale lacurilor, de obicei solitar, dar
ocazional n stoluri mici. Nu este o specie cuibritoare n Romnia.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Ficedula albicollis - muscarul gulerat. Muscarul gulerat cuibareste destul de frecvent in
padurile cu frunze cazatoare, gradini si parcuri.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost identificata pe perimetrul studiat.
Lanius collurio - sfrncioc roiatic. Cuibrete n regiuni deschise, terenuri agricole cu
tufiuri cu spini (mce, porumbar, pducel) i n luminiuri. Se distribuie destul de rar n
zonele cu terenuri agricole mixte cu puni i pajiti. Populaia din Romnia este estimat la
1.380.000 - 2.600.000 de perechi cuibritoare i este aparent stabil.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Exemplare singulare ale speciei au fost identificate n partea de vest, sud-vest, n
afara perimetrului studiat.
Circaetus gallicus serpar. Este foarte rspndit n Europa, petrece iarna n Africa
subsaharian. n India este prezent tot timpul anului. In Romania cuibareste n special n
Dobrogea si n sudul Banatului. Pe baza celor mai recente evaluri populaia din Romnia
este curpins intre 300-500 de perechi cuibritoare.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu B fiind bine reprezentata la nivelul sitului si intr-o stare de conservare
buna. Specia nu a fost observat n zona de studiu.
Calandrella brachydactyla - ciocrlia de stol. Ciocarlia de stol este oaspete de var si
cuibreste mai ales n Dobrogea.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu a fost identificata in perimetrul studiat.
Buteo rufinus - sorecar mare. Intalnit in sud-estul Europei in stepe aride si in munti stancosi,
specia cuibareste si in Dobrogea.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu A ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai
mare dect 15% din media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna. Nu
a fost identificata in perimetrul studiat.
Circus aeruginosus erete de stuf. Specie oaspete de vara. Raspandit mai ales in zona de
campie, in stufarisuri intinse. Abundenta maxima in Delta Dunarii: 700-1.500 perechi.
60
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu C la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Specia nu a fost identificat n zona studiat.

Falco cherrug - soim dunarean. Populeaza mai ales tinuturile de stepa. Se hraneste in
principal cu popandai, dar si cu pasari.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu B specia este bine reprezentata la nivelul sitului si este intr-o stare de
conservare buna. Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Falco vespertinus - vnturelul de sear. Distributie. Este o specie cu o rspndire larg n
Europa de Est, care reprezint mai mult din jumtatea arealului su global. Populaia
european este relativ mic (< 3,900 perechi). Specie destul de comuna in SE Europei in
stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu C la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflata intr-o stare buna de conservare.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Lanius minor sfrancioc cu frunte neagra. Specie oaspete de vara. Larg raspandit si relativ
numeros in zona de campie a tarii. Efectiv: 60.000-100.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu C la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populatia la nivel national, aflat ntr-o stare bun de conservare.
Specia nu a fost identificat n zona studiat.
Oenanthe pleschanka - pietrar negru. Este o specie ntlnit n Europa de Sud-Est, populaia
european reprezentnd aproximativ un sfert din populaia global. Migreaza din sudul
Europei spre China, India si Nord Estul Africii. Populaia cea mai mare este prezent n
Dobrogea, unde cuibresc un numr de aproximativ 685 de perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu A ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai
mare dect 15% din media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna. Nu
s-a identificat pe amplasament.
2.1.3. Speciile de psri cu migraie regulat nemenionate n anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC in raport cu obiectivul de investitie

Luscinia luscinia priveghetoare de zavoi. Specie oaspete de vara. Mai raspandita in
jumatatea estica a Romaniei. Arealul acestei specii se suprapune partial peste cel al
priveghetorii roscate. Efectiv: 30.000-70.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu s-a identificat pe amplasament.
61
Luscinia megarhynchos priveghetoare roscata. In Romania este oaspete de vara, fiind
raspandita mai ales in Transilvania si in sudul tarii. Efectiv: 40.000-100.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu a fost identificata in perimetrul studiat.
Merops apiaster prigorie. Specie oaspete de vara, frecventa in regiunea de campie.
Cuibareste in colonii cu zeci de cuiburi, mai ales in sud si sud-est cu un efectiv de 10.000-
20.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Miliaria calandra presura sura. Partial migratoare, este raspandita in intreaga tara, mai ales
in tinuturile cultivate avand un efectiv de 30.000-60.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu a fost identificata in perimetrul studiat.
Motacilla alba codobatura alba. Oaspete de vara, este raspandita in toata tara avand un
efectiv de 1.000.000-2.000.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Motacilla flava codobatura galbena. Oaspete de vara, care cuibareste frecvent si in numar
mare in regiunea de campie, mai ales in sudul tarii.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu a fost identificata in perimetrul studiat.
Muscicapa striata muscar sur. Oaspete de vara, este raspandit in intreaga tara cu un efectiv
total de 10.000-30.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Oriolus oriolus grangur. Oaspete de vara este raspandit in intreaga tara avand un numar de
40.000-80.000 perechi. Un este raspnadit in regiunea montana.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
62
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu a fost identificata in perimetrul studiat.
Parus lugubris pitigoi de livada. Specie sedentara cu raspandire neuniforma. Efectiv:
1.000-2.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu B specia este bine reprezentata la nivelul sitului si se afla intr-o stare de
conservare buna. Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Phoenicurus ochruros codros de munte. Oaspete de vara. Raspandit in regiunea montana si
colinara. Se extinde treptat spre campie, ajungand pana in delta.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu a fost identificata in perimetrul studiat.
Phylloscopus collybita pitulice mica. Oaspete de vara. Larg raspandita, la deal si munte,
mai rara in padurile de campie. Efectiv: 200.000-400.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Saxicola torquata maracinar negru. Oaspete de vara. Mai raspandita in jumatatea de nord a
tarii. Efectiv: 40.000-60.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu a fost identificata in perimetrul studiat.
Sylvia atricapilla silvie cu cap negru. Oasptete de vara. Larg raspandita si numeroasa in
paduri cu subarboret si in tufarisuri. Efectiv: 400.000-800.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu a fost identificata in perimetrul studiat.
Sylvia communis silvie de camp. Oaspete de vara. Larg raspandita mai ales la campie si
deal, in tinuturi deschise cu tufe si maracinisuri. Efectiv: 100.000-300.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu s-a identificat pe perimetrul analizat.

Sylvia curruca silvie mica. Oaspete de vara. Raspandita in intreaga tara, din delta pana in
muntii inalti. Efectiv: 200.000-400.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
63
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Turdus merula mierla. Migrator partial. Efectiv: 1.300.000-2.000.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu s-a identificat pe perimetrul analizat.

Turdus philomelos - sturz cantator. Oaspete de vara. Specie larg raspandita, cu precadere in
padurile de foioase de deal si munte. Efectiv: 200.000-400.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu a fost identificata in perimetrului studiat.
Turdus pilaris cocosar. Specie sedentara si oaspete de iarna. Efectiv: 5.000-10.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
Upupa epops pupaza. Oaspete de vara. Specie larg raspandita in intreaga tara. Efectiv:
10.000-25.000 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu s-a identificat pe perimetrul analizat.

Oenanthe isabellina pietrar rasaritean. Oaspete de vara. Specie foarte rara in Romania,
semnalata doar in Dobrogea. Efectiv: 10-15 perechi.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu A ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai
mare dect 15% din media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna. Nu
s-a identificat pe amplasament.
Aquila nipalensis acvila de stepa. Oaspete de vara. Specie foarte rara in Romania.
Identificate exemplare solitare in timpul migratiei, in Dobrogea. Efectiv: extrem de rara, cu
aparitii intamplatoare.
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Nu s-a identificat pe perimetrul analizat.

Passer hispaniolensis vrabie negricioasa. Oaspete de vara. Specie clocitoare in sudul tarii.
Efectiv: 10.000-30.000 perechi.
64
Relevana sitului pentru specie. n formularul Natura 2000 populaia speciei este
notat cu D ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie
nesemnificativ fa de media la nivel naional, aflata intr-o stare de conservare buna.
Specia nu a fost semnalat n zona de amplasament.
2.1.4. Importana sitului pentru populaiile cuibritoare
Situl este important pentru populaiile cuibritoare ale speciilor urmtoare:
Falco cherrug - soim dunarean. Oaspete de var. Specie rar cuibaritoare in padurile
Dobrogei. Specia nu a fost ntlnit la cuibrit pe amplasamentul studiat.
Coracias garrulus dumbrveanca. Oaspete de var. Specie destul de rar -
rspndit n sudul i estul Europei, n regiuni deschise cu copaci mari, scorburoi.
Poate fi identificata pe suprafetele invecinate obiectivului de investitie. Specia nu s-a
observat n perioada cuibritului pe amplasament.
Ciconia ciconia - barza alba. Este o specie cuibritoare i de pasaj. Specia nu a fost
identificat la cuibarit n zona amplasamentului.
Accipiter brevipes - uliu cu picioare scurte. Intalnit in paduri mici si relativ rare din
regiunile aride, deschise din SE Europei. In Europa cuibaresc cca 3200 perechi. n
Romnia au fost semnalate 60-100 perechi. Nu a fost semnalat la cuibarit pe
perimetrul studiat.
Burhinus oedicnemus pasarea ogorului. In Romania este oaspete de var care
cuibrete mai ales n Dobrogea, n zone de nisipuri. Este o specie destul de rar. Nu
a fost ntlnit la cuibrit pe amplasament.
Oenane pleschanka pietrar negru. Oaspete de vara. Este o specie ntlnit n
Europa de Sud-Est, populaia european reprezentnd aproximativ un sfert din
populaia global. Populaia cea mai mare este prezent n Dobrogea, unde cuibresc
un numr de aproximativ 685 de perechi. Aceast specie nu a fost identificat pe
perimetrul studiat.
Circaetus gallicus serpar. Oaspete de vara. In Romania cuibareste n special n
Dobrogea si sudul Banatului. Pe baza celor mai recente evaluri populaia din
Romnia este situate 300-500 de perechi cuibritoare. Nu s-a observat n perioada
cuibritului pe amplasament.
Buteo rufinus - sorecar mare. Oaspete de vara. Cuibrete, de obicei n zone stepice,
stancarii, locuri descoperite. Poate fi ntlnit n terenurile limitrofe investitiei, ce
prezint condiii favorabile speciei. Specia nu a fost ntlnit la cuibrit pe
amplasamentul studiat.
Emberiza hortulana - presura de gradina. Oaspete de vara, intalnit in pasaj. este
rspndit n Europa i vestul Asiei, iar toamna migreaz n Africa i se rentoarce la
sfritul lunii aprilie nceputul lunii mai. n acest sit se afl un numr de 250-400
perechi, cu populaii ce prefer regiuni deschise, cultivate de la altitudini joase.
Specia nu s-a identificat la cuibrit pe amplasamentul studiat.
65
Caprimulgus europaeus caprimulg. n Romnia cuibrete n zonele de deal cu
vegetaie mozaic: are nevoie de pduri pentru cuibrit i de terenuri agricole cu
vegetaie natural pentru hrnit. In sit cuibaresc cca 150-200 perechi. Specia nu a fost
identificat la cuibrit n zona amplasamentului.
Hieraaetus pennatus acvila mica. Intlnit n pduri cu copaci cu frunze cztoare,
cu luminiuri i poieni, de obicei n regiuni montane mai joase, dar i la cmpie.
Probabil cuibareste pe suprafetele invecinate obiectivului de investitie. N-a fost
identificat la cuibrit pe perimetrul studiat.
Lullula arborea ciocarlie de padure. Oaspete de vara, prefera marginile de paduri,
luminisurile etc. Cuibareste in liziere. Nu a fost nregistrate perechi cuibritoare ale
acestei specii pe perimetrul studiat.
2.1.4. Importana sitului n perioada de migraie pentru speciile de psri

Situl de protectie speciala avifaunistica - ROSPA0073 Macin-Niculitel este important
n perioada de migraie pentru speciile:
Ciconia ciconia barza alba. Este o specie cuibritoare i de pasaj. Specia nu a fost
identificat n zona amplasamentului.
Accipiter brevipes - uliu cu picioare scurte. Intalnit in paduri mici si relativ rare din
regiunile aride, deschise, din SE Europei. n migraie nu s-a identificat pe
amplasamentul studiat.
Circaetus gallicus serpar. In Romania intalnit n special n Dobrogea si sudul
Banatului. Specia nu a fost identificat n zona amplasamentului in perioada
migratiei.
Buteo rufinus - sorecar mare. Semnalat n zone stepice, stancarii, locuri descoperite.
Poate fi ntlnit n terenurile limitrofe, ce prezint condiii favorabile speciei. N-a fost
observat n pasaj n zona de studiu.
Hieraaetus pennatus acvila mica. Intlnit n pduri cu copaci cu frunze cztoare,
cu luminiuri i poieni, de obicei n regiuni montane mai joase, dar i la cmpie. Este
intalnita pe suprafetele invecinate obiectivului de investitie. Specia nu a fost
identificat n timpul migraiei n zona amplasamentului.
Lanius collurio sfrancioc rosiatic. Intalnit in regiuni deschise, terenuri agricole cu
tufiuri i n luminiuri. Se distribuie destul de rar n zonele cu terenuri agricole mixte
cu puni i pajiti. Specie posibil a fi intalnita n terenurile invecinate investitiei.
Specia nu a fost identificat n migratie pe perimetrul studiat.
Gyps fulvus vultur sur. Intalnit in zone deschise de cmpie care au i stnci n
apropiere. Ca habitat preferat sunt zonele muntoase. n sit este menionat cu 1-2
indivizi ca specie de pasaj. N-a fost observat in migratie n zona de studiu.
66
Ficedula parva muscar mic. Specie comuna, prefera padurile in amestec, umbroase,
cu frunze cazatoare, luxuriante, usor umede. Specia nu a fost identificat n timpul
migraiei n zona amplasamentului.
Lullula arborea ciocarlie de padure. Intalnita la margini de paduri, luminisuri etc.
Exemplare izolate identificate in timpul migratiei in afara amplasamentului.
Falco vespertinus - soim de seara. Specie care prefera lizierele de pdure din zona.
Specia nu a fost ntlnit in zona in timpul migratiei.
Neophron percnopterus hoitar. Are o arie larg de rspndire, putnd fi ntlnit n
sud-vestul Europei, n nordul Africii i n sudul Asiei. Specia nu a fost identificat n
zona amplasamentului in perioada migratiei.
Pandion haliaetus - uligan pescar. Specie rar, menionat cu un numr mic de
indivizi la nivelul sitului. N-a fost observat n pasaj n zona de studiu.
Nycticorax nycticorax starc de noapte. Este prezent n apropierea blilor, rurilor.
Intalnit n numr mare de-a lungul Dunrii i n Delta Dunrii. N-a fost observat n
pasaj n zona de studiu.
Ciconia nigra - barza neagra. Specie de pasaj cu efective reduse. Nu a fost ntlnit in
migratie pe amplasamentul studiat.
Himantopus himantopus - piciorong. Habitatele preferate ale speciei sunt mlatinile,
delta, heleteele, terenurile irigate etc. Specia se concentreaz n parte sudic a rii,
populaia cea mai mare cuibrete n Delta Dunrii. Nu s-a identificat n migraie n
perimetrul studiat.
Haliaeetus albicilla - codalb. In Romania este o specie sedentara. Iarna apar
exemplare din tinuturile nordice. n sit este menionat cu un numr redus, de 10-20
indivizi, n zone retrase cu ochiuri de ap. N-a fost observat n pasaj n zona de
studiu.
Recurvirostra avosetta - ciocintors. Prefer regiunile cu mlatini i bli puin adnci.
Specia la nivelul sitului este menionat cu o populaie nesemnificativ, cca 2-4
indivizi. Specia nu a fost identificat n timpul migraiei n zona amplasamentului.
Tringa glareola fluierar de mlastina. Specie n pasaj pe malurile mltinoase ale
lacurilor, de obicei solitar, ocazional n stoluri mici. N-a fost observat n pasaj n zona
de studiu.
Pelecanus onocrotalus pelican comun. Vara pot fi gsii n principal n regiunile
lacustre din SE Europei (majoritatea n Delta Dunrii), iarna i n zone de coast i
golfuri. Este menionat ca specie de pasaj, culoarul de migrare nefiind suprapus
peste perimetru. n migraie nu s-a identificat in zona amplasamentului studiat.
Pelecanus crispus pelican cret. Iarna deseori se mut nspre zonele de coast.
Specie gregar ca i pelicanul comun. Cuibrete n colonii mici. n sit este menionat
67
ca specie de pasaj cu un numr mic de indivizi (25-40). Nu s-a identificat n migraie
n perimetrul studiat.
Ardea purpurea starc rosu. Rspndit n Europa, n prile vestice. n Romnia
specie destul de comuna n blile interioare i n delt, toamna migrnd ctre prile
vestice ale Asiei i Africa. Nu este ntlnit n zona de amplasament, prefernd zone
umede.
Plegadis falcinellus - tiganus. Specie intalnita in zone umede, in apropierea lacurilor
si baltilor putin adanci cu vegetatie densa. Specia nu a fost identificat n timpul
migraiei n zona amplasamentului.
Platalea leucorodia - Semnalata pe lng ape puin adnci, bli ntinse i lacuri cu
stufri. La nivelul sitului Mcin-Niculiel este menionat ca specie de pasaj cu un
numr mic de indivizi (30-50). n migraie nu s-a identificat pe amplasamentul
studiat.
Chlidonias hybridus- chirighita cu obraz alb. Intalnita in mlastinile din sudul Europei.
In migratie semnalat si pe coastele marine. N-a fost observat n pasaj n zona de
studiu.
Pernis apivorus viespar. Specie intalnita in paduri izolate cu luminisuri si poieni.
Specia nu a fost identificat n zona amplasamentului pe perioada migratiei.
Antus campestris fasa de camp. Cuibareste in regiuni deschise, aride si nisipoase cu
vegetatie joasa. n migraie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.
Aquila pomarina acvila tipatoare mica. Specie semnalata in estul Europei in paduri
de diferite tipuri, deseori in tinuturi mlastinoase. Specia nu a fost identificat n
timpul migraiei n zona amplasamentului.
Aquila heliaca acvila de camp. Este o pasre rpitoare cu aria de distributie in estul
Europei si in mare parte din Asia. Nu s-a identificat n migraie n perimetrul studiat.
Aquila chrysaetos acvila de munte. Pentru sit este menionat ca fiind specie de
pasaj cu un o populaie foarte redus in sit. n migraie nu s-a identificat pe
amplasamentul studiat.
Aquila clanga acvila tipatoare mare. Specie cu areal de rspndire aproape exclusiv
european. n prezent apare ndeosebi ca specie de pasaj, n trecut fiind clocitoare n
sud-estul rii. Nu s-a identificat n migraie n perimetrul studiat.
Circus macrourus eretele alb. Cuibrete rar n Romnia, arealul lui de rspndire
fiind inuturile de step, smrcuri din sud-estul Europei, ca i regiunile din Dobrogea.
Toamna psrile migreaz spre Europa de Sud, Africa, Asia. Specia nu a fost
identificat n timpul migraiei n zona amplasamentului.
Circus aeruginosus - erete de stuf. Specie larg raspandita. Intalnita in zone
mltinoase cu stufarisuri intinse. Nu s-a inregistrat in migratie n perimetrul studiat.
68
Falco peregrinus soim calator. Specie cu o larga distributie. Vara este raspandit in
zone cu stancarii, iar iarna in zone umede. n migraie nu s-a identificat pe
amplasamentul studiat.
Milvus migrans gaie neagra. Specie ce poate fi intalnita in vecintatea zonelor
umede, dar i in regiuni urbane. Adesea se strng la un loc n numr mare. n migraie
nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.
Phalacrocorax pygmaeus comoran mic. Identificat impreuna cu alte specii de egrete
si starci n stufriuri ntinse din SE Europei. Nu s-a identificat n migraie n
perimetrul studiat.
Egretta alba egreta mare. Specie semnalata in zone umede cu intinderi mari de
stufarisuri, in special n Delta Dunrii. Toamna migreaz spre inuturile de iernare din
jurul Mrii Mediterane. Specia nu a fost identificat n timpul migraiei n zona
amplasamentului.
2.1.5. Situl de Importan Comunitar ROSCI0201 - PODIUL NORD DOBROGEAN
Localizare/coordonate: N 44 58' 13'' i E 28 30' 7''
Suprafaa sitului (ha): 84.812 ha
Regiunea biogeografic: Stepica
Atasam in fotocopie principalele caracteristici ale sitului ROSCI0201 Podisul Nord
Dobrogean din Formularul standard.
69










70




71
Situl ROSCI0201 cuprinde specii importante de flor i faun. n tabelul urmtor prezentm
specii i date privind populaiile acestora i motivul pentru care fiecare specie a fost inclus n list,
respectiv A. Lista Roie de date naionale; C. Convenii internaionale (inclusiv cele de la Berna,
Bonn i cea privind biodiversitatea).

Specii importante de flor din situl ROSCI0201


Cat.
Denumirea speciei
Date privind
populaia
Motivul
nscrierii

Cat.
Denumirea speciei
Date privind
populaia
Motivul
nscrierii
P Achillea clypeolata R A P Achillea ochroleuca R A
P Agropyron cristatum subsp.
brandzae
P C
Anacamptis piramidalis
R A
P Asparagus verticilatus C A P Asphodeline lutea V A
P Astragalus ponticus R A P Asyneuma anthericoides V A
P Celtis glabrata V A P Cephalantera rubra R A
P Corydalis solida subsp.
slivenensis
C A
P Crocus chrysanthus
R A
P Crocus flavus R A P Dianthus nardiformis R C
P Fritillaria orientalis V A P Gagea bulbifera V A
P Gagea szovitsii R A P Galanthus plicatus R A
P Globularia bisnagarica V A P Goniolomon collinum R A
P Gymnospermium altaicum R A P Himantoglossum hircinum V A
P Lactuca viminea R A P Lathyrus pannonicus R A
P Limodorum abortivum
V A
P Lunaria annua subsp.
pachyriza
V A
P Mercurialis ovata C A P Muscari neglectum C A
P Myrroides nodosa
C A
P Nectaroscordum siculum
subsp. bulgaricum
C A
P Neottia nidus-avis V A P Ononis pusilla R A
P Orchis morio
R A
P Ornithogalum
amphibolum
R A
P Paeonia peregrina C A P Paeonia tenuifolia V A
P Paliurus spina-christi V A P Paronychia cephalotes R A
P Pimpinella tragium subsp.
litophilla
C A
P Piptatherum virescens
C A
P Platanthera chloranta R A P Rumex tuberosus C A
P Salvia aethiopis R A P Satureja coerulea R A
P Scorzonera mollis R A P Scutellaria orientalis R A
P Silene compacta R A P Spiraea hypericifolia R A
P Stachys angustifolia R A P Tanacetum millefolium C A
P Thymus zygioides C A P Veratrum nigrum R A
Alte caracteristici ale sitului:
n situl ROSCI0201 Podiul Nord Dobrogean sunt ntlnite cinci tipuri de clase de habitate.
Clasele de habitate din situl ROSCI0201 Podiul Nord Dobrogean
Clasa de habitate Cod
Pajiti naturale, stepe N09
Culturi (teren arabil) N12
Puni N14
Pduri de foioase N16
Habitate de pduri (pduri n tranziie) N26
72
Calitate i importan: Situl conserv fitocenozele ce au servit pentru descrierea fitocenologic iniial
a majoritii asociaiilor forestiere i a numeroase asociaii de pajiti i tufriuri caracteristice pentru
Dobrogea (Dihoru, Doni, 1970) conservarea acestora fiind deosebit de important din punct de
vedere tiinific.

Vulnerabilitate: Cele mai mari ameninri n ceea ce privete speciile i habitate sitului sunt
reprezentate n ordine descresctoare:
- vntoare, mai mult de jumtate din suprafaa sitului fiind inclus n fonduri de vntoare.
- scderea biodiversitii pdurilor prin derivare (datorit concurenei dintre speciile de Quercus
i cele de amestec) favorizat de managementul forestier - cele mai fragile n acest sens fiind habitatele
din tipul 91YO - Pduri dacice de stejar i carpen i mai puin 91M0 - Pduri balcano-panonice de cer
i gorun.
- perspectivele extinderii carierelor i parcurilor eoliene cele mai fragile/ameninate habitate
fiind cele din tipurile 62C0* - Stepe ponto-sarmatice.

Tip de proprietate: Suprafeele cu habitate de ape dulci continentale, mlatini (vegetaie de centur),
smrcuri, tufriuri, stepe (inclusiv stepe mpdurite i stncrii), pajiti seminaturale umede, preerii
mezofile si alte terenuri sunt n general deinute de primrii; terenurile arabile sunt deinute n general
de proprietari particulari; pdurile i plantaiile, sunt fond forestier, proprietate de stat, fiind
administrate de Direcia Silvic Tulcea.

Managementul sitului: n prezent nu exist planuri de management pentru acest sit i nici pentru
rezervaiile naturale pe care le conine.
ROSCI0201 Podiul Nord Dobrogean, la nivel naional, reprezint situl cel mai ntins i mai
reprezentativ pentru bioregiunea stepic, fiind constituit din habitate de interes comunitar cum sunt
habitatele de step. Unele habitate au un caracter endemic pentru Dobrogea (Sanda & Arcu 1999,
Dihoru & Doni 1970), iar habitatul 62C0* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepic n
care este situat situl.
In sit sunt prezenti taxoni endemici/subendemici specifici Dobrogei: Campanula romanica,
Moehringia jankae, Centaurea jankae, Potentilla emilii-popii, Himantoglossum caprinum, Echium
russicum, Iris aphylla ssp. hungarica.

2.1.6. Tipuri de habitate i specii ale florei protejate prezente in ROSCI0201- Podiul Nord
Dobrogean

a) Habitate, asociatii vegetale
Principalele habitate caracteristice sitului de importanta comunitara - ROSCI0201 Podisul Nord
Dobrogean sunt urmatoarele:

40C0* Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
Tufarisuri scunde din zonele de stepa si silvostepa sudica ale regiunii ponto-sarmatice
caracteristice in special pentru microdepresiuni, dominate de Cragana frutex, Spiraea crenifolia,
Prunus tenella (Amigdalus nana), P. spinosa, P. fruticosa sau Crataegus monogyna. Caracteristici
fitocenologice: Asociatia Spireaetum crenatae (Moraru et Olaru, 1981).



73


91X0* Paduri dobrogene de fag
Cuprinde arboretul de fag (cu Fagus taurica) si tei argintiu (Tilia tomentosa) de la
Luncavita-Dobrogea, probabil relictar, instalat in conditii climatice extreme pentru fag, cuprinde
speciile Fagus orientalis, F. sylvatica, Tilia tomentosa, Acer tataricum, Fraxinus ornus,
Carpesium cernuum, Bromopsis (Bromus ramosus), Polygonatum multiflorum, Scutellaria
altissima, Carex pilosa, Pulmonaria molissima, Quercus dalechampii, Allium ursinum, Tilia
platyphyllos, Carpinus betulus, Mercurialis perennis, Cardamine bulbifera, Galium odoratum,
Stellaria media, Anemone ranunculoides, Cornus mas, Galanthus plicatus etc.

62C0* Stepe ponto-sarmatice
Caracteristici fitocenologice:
Incadrare fitocenologica: Festucetea valesiacae, Festucetalia valesiacae, Stipion lessingianae,
Festucion valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agrophyro-Kohion.

91I0* Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
Paduri de stejar de silvostepa subcontinentale, xerofile-termofile de Quercus pedunculiflora si
Querqus cerria, cu Acer tataricum, Pyrus pyraster pe cernoziomuri levigate din campiile din sudul
Romaniei cu Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, in stratul arbustiv cu Fragaria
viridis, Iris variegate, Lychnis coronaria, Polygonatum latifolium, Teucrium chamaedris s.a. in stratul
ierbos.
Caracteristici fitocenologice: Asociatia Quercetum pedunculiflorae-cerris (Moraru 1944) Doltu,
Popescu, Sanda 1980, este cuprinsa in acest tip de habitat.

91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun
Paduri xeromezofile, slab acidofile de Quercus cerris, din campiile din sudul Romaniei, cu Acer
campestre, Acer tataricum, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Cornus mas, Potentilla alba,
Lychnus coronaria, Viola hirta, Polygonatum latifolium s.a.

91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen
Paduri de Quercus petraea, Carpinus betulus si Tilia tomentosa din podisurile si priemonturile
Carpatilor din Moldova, Podisul Dobrogei, cu Quercus robur, Q. dalechampii, Q. polycarpa, Fraxinus
excelsior in stratul arborescent si cu un strat ierbos compus din Stellaria holostea, Carex pilosa,
Scutellaria altissima, Carex brevicollis, Potentilla micrantha s.a.

91AA Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
Paduri de Quercus pubescens xerofile, neutrofile, pe soluri redzinice din podisurile calcaroase
ale Dobrogei, cu Cotinus coggygria, Prunus moldavica, in stratul arbustiv si Galium dasypodum,
Asparagus verticillatus, Carex michelii, Zerna inermis in startul ierbos s.a.
Incadrare fitocenologica: Asociatia Galio dasypodi-Quercetum pubescentis (Donita 1970),
(Dihoru, Donita 1970).

92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
Acest tip de habitat cuprinde zavoaie compuse din Salix alba si Salix fragilis sau alte specii
de salcie inrudite cu acestea si paduri mediteranean central-eurasiatice multistratificate cu specii
de Populus ssp., Ulmus ssp., Salix ssp., Alnus ssp., Acer ssp., Tamarix ssp., Juglans regia si
liane. In sudul Romaniei, pe Valea Dunarii si vaile afluentilor apar de-a lungul raurilor uneori
74
paduri-galerii dominate de plop alb (Populus alba). Aceste paduri-galerii fac tranzitia intre
zavoaiele regiunii mediteraneene si cele din Europa centrala.

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis
Include mai multe tipuri de micro-habitate din pesteri. Acestea sunt in cea mai mare parte
dezvoltate in calcare, dolomite si marmure, dar pot exista si in gips, sare, gresii, conglomerate,
sisturi cristaline, piroclastite, bazalte. 90% dintre speciile terestre si 60% dintre cele acvatice sunt
endemice.

8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dillenii
pe stancarii silicioase
Habitat situat in zone colinare unde fitocenozele ocupa terenuri relativ restranse de 1--3
hectare.

b) Specii de plante din anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente in sit

Moehringia jankae: in Formularul Standard ROSCI0201 populaiile speciei sunt notate cu A
ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului sunt populaii mai mari de 15% din media la nivel
naional, aflate intr-o stare de conservare excelenta.
I n zona Dealul Malciu un au fost identificate exemplare din specia Moehringia jankae.
Campanula romanica: in Formularul Standard ROSCI0201 populaiile speciei sunt notate cu
A ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului sunt populaii mai mari de 15% din media la nivel
naional, aflate intr-o stare de conservare excelenta.
I n zona Dealul Malciu un au fost identificate exemplare din specia Campanula romanica.
Himantoglossum caprinum: in Formularul Standard ROSCI0201 populaiile speciei sunt notate
cu A ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului sunt populaii mai mari de 15% din media la nivel
naional, aflate intr-o stare de conservare excelenta.
I n zona Dealul Malciu un au fost identificate exemplare din specia Himantoglossum
caprinum.

Echium russicum: In Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat cu C
ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie cu densitate redus fa de media la
nivel naional aflat ntr-o stare relativ buna de conservare.
I n zona Dealul Malciu un au fost identificate exemplare din specia Echium russicum.
I ris aphylla ssp. hungarica: In Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat cu
C ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie cu densitate redus fa de media la
nivel naional aflat ntr-o stare relativ buna de conservare.
I n zona Dealul Malciu un au fost identificate exemplare din specia I ris aphylla ssp.
hungarica.





75
2.1.7. Specii ale faunei protejate prezente in ROSCI0201-Podiul Nord Dobrogean

a) Mamifere

Rhinolophus ferrumequinum: in Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat
cu C ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie cu densitate redus fa de media
la nivel naional aflat ntr-o stare relativ buna de conservare.
Nu au fost identificate exemplare ale speciei in zona Dealului Malciu.
Spermophilus citellus: in Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat cu
A ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai mare dect 15% din media la
nivel naional, starea de conservare fiind excelenta.
Au fost identificate 3 exemplare ale speciei in zona terenurilor agricole din latura nordica a
Dealului Malciu, in exteriorul suprafetei de 60,20 ha studiate pentru avizul PUZ.
Terenul solicitat pentru PP nu este propice pentru mentinerea unor exemplare din specia
Spermophilus citellus pentru ca acesta este parte a unei pajisti definite de un covor vegetal compus
dintr-un numar redus de specii de plante xerofile cu un grad de acoperire de cca 30 %, intrerupt de
zone in care roca este prezenta la suprafata.
Covorul vegetal este degradat ca urmare a pasunatului necontrolat si a secetei excesive din anii
2011-2013.

Sicista subtilis: In Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat cu B ceea
ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai mare de 2% din media la nivel naional,
fiind intr-o stare de conservare buna.
Nu au fost identificate exemplare ale speciei pe amplasament sau in zona adiacenta.
Mesocricetus newtoni: in Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat cu A
ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai mare de 15% din media la nivel
naional, fiind intr-o stare de conservare excelenta.
Nu au fost identificate exemplare ale speciei pe amplasament sau in zona adiacenta.
Mustela eversmannii: in Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat cu A
ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai mare de 15% din media la nivel
naional, aflata intr-o stare de conservare excelenta.
Nu au fost identificate exemplare ale speciei pe amplasament sau in zona adiacenta.
Vormela peregusna: in Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat cu A
ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai mare dect 15% din media la nivel
naional, aflata intr-o stare de conservare excelenta.
Nu au fost identificate exemplare ale speciei pe amplasament sau in zona adiacenta.

b) Amfibieni i reptile

Bombina bombina: in Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat cu D
ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie nesemnificativ fa de media la nivel
national.
Nu au fost identificate exemplare ale speciei pe amplasament sau in zona adiacenta.

76
Testudo graeca: in Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat cu A ceea
ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai mare de 15% din media la nivel naional,
aflata intr-o stare de conservare excelenta.
Nu au fost identificate exemplare ale speciei pe amplasament sau in zona adiacenta.
Elaphe quatuorlineata: in Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat cu
B ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist o populaie mai mare de 2% din media la nivel
naional.
Nu au fost identificate exemplare ale speciei pe amplasament sau in zona adiacenta.
c) Specii de nevertebrate enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cerambyx cerdo: in Formularul Standard ROSCI0201 populaia speciei este notat cu B ceea
ce semnific faptul c la nivelul sitului exist populaii mai mari de 2% fata de media la nivel naional.
Morimus funereus: in Formularul Standard ROSCI0201 populaiile speciei sunt notate cu A
ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului sunt prezente populaii mai mari de 15% din media la
nivel naional, aflata intr-o stare de conservare.
Lycaena dispar: in Formularul Standard ROSCI0201 populaiile speciei sunt notate cu B ceea
ce semnific faptul c la nivelul sitului exist populaii mai mari de 2% din media la nivel naional.
Bolbelasmus unicornis: in Formularul Standard ROSCI0201 populaiile speciei sunt notate cu
B ceea ce semnific faptul c la nivelul sitului exist populaii mai mari de 2% din media la nivel
naional.
Habitatul de pajiste xerofila definita de un covor vegetal degradat ca si pasunatul intens nu
asigura conditii propice pentru dezvoltarea unor populatii ale speciilor descrise.

2.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau
habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a
planului, menionate n formularul standard al ariei naturale protejate de interes
comunitar

Elaborarea studiului s-a realizat in concordanta cu urmatoarele principii:
- stabilirea tipului de habitat de pe toata suprafata solicitata pentru PUZ 60,22 ha;
- stabilirea tipului de habitat de pe amplasamentul de 21,80 ha, pe care se va implementa PP;
- prezenta in perimetrul analizat a unor habitate/specii de flora si fauna importante pentru
mentinerea valorii conservative a biodiversitatii celor doua situri: ROSCI0201 si ROSPA0073.

Perimetrul pentru care se solicita avizul de mediu, faza PUZ, are o suprafata de 60,22 ha si este
situat in totalitate (100%) in situl de protectie avifaunistica ROSPA 0073 Macin-Niculitel, iar cca 46
ha, din cele 60 ha ale obiectivului, (77%) se suprapun peste situl de importanta comunitara
ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean.
Implementarea PP se va face pe o suprafata de 21,85 ha delimitata in centrul suprafetei de 60,22
ha, suprafata care a constituit obiectul acestui SEA.
Cele doua situri din reteaua Natura 2000, ROSPA0073 MACIN-NICULITEL in suprafata de
67.361 ha si ROSCI0201 PODISUL NORD DOBROGEAN in suprafata de 84.812 ha sunt echilibrate
din punctul de vedere al functiilor ecologice si al fondului genetic reprezentativ pentru biodiversitatea
Dobrogei de Nord.
77
Accesul n perimetru se poate face pe DN 22 A Tulcea Mcin pana la intersectia cu DJ229, pe
care se parcurg spre N cca 9 km, dupa care se paraseste drumul judetean si se mai strabate, spre vest,
pe un drum amenajat, cca 1 km la sud de intrarea in localitate. O alta posibilitate de acces este prin
drumul care intersecteaza drumului national 22 A pe firul vaii Lodzova spre N, printr-un drum de
exploatare amenajat in versantul drept al vaii, pe o distanta de cca 7 km pana la amplasament.
Dealul nu are cursuri de apa. Vaile de pe amplasament sunt reduse ca suprafata si sunt dispuse
in versantii estic si vestic ai dealului. Pe cca 4 ha din suprafata solicitata pentru PUZ (60,22 ha) roca
utila afloreaza. La baza Dealului Malciu, in afara ariei solicitate, solul are o grosime variabila de 10-
50 cm, dealul continuandu-se cu terenuri agricole, proprietati private ale locuitorilor din sat si ale
investitorului. Terenul agricol are o inclinatie usoara catre Valea Lodzovei. Baza dealului are un grad
de acoperire cu vegetatie de 50 % (in anii 2011-2012).
Terenul de 60,22 ha, este incadrat la categoria pasune si este neproductiv. In prezent, in
vecinatatea obiectivului activitatile principale sunt cultivarea terenului si cresterea vitelor. Dealul
Malciu este utilizat ca pasune. Pe trei laturi (sud, vest si nord) dealul Malciu si implicit perimetrul
solicitat este inconjurat de terenuri agricole.
Clima regiunii este continental excesiv, cu diferene mari de temperatur de la var la iarn, cu
precipitaii reduse i cu vnturi puternice. Media anual a temperaturii variaz n jurul valorii de 11
o
C,
iar media anual a cantitilor de precipitaii este situat ntre 500 i 600 mm/an.
Terenul pe care se va amplasa PP este situat la o distan de cca. 750 m sud fata de primele case
din localitatea Valea Teilor ocupand cca 21,85 ha din suprafata Dealului Malciu. Suprafata solicitata
nu are cursuri de apa. Localitatea Valea Teilor este amplasat n partea central-vestic a judeului
Tulcea, la o distan de 30 km de Isaccea si la 35 km de Babadag.
Accesul in perimetru se va face printr-un drum existent pe latura nordica a perimetrului.

2.2.1. Specii si habitate de flora si fauna salbatica din zona amplasamentului si din
imprejurimi

a) Specii ale florei identificate in perimetru
Studiul realizat in zona de implementare a PP (deschiderea unei cariere pentru exploatarea
riolitelor) are ca obiectiv principal stabilirea tipului de habitat prezent in perimetru si gradul de
uniformitate a acestuia, stabilirea speciilor indicatoare de habitat si prezenta sau absenta de pe teren a
speciilor protejate in conformitate cu Formularul standard al celor doua situri: ROSCI0201 Podisul
Nord Dobrogean si ROSPA0073 Macin Niculitel.
Studiile efectuate pentru stabilirea habitatelor si speciilor de pe amplasament s-au realizat in
lunile august 2011 noiembrie 2012 dupa urmatorul calendar: 2011: 20 august, 20 octombrie, 30
noiembrie; 2012: 15 aprilie, 20 iunie; 25 iulie; 30 august, 30 septembrie, 15 noiembrie.
Caracterizarea florei de pe amplasament din punctul de vedere al dominantei, al abundentei, al
tipurilor de asociatii s-a realizat prin utilizarea metodei releveelor pe marsrut, conform metodologiei
Braun-Blanquet, stabilindu-se relevee de 100 mp (10 x10 mp) pentru studiul etajului erbaceu si de 5 x
100 mp pentru stabilirea numarului de exemplare apartinand speciei Crataegus monogyna, singura
specie de tufaris prezenta in zona analizata.
Metodele utilizate au avut un caracter de recunoatere, de inventariere a speciilor de plante din
teren si au constat in:
- inventarierea florei din zona vizat pentru exploatare i din mprejurimi;
- realizarea de fotografii;
- identificarea habitatelor/asociaiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;
78
- determinarea materialului colectat/fotografiat, verificarea speciilor identificate n teren,
realizarea listei de specii.
Perimetrul, prin dimensiunile sale reduse, nu se constituie ca o zona valoroasa din punctul de
vedere al mentinerii unui fond genetic important pentru biodiversitatea celor doua situri.
Procentul redus pe care il ocupa perimetrul carierei, 21,85 ha ca si cel extins de 60,22 ha studiat
pentru PUZ, pozitia relativ izolata a Dealului Malciu in cadrul celor doua situri, pasunatul intens
practicat de locuitorii din Valea Teilor pentru mentinerea fermelor de subzistenta explica absenta unor
habitate importante specifice ROSCPA0073 si ROSCI020.
Practicarea agriculturii pe loturi mici si cresterea animalelor in ferme de subzistenta ca singure
surse de venituri ale locuitorilor din Valea Teilor in ultimii 20 de ani, au modelat grupul de specii
apartinand florei si faunei din zona Dealului Malciu, mai ales in partile nordice si vestice ale acestuia.
Pasunatul necontrolat a influentat atat aspectul covorului vegetal cat si gradul de acoperire cu
vegetatie a perimetrului studiat ca de altfel a intregului deal, izolat de loturi agricole pe laturile de est,
vest si nord, ca si de pantele abrupte din partea sudica. S-a identificat prezenta unui mozaic de
populatii reduse ale unor specii de plante invazive. Pe de alta parte, practicarea agriculturii pe suprafete
mici de teren a facut posibila crearea unei retele de drumuri de exploatare de o parte si de alta a Vaii
Lodzovei.
Pentru identificarea speciilor si a abundentei exemplarelor din perimetrul solicitat s-au delimitat
trasee si relevee de 100 mp (10x10 mp) in interiorul celor 60,22 ha care cuprind in zona centrala cele
21,85 ha solicitate pentru implementarea PP. Suprafata studiata a fost extinsa si la exteriorul acestei
suprafete de 60,20 ha, pe cca 10-100 m, in special pe laturile vestice si nordice, in care gradul de
acoperire cu vegetatie a fost in anii 2011 -2012 de cca 35-40 %. Stratul de sol este dispus in special la
baza dealului (10-50) cm; din suprafata de cca 15 ha, cat va fi amprenta efectiva a exploatarii,

doar 60
% contine un covor vegetal, restul fiind teren cu piatra la suprafata, lipsit de vegetatie.
Au fost delimitate 600 relevee de 100 mp si trasee de dispunere a acestora in interiorul lor
stabilindu-se numarul speciilor si nr.ex/specie.



Foto 2,3. Laturile vestica si estica ale perimetrului

79

Foto 4,5. Detalii teren


Foto 6. Versantul stang al Vaii Lodzovei Foto 7. Terenuri agricole din nord-vest
Au fost identificate exemplare ale urmatoarelor specii de flora:

Nr,
crt.
Specie Nr. ex/100
1 Poa bulbosa 5
2 Dactylis glomerata 3
3 Festuca valesiaca 2
4 Bromus tectorum 3
5 Poa annua 5
6 Hordaeum murinum 1
7 Avaena fatua 3
8 Scyla bifolia 1
9 Convolvulus arvense 2
10 Fragaria sp. 3
11 Carduus nutans 2
12 Xantium spinosum 1
13 Luzula sp. 2
14 Crataegus monogyna 1/500mp


80

Fig. 3. Amplasament cariera - Trasee de studiu relevee (100 mp/releveu)


81


Analizand speciile identificate in zona Dealului Malciu din extravilanul localitatii Valea Teilor se
face precizarea ca perimetrul si zona mai larga care include perimetrul sunt parti ale unei pajisti stepice
care contine exemplare ale unor specii xerofile, dominante fiind speciile din familia Poaceae: Poa
bulbosa, Poa annua, Dactylis glomerata, Festuca valesiaca, Bromus tectorum, Hordaeum murinum,
Avaena fatua. Numarul exemplarelor/specie este redus (2-6 ex/100 mp), gradul de acoperire a
covorului vegetal fiind redus (15-25 % in perimetrul de amplasare a PP).
Tipul de pajiste xerofila identificat poate fi asociat cu tipul R 3415 Pajisti ponto-balcanice de
Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca.
Utilizarea terenului ca pasune a accentuat degradarea pajistii.
La exteriorul perimetrului au fost identificate aceleasi specii de plante; la baza dealului (exterior
perimetrului) numarul de exemplare/specie a fost mai mare fiind corelat cu stratul mai mare de sol.
Gradul de acoperire cu vegetatie a variat in timpul celor doi ani de studiu intre 15-25 % in zona
perimetrului si 20 -50 % la baza dealului, in exteriorul suprafetei studiate.
Perimetrul solicitat este o zona acoperita cu stanci de dimensiuni mari. In partea estica au fost
identificati 6 lastari cu inaltimea de 20 cm de Carpinus sp.
Analizand Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE si studiind continutul Formularului
standard ROSCI0201 comparativ cu inventarul speciilor de pe amplasamentul in suprafata 21,85 ha si
din imprejurimi pe o distanta de cca 10-100 m fata de marginile amplasamentului concesionat, s-a
constatat ca, atat pe perimetrul solicitat cat si pe zona de cca 38 ha care inconjoara perimetrul de 21,85
ha nu exista exemplare ale unor specii de plante care sa fie incluse pe Lista speciilor protejate sau
specii aflate pe Lista rosie asa cum sunt descrise in OUG 57/2007.

Concluzii privind specii ale florei spontane identificate in perimetrul studiat
1. Metodele utilizate pentru determinarea speciilor de plante sunt metoda
Braun-Blanquet, metoda observatiei cu interpretarea si sistematizarea datelor
obtinute din teren;
2. Amplasamentul de 21,85 ha nu se constituie ca parte a unui habitat important
pentru integritatea ecologica si structurala a celor doua situri ROSCI 0201 si
ROSPA0073;
3. Perimetrul este parte a unui habitat de pajiste stepica xerofila cu aspect
degradat;
4. Tipul de pajiste identificat ar putea fi asociat cu tipul R 3415 Pajisti ponto-
balcanice de Botriochloa ischaemum si Festuca valesiaca.
5. Pe amplasament nu au fost identificate exemplare ale speciilor protejate si nici
exemplare ale speciilor inscrise pe Lista rosie.


82


Fig. 4. D. Malciu Habitate identificate



83
2.2.2. Specii ale faunei identificate in perimetru
a) Specii de nevertebrate
Nevertebratele cele mai raspandite sunt cele din grupa orthopterelor, heteropterelor si a
lepidopterelor. La limita culturilor agricole apar specii caracteristice ecosistemelor antropizate de tip
agroecosistem, cum sunt unele specii de coleoptere (crbui ai cerealelor), (plonie ale cerealelor),
orthoptere (cosai din genul Decticus i Calliptamus).
Entomofauna a fost reprezentata de specii de heteroptere Eurygaster maura, Eurygaster
austriaca, Eurygaster integriceps, coleoptere Anisoplia austriaca, Anisoplia segetum, Anoxia
villosa, Malachius bipustulatus (Malachidae), Trichodes apiarius; orthoptere Decticus verrucivorus,
Platycleis sp., Poecilimon sp., Chorthippus brunneus, Chorthippus albomarginatus, Omocestus
ruffipes, Sthenobothrus lineatus, etc. Dintre lepidoptere sunt prezente n zon exemplare ale speciilor
Pieris rapae, Pontia daplidice, Colias croceus, Pararge megera, Polyommatus icarus, Aricia agestis,
Carcharodus alceae, Autographa gamma, Helicoverpa armigera.
Odonatele (libelule) sunt reprezentate prin specii de talie mare Anax imperator i Aeschna sp.;
din grupa dipterelor cele mai intalnite specii sunt Bombylus sp., Anthrax sp. Himenopterele sunt
reprezentate prin specii de apide (apinae Apis mellifica, bombinae Bombus agrorum, Bombus
hortorum, halictide Halictus sp.), ct i prin vespoidee Polystes sp., Scolia hirta.
b) Clase/specii de vertebrate
Reptile
Podarcis taurica (oprla de camp). Rspndit n Dobrogea, sudul Munteniei i al
Olteniei, sudul Banatului, Cmpia de Vest. Prefer terenuri nierbate, stepe, regiuni nisipoase,
dune, terenuri pietroase cu vegetaie arbustiv rar, liyiere, pduri rare. Specie Inclus n
Directiva Habitate, Anexa 4, Convenia de la Berna, Anexa 4A, OUG 57/2007, Legea 49/2011.
S-au identificat 2 exemplare ale acestei specii. Habitatul oprlei de iarb - Podarcis
taurica se situeaza la limitele amplasamentului, partile de nord-est, sud-vest spre baza dealului,
unde se ingroasa depozitele loessoide si aceasta isi poate realiza adaposturi.
Lacerta viridis (guter). Specie comun n zonele de cmpie i deal, prefer locurile
nsorite i cu vegetaie. Specie inclus n Anexa 4, Directiva Habitate, Anexa 4A, OUG 57/2007,
Legea 49/2011.
Pe amplasament a fost semnalat la limita nord, nord-vestica (1 ex.).

Natrix natrix Linnaeus (arpele de cas). Specie comun ce populeaza locurile din preajma
baltilor, lacurilor, a apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetatie, ducand o
viata atat acvatica, cat si terestra. Specificam ca perimetrul studiat nu reprezint habitatul tipic al
speciei, ea gasindu-i condiii favorabile de via n alte medii de pe amplasament sau n afara
acestuia.
Indivizi singulari (1 ex.) s-au identificat in afara perimetrului, in zona sud-vestica, pe valea
Lodzovei si in latura NE.


84


Fig. 5. D. Malciu - Distributie reptile




85
Pasari

Hieraaetus pennatus (acvila mica), Fam. Accipitridae, Ord. Falconiformes. Cea mai mica
acvila europeana, de talia unui sorecar. Intalnita in paduri cu copaci cu frunze cazatoare, cu
luminisuri si poieni, de obicei in regiuni montane mai joase, dar si la campie. Specia este inclus
n Anexa I Directiva Psri, Anexa 3, OUG 57/2007, Legea 49/2011.
Au fost identificat 2 exemplare in partea vestica la limita zonei studiate. Prezenta in zona
este determinata de habitatul de padure din zonele vestica si nordica care se afla la o distanta de
cca 1500-2500 m de amplasament.

Buteo buteo (orecar comun). Fam. Accipitridae, Ord. Falconiformes. Statut european:
specie stabil. Categoria SPEC: Inclus n Convenia de la Berna, Anexa II; Convenia de la
Bonn, Anexa II. Specie parial migratoare larg rspndit n majoritatea regiunilor rii.
In zona studiata specia a fost observat n zbor, in afara perimetrului de exploatare, in
sectoarele de padure invecinate (1 ex.).
Circus cyaneus Linnaeus (erete vnt). Fam. Accipitridae, ord. Falconiformes. Specie
oaspete de iarn n pasaj. Prefer att locurile mpdurite, ct i deschise. Specie agil, precaut,
tie s evite situaiile nefavorabile. Specia este inclus n Anexa I Directiva Psri, Anexa 3,
OUG 57/2007, Legea 49/2011, Anexa II Convenia de la Berna i Anexa II Convenia de la
Bonn. Pe plan european specia are un efectiv redus, fiind inclus n categoria SPEC 3 (specii
care nu sunt concentrate n Europa i care au un statut nefavorabil).
Observata in migratie in afara perimetrului studiat, pe terenuri agricole invecinate (1 ex.).
Accipiter gentilis Linnaeus (uliu porumbar). Fam. Accipitridae, ord. Falconiformes. Specie
cu un areal discontinu pe teritoriul Romniei, fiind specific mai mult zonelor colinare. Este o
specie parial migratoare, pe perioada sezonului rece efectund deplasri pe distane scurte
pentru gsirea unor locuri prielnice de iernat i de hran. Nu este inclus n Directiva Psri, dar
este prezent n Anexa II din Convenia de la Bonn i Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan
european este o specie stabil.
Observat in zbor in afara amplasamentului (1 ex.).

Falco tinnunculus Linnaeus (vnturel rou). Fam. Falconidae, ord. Falconiformes. Specie
parial migratoare, prezent pe tot cuprinsul rii. Prefer zonele mpdurite, parcurile sau arbori
solitari pentru construirea cuibului. Inclusa in Anexa 4B, OUG 57/2007, Legea 49/2011; Anexa
II din Convenia de la Bonn i Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan european este o specie n
declin numeric fiind inclus n categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate n Europa i
care au un statut nefavorabil).
Exemplare singulare de pasari (2 ex.) au fost semnalate tranzitand perimetrul studiat.
Perdix perdix Linnaeus (potrniche). Fam. Phasianidae, ord. Galliformes. Specie sedentar
prezent n zonele de cmpie i colinare. Prefer locurile cu vegetaie ierboas sau culturile
agricole unde cuibrete. Este inclus n Directiva Psri Anexa II-1 i Anexa III-1, precum i n
Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este o specie vulnerabil fiind inclus n
categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate n Europa i care au un statut nefavorabil).
Semnalata in vecinatatea amplasamentului, zona nord-estica cu terenuri agricole (6 ex.).
86
Coturnix coturnix (prepelita). Fam.Fasianidae, Ord. Galiiformes. Statut european: specie
vulnerabil. Categoria SPEC: 3. Inclus n Directiva Psri, Anexa 2.2; Convenia de la Berna,
Anexa III; Convenia de la Bonn, Anexa II. Specie oaspete de var larg rspndit n zonele de
cmpie i de deal.
Exemplare singulare s-au inregistrat (1 ex.) n terenurile agricole invecinate, unde
cuibrete; pe perimetrul studiat nu a fost identificata.
Phasianus colchicus (fazan). Fam. Fasianidae, Ord. Galiiformes. Este inclus n Directiva
Psri Anexa II-1 i Anexa III-1, precum i n Anexa III Convenia de la Berna. Psri active
ziua, trind pe cmpuri cu terenuri cultivate, unde consum de obicei hran de natur vegetal.
Este o pasre poligam, sedentar, care nu migreaz iarna ci numai n cutare de hran.
Identificat in afara amplasamentului (2 ex. ), pe valea Lodzovei.

Streptopelia decaocto (gugustiuc). Fam Columbidae, Ord. Columbiformes. Statut
european : specie stabil. categoria SPEC :-. Este inclus n Anexa II-2 din Directiva Psri i
Anexa III din Convenia de la Berna. Specie comun, rspndit n toat ara.
Specie semnalat prin indivizi singulari/grupuri de pasari (4 ex.), la limita estica a
perimetrului, in zona liniei electrice.
Cuculus canorus (cuc). Fam. Cuculidae, Ord. Cuculidormes. Specie inclusa in Anexa III
Convenia de la Berna. Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Paraziteaza
cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari.
Identificata in zbor in partea sud, sud-vestica, la limita perimetrului studiat (2 ex.).
Merops apiaster (prigorie). Fam. Meropidae, Ord. Coraciiformes. Statut european: specie
n declin. Categoria SPEC: 3. Inclus n Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC (pasari cu
migratie regulata nementionate in Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC); Convenia de
la Berna, Anexa II; Convenia de la Bonn, Anexa II. Specie oaspete de var mai ales n partea de
sud a rii, n zona malurilor nalte.
S-a observat in zbor in partea sudica si sud-estica in afara perimetrului (8 ex.).
Coracias garrulus (dumbraveanca). Fam. Coraciidae, Ord. Coraciiformes. Specie inclus
n Anexa I din Directiva Psri, Anexa 3, OUG 57/2007, Legea 49/2011; Anexa II din Convenia
de la Berna i Convenia de la Bonn. Pe plan european este o specie vulnerabil n categoria
SPEC 2. Specie specific zonelor deschise cu arbori izolati, maluri abrupte.
Au fost identificate in pasaj 2 exemplare la limita vestica a zonei. Prezenta in zona este corelata
cu suprafetele mari de terenuri agricole cultvate din laturile nordica, sudica si vestica ale perimetrului.
Cuibareste in marginle habitatului de padure care se intinde la cca 1500 -2000 m nord si est de
amplasament.

Upupa epops (pupaza). Fam. Upupidae, Ord. Coraciiformes. Statut european: specie
stabil. Categoria SPEC: -. Inclus n Anexa 4B, OUG 57/2007, Legea 49/2011;Convenia de la
Berna, Anexa II. Specie oaspete de var frecvent n mai toate habitatele.
Exemplare singulare, in cautare de hrana, identificate la limita perimetrului studiat (1 ex.).
Galerida cristata Linnaeus (ciocrlan). Fam.Alaudidae, ord. Passeriformes. Specie
sedentar, comun pentru zonele de cmpie i colinar. Nu este inclus n Directiva Psri, dar
face parte din Anexa III Conve
87
nia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie a cror efective sunt constant
reduse, fiind inclus n categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate n Europa i care au un
statut nefavorabil).
Exemplare singulare identificate la marginea drumului spre amplasament (2 ex.).
Alauda arvensis Linnaeus (ciocrlie de cmp). Fam.Alaudidae, ord. Passeriformes. Specie
parial migratoare, comun pentru zonele de cmpie i colinar din ntreaga ar. Este inclus n
Directiva Psri, Anexa II-2 i Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este
considerat o specie a cror efective sunt constant reduse, fiind inclus n categoria SPEC 3
(specii care nu sunt concentrate n Europa i care au un statut nefavorabil).
Identificata in afara amplasamentului, pe terenurile agricole din partea sudica si sud-vestica
(6 ex.).
Hirundo rustica Linnaeus (rndunic). Fam. Hirundinidae, ord. Passeriformes. Specie
oaspete de var, comun n ntreaga ar, cu precdere n zonele rurale. Este inclus doar n
Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie a cror efective sunt
constant reduse, fiind inclus n categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate n Europa i
care au un statut nefavorabil).
Exemplare singulare observate in zbor in partea de nord, vest si sud a zonei de amplasament,
efectund zboruri la joas nlime (7 ex.).

Motacilla alba Linnaeus (codobatur alba). Fam. Motacillidae, ord. Passeriformes. Specie
oaspete de var, comun n zonele joase, de cmpie i colinare din ntreaga ar. Prefer
habitatele cu multe tufiuri i cu vegetaie bogat. Pe plan european este considerat o specie
stabil, fiind inclus n categoria NonSPEC.
Exemplare singulare semnalate in vecinatatea amplasamentului (margine de drum), partea
vestica (3 ex.).

Lanius collurio (sfrancioc rosiatic). Fam. Laniidae, Ord. Passeriformes. Statut european:
specie cu efective reduse inclus n Anexa I din Directiva Psri, Anexa 3, OUG 57/2007, Legea
49/201; Anexa II din Convenia de la Berna. Pe plan european este inclus n categoria SPEC 3.
Au fost identificate 2 exemplare in exteriorul sud-vestic al zonei studiate.

Parus coeruleus Linnaeus (piigoi albastru). Fam. Paridae, ord. Passeriformes. Specie
sedentar, comun n toate regiunile rii. Prefer locurile cu vegetaie nalt, tufiurile, pdurile,
parcurile i grdinile. Este inclus n Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan european este
considerat o specie stabil, fiind inclus n categoria NonSPEC-E (specii concentrate n Europa
i care au un statut favorabil).
Identificata in zbor in afara periemtrului, in valea Lodzovei, prin exemplare singulare (3
ex.).
Parus major Linnaeus (piigoi mare). Fam. Paridae, ord. Passeriformes. Specie sedentar,
comun n toate regiunile rii. Prefer locurile cu vegetaie nalt, tufiurile, pdurile, parcurile
i grdinile. Este inclus n Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o
specie stabil, fiind inclus n categoria NonSPEC.
Observata in zbor in afara periemtrului, partea sud, sud-estica, prin exemplare singulare,
valea Lodzovei (5 ex.).
88
Pica pica Linnaeus (coofan). Fam. Corvidae, ord. Passeriformes. Specie sedentar,
comun n ntreaga ar. Pentru cuibrit prefer locurile mpdurite, iar pentru hran locurile
deschise, terenurile agricole, livezile, punile etc. Este inclus n Anexa II-2 din Directiva
Psri i Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie stabil
fiind inclus n categoria NonSPEC.
Identificata printr-un numar mic de exemplare in zonele invecinate perimetrului, partea
sud-vestica (4 ex.).

Corvus frugilegus Linnaeus (cioar de semntur). Fam. Corvidae, ord. Passeriformes.
Specie sedentar, comun n ntreaga ar, n toate zonele ed cmpie i colinare. Pentru cuibrit
prefer locurile mpdurite, iar pentru hran locurile deschise, terenurile agricole, livezile,
punile etc. Este inclus n Anexa II-2 din Directiva Psri i Anexa III Convenia de la Berna.
Pe plan european este considerat o specie stabil fiind inclus n categoria NonSPEC.
Exemplare singulare, cat si grupuri de pasari au fost semnalate pe terenurile agricole din
nord-vestul amplasamentului (14 ex.).
Corvus corone cornix Linnaeus (cioar griv). Fam. Corvidae, ord. Passeriformes. Specie
sedentar, comun n ntreaga ar, de la malul mrii pn n zonele montane. Pentru cuibrit
prefer locurile mpdurite, iar pentru hran locurile deschise, terenurile agricole, livezile,
punile etc. Este inclus n Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat
o specie stabil fiind inclus n categoria NonSPEC.
Exemplare singulare observate in zonele invecinate perimetrului (partea nordica si nord-
vestica (2 ex.).
Sturnus vulgaris Linnaeus (graur). Fam. Sturnidae, ord. Passeriformes. Specie parial
migratoare, comun n toate regiunile rii. Este inclus n Anexa II-2 din Directiva Psri i
Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este considerat o specie n declin fiind
inclus n categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate n Europa i care au un statut
nefavorabil).
S-au observat pasari in partea nordica, sudica si sud-vestica a amplasamentului (35 ex.).
Passer montanus Linnaeus (vrabie de cmp). Fam. Passeridae, ord. Passeriformes. Specie
sedentar, comun n toate regiunile rii. Nu este pretenioas la condiiile de mediu, adaptndu-
se la cele mai felurite habitate. Este inclus n Anexa III Convenia dela Berna. Pe plan european
se consider a fi o specie n declin numeric, fiind inclus n categoria SPEC 3 (specii care nu
sunt concentrate n Europa i care au un statut nefavorabil).
Exemplare singulare semnalate in vecinatatea amplasamentului (margine de drum),
partea vestica (3 ex.).

Fringilla coelebs Linnaeus (cintez). Fam. Fringillidae, ord. Passeriformes. Specie parial
migratoare, comun n toate regiunile rii. Prefer zonele mpdurite, parcurile, livezile. Pe
perioada sezonului rece se adun n stoluri mai mari i colind n cutarea hranei. Este inclus n
Anexa III Convenia de la Berna. Pe plan european este o specie stabil fiind inclus n categoria
NonSPEC-E (specii concentrate n Europa i care au un statut favorabil).
Exemplare singulare identificate la marginea drumului spre amplasament, partea vestica (4
ex.).
89
Carduelis carduelis Linnaeus (sticlete). Fam. Fringillidae, ord. Passeriformes. Specie
sedentar, comun n toate regiunile rii. Prefer zonele mpdurite, parcurile, livezile. Pe
perioada sezonului rece se adun n stoluri mai mari i colind n cutarea hranei. Este inclus n
Anexa II Convenia de la Berna. Pe plan european este o specie stabil fiind inclus n categoria
NonSPEC.
Exemplare singulare semnalate in vecinatatea amplasamentului (margine de drum), partea
vestica (3 ex.).

Emberiza hortulana Linnaeus (presur de gradina). Fam. Emberizidae, ord. Passeriformes.
Specie oaspete de vara. Prefer zonele deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Este inclus n
Anexa I a Directivei Pasari.
Au fost identificate in zbor 3 exemplare in zona estica a perimetrului. Prezenta in zona este
corelata cu suprafetele mari de terenuri agricole cultvate.

Miliaria calandra (presura sura), Fam. Emberizidae, ord. Passeriformes. Pasare clocitoare
destul de comuna in regiuni deschise, cultivate de la altitudini joase.
Exemplare singulare semnalate in afara perimetrului studiat, partea sudica (5 ex.).

31%
21%
45%
3%
Sedentare
Parial migratoare
Oaspei de var
Specii de pasaj


Fig. 6. Fenologia speciilor de pasari identificate in zona studiata


90
Tabel 1

Specii de pasari identificate in zona perimetrului Dealul Malciu, din extavilanul localitatii Valea Teilor,
judetul Tulcea

Nr.
crt.
Denumire
tiinific
Denumire popular Familia Ordinul Tip
F
Observaii
1. Hieraaetus
pennatus
acvila mica Accipitridae Falconiformes OV n zbor in afara perimetrului
2. Buteo buteo sorecar comn Accipitridae Falconiformes MP n zbor in afara perimetrului
3. Circus cyaneus erete vanat Accipitridae Falconiformes OI/
P
n zbor in afara perimetrului
4. Accipiter gentilis uliu porumbar Accipitridae Falconiformes S n zbor in afara perimetrului
5. Falco tinnunculus vnturel rou Falconidae Falconiformes MP n zbor in zona perimetrului
6. Phasianus
colchicus
fazan Phasianidae Galliformes S n zbor/pe sol in afara perimetrului
7. Perdix perdix potrniche Phasianidae Galliformes S n zbor/pe sol in afara perimetrului
8. Streptopelia
decaocto
gugustiuc Columbidae Columbiformes S n zbor in afara perimetrului
9. Cuculus canorus cuc Cuculidae Cuculiformes OV n zbor in afara perimetrului
10. Upupa epops pupaza Upupidae Cuculiformes OV n zbor in zona perimetrului
11. Melanocorypha
calandra
ciocarlie de baragan Alaudidae Passeriformes MP n zbor/pe sol la limita perimetrului
12. Merops apiaster prigorie Meropidae Coraciiformes OV n zbor in zona/in afara perimetrului
13. Coracias garrulus dumbraveanca Coraciidae Coraciiformes OV n zbor in afara perimetrului
14. Galerida cristata ciocrlan Alaudidae Passeriformes S n zbor/pe sol la limita perimetrului
15. Alauda arvensis ciocrlie de cmp Alaudidae Passeriformes MP n zbor in afara perimetrului/culturi agricole
16. Hirundo rustica rndunic Hirundinida
e
Passeriformes OV n zbor in zona/in afara perimetrului
17. Luscinia
megarhynchos
priveghetoare roscata Turdidae Passeriformes OV pe vegetatie in afara perimetrului
18. Oenanthe oenanthe Pietrar sur Turdidae Passeriformes OV n zbor/pe vegetatie in afara perimetrului
19. Parus coeruleus piigoi albastru Paridae Passeriformes S n zbor/pe vegetatie in afara perimetrului
20.
Parus major
piigoi mare Paridae Passeriformes S n zbor/pe vegetatie in afara perimetrului
91
21. Lanius collurio sfrancioc rosiatic Laniidae Passeriformes OV n zbor/pe vegetatie in afara perimetrului
22. Pica pica coofan Corvidae Passeriformes S n zbor/pe vegetatie in afara perimetrului
23. Corvus monedula stancuta Corvidae Passeriformes S n zbor/ in afara perimetrului
24. Corvus frugilegus cioara de semntur Corvidae Passeriformes S n zbor in afara perimetrului
25. Corvus corone
cornix
cioara griv Corvidae Passeriformes S n zbor in zona/in afara perimetrului
26. Acrocephalus
arundinaceus
lacar mare Sylvidae Passeriformes OV n zbor/pe vegetatie in afara perimetrului
27. Acrocephalus
scirpaceus
lacar de stuf Sylvidae Passeriformes OV n zbor/pe vegetatie in afara perimetrului
28. Sturnus vulgaris graur Sturnidae Passeriformes MP n zbor in zona/in afara perimetrului
29. Passer montanus vrabia de cmp Passeridae Passeriformes S n zbor/pe vegetatie in zona/ in afara
perimetrului
30. Fringilla coelebs cintez Fringillidae Passeriformes MP n zbor/pe vegetatie in afara perimetrului
31.
Carduelis carduelis
sticlete Fringillidae Passeriformes S/O
I
n zbor/pe vegetatie in afara perimetrului
32. Emberiza
hortulana
presur de gradina Emberizidae Passeriformes OV n zbor/pe vegetatie/pe sol in afara
perimetrului
33.
Miliaria calandra
presura sura Emberizidae Passeriformes MP n zbor/pe vegetatie in zona/ in afara
perimetrului



92
n ceea ce priveste speciile de avifauna din zona perimetrului Dealul Malciu, situat in
extavilanul localitatii Valea Teilor, judetul Tulcea mentionam urmatoarele:
- Nu au fost semnalate colonii de psri de dimensiuni mari (specii acvatice: pelicani,
strci, cormorani) n apropierea perimetrului studiat;
- Zonele de cuibrit ale unor specii rpitoare (acvile, ulii, oimi), precum i alte specii
necoloniale de dimensiuni mari (barza alb) nu se regsesc n arealul amplasamentului. Pentru
majoritatea speciilor rpitoare din zon, locurile de cuibrit se afl n regiuni mpdurite, la o
distan mai mare de 3-5 km. Cuiburi de barz alb se ntlnesc n localitatile invecinate;
- Pentru speciile de dimensiuni mici (prigoria, graurii, vrabia de cmp) nu au fost
semnalate colonii n zon;
- Perimetrul Dealul Malciu, situat in extavilanul localitatii Valea Teilor, judetul Tulcea
nu reprezint loc de hrnire pentru psrile coloniale aparinnd speciilor de dimensiuni mari
(pelicani, strci, cormorani). Speciile de dimensiuni mari necoloniale (orecarul comun,
vnturelul rou) au fost observate hrnindu-se n zon, n special pe terenurile agricole;
- Nu sunt cunoscute trasee de deplasare ale psrilor coloniale de dimensiuni mari, ntre
zona coloniilor de cuibrit i locul de hrnire, ce ar viza perimetrul studiat i mprejurimi;
- Pentru speciile necoloniale perimetrul studiat i mprejurimile pot constitui trasee de
deplasare ntre locurile de cuibrire i cele de hrnire. Dintre speciile semnalate n zon cele mai
putin afectate sunt psrile rpitoare care vneaz la nlimi mari, spre deosebire de paseriforme
(psrele: vrabii, sticlei, etc.) care se deplaseaz n zbor la nlimi mai mici;
- Pe perioada sezonului rece psrile din zon se aglomereaz n regiunile mpdurite i
terenurile agricole, nefiind semnalate pe perimetrul exploatarii.
Migratia pasarilor. Romania se afla pe un culoar mare de migratie. In zona Dobrogei,
pasarile salbatice ajung atat in timpul migratiei de toamna, cat si in cea de primavara. Migratia de
primavara incepe in lunile aprilie-mai, cand sosesc pasarile din Africa Centrala si de Vest si bazinul
Marii Mediterane. Acestea raman la noi peste vara, isi depun ouale si le clocesc, apoi isi invata puii
sa zboare sau sa se hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste pasari pleaca din nou spre zona
Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in primavara urmatoare. Migratia de iarna incepe in luna
noiembrie si se incheie in luna martie. In acest interval ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari
care isi petrec vara dincolo de Cercul Polar de Nord, in regiunea Siberiei.
La scara locala, pe langa tendinta generala de migratie pe directie nord-sud, se suprapun
directii de circulatie corespunzatoare deplasarilor in scop de hranire. In zona Dobrogei de Nord
acestea corespund traseului Dunarii care, prin zonele umede si habitatele specifice asociate, ofera
conditii favorabile de hranire, odihna si reproducere.
Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt (dupa
Rudescu L.,1958 ):

Toamna
Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de Satu-Mare
si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a
indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in
Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele
si de cocori;
93
- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi
de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si
Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei,
prepelite, dropii;
- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum
se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride,
limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;
- Drumul carpatic, venind din regiunea
Carpatilor peste V. Ialomitei, muntii
Dobrogei, pana la Luncavita-Ciamurlia,
Jurilovca, este frecventat mai ales de
pasari cantatoare si pasari rapitoare, de
porumbei, potarnichi etc.;
- Drumul pe tarmul Marii Negre, o
ramificatie a drumului sarmatic,
frecventat mai ales de laride, limicole
(becatine,limoze) si pelicani;
- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-
V, in front larg, se raspandeste de la
Luncavita pana spre padurea Letea din
Delta Dunarii.
Primele trei din drumurile mentionate
sunt principale, pe cand ultimele trei sunt
drumuri secundare, de importanta locala.
Fig. 7. Principalele rute de migratie pe teritoriul Romaniei (dupa Rudescu L.,1958 )

Primavara
De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:
- Drumul sarmatic;
- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic;
- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier;
- Drumul sitarilor;
Cercetari actuale, mai profunde asupra migratiei avifaunei ar reliefa marile schimbari
survenite in ultimele decenii. Din aceste motive abundenta speciilor de pasari migratoare a
crescut in Dobrogea, cu toate ca si aici s-au produs mari schimbari pe durata secolului XX, prin
popularea zonelor putin locuite, aparitia de noi asezari umane, utilizarea terenurilor pentru
agricultura, aparitia poluarii etc., lipsa unei legislatii severe asupra protejarii pasarilor in
perioadele de migratie si de naparlire.
Majoritatea speciilor ce au un regim de viata acvatic sau amfibiu ocolesc Carpatii. In
partea de vest a Dobrogei sunt inca zone ramase din fostele balti ale Brailei si Ialomitei, care
creaza posibilitati odihna si hrana. In partea de est se afla Delta Dunarii, Complexul Razim-
Sinoe si alte lacuri litorale.
94


Fig. 8. Rutele de migratie care traverseaza Romania: A. Primavara; B. Toamna
(dupa Ciochia, 1984)
De aceea caile de migratie venite dinspre sud, nord sau vest majoritatea se canalizeaza
spre horstul dobrogean. Treceriel de primavara sunt adesea rapide, fiind conditionate de
conditiile meteorologice si activitatea endocrina prenuptiala si uneori nuptiala daca un front a
fost de lunga durata si le-a blocat trecerea spre nord. Problema esentiala este aceea a hranei, a
castigului de energie necesar strabaterii distantelor mari etc.
95
Indiferent de conditii, drumurile de migratie raman aceleasi, astfel ca primavara in
Dobrogea si Delta se intalnesc marile concentrari de pasari datorita polarizarii aici a rutei Est-
Elbice, Pontice si Sarmatice, iar de aici pleaca in evantai spre nord rutele:Est-Elbic spre NV,
urmarind Prutul, lantul Carpatic, la fel spre NV, urmarind Siretul, Pontic spre N, iar spre NE ruta
Sarmatica si Sarmatica maritima ce urmareste coastele Marii Negre (Ciochia, 1984).
Asadar, principalele rute de migratie ale pasarilor urmaresc traseul Dunarii care asigura
conditii optime de hranire si inmultire pentru speciile de avifauna.
Alte rute de deplasare a avifaunei sunt reprezentate prin zonele inalte precum culmile
Muntilor Macin frecventate, in special, de speciile de pasari rapitoare.

Fig. 9. Pozitia perimetrului Dealul Malciu fata de rutele de migratie a avifaunei
din Dobrogea de Nord

Zona in care se preconizeaza deschiderea unei exploatari in cariera, perimetrul Dealul
Malciu, situat in extavilanul localitatii Valea Teilor, judetul Tulcea, nu se afla pe traseele
principale de migratie (a se vedea Fig. 7). Suprafata amplasamentului nu ofera conditii de cuibarit,
fiind in general folosit de catre speciile de pasari rapitoare si insectivore, pentru urmarirea prazii,
facilitarea zborului si pentru repaus.
In consecinta, implementarea proiectului nu va afecta sau distruge rutele existente de migratie
ale pasarilor.


96


Fig. 10. D. Malciu - Zone de pasaj pasari



97

Concluzii privind speciile de avifauna din zona perimetrului Dealul Malciu,
situat in extavilanul localitatii Valea Teilor, judetul Tulcea
- Zonele de cuibrit ale unor specii rpitoare (acvile, ulii, oimi), precum i alte specii
necoloniale de dimensiuni mari (barza alb) nu se regsesc n arealul amplasamentului.
Pentru majoritatea speciilor rpitoare din zon, locurile de cuibrit se afl n regiunile
mpdurite, la o distan mai mare de 3-5 km.

- Perimetrul Dealul Malciu, situat in extavilanul localitatii Valea Teilor, judetul
Tulcea nu reprezint loc de hrnire pentru specii de pasari importante pentru biodiversitatea
ROSPA0073;

- Perimetrul studiat i mprejurimile pot constitui trasee de deplasare ntre locurile de
cuibrire i cele de hrnire;

- Pe perioada sezonului rece psrile din zon se aglomereaz n regiunile mpdurite i
terenurile agricole, nefiind semnalate in apropierea Dealului Malciu;

- Pe amplasament nu au fost identificate exemplare ale speciilor de pasari importante
pentru mentinerea valorii conservative a ROSPA0073 precum si a functiilor ecologice si a
lanturilor trofice care asigura integritatea functionala a sitului;

- Se estimeaza ca impactul carierei asupra populatiilor importante pentru sit este
nesemnificativ pentru ca habitatele preferate de exemplarele identificate in zona sunt la
distante relativ mari (habitate de padure 1 500 -2 500 m), zona fiind utilizata ca pasaj spre
terenurile agricole private cultivate, din extravilanul vestic, nordic si sudic al comunei;

- Perimetrul Dealul Malciu, situat in extavilanul localitatii Valea Teilor, judetul
Tulcea nu se afla pe rutele de migratie a avifaunei specifice Dobrogei.

Mamifere

Talpa europaea Linnaeus (crti), Fam. Talpidae, ord. Soricomorpha. Specie comun n
ntreaga ar, mai ales n zonele de cmpie i de deal. Pe amplasament semnalata ntr-un numr
mic de exemplare.
Au fost identificate 2 musuroaie in zona de nord-vest de la baza dealului, acolo unde stratul
de sol este mai gros (20 cm).

Lepus europaeus Pallas (iepure de cmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie
comun, rspndit n ntreaga ar, n toate zonele de cmpie i de deal.
S-au inregistrat 3 exemplare in zona terenurilor agricole.

Vulpes vulpes (vulpe), Ord. Carnivora, Fam. Canidae. Intalnita in Baragan, Dobrogea, cat
si in padurile de mare altitudine, pana la limita vegetatiei forestiere. In zona perimetrului studiat
s-au identificat 2 exemplare singulare aflate in tranzit, in partea estica si sudica.
98



Fig. 11. D. Malciu - Distributie mamifere



99


Fig. 12. D. Malciu- Distributie Spermophilus citellus

Spermophilus citellus (popndu), Fam. Sciuridae, ord. Rodentia. Este rspndit n Europa
i o parte din vestul Asiei. In Romania este o specie caracteristic de step, comun n toat ara,
n afar de Transilvania. Triete pe ogoare, izlazuri, anuri, diguri, marginea drumurilor, etc.
Specie vulnerabil. Inclus n Anexa III a Directivei Habitate 92/43/EEC, Natura 2000,
Convenia de la Berna.
100
Au fost identificate 3 ex. in afara amplasamentului, in partea nordica la limita dintre
terenurile agricole si Valea Lodzovei la marginea drumului. Exemplarele prezente valorifica
sursa de hrana exiastenta in zona suprafetelor agricole.
Urmare a studiilor realizate pe perimetrul prevazut pentru implementarea PUZ - Lucrrile
de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, jud.
Tulcea, s-a constatat ca populaia local de popndi este redus din punct de vedere al
efectivelor. Astfel, se apreciaza un impact nesemnificativ pe toata durata exploatrii n carier a
rocii utile din acest deal.
Sus scrofa (mistret), Ord. Artiodactyla, Fam. Suidae. Traieste prin apropierea locurilor
mlastinoase, in desisurile padurilor subcarpatice si carpatice.
In zona amplasamentului s-au observat exemplare singulare in partea vestica si nordica (2
ex.).
Capreolus capreolus (caprior). Ord. Artiodactyla, Fam. Cervidae. Specie raspndit n
toat Europa. In Romania - n pdurile de es i de la munte, mai numeroas n pdurile din
Transilvania, Banat, nordul Moldovei, Muntenia i Dobrogea. Vara prefer locurile umbrite i
rcoroase, iarna pe cele nsorite i ferite de vnturi.
La limita perimetrului in partea sudica si vestica au fost identificate exemplare izolate ale
speciei (1 pereche).
Prin planul de masuri elaborat se apreciaza ca impactul produs asupra biodiversitatii prin
implementarea PP va fi nesemnificativ.
Recomandm ca in timpul lucrarilor de deschidere, pregatire si exploatare a rocii utile s
fie respectate limitele zonelor in care au fost semnalate galeriile de popndi - Spermophilus
citellus, precum i minimalizarea gradului de deranj a exemplarelor identificate prin:
-Respectarea traseelor de circulaie a utilajelor care nu intersecteaza aria de raspandire a
speciei;
-Meninerea structurii vegetaiei in zon.

2.3. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i habitatelor de interes
comunitar afectate (suprafaa, locaia, speciile caracteristice) i a relaiei
acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar nvecinate i
distribuia acestora

Pe suprafata solicitata pentru implementarea PP de 21,85 ha (60,20 ha studiate) nu au fost
identificate populatii reprezentative ale speciilor apartinand florei si faunei importante pentru
mentinerea valorii conservative a celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0077, instituite in
zona din care face parte extravilanul comunei Valea Teilor.
n capitolul 2.2 al prezentului studiu s-au prezentat date asupra speciilor si habitatelor de
flora si fauna salbatica identificate in zona din care face parte amplasamentul.
Informatii asupra funciilor ecologice a habitatelor de interes comunitar din zona vizat
pentru proiect (suprafa, localizare, specii caracteristice etc.) se regasesc in cap. 2.3.
Efectul pe care il poate avea implementarea PP asupra unor specii protejate prezente la
limita zonei studiate este prezentat mai jos.
Lacerta viridis (guter). Specie comun n zonele de cmpie i deal, prefer locurile
nsorite i cu vegetaie. Specia este inclus n Directiva Habitate, Anexa 4, Convenia de la
Berna, Anexa 4A, OUG 57/2007, Legea 49/2011.
101
Pe amplasament a fost semnalat la limita nord, nord-vestica a zonei studiate (1 ex.).
Se apreciaza un impact negativ nesemnificativ asupra distribuiei i hranirii speciei, ea
putand migra cu usurinta n zone invecinate, fara a fi perturbata de activitatea antropica.
Caracteristicile biologice si ecologice ale speciei indic c aceasta se retrage i se ascunde la
apariia unor factori perturbatori.
Specia este reprezentata printr-un numar mic de indivizi astfel incat un va fi influentata
valoarea conservativa a speciei in cadrul sitului prin retragerea unei populatii reprezentative ale
speciei ca urmare a implementarii PP.
Podarcis taurica (oprla de camp). Rspndit n Dobrogea, sudul Munteniei i al
Olteniei, sudul Banatului, Cmpia de Vest. Prefer terenuri nierbate, stepe, regiuni nisipoase,
dune, terenuri pietroase cu vegetaie arbustiv rar, liziere, pduri rare. Statut. Specie Inclus n
Directiva Habitate, Anexa 4, Convenia de la Berna, Anexa 4A, OUG 57/2007, Legea 49/2011.
La limita NE si SV s-au identificat 2 exemplare ale acestei specii. Habitatul oprlei de
iarb - Podarcis taurica se situeaza la limitele amplasamentului, partile de nord-est, sud-vest
spre baza dealului, unde se ingroasa depozitele loessoide, loc in care se poate adaposti.
Dezvoltarea investiiei va afecta nesemnificativ aria de distribuie i de hranire, deoarece
mobilitatea acesteia va determina adaptarea la noi conditii de viata. Valentele etologice ale
speciei asigura retragerea la apariia unor factori perturbatori.
Spermophilus citellus (popndu). Este o specie caracteristic regiunilor stepice, comun n
toat ara. Este prezenta pe ogoare, izlazuri, anuri, diguri, marginea drumurilor, etc. Este o
specie vulnerabil, inclus n Directiva Habitate 92/43/EEC, Natura 2000, Convenia de la
Berna. Factori pozitivi pentru specie sunt pstrarea izlazurilor, respectarea legislaiei n vigoare
(Botnariuc, Tatole, 2005). Specia este amenintata pe tot arealul din cauza destelenirii pasunilor
stepice pentru culturi agricole. n Romania populatiile de popandau sunt afectate prin invadarea
pasunilor prin specii ale vegetatiei ierboase inalte, improprie pentru mentinerea unor populatii
importante ale speciei in diferite zone de campie si de deal.
Efectul anticipat al investiiei asupra populaiei speciei
Vizuini ale speciei (2 vizuini, 5-7 ex.) au fost identificate in afara amplasamentului, la
marginea drumului, hotar cu terenurile agricoledinspre latura nordica a dealului.
Urmare a studiilor realizate pe perimetrul prevazut pentru implementarea PUZ - Lucrrile
de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, jud.
Tulcea, s-a constatat ca populaia local de popndi este redus din punct de vedere al
efectivelor. Drumurile de acces spre suprafata solicitata pentru PP nu se intersecteaza cu
vizuinele si traseele exemplarelor identificate.
Astfel, se apreciaza un impact negativ nesemnificativ pe toata durata exploatrii n carier
a rocii utile.
Hieraaetus pennatus (acvila mica). Specie relativ comun, cuibreste in special pe stncrii
i pe copacii btrni din pdurile invecinate. Este o specie bine reprezentat n sit, fiind
caracteristic zonei Dobrogei de Nord. Specia este inclus n Anexa I Directiva Psri, Anexa 3,
OUG 57/2007, Legea 49/2011.
Efectul anticipat al investiiei asupra populaiei speciei
Au fost identificate 2 exemplare in partea vestica la limita zonei studiate. Prezenta in zona
este determinata de habitatul de padure din zonele vestica si nordica care se afla la o distanta de
cca 1500-2500 m de amplasament.
Se anticipeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei.
102
Circus cyaneus (erete vnt). Specie oaspete de iarn n pasaj. Prefer att locurile
mpdurite, ct i pe cele deschise. Specie agil, precaut, tie s evite situaiile nefavorabile.
Specia este inclus n Anexa I Directiva Psri, Anexa 3, OUG 57/2007, Legea 49/2011, Anexa
II Convenia de la Berna i Anexa II Convenia de la Bonn. Pe plan european specia are un
efectiv redus, fiind inclus n categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate n Europa i
care au un statut nefavorabil).
Efectul anticipat al investiiei asupra populaiei speciei
Observata in migratie in afara perimetrului studiat, pe terenurile agricole invecinate (1
ex.), se apreciaza un impact negativ nesemnificativ pe toata durata exploatrii n carier a rocii
utile.
Coracias garrulus (dumbraveanca). Specie inclus n Anexa I din Directiva Psri, Anexa
3, OUG 57/2007, Legea 49/2011; Anexa II din Convenia de la Berna i Convenia de la Bonn.
Pe plan european este o specie vulnerabil n categoria SPEC 2. Specie specific zonelor
deschise cu arbori izolati, sau cu maluri abrupte.
Efectul anticipat al investiiei asupra populaiei speciei
Au fost identificate in pasaj 2 exemplare la limita vestica a zonei. Prezenta in zona este
corelata cu suprafetele mari de terenuri agricole cultvate din laturile nordica, sudica si vestica
ale perimetrului. Cuibareste in marginle habitatului de padure care se intinde la cca 1500 -2000
m nord si est de amplasament.
S-au urmrit n mod special zonele cu copaci rzlei, zonele abrupte. Cel mai probabil
specia este perturbata datorita antropizarii zonei prin pasunat.
Se estimeaza un impact negativ nesemnificativ asupra populatiei speciei.
Lanius collurio (sfrancioc rosiatic). Statut european: specie cu efective reduse inclus n
Anexa I din Directiva Psri, Anexa 3, OUG 57/2007, Legea 49/201; Anexa II din Convenia de
la Berna. Pe plan european este inclus n categoria SPEC 3.
Efectul anticipat al investiiei asupra populaiei speciei
Au fost identificate 2 exemplare in exteriorul sud-vestic al zonei studiate. Nu au fost
identificate cuiburi sau zone de hranire pe amplasament.
Se apreciaza un impact negativ nesemnificativ pe toata durata exploatrii n carier a
rocii utile.
Emberiza hortulana Linnaeus (presur de gradina). Specie oaspete de vara, prefer zonele
deschise, cultivate, sau cu palcuri de copaci. Este inclus n Anexa I a Directivei Pasari.
Efectul anticipat al investiiei asupra populaiei speciei
Au fost identificate in zbor 3 exemplare in zona estica a perimetrului. Prezenta in zona este
corelata cu suprafetele mari de terenuri agricole cultvate.
Se apreciaza un impact negativ nesemnificativ pe toata durata exploatrii n carier a rocii
utile.
In zona adiacenta perimetrului analizat a fost identificat un numar mic de exemplare ale
unor specii de pasari cuprinse in Formularul standard ROSPA0073. Prezenta unui numar mic de
exemplare este determinata de activitatile intense pe tot parcursul sezonului cald, de lipsa
conditiilor de depunere a pontei si de cuibarire, de starea de izolare a partii vestice a dealului
Malciu.
Habitatele de padure care sunt prezente in zonele estice, nord-estice, sudice si nordice sunt
dispuse la o distanta de cca 1 500 -2000 m fata de perimetrul propus pentru realizarea PP.
Dealul Malciu cuprinde un habitat de pajiste xerofila si are o pozitie izolata intr-o zona de
terenuri agricole din extravilanul vestic al satului Valeea Teilor.
103
Covorul vegetal este format dintr-un numar mare de exemplare ale unor specii invazive cu
diseminare anemofila ca urmare a invecinarii PP cu terenuri agricole utilizate de proprietari ca
sursa de furaj pentru animale (vite si capre) crescute in sistem de ferme de subzistenta.
Pentru identificarea zonelor de hranire, de cuibarire si de pasaj utilizate de exemplarele
speciilor de pasari prezente pe perioada efectuarii studiului in zona dealului Malciu, a fost
utilizata ca metoda de lucru (si monitorizare) observatia in puncte fixe, metoda care poate
asigura obtinerea unor date ample privind distributia speciei.
Pentru studiul speciilor de pasari clocitoare din zona dealului Malciu a fost stabilit un
program de monitorizare care sa cuprinda atat perioada de depunere a pontei cat si cea de
ingrijire a puilor.
Studiul exemplarelor speciilor de pasari in perioada migratiei s-a realizat prin utilizarea
unor puncte fixe stabilite in intravilanul estic si in extravilanul vestic, pe terenurile agricole din
zona adiacenta dealului Malciu.
Conform datelor prezentate mai sus se poate estima ca exemplarele speciilor de
pasari identificate in zona dealului Malciu nu sunt verigi ale unor lanturi trofice importante
pentru mentinerea structurii si functionalitatii ROSPA0073. Numarul mic de exemplare ale
speciilor identificate justifica importanta redusa a extravilanului vestic al satului Valea Teilor
pentru mentinerea fondului genetic al biodiversitatii ROSPA0073. Numarul redus de exemplare
al speciilor de pasari migratoare observate in zona din care face parte amplasamentul
argumenteaza afirmatia ca dealul Malciu si zona adicenta un sunt parti ale unor rute de migratie
specifice Dobrogei de Nord.
Conditiile climatice ale anilor 2011 si 2012 cu perioade mari de seceta ca si cu temperaturi
scazute pana la mijlocul lunii aprilie au avut ca efect dereglarea numarului de pasari stabilite in
zona. Ciclul biologic al vegetatiei a fost decalat cu cca 2 saptamani astfel incat conditiile de
supravietuire au fost deficitare.
Heterogenitatea geografica din zona de studiu cum sunt valea Lodzovei care, in cea mai mare
parte a anului este fara apa, terenul stancos fara vegetatie de pe dealul Malciu, platoul cu terenuri
agricole cultivate, retele de drumuri de exploatare fac zona neatractiva pentru speciile de pasari
de dimensiuni mari, iar lipsa vegetatiei nu asigura conditii de hrana pentru speciile de pasari de
dimensiuni mici.
Analiza listei cu specii de plante care identifica habitatul de pajiste stepica din zona
vestica a Dealului Malciu a evidentiat ca, in releveele si traseele stabilite, nu au fost
identificate exemplare ale speciilor de plante protejate incluse in Formularul standard
ROSCI0201.
Suprafata de 218 500 m
2
este parte a unui habitat de pajiste xerofila al carei covor
vegetal este compus din exemplare ale unor specii de plante comune fara importanta
pentru valoarea conservativa a sitului ROSCI0201.
De asemenea perimetrul solicitat ca si intreaga suprafata de 60,20 ha studiata nu este
parte a unui habitat de hranire, cuibarire, adapost, panda sau odihna pentru specii ale
faunei specifice siturilor ROSPA0073 si ROSCI0201.

Tipuri de habitate identificate n zona cercetat: In zona de amplasament PUZ -
Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea
Teilor, jud. Tulcea nu s-au identificat habitate de interes comunitar.



104
Efectul anticipat al investiiei asupra habitatelor
Se va inregistra un impact negativ nesemnificativ asupra habitatelor din zona studiata, ata
ca urmare a compozitiei spexcifice a covorului vegetal, specii comune, cat si ca urmare a
densitatii re a covorului vegetal,
Covorul vegetal are un grad de acoperire de cca 30-35 % in zona median-vestica
solicitata pentru implementarea planului. Cea mai mare parte a zonei adiacente este ocupata de
terenuri agricole, cultivate fie cu cereale si plante tehnice, fie utilizate ca fanete (cele din latura
nordica si sudica).

2.4. Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar

Pentru conservarea ecosistemelor naturale Uniunea Europeana a elaborat o retea de arii
protejate extinsa la nivelul fiecarui stat membru, numita "Reteaua Natura 2000". Dezvoltarea
acestei retele se bazeaza pe doua directive UE principale: "Directiva Habitate 92/43/EEC
referitoare la plante si animale salbatice si habitate naturale" si "Directiva Pasari 2009/147/CE
referitoare la conservarea speciilor de pasari".
Directiva Habitate a fost creata pentru a conserva atat speciile de plante si animale
salbatice, cat si habitatele naturale din Uniunea Europeana, prin infiintarea Ariilor Speciale de
Conservare. Toate actiunile bazate pe aceasta directiva sunt axate pe mentinerea unui statut de
conservare favorabil sau pe reabilitarea speciilor si habitatelor propuse. Toate masurile de
conservare ar trebui sa aiba in vedere si aspectele economice si sociale la nivel regional si local.
Directiva Pasari se refera la conservarea speciilor de pasari care se gasesc in mod natural in
salbaticie pe teritoriul european al statelor membre. Principalele obiective ale acestei directive
sunt protectia, managementul si controlul acestor specii si stabilirea regulilor pentru conservarea
lor. Aceasta directiva se va aplica in cazul pasarilor, oualor acestora, cuiburilor si habitatelor lor.
Pentru Romania, in conformitate cu directivele amintite, au fost desemnate arii de importanta
comunitara (SCI) si arii de protectie speciala avifaunistica (SPA). Speciile si habitatele propuse
au elemente de conservare specifice evidentiate in fisele siturilor respective.
Astfel, speciile si habitatele din ariile protejate - ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean si
ROSPA0073 Macin-Niculitel au o anumita structura a populatiei, statut de conservare,
prezentata in continuare (in baza Formularului standard Natura 2000).
Situl de importanta comunitara ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean cuprinde
habitate valoaroase pentru fondul genetic al biodiversitatii Romaniei. Din tabelele de mai jos (cf
Formular standard) se poate observa ca starea de conservare a habitatelor prezente in sit este
buna.
Situl ROSCI0201 Podiul Nord Dobrogean contine cinci tipuri de clase de habitate.
Clasele de habitate din situl ROSCI0201 Podiul Nord Dobrogean Tabel 2
Clasa de habitate Cod
Pajiti naturale, stepe
N09
Culturi (teren arabil)
N12
Puni
N14
Pduri de foioase
N16
Habitate de pduri (pduri n tranziie)
N26


105
Starea de conservare a habitatelor specifice ROSCI0201 Tabel 3
Cod
habitat
Denumire habitat Grad de
conservare
Evaluare
global
40C0* Tufriuri de foioase ponto-sarmatice B B
91X0 Pduri dobrogene de fag B B
62C0* Stepe ponto-sarmatice B A
91I0*
Vegetaie de silvostep eurosiberian cu
Quercus spp.
A A
91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun B A
91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen B A
91AA
Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu
stejar pufos
B A
92A0 Zvoaie cu Salix alba i Populus alba B C
8310
Peteri n care accesul publicului este
interzis
B C
8230
Comuniti pioniere din Sedo-Scleranthion
sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe
stncrii silicioase
B B

Acest sit, cu o suprafata de 84 812 ha, este cel mai ntins i cel mai reprezentativ pentru
bioregiunea stepic, fiind constituit n proporie de 95,5%, adica 84 812 ha, din habitate de
interes comunitar, din care habitatele de step reprezinta 27,85% adica 23 620,14 ha.
ROSCI0201 conserv fitocenoze care au fost model pentru descrierea fitocenologic
iniial a majoritii asociaiilor forestiere i a numeroase asociaii de pajiti i tufriuri
caracteristice Dobrogei (Dihoru, Doni, 1970), astfel incat conservarea sitului este deosebit de
important din punct de vedere tiinific.

Specii de plante enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Moehringia jankae
Habitat/Distributie: Creste pe stnci calcaroase. Este prezenta in judetul Tulcea - Muntii
Mcinului si in judetul Constanta, in zona Hrsova pe malul Dunrii, Cheia.
n formularul Natura 2000 populaia speciei este notat cu A ceea ce semnific faptul c
la nivelul sitului exist o populaie mai mare de 15% din media la nivel naional, aflata intr-o
stare de conservare excelenta.
Nu au fost identificate exemplare pe amplasament.

Campanula romanica
Habitat/Distributie: Creste pe stnci calcaroase si granitice. In Dobrogea este prezenta in
Muntii Mcinului-Vf.Tutuiatu, ntre Greci si Nifon, Piscul nalt, Culmea Pricopanului, Cheia,
Gura Dobrogei, Hagieni, Bltgesti pe dealul Alah-Bair, Adamclisi.
n formularul Natura 2000 populaia speciei este notat cu A ceea ce semnific faptul c
la nivelul sitului exist o populaie mai mare de 15% din media la nivel naional, aflata intr-o
stare de conservare excelenta.
Nu au fost identificate exemplare pe amplasament.

Himantoglossum caprinum
Habitat/Distributie Pe terenuri uscate, calcaroase. Este prezenta in Peninsula Balcanica.
106
n formularul Natura 2000 populaia speciei este notat cu A ceea ce semnific faptul c
la nivelul sitului exist o populaie mai mare de 15% din media la nivel naional, aflata intr-o
stare de conservare excelenta.
Nu au fost identificate exemplare pe amplasament.

Perimetrul studiat nu este parte a unui habitat important al sitului analizat, astfel incat
impactul produs prin deschiderea carierei de exploatare a riolitelor va fi nesemnificativ atat prin
pozitia izolata a Dealului Malciu cat si prin compozitia specifica a covorului vegetal: populatii
mici ale unor specii de plante comune.

Specii de mamifere enumerate n anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Spermophilus citellus (popndu)
Conservare: B stare de conservare bun, ceea ce nseamn c specia este bine
conservat sau n stare medie sau parial degradat i uor de refcut;
Global: B ceea ce reprezint o stare de conservare bun a speciei la nivelul
sitului.

Prin Directiva Pasari este stabilit cadrul legislativ si stiintific de conservare a speciilor de
pasari. Principalele obiective ale acestei directive sunt protectia, managementul si controlul
exemplarelor acestor specii si stabilirea regulilor pentru conservarea lor.

Importanta ROSPA0073 Macin Niculitel pentru conservarea ornitofaunei Dobrogei
de Nord

Situl de protecie special avifaunistic ROSPA0073 MCIN-NICULIEL face parte din
regiunea biogeografica stepica si este amplasat in intregime in judetul Tulcea. Situl se
evidentiaza prin specii ale ornitofaunei importante pentru biodiversitatea Dobrogei de Nord:
- numr de specii din anexa 1 a Directivei Psri: 56;
- numr de alte specii de pasari migratoare, listate n anexele Conveniei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 123;
- numr de specii periclitate la nivel global: 10.

Specii de pasari importante pentru biodiversitatea ROSPA0073, cf. Anexei I a
Directivei Consiliului 2009/147/CE

Se prezinta mai jos speciile identificate in zona adiacenta perimetrului si gradul de
conservare, conform Formularului standard ROSPA0073.

Circus cyaneus (erete vnt):
Conservare: B - conservare bun - specie bine conservat indiferent de clasificarea
posibilitii de refacere sau n stare medie sau parial degradat i uor de refcut;
Global: C valoarea sitului pentru conservarea speciei este considerabil.

Coracias garrulus (dumbraveanca):
Conservare: B - conservare bun - specie bine conservat indiferent de clasificarea
posibilitii de refacere sau n stare medie sau parial degradat i uor de refcut;
Global: B valoarea sitului pentru conservarea speciei este bun.


107
Hieraaetus pennatus (acvila mica):
Conservare: B - conservare bun - specie bine conservat indiferent de
clasificarea posibilitii de refacere sau n stare medie sau parial degradat i uor
de refcut;
Global: B valoarea sitului pentru conservarea speciei este bun.

Lanius collurio (sfrancioc rosiatic):
Conservare: B - conservare bun - specie bine conservat indiferent de
clasificarea posibilitii de refacere sau n stare medie sau parial degradat i uor
de refcut;
Global: C valoarea sitului pentru conservarea speciei este considerabil.

Emberiza hortulana (presura de gradina)
Conservare: A - conservare excelent = elemente n stare excelent (i I),
indiferent de clasificarea posibilitii de refacere;
Global: A valoarea sitului pentru conservarea speciei este excelenta.
Speciile de pasari importante pentru mentinerea valorii conservative a sitului ROSPA0073
MACIN-NICULITEL sunt prezente in zona exterioara a perimetrului intr-un numar redus de 2-
10 exemplare. Perimetrul de 21,85 ha este inconjurat de o zona de protectie de cca 30 ha,
concesionate de acelasi investitor.

2.5. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate
(evoluia numeric a populaiei n cadrul ariilor naturale protejate de interes
comunitar, procentul estimativ al populaiei unei specii afectate de
implementarea planului, suprafaa habitatului este suficient de mare pentru a
asigura meninerea speciei pe termen lung)

In cadrul perimetrului de 21,85 ha care vor fi utilizate efectiv pentru implementarea PP,
inclus ion zona cercetata de 60,22 ha, nu au fost identififcate specii ale florei si faunei importante
pentru mentinerea fondului genetic al celor doua situri: ROSCI0201 si ROSPA0073.
Pozitia izolata a perimetrului solicitat, amplasat pe versantul vestic al Dealului Malciu, in
extravilanul satului Valea Teilor, in vecinatatea vaii Lodzovei ca si a terenurilor agricole din
laturile nordica, vestica si sudica a zonei, precum si gradul redus de acoperire cu vegetatie
justifica prezenta unui numar redus de exemplare apartinand speciilor de pasari importante
pentru fondul genetic al sitului ROSPA0073.
Zona centrala a perimetrului contine roca la suprafata, fara vegetatie. Habitatul de pajiste
stepica xerofila identificat in zona din care face parte perimetrul contine populatii reduse ale unor
specii de plante comune, cele mai multe fiind specii invazive cu diseminare anemofila.
Populatiile de nevertebrate sunt reduse ca urmare a gradului redus de acoperire cu vegetatie
(20-35 %)
Exemplarele speciilor de reptile identificate in zona sunt reduse ca numar (3-5) si dispuse
la marginea vestica a terenului concesionat.
Exemplarele speciilor de mamifere utilizeaza perimetrul pentru pasaj intre zona nordica si
cea sudica a zonei, in zona liniei electrice, culoarul fiind mai putin accidentat.
Amplasamentul nu este utilizat ca loc de hranire, panda sau odihna de exemplare ale
speciilor de fauna importante pentru mentinerea integritatii structurale si ecologice a ROSCI0201
si ROSPA0073.
108
Pentru transportul rocii prelucrate se vor utiliza drumurile de exploatare existente in zona,
drumuri care se vor amenaja corespunzator. Conform monitorizarii efectuate in anii 2011 si
2012 se constata ca perimetrul nu este utilizat pentru pasaj de exemplare ale speciilor de pasari
importante ale sitului ROSPA0073.
Pe amplasament nu au fost identificate exemplare ale speciilor de plante protejate
importante pentru fondul genetic al sitului ROSCI0201.
Speciile de plante identificate pe amplasament nu sunt specii de interes comunitar si nici
specii aflate pe Lista rosie, astfel incat gradul de conservare a biodiversitatii celor doua situri nu
va fi influentat in sens negativ prin activitatea de deschidere a carierei de exploatare a riolitelor.
In programul de functionare sunt prevazute masuri de respectare a limitelor perimetrului astfel
incat sa se asigure protejarea biodiversitatii din zona adiacenta.
Prezentam informatii privind structura si dinamica populatiilor speciilor de fauna posibil a
fi afectate de realizarea investitiei (conform Formularului standard Natura 2000):

Podarcis taurica, Lacerta viridis sunt reprezentate prin populatii neizolate in cadrul sitului.
Aceste specii inregistreaza o stare buna de conservare la nivelul celor doua situri.
Speciile de avifauna desemnate pentru ROSPA0073 Macin-Niculitel prezint urmtoarele
caracteristici populationale:

Hieraaetus pennatus, inregistreaza urmatoarele particularitati populationale:
- Populaie: B n sit exist ntre 2 i 15% din populaia total la nivel naional
- Izolare: C populaie neizolat, cu o arie de distribuie extins
- Cuibrit: 10-14 perechi; pasaj: 50-80 indivizi
Circus cyaneus, prezint urmtoarea ncadrare:
- Populaie: C
- Izolare: C populaie neizolat, cu o arie de distribuie extins
- Iernat: 30-50 indivizi, Pasaj: 30-60 indivizi;
Coracias garrulus , conform fisei sitului specia prezint urmtoarele caracteristici ale
populatiei:
- Populaie: B n sit exist ntre 2 i 15% din populaia total la nivel naional
- Izolare: C populaie neizolat, cu o arie de distribuie extins
- Cuibrit: 160-240 perechi
Lanius collurio , inregistreaza urmatoarele particularitati populationale:
- Populaie: D populaie nesemnificativ;
- Izolare: C populaie neizolat, cu o arie de distribuie extins
- Cuibrit: 1000-1200 perechi.
Emberiza hortulana , prezinta urmatoarea incadrare:
Populaie: C n sit exist ntre 2 p > 0% din populaia total la nivel naional
- Izolare: C populaie neizolat, cu o arie de distribuie extins
- Cuibrit: 250-400 perechi.

Specii de mamifere
Spermophilus citellus.
- Populaie: B - ceea ce nseamn c la nivelul sitului se gsesc 2 15% din totalul acestei
specii la nivel naional.
109
- Izolare: C populaie neizolat, cu o arie de rspndire extins.

Perimetrul pentru care se solicita avizul de mediu faza PUZ are o suprafata de 21,85 ha in
care se va implementa efectiv PP si face parte dintr-o zona de studiu extinsa de 60,22 ha. Din
punctul de vedere al incadrarii in cele doua situri, suprafata este inclusa integral in situl de
protectie avifaunistica ROSPA 0073 Macin-Niculitel, iar cca 19 ha din cele 21,85 ha ale
obiectivului, se suprapun peste situl de importanta comunitara ROSCI0201 Podisul Nord-
Dobrogean .
Suprafata perimetrului solicitat pentru implementarea PP reprezinta 0,025 % din
ROSCI0201 si 0,032 % din ROSPA0073, Aceste doua procente fiind sub 1% din suprafetele
celor doua situri, se estimeaza ca deschiderea carierei de exploatare a riolitelor va avea un impact
nesemnificativ asupra structurii si dinamicii populatiilor speciilor rezidente.
Speciile importante pentru mentinerea valorii conservative ridicate a sitului au un grad de
conservare bun astfel incat, prin dezvoltarea planului, nu exista pericolul ca relatiile trofice ale
celor doua situri sa fie perturbate.
Amplasamentul nu este utilizat pentru hranire, cuibarit, odihna de exemplare ale speciilor
de pasari protejate. De asemenea nu sunt afectate negativ celelalte clase de animale, deoarece pe
amplasament nu au fost identificate populatii ale speciilor importante pentru mentinerea valorii
conservative a celor doua situri: ROSPA0073 si ROSCI0201, ci doar exemplare izolate aflate in
pasaj pentru cautarea hranei.
Habitatul de pajiste stepica xerofila identificat in zona vestica a Dealului Malciu (zona din
care face parte perimetrul solicitat) contine specii de plante invazive cu diseminare anemofila.
Utilizarea zonei ca pasune a accentuat degradarea sa.

2.6. Relaiile structurale i funcionale care creeaz i menin integritatea
ariilor naturale protejate de interes comunitar

Din analiza Formularelor standard ale ROSCI0201 si ROSPA0073, habitatele si speciile
care definesc flora si fauna prezente in aceste habitate au un grad de conservare bun si excelent
in cea mai mare parte, astfel incat lanturile trofice complexe sunt functionale si permit
mentinerea integritatii ariilor protejate. Perimetrul ocupa un procent redus din suprafata totala a
fiecarui sit.
Pe amplasamentul solicitat nu sunt habitate prioritate si nici exemplare ale speciilor
apartinand florei si faunei protejate.
Date despre relatiile structurale i functionale ce creeaza i mentin integritatea ariei
naturale protejate de interes comunitar (situl de importan comunitar ROSCI0201 Podiul
Nord-Dobrogean si aria de protecie special avifaunistic ROSPA 0073 Macin-Niculitel) au
fost prezentate in capitolele anterioare.

Relatia dintre tipul de ecosistem stepic/silvostepic (sectoare de padure), nconjurat de
puni i terenuri agricole, structura vegetatiei i comunitatile de fauna

Ecosistemul stepic cu formatiuni vegetale naturale de pajisti care se instaleaz pe coaste
uscate, din step i silvostep au un pronunat caracter continental. Se dezvolt pe soluri bogate,
bazice cu un deficit de umiditate pe timpul verii. Ecosistemul silvostepic cuprinde arborete xero-
110
termofile, intlnit mai mult pe versanii slab pn la mediu nclinai, n expoziii nsorite, pe
platouri sau pe vi largi, pe depozite loessoide sau luto-argiloase.

Fauna. In ceea ce priveste fauna, dintre nevertebrate cel mai numeros grup este cel al
insectelor, adaptate la o multitudine de habitate. Acestea sunt bine reprezentate prin specii
caracteristice si efective relativ numeroase:
- Ord. Hymenoptera (viespi, albine). Himenoptere - specii de apidae Apis mellifica,
bombinae Bombus agrorum, Bombus hortorum, halictide Halictus sp., vespoidee Polystes
sp., Scolia hirta s.a.;
- Ord. Coleoptera. Coleoptere (carabusi) Anisoplia austriaca, Anisoplia segetum, Anoxia
villosa, Malachius bipustulatus, Trichodes apiarius;
- Ord. Orthoptera. Orthoptere Decticus verrucivorus, Platycleis sp., Poecilimon sp.,
Chorthippus brunneus, Chorthippus albomarginatus, Omocestus ruffipes, Sthenobothrus
lineatus;
- Ord. Heteroptera. Heteroptere (plonie) - Eurygaster maura, Eurygaster austriaca,
Eurygaster integriceps;
- Ord. Odonata. Odonate (libelule) - Anax imperator i Aeschna sp.;
- Ord. Diptera. Diptere - Bombylus sp., Anthrax sp., Asilus sp.;
Ord. Lepidoptera. Lepidoptere (fluturi).

Speciile de vertebrate sunt reprezentate prin reptile, pasari si mamifere.

Herpetofauna include specii ca Podarcis taurica, Lacerta viridis, Natrix natrix.

Avifauna. Pasarile identificate pe amplasament sunt, in majoritate, specii caracteristice
zonelor stepice/agroecosisteme: Galerida cristata, Miliaria calandra, Merops apiaster, Alauda
arvensis, Passer montanus, Carduelis carduelis, Pica pica, Corvus frugilegus, Corvus corone
cornix, Sturnis vulgaris, Streptopelia decaocto, Hirundo rustica, Motacilla alba, Corvus
monedula, Passer domesticus.
In general zona amplasamentului este tranzitata si survolata de pasari in cautare de hrana.
Prezenta exemplarelor identificate este in corelatie cu sursa de hrana existenta pe terenurile
agricole limitrofe pe de o parte si, pe de alta parte, unele exemplare valorifica conditiile de
adapost si de hrana din localitatile invecinate (Valea Teilor).
Prezenta unor exemplare ale unor specii de pasari rpitoare de zi in zona este determinata
de prezenta unui spatiu deschis in partea vestica a zonei.
Terenurile agricole din laturile nordica, sudica si vestica, de-a lungul Vaii Lodzova,
concentreaza populatii de soparle, soareci, paseriforme care reprezinta surse importante de hrana
pentru acest grup de psri.

Mammofauna. Dupa cum s-a mentionat in studiul de fata (Cap.2.2), in zona
amplasamentului s-au identificat specii comune de mamifere: Talpa europaea cartita, Microtus
arvalis soarece de camp, Lepus europaeus iepure de camp, Vulpes vulpes vulpe; Capreolus
capreolus caprior.
Aria natural protejat de interes comunitar ROSCI0201 cu o suprafata de 84 812 ha,
asigura mentinerea structurii i funcionalitatii habitatelor adpostite intr-o forma buna de
conservare.
Ca urmare a implementrii PP apreciem c structura i funcionalitatea habitatelor din cele
doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073 vor fi influentate nesemnificativ.
111
Habitatul de pajiste xerofila cu aspect degradat din perimetrul solicitat pentru
implementarea PP nu cuprinde specii de plante si animale importante pentru fondul genetic al
celor doua situri. Considerm c exist perspective pozitive de reducere a oricarei forme de
impact n urma aplicrii unor masuri adecvate.
Integritatea ariilor naturale protejate este mentinuta prin gradul mare de conservare al
habitatelor ca si al speciilor de pasari in special ca si al celorlalte categorii ale faunei.
Coeziunea structurala si functionala a celor doua situri ROSCI0201 si ROASPA0073 este
realizata de lanturile trofice complexe si stabile care s-au format in timp si care permit o relatie
dinamica si complementara intre diferitii consumatori care le compun.
Cele mai importante specii care realizeaza coeziunea siturilor sunt speciile de pasari care,
prin plasticitate comportamentala, regleaza relatiile structurale si functionale ale biocenozelor
care creeaza conditii pentru mentinerea valorii conservative a acestora.
Integritatea ariilor naturale protejate este realizata prin respectarea masurilor care au dus la
instituirea acestora in lipsa unor planuri de management.
Avand in vedere ca amplasamentul solicitat nu se constituie, prin speciile florei si faunei
identificate, ca parte a unui habitat prioritar pe de o parte si, pe de alta parte, perimetrul are o
pozitie izolata in cadrul intinderilor ocupate de cele doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073 se
apreciaza ca, prin implementarea PP, nu se va produce o fragmentare a unor habitate care asigura
mentinerea relatiilor structurale si functionale ale acestora. Integritatea celor doua arii naturale
protejate de interes comunitar nu va fi influentata prin implementarea planului.

2.7. Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes
comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management

Protectia ariilor naturale de interes comunitar ROSCI0201 si ROSPA0073 se va face
conform prevederilor masurilor care au stat la baza instituirii lor, nefiind stabilite planuri de
management care sa clarifice obiectivele de conservare.
Avand in vedere ca amplasamentul pe care se va implementa planul propus nu cuprinde
habitate prioritare, specii protejate de interes comunitar si nici specii care sunt pe Lista rosie,
beneficiarul va asigura conditiile de protectie a habitatelor si speciilor identificate in zona
adiacenta astfel incat impactul exploatarii riolitelor asupra acestora sa fie nesemnificativ.
Obiectivele de conservare a sitului de importan comunitar ROSCI0201 Podiul Nord-
Dobrogean se refera la conservarea speciilor, a habitatelor, a peisajelor, asigurand conectarea
acestora si a majoritatii suprafetelor cu habitatele naturale din nordul Dobrogei.
Situl concentreaza habitatele protejate din regiunea biogeografica de podis a judetului
Tulcea, precum si cea mai mare parte a terenurilor de interes peisagistic.
Importanta conservativa a sitului este reprezentata prin:
- patrimoniul natural si peisagistic al horstului dobrogean;
- specii si habitate, in primul rand cele ce necesita constituirea de arii speciale de
conservare, taxoni protejati prin conventii internationale, specii din Listele rosii nationale, alte
specii/habitate rare sau reprezentative.

Obiective de conservare - ROSCI 0201 PODI SUL NORD DOBROGEAN
O prioritate importanta o constituie conservarea habitatelor de interes comunitar specifice
Podisului Nord Dobrogean, protejate prin legislatia nationala (Ordinul nr. 1964/2007 privind
declararea siturilor de importan comunitar ca parte integrant a reelei ecologice europene
112
Natura 2000 n Romnia) si internationala (Directiva Habitate 92/43 din 1992 referitoare la
plante si animale salbatice si habitate naturale).
62C0* Stepe ponto-sarmatice
Habitatul 62C0 * Stepe ponto-sarmatice este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea
stepica, prezenta in UE in sud-estul Romaniei. Podisul Dobrogean reprezinta cea mai importanta
regiune pentru conservarea acestui habitat la nivel national si al Uniunii Europene, avand in
vederea ca aici se pastreaza cele mai reprezentative si mai bine conservate suprafete din acest
habitat.

91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun
Habitatul 91M0 Pduri balcano-panonice de cer i gorun este protejat pe plan national si
international.
91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen
Habitatul 91Y0 Pduri dacice de stejar i carpen este protejat atat prin prevederile
legislatiei nationale cat si prin cea internationala.

91AA Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos
Habitatul 91AA Vegetaie forestier ponto-sarmatic cu stejar pufos este protejat ca tip
prioritar NATURA 2000 si ca habitat de interes comunitar la nivel national. De asemenea este
protejat prin legislatia international.

91I0* Vegetaie de silvostep eurosiberian cu Quercus spp.
Habitatul este protejat prin legislatia nationala si prin cea internationala.

40C0*Tufriuri de foioase ponto-sarmatice
Habitatul se incadreaza in tipul prioritar NATURA 2000, 40C0* Tufriuri de foioase
ponto-sarmatice, fiind protejat si pe plan national.

Obiective de conservare ROSPA0073 MACI N-NI CULI TEL
Obiectivele de conservare a ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0073 Macin-
Niculitel se refera la protectia avifaunei specifice Podisului Dobrogei de Nord, cat si a speciilor
migratoare.
Astfel sunt protejate:
- speciile de pasari incluse Directiva Pasari 2009/147/EC (56 specii din Anexa 1 a
Directivei Pasari); 123 specii migratoare, listate n anexele Conveniei asupra speciilor
migratoare (Bonn); 10 specii periclitate la nivel global.
Se remarca importanta sitului pentru:
- cuibaritul unor specii de pasari: Coracias garrulus, Ciconia ciconia, Burhinus
oedicnemus, Oenathe pleschanka, Emberiza hortulana, Caprimulgus europaeus, Lullula
arborea, Falco cherrug, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus
pennatus,
- migratia avifaunei (cel mai important punct nodal n migraia rpitoarelor din estul i sud
estul Europei): Ciconia ciconia, Accipiter brevipes, Circaetus gallicus, Buteo rufinus, Hieraaetus
pennatus, Lanius collurio, Gyps fulvus, Ficedula parva, Galerida cristata, Lullula arborea,
Falco vespertinus, Neophron percnopterus, Pandion haliaetus, Nycticorax nycticorax, Ciconia
nigra, Himantopus himantopus, Haliaeetus albicilla, Recurvirostra avosetta, Tringa glareola,
113
Pelecanus onocrotalus, Pelecanus crispus, Ardea purpurea, Plegadis falcinellus, Platalea
leucorodia, Chlidonias hybridus, Pernis apivorus, Antus campestris, Aquila pomarina, Aquila
heliaca, Aquila chrysaetos, Aquila clanga, Circus macrourus, Circus aeruginosus, Falco
peregrinus, Milvus migrans, Phalacrocorax pygmaeus, Egretta alba.
Msurile pentru protecia biodiversitatii celor doua situri care vor fi implementate de
beneficiar sunt in concordanta cu prevederile care au determinat instituirea acestora avand ca
obiective conservarea habitatelor i speciilor existente n zon.
Trebuie avute n vedere urmtoarele obiective:
- cunoaterea funcionrii ecosistemelor;
- cunoaterea biodiversitii;
- refacerea ecosistemelor deteriorate.
La nivelul suprafeei afectate de proiect vor fi aplicate msuri menite s aduc la starea
favorabil de conservare habitatele identificate i s menin efectivele de faun de interes
comunitar din aceast zon:
- refacerea habitatelor deteriorate - reconstrucie ecologic i eliminarea speciilor invazive /
colonizatoare din vecintatea amplasamentului proiectului;
- limitarea fenomenelor de poluare i a hazardelor antropice;
- informarea i educarea populaiei locale asupra speciilor i habitatelor de interes
comunitar, dar i a factorilor care pot influena negativ starea de conservare a acestora.

2.8. Descrierea strii actuale de conservare a ariilor naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv evoluii/schimbri care se pot produce n viitor

Siturile ROSCI0201 si ROSPA0073 cuprind un mozaic de habitate si specii de flora si
fauna protejate, aflate intr-o stare buna si foarte buna de conservare.
Speciile care determina statutul de arie protejata sunt intr-un echilibru dinamic, la un nivel
functional optim astfel ca valenta ecologica a speciilor ca si redundanta materialului genetic
asigura mentinerea integritatii ariei naturale protejate.
Suprafata perimetrului efectiv pe care se va implementa PP, adica 21,85 ha, inclusa in situl
ROSCI0201 Podisul Nord-Dobrogean reprezinta cca 0,025 % din sit.
Suprafata de 21,85 ha inclusa in ROSPA0073 reprezinta cca 0,032 %. Suprafata
perimetrului solicitat pentru implementarea planului fiind sub 1% din suprafetele celor doua
situri, se estimeaza ca deschiderea carierei de exploatare a riolitelor va avea un impact
nesemnificativ asupra structurii si dinamicii populatiilor speciilor rezidente. Implementarea
planului nu va avea un efect direct imediat sau pe termen lung, beneficiarul utilizand o
tehnologie moderna, neinvaziva.

Descriere succinta a starii actuale de conservare a sitului de importan comunitar
ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean (cf. Formularului Standard)

ROSCI0201 este cel mai ntins i cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepic, fiind
constituit in mare parte din habitate de interes comunitar, in special habitate de step.
Habitatele de pdure de interes comunitar sunt dominate de grupa de habitate
- 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak woods (ce cuprinde tipurile 91IO, 91
MO, 91AA);
- 41.2 reprezentat prin tipul 91YO si 91XO ;
114
Habitatele de tufriuri de importan comunitar sunt de asemenea reprezentative pentru
ROSCI0201.
In cadrul habitatelor o proporie important dintre asociaii au un caracter endemic pentru
Dobrogea (Sanda, Arcu, 1999 ; Dihoru, Doni, 1970) - asociaiile din alianele Pimpinello-
Thymion zygioidi, Asparago verticillati Paliurion, respectiv subaliana Carpino-Tilienion
tomentosae. Pentru aceste asociaii endemice i pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate n care
se ncadreaz situl reunete cea mai mare parte a ariei de rspndire la nivel naional i mondial :
Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*; subtipul
41.73724 din habitatul 91AA. Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de date
PHYSIS.
Pentru unele tipuri i/sau subtipuri de habitate, 62C0*, inclusiv subtipul 34.9213, 91YO-
subtipul 41.C22, 91AA subtipul 41.73723, 91MO subtipul 41.76813 situl reunete cea mai
mare proporie din suprafaa de rspndire la nivel naional. Acest aspect este valabil, dup toate
probabilitile i pentru subtipul 31.8 B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului
40C0*, identificat pe Colina Neagr pe suprafaa cea mai extins din Dobrogea. Suprafata totala
a sitului ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean este de 84.812 ha.
Este important de subliniat c situl conserv fitocenozele ce au servit pentru descrierea
fitocenologic iniial a majoritii asociaiilor forestiere i a numeroase asociaii de pajiti i
tufriuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Doni, 1970) conservarea acestora fiind
deosebit de important din punct de vedere tiinific.
Suprafaa la nivel naional a stepelor ponto-sarmatice este estimat la maximum 60.000 ha,
din care 40.000 ha sunt n Dobrogea (30,000 ha n judeul Tulcea, 10.000 ha n judeul
Constana). Restul de maximum 20.000 ha sunt rspndite n alte zone ale rii, ns n general
pe suprafee fragmentate i expuse punatului intensiv, n special n bioregiunea stepic,
suprafeele din afara acesteia nefiind n general stepe tipice, climax, ci rezultatul stepizrii n
urma defririi pdurilor.
In consecin nu exist posibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru acest habitat
(pe suprafee suficient de ntinse pentru a asigura un procent satisfctor pentru acest habitat
prioritar) dect n Dobrogea i n special n judeul Tulcea, unde exist cele mai mari i compacte
suprafee din acest habitat. Habitatul este reprezentat prin asociaii din alianele Stipion
lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-Kochion. n cadrul
acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociaiile din aliana Pimpinello-Thymion zygioidi)
este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcu, 1999 ; Dihoru, Doni, 1970) -, situl reunind cea
mai mare parte a ariei de rspndire la nivel naional i mondial. Aceast situaie este valabil i
pentru unele asociaiile regionale specifice acestei provincii, respectiv asociaiile Stipo
ucrainicae Festucetum valesiacae, Bombycilaeno Botriochloetum ischaemi, subasociaiile
dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici Chrysopogonetum grylli
Dihoru, Doni, 1970, Horeanu,1976).
Starea de conservare a habitatelor i a speciilor de interes comunitar din zona vizat de
proiect este prezentat n capitolul 2.2.
Vecinatatea unor terenuri agricole poate avea efecte negative asupra biodiversitatii siturilor
prin utilizarea pesticidelor si a ingrasamintelor chimice; in cazul in care nu sunt cultivate, aceste
115
terenuri sunt surse de specii de plante invazive care pot produce modificari ale compozitiei
specifice a covorului vegetal.
Habitatul de pajiste stepica cu aspect degradat (efect al pasunatului intensiv) prezent pe
terenul solicitat pentru implementarea planului, nu influenteaza, prin exemplarele speciilor de
flora si fauna identificate structura si relatiile ecologice stabile existente in cele doua situri.

2.9. Alte informaii relevante privind conservarea ariilor naturale
protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbri n evoluia
natural a ariilor naturale protejate de interes comunitar

Speciile si habitatele din ariile protejate ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean si
ROSPA0073 Macin-Niculitel au in componenta populatii structurate cu functii ecologice stabile
si care pot sustine lanturi trofice complexe. Gradul de conservare a speciilor in cadrul celor doua
situri este bun si foarte bun.
Suprafata de 21,85 ha solicitata pentru implementarea planului este un habitat degradat de
pajiste stepica care are in compozitia covorului vegetal si specii de plante invazive cu diseminare
anemofila. Semintele acestora sunt preluate de pe terenurile agricole necultivate de la baza
versantilor nordic si vestic ai dealului Malciu. Conform datelor din teren, pajistea a succedat unei
paduri care avea in compozitia sa si exemplare ale genului Carpinus sp., ale speciei Crataegus
monogyna. Argumentul de baza este prezenta in unele zone ale terenului concesionat a lastarilor
de Carpinus sp. si exemplare rare ale speciei Crataegus monogyna (1/500 mp).
Pe cca. 30 % din suprafata solicitata de 21,85 ha, roca apare la suprafata, fara strat de sol
vegetal.
Amplasamentul planului nu se identifica ca parte componenta a unui habitat prioritar.
Perimetrul solicitat nu produce fragmentarea unui habitat important pentru mentinerea fondului
genetic al biodiversitatii celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073. Acesta este un teren
izolat, situat in versantul vestic al dealului Malciu si in acelasi timp versantul drept al vaii
Lodzovei, invecinat cu terenuri agricole spre vest si cu pasuni la nord, est si sud. Habitatele de
padure importante pentru mentinerea structurii si functionalitatii celor doua situri se afla la cca
1500-2500 m spre vest, nord, est si sud fata de zona studiata.
Astfel, implementarea planului de exploatare a riolitelor nu va determina pierderea valorii
ecologice a biodiversitatii din cele doua situri; exploatarea se va desfasura strict in limitele
perimetrului care nu contine specii ale florei si faunei de interes comunitar.
Aceste specii ca si entitatile pe care le identifica in cele doua situri ROSCI0201 si
ROSPA0073 (habitate, lanturi trofice) au o valoare conservativa mare. Populatiile speciilor
protejate sunt mari si stabile, iar redundanta speciilor asigura stabilitatea celor doua situri si
utilizarea eficienta a conditiilor de mediu.

2.10. Alte aspecte relevante pentru ariile naturale protejate de interes
comunitar

Prezentul studiu de evaluare adecvata analizeaza impactul PP (exploatarea riolitelor)
asupra speciilor si habitatelor de interes comunitar. Implementarea planului se va realiza numai
daca vor fi asigurate obiectivele si conditiile de conservare a acestora ca si integritatea retelei
Natura 2000.
116
In momentul de fata ariile protejate de interes comunitar-situl de importan comunitar
ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean si aria de protecie special avifaunistic ROSPA0073
Macin-Niculitel nu au planuri de management aprobate si nici custozi desemnati, astfel incat
obiectivele de protectie ale celor doua situri vor avea la baza masurile care au asigurat instituirea
celor doua suprafete ca arii protejate de interes comunitar.
Prin activitatea de exploatare a riolitelor de pe amplasamentul solicitat impactul asupra
speciilor si habitatelor de interes comunitar este nesemnificativ. Aceasta afirmatie este sustinuta
de studiul efectuat prin care s-a stabilit ca speciile identificate sunt specii cu o valoare
conservativa redusa. Habitatul de pajiste stepica xerofila cu aspect degradat din perimetrul de
21,85 ha utilizate pentru PP nu este parte a unui habitat prioritar.
Acest fapt, precum si procentul mic ocupat din sit nu vor influenta integritatea structurala
si functionala a siturilor: pe de o parte nu se reduce suprafata unui habitat prioritar si, pe de alta
parte, nu este influentat numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar, terenul solicitat
nefiind utilizat ca loc de hranire, loc de odihna si de adapost de exemplare ale speciilor de pasari
protejate din ROSPA0073 Macin-Niculitel. Covorul vegetal nu cuprinde populatii ale unor specii
de plante importante pentru fondul genetic al sitului ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean.
Impactul PP asupra siturilor care contin habitate prioritare si specii protejate este nesemnificativ
pentru ca relatiile care asigura functionalitatea si valoarea conservativa a acestora nu depind de
zonele marginale.

III. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI

Introducere
Conform datelor din teren, amplasamentul nu se constituie ca parte a unui habitat prioritar
si nu cuprinde specii de plante si de animale incluse pe lista speciilor protejate sau pe Lista rosie.
Lipsa zonelor de hranire, de odihna si de cuibarire din teren este determinata de starea
degradata a covorului vegetal ca urmare a pasunatului intens, perimetrul solicitat fiind apropiat
de intravilanul satului Valea Teilor.
Zona din latura vestica, dinspre terenurile agricole, precum si latura nord-vestica sunt
frecventate de un numar redus de exemplare ale speciilor de pasari importante pentru
biodiversitatea sitului ROSPA0073.
Evaluarea impactului asupra reliefului zonei, asupra resurselor minerale, asupra factorilor
de mediu apa, aer sol si, in special, asupra biodiversitatii zonei s-a realizat prin utilizarea unor
metode de lucru in concordanta cu specificul celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073:
- prezenta unor habitate prioritare valoroase din punct de vedere stiintific;
- prezenta unor specii de nevertebrate, vertebrate mai ales specii de pasari care
cuibaresc in habitatele de padure din vecinatatea amplasamentului aflate la cca 1500 2500 m
vest, nord, est si sud.

3.1. Impactul implementarii planului asupra ariilor naturale protejate de interes
comunitar

Evaluarea impactului activitatii de exploatare a riolitelor de pe amplasamentul in suprafata
de 21,85 ha asupra biodiversitatii ariilor protejate s-a realizat in functie de tipul de impact
generat: direct, indirect, pe termen scurt si lung, in diferite faze de evolutie a implementarii PP.
Amplasamentul nu are o valoare ecocenotica care sa permita mentinerea in zona a unor
specii importante din punctul de vedere al legislatiei comunitare privind reteaua NATURA 2000.
117
Suprafata de 21,85 ha utilizata pentru implementarea PP reprezinta 0,025 % din suprafata
totala a sitului ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean, 84.812 ha si cca 0,032% din ROSPA0073
Macin-Niculitel, 67 361,10 ha. Prin implementarea planului se va produce o micsorare
nesemnificativa a suprafetei sitului.

Concluzii:

1) Deoarece valoarea conservativa a speciilor identificate pe amplasament
este redusa si suprafata solicitata nu este parte a unui habitat important pentru
fondul genetic al celor doua situri se apreciaza ca impactul direct al
implementarii proiectului este nesemnificativ.
2) Amplasamentul nu va fragmenta habitatele prioritare specifice celor
doua situri de importanta comunitara. Valoarea conservativa a habitatelor si a
speciilor prezente in cele doua situri este buna. Implementarea PP asupra
speciilor faunistice si floristice din zona studiata va genera un impact
nesemnificativ.
In faza de deschidere si de exploatare avand in vedere ca toata activitatea este esalonata pe
o perioada de 22 de ani, impactul PP va fi nesemnificativ, deoarece suprafata anuala utilizata
pentru exploatare este constanta ajungand ca, dupa 22 de ani, sa fie de cca 15 ha. Inca din timpul
activitatii de exploatare, zona din care s-a extras roca utila va intra intr-o actiune de refacere
ecologica conform planului de refacere ecologica a suprafetelor utilizate. Fluxurile tehnologice
sunt create astfel incat suprafata utilizata sa fie redusa si sa se respecte limitele stabilite prin
proiectul tehnic fara sa se produca perturbari majore in zona amplasamentului. Utilizarea unor
tehnologii performante face posibila mentinerea la nivel de admisibilitate a parametrilor
factorilor de mediu, ca si a celor biologici.

Impactul direct care s-ar putea produce asupra speciilor apartinand faunei este diminuat ca
urmare a mobilitatii acestora. In toate fazele de lucru, acestea vor evita zona si vor ocupa zonele
cu hrana abundenta din interiorul sitului. La nivelul celor doua situri nu se va inregistra un
dezechilibru pentru ca exemplarele care se pot refugia apartin unor populatii mici, nestructurare,
care nu vor modifica lanturilor trofice complexe, stabile si functionale.
Echilibrul ecosistemului existent in sit nu poate fi afectat de populatii noi de pasari, pentru
ca amplasamentul nu este utilizat ca loc de hrana, cuibarire si odihna.

Masuri care se impun:
- gestionarea limitelor perimetrului;
- utilizarea spatiului conform panului propus;
- gestionarea corespunzatoare a locurilor de depozitare a sterilului si a solului decopertat;
- ecologizarea suprafetelor care rezulta dupa excavare, astfel incat refacerea ecologica a
zonei sa fie un proces continuu.

In faza de inchidere a exploatarii, solul depozitat va fi utilizat pentru refacerea ecologica a
zonei, speciile de plante si de animale ocupand zona, intr-un timp scurt, de 3-5 ani, producandu-
se o extindere a speciilor de plante dezvoltate in zona adiacenta.
Impactul asupra biodiversitatii din zona va fi atenuat prin:
118
- realizarea organizarii de santier in concordanta cu proiectul tehnic avizat;
- respectarea tehnologiei de exploatare care permite mentinerea parametrilor factorilor de
mediu in limite admisibile;
- utilizarea stratului de sol decopertat pentru amenajarea spatiului excavat.
Referitor la impactul potential al exploatarii se specifica urmatoarele aspecte:
- distanta dintre amplasament si cea mai apropiata localitate, Valea Teilor, este de 750 m,
suficient de mare pentru ca impactul PP sa fie nesemnificativ, in conditiile in care intre
exploatare si localitate se va mentine ca pilier de protectie versantul estic al dealului Malciu;
- din activitatea desfasurata nu rezulta produse toxice/periculoase;
- perimetrul este situat la marginea ariei protejate ROSCI0201; pentru protejarea
biodiversitatii, societatea va dezvolta gradual activitatea de exploatare a riolitelor, astfel incat
impactul asupra factorilor de mediu sa ramana in limitele admisibile;
-inaintea inceperii lucrarilor de exploatare, solul vegetal de pe suprafetele care urmeaza sa
fie implicate in activitatile curente va fi decopertat si depozitat in halde separate, urmand sa fie
utilizat la lucrarile de refacere a mediului (la resolificarea suprafetelor);
-in vecinatatea perimetrului nu exista folosinte sau bunuri materiale si nici cursuri de ape,
iar acviferul de la baza loessului se afla la o adancime de peste 20 m fata de vatra carierei;
- functionarea unei cariere de roci utile pe amplasamentul solicitat nu va determina
modificari ale factorilor climatici; prin masurile intreprinse pentru protejarea mediului,
parametrii care se refera la calitatea aerului si la intensitatea zgomotelor si vibratiilor se vor afla
in limitele admisibile;
- peisajul va suferi modificari, dar prin masurile de reconstructie ecologica a zonei, noua
morfologie a zonei rezultata in urma exploatarii se va incadra formelor de relief existente;
- atat patrimoniul istoric cat si cel cultural nu vor fi afectate prin realizarea investitiei
intrucat pe amplasament nu exista astfel de obiective;
- impactul produs asupra factorilor de mediu de PP se va produce doar in jurul sursei si se
va resimti (zgomot, vibratii, pulberi) doar in jurul sursei. Pentru reducerea efectului acestuia si
mentinerea efectelor in limite admisibile au fost prevazute masuri de protectie care sunt
prezentate in acest studiu. Dupa incetarea activitatii si executia lucrarilor de refacere a mediului,
amplasamentul va putea fi redat circuitului natural.

3.1.1. Impactul direct si indirect

Impactul direct al obiectivul de investitie Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din
perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea va fi temporar.
Impactul direct asupra habitatelor /speciilor identificate este estimat ca fiind in limite admisibile,
vegetatia si fauna fiind reprezentate prin specii cu valoare conservativa redusa.
Habitatul identificat este pajiste stepica xerofila cu aspect degradat in care populatiile de
plante xerofile apartin speciilor din Familia Asteraceae din categoria plante invazive.
Impactul direct produs asupra biodiversitii se apeciaza n fazele de deschidere, de
pregatire i in cea de exploatare.

Impactul indirect este tranzitoriu, odat cu ncetarea lucrarilor biodiversitatea va reintra n
parametrii normali de existen. Toate speciile de fauna vor utiliza zonele nvecinate gasindu-si
spatiu suficient pentru hranire, odihna, adapost si cuibarit in terenurile invecinate.


119
3.1.2. Impact pe termen scurt si lung

Se consider c impactul pe termen scurt va aprea n fazele de pregatire si de deschidere a
obiectivului Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu,
localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea ca urmare a organizarii sectoarelor de exploatare si de
prelucrare a rocii utile, astfel incat roca utila sa fie valorificata sub forma de produse de cariera
(agregate concasate, blocuri si piatra sparta).
Impactul pe termen scurt va fi determinat si de amenajarea drumurilor de acces.
Specificam ca impactul pe termen scurt se va manifesta la derularea urmatoarelor lucrari:
-constructia si amenajarea drumurilor de acces la cariera si la diferitele module ale
exploatarii;
- realizarea Organizarii de santier in cadrul careia sunt amplasate modulele aferente
sectorului administrativ (inclusiv utilitatile), sectorului de haldare a solului vegetal si a sterilului
precum si a sectorului de prelucrare a materialului excavat;
- indepartarea si depozitarea solului vegetal din sectoarele ce urmeaza sa fie amenajate si
decopertarea suprafetelor care urmeaza sa fie exploatate, haldarea sterilului, lucrari auxiliare;
- deschiderea zacamantului;
- realizarea platformelor de lucru pe care sa se poata deplasa utilajele in conditii de
siguranta.
Impactul pe termen lung este generat n perioada de operare prin desfasurarea lucrarilor de
exploatare a rocii utile.
Dupa terminarea lucrarilor de exploatare si inceperea lucrarilor de refacere a
amplasamentului, impactul negativ va inceta odata cu resolificarea si ecologizarea perimetrului
carierei. Amplasamentul solicitat este o pajiste stepica xerofila cu carcter degradat ca urmare a
pasunatului intens.
Suprafata de 21,85 ha nu se constituie ca loc de hranire, odihna sau refugiu pentru
exemplare ale unor specii de fauna importanta pentru valoarea conservativa a sitului
ROSPA0073.
Prin exemplarele speciilor comune de flora identificate, terenul solicitat are valoare
conservativa redusa astfel incat nu se produce o pierdere a unei suprafete importante pentru
mentinerea fondului genetic al celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073. Procentele
reprezentate de cele doua suprafete sunt sub 0,5 % din suprafata totala a fiecarui sit. Consideram
ca prin activitatea de exploatare a riolitelor din partea vestica a dealului Malciu, impactul produs
pe termen lung este nesemnificativ, activitatea fiind esalonata pe o perioada de 22 de ani.
Exemplarele reduse ca numar (3-6 ex.) ale speciilor de pasari si ale faunei importante din
ROSPA0073 si ROSCI0201 au fost identificate in exteriorul perimetrului solicitat.
Se apreciaza ca impactul pe termen lung al activitatii asupra faunei si florei din cele doua
situri este nesemnificativ pentru ca:
- zona nu este frecventata de exemplare ale speciilor de pasari inscrise in Formularul
standard ROSPA0073;
- nu au fost identificate in zona de amplasare a carierei exemplare ale unor specii
importante de flora inscrise in Formularul standard al ROSCI0201.
Exemplare ale unor specii de animale active posibil existente in zona se vor retrage n alte
spatii care nu sunt supuse operaiunilor de exploatare a rocii utile.
Alte activitati existente in zona care au impact asupra vegetatiei si faunei din perimetrul
exploatarii:
120
- pasunatul intensiv practicat in aria studiata, mai ales n zona vestica a dealului, precum i
pe dealurile nvecinate au determinat ruderalizarea vegetatiei;
- impactul antropic ca urmare a terenurilor agricole de mici dimensiuni utilizate ca fanete,
circulaia autovehiculelor, a utilajelor agricole, etc.
Avnd n vedere structura vegetaiei de pe perimetrul exploatarii (pajiste degradata,
inconjurata de terenuri agricole), precum i structura faunei (specii comune), apreciem c
impactul PP, exploatarea riolitelor din dealul Malciu de pe o suprafata de cca 15 ha (amprenta
sectorului de exploatare), pe termen scurt si pe termen lung asupra biodiversitii, va fi
nesemnificativ.

3.1.3. Impactul in faza de constructie

Etapele tehnologice de deschidere si de pregatire sunt:
- lucrri de amenajare a drumului de acces;
- lucrri de decopertare, transportul i haldarea solului vegetal si a sterilului minier
(copertei) de pe suprafaa ce urmeaz a fi exploatat;
- lucrri de organizare de antier;
- lucrri de construcii montaj la staia de concasare sortare;
- lucrri auxiliare.
Impactul care se va manifesta asupra biodiversiatii zonei se va fi determinat de:
- indepartarea stratului vegetal in scopul amenajarii drumurilor de acces la cariera;
- posibilele scurgeri de produse petroliere de la utilajele folosite pentru amenajarea
drumurilor;
- poluarea sonora prin functionarea utilajelor.

3.1.4. Impactul in faza de operare

In faza de operare (exploatare) se vor parcurge urmatoarele etape:
- forarea gurilor de sond, n care se vor amplasa ncrcturile de explozivi;
- ncrcarea gurilor de sond cu materialul exploziv necesar, burarea lor i explodarea
acestor ncrcturi;
- spargerea blocurilor mari rezultate din explozie;
- ncrcarea materialului derocat i transportul acestuia la staia de concasare sortare sau
direct la beneficiari;
- lichidarea prin mpucare a eventualilor pinteni i praguri de dimensiuni majore aprute
pe bermele de lucru;
- copturirea taluzului de blocurile rmase suspendate n urma mpucrii i ndeprtarea de
pe berm a rmielor de material mpucat, rmase n urma mpucrilor secundare i
copturirii, n scopul nceperii unui nou ciclu de operaii;
In aceasta etapa impactul este determinat de:
- zgomotele si vibratiile generate de operatiunile de puscare in fronturile carierei si
functionarii utilajelor, prelucrare si transport tehnologic;
- emisiile de noxe in atmosfera datorita functionarii termice a utilajelor;
- emisiile de pulberi minerale rezultate in urma operatiunilor de forare, puscare, incarcare,
transport tehnologic si prelucrare.


121
3.1.5. Impactul in faza de inchidere

In momentul inchiderii carierei se vor executa lucrari de ecologizare a suprafetelor de teren
afectate direct de extractia miniera. Lucrarile se vor demara in momentul in care avansarea
treptelor descendente va atinge cota finala a exploatarii, pentru a nu imobiliza rezerve geologice
sub acestea.
Dup epuizarea rezervei de roc util, diminuarea impactului asupra peisajului se va realiza
prin reconstrucia vetrei carierei i a zonei nconjurtoare (prin rambleerea volumelor de steril n
excavaia carierei i nivelare pentru a fi aduse, pe ct posibil, la o cot cat mai apropiata de cea
initiala) i repunerea pturii superficiale de sol n poziia iniial pentru revegetarea lui.
Terenurile folosite ca amplasamente pentru organizarea de antier, staia de concasare i
depozitul de combustibil vor fi curate de uleiuri, combustibili i alte resturi de materiale solide
i se vor reface prin repunerea stratului de sol i revegetari.
Drumurile care vor fi amenajate vor fi prevzute cu anuri de scurgere, ale cror taluzuri
se vor nierba pentru a nu fi erodate.
Se vor pastra, in prima faza, numai drumurile necesare monitorizarilor din faza
postinchidere.
Diminuarea impactului produs asupra mediului ar trebui s se realizeze printr-un efort
asumat al investitorului, sub indrumarea APM Tulcea sau a unor institutii de profil, astfel incat
refacerea mediului sa se finalizeze in cele mai bune conditii.
Lucrarile de refacere a mediului se vor desfasura pe durata existentei exploatarii (pana la
epuizarea rezervelor de roca utila) si dupa incheierea activitatii de extractie.
In planul de dezvoltare al exploatarii de roci utile din perimetrul Delul Malciu va
fi prevazuta ca prioritate dezvoltarea lucrarilor de exploatare in sectorul nordic al perimetrului,
astfel incat incepand din anul 2030 sa se poata trece la realizarea lucrarilor de refacere a
mediului.

Lucrarile de reconstructie ecologica Tabel 4

Nr. crt. Perioada (ani) Suprafat
a (ha)
Etapa Lucrari de reconstructie prevazute
1. 2030 1,0 Operationala Rambleere, nivelare, compactare, resolificare
(eventual fertilizare), plantare puieti
2. 2031 1,0 Operationala Rambleere, nivelare, compactare, resolificare
(eventual fertilizare), plantare puieti
3. 2032 1,0 Operationala Rambleere, nivelare, compactare, resolificare
(eventual fertilizare), plantare puieti
4. 2033 1,0 Operationala Rambleere, nivelare, compactare, resolificare
(eventual fertilizare), plantare puieti
5. 2034 1,5 Operationala Rambleere, nivelare, compactare, resolificare
(eventual fertilizare), plantare puieti
6. 2035 1,5 Operationala Rambleere, nivelare, compactare, resolificare
(eventual fertilizare), plantare puieti
7. 2036-2038 13,85 Operationala Rambleere, nivelare, compactare, resolificare
(eventual fertilizare), plantare puieti

Volumul lucrarilor de refacere a mediului va creste, pe masura ce suprafata ocupata de
exploatare se va mari, ajungandu-se, la finalul activitatii de extractie, ca o parte insemnata din
aceste lucrari sa fie executata.
122
Conform programului de reconstructie ecologica prezentat in tabelul de mai sus rezulta ca
la sfarsitul licentei de exploatare suprafata revegetata natural sau cu ajutorul specialistilor va fi
de cca 13 ha.
Lucrarile si masurile ce vor fi luate vor consta in:

- haldarea pe vatra carierei a volumelor de steril, provenite din extractie si prelucrare si
nivelarea lor, pentru a fi aduse, pe cat posibil, la o cota apropiata de cea initiala;
- curatarea terenurilor folosite ca amplasamente pentru organizare de santier si depozite de
combustibil, de uleiuri, combustibili, de resturile de materiale;
- suprafetele plane, rezultate in urma lucrarilor de ecologizare, vor fi resolificate cu stratul
de sol care a fost conservat in halda de sol vegetal;
- suprafetele resolificate vor fi acoperite cu tipul de vegetatie initial ca urmare a capacitatii
mari de regenerare a speciilor descrise;
- pantele relative abrupte (pana la 65
0
), corespunzatoare taluzelor finale ale carierei, vor fi
stabilizate prin lucrari specifice, acoperite cu sol si fixate cu vegetatie ierboasa si arborescenta;
- drumurile care vor fi amenajate vor fi prevazute cu santuri de scurgere, ale caror taluzuri
se vor inierba pentru a nu fi erodate.
In final, arealul afectat de lucrarile miniere, avand in vedere si geomorfologia initiala a
terenului va fi adus la o stare care va avea un impact peisagistic minor.
Exploatarea in cariera a rocii utile va produce si beneficii sociale, prin crearea de noi
locuri de munca si prin taxele care vor intra in bugetele primariei si al statului.
Monitorizarea va continua pana in momentul in care se va stabili ca obiectivele etapei de
inchidere au fost atinse.

3.1.6. Impactul rezidual

Cercetarile realizate in zona de amplasament a obiectivului de investitie Lucrrile de
exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, jud.
Tulcea au demonstrat ca PP va avea un impact nesemnificativ asupra speciilor de flora si fauna
salbatica ca si asupra habitatelor naturale care au stat la baza instituirii celor doua situri Natura
2000: situl de importan comunitar ROSCI00201 Podisul Nord Dobrogean si situl de protecie
special avifaunistic ROSPA 0073 Macin-Niculitel.
Impactul rezidual indus de exploatarea in cariera a riolitelor se va manifesta asupra
peisajului fara consecinte asupra speciilor de flora si fauna caracteristice celor doua situri. Lipsa
de pe amplasament a unor exemplare ale speciilor de flora si fauna importante pentru valoarea
conservativa a celor doua situri determina un efect nesemnificativ al modificarii peisajului asupra
biodiversitatii.
Se anticipeaza un efect pozitiv a noii morfologii a terenului, rezultata din exploatarea
riolitelor, realizandu-se conditii prielnice dezvoltarii habitatelor de stancarie pe taluze, pe treptele
de exploatare, pe zona excavata, acestera fiind acoperite cu solul decopertat si pastrat in halde
speciale.
Totodata, prin prezentul studiu au fost propuse masuri de reducere a impactului asupra
biodiversitatiii. Prin respectarea masurilor propuse, impactul rezidual asupra biodiverstiatii va fi
nesemnificativ urmare a realizarii activitatilor de exploatare a riolitelor din perimetrul Dealul
Malciu, localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea.


123
3.1.7. Impactul cumulativ

Arealul pe care este propusa implementarea proiectului include suprafete care apartin
localitatii Valea Teilor, jud Tulcea.
Planul de amenajare al teritoriului judetului Tulcea pune n evidenta problemele majore
socio-economice si de mediu din zona Dobrogei de Nord.
Prioritatile de actiune indicate pentru revitalizarea economico-sociala a judetului sunt:
- retehnologizarea proceselor de prelucrare a materiilor prime n industria extractiva;
- crearea de locuri de munca stabile, asigurarea de servicii pentru populatie;
- mbunatatirea cailor de acces, realizarea de dotari edilitare, mbunatatirea calitatii
locuintelor;
- mbunatatirea accesului la informatii, a vietii sociale si culturale.
Terenul cu o suprafata de 21,85 ha, aferent perimetrului de dezvoltare-exploatare Dealul
Malciu este incadrat la categoriile pasune si neproductiv. Acesta se invecineaza, la E pasune si
apoi cu terenuri agricole, la S cu pasune si apoi cu padure, la V cu valea Lodzova si terenuri
agricole, iar la N cu versantul nordic al Dealului Malciu, incadrat la categoria pasune. In prezent,
in vecinatatea obiectivului nu exista alte proiecte in functiune.
Specificam, de asemenea, ca in zona se desfasoara activitati productive de tipul lucrarilor
agricole si pasunat in sistem traditional.
Activitatile principale identificate in zona sunt legate de:
- activitati agricole pe suprafetele agricole;
- pasunat (ovine, caprine) pe perimetrul exploatarii si pe terenurile invecinate;
- turism si agrement (in special turism necontrolat a.n. de weekend), in sectoarele silvice
care se desafasoara la cca 2000 m distanta fata de perimetrului de exploatare.
Cu exceptia lucrarilor agricole ce acopera suprafete foarte mari, celelalte activitati produc
un impact concentrat in jurul sursei, impact care, in general, nu depaseste o raza de actiune de
cca 500 m.
Consideram ca functionarea unei cariere in contextul mentionat nu va afecta desfasurarea
celorlalte activitati, intrucat singurele elemente (praful si pulberile in suspensie) care ar putea
perturba vecinatatile, vor putea fi controlate prin:
- utilizarea unor foreze prevazute cu captatoare de praf;
- dotarea instalatiei de prelucrare cu ecrane de protectie impotriva prafului;
- udarea fronturilor carierei inainte de puscare;
- stropirea drumurilor de exploatare, in perioadele secetoase.
Amenajarea prin balastare a cailor de rulare va micsora cantitatea de praf astfel incat si
utilajele agricole care vor circula pe drumurile amenajate un vor mai produce pulberi.
Investitia analizata are prevederi clare referitoare la lucrarile de nchidere si de eliminare a
poluarii factorilor de mediu de catre activitatile miniere care vor fi efectuate in perimetrul de
exploatare-dezvoltare.
Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Tulcea cuprinde o serie de obiective de
mediu pentru activitatile miniere, precum si actiuni necesare pentru atingerea acestora.
Obiectivele de mediu si actiunile mentionate se refera in special la protectia calitatii apelor si a
solului, precum si la conservarea biodiversitatii.
Planul Judetean pentru Gestionarea Deseurilor n judetul Tulcea realizeaza o diagnoza
corecta a practicilor si tehnicilor utilizate n gestiunea deseurilor municipale si industriale la
nivelul judetului, propunand si masuri concrete privind eliminarea efectelor negative; acesta va
124
include n prognoza viitoarelor fluxuri de deseuri si deseurile care vor fi generate prin
implementarea proiectului din cadrul perimetrului solicitat.

Precizari privind valoarea impactului activitatii asupra biodiversitii

In conformitate cu rezultatele studiilor realizate specificam ca att n cazul florei cat si al
faunei identificate in perimetrul propus pentru implementarea PP nu au fost intalnite exemplare
importante pentru mentinerea valorii conservative care s necesite msuri speciale de protecie.
Aa cum a fost detaliat n studiul de fa, speciile de flora si fauna identificate in zona de
amplasament a carierei de exploatare a riolitelor sunt specii comune i nu impun msuri speciale
de conservare. Se impun masuri de exploatare a utilajelor in limite admisibile a parametrilor de
functionare pentru asigurarea conditiilor de protectie a speciilor de pasari posibil rezidente in
zonele adiacente. Masurile de protectie se impun mai ales in perioadele de depunere a pontei si
de ingrijire a puilor conform statutului de protectie prevazut prin legislatia nationala si europeana
(Directiva Habitate si Directiva Pasari).
Impactul activitatii de exploatare a riolitelor asupra speciilor de flora identificate pe
amplasament este nesemnificativ in fazele de deschidere si pregatire, ct i cele de exploatare.
Impactul asupra speciilor de fauna este tranzitoriu, agilitatea acestora fiind o modalitate de
evitare a zonei de exploatare.
Dintre speciile de fauna identificate in perimetrul propus pentru implementarea planului si
vecinatatea amplasamentului, o atentie sporita se va acorda celor care sunt incluse n listele
speciilor protejate conform Directivei Habitate i Directivei Psri, n special Anexa I).
Aceste specii sunt urmtoarele:
- Lacerta viridis Anexa 4, Directiva Habitate
- Podarcis taurica Anexa 4, Directiva Habitate
- Spermophilus citellus Anexa 4 a Directivei Habitate
- Hieraaetus pennatus Anexa I Directiva Psri
- Circus cyaneus Anexa I a Directivei Pasari
- Coracias garrulus Anexa I din Directiva Psri i Anexa II din Convenia de la
Berna i Convenia de la Bonn
- Lanius collurio Anexa I din Directiva Psri i Anexa II din Convenia de la
Berna
- Emberiza hortulana Anexa I Directiva Psri

Pentru mentinerea gradului de conservare a biodiversitatii in zona solicitata se vor respecta
urmatoarele prevederi:
- se interzice capturarea, distrugerea sau uciderea prin orice mijloace a faunei slbatice care
ar putea ajunge pe amplasamentul destinat investiiei;
- se vor indeprta formaiunile vegetale si/sau arbustii numai in locaia propriu-zis
prevazuta constructiei, doar dac este necesar acest lucru;
- se interzice distrugerea formaiunilor ierboase de pe restul suprafaei amplasamentului si
in vecintatea acestuia;
- este interzis arderea vegetaiei;
- se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafaa sau in vecintatea ariei
studiate, in alte locuri decat cele special amenajate;
- organizarea de santier (cu caracter nepermanent) va fi amplasat astfel incat sa nu
produca perturbarea in plus a ecosistemelor.
125
Toate recomandrile si interdiciile din acest studiu vor fi obligatoriu introduse in
regulamentul de construcie aferent implementrii planului propus.
Dup demararea lucrrilor de execuie, activitatea desfsurat in zona amplasamentului va
afecta intr-o oarecare masura fauna din zon, crend o stare de disconfort, care n timp va scadea
n intensitate. Specificm c n aria in care urmeaz s se desfsoare activitile propuse,
efectivele speciilor de animale salbatice sunt reduse. Speciile existente vor avea posibilitatea de a
se refugia in zonele apropiate, unde au un habitat similar celui de pe amplasament.
Beneficiarul obiectivului are obligaia s protejeze prin mijloace adecvate speciile sensibile
de plante si animale ce vor fi deranjate in procesul realizarii investitiei; in acest scop se vor
intreprinde studii de monitorizare a biodiversitii zonei. Avand n vedere masurile de diminuare
a impactului asupra biodiversitatii n zona, care reduc stresul i afectarea semnificativa a acesteia
consideram ca masurile mentionate mai sus sunt potrivite pentru micsorarea poluarii factorilor de
mediu.
In concordanta cu etologia speciilor de pasari identificate in vecinatatea D. Malciu,
Hieraaetus pamnnatus, Circus cyaneus, Coracias garrulus, Lanius colurio, Emberiza hotulana,
prezentata succint in Tabelul 5 se estimeaza un impact nesemnificativ asupra exemplarelor care
frecventeaza aleator zona pentru hranire sau pasaj. Aceasta afirmatie este sustinuta de lipsa
cuiburilor de pe amplasamentul studiat, lipsa zonelor de odihna si de panda, perimetrul solicitat
fiind izolat, cu un covor vegetal degradat ca urmare a pasunatului intens si necontrolat.
Loturile agricole din latura nordica a D. Malciu sunt mici si sunt utilizate ca sursa de fan
pentru animalele crescute in sistem de ferme de subzistenta de locuitorii satului Valea Teilor.
Zgomotul si vibratiile care se vor produce prin implementarea PP vor afecta nesemnificativ
exemplarele identificate. Acestea cuibaresc in lizierele habitatelor de padure care se desfasoara la
cca 1000-1500 m de zona studiata. Zgomotul si vibratiile produse in procesul de puscare pentru
dislocarea blocurilor de piatra se propaga la cca 500 m in jurul sursei. Plasticitatea
comportamentala a speciilor de pasari identificate in jurul D. Malciu ca si instinctul de explorare
a unui numar variat de biocenoze vor determina o valoare nesemnificativa a impactului produs
de activitatea de exploatare a riolitelor asupra acestora.
Speciile de mamifere sunt reprezentate in zona printr-un numar redus de exemplare,
acestea fiind specii comune. Spermophillus citellus este reprezentat printr-un numar redus de
exemplare si se distribuie in latura nord-vestica la cca 600 m de marginea carierei.
Speciile de reptile vor evita zona si se vor orienta spre laturle vestica si sudica in
apropierea Vaii Lodzovei. Transportul se va face pe drumurile de exploatare existente care vor fi
reamenajate prin pietruire. Actual acestea sunt utilizate pentru transportul materialelor necesare
pentru cultivarea terenurilor agricole ca si pentru transportul produselor agricole. Se estimeaza ca
deja s-a produs o modelare a zonei din punctul de vedere al impactului zgomotului rezultat din
transport.
126
Aprecierea impactului PP asupra speciilor de psri protejate din zona studiata Tabel 5
Specie /
nume popular
Impactul asupra speciei
Hieraaetus
pennatus
Acvila mica
Date relevante despre specie: Este un oaspete de var relativ frecvent n pdurile de foioase. Cea mai mic acvil european.. ntlnit n pduri cu copaci cu frunze
cztoare, cu luminiuri i poieni, de obicei n regiuni montane mai joase, dar i la cmpie. St nemicat n aer pe durate lungi, fr s bat din aripi, apoi plonjeaz spre
sol cu aripile strnse, cu o vitez incredibil.
Statut: Specie critic periclitat. Inclus n Directiva Psri 2009/147/CE, Anexa I, Convenia de la Berna, Anexa II, Convenia Bonn, Anexa II.
Factori limitativi: Presiunea antropic, degradarea habitatelor, vntoare (Munteanu, 2009).
Impactul investiiei asupra populaiei speciei: Au fost identificat 2 exemplare in partea vestica la limita zonei studiate. Prezenta in zona este determinata de habitatul de
padure din zonele vestica si nordica care se afla la o distanta de cca 1500-2500 m de amplasament;
Habitatele existente pe amplasament nu sunt cele preferate de aceast specie: Prefer pduri de lunc, arborete bogate din zonele de cmpie sau de deal, cu copaci
mari i coroane bogate. Ex. pduri din afara amplasamentului.
Se anticipeaz un impact nesemnificativ asupra acestei specii ca urmare a dezvoltrii PP, n cazul implementrii adecvate a msurilor de diminuare a impactului.
Circus cyaneus
Eretele vanat
Date relevante despre specie: Sunt vntori foarte agili, zburnd la nlime joas deasupra prloagelor. Apare doar n trecere prin ara noastr; clocete n nordul Europei
i al Asiei, n locuri descoperite; ierneaz n sudul Europei, nord-estul i nord-vestul Africii i sud-vestul Asiei. Uneori se ntlnete la noi i iarna. Densitatea ereilor a fost
desemnat n numr mare. Fenomenul poate fi urmarea condiiilor meteorologice severe, asemntoare cu cele de iarn.
Statut: Specie inclus n Directiva Psri 2009/147/CE, Anexa I, Convenia de la Berna, Anexa II, Convenia Bonn, Anexa II.
Factori limitativi: Restrngerea suprafeelor stepice, reducerea bazei de hrnire.
Impactul investiiei asupra populaiei speciei: Specia nu a fost semnalat pe perimetrul studiat. Observata in migratie in afara perimetrului studiat, pe terenuri agricole
invecinate (1 ex.).
Se apreciaza un impact nesemnificativ al PP asupra speciei.
Coracias
garrulus
Dumbrveanca
Date relevante despre specie: este o specie destul de rar, rspndit n Sudul i Estul Europei, n regiuni deschise cu copaci mari scorburoi. De multe ori pot fi observate
odihnindu-se pe liniile electrice de joas tensiune.
Statut. Specie inclus n Directiva Psri 2009/147/CE, Anexa I, Convenia de la Berna, Anexa II, Convenia Bonn, Anexa II.
Factori limitativi. Degradarea habitatelor, reducerea bazei de hrnire, vntoarea.
Impactul investiiei asupra populaiei speciei: Cercetrile realizate n teren au identificat prezena n vecinatatea perimetrul studiat. Au fost identificate
in pasaj 2 exemplare la limita vestica a zonei. Prezenta in zona este corelata cu suprafetele mari de terenuri agricole cultvate din laturile nordica,
sudica si vestica ale perimetrului. Cuibareste in marginle habitatului de padure care se intinde la cca 1500 -2000 m nord si est de amplasament.
Se apreciaza un impact nesemnificativ asupra acestei specii urmare a realizrii PP.
Lanius collurio
Sfrncioc
roiatic
Date relevante despre specie. Cuibrete n regiuni deschise, terenuri agricole cu tufiuri cu spini (mce, porumbar, pducel) i n luminiuri. Se distribuie destul de rar
n zonele cu terenuri agricole mixte cu puni i pajiti. Populaia din Romnia este estimat ntre 1.380.000 - 2.600.000 de perechi cuibritoare i este aparent stabil.
Habitatul preferat n zona potenial afectat sunt terenurile agricole cu vegetaie natural. Presupunnd supravieuirea habitatelor actuale (fr fragmentare datorit
activitilor agricole din zon) nu anticipm un efect negativ semnificativ asupra populaiei. Este inclus n Anexa I din Directiva Psri, Anexa 3, OUG 57/2007, Legea
49/201; Anexa II din Convenia de la Berna.
Efectul anticipat al investiiei asupra populaiei speciei: Specia nu a fost semnalat n perimetrul studiat. Au fost identificate 2 exemplare in exteriorul sud-vestic al
zonei studiate.
Se apreciaza un impact nesemnificativ al investitiei asupra speciei.
Emberiza
hortulana
Presura de
grdin
Date relevante despre specie. Este rspndit n Europa i vestul Asiei, iar toamna migreaz n Africa i se rentoarce la sfritul lunii aprilie nceputul lunii mai. n situl
ROSPA0073 se afl un numr de 250-400 perechi, cu populaii ce prefer regiuni deschise, cultivate de la altitudini joase. Unii masculi sunt poligami. In afara perioadei de
cuibrit sunt ntlnite n stoluri.
Efectul anticipat al investiiei asupra populaiei speciei: Nu a fost ntlnit pe perimetrul studiat. Au fost identificate in zbor 3 exemplare in zona
estica a perimetrului. Prezenta in zona este corelata cu suprafetele mari de terenuri agricole cultvate.
Se apreciaza un impact nesemnificativ asupra acestei specii urmare a realizrii PP.

127
Caracterizarea impactului asupra speciilor/habitatelor protejate din sit s-a realizat in
conformitate cu urmtoarea scar de identificare a valorii impactului (Macoveanu M., Metoda
de evaluare rapida a impactului).

Not de
bonitate
Caracterizarea impactului ncadrarea impactului
0 Specia / habitatul nu este interceptat de proiect. 0% din populaia
speciei sau din suprafaa habitatului la nivelul sitului este afectat de proiect.
Nu se aplic
1 Specia/ habitatul este interceptat de poriect n limite slab perceptibile.
ntre 0 i 2% din populaia (sau suprafaa) speciilor la nivelul sitului sunt
afectate de proiect
Impact nesemnificativ
2 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. ntre 2 i 10% din
populaia (sau suprafaa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect
Impact moderat
3 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. ntre 10 i 50% din
populaia (sau suprafaa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect
Impact moderat spre semnificativ
4 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. ntre 50 i 100% din
populaia (sau suprafaa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect
Impact semnificativ



Specii se pasari protejate ( ROSPA0073), identificate in vecinatatea amplasamentului
Specie Distribuie
in
vecinatate
Distribuie in sit % posibil
afectat de
proiect*
Incadrare
impact
Psri

I ndivizi C- cuibrit, P - pasaj
Hieraaetus
pennatus
2 Cuibrit: 10-14 perechi;
pasaj: 50-80 indivizi
2,5 2
Circus cyaneus 1 Iernat: 30-50 indivizi,
Pasaj: 30-60 indivizi
2 1
Coracias garrulus 2 Cuibrit: 160-240 perechi 0,8 1
Lanius collurio 2 Cuibarit: 1000-1200 p 0,8 1
Emberiza
hortulana
3 Cuibarit: 250-400 perechi 0,75 1
*) Procentul din populaia estimat la nivelul sitului care poate fi afectat de proiect.

Conform ncadrrii de mai sus, specia Hieraaetus pennatus inregistreaza un impact
moderat (Specia/ habitatul este interceptat de proiect. ntre 2 i 10% din populaia (sau suprafaa)
speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect), celelalte specii protejate, identificate in zona
invecinata exploatarii n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea
Teilor, jud. Tulcea, se incadreaza la un impact nesemnificativ (Specia/ habitatul este interceptat
de proiect n limite slab perceptibile. ntre 0 i 2% din populaia (sau suprafaa) speciilor la
nivelul sitului sunt afectate de proiect).






128

3.2. Evaluarea semnificaiei impactului
3.2.1. Procentul ce va fi pierdut din suprafeele habitatelor folosite pentru necesitile
de hran, odihn i reproducere ale speciilor de interes comunitar

Pe termen lung nu se vor inregistra suprafee de habitat pierdut din situl de importan
comunitar ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean si aria de protecie special avifaunistic
ROSPA 0073 Macin-Niculitel.
Pe durata realizarii obiectivului de investiie, situat n comuna Valea Teilor, judeul Tulcea,
va fi afectat o suprafa de cca 21,85 ha, necesara valorificarii rationale a substanei minerale
etc. Avnd n vedere gradul de suprapunere a zonei studiate cu ariile naturale protejate de interes
comunitar se vor afecta cca 0,032 % din suprafaa total a ROSPA 0073 Mcin-Niculiel i 0,024
% din ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean.
Fiind sub 1% din suprafetele totale ale celor doua situri, activitatea de exploatare a
riolitelor de pe suprafata efectiva solicitata de 21,85 ha, va determina un impact
nesemnificativ asupra biodiversitatii specifice.
Realizarea planului Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul
Malciu, localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea, va modifica nesemnificativ conditiile si modul de
viata al speciilor de fauna din cele doua situri ROSPA0073 si ROSCI0201. Exemplare ale
speciilor importante de fauna nu folosesc perimetrul ca loc de hranire, de odihna sau de cuibarire
pentru ca atat perimetrul cat si zona din care face parte perimetrul nu ofera conditii de hrana,
fiind parte a unui habitat de pajiste stepica cu aspect degradat utilizate ca pasune. Rarele
exemplare de Crataegus monogyna (1/500 mp) din partea estica nu sunt utilizate pentru
cuibarire de speciile de pasari mici.
Prin implementarea PP nu se produc astfel micsorari ale zonelor de hranire/de adapare (pe
amplasamanet nu sunt cursuri de ape) ale speciilor protejate din cele doua situri.
Speciile de fauna vor utiliza baza trofica existenta in sit.
Dupa incheierea activitatilor de exploatare n carier a rocii utile din perimetrul Dealul
Malciu, situat in extavilanul localitatii Valea Teilor, judetul Tulcea intreaga suprafata afectata
va fi supusa etapelor de refacere a mediului vegetatia initiala va ocupa zona resolificata, speciile
de animale putand utiliza nisa ecologica nou creata.
Lanturile trofice care asigura coeziunea ecologica si structurala a celor doua situri
ROSCI0201 si ROSPA0073 nu depind de aceasta zona izolata reprezentata de Dealul Malciu.
Existenta in zona a unor exemplare de pasari este determinata de plasticitatea comportamentala a
acestora care le permite explorarea unui numar mare de biocenoze.
Prin implementarea PP nu se vor pierde suprafee din habitatele folosite pentru necesitatile
de hrana, odihna i reproducere ale speciilor de interes comunitar.
Speciile Lacerta viridis, Podarcis taurica, Spermophilus citellus, Hieraaetus pennatus,
Circus cyaneus, Coracias garrulus, Lanius collurio, Emberiza hortulana identificate in
vecinatatea amplasamentului sau in trecere/tranzit nu utilizeaza amplasamentul pentru hrana,
odihna sau reproducere.
Suprafetele sitului de importan comunitar ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean de
84 812 ha si cea a ariei de protecie special avifaunistic ROSPA0073 Macin-Niculitel de 67
361 ha sunt suficient de mari astfel incat lanturile trofice functionale in cele doua situri sa-si
poata mentine structura.


129

3.2.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar


Realizarea PP Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul
Malciu, localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea nu va produce o fragmentare a habitatelor de
interes comunitar, pe de o parte, ca urmare a pozitiei marginale a amplasamentului in cadrul
ROSCI0201 ca si a procentului mic ocupat din ROSPA0073, iar pe de alta parte, perimetrul
studiat nu contine specii ale florei si faunei importante pentru valoarea conservativa a celor doua
situri.
Dezvoltarea lucrarilor de exploatare a rocii utile (riolite) din cariera Dealul Malciu, nu va
crea o bariera artificiala in deplasarea speciilor de fauna. Se vor mentine zone de conservare a
habitatelor si zone de deplasare pentru speciile de fauna specifice perimetrului exploatarii si a
suprafetelor invecinate.
Prin masurile care vor fi implementate ca si prin proiectul tehnic si detaliile de executie,
fluxurile de productie vor permite mentinerea in limite admisibile a parametrilor de functionare a
utilajelor. Asadar, ca urmare a relizarii obiectivelor specificate in plan nu se vor produce
fragmentari ale habitatelor specifice celor doua situri.

3.2.3. Durata sau persistena fragmentrii

Nu se vor produce fragmentari ale habitatelor pe toata durata realizarii investitiei,
respectandu-se prevederile proiectului tehnic, exploatarea se va realiza in limitele perimetrului
proopus.

3.2.4. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata
de aria naturala protejata de interes comunitar

Mentionam ca pe amplasamentul studiat nu s-au identificat specii de flora si fauna de
interes comunitar.
Exemplarele speciilor Lacerta viridis, Podarcis taurica, Spermophilus citellus, Hieraaetus
pennatus, Circus cyaneus, Coracias garrulus, Lanius collurio, Emberiza hortulana prezente in
zona adiacenta a perimetrului nu vor fi perturbate in mod semnificativ pentru ca numarul redus si
etologia speciilor vor determina orientarea exemplarelor spre zone mai stabile din interiorul
sitului. Populatiile mari din sit nu vor fi perturbate pentru ca numarul exemplarelor care se retrag
din zona vecina perimetrului este redus si nu vor accentua competitivitatea pentru hrana specifica
ecosistemelor functionale.
Durata si persistenta disconfortului asupra speciilor de herpetofauna (Lacerta viridis,
Podarcis taurica) si de mamifere (Spermophilus citellus) va fi redus atat in fazele de deschidere
si de pregatire a exploatarii zacamantului, cat si in cea de exploatare, vizuinele si traseele de
hranire ale acestora aflandu-se in afara perimetrului exploatarii. O situatie similara se
inregistreaza si in cazul pasarilor rapitoare (Hieraaetus pennatus, Circus cyaneus), care isi
gasesc suficient spatiu de hranire in terenurile invecinate perimetrului carierei. Impactul se va
manifesta prin migrarea partiala a unor exemplare din speciile de fauna in zonele invecinate,
altele se vor adapta la conditiile de stres. Perturbarea speciilor de interes comunitar va fi
minima pe durata exploatarii si va fi reversibila.


130

3.2.5. Schimbri n densitatea populaiilor (nr. de indivizi/suprafa)

Nu se vor produce schimbri n densitatea populaiilor, a efectivelor speciilor raportate la
suprafa.

3.2.6. Scara de timp pentru nlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea
PP

Dupa cum s-a mentionat anterior, in cadrul studiilor realizate asupra florei pentru
obiectivul Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu,
localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea, in perimetru nu s-au identificat specii de flora/fauna
/habitate de interes comunitar.
La terminarea lucrarilor se apreciaza ca speciile florei prezente in zona adiacenta
perimetrului se vor extinde in zona reconstruita in maximum 3-4 ani, dupa cum s-a constatat in
alte zone cu lucrari asemanatoare de exploatare a rocilor utile. La finalul lucrarilor planificate
habitatul din zona de exploatare se va reface in totalitate.

3.2.7. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificri legate de resursele de
ap sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funciilor ecologice ale
unei arii naturale protejate de interes comunitar

Roca utila-riolitul, care se va exploata din cariera Dealul Malciu din localitatea Valea
Teilor, jud. Tulcea, prezinta o structura porfirica data de fenocristalele de feldspat, prinse intr-o
masa de baza microsctristalina, alcatuita din feldspat, cuart si minerale accesorii.
Riolitele extrase nu includ componenti chimici toxici, iar tehnologia de extractie,
neimplicand utilizarea unor substante toxice, exclude aparitia unor modificari chimice ale
factorilor naturali, ale functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.

A. Evaluarea impactului planului propus
a) Evaluarea impactului cauzat de plan fr a lua n considerare msurile de
reducere a impactului

In ceea ce priveste tipurile de habitate si a speciilor de flora si vegetatie de interes comunitar,
desemnate pentru situl de importan comunitar ROSCI0201 Podiul Nord-Dobrogean, acestea nu
s-au identificat pe perimetrul analizat. De aceea nu este cazul de a se face referire la suprafete,
durata in timp de refacere a acestora.
La finalul lucrarilor de exploatare suprafetele afectate vor fi refacute ecologic si redate
mediului in scopul refacerii starii initiale a ecosistemelor naturale.
Urmare a realizarii reconstruciei ecologice prin refacerea suprafetelor afectate de lucrarile
de exploatare, acestea pot reveni la starea lor initiala intr-un interval de timp de cca 4-5 ani
(informatii din alte exploatari miniere din Dobrogea).
In cazul neaplicarii masurilor de reducere a impactului, in mod natural, pe suprafetele
afectate, se vor dezvolta specii de plante specifice habitatului existent, acestea inregistrand o
capacitate de regenerare ridicata.
Speciile de flora si fauna din zona perimetrului de exploatare vor fi afectate nesemnificativ de
lucrarile de exploatare a rocii utile in cariera, ca urmare a valorii conservative reduse a
biodiversitatii de pe perimetrul studiat.
131

b) Evaluarea impactului rezidual care va rmne dup implementarea msurilor de
reducere a impactului

Perimetrul pe care urmeaza sa se deruleze PP are suprafata de 21,85 ha, din care pe cca 4
ha roca apare la suprafata. 3,90 ha vor cuprinde modulele aferente: Orgnizarea de santier,
platforme de haldare, Platforme de concasare-sortare, 1,41 ha ocupa drumurile tehnologice si
spatiile de legatura, iar cca 1,50 ha corespund bermelor finale.ale exploatarii. 6,81 ha nu vor fi
afectate de lucrari de exploatare. Lucrarile de exploatare a rocii utile vor ocupa doar 15 ha.
Volimele de steril vor insuma la finalul exploatarii 65 000 mc si vor fi reprezentate prin depozite
de loess si fragmente de rilote alterate. Evacuarea meterialului steril se va face cu utilaje
adecvate (incarcator frontal) iar transportul sterilului se va face cu basculantele proprii. Sterilul
va fi haldat in interiorul carierei. In cepand cu anul 2022 in sectorul vestic al perimtrului Dealul
Malciu se vor demara lucrarile de refacere a mediului.
Studiile realizate in zona perimetrului si in vecinatatea acestuia cu amplsare in
extravilanul localitatii Valea Teilor, judetul Tulcea, releva faptul ca activitatile propuse a fi
realizate nu vor determina un impact negativ semnificativ asupra habitatelor de interes prioritar
desemnate pentru siturile Natura 2000: situl de importan comunitar ROSCI0201 Podiul
Nord-Dobrogean si aria de protecie special avifaunistic: ROSPA 0073 Macin-Niculitel.
Se vor crea conditii prielnice dezvoltarii habitatelor de stancarie (pe taluze si pe treptele de
exploatare etc.). Acestea vor fi noi habitate pentru specii de flora. Peisajul se va schimba ca
urmare a noii morfologii a terenului.
Implementarea masurilor de reducere a impactului asupra speciilor/habitatelor posibil a fi
afectate de realizarea proiectului vor fi in grija beneficiarului. Prin respectarea masurilor propuse
consideram ca se va inregistra un impact rezidual minim in urma exploatarii zacamantului natural
de riolite in cariera Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, judetul Tulcea.

B. Evaluarea impactului cumulativ al planului propus cu alte planuri
a) Evaluarea impactului cumulativ al planului cu alte planuri i proiecte fr a lua n
considerare msurile de reducere a impactului

Prin realizarea evaluarii impactului cumulativ al planului cu alte planuri se poate aprecia
efectul pe care acestea il pot avea asupra celor doua situri ROSCI0201 si ROSPA0073.
Dupa cum s-a mentionat in lucrarea de fata, terenul cu o suprafata de 21,85 ha, aferent
perimetrului de dezvoltare-exploatare Dealul Malciu este incadrat la categoriile pasune si
neproductiv. Acesta se invecineaza cu suprafete de pasune si cu terenuri agricole.
In studiul de fata impactul cumulat al investitiei a fost analizat in raport cu alte activitati
si/sau investitii din zona perimetrului de exploatare (Cap. Identificarea si evaluarea impactului,
3.1.7. Impactul cumulativ).
Activitatile identificate in zona de amplasament a perimetrului Dealul Malciu, localitatea
Vale Teilor, judetul Tulcea, sunt cele legate de practicarea agriculturii (culturi agricole de
porumb, cereale s.a.); a pasunatului (ovine, caprine), realizat pe perimetrul exploatarii si a
suprafetelor invecinate; activitati de protectie si conservare a naturii (prezenta de arii naturale
protejate in zona de studiu).
In prezent, in vecinatatea obiectivului nu exista alte proiecte in functiune care ar putea
produce un impact cumulativ.
132
Neaplicarea masurilor de reducere a impactului pot duce la inrautatirea, in timp, a starii
speciilor si a habitatelor, posibil a fi afectate de implementarea proiectului. La randul sau efectul
cumulativ al investitiei cu alte planuri/proiecte va suferi modificari pe durata realizarii
exploatarii.

b) Evaluarea impactului rezidual care rmne dup implementarea msurilor de
reducere a impactului pentru planul propus i pentru alte planuri i proiecte
Identificarea si evaluarea impactul rezidual in ceea ce priveste exploatarea de riolite pe
perimetrul Dealul Malciu a fost tratat in Cap. Identificarea si evaluarea impactului, 3.1.6.
Impactul rezidual.
S-au specificat unele din impacturile reziduale care vor ramane dupa implementarea masurilor
de reducere a impactului (extinderea suprafetelor habitatelor de stancarii, schimbari morfologice ale
terenului/peisajului urmare a activitatilor extractive de pe perimetrul investitiei).
Aplicarea masurilor de reducere a impactului va fi benefica speciilor de flora intalnite pe
stancarii, reprezentand un aspect pozitiv al impactului rezidual, ce se va manifesta dupa
implementarea masurilor de reducere a impactului PP.
Un alt aspect este cel legat de modificarile fizice ale terenului (cavul rezultat din lucrarile
de exploatare). Specificam ca in momentul in care avansarea treptelor descendente va atinge cota
finala a exploatarii, se va proceda la rambleierea partiala a cavului rezultat, cu sterile miniere,
operatiune urmata de solificarea suprafetelor obtinute si inierbarea acestora.
Dupa cum s-a mentioant anterior, urmare a implementarii masurilor de reducere a
impactului pentru obiectivul de investitie Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din
perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea, impactul rezidual va inregistra
valori minime.

IV. Msurile de reducere a impactului
4.1. Identificarea i descrierea msurilor de reducere care vor fi implementate pentru
fiecare specie i/sau tip de habitat afectat de plan i modul n care acestea vor
reduce/elimina impactul negativ asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

Pe amplasamentul solicitat din Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, judetul Tulcea,
nu s-au identificat exemplare ale speciilor de flora si fauna importante pentru mentinerea
fondului genetic al siturilor ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean si ROSPA0073 Macin-
Niculitel. Terenul solicitat este utilizat ca pasune fiind parte a unei pajisti stepice cu aspect
degradat; zona de deal este acoperita cu vegetatie la baza, in zona mediana si spre varf fiind
prezenta roca la suprafata. In zona vestica a dealului, la exteriorul perimetrului a fost identificat
un numar redus de exemplare (2-7) ale unor specii protejate (8 specii). Prezenta acestora in zona
terenurilor agricole amplasate in partile nordica, vestica si sudica este determinata de sursele de
hrana: seminte, insecte, rozatoare si pasari mici. Covorul vegetal al perimetrului solicitat nu
constituie o sursa de hrana stabila fiind utilizata ca pasune pentru vite si capre.
Amplasamentul solicitat nu este utilizat ca loc de hranire, de odihna sau ca loc de adapost
de exemplare ale speciilor importante pentru mentinerea integritatii ecologice a celor doua situri.
In zona solicitata activitatea de exploatare a riolitelor se va desfasura in concordanta cu
legislatia care a stat la baza instituirii celor doua situri in absenta unui plan de management si a
unui custode.
Activitatea se va desfasura in limitele perimetrului solcitat, beneficiarul lasand de jur-
imprejurul zonei solicitate o suprafata de cca 30 ha in care nu se vor desfasura activitati miniere.
133
Suprafata efectiv afectata de lucrarile de exploatare, din cele 21,85 ha, este de cca 15 ha; vor fi
implementate masuri care vor asigura protectia biodiversitatii.
Din punct de vedere legislativ masurile de protectie a mediului si de reducere a impactului
generat de activitatea de exploatare in cariera a unei roci utile au la baza urmatoarele:
- Legea proteciei mediului nr. 137/1995, republicat, cu modificrile i completrile
ulterioare;
- prevederile art. 20 alin. (1) lit. d) i alin. (4) din Legea minelor nr. 85/2003;
- Hotrrea Guvernului nr. 1.208/2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea
Legii minelor nr. 85/2003,
In temeiul Hotrrii Guvernului nr. 756/2003 privind organizarea i funcionarea Ageniei
Naionale pentru Resurse Minerale i al Hotrrii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea i
funcionarea Ministerului Mediului i Gospodririi Apelor, preedintele Ageniei Naionale
pentru Resurse Minerale i ministrul mediului i gospodririi apelor au emis urmtorul Ordinul
preedintelui Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale i al ministrului mediului i
gospodririi apelor nr. 27/324/2005 privind aplicarea i urmrirea msurilor stabilite n
programul de conformare, planul de refacere a mediului i proiectul tehnic, precum i
reglementarea modului de operare cu garania financiar pentru refacerea mediului afectat de
activitile miniere.
Instruciuni tehnice sunt emise conform prevederilor art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (4) i ale
art. 28 alin. (3) din Legea minelor nr. 85/2003, ale art. 130, 131, 132, art. 133 alin. (1) i (2) din
Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr.
1.208/2003, precum i cu respectarea prevederilor Legii proteciei mediului nr. 137/1995,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Art. 1
Lucrrile de refacere a mediului afectat de activitile miniere sunt cele prevzute n
programul de conformare, planul de refacere a mediului, proiectul tehnic i planul iniial de
ncetare a activitii, care se vor regsi n programele anuale de lucrri.
Art. 2
Concesionarii care desfoar activiti miniere de explorare/exploatare vor trimite anual
compartimentelor de inspecie teritorial ale Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale situaia
cuprinznd "Valoarea garaniei financiare pentru refacerea mediului", potrivit anexei nr. I.
Art. 3
Valoarea lucrrilor de refacere a mediului afectat de activitile miniere rezult din
documentaiile (planul iniial de ncetare a activitii, planul de refacere a mediului, proiectul
tehnic i programul de conformare) prezentate i nsuite de ctre agenii economici care execut
lucrri miniere de explorare/exploatare i se declar pe propria rspundere, sub sanciunile
prevzute de legea penal.
Art. 4
Prin valoarea sa garania financiar pentru refacerea mediului trebuie s asigure, n cazul
ncetrii activitii de ctre titularul licenei i al neexecutrii lucrrilor de refacere a mediului,
executarea acestor lucrri.
Art. 5
Garania financiar pentru refacerea mediului, n cazul licenei de explorare/exploatare i al
permisului de exploatare, poate fi sub form de depozit bancar, scrisoare de garanie bancar
irevocabil sau alte modaliti prevzute de lege. Depozitul bancar ce constituie garania
134
financiar pentru refacerea mediului va fi depus la o banc agreat de Agenia Naional pentru
Resurse Minerale.
Art. 6
Garania financiar anual se depune prin ordin de plat la banca i n contul comunicate de
Agenia Naional pentru Resurse Minerale.
Art. 7
Concesionarii au obligaia ca, dup achitarea garaniei financiare aferente fiecrui
perimetru de explorare/exploatare, s transmit compartimentelor de inspecie teritorial ale
Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale copii de pe scrisoarea de garanie bancar pentru
refacerea mediului sau de pe ordinul de plat, cu specificarea denumirii perimetrelor pentru care
s-a achitat garania bancar.
Art. 8
Garania financiar pentru refacerea mediului se poate acumula n cont, este purttoare de
dobnd la vedere i se restituie concesionarului numai n msura n care acesta i-a ndeplinit
obligaiile referitoare la executarea lucrrilor de refacere a mediului aferente perioadei de un an.
Art. 9
Titularii permiselor de exploatare i titularii licenelor de explorare/exploatare au obligaia
ca, anual, s ntocmeasc anexa nr. 1 "Valoarea garaniei financiare pentru refacerea mediului",
care va fi avizat de Compartimentul de inspecie teritorial al Ageniei Naionale pentru Resurse
Minerale i de agenia judeean de protecie a mediului i naintat Direciei generale inspecie
i supraveghere teritorial a activitilor miniere i a operaiunilor petroliere din cadrul Ageniei
Naionale pentru Resurse Minerale, cu cel puin 30 de zile naintea datei constituirii garaniei
bancare pentru anul urmtor sau anului contractual n cazul permiselor de exploatare i al
licenelor de explorare.
Art. 10
Constatarea ndeplinirii obligaiilor referitoare la executarea lucrrilor de refacere a
mediului se face pe baza prezentrii de ctre titularii permiselor de exploatare i titularii
licenelor de explorare/exploatare a anexei nr. II "Situaia lucrrilor executate pentru refacerea
mediului afectat de activitile miniere", fundamentat de un raport privind executarea acestor
lucrri, verificat de agenia judeean de protecie a mediului i de Compartimentul de inspecie
teritorial al Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale i nsuit de Direcia general
inspecie i supraveghere teritorial a activitilor miniere i a operaiunilor petroliere din cadrul
Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale.
Art. 11
Direcia general inspecie i supraveghere teritorial a activitilor miniere i a
operaiunilor petroliere din cadrul Ageniei Naionale pentru Resurse Minerale, prin
compartimentele de inspecie teritorial ale ageniei, va urmri i va controla periodic, pe
parcursul ntregului an, stadiul executrii lucrrilor de refacere a mediului pe care concesionarii
i le-au asumat prin proiectul tehnic de refacere a mediului. La efectuarea controalelor vor
participa i reprezentani ai ageniilor judeene de protecie a mediului.
Art. 15
n afara garaniei financiare pentru refacerea mediului, care asigur executarea lucrrilor
anuale de refacere a mediului programate, titularii licenelor de exploatare i titularii permiselor
de exploatare sunt obligai s i constituie o cot anual din valoarea lucrrilor de refacere a
mediului conform programului de monitorizare a factorilor de mediu postnchidere, care este
inclus n programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatrii. Aceast cot anual se
135
depune "pentru refacerea final a mediului" separat de garania financiar anual pentru
refacerea mediului, avnd acelai regim, conform art. 5, 6 i 7, care trebuie s asigure finanarea
executrii lucrrilor din programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatrii.
Art. 16
Garania financiar anual pentru refacerea final a mediului se acumuleaz n cont i se
restituie dup executarea lucrrilor de refacere a mediului prevzute n programul de ncetare a
activitii de exploatare.
Art. 17
n situaia neexecutrii lucrrilor din planul de refacere a mediului i programul de
conformare, n conformitate cu etapele i ritmul prevzute de programele anuale, se vor aplica
sanciunile prevzute de art. 57 alin. (1), pentru nerespectarea prevederilor art. 39 alin. (1) lit. k),
p) i s) din Legea nr. 85/2003, i cele prevzute de art. 83 lit. u), pentru nerespectarea
prevederilor art. 53 lit. f) i g), art. 54 lit. b) i art. 80 lit. d) i h) din Legea nr. 137/1995,
republicat, cu modificrile i completrile ulterioare.
Art. 18
n cazul anulrii licenei/permisului, conform art. 34 lit. e) din Legea nr. 85/2003, ct i n
situaia renunrii titularului licenei/permisului, potrivit art. 32 din Legea nr. 85/2003, acesta
este obligat s execute lucrrile de refacere a mediului afectat de activitile miniere desfurate.
Art. 19
Titularul poate renuna la permis/licen dac la data notificrii renunrii pune la dispoziia
autoritii competente, conform art. 32 lit. c) din Legea nr. 85/2003, documentul de atestare a
execuiei lucrrilor de refacere a mediului deteriorat ca urmare a activitilor miniere desfurate
pn la momentul renunrii, respectiv anexa nr. II "Situaia lucrrilor executate pentru refacerea
mediului afectat de activitile miniere".
ART. 20
Anexele nr. I i II fac parte integrant din prezentele instruciuni tehnice.
In cazul de fata, pe langa constituirea celor doua garantii financiare obligatorii (garanta
financiara pentru lucrarile anuale de refacere a mediului si garanta financiara pentru lucrarile de
refacere a mediului post-inchidere, masurile care vor fi intrepasurile constau in:
- haldarea pe vatra carierei a volumelor de steril, provenite din extractie si prelucrare,
nivelarea lor pentru a fi aduse, pe cat posibil, la o cota apropiata de cea initiala;
- curatarea terenurilor folosite ca amplasamente pentru organizare de santier si depozite de
combustibil, de uleiuri, combustibili, de resturile de materiale in fiecare zi;
- suprafetele plane, rezultate in urma lucrarilor de extagere a pietrei vor fi resolificate cu
strat de sol conservat in halda de sol vegetal;
- pantele relative abrupte (pana la 65
0
), corespunzatoare taluzelor finale ale carierei, vor fi
stabilizate prin lucrari specifice, acoperite cu sol si fixate cu vegetatie;
- drumurile care vor fi amenajate vor fi prevazute cu santuri de scurgere, ale caror taluzuri
se vor inierba pentru a nu fi erodate si pentru a fi utilizate de exemplare ale speciilor de reptile
pentru retragere.
In final, arealul afectat de lucrarile miniere, avand in vedere si geomorfologia initiala a
terenului va fi adus la o stare care va avea un impact peisagistic minor.




136

4.1.1. Msuri de reducere a impactului asupra speciilor de pasari

Exemplarele speciilor de pasari importante pentru mentinerea biodiversitatii sitului de
protecie special avifaunistic ROSPA0073 Macin-Niculitel, intalnite in vecinatatea
amplasamentului sau in trecere/tranzit nu utilizeaza amplasamentul pentru hrana, odihna sau
reproducere: Hieraaetus pennatus, Circus cyaneus, Coracias garrulus, Lanius collurio,
Emberiza hortulana.
Pentru reducerea impactului asupra acestor specii de avifauna vor fi respectate urmatoarele
masuri de ordin general, cum sunt:
- respectarea cilor de acces stabilite prin plan;
- reducerea polurii solului i a aerului cu pulberi/emisii poluante n perioada de
construcie;
- reducerea emisiilor de zgomot i vibratii (lucrari de construcii-montaj);
- desfasurarea activitatilor de construcie pe suprafetele strict necesare;
- interdicia pentru lucratori de a vna sau captura specii de psri;
- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de
pasari;
Pentru specia Circus cyaneus (observata in perioada de iarna) prin exemplare singulare in
afara perimetrului:
- in sezonul rece al anului nu se impun anumite restrictii in ceea ce priveste efectuarea
lucrarilor de exploatare (dat fiind numarul mic de indivizi identificati in zona de
amplasament);
- reducerea emisiilor de zgomot i vibratii (lucrari de construcii-montaj);
- desfasurarea activitatilor de construcie pe suprafetele strict necesare etc;
Pentru speciile Hieraaetus pennatus, Coracias garrulus, Lanius collurio, Emberiza
hortulana sunt propuse masuri de diminuare a impactului, ce se rezuma la:
- reducerea polurii solului i a aerului cu pulberi/emisii poluante n perioada de
construcie;
- reducerea emisiilor de zgomot i vibratii (lucrari de construcii-montaj);
- desfasurarea activitatilor de construcie pe suprafetele strict necesare;
- reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea oulor i/sau a puilor
etc.).
- mentinerea intr-o forma buna de conservare a habitatelor favorabile pentru procurarea
hranei: pduri, poieni, suprafete agricole;
- pastrarea arealelor de cuibarit ale speciilor identificate (sectoare silvice, terenuri din
vecinatati etc.);
- in perioada de depunere a pontei si de ingrijire a puilor (caracteristice speciilor ale
caror exemplare au fost observate in zona invecinata obiectivului de investitie), se va
cerceta perimetrul de exploatare pentru depistarea de exemplare/cuiburi de psri.
Activitatea trebuie realizata de ctre o firma/persoan specializat in domeniu (Ex.
Societatea Ornitologica Romna/Grupul Milvus sau experti specialisti ornitologi);
- in perioadele de depunere a pontei si de ingrijire a puilor nu se vor efectua lucrari de
desprindere a blocurilor de piatra pentru evitarea zgomotelor puternice, pasarile fiind
mai vulnerabile in aceasta perioada a anului.


137
4.1.2. Msuri de reducere a impactului asupra speciilor de reptile

Pentru speciile de reptile - Lacerta viridis, Podarcis taurica, identificate in afara zonei
studiate, recomandam:
- desfasurarea activitatilor de construcie pe suprafetele strict necesare;
- reducerea suprafeelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;
- respectarea cilor de acces stabilite (existente sau nou create);
- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul
angajat;
- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de
reptile;
- reparaia utilajelor in service-uri specializate etc.
Considerm c pentru speciile de herpetofauna nu se impun msuri speciale, avnd n
vedere numarul mic de indivizi identificati, mobilitatea sporita a speciilor si cerinele ecologice
ale acestora.

4.1.3. Msuri de reducere a impactului asupra speciilor de mamifere

Dupa cum s-a mentionat, urmare a studiilor din teren de pe amplasamentul studiat si a
zonelor invecinate, s-a constat ca populaia local de popandau - Spermophilus citellus este
redus din punct de vedere al efectivelor si situata in afara perimetrului cercetat (5-7 ex.).
Considerm c impactul activitatii asupra speciei este indirect i poate fi considerat
nesemnificativ pe perioada realizarii lucrarilor de executie si exploatare din perimetrul Dealul
Malciu, localitatea Valea Teilor, judetul Tulcea.
Solicitam ca in timpul exploatrii riolitelor, s fie respectate limitele zonelor in care au fost
semnalate galeriile de popndi si:
- respectarea traseelor de circulaie a utilajelor;
- reducerea pe ct este posibil a traficului n zonele populate de popndi;
- meninerea structurii vegetaiei existente din zon i a modului de folosin a terenului.
Astfel, nu se impun masuri speciale de mentinere a habitatelor si a speciilor de flora si de
fauna din zona studiata. Sunt propuse masuri de reconstructie ecologica a suprafetelor afectate de
lucrarile de exploatare. Refacerea suprafetelor afectate de lucrarile de exploatare a riolitelor se va
desfasura treptat pe toata durata exploatarii pana la epuizarea rezervelor de roca utila si 2-3 ani
dupa incheierea activitatii.

4.1.4. Calendarul implementrii i monitorizrii msurilor de reducere a impactului
Se vor implementa masuri de reducere a impactului pe o perioada de 24 de luni, 12 luni in
perioada de deschidere a lucrarilor de exploatare a riolitelor si 12 luni in perioada de functionare
a carierei, astfel incat sa se poata obtine informatiile necesare pentru diminuarea potentialului
impact al activitatii.
Tehnologia care va fi adoptata va corespunde informatiilor obtinute, astfel incat utilajele si
echipamentele utilizate sa fie in concordanta cu obiectivele de conservare a valorii biologice a
celor doua situri ROSPA0073 si ROSPA0073.

138
4.1.5. Responsabilul cu respectarea i monitorizarea condiiilor de mediu i poziia
sa n societate
Responsabilul cu respectarea i monitorizarea condiiilor de mediu este DANIEL
IONESCU, Administrator S.C. AMOR INC S.R.L.
Valoarea investiiei va fi de cca. 1.250.150 Euro din care 62.500 Euro alocati pentru
aplicarea msurilor de reducere a impactului pe termen scurt, mediu i lung.

Masuri de reducere a impactului si monitorizarea acestora Tabel 6
Nr.
Crt.
Masuri Tinte cuantificabile
1
Reducerea intensitatii
zgomotului
Inregistrarea intensitatii
- termen: in fiecare luna
Achizitia unor utilaje si
echipamente care sa asigure
mentinerea nivelului de
zgomot la parametrii
admisibili
2
Mentinerea calitatii aerului
Controlul continutului in oxizi
si pulberi
- termen: in fiecare luna
Amenajari constructive
pentru purificarea aerului
3 Mentinerea nivelului de pulberi
din zona
Controlul nivelului pulberilor
- termen: in fiecare luna
Amenajari pentru reducerea
pulberilor din zona
4 Stabilirea exemplarelor de specii
de plante importante pentru
habitatul de pajiste stepica
xerofila
-aspectul morfologic,
- inregistrarea aspectelor
fiziologice ale unor
exemplare din habitat
- in perioada de vegetatie,
lunar
nr. specii/ nr. ex
5 Realizare de observatii asupra
speciilor de fauna (ex. pasari)
din zona perimetrului si
vecinatati (cf. Fisei standard
NATURA 2000 pentru
ROSPA0073)
-Trasee de hranire;
-Locuri de odihna;
-Locuri de cuibarire;
-Depunerea pontei;
-Hranirea puilor;
-Migratie;
-Iernat
nr. specii/ efective ex.
6 Masurile pentru reducerea
efectului seismic (vibratii
Inregistrarea intensitatii
- termen: la fiecare etapa de
dislocare a rocii
Stabilirea exacta a perioadei
de dislocare a rocii
7 Masuri de mentinere a calitatii
solului
Analiza fizico-chimica a
probelor de sol
- termen: trimestrial
Inierbarea platformei de
depozitare a solului

139
Calendarul implementarii si monitorizarii msurilor de reducere a impactului Tabel 7
Etapa Grup de fauna afectat Respnsabil Control/
Monitorizare
Masuri propuse de reducere a impactului
Faza de
executie

Avifauna. Specii de pasari incluse n
Anexa I Directivei Pasari 2009/147/EC;
Anexa 3, OUG 57/2007, Legea 49/2011:
Hieraaetus pennatus, Circus cyaneus,
Coracias garrulus, Lanius collurio, Lullula
arborea, Emberiza hortulana.

Specii de psri cu migraie regulat
nemenionate n Anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC: Merops apiaster, Upupa epops,
Luscinia megarynchos, Miliaria calandra.
Beneficiar /
constructor /
responsabil
de mediu
Contract
de lucrri
Raport
monitorizare

- Reducerea polurii solului i a aerului cu praf i emisii poluante ;
- Reducerea perturbrii speciilor protejate de psri prin emisii de
zgomot i vibraii ( zgomotul provenit de la utilaje ex: autovehicule,
excavator;
- Folosirea de tehnologii i echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- Interzicerea capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de psri
protejate
- Inspectarea periodic a amplasamentului pentru depistarea
exemplarelor speciilor de psri protejate;
- Desfurarea activitilor din cadrul perimetrului pe suprafeele
strict necesare;
- Respectarea cilor de acces stabilite
Specii de herpetofauna, Anexa 4, Directiva
Habitate 92/43/CEE; Anexa 4A, OUG
57/2007, Legea 49/2011: Lacerta viridis,
Podarcis taurica

Specii de mamifere, Anexa 4, Directiva Habitate;
Anexa 3, OUG 57/2007, Legea 49/2011:
Spermophilus citellus


Beneficiar /
constructor /
responsabil
de mediu
Contract
de lucrri
Raport
monitorizare

- Reducerea perturbrii speciilor prin emisii de zgomot i vibraii
(zgomotul provenit de la utilaje (ex: autobasculante, excavatoare);
- Folosirea de tehnologii i echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- Desfurarea activitilor din cadrul
- Respectarea cilor de acces stabilite
- Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a
nu provoca mortalitatea direct a speciilor de herpetofauna si
mamifere;
- Interzicera capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de reptile
de ctre personalul de exploatare;
- Inspectarea periodic a amplasamentului pentru depistarea
exemplarelor de herpetofauna si mamifere;.
Faza de
exploatare

Avifauna. Specii de pasari incluse n
Anexa I Directivei Pasari 2009/147/EC;
Anexa 3, OUG 57/2007, Legea 49/2011:
Hieraaetus pennatus, Circus cyaneus,
Coracias garrulus, Lanius collurio, Lullula
arborea, Emberiza hortulana.
Specii de psri cu migraie regulat
nemenionate n anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC: Merops apiaster, Upupa epops,
Luscinia megarynchos, Miliaria calandra.
Beneficiar /
constructor /
responsabil
de mediu
Contract
de lucrri
Raport
monitorizare

- Reducerea polurii solului, i a aerului cu praf i emisii poluante;
- Reducerea perturbrii speciilor protejate de psri prin emisii
de zgomot i vibraii ( zgomotul provenit de la utilaje
(ex: autovehicule, excavator);
- Folosirea de tehnologii i echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- Interzicerea capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de psri
protejate
- Inspectarea periodic a amplasamentului pentru depistarea
exemplarelor speciilor de psri protejate - Desfurarea
activitilor din cadrul perimetrului pe suprafeele
140
- Respectarea cilor de acces stabilite
Specii de herpetofauna, Anexa 4, Directiva
Habitate 92/43/CEE; Anexa 4A, OUG
57/2007, Legea 49/2011: Lacerta viridis ,
Podarcis taurica
Specii de mamifere, Anexa 4, Directiva Habitate;
Anexa 3, OUG 57/2007, Legea 49/2011:
Spermophilus citellus


Beneficiar /
constructor /
responsabil
de mediu
Contract
de lucrri
Raport
monitorizare

- Reducerea perturbrii speciilor de herpetofauna prin emisii
de zgomot i vibraii (lucrri de excavare);
- Folosirea de tehnologii i echipamente noi, conforme cu
standardele de zgomot acceptate;
- Interzicera capturrii, izgonirii i distrugerii speciilor de
herpetofauna si mamifere
- Inspectarea periodic a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor
speciilor de herpetofauna si mamifere;
- Respectarea cilor de acces stabilite
- Limitarea vitezei pe drumuri pentru a nu provoca mortalitatea exemplarelor
speciilor de herpetofauna si mamifere;
- Desfurarea activitilor din cadrul perimetrului
Faza de
dezafectare

Avifauna. Specii de pasari incluse n
Anexa I Directivei Pasari 2009/147/EC;
Anexa 3, OUG 57/2007, Legea 49/2011:
Hieraaetus pennatus, Circus cyaneus,
Coracias garrulus, Lanius collurio, Lullula
arborea, Emberiza hortulana.

Specii de psri cu migraie regulat
nemenionate n anexa I a Directivei Consiliului
2009/147/EC: Merops apiaster, Upupa epops,
Luscinia megarynchos, Miliaria calandra.
Beneficiar /
constructor /
responsabil
de mediu
Contract
de lucrri
Raport
monitorizare

- Reducerea perturbrii speciilor protejate de psri, urmare a lucrarilor
de dezafectare;
- Reducerea polurii solului i a aerului cu praf i emisii poluante, rezultate
din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra
speciilor de pasari protejate.
Specii de herpetofauna, Anexa 4, Directiva
Habitate 92/43/CEE; Anexa 4A, OUG
57/2007, Legea 49/2011: Lacerta viridis ,
Podarcis taurica

Specii de mamifere, Anexa 4, Directiva Habitate;
Anexa 3, OUG 57/2007, Legea 49/2011:
Spermophilus citellus


Beneficiar /
constructor /
responsabil
de mediu
Contract
de lucrri
Raport
monitorizare

- Reducerea perturbrii speciilor de reptile si de mamifere ca urmare a
lucrarilor de dezafectare;
- Reducerea polurii solului i a aerului cu praf i emisii poluante, rezultate
din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar avea impact asupra speciilor
de herpetofauna si mamifere.


141
4.1.6. Monitorizarea biodiversitatii din perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea
Teilor, jud. Tulcea

Monitorizarea va fi realizata de personal specializat in baza unui contract si va urmari
evolutia starii de conservare a habitatelor, a speciilor si mentinerea starii favorabile a evolutiei
acestora.
Monitorizarea speciilor/habitatelor, pe lng informaiile pe care le ofer despre starea de
conservare sau despre rezultatul deiferitelor msuri de management, face posibil i identificarea
a unor tendine dinamice avnd un rol important n anticiparea modificrilor structurale i
funcionale, fapt ce permite luarea unor msuri, n timp util, pentru conservarea exemplarelor
speciilor identificate.
Pentru evidenierea efectelor pe care investitia le poate genera asupra florei si faunei zonei,
se impune realizarea unei monitorizri a biodiversitatii, prin intocmirea unui plan de
monitorizare, prezentat n Tab.8.

Plan de monitorizare a biodiversitii Tabel 8

Factor de mediu
monitorizat
Parametrii monit Parametrii monitorizati Scop



FLORA
Monitorizarea florei:
Date despre structura biocenozei: tip de
vegetatie, specii rare,
Date despre funciile biocenozei: dinamica
populaiilor, relaie ierbivore/ plante, fenologie,
expansiune / regresie
Impactul asupra biocenozei: activiti antropice,
factori climatici, msuri de conservare
Obinerea de informatii cu privire la:
-conservare specii/habitate
-evaluarea masurilor de conservare a unor specii/habitate
-urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele protejate in
vederea mentinerii integritatii lor
ecologice.



FAUNA
Monitorizarea faunei:
Date despre structura biocenozei: comuniti de
animale, specii rare, mod de distribuire,
morfologie
Date despre funciile biocenozei: migraie,
expansiune/ regresie, relaie ierbivore/ plante
Impactul asupra biocenozei: factori climatici,
poluare, resurse de hran
Obinerea de informatii cu privire la:
-conservare specii/habitate
-evaluarea masurilor de conservare
specii/habitate
-urmarirea evolutiei biodiversitatii in zonele protejate in
vederea mentinerii integritatii lor
ecologice.


Planul de monitorizare a biodiversitii permite obtinerea datelor necesare anticiparii
evolutiei biodiversitii din zon i eficacitatea implementrii msurilor de protectie.
Monitorizarea include evaluri atat ale condiiei de baz a biodiversitii din zon, cat i a
impactului produs prin realizarea investitiei, dar i ale altor forme de utilizare a resurselor
(agricultur, punat). Specificam ca in timpul lucrarilor de exploatare n carier a riolitelor din
perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea, pot fi afectati unii factori de
mediu, inclusiv biodiversitatea (flora, fauna), drept pentru care se cere monitorizarea acesteia in
toate fazele de implementare a proiectului: executie, exploatare si dezafectare.

Monitorizarea florei
Metodele utilizate vor avea un caracter de recunoatere, de inventariere a tipurilor de
vegetatie, a speciilor din zona de interes si vor consta in:
- inventarierea florei din zona vizat i mprejurimi;
- colectarea de material vegetal n cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;
142
- realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, dup caz, n
vederea identificrii n laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;
- identificarea habitatelor/asociaiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;
- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate n teren, realizarea
listei de plante.
Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se vor realiza pe transecte itinerante
astfel nct s fie acoperit o suprafa ct mai mare. Urmare a vizitelor in teren se va realiza
inventarul complet al florei si se vor efectua periodic (circa 2-3 zile / lun n perioada de
vegetaie) astfel nct s fie surprinse toate stadiile de vegetaie ale speciilor identificate.
De asemenea se vor inregistra date privind fenologia plantelor. Fiele de observaii in teren
vor contine: date sistematica speciilor, abundenta, dominanta, fenologie etc.(vezi tabelul de mai
jos).
Plan de monitorizare a florei / Exemplu Fisa de monitorizare

Specia Taxon Abundenta Dominanta Fenologie Observaii


Monitorizarea florei se va realiza timp de 1 an de zile calendaristic, cu precadere in
sezoanele vernal i estival.

Monitorizarea faunei
Se va intocmi un plan de monitorizare a faunei in care vor fi precizate metodele de
monitorizare a perimetrului astfel incat s se poat asigura o continuitate a colectrii datelor
precum i corelarea acestora.
Se vor evidenia particularitile ecologice ale zonei i detaliile referitoare la populaiile
speciilor de animale identificate. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului
investitiei va fi structurat astfel incat s poat indeplini toate cerinele fiecrei grupri
taxonomice.
Studiu de Evaluare Adecvata pentru Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea


143
Grupare
taxonomica
Scop Perioada/Metode de
monitorizare
Observatii
Reptile

1. Monitorizarea populaiilor de reptile prezente in
cadrul amplasamentului; 2. Aprecierea impactului
asupra reptilelor pe durata activitilor de executie
urmare a organizarii de santier;
-Primavara/vara (mai-iulie);
-Metoda transecte
Datorit unei slabe reprezentativiti a
speciilor de reptile in cadrul
amplasamentului, situaia acestora
nu va fi afectat de lucrarile
de exploatare.
Psri
cuibritoare

1.Monitorizarea speciilor cuibritoare de pasari in cadrul
amplasamentului;
2. Monitorizarea speciilor cuibritoare de pasari in zonele limitrofe
amplasamentului;
3. Asigurarea unor condiii favorabile cuibritului speciilor
de pasari prin reducerea activitilor antropice din zon
(punat, agricultur de tip intensiv, vantoare etc.).
- Cuibarit - vara (mai-iunie);
- Metoda punctele fixe i
transecte, numrarea/cutarea
cuiburilor
Urmare a organizarii de santier si a
respectarii msurilor de diminuare a
impactului, starea speciilor de psri
cuibritoare se poate mentine in
parametri acceptabili.
Psri de pasaj 1. Monitorizarea migraiei speciilor de pasari in perimetrul studiat;
2. Monitorizarea speciilor de pasari migratoare in zonele adiacente
obiectivului de investitie.
-Migraia de primvara/toamna
(martie-aprilie;
septembrie-noiembrie);
- Metoda punctele fixe i
transecte, evaluarea speciilor
de pasari n migraie
Prin respectarea msurilor de diminuare
a impactului, migratia speciilor de pasari
de pasaj nu va fi afectat.
Psri oaspei
de iarn
1. Monitorizarea speciilor de pasari oaspeti de iarna pe amplasament
si vecinatati;
2. Monitorizarea deplasrilor pasarilor oaspeti de iarna in
zonele invecinate obiectivului de investitie;
- Iarna (decembrie-februarie);
- Metoda punctele fixe i
transecte
Asigurarea unor condiii favorabile
pentru aflarea speciilor de pasari
oaspeti de iarna pe amplasamentul
studiat.
Mamifere 1. Monitorizarea speciilor de mamifere pe amplasamentul
studiat si vecinatati;
2.Monitorizarea deplasrilor speciilor de mamifere in
zonele limitrofe exploatarii;
-Vara (iunie-august)
- Metoda punctele fixe i
transecte
Limitarea activitilor de vantoare/
braconaj pe perimetrul si in afara
acestuia, asigurarea unor
conditii favorabile speciilor de
mamifere.
Studiu de Evaluare Adecvata pentru Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu,
localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea


144
Avand in vedere ca suprafata de 21,85 ha a obiectivului de investitii Lucrrile de
exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, jud.
Tulcea este inclusa in Situl de Importan Comunitar Podiul Nord-Dobrogean ROSCI0201 si
in Aria de Protecie Special Avifaunistic Mcin-Niculiel (ROSPA0073), o atentie deosebita
se va acorda monitorizarii habitatelor ca si a pasarilor.
Monitorizarea pasarilor va incepe cu intocmirea unui Plan de monitorizare. Acesta va
include date despre: perioada si speciile monitorizate, efectivele inregistrate, numarul de perechi
cuibaritoare/cuiburi, locuri de concentrare a pasarilor (hranire, odihna), deplasarea pasarilor etc.

Perioadele de realizare a monitorizrii biodiversitii
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.
Psri
cuibritoare

Psri
sedentare

Psri de
pasaj

Psri care
ierneaz

Amfibieni
Reptile
Mamifere
Nevertebrate
terestre

Legend:




Metode de monitorizare a avifaunei

Metoda punctelor fixe i a transectelor
Aceast metod implic deplasarea ntr-un anumit loc (punct) i nregistrarea psrilor
observate pe o anumit perioad de timp. Distana dintre punctele fixe difer n funcie de
speciile de psri. Astfel, pentru psrile mici distana poate fi pn n 150 m, iar pentru speciile
mai mari, mai mobile i n special pentru studiul n spatii deschise, distanele variaz ntre 350-
400 m. Numrul punctelor fixe de observaii variaz. Sunt necesare minim de 50 puncte de
observaii n cadrul unui eantion.

Ex. formular pentru nregistrarea datelor
Punct obs.nr. Ecosistem nceput Durat (min) Specia Exemplare Distana
2C terestru 06.30 10 Buteo sp. 15 30
2C - - 5 Turdus sp. 8 50

Perioada favorabil
Perioada optim
Studiu de Evaluare Adecvata pentru Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu,
localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea


145
Utilizarea transectelor presupune deplasarea observatorului de-a lungul lor i nregistrarea
psrilor pe ambele laturi ale transectului.
Poziionarea transectelor se face n funcie de anumite repere sau dup preferina
observatorului (ex. de-a lungul potecilor, a unui mal de ru etc., care se pare c ar avea multe
psri), acestea fiind poziionate fr legtur cu distribuia psrilor.
Lungimea transectelor depinde n mare msur de timpul necesar de estimare a unui
eantion ca i de numrul ecosistemelor cercetate.
Cel mai lung traseu parcurs de observator ntr-o zi nu trebuie s depeasc 10 km. Pentru
evaluri mai precise sunt recomandate transecte de cca 4 km.
Ex. de fi pentru colectarea de date
Data:____ Vremea: Senin nceput: 08.30 Sfrit: 10.30

Observator: Radu tefan
Nr. transect Ecosist. Specia Exempl. Unghiul Distana nlimea
2C silvic Parus sp. 25 70 50 30
2C - - 5 40 8 15

Numrarea n /lng aglomerri de psri
Numrarea psrilor n locurile de odihn sau colonii implic de obicei numrarea tuturor
psrilor prezente, a celor care vin i pleac din adpost. Distana de la observator la adpost va
varia de asemenea: n general cu ct e mai mare adpostul, cu att trebuie s stea observatorii
mai departe pentru a nu fi copleii de psrile pe care le vor numra. Se poate acoperi ntrega
circumferin a cercului sau doar o poriune din ea. Astfel, trebuie cunoscut proporia din
ntreaga circumferin care e acoperit.

Numrarea/cutarea cuiburilor
Un studiu ornitologic se poate concentra i asupra cuiburilor, deoarece disponibilitatea
acestora poate limita mrimea populaiei i apoi cuiburile sunt caracteristice speciei i relativ
uor de gsit. Comportamentul tipic al psrilor (ntoarcerea la cuib, jocurile nupiale i cntecul)
poate fi folosit pentru a calcula numarul de perechi din zon.
Numrarea cuiburilor psrilor se rezum la:
- identificarea caracteristicilor cuiburilor;
- numrarea sistematic a cuiburilor din diverse habitate (copaci, sol, vegetaie plutitoare,
maluri, construcii etc.);
- calcularea numrului cuiburilor pe unitate de teritoriu (ex. cuiburi/km2)
Durata efecturii monitorizarii, preferabil - 1 an de zile. Acest lucru este necesar pentru
cuprinderea tuturor aspectelor fenologice din viata pasarilor (observatii sezoniere). Oricnd pot
surveni modificri ale condiiilor naturale sau noi intervenii antropice care pot schimba
rezultatele obinute.

Culegerea de date va cuprinde aspectele principale:
- Inregistrarea condiiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vnt, precipitaii, ceaa);
- Determinarea tuturor influenelor antropice exercitate asupra psrilor din zona;
- Inspectarea zonei de monitorizare, functie de caracteristicile impactului asupra speciilor
de pasari, a conditiilor impuse de autoritatea de mediu;
- Observarea i nregistrarea psrilor observate n zona de amplasament. Se vor nota
pentru fiecare pasre /grup de psri observat, urmtoarele date: timpul observatiei (data i ora),
Studiu de Evaluare Adecvata pentru Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu,
localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea


146
specia, numrul de exemplare, locul aflarii pasari pe amplasament, distana de observare, direcia
de zbor, inalimea de zbor, comportamentul pasarii (hranire, odihna), numar de cuiburi
identificate etc.
Totul trebuie corelat cu condiiile meteo i cu alte influene (naturale sau antropice) suferite
de populaiile de psri din zona de monitorizare.

Interpretarea datelor. La sfaritul perioadei de studiu se va organiza i finaliza baza de date.
Se vor prelucra datele. Pe baza acestora se vor trage concluzii referitoare la impactul provocat
avifaunei de ctre obiectivul investitiei.

4.2. Masuri pentru protectia calitatii apei

Msurile care se impun pentru protecia calitii apelor constau n urmtoarele:
- resturile menajere sau reziduurile de orice natur se vor transporta, pe msura acumulrii
lor, n conteinere amplasate pe o platform betonat de unde vor fi transportate de catre o
societate specializata in baza unui contract.
- alimentarea cu combustibil a utilajelor se va realiza pe o platform de beton;
- vor fi utilizate toalete ecologice.
Avndu-se n vedere ca amplasamentul nu are cursuri de apa se consider c nu va exista
nici un impact al activitatii asupra apelor de suprafa sau a apelor freatice.
Deoarece din procesul tehnologic nu rezult ape uzate nu se vor face investitii pentru staii
i instalaii de epurare sau preepurare a apelor uzate.

4.3. Masuri pentru protecia calitii aerului

Prin utilajele care se vor achizitiona se va implementa o tehnologie moderna care va
asigura mentinerea calitatii aerului n zona. Se va institui un program de monitorizare care va fi
pus in aplicare de societati specializate.
Masuri adoptate;
- utilizarea de autobasculante i utilaje dotate cu motoare nepoluante, ce se ncadreaz n
normele UE privind emisiile de noxe n atmosfer, n timpul funcionrii;
- ntreinerea adecvat a utilajelor, verificarea lor periodic i inlocuirea celor cu
deficiene majore;
- utilizarea la operaiunile de forare a unor foreze hidropneumatice cu sap, prevzute cu
captator de praf ; de exemplu, la utilizarea unor foreze hidraulice de tip TAMROCK,
concentraia de praf silicogen, la o distan de 10 m de la punctul de emisie, va avea o valoare
sub valoarea CMA (6 mg/m
3
), stabilit prin norme;
- udarea zilnic a drumurilor care constituie poteniale surse de praf (mai ales in
perioadele secetoase).
- diminuarea concentraiei de gaze toxice, emise n momentul exploziei i dispersate n
afara perimetrului de exploatare, sub limita maxim admis de normele n vigoare prin
diminuarea cantitilor de exploziv i prin redistribuirea incrcturii explozive n mod
corespunztor; vor fi efectuate msuratori pentru pulberi n suspensie, dioxid de sulf (SO
2
) i
dioxid de azot (NO
2
).



Studiu de Evaluare Adecvata pentru Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu,
localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea


147
4.4. Masuri de limitare a zgomotului si vibratiilor

Pentru a evita perturbarea ciclului de viata al pasarilor, se vor desfasura activitati de
dislocare a blocurilor de piatra in afara perioadelor de depunere a pontei si de clocire, ca si in
primele saptamani de crestere a puilor. Se vor face masuratori ale intensitatii si ale propagarii
zgomotului si al vibratiilor la sursa, in cmp apropiat si in cmp indepartat.
Se vor utiliza echipamente si utilaje tehnologice moderne, exploatarea acestora facandu-se
astfel incat sa se reduca uzura si implicit poluarea fonica a zonei.
Masinile vor fi echipate cu dispozitive de esapare a gazelor diminuandu-se zgomotul in
timpul functionarii motorului.

4.5. Masuri pentru reducerea efectului seismic

Pentru reducerea efectului seismic, in general, se pot lua urmatoarele masuri:
- marirea numarului de trepte de intrziere, dar nu mai mult de patru trepte;
- repartizarea ct mai uniforma a incarcaturii totale de explozivi pe treapta de
intrziere si in ordine crescatoare a treptelor de intrziere.

4.6. Masuri pentru mentinerea calitatii solului

Lucrarile si dotarile pentru protectia solului
Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului si a subsolului, prin
demararea activitatii de exploatare, vor fi prevazute urmatoarele masuri:
- amenajarea drumurilor pentru transportul pietrei;
- depozitarea solului decopertat in halde speciale si inierbarea pentru mentinerea fertilitatii;
- acoperirea partilor excavate cu strat de sol in cel mai scurt timp pentru asigurarea
mentinerii unui nivel corespunzator de vegetatie in zona.
In cadrul organizarii de santier, conteinerele cu deseuri reciclabile si nereciclabile vor fi
amplasate pe o platforma betonata. Resturile menajere sau reziduurile de orice natura, care nu
pot fi recuperate si valorificate se vor transporta, pe masura acumularii lor de catre o societate
specializata in baza unui contract.
Dimensiunile altor lucrari de amenajare vor fi limitate la strictul necesar atingerii
obiectivului.

Concluzii:
- Beneficiarul va implementa masuri de reducere a impactului in perioada de
pregatire, de exploatare si de inchidere a exploatarii care urmaresc protectia biodiversitatii
specifice celor doua situri : ROSCI0201 si ROSPA0073;
- Protectia factorilor abiotici si implicit a celor biotici se va realiza prin utilizarea
unei tehnologii performante si prin respectarea masurilor de protectie a biodiversitatii.

4.7. Alte aspecte relevante pentru conservarea speciilor i/sau habitatelor de interes
comunitar

Nu este cazul.



Studiu de Evaluare Adecvata pentru Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu,
localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea


148
V. Metodele utilizate pentru culegerea informaiilor privind speciile
i/sau habitatele de interes comunitar posibil afectate

Obiectivele urmarite prin studiul biodiversitatii din zona studiata

Identificarea speciilor/habitatelor prezente n perimetrul implicat n dezvoltarea planului i
n zona nvecinat a planului, pe lng informaiile pe care le ofer despre starea lor de
conservare sau despre rezultatul implementarii diferitelor msuri de management activ, face
posibil i identificarea timpurie a unor tendine dinamice ale populatiilor existente.
Monitorizarea continua a populatiilor apartinand speciilor florei si faunei specifice siturilor
ROSCI0201 si ROSPA0073 care ar putea fi identificate pe amplasament asigura predicia
modificrilor structurale i funcionale ale acestora, fapt care permite implementarea n timp util
a unor masuri de conservare. Informaiile obinute prin instituirea unor programe de monitorizare
asigura respectarea legislatiei referitoare la mentinerea statutului biodiversitatii zonei.
Monitorizarea biodiversitatii de pe amplasament ca si a celei din vecinatatea acestuia permite
analiza fluxului de materie vie din zona amplasamentului pentru mentinerea echilibrului
populatiilor speciilor identificate si a rolului acestora in mentinerea functionalitatii habitatului.
Monitorizarea populatiilor speciilor indicatoare de habitat ca si a celorlalte specii prezente
in habitat s-a realizat pe baza unor planuri de monitorizare care permit colectarea i analiza
datelor intr-o forma standardizata, astfel nct datele colectate la intervale diferite s fie
comparabile ntre ele i s asigure o imagine a dinamicii populatiilor identificate.
Obiectivele urmrite au constat n:
- monitorizarea populatiilor speciilor florei si faunei de pe amplasament in corelatie cu
Formularul stadard al ROSCI0201 si ROSPA0073 cu informatiile din listele speciilor protejate
pentru mentinerea caracteristicilor biodiversitatii zonei;
- studiul eventualelor modificari ale factorilor de mediu (apa, aer, sol) ca urmare a
implementarii proiectului cu consecinte asupra florei si faunei din zona.

Metode utilizate pentru studiul biodiversitatii zonei studiate

Metode de studiu al florei
Metodele de studiu al florei si faunei de pe amplasament si din vecinatatea acestuia pentru
identificarea tipului de habitat ca i studiul evoluiei fenologice a florei din habitatul identificat
pe amplasamentul Dealul Malciu sunt:
- metoda Braun-Blanquet, numit i metoda releveelor ptrate de 100 mp ; alegerea
suprafeelor de prob s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca suprafaa minim
pe care trebuie efectuat releveul de vegetaie pentru a surprinde majoritatea speciilor care intr n
compoziia fitocenozelor (Cristea et al. 2004).
- metoda observaiei aplicata pentru studiul florei si faunei n cadrul cuadratelor delimitate
prin poziionare GPS ; datele obtinute sunt consemnate in fisele de studiu, cu stabilirea zilelor de
observatii si a aspectelor fenologice identificate.

Metode de studiu al faunei
Studiul exemplarelor speciilor de fauna de pe amplasamanet si din zona adiacenta s-au
realizat in anii 2011-2012. Studii entomologice s-au realizat n perioada mai-iulie, prin colectare
de material entomologic (exemplare de insecte - juvenili, aduli), cu ajutorul fileului entomologic
n staiile de cercetare din perimetrul planului.
Studiu de Evaluare Adecvata pentru Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu,
localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea


149
Studii herpetologice au cuprins aspectele de primavara (luna mai) si vara (lunile iunie-
august). Identificarea animalelor s-a realizat prin utilizarea metodei transectelor. Vizitele in teren
s-au realizat in staiile de cercetare din perimetrul planului, cat si pe terenurile limitrofe.
Cercetari avifaunistice s-au realizat in perioada de iarna (decembrie-februarie), in timpul
migraiei de primavara si toamna (martie-mai; octombrie-noiembrie), in perioada de vara (iunie-
august) n staii din zona amplasamentului obiectivului de investitie. Metodele de evaluare a
populaiilor de psri utilizate n studiu au fost: punctele fixe i transecte, evaluarea psrilor n
migraie, la cuibarit s.a.
Speciile de mamifere s-au identificat in perioada de vara (iunie-august) n staii din zona
studiata, dar i n zonele limitrofe.
Metodele utilizate pentru studiul mamiferelor: puncte fixe, transecte.

VI. Responsabilul cu respectarea si monitorizarea conditiilor de mediu si
pozitia sa in societate

Implementarea si monitorizarea conditiilor de mediu va fi realizata de beneficiarul SC
AMRO INC SRL, administrator ing. Daniel Ionescu.

VII. Colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvat

Prezenta lucrare a fost ntocmit pe baza observaiilor din teren i a documentaiilor puse la
dispoziie de ctre titularul planului.

Colectivul de elaborare:
Ing. geolog Daniel Juverdeanu
Dr. biolog Nela Zambila
Dr. biolog Teodor Glavan-Caranghel



ANEX:
- Bibliografie
- Certificate ale Evaluatorilor Studiilor pentru Protectia Mediului din echipa de elaborare a
Studiului de Evaluare Adecvata
- CV-urile specialitilor din colectivul de elaborare a Studiului de Evaluare Adecvat







Studiu de Evaluare Adecvata pentru Lucrrile de exploatare n carier a riolitelor din perimetrul Dealul Malciu,
localitatea Valea Teilor, jud. Tulcea


150

Bibliografie

Botnariuc N., A.Vdineanu (1982) - Ecologie, Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti;
Coglniceanu D., Aioanei F., Bogdan M. (2000): Amphibians from Romania. Determination keys.
Ed. Ars Docendi, Bucureti, 199 (in Romanian).
Covaciu-Marcov, S.D., Ghira, I., Cicort-Lucaciu, A. St., Sas, I., Strugariu, Al., Bogdan, H. (2006c):
Contributions to knowledge regarding the geographical distribution of the herpetofauna of Dobrudja,
Romania. North-Western Journal of Zoology 2 (2): 88-125.
Doni N. i colab. (2005) - Habitatele din Romnia, Ed. Tehnic Silvic, Bucureti;
Doni N. i colab. (2006) - Habitatele din Romnia. Modificri conform amendamentelor propuse
de Romnia i Bulgaria la Directiva Habitate, Ed. Tehnic Silvic, Bucureti.
Hamlyn Guide (1999) Psrile din Romnia i Europa, Determinator ilustrat, Societatea
Ornitologic Romn, ISBN 0600599647.
Murariu, D., 1996 - Mammals of the Danube Delta (Romania). Travaux du Museum National
dHistoire Naturelle "Grigore Antipa", 36: 361 - 371.
Murariu, D., 1995 - Mammals species from Romania. Categories of conservation. Travaux du
Museum dHistoire Naturelle "Grigore Antipa", 35: 549-566.
Fir V., Nstsescu M. (1977) - Zoologia nevertebratelor, Ed. Didactic i pedagogic, Bucureti;
Gomoiu, M., T., Skolka, M. (2001) - Ecologie i metodologii pentru studii ecologice, Ovidius
University Press, Constanta;
Heath F.M., Evans M.I. (2000) - Important Bird Areas in Europe. Priority sites for conservation,
vol. 2, Bird Life International, London;
Ionescu V. (1968) Vertebratele din Romnia, Ed. Acad. RSR, Bucureti;
Munteanu, D. (2000) - Metode de evaluare a abundenei psrilor, Publicaiile Societii
Ornitologice Romne nr. 10, Cluj;
Munteanu, D. (2002) - Atlasul psrilor clocitoare din Romnia, Ed. Societii Ornitologice
Romne, Cluj;
Nstase Rdulet, 2005 - Contributions to the Knowledge of the Mammal Fauna from Dobrogea
(Romania). Travaux du Musum National dHistoire Naturelle Grigore Antipa. Vol. XLVIII, pp. 417
425.
Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihilescu, S. - Lista
roie a plantelor superioare din Romnia, n Studii, sinteze, documentaii de ecologie, PI, 1994.
Petrescu, M., 2007 Dobrogea si Delta Dunarii. Conservarea florei si habitatelor. Tulcea.
Prodan I., Buia Al. (1966) - Flora mic ilustrat a Romniei, Ed. Agro-Silvic, Bucureti;
Rdule N. & Stnescu M. (1996) - Contributions la connaissance des mammifres du sud de la
Dobrogea (Roumanie). Trav. Mus. Natl. Hist. Nat. Gr. Antipa , Bucureti, 36: 373-384;
Rudescu L. (1958) - Migraia psrilor, Ed. tiinific, Bucureti;
Rugin, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din Romnia, Ed. Universitii Alexandru Ioan Cuza
Iai, 2003.
Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotic i caracterizarea ecologic a
fitocenozelor din Romnia, Ed. CONPHIS, 2001.
Sutherland, W., J., Newton, I., Green, E., E. 2005. Bird Ecology and Conservation A Handbook
of Techniques. Oxford University Press.
*** Memoriu de prezentare. Perimetrul Dealul Malciu, localitatea Valea Teilor, judetul Tulcea.
Beneficiar: S.C. AMRO INC S.R.L., 2012.
*** Pozitia perimetrului Dealul Malciu, judetul Tulcea in raport cu ariile naturale protejate: situl
de protecie special avifaunistic Mcin-Niculiel (ROSPA0073) i situl de importan comunitar
Podiul Nord - Dobrogean (ROSCI0201).