Raport Evaluare Adecvata PUGTechirghiol

CÎRNAT MARIAN-JAN PFA
Consultan ă de mediu
Elaborator inregistrat in Registrul national al elaboratorilor de studii
pentru protectia mediului: Evaluare Adecvată
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

Pentru
”Planul Urbanistic General al oraşului Techirghiol”
Titular: PRIMARIA ORASULUI TECHIRGHIOL
Elaborator: CIRNAT MARIAN-JAN PFA
2011
1
Studiu de Evaluare Adecvată – Plan Urbanistic General al orașului Techirghiol
CUPRINS:
A) INFORMAșII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBĂRII 4
A.1.Informașii privind planul 4

A.2. Localizarea geografica si administrativa 11
A.3. Modificarile fizice ce decurg din plan 12
A.4. Resursele naturale necesare implementarii planului 13
A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale 13
A.6. Emisii si deseuri generate de plan 13
A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului 14
A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului 15
A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului si esalonarea perioadei de
implementare a planului 15
A.10.Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului 16
A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului 17
A.12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu planul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala
protejata de interes comunitar 17
A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului 17
B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PLANULUI 18
B1. Descrierea zonei de studiu 18

B.2.Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate si speciile ce pot fi afectate prin implementarea planului 21
B.3. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de
interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate
in formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar 22
B.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate
si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate și distributia
acestora 38
B.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate 48
B.6. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar 52
B.7. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale
protejate de interes comunitar 61
B.8. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde
au fost stabilite prin planuri de management 66
B.9. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor 66
B.10. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei natural protejate de interes
comunitar 70
B11. Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar 70
2
C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI 71
C.1.Impactul direct si indirect 71

C.2. Impactul pe termen scurt sau lung 72
C.3.Impactul din faza de constructie, de operare si de dezafectare 72
C.4. Impactul rezidual 72
C.5. Impactul cumulativ 72
C.6. Evaluarea semnificatiei impactului 73
C.6.1.Procentul din suprafata habitatului ce va fi pierdut prin implementarea
proiectului si Procentul din suprafata habitatului folosite pentru necesitatile de
hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar 75
C.6.2.Fragmentarea habitatelor de interes comunitar 75
C.6.3.Schimbari in densitatea populatiei 76
C.6.4.Scara de timp pentru inlocuirea speciilor /habitatelor afectate de implementare
proiectelor 76
C.7. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau
alte resurse naturale care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii de
interes comunitar 76
C.8. Evaluarea impactului planului propus 76
C.8.1. Evaluarea impactului cauzat de plan fara a lua in considerare masurile de
reducere a impactului 80
C.8.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a
impactului 87
D) MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 90
E) METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE

SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE 95
F) ALTERNATIVELE PLANULUI 98
G) MONITORIZARE 100
BIBLIOGRAFIE 103
ANEXE 105
3
A. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII
A.1. Informaii privind planul:
Denumirea planului:
”Planul Urbanistic General al oraşului Techirghiol”
Descrierea planului:
Planul Urbanistic General, împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent,

cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcŃiilor pe orice categorie de
terenuri, atât în intravilan, cât şi în extravilan, în limitele teritoriului administrativ al
localităŃii.
Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaŃială
economico -socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu
protecŃia, conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit.
Planul Urbanistic General al oraşului Techirghiol a avut la bază o serie de documente şi
studii, după cum urmează:
Planul de amenajare a teritoriului judeŃean (PATJ-ConstanŃa) din care se
poate desprinde poziŃia oraşului Techirghiol în cadrul judeŃului, în special în
domeniile căi de comunicaŃie, potenŃial economic şi uman, locul în
ierarhizarea funcŃională a localităŃilor judeŃului;
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE
CONSTANłA- reavizat în mai 2010;
Agenda Locală 21 – Planul de Dezvoltare Durabilă a Oraşului Techirghiol;
Cadastru intravilan, ortofotoplanuri în coordonate STEREO 70, lucrări
topografice de bornare a perimetrului intravilan propus;
Studiu geotehnic elaborat de S.C. GEOFORAJ S.R.L. ConstanŃa;
Date statistice comunicate de către DirecŃia JudeŃeană de Statistică;
Planuri urbanistice de detaliu şi zonale aprobate de Consiliul Local al
oraşului Techirghiol;
Date conŃinute în Normative de specialitate ( norme naŃionale sau europene)
privind gradul de dotare a zonelor şi subzonelor.
Planul Urbanistic General al oraşului Techirghiol se axează pe cinci domenii principale,
prezentate atât din punct de vedere al stadiului actual al dezvoltarii cât si din punct de
vedere al propunerilor de dezvoltare urbanistică şi reglementărilor:
Cadrul natural şi protecŃia mediului;

CirculaŃii;
Echiparea tehnico-edilitară: alimentarea cu apă, canalizare, alimentarea cu
gaze naturale, telecomunicaŃii, reŃele de distribuŃie petrol;
Modul de ocupare a terenului şi zonificarea funcŃională (reglementări, bilanŃ
teritorial);
Obiective de utilitate publică: circulaŃia terenurilor, patrimoniu cultural.
4
Ca urmare a temei de proiectare, intravilanul propus, s-a stabilit de comun acord cu

Primăria oraşului Techirghiol şi cu Consiliul Local al oraşului, Ńinând cont de necesităŃile
actuale, de solicitările locuitorilor, dar şi de posibilităŃile de atragere a factorilor de
propulsare şi dezvoltare a oraşului, în conformitate cu PLANUL INTEGRAT DE
DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE CONSTANłA - reavizat în Mai 2010-
Strategia de Dezvoltare Durabilă a oraşului Techirghiol. Ca urmare, teritoriul intravilan al
oraşului a fost majorat cu suprafeŃe de teren, necesare dezvoltării localităŃii pe o perioadă
până în anul 2020. În acest sens, Consiliul Local a emis Avizul de oportunitate, prin
Hotărârea Consiliului Local Techirghiol nr. 47 din 30.03.2009.
Conform Planului Urbanistic General al oraşului Techirghiol teritoriul va fi divizat în

următoarele zone, subzone şi unităŃi teritoriale de referinŃă:
C- ZONA CENTRALĂ- ZONA MULTIFUNCłIONALĂ FORMATǍ DIN FUNCłIUNI

DIFERENłIATE, ÎN SPECIAL FĂCÂND PARTE DIN CATEGORIA INSTITUłIILOR
PUBLICE ŞI SERVICIILOR.
C.P. SUBZONA CENTRALĂ SITUATA ÎN LIMITELE ZONEI DE PROTEJARE A

VALORILOR ISTORICE ŞI ARHITECTURAL-URBANISTICE ŞI SIT NATURA 2000- SE
APLICĂ PREVEDERILE REGULAMNTULUI DE INTERVENłIE ÎN ZONE PROTEJATE.
C.A. SUBZONA CENTRALǍ SITUATǍ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI

PROTEJATE
IS SUBZONA INSTITUłII SI SERVICII PUBLICE
ISP SUBZONA INSTITUłII SI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE

PROTEJATE
L ZONA DE LOCUIT ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE
L1 SUBZONA LOCUINłELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM

P+2 NIVELURI:
L1A - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI,

SITUATE ÎN AFARA ZONEI PROTEJATE, PE PARCELĂRI TRADIłIONALE/SPONTANE;
L1B - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

SITUATE ÎN INTERIORUL ZONEI PROTEJATE;
L1C - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

SITUATE ÎN ENCLAVE NECONSTRUITE DIN PERIMETRU INTRAVILAN EXISTENT;
L1CP - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

SITUATE ÎN ENCLAVE NECONSTRUITE DIN PERIMETRU INTRAVILAN EXISTENT ÎN
ZONE PROTEJETE;
5
L1D - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

SITUATE ÎN NOILE EXTINDERI ALE PERIMETRULUI INTRAVILAN ;
L2 SUBZONA LOCUINłELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4 NIVELURI) SITUATE

ÎN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENłIALE
A - ZONA DE ACTIVITĂłI PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A1 - SUBZONA UNITĂłILOR MICI ŞI MIJLOCII PRODUCTIVE , DE SERVICII ŞI

DEPOZITARE
A2 - SUBZONA UNITĂłILOR DE SERVICII TURISM ŞI SǍNǍTATE, CU REGIM

DE ÎNǍLłIME P+2-P+4 E şi parŃial P+8E.

DE ÎNǍLłIME P+2-P+4 E .
V - ZONA SPAłIILOR VERZI
V1- SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT- PARCURI,

GRĂDINI, SCUARURI, PRECUM ŞI PLANTAłII DE ALINIAMENT ALE ARTERELOR
PRINCIPALE SAU SECUNDARE, PLANTAłII AFERENTE PROMENADELOR
PIETONALE, AMENAJĂRI LOCALE AMBIENTALE.
V2P -SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT -PARCURI,

GRĂDINI, SCUARURI, PRECUM ŞI PLANTAłII DE ALINIAMENT ALE ARTERELOR
PRINCIPALE SAU SECUNDARE, PLANTAłII AFERENTE, PROMENADELOR
PIETONALE, AMENAJĂRI LOCALE AMBIENTALE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE-SIT
NATURA 2000.
V3- SUBZONA SPAłIILOR VERZI PENTRU SPORT ŞI AGREMENT .
V4P- SUBZONA SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT – PE TERENURI ÎN

INTRAVILAN SITUATE ÎN PERIMETRUL DE PROTECłIE SIT NATURA 2000.
V5P- SUBZONA SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT – PE TERENURI ATRASE

ÎN INTRAVILAN ÎN PERIMETRUL DE PROTECłIE SIT NATURA 2000.
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE
T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE DEZAFECTATǍ, PROPUSǍ

PENTRU RECONVERSIE FUNCłIONALǍ
Tex – ZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE ÎN EXTRAVILAN
6
G - ZONA DE GOSPODǍRIE COMUNALǍ
G.1 -SUBZONA CONSTRUCłIILOR ŞI AMENAJĂRILOR PENTRU GOSPODĂRIE

COMUNALĂ
G.2 -SUBZONA CIMITIRELOR
S - ZONA CU DESTINAłIE SPECIALĂ
UnităŃi Teritoriale de RefeinŃă ( UTR)

Definirea unei anumite unităŃi teritoriale de referinŃă este determinată de trei
parametri:
(1) funcŃiunile dominante admise cu sau fără condiŃionări;
(2) regimul de construire (ocuparea terenului, gradul de utilizare a terenului);
(3) înălŃimea maximă admisă.
Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor
regulamentului şi deci, este necesară încadrarea terenului în altă categorie de UTR.
Conform legislaŃiei în vigoare documentaŃia de urbanism poate fi iniŃiată pentru a fi admise
derogări de la reglementările de urbanism, doar în baza unui studiu de oportunitate
aprobat conform legii de Consiliul Local, prin care se vor stabili condiŃiile întocmirii planului
urbanistic precum şi suprafaŃa ce urmează a fi studiată şi reglementată.
Pentru toate unităŃile teritoriale de referinŃă se mai adaugă un criteriu de diferenŃiere
a reglementărilor: respectiv situarea într-o zonă protejată.
UnităŃile teritoriale de referinŃă, au fost stabilite astfel:
U.T.R. nr. 1.
C- ZONA CENTRALĂ - ZONA CENTRALĂ - CONłINÂND FUNCłIUNI ŞI
ECHIPAMENTE CU CARACTER DE CENTRALITATE ŞI REPREZENTATIVITATE,
POLARIZATOARE ALE INTERSULUI PUBLIC LA NIVEL LOCAL
Tipuri de zone şi subzone funcŃionale care se întâlnesc în cadrul zonei centrale a

0raşului Techirghiol:
C.P. - SUBZONA CENTRALĂ SITUATA ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE A

VALORILOR ISTORICE ŞI ARHITECTURAL-URBANISTICE SI SIT NATURA 2000
C.A. - SUBZONA CENTRALĂ SITUATA ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI

PROTEJATE
IS- SUBZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE
ISP- SUBZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE

PROTEJATE
7
U.T.R. nr. 2.
Acest UTR cuprinde tot perimetrul intravilan compact al oraşului Techirghiol. Tipuri
de subzone funcŃionale care se întâlnesc :
IS- ZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE
ISp- ZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE
L - ZONA DE LOCUIT
L1- SUBZONA LOCUINłELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM

P+2 NIVELURI:
L1a - locuinŃe individuale şi colective mici, cu maxim P+2 niveluri, situate în afara
zonei protejate, pe parcelări tradiŃionale/spontane;
L1b - locuinŃe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în interiorul
zonei Protejate;
L1c - locuinŃe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în enclave
neconstruite din perimetru intravilan existent;
L1cp - locuinŃe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în enclave
neconstruite din perimetru intravilan existent în zone protejate;
L1d - locuinŃe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile
extinderi ale perimetrului intravilan ;
L2- SUBZONA LOCUINłELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4 NIVELURI) SITUATE

ÎN ANSAMBLURI PREPONDERENT REZIDENłIALE
V - ZONA SPAłIILOR VERZI
V1 SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT- parcuri,

grădini, scuaruri, precum şi plantaŃii de aliniament ale arterelor principale sau secundare,
plantaŃii aferente promenadelor pietonale, amenajări locale ambientale.
V2 - SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT -parcuri,

grădini, scuaruri, precum şi plantaŃii de aliniament ale arterelor principale sau secundare,
plantaŃii aferente, promenadelor pietonale, amenajări locale ambientale situate în zone
protejate-SIT NATURA 2000.
V3- SUBZONA SPAłIILOR VERZI PENTRU SPORT ŞI AGREMENT
V4p- SUBZONA SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT – pe terenuri în intravilan

situate în perimetrul de protecŃie SIT NATURA 2000.
8
V5p- SUBZONA SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT – pe terenuri atrase în

intravilan situate în perimetrul de protecŃie SIT NATURA 2000.
A - ZONA DE ACTIVITĂłI PRODUCTIVE ŞI SERVICII
A1 - SUBZONA UNITĂłILOR MICI ŞI MIJLOCII PRODUCTIVE , DE SERVICII ŞI

DEPOZITARE

DE ÎNǍLłIME P+2-P+4 E şi parŃial P+8E.

DE ÎNǍLłIME P+2-P+4 E .
T - ZONA TRANSPORTURILOR
T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE
T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE, propusă pentru reconversie

funcŃională.
G - ZONA DE GOSPODǍRIE COMUNALǍ
G.1 -SUBZONA CONSTRUCłIILOR ŞI AMENAJĂRILOR PENTRU GOSPODĂRIE

COMUNALĂ
G.2 -SUBZONA CIMITIRELOR
S - ZONA CU DESTINAłIE SPECIALĂ
U.T.R. nr. 3.
Trup independent introdus în intravilan în vederea realizării unui cartier rezidenŃial,
cu funcŃiune dominantă –locuire- şi funcŃiuni complementare.
Reglementările generale şi specifice acestei subzone se vor aplica prin
întocmirea şi aprobarea unui PUZ, conform legislaŃiei în vigoare şi vor fi cele din
CAPITOL II- punctele 1,-2,-3,-4,-5,-6,-7, din regulamentul local de urbanism.
U.T.R. nr. 4.
Trup independent introdus în intravilan în vederea realizării unui cartier rezidenŃial,
cu funcŃiune dominantă –locuire- şi funcŃiuni complementare.
Reglementările generale şi specifice acestei subzone se vor aplica prin
întocmirea şi aprobarea unui PUZ, conform legislaŃiei în vigoare şi vor fi cele din
CAPITOL II- punctele 1,-2,-3,-4,-5,-6,-7, din regulamentul local de urbanism.
9
Obiectivele planului:
Analizand Strategia de Dezvoltare Durabilă a oraşului Techirghiol, se evidenŃiază

următoarele priorităŃi de dezvoltare durabilă:
• Dezvoltarea turismului şi sectorului terŃiar;
• Asigurarea creşterii veniturilor pe termen lung;
• ÎmbunătăŃirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaŃii şi energie;
• Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea excluderii
sociale şi dezechilibrelor sociale;
• Conformarea progresivă a standardelor de mediu din Uniunea Europeană, pe care
România va trebui să le atingă în 2017.
Pentru realizarea acestor priorităŃi este stabilită următoarea listă de proiecte (PLANUL
INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE CONSTANłA, capitolul
III-PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE):
Reabilitarea şi modernizarea tramei stradale;
Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi
canalizare;
Creşterea activităŃii turistice pe lacul Techirghiol;
Reabilitarea şi modernizarea Sanatoriului Balnear de Recuperare Techirghiol;
Amenajarea unei Grădini Botanice;
Reabilitarea şi modernizarea Teatrului de Vară;
Reabilitarea şi modernizarea drumului Techirghiol- Eforie;
Reabilitarea şi modernizarea drumului Techirghiol- Agigea;
Reabilitarea şi modernizarea Casei de Cultură Techirghiol;
Reabilitarea, modernizarea şi extinderea iluminatului public în Techirhiol;
Reabilitarea si reamenajarea arhitecturala a zonei centrale a orasului;
Construirea de locuinŃe sociale în oraşul Techirghiol;
Amenajarea de noi spaŃii verzi şi de recreere;
Realizarea unui sistem modern de irigaŃii al spaŃiilor verzi în oraş;
Construirea unei noi pieŃe agro-alimentare în oraşul Techirghiol;
Construirea unei staŃii de sortare şi transfer a deşeurilor.
La nivelul teritoriului oraşului Techirghiol, este necesar, a se extinde teritoriul intravilan

şi a dezvolta amenajările urbanistice, pentru crearea cadrului legal necesar pentru
realizarea proiectelor prioritare, dezvoltarea şi creşterea atractivităŃii localităŃii.
Optimizarea relaŃiilor cu teritoriul, va urmări obiectivele generale şi priorităŃile de dezvoltare
durabilă a oraşului Techirghiol şi face referire la următoarele aspecte:
Valorificarea cadrului natural şi a resurselor;
PoziŃia oraşului în reŃeaua judeŃului şi în mod special în cadrul Zonei Metropolitane
ConstanŃa;
Organizarea circulaŃiei şi transporturilor;
RelaŃia de vecinătate cu litoralul Mării Negre şi cu localităŃile învecinate.
(Pentru detalii specifice vezi- PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE PENTRU POLUL
DE CREŞTERE CONSTANłA-STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILǍ A ORAŞULUI
TECHIRGHIOL).
10
A.2. Localizarea geografică i administrativă:
Oraşul Techirghiol este situat în extremitatea de sud-est a României (jud.

ConstanŃa), la 16 km de municipiul ConstanŃa, aproape de Marea Neagră (3 km) și se
învecinează cu:
- comuna Agigea –la Nord;
- comuna Tuzla- la Sud;
- orașul Eforie- la Est;
- comuna Topraisar – la Vest.
Accesul către oraş se face pe DN 38 sau prin drumul judeŃean ce leagă staŃiunea
Eforie Nord de Techirghiol (pe lângă lac). Este singura stașiune de pe litoral profilată
exclusiv pe tratamentul balnear, pentru afecșiunile reumatismale și ginecologice.
În partea de est a oraşului se află lacul Techirghiol, cel mai mare lac, de pe teritoriul
României cu apă sărată şi nămol saprofelic. Lacul Techirghiol, zona limitrofă, faleza şi o
parte din teritoriul administrativ din partea de sud a teritotiului administrativ, precum şi o
zonă din perimetrul intravilan al oraşului în partea de est şi sud, sunt cuprinse în SITUL
NATURA 2000 (perimetrul sitului este delimitat pe planul de încadrare în teritoriu) delimitat
prin HG nr. 1284 din 24/10/2007, în anexa nr.1-Lista ariilor de protecŃie specială
avifaunistică, lacul Techirghiol are număr de cod ROSPA0061-cu protecŃie 100% din
11
suprafaŃă, iar Unitatea teritorial administrativă Techirghiol cu protecŃie pe 24% din

suprafaŃa teritoriului unităŃii administratrative. Scopul delimitării acestei arii de protecŃie
este asigurarea conservării tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor pentru
care au fost desemnate conform OUG 57/2007, anexele 2 si 3.
Ultimele studii referitoare la lac evidenșiază următoarele date:
rezerva de namol- aproximativ 620.000mc (796.000t);
consumul mediu existent-8.000mc/an;
fenomenul de peloidogeneză, în condiŃii normale de echilibru biochimic al lacului,
produce cca.75.000t/an;
prin fenomenul de degradare naturală se pierd cca. 60.000t/an;
rezultă o acumulare medie de cca.15.000t/an;
cantitatea maximă exploatabilă luată în calcul cu recuperare de 75% este de
70.000t/an=190t/zi-poate asigura, la un consum mediu de 10Kg/zi/procedură şi
1Kg/zi/persoană pentru băi reci, următoarele capacităŃi: tratament sanatorial=18.00
locuri- 365 zile (67.000t) şi băi reci= 30.000 locuri- 100 zile (3.000t).
A.3. Modificările fizice ce decurg din plan i care vor avea loc pe durata
diferitelor etape de implementare a acestuia:
Amplasarea noilor obiective, prevăzute în cadrul Planului Urbanistic General, se va
face numai după întocmirea unui PUZ sau PUD, însoțit în general ți de un studiu de
impact asupra mediului.
A.3.1 Modificări fizice în etapa de construcție- amenajare :

- pregătirea amplasamentului și a organizării de șantier;
- lucrări de excavare și realizare a fundașiei;
- lucrări de amenajare căi de acces.
A.3.2 Modificari fizice în etapa de exploatare-funcționare :

In general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate
temporar (organizarea de șantier, săpătură fundașii etc.), precum și o urbanizare a
terenurilor agricole acolo unde se dorește a se realiza noi amenajări urbanistice.
Planul Urbanistic General va asigura un cadru unitar privind posibilităŃile de

dezvoltare în context local şi regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen
lung a zonei. Reglementările configurativ-spaŃiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt
corelate cu aspecte economice şi sociale, precum şi cu aspecte ce vizează protecŃia
mediului. Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:
O cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza
unor decizii luate la nivel de PUZ;
DirecŃii antagonice de actiune datorita lipsei unei viziuni unitare
Lipsa/neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunităŃi importante

de considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.
Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea

PUG al Oraşului Techirghiol crează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică
asupra opŃiunilor privind dezvoltarea zonei.
12
A.4. Resursele naturale necesare implementarii planului
Pentru implementarea planului este necesara modificarea destinatiei terenurilor din

extravilanul orasului, în majoritate terenuri agricole și izolat zone degradate de păşune.
A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate
de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
In cadrul planului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ROSPA0061”Lacul

Techirghiol”.
A.6. Emisii i deeuri generate de plan (în apa, în aer, pe suprafaa unde
sunt depozitate deeurile) i modalitatea de eliminare a acestora
A.6.1. Emisii ți dețeuri generate în perioada de construcție-amenajare

Pentru perioada de construcșie-amenajare deșeurile preconizate pot fi clasificate astfel :
- menajere și/sau asimilabile acestora ;
- deșeuri din materiale de constructie;
- plastic (din ambalaje, cabluri etc.)
- metalice ( de la armaturi si utilajele de pe șantier ale căror piese se pot
defecta)
- anvelope, acumulatori ;
- uleiuri uzate, alte produse petroliere ;
- hartie,carton ( din activitășile desfășurate în cadrul organizării de șantier) .
A.6.2. Emisii ți dețeuri generate în perioada de funcționare-exploatare

In timpul funcșionării obiectivelor prevăzute a se realiza în cadrul Planului Urbanistic
General pot să apară următoarele categorii de deșeuri:
- deseuri municipale;
- deseuri de echipamente electrice si electronice;
- deseuri de materiale inerte;
- deseuri reciclabile (hartie, carton, plastic, etc.).
A.6.3. Managementul dețeurilor

În oraşul Techirghiol există în prezent locuri de depozitare necontrolată a deşeurilor, cu
raspândire destul de restrânsa însă. Dezvoltarea viitoare a zonei va trebui să Ńină cont de
necesitatea implementării unui sistem de management integrat al deşeurilor.
Deseurile generate vor fi gestionate, în condișii de sigurantă, în conformitate cu
legislașia în vigoare. Astfel, se vor amenaja spașii pentru colectarea selectivă a
deșeurilor ( PET, Hartie/carton, menajer, metalice).
A.6.4. Eliminarea ți reciclarea deseurilor
13
Eliminarea și reciclarea deșeurilor reciclabile ( PET , hartie, carton, metalice, acumulatori

și anvelope uzate) se va face prin contractarea unor firme specializate și autorizate în
desfășurarea unor astfel de activităși .
Eliminarea deșeurilor menajere se va face prin contractarea acestui serviciu cu o firmă
specializată și autorizată de către autoritatea de mediu .
A.7. Cerintele legate de utilizarea terenului necesare pentru executia planului
BILANłUL TERITORIAL AL ORAŞULUI TECHIRGHIOL

Teritoriul intravilan propus, precum şi bilanŃul zonelor funcŃionale sunt următoarele:
Tabel: BilanŃul suprafeŃelor corespunzătoare diferitelor categorii de folosinŃă pentru cea

actuală şi cea propusă prin PUG
EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCłIONALE SUPRAFAłA PROCENT SUPRAFAłA PROCENT
% din total % din total
ha intravilan ha intravilan
LOCUINłE ŞI FUNCłIUNI
188,40 47,79 400,18 62,57
COMPLEMENTARE
UNITǍłI INDUSTRIALE ŞI
10,00 2,54 --- ---
DEPOZITE
UNIT. AGRO_ZOOTEHNICE 40,87 10,37 --- ---
UNITǍłI PRODUCTIVE ŞI
--- --- 3,38 0,53
SERVICII
INSTITUłII ŞI SERVICII DE
11,00 2,79 24,09 3,77
INTERES PUBLIC
TRANSPORT total din care: 59,34 10,54 74,65 11,67
RUTIER 50,55 12,87 74,65
FEROVIAR 8,06 2,04 --- ---
AERIAN --- --- --- ---
NAVAL --- --- --- ---
SPAłII VERZI; SPORT;
34,19 8,67 109,00 17,03
AGREMENT
CONSTRUCłII TEHNICO-
9,50 2,41 9,50 1,49
EDILITARE
GOSPODǍRIE COMUNALǍ-
8,30 2,11 8,30 1,30
CIMITIRE
DESTINAłIE SPECIALA 6,00 1,52 6,00 0,94
TERENURI LIBERE 22,88 5,80 --- ---
TERENURI
4,50 1,14 4,50 0,70
NEPRODUCTIVE
TOTAL
394,25 100% 639,60 100%
INTRAVILAN
14
Ca urmare a temei de proiectare, intravilanul propus, s-a stabilit de comun acord cu

Primăria oraşului Techirghiol şi cu Consiliul Local al oraşului, Ńinând cont de necesităŃile
actuale, de solicitările locuitorilor, dar şi de posibilităŃile de atragere a factorilor de
propulsare şi dezvoltare a orasului, în conformitate cu PLANUL INTEGRAT DE
DEZVOLTARE PENTRU POLUL DE CREŞTERE CONSTANłA- reavizat în Mai 2010-
Strategia de Dezvoltare Durabilă a oraşului Techirghiol. Ca urmare, teritoriul intravilan al
oraşului a fost majorat cu suprafeŃe de teren, necesare dezvoltării localităŃii pe o perioadă
până în anul 2020. În acest sens, Consiliul Local a emis Avizul de oportunitate, prin
Hotărârea Consiliului Local Techirghiol nr. 47 din 30.03.2009.
SuprafeŃe introduse în intravilan:
Parcela situata în nord-vestul oraşului, adiacent perimetrului intravilan existent

obiect PUZ aprobat de Consiliul Local;
Parcela A 106/3,4,5 situată în vestul oraşului, adiacent perimetrului intravilan
existent obiect PUZ aprobat de Consiliul Local;
Parcela (1)-1A, situată în vestul oraşului, trup independent, obiect PUZ aprobat de
Consiliul Local;
Parcela A 105/25/1 şi A 105/29, situată în sud-vestul oraşului, trup independent,
obiect PUZ aprobat de Consiliul Local;
Parcela situată în sud-vestul oraşului, adiacent perimetrului intravilan existent, la
sud de fosul CAP, solicitată de Consiliul Local;
Parcele situate în sudul oraşului, adiacent perimetrului intravilan existent, delimitate
în partea de sud de De 240/1, solicitate de Consiliul Local;
Parcele situate în sud-estul oraşului, adiacent perimetrului intravilan existent, de la
drumul de exploatare DE270 către vest, solicitate de Consiliul Local;
Parcele situate în sud-estul oraşului, delimitate în partea de est de malul lacului la
sud de baraj şi lac apă dulce, iar la vest şi nord de drumuri de exploatare, solicitate
de Consiliul Local;
A. 8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de inalta tensiune etc., mijloacele de
constructie necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii
suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar
Planul supus avizării nu necesită servicii suplimentare de dezafectare/reamplasare de

conducte, linii de înaltă tensiune , modificări traseu drumuri de existente ( De, DC, DJ ) ,
căi ferate etc.
A.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului si esalonarea perioadei

de implementare a planului
Perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic General
este 10—12 ani.
15
A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului
În perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic
General - 10—12 ani se poate aprecia că economia oraşului se va dezvolta valorificând
condiŃiile favorabile existente şi potenŃialul natural al lacului Techirghiol.
ActivităŃi industriale – nu vor avea o pondere semnificativă în dezvoltarea

economică a oraşului, aceasta rămânând la stadiul de mică industrie, nepoluantă.
Depozitare şi construcŃii - se vor moderniza şi vor avea o creştere economică

funcŃie de gradul lor de participare la viitoarea dezvoltare a oraşului(construcŃii de locuinŃe,
dotări, institiŃii, turism, echipare edilitară).
Agricultura –se preconizează o dezvoltare a agriculturii prin exploatarea

diversificată a teritoriului agricol, inclusiv a activităŃilor ce prezintă interes turistic.
Dezvoltarea activităŃilor balneo turistice şi de agrement – valorificarea

potenŃialului terapeutic al nămolului sapropelic şi a apei sărate din lac.
Dimensionarea capacităŃii bazelor balneo-turistice, trabuie să Ńină seama de

cantităŃile maxime de nămol ce poate fi utilizat zilnic, în limita capacităŃii naturale de
generare şi regenerare a lacului.
Dezvoltarea activităŃilor din această ramură, este prioritară pentru oraş şi va avea
un aport semnificativ la dezvoltarea economică a acestuia.
Alte activităŃi -prestări servicii- dezvoltarea prestărilor de servicii pentru populaŃie

şi pentru viitoarea dezvoltare în domeniul balneo-turistic.
În măsura în care vor apărea investitori, pe teritoriul administrativ sunt destule
posibilităŃi de amplasare a noi obiective, practic din orice domeniu. Totuşi, anumite
categorii de obiective s-ar putea amplasa şi în extravilan (staŃii de benzină, unităŃi
agroindustriale, etc.) bineînŃeles numai după scoaterea terenului din circuitul agricol şi
obŃinerea tuturor avizelor şi acordurilor necesare.
Transporturile şi circulaŃia, reprezintă o funcŃie urbană generalizată şi în
consecinŃă trebuie sş Ńină cont de aspecte variate: comportament individual şi social,
evoluŃia preferinŃelor privind locuirea, utilizarea timpului liber, natura distracŃiilor, etc.
Aceste aspecte au consecinŃe directe asupra mobilităŃii, a circulaŃiei rutiere şi
transporturilor.
Pentru fundamentarea circulaŃiei, este necesară întocmirea unui studiu de circulaŃie pentru
a cuprinde perspectiva anului 2010-2020, luând în calcul noul teritoriu intravilan.
Transportul în comun- această activitate, este realizată de operatori privaŃi şi se
va dezvolta o data cu extinderea oraşului şi cu dezvoltarea zonelor aferente turismului,
balneo-turismului şi zonelor de sport şi agrement.
16
A.11. Descrierea proceselor tehnologice ale planului (in cazul in care autoritatea
competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru)
Nu este cazul.
A. 12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera

impact cumulativ cu planul care este in procedura de evaluare si care poate afecta
aria naturala protejata de interes comunitar
Nu este cazul.
A. 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia

mediului
Nu s-au solicitat informatii suplimentare fata de prevederile Ordinului MMP nr.19/2010.
17
B. INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PP
B.1 Descrierea zonei de studiu
Biodiversitatea sau diversitatea biologică reprezintă heterogenitatea în lumea vie de

la nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine şi acvatice
continentale până la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta
include diversitatea în cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor.
De asemenea, termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităŃii organismelor
vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi
diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.
Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogăŃie şi diversitate,

datorată în principal varietăŃii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularităŃilor
climatice precum şi a particularităŃilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea
acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de
nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic
dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii
de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de
mamifere.
Clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes sunt reprezentate de un număr de 180 de

specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente în tabloul faunistic dobrogean, din
punctul de vedere al gradului de protecŃie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate,
6 specii rare şi 6 specii endemice.
Speciile de ihtiofaună de interes naŃional, cu o pondere de 10,7% din totalul de
specii, se împart în două categorii, după cum urmează: specii de interes naŃional care
necesită o protecŃie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2
taxoni, şi specii de importanŃă naŃională a căror prelevare din natură şi exploatare fac
obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urmă fiind
reprezentate de un număr de 2 taxoni.
Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:
11 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare

(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peşti prezenŃi în Dobrogea;
11 specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul
măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 6% din
totalul speciilor de peşti prezenŃi în Dobrogea.
Clasa Amphibia este reprezentată printr-un număr de 12 taxoni pentru care este
necesară aplicarea unor măsuri de conservare, reprezentând 63,15% din speciile de
amfibieni din fauna României. În funcŃie de gradul de protecŃie, 3 specii sunt vulnerabile,
două sunt periclitate şi una endemică.
Speciile de amfibieni de interes naŃional, reprezentate printr-un singur taxon intră în
categoria speciilor care necesită o protecŃie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
18

(Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenŃi în
Dobrogea;
7 specii care necesită protecŃie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din
totalul speciilor de amfibieni prezenŃi în Dobrogea;
2 specii de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac
obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din
totalul speciilor de amfibieni prezenŃi în Dobrogea.
Clasa Reptilia este reprezentată prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6 specii
vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitată şi 2 specii endemice.
Fauna de reptile a judeŃului reprezintă aproximativ 70% din cea a Ńării.
Speciile de reptile de interes naŃional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei
dobrogene, sunt reprezentate printr-un număr de 2 taxoni care necesită o protecŃie strictă,
conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel:

(Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente în
Dobrogea;
13 specii de reptile care necesită protecŃie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007),
46,42% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea.
Clasa Aves este reprezentată de specii ce sunt dominante ca număr şi importanŃă

conservativă în cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentând din punct de vedere al
compoziŃiei specifice 71,75 % din avifauna României, dintre acestea 33 specii fiind
vulnerabile,17 specii sunt periclitate şi 13 specii sunt critic periclitate.
Speciile de păsări de interes naŃional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei
dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesită o protecŃie strictă, conform
Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.
Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se
distribuie astfel:
93 de specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare

şi a ariilor de protecŃie specială avifaunistică (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4%
din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;
39 de specii a căror vânătoare este permisă (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58%
din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;
4 specii de pasari de interes comunitar, a căror comercializare este permisă (Anexa
5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;
15 specii a căror comercializare este permisă în condiŃii speciale (Anexa 5E la
O.U.G. 57/2007), reprezentând 5% din totalul speciilor de păsări prezente în
Dobrogea.
Clasa Mammalia, reprezentată în cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de specii,

prezintă un număr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii),
periclitate (6 specii), endemice (5 specii) şi rare (o specie). Foarte bine reprezentaŃi
19
numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae şi Fam. Vespertilionidae, în marea lor
majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum şi reprezentanŃi ai Fam.Mustelidae.
Speciile de mamifere de interes naŃional se împart în două categorii:
5 specii care necesită o protecŃie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007 cu

modificările şi completările ulterioare, reprezentând 6,25% din totalul speciilor de
mamifere;
specii de importanŃă naŃională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul
măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în număr de 9 specii,
reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea.

(Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere;
27 specii de animale care necesită protecŃie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007),
60% din totalul de specii de mamifere;
3 specii de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi
exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007),
6,6% din totalul de specii de mamifere.
Biodiversitatea în cadrul amplasamentului
Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentată în tabel în comparaŃie

cu datele înregistrate în cadrul zonei de studiu.
Nr. total Gradul de conservare a speciilor Specii

Grupe de
de Specii Specii Specii Specii Specii observate pe
specii
specii vulnerabile rare periclitate endemice stabile amplasament
Peşti 180 12 6 18 6 138 0
Amfibieni 12 3 - 2 1 6 0
Reptile 28 8 4 5 3 8 1
Păsări 287 75 12 36 8 156 77
Mamifere 80 31 3 9 6 31 3
TOTAL 587 129 25 70 24 339 81
Tabel – Diversitatea faunei dobrogene
În cazul reptilelor, a fost identificată o singură specie, şi anume: şopârla de câmp

(Podarcis taurica), aceasta având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei însă foarte
restrânsă în cadrul sitului ROSPA 0061 Lacul Techirghiol, datorită prezenșei cu precădere
a habitatelor acvatice.
În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 77 de specii

dintre care de oaspeŃi de vară, 26 specii sedentare, 19 specii oaspeŃi de iarnă şi 17 specii
de pasaj, Ńinând cont că unele specii sunt prezente atât ca specii cuibăritoare cât şi ca
specii de pasaj sau de iarnă.
20
Din rândul mamiferelor, ca urmare a analizei probelor directe (observarea unor

exemplare) şi indirecte (precum identificarea vizuinilor, a urmelor, ingluviilor şi/sau
excrementelor) au fost identificate patru specii, şi anume șoarecele de câmp (Microtus
arvalis), iepurele de câmp (Lepus europaeus) şi vulpea roşcată (Canis vulpes).
B.2 Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafata, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea PP
De menŃionat este faptul că perimetrul propus pentru lotizare este cuprins în situl
Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol.
Situl de protecŃie specială ROSPA0061 Lacul Techirghiol se întinde pe o suprafaŃă

de 3.035,00 ha în cadrul regiunii biogeografice stepice - pontice, cu o altitudine medie de
12 m (variind între 0 şi 80 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum
urmează:
Clasa de habitat Cod CLC Procent din suprafaŃa sitului (%)
Râuri, lacuri N06 511, 512 44
Mlaștini, turbării N07 411, 412 4
Culturi (teren arabil) N12 211 - 213 36
Pășuni N14 231 4
Alte terenuri arabile N15 242, 243 10
Alte terenuri artificiale N23 1xx 2
Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate.
Conform datelor avem următoarele categorii:
număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38;

număr de alte specii migratoare, listate în anexele ConvenŃiei asupra speciilor migratoare
(Bonn): 50;
număr de specii periclitate la nivel global: 5.
Situl este de asemenea important în perioada de migraŃie pentru următoarele

specii:
21
Larus minutus
Sterna albifrons
Philomachus pugnax
Larus melanocephalus
Pelecanus onocrotalus
Ciconia ciconia
Charadrius alexandrinus
Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii:

Oxyura leucocephala
Branta ruficollis
Anser erythropus
Larus minutus
Phalacrocorax pygmaeus
Cygnus cygnus
Mergus albellus
Anser albifrons
Larus ridibundus
Podiceps nigricollis
În ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităŃi ale sitului, acestea sunt reprezentate de

o vulnerabilitate crescută datorită activităŃilor de pescuit, vânătoare/braconaj, precum și
cele de turism și activitășile agricole din zonele învecinate.
B.3 Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a
PP, mentionate in formularul standard al ariei naturale protejate de interes
comunitar
Este binecunoscut faptul că diversitatea elementelor faunistice este strâns corelată

cu particularităŃile floristice şi asociaŃiile fitocenologice (particularităŃi de habitat),
elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului.
CombinaŃia şi interacŃiunea tuturor acestor factori determinanŃi stabileşte distribuŃia
elementelor faunistice precum şi delimitarea graniŃelor populaŃiilor locale, contribuind astfel
la modul de răspândire al speciilor, variind de la o răspândire uniformă la una de tip
insular, în funcŃie şi de adaptabilitatea fiecărei specii. De asemenea, disponibilitatea
locurilor de cuibărit şi de hrănire este strâns legată de combinaŃia acestor factori. Astfel,
datorită prezenșei în majoritate a terenurilor agricole în zona de studiu, s-a putut constata,
ca urmare a monitorizărilor efectuate, că biodiversitatea specifică este relativ scăzută, însă
distribușia elementelor faunistice este relativ uniformă, ale căror populașii se întind pe
suprafeșe mari în cadrul tuturor terenurilor agricole.
Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nişe ecologice mai mult sau
mai puŃin diversificate în strânsă legătură cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, în
regnul animal există o delimitare a speciilor funcŃie de gradul acestora de adaptabilitate la
condiŃiile de mediu. Această adaptabilitate este dată de nivelul de specializare la care a
ajuns fiecare specie în parte. Așadar, și în cazul zonei de studiu, sunt prezente specii cu
22
un grad mare de specializare pentru habitatele agricole, așa cum este cazul speciilor de
ciocârlii și a fâsei de câmp, dar și specii nespecializate, cu un mare grad de adaptabilitate
la diferite tipuri de habitate, așa cum este cazul vrăbiilor și a speciilor din Familia
Corvidae.
Nivelul de specializare este dat de preferinŃa pentru anumite habitate pentru

cuibărit, preferinŃa pentru un anumit tip de hrană şi disponibilitatea ei, nivelul de deranj
Aşadar, cu cât o specie prezintă un nivel mai înalt de specializare, cu atât mai mult
aceasta va depinde strict de anumite condiŃii de mediu (tip de habitat, particularităŃi
geografice şi geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va întâmpina
dificultăŃi mai mari în ocuparea unor nişe ecologice, consistând astfel din populaŃii
restrânse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrângere a populaŃiilor local
şi într-un final riscului de dispariŃie. Pe de altă parte, cu cât o specie este mai puŃin
specializată, aceasta va putea ocupa diverse nişe ecologice şi stabili populaŃii
semnificative contribuind astfel la o răspândire uniformă. Un exemplu de specii cu mare
grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, având o
distribuŃie uniformă şi populaŃii stabile, care asigură un bun fond genetic necesar
perpetuării speciei. Astfel de specii sunt: guguştiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de
casă (Passer domesticus), cioara grivă (Corvus cornix), stăncuŃa (Corvus monedula),
coŃofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt
specii cu un nivel înalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, şi care,
odată cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate
asemănătoare. De asemenea, unele din speciile periclitate nu suportă învecinarea cu
habitatele antropizate şi activităŃile antropice aşa că, chiar dacă habitatul lor nu a fost
distrus, datorită deranjului, acestea vor abandona acest areal. O altă cauză care afectează
speciile cu un nivel înalt de specializare este şi fenomenul de încălzire globală care prin
modificarea microclimatului din anumite arealuri forŃează aceste specii să caute un
microclimat corespunzător în alte zone, însă probabilitatea de a găsi astfel de noi arealuri
adecvate este destul de scăzută.
Perimetrul cuprins în PUG, și dorit a fi trecut în intravilan, este reprezentat în

majoritate de terenuri agricole, cu o singură zonă izolată de pășune la est și sud-est de
localitatea Techirghiol. Totuşi, în cadrul perimetrului nu sunt prezente habitate acvatice
specifice sitului SPA, acestea fiind situate doar în vecinătatea estică a prezentului plan.
Din punct de vedere geologic, perimetrul face parte din formaŃiunea Podişul Negru-
Vodă, formaŃiuni cu structuri calcaroase triasice ce aparŃin Masivului Sud Dobrogean, aşa
cum reiese de altfel şi din imaginea de mai jos.
23
Elementele geologice reprezentate de elemente calcaroase sunt slab evidenŃiate

doar pe unele zone care sunt expuse acŃiunii factorilor climatici.
Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (10 –
o
11 C), precipitaŃii reduse (în jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale şi secete frecvente,
bate frecvent CrivăŃul, geros iarna şi uscat vara.
Datorită tuturor acestor factori mai sus menŃionaŃi, distribuŃia faunei în perimetrul
parcului eolian precum şi zonele adiacente este relativ redusă şi restrânsă în general la
anumite grupuri faunistice cu o bună adaptabilitate şi un grad scăzut de specializare,
specii care de altfel au un bun grad de reprezentativitate în cadrul tabloului faunistic din
România.
24
Păsările oaspeŃi de vară
Ca urmare a acestor monitorizări s-au identificat 45 specii de păsări oaspeŃi de vară

(inclusiv cele sedentare) în zona de studiu (perimetrul PUG + zone adiacente), majoritatea
fiind reprezentată de specii comune cu o largă răspândire în cadrul tabloului avifaunistic
din România (a se vedea Tabelul Nr. 2 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de
studiu).
În ceea ce priveşte prezenŃa speciilor de păsări cuibăritoare pentru care este important
situl Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol, șinând cont că situl SPA nu are
importanșă pentru specii de păsări cuibăritoare, s-a verificat doar prezenșa unor specii de
păsări de importanșă pentru zona Dobrogei. În zona de studiu au fost identificate 25 de
specii cuibăritoare din totalul celor 45 de specii, dintre acestea doar 5 specii făcând parte
din Anexa 1 a Directivei Păsări, și anume:
1. Ciocănitoarea de grădini (Dendrocopos syriacus): acesta este o specie, care după

cum îi spune și numele, este destul de des întâlnită în grădini și parcuri în interiorul
localitășilor, sau în anumite zone de pădure. În zona de studiu a fost observată o
singură pereche în grădinile din interiorul localitășii Techirghiol, nefiind astfel vorba de
o populașie răspândită uniform pe întreaga zonă, motiv pentru care această specie
este necaracteristică zonei;
2. Ciocârlia de Bărăgan (Melanocorhypha calandra): este o specie de ciocârlie des

întâlnită pe terenurile agricole din Dobrogea, aceasta fiind de departe cea mai
importantă regiune din România pentru acestă specie. Datorită prezenșei în
majoritate a terenurilor agricole în zona de studiu, s-a identificat o populașie uniform
distribuită în această zonă, fiind observate în medie aproximativ de 30 de
exemplare/zi, ceea ce dovedește prezenșa unei populașii nu foarte numeroase,
nesemnificativă pentru populașia din Dobrogea (< 1%) însă cu o distribușie
uniformă;
3. Fâsa de câmp (Anthus campestris): este o specie adaptată habitatelor de pășune în

principal, dar și terenurilor agricole, astfel că a fost identificată și în zona de studiu,
având o distribușie uniformă, însă nu foarte abundentă, datorită mediei de 6-12
exemplare/zi identificate. Astfel, în zona de studiu există o populașie cu distribușie
uniformă pe întreg teritoriul, însă nu foarte abundentă, fiind astfel nesemnificativă
pentru populașia din Dobrogea (< 1%);
4. Sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio): este o specie adaptată habitatelor de pășune

sau terenuri agricole, cu vegetașie de arbuști, necesare hrănirii și cuibăritului său, și
care datorită prezenșei unor astfel de habitate în zona de studiu, a fost identificat ca
și specie cuibăritoare într-un număr de 3 perechi, fapt care denotă faptul că zona de
studiu nu este foarte prielnică acestei specii, care a re o prezenșă izolată, nefiind
vorba despre o populașie cu o distribușie uniformă. Astfel, această specie nu este
caracteristică zonei de studiu, dar cuibărește în număr mic datorită prezenșei izolate
25
a unor habitate prielnice, fiind complet nesemnificativ numărul identificat în zona de

studiu fașă de populașia totală din Dobrogea;
5. Presura de grădină (Emberiza hortulana): este o specie adaptată habitatelor de

pășune sau terenurilor agricole situate în vecinătatea acestora, și care, datorită
existenșei unor zone izolate prielnice, a fost identificată ca specie cuibăritoare și în
zona de studiu. Totuși, datorită efectivelor reduse identificate (doar 2 perechi
cuibăritoare), precum și distribușiei lor izolate, zona de studiu nu reprezintă o zonă
prielnică, astfel că această specie nu este caracteristică zonei de studiu, fiind cel mult
o specie accesorie, total nesemnificativă pentru populașia totală din Dobrogea.
Un aspect important este acela că în zona de studiu precum şi în zonele situate în

jurul acesteia nu sunt prezente colonii ale unor specii de păsări de mari dimensiuni cum ar
fi pelicanii, stârcii, etc., deoarece acestea sunt strict limitate de prezenŃa unor întinderi mari
de apă şi vegetaŃie specifică (galerii de sălcii) care nu se regăsesc în această zonă.
Singurele specii de mari dimensiuni care pot fi prezente în zona de studiu sunt
reprezentate pe de o parte de speciile răpitoare iar pe de altă parte de berze sau unele
specii de stârci.
În cazul primei categorii, deşi în zona de studiu ar putea fi prezente animale care
reprezintă o potenŃială sursă de hrană, numărul păsărilor răpitoare care utilizează această
zonă ca una de hrănire este extrem de redus, aproape inexistent, din următoarele motive:
Absenșa unor specii precum popândăul, care prezintă sursa principală de hrană;
Deranj destul de mare în zonă datorită activităŃilor agricole practicate;
DistanŃă relativ mare a acestei zone faŃă de arealul de cuibărit;
PrezenŃa unor arealuri de hrănire optime în alte zone;
Nu sunt specii coloniale ci solitare.
În cazul berzelor, acestea preferă cu precădere zoele situate de-a lungul cordonului
inundabil al Dunării, zone în care pot fi întâlnite între 5 şi 15 cuiburi într-o singură localitate
(cum este cazul unor localităŃi precum Isaccea, Revărsarea din Jud. Tulcea). De menŃionat
este faptul că berzele cuibăresc aproape exclusiv în interiorul localitălor pe stâlpi sau
coşurile caselor, iar datorită particularităŃilor amplasamentului, precum şi lipsa unor
localităŃi în imediata vecinătate a acestuia, prezenŃa berzelor este posibilă doar pe
parcursul migraŃiei, fapt dovedit şi ca urmare a monitorizării zonei.
Ca urmare a acestor particularităŃi, şi anume, lipsa unor colonii de păsări, potenŃialul

foarte scăzut al zonei ca zonă de hrănire, nu a fost identificat niciun traseu semnificativ de
deplasare între zonele de cuibărit şi hrănire.
Singurele specii care în zona de studiu au o bună reprezentare sunt reprezentate de

ciocârlii, care se hrănesc și cuibăresc în zona de studiu, rândunica (Hirundo rustica) care
se hrăneşte în zona de studiu, precum şi speciile din Familia Corvidae (ciorile). Toate
aceste specii comune au o răspândire uniformă pe tot teritoriul Dobrogei dar şi a întregii
Ńări, astfel că populaŃiile de aici sunt nesemnificative faŃă de populaŃiile la nivel naŃional.
26
Păsările de pasaj (migraŃia)
Cea de-a două categorie Ńintă de păsări pentru zona de studiu este cea a păsărilor
migratoare care pot tranzita zona de studiu pe parcursul pasajului de primăvară sau
toamnă.
Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a fost
indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de
absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga
durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor
scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati
in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este
distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt.
La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii
“oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia,
deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta
tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe
parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa
se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara
noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul
de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele
specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora
se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele
fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se
deplaseaza in diverse zone geografice).
Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a modelat
in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De regula,
durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de
pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat,
insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se
aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice.
Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul
zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare
siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza
pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si
durata migratiei difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor
(gaste, rate) se deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si
de regula la altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este
relativ liniara, pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata “obstacolele” naturale (cum
ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie
si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat
pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie.
27
Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani).
Rapitoarele de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde
traversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se astfel un efect de “palnie”.
Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic un
numar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii.
Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie
de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi
berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala
ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel
mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar
de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si
Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in
arealul de cuibarit. intregul sau drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4
luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare.
Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a

ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin,
care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a
mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca
indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai
multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a
lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad
masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna,
AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania.
Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva
procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea
ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt
cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda
care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora
actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a
pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea
rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la
obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera
o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul
conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura
urmatoare:
28
Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global
Cele mai multe păsări din Europa iernează în Africa sau în Sudul Europei iar unele
exemplare ajung chiar şi în Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraŃie
europene sunt următoarele:
Ruta Scandinaviei de Sud

Ruta Baltică
Ruta Trans Iberică
Ruta Central Mediterană
Via Pontica (partea vestică a Mării Negre)
Ruta Trans Caucaziană
Ruta de migraŃie Via Pontica, împreună cu ruta Trans Iberică reprezintă una dintre
cele mai semnificative rute de migraŃie din Europa. De-a lungul coastei Mării Negre şi a
Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat naştere străvechea cale de migraŃie Via
Pontica. Păsările care cuibăreau şi populau aproximativ jumătate din suprafaŃa Europei
folosesc această rută de migraŃie. Studiile efectuate asupra migraŃiei păsărilor diurne au
demonstrat că începând cu luna august şi continuând în septembrie, de-a lungul Dobrogei
şi a coastei Mării Negre trec în pasaj până la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce
reprezintă aproximativ 60% din populaŃia europeană a acestei specii, până la 37, 228 de
pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ
30,660 de şorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus),
25,769 acvile âipătoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de şoimuleŃi de seară (Falco
vespertinus). Un număr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizează
această rută de migraŃie (Via Pontica): acvila de câmp (Aquila heliaca), cârstelul de câmp
(Crex crex), pelicanul creŃ (Pelecanus onocrotalus), acvila Ńipătoare mare (Aquila clanga),
vânturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) şi altele. Pe lângă speciile
de păsări mari aceeaşi rută este utilizată de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu
29
zbor activ. În total, aproximativ 379 specii de păsări pot fi întâlnite în Dobrogea şi de-a
lungul coastei Mării Negre pe perioada migraŃiei.
Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de

pasaj. Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine
(Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca
Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse
intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie
ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de
pasari.
Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de

asemenea puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor
migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana.
Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor

multiple drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice
trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica,
sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea
peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste.
Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile

ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile şi se prind de multe ori pasari inelate de
alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de
origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a
ajutat la clarificarea multor probleme.
La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa
numitii “oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep
migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ
constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai
pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina
sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla
tara noastra.
Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de

iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii
sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se
deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind
partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in
diverse zone geografice).
Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale

pasarilor in aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din
directia nord-est , vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se
ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii , de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se
apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra
primavara si toamna sunt ( Rudescu L.,1958 ):
30
Toamna
Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord de
Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii
Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii
Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite,
rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori;
Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898),
apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa
central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori,
berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;
Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest
drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de
laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;
Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii
Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari
cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;
Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales
de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;
Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita
pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt
drumuri secundare, de importanta locala.
Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca
drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar
drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui
Palmen, recunoscut si de Menzbier.
Comparand drumurile cocorilor din Delta, cu cele din restul Europei, se constata ca
populatiile de cocori din doua drumuri principale euroasiatice, trec prin Delta Dunarii, si
anume : drumul sarmatic si o parte a drumului uralo-volgo-caspic, iar prin vestul tarii,
drumul est-elbic, modificat ca directie, peste Marea Adriatica, deoarece cocori zboara usor
peste intinderi mari de ape (mari), munti inalti si alte obstacole, pe care, de exemplu,
berzele le evita.
Primavara
Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se
concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor,
Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul
sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita-
Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman
oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a
produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara.
Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele

premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata rigid si
31
formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii,

provocate mai ales de doua fenomene principale:
Regimul hidrografic al Dunarii.

Situatia climatica a anului respectiv.
Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera
pasarilor de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in
regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza
regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasil ucru se poate
intampla si toamna, daca apele sunt mari.
De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute:
- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest
drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este
frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;
- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales
de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;
- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898),
apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din
Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste,
garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;
- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la
Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.
Pentru aceste specii de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite
de monitorizare care să poată reda toate particularităŃile de pasaj (direcŃii de deplasare,
culoare de migraŃie, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a
punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit
stabilirea dinamicilor migraŃionale.
În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în
vederea identificării direcŃiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări.
Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al
migraŃiei în vederea stabilirii importanŃei eventualelor rute de migraŃie ce traversează zona
de studiu. În figura de mai jos se poate observa dinamica migraŃiei pe teritoriul Dobrogei,
dinamică ce relevă faptul că perimetrul propus pentru lotizare este situat între principalele
rute de migraŃie (linii roşii), fapt susŃinut şi de numărul foarte redus de păsări observate în
perioadele de migraŃie (mai puŃin de 30 de exemplare), număr ce pentru perioada migraŃiei
este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de
exemplare şi care demonstrează că zona de sudiu nu are importanŃă din punct de vedere
al migraŃiei, nefiind traversată nici măcar de rute secundare de migraŃie.
32
Figura 1 – Dinamica migraŃiei în Dobrogea
Deşi perimetrul este situat în vecinătatea unei rute principale de migraŃie, nu s-au
identificat efective importante de păsări migratoare, iar cele prezente tranzitează zona de
studiu la altitudini considerabile, de peste 300 de metri, aşa cum este caracteristic şi rutei
de migraŃie din zona Babadag (drumul pontic). Totuşi, ca în cazul întregului teritoriu din
Dobrogea, există efective reduse de păsări care deviază de la rutele de migraŃie, în
special păsări imature, fiind posibil astfel de observat specii migratoare pe aproximativ
întreaga suprafaŃă a Dobrogei. În ceea ce priveşte speciile migratoare care tranzitează
zona de studiu, acestea urmează direcŃia N → S, fapt ce demonstrează că sunt păsări
care utilizează culoarul Delta Dunării – Dealul Mare – Dealul Denis Tepe – Pădurea
Babadag (ruta Via Pontica sau drumul pontic).
33
Datorită suprafeŃei relativ mari a zonei de studiu s-au ales două puncte fixe din care
s-a efectuat monitorizarea migraŃiei, acestea asigurând o bună acoperire atât a zonei
perimetrului propus cât şi a zonelor adiacente. Aceste puncte sunt schiţate ca un punct
galben în imaginea de mai jos, acoperind ambele extreme ale perimetrului şi asigurând în
acelaşi timp o excelentă vizibilitate asupra habitatelor acvatice învecinate. Săgeţile roşii
indică direcŃia de pasaj a păsărilor migratoare identificate pe perimetrul propus pentru
lotizare, aceasta reprezentând o extremitate a rutei principale de migraţie, cu exemplare
sporadice de păsări care s-au desprins din aceasta. Majoritatea exemplarelor migratoare
tranzitează zona de studiu la altitudini cuprinse fie între 10 – 30 metri sau 300 – 500 de
metri. De asemenea, nu a fost identificată o rută de migraţie a speciilor de păsări de mici
dimensiuni precum passeriformele, astfel că zona nu reprezintă o rută de migraţie a
acestora. De menșionat este și faptul că punctele fixe de monitorizare a migrașiei au fost

astfel alese încât să fie în apropierea apei, pentru a putea identifica eventuale pasaje ale
unor specii de păsări adaptate ecosistemelor acvatice și pentru care situl SPA este
considerat important, deplasările în cadrul pasajului ale acestora fiind cu predilecșie pe
direcșia N → S, existând însă și unele trasee secundare de legătură între litoralul mării și
lac, schișate în imagine cu linii galbene mai subșiri.
34
Speciile de păsări de pasaj identificate ca urmare a monitorizării sunt menŃionate în

tabelul cu lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu.
În ceea ce priveşte speciile de păsări de pasaj pentru care este important situl
Natura 2000, s-au efectuat monitorizări în vederea determinării prezenŃei / absenŃei lor în
cadrul zonei de studiu, iar în urma acestora s-au obŃinut următoarele date:
Pescărușul mic (Larus minutus): este o specie care cuibărește cu precădere în zonele din
Delta Dunării și lacurile învecinate, și care migrează de-a lungul cordonului litoral, astfel
că datorită învecinării zonei de studiu cu lacul Techirghiol și implicit zona litorală, au fost
identificate 40 de exemplare ale acestei specii pe perioada migrașiei, cu predilecșie pe
direcșia N-E → S-V, la altitudini cuprinse între 5 și 15 metri, având totuși o frecvenșă
relativ redusă (a fost identificat doar în 5 din cele 16 monitorizări ale migrașiei, adică în
31.25% din probe);
Chira mică (Sterna albifrons): aceasta este o specie care preferă zonele litorale, în special
cele reprezentate de grindul Chituc, grindul Lupilor sau zona Sacalin, și care în zona de
35
studiu nu a fost identificată, deși pe parcursul migrașiei nu este exclusă prezenșa sa, dar
în numere restrânse, șinând cont că preferă să migreze strict de-a lungul zonei litorale;
Bătăușul (Philomachus pugnax): această specie de limicolă preferă zonele mlăștinoase

din Delta Dunării și zonele umede din lunca Dunării, și care migrează de-a lungul zonei
litorale, cu precădere în largul coastei, iar datorită particularitășilor nefavorabile ale zonei
de studiu această specie nu a fost identificată, deși, prezenșa sa nu este exclusă în
totalitate;
Pescărușul cu cap negru (Larus melanocephalus): este o specie care pe perioada

migrașiei se deplasează de-a lungul întregii zone litorale fără excepșie, inclusiv pe
deasupra localitășilor și a terenurilor agricole, putând fi observat astfel cu ușurinșă,
efective considerabile ale acestei specii adunându-se în zona lacustră a lacului
Techirghiol. În zona de studiu au fost identificate aproximativ 81 de exemplare ale acestei
specii, cu o direcșie a migrașiei predominant de la nord la sud, la altitudini mari, cuprinse
între 50 și 300 de metri, unele exemplare oprindu-se pe lacul Techirghiol, în zona cu apă
salmastră, dintre cele două diguri. Totuși, ca și în cazul pescărușului mic (Larus
minutus), frecvenșa acestei specii în zona de studiu pe perioada migrașieie a fost destul
de redusă, fiind observată doar în 3 din cele 16 monitorizări efectuate pe perioada
migrașie, având astfel o valoare de 18.75% din totalul probelor;
Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie care cuibărește exclusiv în Delta
Dunării și care migrează de-a lungul cordonului litoral, putând fi observat inclusiv în zone
urbane. Totuși, în zona de studiu nu a fost identificată această specie, deși prezenșa sa
pe perioada migrașiei este foarte posibilă, datorită prezenșei în numere mari de-a lungul
cordonului litoral;
Barza albă (Ciconia ciconia): este o specie larg răspândită în România, care preferă
zonele umede, iar care pe parcursul migrașiei poate fi observată în majoritatea zonelor
din Dobrogea, totuși efective mai mari ale acestei specii putând fi observate în cadrul
principalelor rute de migrașie. În zona de studiu a fost identificată acestă specie ca specie
de pasaj însă în număr extrem de mic, probabil fiind păsări locale, care cuibăresc în
vecinătate, și care au pornit în pasaj;
Prundărașul de sărătură (Charadrius alexandrinus): este o specie care cuibărește pe

dunele de nisip și plajele naturale, inclusiv cele din localitatea Constanșa, și care
migrează de-a lungul cordonului lateral, motiv pentru care este posibilă prezenșa sa în
perioada de migrașie, dar datorită particularitășilor nefavorabile din zona de studiu,
aceasta nu a fost observată;
Păsările oaspeŃi de iarnă
Cea de-a treia categorie distinctă de păsări este cea reprezentată de către păsările care
iernează pe teritoriul Dobrogei. Dintre aceste specii cea mai mare importanŃă o prezintă
populaŃiile de gâşte care iernează în număr semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre
acestea, gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativă, fiind
periclitată pe plan mondial.
36
În ceea ce priveşte speciile de păsări oaspeŃi de iarnă pentru care este important situl
Natura 2000, s-au efectuat monitorizări în vederea determinării prezenŃei / absenŃei lor în
cadrul zonei de studiu, iar în urma acestora s-au obŃinut următoarele date:
Rașa cu cap alb (Oxyura leucocephala): este o specie exclusiv oaspete de iarnă, care
ierna cu precădere în perimetrul lacului Techirghiol, în special în zona salmastră dintre
diguri, datorită prezenșei larvelor chironomide ce reprezintă principala sursă de hrană, dar
al cărei efectiv a scăzut drastic în ultimii ani, fiind ierni în care a fost absentă, datorită, în
principal, a activitășilor piscicole întreprinse în zona salmastră a lacului. În zona de studiu,
deși aceasta se învecinează cu habitatele acvatice din zona salmastră, nu a fost
identificată această specie, în ultimii ani de altfel, fiind absentă cu desăvârșire pe lacul
Techirghiol (Marian Cîrnat – date personale);
Gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis): este o specie care împreună cu gârlișa mare (Anser
albifrons) utilizează lacul Techirghiol ca zonă de odihnă pe perioada iernii, când alte zone
preferate precum complexul Razim – Sinoe sunt complet îngheșate. Totuși, în ultimii ani,
datorită activitășilor de exploatare piscicolă, ca în cazul majoritășii speciilor de păsări
care iernează pe lac, efectivul s-a redus drastic, datorită deranjului, preferând în schimb
lacurile Shabla și Durankulak sau habitatele acvatice din Balta Ialomișei până în
apropierea localitășii Călărași. În zona de studiu s-au identificat exemplare ale acestei
specii, care tranzitau zona, amestecate în stoluri de gârlișă mare, însă numărul acestora
este nesemnificativ fașă de efectivele care obișnuiau să fie în zonă cu ani în urmă,
înainte de existenșa exploatării piscicole, și anume peste 5000 de indivizi (Marian Cîrnat
– date personale). Astfel, ca urmare a monitorizărilor din teren, au fost observate mai
pușin de 100 de exemplare/zi, cu o frecvenșă redusă, de 50% din totalul probelor;
Gârlișa mică (Anser erythropus): aceasta este o specie accidentală în Dobrogea, dar care
poate sosi împreună cu stolurile de gârlișă mare, fiind ani în care sunt identificate
exemplare răzleșe ale acestei specii, ultima consemnare fiind în februarie 2009, în zona
lacului Murighiol, unde trei exemplare zburau într-un stol de gâște cu gât roșu (Marian
Cîrnat – date personale). În zona de studiu nu a fost identificată această specie;
Pescărușul mic (Larus minutus): această specie iernează în zonele umede din Dobrogea,
însă în zona de studiu a fost identificată doar ca specie de pasaj, pe perioada iernii nefiind
identificată, prezenșa sa nefiind însă exclusă pe suprafașa lacului Techirghiol din
vecinătatea zonei de studiu;
Cormoranul pitic (Phalacrocorax pygmaeus): este o specie care este prezentă tot timpul
anului în zona lacului Techirghiol, inclusiv iarna, însă preferă zonele de apă dulce din
coada lacului și cele cu apă salmastră dintre baraje, motiv pentru care, în zona de studiu,
a fost observat doar în zbor, tranzitând zona între litoralul mării și zona dulce și salmastră
a lacului;
Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus): este o specie care iernează în toate zonele umede din
Dobrogea, în număr relativ mare (mai mult de 1000 exemplare) și care în zona de studiu a
fost observată doar în zbor, în vecinătatea lacului, în medie între 3 și 7 indivizi, cu o
frecvenșă de 40% din totalul probelor;
37
Ferestrașul mic (Mergus albellus): este o specie care iernează cu precădere în Delta
Dunării, dar când apa de acolo îngheașă, se deplaseayă spre sud în căutarea apelor
neîngheșate, iar dat fiind că lacul Techirghiol, prin particularitășile sale, nu îngheașă așa
repede, acesta poate fi observat și aici. În zona de studiu totuși, nu a fost identificat deși
zona de studiu se află și în vecinătatea a lacului;
Gârlișa mare (Anser albifrons): este una dintre cele mai comune și numeroase specii
oaspeși de vară, putând fi observată în zona complexului Razim – Sinoe și pe terenurile
cultivate, unde se hrănește. În zona de studiu au fost observate exemplare doar
tranzitând în zbor, deoarece această specie este foarte retrasă și precaută, nesuportând
apropierea oamenilor, motiv pentru care preferă să se hrănească pe terenuri cultivabile
ferite, cu o bună vizibilitate de jur împrejur, ceea ce nu poate găsi în zona de studiu.
Totuși, fașă de anii anteriori, numărul indivizilor acestei specii a scăzut constant, fapt
dovedit și de monitorizările din iarna anului 2009, nefiind observate mai mult de 2500 de
exemplare;
Pescărușul râzător (Larus ridibundus): este o specie foarte comună în Dobrogea, cu un

caracter sedentar, fiind observată practic în toate zonele din vecinătatea apei, fie Dunăre,
fie zone lacustre sau Marea Negră. Din acest motiv, acesta este prezent și în zona lacului
Techirghiol, unde efective considerabile se hrănesc și se odihnesc, inclusiv pe perioada
iernii. În zona de studiu au fost identificate exemplare ale acestei specii fie în zbor, fie
odihnindu-se la marginea lacului, fie hrănindu-se la groapa de gunoi a localitășii, aici fiind
de altfel cele mai mari efective, alături de pescărușul argintiu (Larus cacchinans);
Corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis): este o specie care cuibărește în numere
mari în Delta Dunării și zonele umede adiacente și care, pe perioada iernii, preferă
aceleași zone, iar când acestea îngheașă preferă litoralul mării și lacul Techirghiol. În
zona de studiu nu au fost observate efective ale acestei specii, ele fiind exclusiv pe lac,
dată fiind ecologia sa.
B.4. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice) si a relatiei acestora cu ariile
naturale protejate de interes comunitar invecinate si distributia acestora
Ca urmare a identificării tuturor speciilor de păsări în cadrul zonei de studiu, specii

descrise în capitolul B.5., precum şi a efectivelor acestora în cadrul zonei de studiu, s-au
efectuat analize statistice în vederea stabilirii importanŃei şi distribuŃiei acestora în cadrul
zonei de studiu pentru a putea cuantifica importanŃa şi semnificaŃia zonei de studiu pentru
speciile de interes comunitar enumerate în cadrul sitului ROSPA 0061 Lacul Techirghiol.
Indicatorii folosiŃi pentru determinarea şi cuantificarea importanŃei zonei de studiu, precum
şi pentru stabilirea speciilor de păsări caracteristice zonei, sunt:
abundenŃa totală;
abundenŃa relativă (dominanŃa);
frecvenŃa (constanŃa);
indicele de semnificaŃie ecologică (indicele Dzuba).
38
B.3.1. AbundenŃa (A)

Reprezintă numărul total al indivizilor unei specii dintr-o anumită zonă. Acest
indicator se exprimă în valoare absolută, servind la calcularea altor tipuri de indici. In
funcŃie de abundenŃă, speciile pot fi rare, relativ comune, abundente, foarte abundente.
AbundenŃa se poate reprezenta grafic foarte sugestiv, pe abscisă se trece numărul de
exemplare iar pe ordonată speciile. In general, în orice biocenoză există mult mai putine
specii abundente decât specii foarte rare.
B.3.1.1. Abundenţa speciilor de păsări oaspeţi de vară
După cum se poate observa din graficul abundenţei, speciile de păsări dominante
sunt reprezentate de specii comune precum ciocârliile, vrăbiile, pescărușul râzător,
pescărușul argintiu, rândunica și speciile din Fam. Corvidae, acestea reprezentând mai
mult de 50% din totalul exemplarelor identificate.
39
B.3.1.2. Abundenţa speciilor migratoare
Din grafic se poate observa că cele mai abundente specii migratoare sunt cele
reprezentate de șorecarul comun, pescărușul cu cap negru, pescărușul mic și
codobatura galbenă.
B.3.1.3. Abundenţa speciilor oaspeţi de iarnă
40
Cele mai abundente specii de păsări pe perioada iernii sunt reprezentate de
populaţiile de grauri și specii ale Fam. Corvidae, urmate de gâsca de vară, pescărușul
râzător, pescărușul argintiu și vrabia de casă, toate acestea fiind specii comune,
indicatori ai zonelor antropizate.
B.3.2. DominanŃa (D)
Acest indicator este folosit în cazul când probele prelevate sunt calitative (caz în
care se foloseşte estimarea vizuală) sau se calculează pornind de la abundenŃă. In fapt,
dominanŃa exprimă aşa-numita abundenŃă relativă a unei specii, reprezentând raportul
dintre efectivele unei specii şi suma efectivelor celorlalte specii din aria studiată.
NoŃiunea de dominanŃă este relativ independentă de mijloacele de prelevare a

probelor şi reprezintă un indicator a productivitătii, arătând care este procentul fiecărei
specii din totalul celor prezente într-o anumită biocenoză.
In funcŃie de valoarea procentului, speciile se împart în funcŃie de dominaŃă în:

D1 - specii subrecedente, când procentul este de sub 1,1 %;
D2 - specii recedente, când procentul este cuprins între 1,2 - 2 %;
D3 - specii subdominante, când procentul este cuprins între 2,1 - 5 %;
D4 - specii dominante, când procentul este cuprins între 5,1 - 10 %;
D5 - specii eudominante, când procentul este > 10,1 %.
41
B.3.2.1. Dominanţa speciilor de păsări oaspeţi de vară
Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 specii oaspeţi de vară, în
cadrul zonei de studiu avem doar 15.5% specii dominante și eudominante (Alauda
arvensis, Passer domesticus, Larus ridibundus, Larus cacchinans, Hirundo rustica, și
Melanocorhypha calandra, toate specii foarte comune), mai mult de 50% fiind specii
subrecedente (în rândul cărora intră și majoritatea speciilor de interes comunitar), conform
cu următoarea distribuŃie:
D1 - specii subrecedente: 23 specii;

D2 - specii recedente: 4 specii;
D3 - specii subdominante: 11 specii;
D4 - specii dominante: 6 specii;
D5 - specii eudominante: 1 specii.
B.3.2.2. Dominanșa speciilor de păsări migratoare
42
Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 17 de specii migratoare

identificate pe parcursul migraŃiei de toamnă în cadrul zonei de studiu avem 35.3% specii
dominante și eudominante mai mult de 30% fiind specii subrecedente, conform cu
următoarea distribuŃie:

B.3.2.3. Dominanţa speciilor de păsări oaspeși de iarnă
43
Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 de specii oaspeși de iarnă, în

cadrul zonei de studiu avem 17.78% specii dominante și eudominante (reprezentate de
specii foarte comune), mai mult de 50% din specii fiind subrecedente (inclusiv specii de
păsări de interes comunitar pentru ROSPA 0061), conform cu următoarea distribuŃie:

B.3.3. ConstanŃa sau FrecvenŃa (C, F)
44
Acest indicator exprimă continuitatea unei specii într-un anumit teritoriu. Este vorba
de data aceasta de un indicator de tip structural, reprezentând raportul procentual dintre
numărul de probe în care apare o anumită specie şi numărul total de probe analizate.
In funcŃie de valoarea constanŃei în probe, speciile se pot împărŃi în următoarele

categorii:
C1 - specii accidentale - prezente în 1 - 25 % din probe;
C2 - specii accesorii- prezente în 25,1 - 50 % din probe;
C3 - specii constante - prezente în 50,1 - 75 % din probe;
C4 - specii euconstante - prezente în 75,1 - 100 % din probe.
Pe lângă aceste categorii, se pot întâlni şi alte variante de clasificare a speciilor în

funcŃie de constanŃă. Astfel este cazul când speciile sunt împărŃite în caracteristice de
ordinul I, II sau III, ori în specii abundente (subîmpărŃite la rândul lor în specii expansive,
localizate şi foarte localizate) şi specii puŃin abundente (care la rândul lor pot fi difuze,
dispersate şi puŃin comune).
B.3.3.1. Frecvenţa speciilor oaspeţi de vară
Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 de specii oaspeţi de vară, în
cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuŃie:

45
C1 - specii accidentale – 0 specii;

C2 - specii accesorii – 8 specii;
C3 - specii constante – 7 specii;
C4 - specii euconstante – 30 specii.
B.3.3.2. Frecvenţa speciilor migratoare
Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 17 de specii migratoare, în cadrul

zonei de studiu avem următoarea distribuŃie:

B.3.3.3. Frecvenţa speciilor oaspeţi de iarnă
46
Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 de specii oaspeţi de iarnă, în
cadrul zonei de studiu avem următoarea distribuŃie:

B.3.4. Indicele de semnificaŃie ecologică (W, indicele Dzuba)
Reflectă relaŃia dintre indicatorul structural (constanŃa) şi cel productiv (dominanŃa),

arătând poziŃia unei specii într-o biocenoză. In funcŃie de acest indice se poate realiza o
ierarhie a speciilor dintr-o anumită arie cercetată.
După valorile acestui indice, speciile se împart în următoarele categorii:
W1 - când indicele ale valori < 0.1 % - specii subrecedente;

W2 - când indicele are valori cuprinse între 0.1 şi 1 % - specii recedente;
W3 - când indicele are valori cuprinse între 1.1 şi 5 % - specii subdominante;
W4 - când indicele are valori cuprinse între 5.1 şi 10 % - specii dominante;
W5 - când indicele are valori > 10 % - specii eudominante.
47
In categoria W1 sunt incluse speciile accidentale, W2 şi W3 cuprind specii

accesorii, iar W4 şi W5 includ specii caracteristice biocenozei din care au fost prelevate
probele.
B.3.4.1. Indicele de semnificaţie ecologică a speciilor oaspeţi de vară
Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 de specii oaspeţi de vară, în
cadrul zonei de studiu avem doar 15.5% specii caracteristice, restul fiind specii accidentale
și accesorii, fapt care coincide cu valorile dominașei, conform cu următoarea distribuŃie:
W1 - specii subrecedente (accidentale) – 6 specii;

W2 - specii recedente (accesorii) – 16 specii;
W3 - specii subdominante (accesorii) – 16 specii;
W4 - specii dominante (caracteristice) – 6 specii;
W5 - specii eudominante (caracteristice) – 1 specii.
B.3.4.2. Indicele de semnificaţie ecologică a speciilor migratoare
48
Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 17 de specii migratoare, în cadrul

zonei de studiu avem 11.7% specii caracteristice, restul fiind specii accidentale și
accesorii, valori mai mici decât cele ale dominanșei datorită unei rate scăzute a
frecvenșei, conform cu următoarea distribuŃie:

B.3.4.3. Indicele de semnificaţie ecologică a speciilor oaspeţi de iarnă
49
Din reprezentarea grafică reiese că din totalul de 45 de specii oaspeţi de iarnă, în
cadrul zonei de studiu avem doar 17.78% specii caracteristice, restul fiind specii
accidentale și accesorii, fapt care coincide cu valorile dominașei, conform cu următoarea
distribuŃie:

50
B.5 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar
Denumire ştiinŃifică Anexa I – Directiva Păsări Cod Euring Statut de conservare

Phalacrocorax carbo PHACAR NON-SPEC
Phalacrocorax pygmaeus √ PHAPYG SPEC 1
Ardea cinerea ARDCIN NON-SPEC
Ardea alba √ ARDALB NON-SPEC
Ciconia ciconia √ CICCIC SPEC
Cygnus cygnus √ CYGCYG NON-SPEC W
E
Anser anser ANSANS NON-SPEC

Anser albifrons ANSALB NON-SPEC
Branta ruficollis √ BRARUF SPEC 1W
Anas platyrhynchos ANAPLA NON-SPEC
Aythya ferina AYTFER SPEC 2
Pernis apivorus √ PERAPI NON-SPECE
Circus aeruginosus √ CIRAER NON-SPEC
Circus cyaneus √ CIRCYA SPEC 3
Circus pygargus √ CIRPYG NON-SPEC
E
Accipiter nisus ACCNIS NON-SPEC

Buteo buteo BUTBUT NON-SPEC
Buteo rufinus √ BUTRUF SPEC 3
Buteo lagopus BUTLAG NON-SPEC
Aquila pomarina √ AQUPOM SPEC 2
Falco tinnunculus FALTIN SPEC 3
Falco columbarius √ FALCOL NON-SPEC
Falco subbuteo FALSUB NON-SPEC
Perdix perdix PERPER SPEC 3
Coturnix coturnix COTCOT SPEC 3
Fulica atra FULATR NON-SPEC
Vanellus vanellus VANVAN SPEC 2
Tringa erythropus TRIERI SPEC 3
Tringa nebularia TRINEB NON-SPEC
Larus canus LARCAN SPEC 2
E
Larus fuscus LARFUS NON-SPEC
E
Larus cachinnans LARCAC NON-SPEC
E
Larus ridibundus LARRID NON-SPEC
Larus melanocephalus √ LARMEL NON-SPEC
E
Larus minutus √ LARMIN SPEC 3

Sterna hirundo √ STEHIR NON-SPEC
Columba livia COLLIV NON-SPEC
51
Streptopelia decaocto STRDEC NON-SPEC

Cuculus canorus CUCCAN NON-SPEC
Athene noctua ATHNOC SPEC 3
Coracias garrulus √ CORGAR SPEC 2
Upupa epops UPUEPO SPEC 3
Dendrocopos major DENMAJ NON-SPEC
Dendrocopos syriacus √ DENSYR NON-SPECE
Melanocorypha calandra √ MELCAL SPEC 3
Galerida cristata GALCRI SPEC 3
Alauda arvensis ALAARV SPEC 3
Eremophila alpestris EREALP NON-SPEC
Hirundo rustica HIRRUS SPEC 3
Delichon urbica DELURB SPEC 3
Motacilla alba MOTALB NON-SPEC
Motacilla flava MOTFLA NON-SPEC
Anthus campestris √ ANTCAM SPEC 3
E
Turdus pilaris TURPIL NON-SPEC W
Phylloscopus collybita PHYCOL NON-SPEC
E
Sylvia communis SYLCOM NON-SPEC
E
Saxicola rubetra SAXRUB NON-SPEC
Oenanthe oenanthe OENOEN SPEC 3
Parus ater PARATE NON-SPEC
Parus major PARMAJ NON-SPEC
E
Parus caeruleus PARCAE NON-SPEC
Lanius collurio √ LANCOL SPEC 3
Garrulus glandarius GARGLA NON-SPEC
Pica pica PICPIC NON-SPEC
E
Corvus monedula CORMON NON-SPEC
Corvus frugilegus CORFRU NON-SPEC
Corvus cornix CORNIX NON-SPECE
Sturnus vulgaris STUVUL SPEC 3
Emberiza hortulana √ EMBHOR SPEC 2
Miliaria calandra MILCAL SPEC 2
E
Fringilla coelebs FRICOE NON-SPEC
E
Carduelis chloris CARCHL NON-SPEC
E
Carduelis spinus CARSPI NON-SPEC
Carduelis carduelis CARCAR NON-SPEC
Carduelis cannabina CARCAN SPEC 2
Passer domesticus PASDOM SPEC 3
Passer montanus PASMON SPEC 3
52
Clasificarea speciilor de păsări de interes european (SPEC)
Toate speciile de păsări din Europa
Specii periclitate pe Specii care nu sunt periclitate

plan mondial pe plan mondial
Statut nefavorabil Statut favorabil

de conservare de conservare
(E, V, R, D, L, Ins) (S)
Concentrată în Ne-concentrată Concentrată Ne-concentrată

Europa în Europa în Europa în Europa
SPEC 1 SPEC 2 SPEC 3 SPEC 4 Non-SPEC
Statutul European de Periclitare:

E – Periclitată V – Vulnerabilă R – Rară D – În declin L – Localizată Ins –
Date insuficiente S – Stabilă
O categorie pentru Statutul European de Periclitare este desemnată şi pentru speciile

SPEC 1, dar aceste specii nu sunt dependente de această categorie în vederea clasificării
SPEC
53
Lista criteriilor şi a categoriilor Statutului European de Periclitare a speciilor de păsări
Criteriu: Dimensiunea/Trendul < 10,000 > 10,000

< 250 perechi < 2,500 perechi
populaŃiei europene perechi perechi
Declin semnificativ PERICLITATĂ PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ
Declin moderat PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ ÎN DECLIN
Fără declin PERICLITATĂ VULNERABILĂ RARĂ STABILĂ
În completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi în Europa sunt categorisite ca fiind
LOCALIZATE dacă mai mult de 90% din populaŃie se regăseşte doar în 10 locaŃii sau mai puŃine.
Notă:
Criteriile pentru populaŃiile din sezonul de iarnă folosesc Datorită datelor inadecvate pentru majoritatea speciilor
niveluri ale populaŃiilor de pasaj de mai puŃin de 1,000, de păsări, declinul populaŃiilor de iarnă sunt luate în
10,000, şi 40,000 de exemplare ca şi echivalenŃe pentru considerare doar pentru Anatidae, Haematopodidae,
datele din tabel, respectiv 250, 2,500 şi 10,000 folosite Charadriidae şi Scolopacidae
pentru speciile cuibăritoare
Clasificarea Statutului European de Periclitare
Toate limitele populaŃiilor se referă la estimările minime ale Vulnerabilă Fiecare din următoarele:
acestora.
PopulaŃie cu un declin semnificativ şi care conŃine mai mult
Date insuficiente Specie suspectată de a fi încadrată ca de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna;
Localizată, În Declin, Rară, Vulnerabilă sau Periclitată, dar PopulaŃie cu un declin moderat şi populaŃie care conŃine
nu există date suficiente pentru atribuirea unui Statut mai puŃin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la
European de Periclitare, chiar şi provizoriu. limita unei populaŃii mai mari ne-europeană;
PopulaŃie care nu prezintă un declin semnificativ sau
Categoriile următoare sunt evidenŃiate în ordinea moderat, dar conŃine mai puŃin de 2,500 de perechi
crescătoare a gradului de periclitare. cuibăritoare şi nu este la limita unei populaŃii mai mari ne-
europeană.
Stabilă PopulaŃie de mai mult de 10,000 perechi
cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă Periclitată Fiecare din următoarele:
nici declin semnificativ sau moderat nici nu sunt localizate.
Speciile cu populaŃii stabile au un Statut Favorabil de PopulaŃie cu un declin semnificativ (a se vedea Tabelul 3)
Conservare. şi care conŃine mai puŃin de 10,000 perechi cuibăritoare şi
nu este la limita unei populaŃii mai mari ne-europeană, sau
Localizată PopulaŃie de mai mult de 10,000 perechi populaŃie care conŃine mai puŃin de 40,000 de păsări iarna;
cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă PopulaŃie cu un declin moderat şi populaŃie care conŃine
un declin semnificativ sau moderat, dar cu mai mult de mai puŃin de 250 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita
90% din populaŃie care se regăseşte doar în 10 sau mai unei populaŃii mai mari ne-europeană, sau, populaŃie
puŃine locaŃii (Arii de ImportanŃă Avifaunistică). europeană de iarnă sau întreaga populaŃie de pasaj mai
mică de 10,000 de păsări;
În declin PopulaŃie cu un declin moderat şi care conŃine PopulaŃie care nu prezintă un declin semnificativ sau
mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de moderat, dar conŃine mai puŃin de 2,500 de perechi
păsări iarna. cuibăritoare şi nu este la limita unei populaŃii mai mari ne-
europeană sau, populaŃie europeană de iarnă sau întreaga
Rară PopulaŃie care nu prezintă un declin semnificativ sau populaŃie de pasaj mai mică de 1000 de păsări, şi deci
moderat, dar care conŃine mai puŃin de 10,000 perechi supusă unui pericol datorită susceptibilităŃii populaŃiilor mici
cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaŃii mai mari ne- faŃă de factorii descrişi.
europeană; sau, populaŃia europeană de iarnă sau
întreaga populaŃie de pasaj este mai mică de 40,000 de
păsări, şi deci, datorită susceptibilităŃii populaŃiilor mici,
sunt în pericol de:
distrugerea structurii socială;
pierderea diversităŃii genetice; 54
fluctuaŃii masive
Studiu ale populaŃiilor;
de Evaluare Adecvată – Plan Urbanistic General al orașului Techirghiol
persecuŃie, deranj şi interferenŃe antropice.
B.6 Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate (evolutia

numerica a populatiei in cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar,
procentul estimativ al populatiei unei specii afectate de implementarea PP,
suprafata habitatului este suficient de mare pentru a asigura mentinerea speciei pe
termen lung)
În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a putut

realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, s-au identificat în
total 77 de specii de păsări care sunt împărŃite în următoarele categorii:
Păsări oaspeŃi de vară: din cadrul acestei categorii au fost identificate 19 de specii de
păsări, dintre care 13 specii sunt prezente ca şi păsări cuibăritoare în zona de studiu. Din
totalul celor 19 de specii oaspeŃi de vară identificate, 6 specii se regăsesc în Anexa 1 a
Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. DistribuŃia acestor 19 de specii de păsări
oaspeŃi de vară este evidenŃiată şi în graficele de mai jos:
Graficul 1 – Ponderea speciilor oaspeŃi de vară funcŃie de gradul de protecŃie
55
Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor oaspeŃi de vară
Graficul 3 – AbundenŃa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor
cuibăritoare
Păsări sedentare: din cadrul acestei categorii au fost identificate 26 specii, dintre care doar
12 specii sunt prezente ca păsări cuibăritoare în zona de studiu. De asemenea, din totalul
celor 26 specii sedentare, doar o specie se regăsește în Anexa 1 a Directivei Consiliului
Europei 79/409 EEC. Toate celelalte specii sunt în exclusivitate doar păsări care
tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi
invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici
de hrănire pentru aceste specii. DistribuŃia acestor 26 de specii sedentare este evidenŃiată
şi în graficele de mai jos:
56
Graficul 1 – Ponderea speciilor sedentare funcŃie de gradul de protecŃie
Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor sedentare
Păsări de pasaj: din această categorie au fost identificate 17 specii exclusiv de pasaj,
dintre care 10 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC.
De asemenea, numărul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca păsări de pasaj a
fost în medie de 10-50 exemplare / zi, fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaŃiile
totale ale acestor specii. Mai jos sunt evidenŃiate grafic particularităŃile acestor specii de
pasaj:
57
Graficul 1 – Ponderea speciilor exclusiv de pasaj funcŃie de gradul de protecŃie
Păsări oaspeŃi de iarnă: din această categorie au fost identificate 19 specii, dintre care 6
se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. De asemenea,
numărul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca păsări oaspeŃi de iarnă a fost în
medie de 200 - 500 exemplare / zi, peste 85% fiind reprezentate de specii din Fam.
Corvidae, restul fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaŃiile totale ale acestor
specii ce iernează în Dobrogea. Mai jos sunt evidenŃiate grafic particularităŃile acestor
specii oaspeŃi de iarnă:
Graficul 1 – Ponderea speciilor oaspeŃi de iarnă funcŃie de gradul de protecŃie
58
Ca urmare a implementării programului de monitorizare s-au putut identifica de

asemenea toate particularităŃile legate de prezenŃa speciilor de interes comunitar
menŃionate în cadrul sitului ROSPA0061 Lacul Techirghiol, datele colectate putând
asigura analiza statistică pentru definirea unor aspecte precum prezenŃa / absenŃa speciei,
dinamica sa în cadrul zonei de studiu funcŃie de ecologia sa, tipurile de habitat ce pot
asigura locuri de cuibărit şi/sau hrănire.
În tabelul următor se poate observa o comparaŃie între datele speciilor de interes

comunitar, menŃionate în cadrul sitului ROSPA0061 Lacul Techirghiol, şi speciile de păsări
de interes comunitar care au fost identificate în zona de studiu, subliniind astfel diferenŃele
legate de prezenŃa sau absenŃa lor în cadrul amplasamentului, dinamica şi densitatea lor
sau statutul de conservare.
POPULAłIA (i=indivizi; p=perechi) Habitat

PopulaŃia în
prielnic în
SPECIA Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj zona de
zona de
studiu
1 2 1 2 1 2 1 2 studiu
Alcedo atthis - - - - 1i - - - 0% Nu
Anser erythropus - - - - 10i - - - 0% Da
Ardea purpurea - - - - - - 4i - 0% Nu
Ardeola ralloides - - - - - - 20i - 0% Nu
Asio flammeus - - - - 1i - - - 0% Nu
Botaurus stellaris - - - - 1-2i - - - 0% Nu
Branta ruficollis - - - - 7000i 0-80i - - 1.14% Da
Buteo rufinus - - - 0-1i 1i 0-1i - - 100% Nu
Charadrius alexandrinus - - - - - - 20i - 0% Nu
Chlidonias hybridus - - - - - - 30i - 0% Nu
Chlidonias niger - - - - - - 30i - 0% Nu
Ciconia ciconia - - - 0-4i - - 1300i 0-3i 0.3% Nu
Circus aeruginosus - - - - 3i 0-1i - 0-4i 66.66% Nu
Circus cyaneus - - - - 3i 0-1i - 0-2i 33.33% Da
Circus macrourus - - - - - - 2i - 0% Nu
Cygnus cygnus - - - - 40i 0-7i - - 17.5% Nu
Dendrocopos syriacus - - 4p 0-2i - - - - 25% Nu
Egretta alba - - - - 34i - - 0-1i 0% Nu
Egretta garzetta - - - - - - 10i - 0% Nu
Falco columbarius - - - - 1i 0-1i - - 100% Da
Falco peregrinus - - - - 1i - - - 0% Nu
Gavia arctica - - - - 3i - - - 0% Nu
Himantopus himantopus - - 30p - - - - - 0% Nu
Ixobrychus minutus - - 10-12p - - - - - 0% Nu
Lanius collurio - - 6p 0-5i - - - - 41.66% Nu
Lanius minor - - 8p - - - - - 0% Nu
Larus melanocephalus - - - - - - 600i 0-35i 5.83% Nu
Larus minutus - - - - - - 5200i 0-14i 0.27% Nu
Melanocorypha calandra - - 20p 25-50i - - - - 125% Da
59
Mergus albellus - - - - 1800i - - - 0% Nu

Nycticorax nycticorax - - - - - - 10i - 0% Nu
Oxyura leucocephala - - - - 800i - - - 0% Nu
Pelecanus onocrotalus - - - - - - 100-120i - 0% Nu
Phalacrocorax pygmeus - - - - 800i 7-15i - - 1.87% Nu
Philomachus pugnax - - - - - - 100i - 0% Nu
Pluvialis apricaria - - - - - - 30i - 0% Nu
Sterna albifrons - - - - - - 20i 0% Nu
unde,
1 – reprezintă speciile de păsări de interes comunitar menŃionate în formularul standard al
sitului Natura 2000,
2 – reprezintă speciile de păsări de interes comunitar identificate în cadrul zonei de studiu
De asemenea, coloana care prezintă procentajul populaŃiei unei anumite specii în

cadrul zonei de studiu, indică procentajul populaŃiei identificate în zona de studiu
comparativ cu numărul total de indivizi ai aceleiaşi specii identificaŃi în tot situl SPA,
conform datelor din formularul standard.
Astfel se poate observa că din totalul de 37 de specii de interes comunitar, în zona

de studiu au fost identificate doar 14 specii, ceea ce reprezintă 37.83% din totalul speciilor
de interes comunitar menŃionate în formularul standard al sitului ROSPA0061 Lacul
Techirghiol, însă din aceste 13 specii prezente, doar două specii sunt caracteristice zonei
de studiu, și prezente ca specii cuibăritoare (ciocârlia de Bărăgan și sfrânciocul roșiatic),
ceea ce demonstrează că zona de studiu are o bună reprezentativitate doar pentru 2.7%
din speciile importante din cadrul sitului ROSPA 0061 Lacul Techirghiol, restul speciilor
fiind specii accidentale, care au fost observate doar tranzitând în zbor zona de studiu. În
ceea ce priveşte efectivele populașiilor acestor 13 specii identificate, acestea se situează
între 0.3% şi 125% din numărul total al populașiilor acestor specii în cadrul sitului Natura
2000. Totuși, în cazul majoritășii speciilor, doar cel mult 15% din populașiile lor,
identificate în zona de studiu, sunt efective care au fost identificate în perimetrul sitului
Natura 2000, datorită faptului că zona de studiu se suprapune cu situl SPA doar pe 15%
din suprafașă, astfel că majoritatea efectivelor populașiilor de păsări de interes comunitar
identificate sunt situate în afara suprafeșei sitului SPA. Astfel, procentajele foarte ridicate
comparativ cu efectivele populașiilor din cadrul sitului SPA, în unele cazuri de peste 100%
(Melanocorhypha calandra – 125%) nu reprezintă o supraevaluare a efectivelor acestor
specii din cadrul sitului SPA, ci doar faptul că efectivele identificate în zona de studiu sunt
superioare sau semnificative comparativ cu situl SPA, ănsă efectivele identificate pe
suprafașa sitului SPA reprezintă doar maxim 15% din efectivele totale identificate, astfel
că și procentajele sunt mult inferioare, după cum urmează:
60
PopulaŃia în
Populaia în cadrul perimetrul sitului
SPECIA
zonei de studiu SPA (parte din zona
de studiu)
Branta ruficollis 1.14% 0.17%
Buteo rufinus 100% 15%
Ciconia ciconia 0.3% 0.04%
Circus aeruginosus 66.66% 9.9%
Circus cyaneus 33.33% 4.9%
Cygnus cygnus 17.5% 2.6%
Dendrocopos syriacus 25% 3.75%
Falco columbarius 100% 15%
Lanius collurio 41.66% 6.2%
Larus melanocephalus 5.83% 0.8%
Larus minutus 0.27% 0.04%
Melanocorypha calandra 125% 18.75%
Phalacrocorax pygmeus 1.87% 0.28%
Astfel, se poate observa că doar 3 specii depășesc procentul de 10% din totalul
populașiilor lor cuprinse în formularul standard Natura 2000. Totuși, în cazul a două
dintre ele (Buteo rufinus și Falco columbarius) acest lucru se datorează prezenșei în
zonă a unui număr mic de exemplare (între 1 și 2 exemplare), dar care au o mobilitate
sporită, astfel că acealeași exemplare pot fi identificate pe o suprafașă mare, dar nefiind
vorba despre specii cuibăritoare sau populașii locale, ci doar exemplare sporadice în
căutarea hranei. În ceea ce privește cea de-a treia specie (Melanocorhypha calandra),
aceasta este prezentă într-un procent ridicat deoarece porșiunea din situl SPA care se
suprapune cu zona de studiu este reprezentată de terenuri agricole, habitat preferat al
acestei specii, care reprezintă însă doar 2% din suprafașa totală a sitului SPA., respectiv
aproximativ 25% din suprafașa care găzduiește întreaga populașie de ciocârlie de
Bărăgan (Melanocorhypha calandra) menșionată în formularul standard, și cuprinzănd
18.75% din totalul populașiei menșionate în formularul standard, ceea ce dovedește că
populașia din cadrul sitului SPA are o distribușie relativ uniformă pe terenurile agricole
cuprinse în sit. În cazul altor specii menŃionate în formularul standard se observă că dacă
acestea sunt menŃionate ca fiind cuibăritoare sau rezidente, în zona de studiu au fost
observate doar ca specii migratoare sau altfel, după cum este și cazul egretei mari care
este menșionată ca oaspete de iarnă, însă în zona de studiu a fost identificată ca specie
migratoare. łinând cont de acest procentaj redus de specii, a faptului că zona de studiu nu
prezintă habitate acvatice caracteristice sitului SPA, precum şi a faptului că habitatul de
terenuri agricole din zona de studiu este prielnic doar pentru 13.5% din totalul speciilor de
interes comunitar menŃionate în formularul standard, putem menŃiona că funcŃiile ecologice
ale speciilor de interes comunitar cu zona de studiu şi, implicit, perimetrul de lotizat sunt
minime, nefiind caracteristice celor din cadrul sitului Natura 2000. Majoritatea acestor
funcŃii ecologice şi relașii cu habitatul zonei de studiu se limitează strict la tranzitarea
zonei în deplasările dintre locurile de cuibărit şi cele de hrănire, sau în cadrul pasajului.
Toate speciile de interes comunitar care se regăsesc în zona de studiu se află izolate, la
marginea arealului lor din cadrul sitului Natura 2000, cu excepșia ciocârliilor, care sunt
61
mai prezente pe aceste habitate agricole decât pe cele caracteristice sitului SPA Lacul
Techirghiol.
În plus, niciuna din speciile de interes comunitar menŃionate în formularul standard

al sitului Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol nu este prezentă ca specie cu o
dominanșă, constanŃă și semnificașie ecologică mare, motiv pentru care nu sunt
prezente ca specii (eu)dominante sau (eu)constante, nefiind astfel caracteristice zonei de
studiu, conform analizelor statistice efectuate în cadrul capitolului B.3., și transpuse în
următorul tabel
SPECIA Dominanta Constanta Indice Dzuba
Alcedo atthis 0 0 0
Anser erythropus 0 0 0
Ardea purpurea 0 0 0
Ardeola ralloides 0 0 0
Asio flammeus 0 0 0
Botaurus stellaris 0 0 0
Branta ruficollis D1 C2 W2
Buteo rufinus D1 C2 W1
Charadrius alexandrinus 0 0 0
Chlidonias hybridus 0 0 0
Chlidonias niger 0 0 0
Ciconia ciconia D1 C3 W2
Circus aeruginosus D1 C2 W1
Circus cyaneus D1 C2 W1
Circus macrourus 0 0 0
Cygnus cygnus D1 C2 W1
Dendrocopos syriacus D1 C3 W2
Egretta alba D2 C2 W2
Egretta garzetta 0 0 0
Falco columbarius D1 C2 W1
Falco peregrinus 0 0 0
Gavia arctica 0 0 0
Himantopus himantopus 0 0 0
Ixobrychus minutus 0 0 0
Lanius collurio D1 C3 W2
Lanius minor 0 0 0
62
Larus melanocephalus D5 C1 W3
Larus minutus D5 C2 W3
Melanocorypha calandra D4 C4 W4
Mergus albellus 0 0 0
Nycticorax nycticorax 0 0 0
Oxyura leucocephala 0 0 0
Pelecanus onocrotalus 0 0 0
Phalacrocorax pygmeus D3 C4 W2
Philomachus pugnax 0 0 0
Pluvialis apricaria 0 0 0
Sterna albifrons 0 0 0
După cum se poate observa în tabel, doar 14 specii (37.83%) din totalul celor 37
menșionate în formularul standard sunt prezente în zona de studiu, iar acestea au
următoarele particularităși în ceea ce privește indicatorii analitici precum dominașa,
constanșa și indicele Dzuba (indicele de semnificașie ecologică):
1. Dominanșa: cele 14 specii prezente se împart în specii subrecedente (valori mai

mici de 1,1% = 9 specii), specii recedente (valori între 1.1 și 2% = 1 specie), specii
subdominante (valori între 2 și 5% = 1 specie), specii dominante (valori între 5 și
10% = 1 specie) și specii eudominante (valori peste 10% = 2 specii);
2. Frecvenșa: cele 14 specii se împart în specii accidentale (specii prezente în maxim

25% din probe = 1 specie), specii accesorii (specii prezente în maxim 50% din
probe = 8 specii), specii constante (prezente în maxim 75% din probe = 3 specii) și
specii euconstante (prezente în 75 – 100% din probe = 2 specii);
3. Indicele Dzuba: cele 14 specii se împart în specii subrecedente, caracteristice

speciilor accidentale (valori mai mici de 0.1% = 5 specii), specii recedente,
caracteristice speciilor accesorii (valori între 0.1 și 1% = 6 specii), specii
subdominante, caracteristice tot speciilor accesorii (valori între 1 și 5% = 2 specii)
și specii dominante (valori între 5 și 10% = 1 specie).
Analizând astfel cei trei indicatori analitici, putem observa că speciile de importanșă
comunitară menșionate în formularul standard nu sunt caracteristice zonei de studiu, ele
fiind reprezentate de specii accidentale și accesorii, cu dominanșă scăzută, singurele
specii care face excepșie, fiind caracteristice zonei de studiu, implicit terenurilor agricole,
fiind ciocârlia de Bărăgan (Melanocorhypha calandra) care are o valoare mare atât a
dominanșei cât și a frecvenșei și indicelui Dzuba, cât și pescărușul cu cap negru (Larus
melanocephalus), care deși are o valoare mare a dominanșei, datorită frecvenșei
reduse, are o valoare mică a indicelui de semnificașie ecologică, fapt ce denotă o specie
necaracteristică zonei sau cu o populașie nesemificativă pentru arealul studiat.
63
Speciile caracteristice zonei de studiu, aşa cum se observă în capitolul B.3., sunt
reprezentate de specii de păsări comune, precum speciile din Fam. Alaudidae, Corvidae
sau specii precum graurul, vrabia de casă şi porumbelul domestic, care sunt specii
adaptate habitatelor artificiale, antropizate, fiind chiar specii indicator ale acestor tipuri de
habitate. În afara speciilor adaptate habitatelor agricole, majoritatea celorlalte specii, aşa
cum s-a mai menŃionat, sunt specii identificate doar tranzitând zona de studiu în
deplasările dintre locurile de cuibărit şi cele de hrănire.
În ceea ce privește celelalte elemente faunistice, reprezentate de speciile de reptile și

mamifere identificate, așa cum s-a descris în capitolele anterioare, s-a identificat o singură
specie de reptile, și anume şopârla de câmp (Podarcis taurica), având o largă răspândire
pe teritoriul Dobrogei. În cadrul zonei de studiu, această specie a fost identificată aproape
uniform pe întreg teritoriul studiat, dovedind o distribușie relativ uniformă, ușor diminuată
pe terenurile agricole, dar cu populașii stabile, neizolate, dovedind astfel larga răspândire
pe întreg teritoriul Dobrogei.
În cazul speciilor de mamifere, ca urmare a analizei probelor directe (observarea unor

exemplare) şi indirecte (precum identificarea vizuinilor, a urmelor, ingluviilor şi/sau
excrementelor) au fost identificate trei specii, şi anume şoarecele de câmp (Microtus
arvalis), iepurele de câmp (Lepus europaeus) şi vulpea roşcată (Canis vulpes). În ceea ce
privește șoarecele de câmp (Microtus arvalis), acesta are o distribușie mai mare în
cadrul zonelor cu terenuri agricole, fiind mult mai restrâns, aproape inexistent în zonele de
pășuni, astfel că populașiile acestei specii sunt în majoritate restrânse în zonele cu
terenuri agricole, acolo unde efectivele sunt stabile și cu o distribușie uniformă. În ceea
ce privește iepurele de câmp (Lepus europaeus) și vulpea roșcată (Canis vulpes) aceste
două specii sunt prezente atât în habitatele agricole cât și cele de pășune, fiind
interconectate datorită relașiei de tip pradă – prădător. În același timp, aceste specii nu
sunt deranjate de vecinătatea zonelor antropizate, astfel că distribușia lor, inclusiv în zone
cu terenuri agricole (care reprezintă doar zone de hrănire pentru ambele specii) este
relativ uniformă și stabilă.
B.7 Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar
RelaŃiile structurale şi funcŃionale care crează şi menŃin integritatea ariilor naturale

sunt reprezentate de echilibrul dintre biotop, reprezentat de totalitatea factorilor abiotici
(factorii geologici (solul, rocile), factori geografici (altitudine, longitudine, latitudine), factori
mecanici (flux, reflux, curenŃi, cutremure), factori fizici (temperatură, lumină, apă, aer) şi
factori chimici (compoziŃia aerului, a apei, a solului)) şi biocenză (ce reprezintă întreaga
diversitate elementelor vii, precum flora şi fauna, dar şi relaŃiile acestora intra şi
interspecifice).
FuncŃiile habitatului identificat în zona de studiu pentru speciile de interes comunitar

au fost descrise la capitolele B.2 şi B.3., unde s-au detaliat preferinŃele speciilor de interes
comunitar pentru acest tip de habitat identificat. De asemenea, în funcŃie de suprafaŃa
acestuia precum şi de amplasamentul său, s-au detaliat particularităŃile care au stat la
64
baza densităŃii şi distribuŃiei restrânse a speciilor de interes comunitar în cadrul habitatului

de pajişti identificat în zona de studiu.
În plus, în baza indicatorilor analitici descriși și analizași în capitolele anterioare, s-

a putut evalua indicele de afinitate cenotică (Coeficientul Jaccard).
Coeficientul Jaccard reflectă legăturile existente între speciile unei biocenoze date,
în cazul nostru reprezentată de culturi agricole. In funcŃie de valorile acestui indice, pot fi
identificate cu precizie speciile caracteristice, acestea având afinităŃile cele mai mari.
Metoda poate fi aplicată şi la perechi de specii, urmărindu-se valoarea indicelui pentru
aceeaşi pereche de specii dar în cazul unor biocenoze diferite.
În tabelele de mai jos este reprezentat indicele de afinitate cenotică (indicele

Jaccard) pentru toate categoriile de păsări și anume, păsări oaspeși de vară, migratoare
și oaspeși de iarnă:
65
Afinitatea cenotică a speciilor oaspeși de vară

66
Afinitatea cenotică a speciilor oaspeși de iarnă

67
Afinitatea cenotică a speciilor migratoare
Din reprezentarea tabelară a indicelui de afinitate cenotică (indicele Jaccard) se

poate observa că speciile care prezintă o afinitate sporită faŃă de biocenoza prezentă în
zona de studiu sunt cele care se regăsesc în triunghiul din stânga sus, ele fiind
reprezentate de altfel de speciile care au avut cea mai bună reprezentare şi în
reprezentările grafice ale indicilor precedenŃi (abundenŃă, dominanŃă, frecvenŃă şi indicele
Dzuba). Pe lângă aceste specii, se mai pot observa şi alte specii cu afinitate cenotică
mare, dar care sunt prezente în zona de mijloc sau în triunghiul din dreapta jos a tabelului,
acestea fiind specii a căror afinitate cenotică mare este pentru asociaŃii sau biocenoze
vecine, altele decât cea prezentă în zona de studiu, fapt ce dovedeşte şi prezenŃa lor
inconstantă şi în număr extrem de mic.
În final, analizând graficele de afinitate cenotică putem observa că speciile de

interes comunitar menșionate în formularul standard nu au o bună reprezentare în ceea
ce privește afinitatea cenotică, acestea situându-se cel mult la mijlocul graficului, singura
excepșie, ca și în cazul analizei celorlalși indicatori, fiind ciocârlia de Bărăgan
(Melanocorhypha calandra), care împreună cu alte specii ale Fam. Alaudidae reprezintă
speciile caracteristice zonei de studiu, putând fi folosite ca și specii indicator ale unor
astfel de habitate artificiale reprezentate de culturile agricole.
68
B.8 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo

unde au fost stabilite prin planuri de management
Situl Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol se află în custodia Direcșiei

Apelor Dobrogea Litoral, însă nu există niciun plan de management dezvoltat pentru
această zonă.
B.9 Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evolutii/schimbari care se pot produce in viitor
În tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de păsări identificate în zona de studiu
(perimetru + zone adiacente) precum şi date referitoare la importanŃa populaŃiilor lor
locale, gradul de conservare şi de izolare şi evaluarea globală a zonei de studiu pentru
fiecare specie în parte, conform cu criteriile din Manualul de completare a formularului
standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006, după cum urmează:
Criterii de evaluare a sitului pentru o anumită specie:
POPULAłIA: reprezintă mărimea şi densitatea populaŃiei speciei prezente din zona de

studiu în raport cu populaŃiile prezente pe teritoriul naŃional.
Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităŃii relative a populaŃiei
în zona de studiu cu cea la nivel naŃional. Acest ultim aspect este, în general, dificil de
evaluat. Măsura optimă ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populaŃia din zona de
studiu/populaŃia de pe teritoriul naŃional. Astfel, se foloseşte un model progresiv ca cel de
mai jos:
A: 100%>P>15%
B: 15%>P>2%
C: 2%>P>0%
În plus, în toate cazurile în care o populaŃie din specia respectivă este prezentă în
zona de studiu evaluată într-o proporŃie nesemnificativă, ea trebuie inclusă în a patra
categorie:
D: populaŃie nesemnificativă.
CONSERVAREA: reprezintă gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt

importante pentru speciile respective şi posibilităŃile de refacere. Acest criteriu cuprinde
două sub-criterii:
i)gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie;

ii)posibilităŃile de refacere.
Criteriul i) presupune o evaluare globală a trăsăturilor habitatului în ceea ce priveşte

cerinŃele biologice pentru o specie dată. Trăsăturile legate de dinamica populaŃiei sunt
69
printre cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, atât de animale cât şi de plante.
Trebuie să se evalueze structura habitatului şi unele trăsături abiotice.
"Cea mai bună expertiză" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel:
I: elemente în stare excelentă,

II: elemente bine conservate,
III: elemente în stare medie sau parŃial degradată
În cazurile în care se acordă subclasa "I: elemente în stare excelentă" sau "II: elemente
bine conservate", criteriul ar trebui clasificat în totalitate ca "A: conservare excelentă"
respectiv "B: conservare bună", indiferent de clasificarea la celălalt sub-criteriu.
În cazul sub-criteriului ii), care se ia în considerare doar dacă elementele sunt în

medie sau parŃial degradate, se foloseşte o abordare adăugând o evaluare a viabilităŃii
populaŃiei analizate. Sistemul de ierarhizare la care s-ar ajunge este:
I: refacere uşoară
II: refacere posibilă cu efort mediu,
III: refacere dificilă sau imposibilă.
Sinteza aplicată la clasificarea după cele două sub-criterii este:
A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea

posibilităŃii de refacere,
B: conservare bună = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea posibilităŃii
de refacere, = elemente în stare medie sau parŃial degradată (i III) şi uşor de refăcut (ii I),
C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaŃii.
IZOLAREA: reprezintă gradul de izolare a populaŃiei prezente în zona de studiu faŃă de

aria de răspândire normală a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o măsură
aproximativă a contribuŃiei unei populaŃii date la diversitatea genetică a speciilor pe de o
parte şi a fragilităŃii acestei populaŃii pe de altă parte. Folosind o abordare simplistă, se
poate spune că pe măsură ce o populaŃie este mai izolată faŃă de răspândirea ei naturală,
pe atât ea are o contribuŃie mai mare la diversitatea genetică a speciei, şi în consecinŃă,
termenul "izolare" trebuie considerat în context mai larg, aplicându-se în egală măsură
endemicii propriu-zise, sub-speciilor/varietăŃilor/raselor şi sub-populaŃiilor unei
metapopulaŃii. În acest context trebuie folosită următoarea clasificare:
A: populaŃie (aproape) izolată,

B: populaŃie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuŃie,
C: populaŃie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.
GLOBAL: reprezintă evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru conservarea

speciei respective. Acest criteriu se referă la evaluarea globală a valorii zonei de studiu
pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a însuma criteriile
anterioare şi pentru a evalua alte trăsături ale zonei de studiu considerate ca relevante
pentru o specie dată. Aceste trăsături pot varia de la o specie la alta şi pot include activităŃi
umane din zona de studiu sau din zonele învecinate care ar putea influenŃa starea de
70
conservare a speciei, managementul solului, protecŃia juridică a sitului, relaŃiile ecologice

dintre diferitele tipuri de habitat şi specie etc.
"Cea mai bună expertiză' va fi fi utilizată la această evaluare globală, cu următorul sistem
de ierarhizare:
A: valoare excelentă
B: valoare bună,
C: valoare considerabilă
TABEL NR. 2 - LISTA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN ZONA DE STUDIU

POPULAłIA (i=indivizi)
SPECIA OaspeŃi de OaspeŃi de PopulaŃia Conservare Izolare Global
Rezidentă Pasaj
vară iarnă
Phalacrocorax carbo 0-30i - - - D A C C
Phalacrocorax pygmaeus - - 7-15i - D A B C
Ardea cinerea - - - 0-4i D A B C
Ardea alba - - - 0-3i D A C C
Ciconia ciconia - 0-4i - 0-3i D A C C
Cygnus cygnus - - 0-7i - C A C C
Anser anser - - 12-147i - D A C C
Anser albifrons - - 0-87i - D A C C
Branta ruficollis - - 0-20i - C A A C
Anas platyrhynchos - - 24-59i - D A C C
Aythya ferina - - 27-57i - D A C C
Pernis apivorus - - - 0-2i D A C C
Circus aeruginosus - - 0-1i 0-4i D A C C
Circus cyaneus - - 0-1i 0-2i D A C C
Circus pygargus - - - 0-1i D A C C
Accipiter nisus 0-2i - - - D A C C
Buteo buteo - - 1-3i 0-16i D A C C
Buteo rufinus 0-1i - - - D A C C
Buteo lagopus - - 0-1i - D A C C
Aquila pomarina - - - 0-1i D A C C
Falco tinnunculus 2-4i - - - D A C C
Falco columbarius - - 0-1i - D A C C
Falco subbuteo - - - 0-2i D A C C
Perdix perdix - 7-25i - - D A C C
Coturnix coturnix - 6-33i - - D A C C
Fulica atra - - 14-29i - D A C C
Vanellus vanellus - - - 0-4i D A B C
Tringa erythropus - - - 0-3i D A B C
Tringa nebularia - - - 0-2i D A B C
Larus canus - - 0-11i - D A B C
Larus fuscus - - 0-5i - D A B C
Larus cachinnans 35-66i - - - D A C C
Larus ridibundus 34-78i - - - D A C C
71
Larus melanocephalus - - - 0-35i C A C C

Larus minutus - - - 0-14i C A C C
Sterna hirundo - - - 0-2i D A B C
Columba livia 22-33i - - - D A C C
Streptopelia decaocto 12-24i - - - D A C C
Cuculus canorus - 0-1i - - D A C C
Athene noctua 0-1i - - - D A C C
Coracias garrulus - 0-3i - - D A C C
Upupa epops - 0-4i - - D A C C
Dendrocopos major 0-3i - - - D A C C
Dendrocopos syriacus 0-2i - - - C A C C
Melanocorypha calandra - 31-48i - - A A C C
Galerida cristata 14-26i - - - D A C C
Alauda arvensis - 70-94i - - D A C C
Eremophila alpestris - - 0-5i - D A A C
Hirundo rustica - 24-52i - - D A C C
Delichon urbica - 14-26i - - D A C C
Motacilla alba - 12-21i - - D A C C
Motacilla flava - - - 0-7i D A C C
Anthus campestris - 7-14i - - D A C C
Turdus pilaris - - 0-27i - D A C C
Phylloscopus collybita - 0-3i - - D A B C
Sylvia communis - 0-11i - - D A C C
Saxicola rubetra - 0-11i - - D A C C
Oenanthe oenanthe - 3-8i - - D A C C
Parus ater - - 0-5i - D A C C
Parus major - - 0-9i - D A C C
Parus caeruleus - - 0-3i - D A C C
Lanius collurio - 1-5i - - C A C C
Garrulus glandarius 0-2i - - - D A C C
Pica pica 3-21i - - - D A C C
Corvus monedula 11-132i - - - D A C C
Corvus frugilegus 17-219i - - - D A C C
Corvus cornix 4-22i - - - D A C C
Sturnus vulgaris 8-240i - - - D A C C
Emberiza hortulana - 0-2i - - D A C C
Miliaria calandra - 5-16i - - D A C C
Fringilla coelebs 0-19i - - - D A C C
Carduelis chloris 0-11i - - - D A C C
Carduelis spinus - - 0-32i - D A C C
Carduelis carduelis 0-38i - - - D A C C
Carduelis cannabina 0-44i - - - D A C C
Passer domesticus 34-58i - - - D A C C
Passer montanus 14-24i - - - D A C C
72
B.10 Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale protejate
de interes comunitar
Situl Natura 2000 ROSPA0061 Lacul Techirghiol este posibil a fi supus unor
presiuni şi ameninŃări a habitatului şi/sau speciilor prezente, ca urmare a unor fenomene
naturale sau activităŃi antropice.
În ceea ce priveşte fenomenele naturale, acestea pot fi de două tipuri, şi anume:
1. Fenomene biotice: reprezentate de apariŃia unor specii invazive ce pot altera

condiŃiile actuale, sau variaŃii mari ale unor elemente floristice şi/sau faunistice ce
pot crea dezechilibre în cadrul ecosistemului;
2. Fenomene abiotice: reprezentate de alunecări de teren, cutremure, eroziune,
inundaŃii, toate aceste fenomene putând destabiliza ecosistemul actual.
Referitor la activităŃile antropice, acestea sunt multiple, dup cum urmează:
1. ActivităŃi agricole: acestea pot afecta biodiversitatea pe perioada lucrărilor

sezoniere efectuate pe terenuri sau prin micşorarea habitatelor naturale situate în
vecinătatea terenurilor agricole;
2. Creşterea animalelor şi păşunatul: acestea pot afecta biodiversitatea prin
distrugerea habitatelor naturale ca urmare a păşunatului intensiv şi abuziv şi prin
deranjarea speciilor cuibăritoare şi limitarea zonelor acestora de cuibărit;
3. Plantarea artificială: plantarea unor specii alohtone poate dăuna semnificativ prin
înlocuirea habitatelor naturale specifice cu unele artificiale, necaracteristice, ducând
astfel la alterarea şi schimbarea întregii biodiversităŃi a zonei respective;
4. ActivităŃi de pescuit, vânătoare şi cules: aceste activităŃi pot avea un impact
semnificativ atunci când este vorba de vânătoare, care crează un deranj
semnificativ în zonele în care se desfăşoară şi, de asemenea, poate cauza moartea
unor specii protejate, iar în cazul activităŃilor de cules, acestea pot duce la alterarea
condiŃiilor unor specii de plante prin colectarea unor părŃi ale acestora (flori, frunze,
rădăcini etc.) sau a unor specii de animale, prin colectarea sau uciderea acestora
(reptile, mamifere, păsări etc) sau distrugerea cuiburilor lor;
5. ActivităŃi extractive şi miniere: aceste activităŃi pot avea un efect semnificativ asupra
habitatelor naturale, care odată cu exploatarea sunt îndepărtate total, ducând la
diminuarea pe termen mediu a habitatelor naturale prielnice hrănirii şi/sau
cuibăritului unor specii;
6. Infrastructură, transport şi comunicaŃii: acestea pot avea efecte de diminuare a
suprafeŃelor unor habitate naturale prin amenajarea, extinderea drumurilor de
exploatare sau pot afecta în mod direct speciile de păsări prin amenajarea unor
trasee de cabluri aeriene ce pot cauza moartea violentă a acestora;
B.11 Alte aspecte relevante pentru aria naturala protejata de interes comunitar
Nu este cazul
73
C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI
În ceea ce priveşte identificarea şi evaluarea impactului, se vor analiza posibilele

efecte semnificative ale prezentului proiect în funcŃie de tipul de impact posibil a fi
înregistrat.
Tipurile de impact sunt date funcŃie de parametrii faŃă de care se face raportarea, şi
anume în funcŃie de:
1. Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani) şi

lung (mai mult de 5 ani);
2. Aria de aplicare: impact singular al proiectului şi impact cumulativ al proiectului

împreună cu alte proiecte şi planuri relevante din vecinătate;
3. Efect exercitat: impact direct şi indirect.
C1. Impactul direct i indirect
În vederea identificării tuturor efectelor posibile a fi exercitate de către prezentul plan

asupra mediului este necesară inclusiv identificarea tuturor activităŃilor specifice, astfel
încât, în funcŃie de relaŃia activitate – efect potenŃial exercitat să se poată identifica toată
gama de impacturi asociate.
Totuşi datorită specificului prezentului plan, şi anume schimbarea destinaŃiei unor

terenuri din extravilan în intravilan, nu există niciun impact direct asociat acestei iniŃiative,
deoarece nu presupune activităŃi directe, în perimetrul propus, ci doar iniŃiative legislative
şi documentaŃii de aprobare, care nu exercită niciun impact direct asupra sitului SPA.
Totuşi, datorită faptului că odată trecută în intravilan suprafaŃa propusă, vor avea loc o
serie de modificări ce presupun investiŃii în vederea dezvoltării şi amenajării noii zone
intravilane, în conformitate cu propunerile prezentate în capitolele anterioare.
Astfel, prezentul plan, poate avea un impact indirect asupra sitului SPA, motiv pentru
care este necesară evaluarea impactului acestor propuneri. Totuşi, datorită faptului că
acestea sunt doar propuneri generale, fără a fi tratate individual şi în detaliu, evaluarea
impactului asociat fiecărei categorii de propunere de dezvoltare dorită, va trebui să se
efectueze la momentul în care se va decide implementarea lor, şi toate detaliile legate de
implementare sunt cunoscute, deoarece momentan nu există detalii care să ajute la
evaluarea nivelului de deranj, a nivelului emisiilor în atmosferă sau gradul de afectare a
solului, apei sau biodiversităŃii locale.
La momentul actual, aceste propuneri de dezvoltare pot fi evaluate doar prin prisma
poziŃionării lor în relaŃie cu situl ROSPA 0061 Lacul Techirghiol, asupra căruia pot exercita
un impact negativ. Astfel, funcŃie de localizarea acestor propuneri de amenajare,
reabilitare sau construcŃii, ele pot exercita un impact negativ asupra sitului SPA sau pot să
nu aibă absolut nicio influenŃă asupra acestuia.
74
C2. Impactul pe termen scurt sau lung
Impactul pe termen scurt este posibil a fi ușor negativ asupra zonelor naturale care
vor fi prinse în planul de dezvoltare, fiind exercitat de activitășile de construcșie și
amenajare a investișiilor propuse prin PUG, însă datorită prezenșei în principal a
habitatelor artificiale, reprezentate de terenuri agricole, nivelul deranjului va fi minim, cu un
puternic caracter de reversibilitate.
În ceea ce privește impactul pe termen lung, acesta va fi posibil a fi exercitat de către

dezvoltările și investișiile propuse prin PUG și care vor înlocui definitiv habitatele inișiale,
reprezentate în majoritate de terenuri agricole.
C3. Impactul din faza de construcie, de operare i dezafectare
Impactul în faza de construcșie va fi exercitat asupra habitatelor unde se vor efectua

lucrări de construcșie și/sau amenajare a investișiilor propuse prin PUG. În faza de
operare acesta va fi prezent doar ca urmare a prezenșei investișiilor ce vor înlocui
definitiv habitatele inișiale, fără a se mai exercita în zonele afectate parșial, pe termen
scurt, în timpul fazelor de construcșie, restrângându-se astfel fașă de faza inișială. În
ceea ce privește faza de dezafectare, datorită duratei mari de existenșă a amenajărilor
urbane, precum și a variabilitășii lor, nu se poate prognoza cu certitudine momentul
acestei faze precum și particularitășile ei, însă de obicei aceasta se desfășoară pe
termen scurt, pe perioada demolărilor sau a reamenajărilor, astfel încât impactul în
această fază va fi localizat și limitat.
C4. Impactul rezidual
Impactul rezidual este prezentat în cadrul capitolului C6., ca urmare a analizei tuturor
tipurilor de impacte prognozate a fi posibile, precum și a interacșiunii dintre acestea și
factorii de mediu identificași.
Totuși, prognozăm că impactul rezidual va fi negativ dar nesemnificativ atât pe termen

scurt (faza de construcșie sau amenajare), cât și pe termen mediu și lung (faza de
funcșionare sau operare).
C5. Impactul cumulativ
În vederea identificării efectelor de tip cumulat a fost necesară stabilirea limitelor în

cadrul cărora se analizează aceste efecte de tip cumulat, în vederea evaluării adecvate a
acestor efecte, limite care în cazul prezentului plan sunt reprezentate de limita
administrativă a localităŃii Techirghiol, precum şi zonele situate în imediata vecinătate a
lacului Techirghiol.
De asemenea, planurile şi proiectele care au fost luate în considerare pentru evaluarea

efectelor semnificative, singulare sau cumulate, sunt reprezentate de trecerile unor
terenuri în intravilan, pentru impactul de tip direct, iar pentru impactul indirect au fost luate
în considerare şi evaluate atât trecerile terenurilor în intravilan cât şi activităŃile agricole
75
datorită faptului că implică activităŃi de transport prin zone naturale. De asemenea,

posibilităŃile de cumulare a potenŃialelor efecte asupra mediului pentru diferite proiecte şi
planuri din zona delimitată, sunt reprezentate de fapt de acele fluxuri din fiecare activitate
specifică a unui plan, fluxuri care în punctele în care se intersectează pot da naştere unor
efecte de tip cumulat
Aceste puncte de intersecŃie a fluxurilor tuturor planurilor şi proiectelor prezente în

interiorul zonei delimitate, ce reprezintă limitele de aplicare a evaluării efectelor de tip
cumulat, reprezintă de altfel puncte critice de control, unde este necesară evaluarea
efectelor pentru a le identifica pe cele care împreună dau naştere unui efect de tip
cumulat, superior efectelor individuale. Evaluând aceste puncte critice de control, sunt
identificate toate activităŃile specifice planurilor şi proiectelor care sunt responsabile pentru
efectele de tip cumulat asupra mediului. În cazul prezentului plan, punctele critice sunt
acele intersecŃii de fluxuri în zonele situate în imediata vecinătate a lacului.
Odată identificate toate activităŃile specifice prezentului proiect şi efectele potenŃiale

asupra mediului asociate lor, acestea au fost cuantificate în vederea identificării celor
semnificative, conform matricei de impact descrisă mai jos în procedura de evaluare a
impactului asupra mediului.
C6. Evaluarea semnificaiei impactului
Toate efectele potenŃiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care este
supusă evaluării impactului, sunt analizate pentru a se determina valoarea impactului final.
Această valoare este dată de următoarea formulă de calcul:
Impact = ConsecinŃă x Probabilitate
Evaluarea consecinŃelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind clasificate
conform următoarei matrice:
Descrierea consecinŃelor
( Se vor lua în calcul tot timpul consecinŃele maxim previzibile)
Valoare Grad de afectare ConsecinŃa riscului asupra sitului Natura 2000 ROSPA 0061
DispariŃia a 76 – 100% din specii sau reducerea populaŃiilor
5 Dezastruos
locale cu acelaşi procent
DispariŃia a 51 – 75% din specii sau reducerea populaŃiilor locale
4 Foarte serios
cu acelaşi procent
3 Serios
cu acelaşi procent
2 Moderat
cu acelaşi procent
1 Nesemnificativ
cu acelaşi procent
76
Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos:
Valoare Probabilitate Descriere

5 Inevitabil Efectul va apare cu certitudine
4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent
3 Probabil Efectul va apare cu frecvenŃă redusă
2 Improbabil Efectul va apare ocazional
1 Foarte Improbabil Efectul va apare accidental
Matricea de impact
Matricea de impact, calculată în funcŃie de probabilitatea apariŃiei pericolului şi a

consecinŃelor maxim previzibile, se prezintă astfel:
MATRICEA DE IMPACT
PROBABILITATE
INEVITABILĂ 5 5 10 15 20 25
FOARTE PROBABILĂ 4 4 8 12 16 20
PROBABILĂ 3 3 6 9 12 15
IMPROBABILĂ 2 2 4 6 8 10
FOARTE IMPROBABILĂ 1 1 2 3 4 5
1 2 3 4 5
NESEMNIFICATIVE
MODERATE
SERIOASE
SERIOSE
FOARTE
DEZASTRUOASE
CONSECINłE
Analiza nivelului impactului este făcută în funcŃie de consecinŃele şi probabilitatea

fiecărui efect identificat Ńinând cont şi de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate în
vederea evaluării finale. Produsul acestor două caracteristici este definit ca nivel al
impactului final.
Valoarea impactului este reprezentată după cum urmează:
77
NIVEL IMPACT
SEMNIFICATIV (de la 15 la 25)
MODERAT (de la 5 la 12)
NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)
De asemenea, funcŃie de tipul impactului, şi anume pozitiv sau negativ,

numerotarea acestuia se va face cu semnul ”-” pentru impactul negativ, respectiv cu
semnul ”+” pentru impactul pozitiv.
Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majoră a speciilor şi

populaŃiilor locale, cu şanse minime de refacere a echilibrului iniŃial chiar şi pe termen
lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate.
Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativă a speciilor şi a

populaŃiilor locale a acestora, a cărui caracter de ireversibilitate este scăzut, refacerea
stării iniŃiale a mediului fiind posibilă însă de-a lungul unei perioade îndelungate.
Impactul nesemnificativ presupune o alterare minimă a componentelor naturale,

inclusiv a speciilor şi populaŃiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de
reversibilitate, astfel încât refacerea stării iniŃiale are loc de la sine, pe o perioadă mică de
timp, fără eforturi suplimentare.
C.6.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut si procentul din

suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere
ale speciilor de interes comunitar
Procentul din suprafaŃa totală a habitatelor prioritare care va fi pierdut este 0%, fiind astfel
nesemnificativ;
Procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana,

odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar este sub 2%, deci nesemnificativ;
C.6.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar
Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente): în zona de studiu

nu au fost identificate habitate de interes comunitar motiv pentru care valoarea
procentuală a fragmentării acestora este 0%;
Durata sau persistenta fragmentarii: nu sunt prezente datorită lipsei habitatelor prioritare,
de interes comunitar;
78
Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria
naturala protejata de interes comunitar: durata perturbării speciilor de interes comunitar
este reprezentată de durata de viaŃă a zonei de locuinŃe plus perioada de renaturare a
zonei iniŃiale;
C.6.3. Schimbari in densitatea populatiilor
Schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata): schimbările în densitatea

populaŃiilor de păsări de interes comunitar este nesemnificativă, şi având un potenŃial
mare de reversibilitate;
C.6.4. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea proiectului
Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP: este

reprezentata de perioada necesara pentru ca acestea sa revina la stadiul iniŃial, care în
acest caz, dacă măsurile de reducere a impactului sunt luate în considerare, este
reprezentata de perioada de construcŃie şi amenajare a zonei din vecinătatea lacului;
C.7. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de

apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice
ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de
alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii
naturale protejate de interes comunitar: gradul de salinitate al apei lacului, nivelul
poluanŃilor confrom NTPA-001.
C.8. Evaluarea impactului proiectului propus
Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentaŃi de numărul

de specii afectat pe de o parte, şi de numărul de indivizi ai populaŃiilor locale afectaŃi pe de
altă parte, aceştia permiŃând cuantificarea consecinŃelor aşa cum au fost descrise mai sus.
Alături de aceşti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajută
la evaluarea finală a nivelului de impact asociat planurilor şi proiectelor. Astfel, în punctele
critice de control identificate s-au efectuat studii ale distribuŃiei şi densităŃii speciilor de
păsări, a căror rezultate au fost enunŃate în capitolul anterior, şi care au fost utilizate
pentru evaluarea activităŃilor şi a efectelor acestora, atât singulare cât şi cumulate, asupra
biodiversităŃii.
Astfel, funcŃie de poziŃionarea propunerilor de dezvoltare a zonei propuse în

intravilan prin noul PUG, activităŃile specifice lor pot avea un impact asupra sitului SPA sau
pot să nu aibă absolut nicio influenŃă asupra acestuia, după cum urmează:
79
Tipul propunerii / activităŃii Impactul asupra sitului SPA

Nu se exercită niciun impact asupra sitului SPA
datorită faptului că aceste lucrări se vor efectua
în zone deja antropizate, care nu sunt situate în
Reabilitarea tramei stradale existente
imediata vecinătate a lacului, şi care nu vor
influenŃa astfel în niciun fel biodiversitatea sau
starea fizică a lacului.
Există posibilitatea exercitării unui impact negativ

pe termen scurt prin posibilitatea executării unor
Amenajarea unor noi căi de acces
lucrări în vecinătatea lacului, precum şi pe
(străzi) în zonele introduse în intravilan
termen mediu şi lung, prin creşterea traficului în
vecinătatea lacului.
ActivităŃile edilitare ce presupun reabilitarea

reŃelelor nu exercită niciun impact asupra sitului
SPA datorită faptului că aceste lucrări se vor
efectua în zone deja antropizate, care nu sunt
situate în imediata vecinătate a lacului, şi care nu
Reabilitarea sistemului de alimentare
vor influenŃa astfel în niciun fel biodiversitatea
cu apă şi a sistemului de canalizare
sau starea fizică a lacului. Totuşi, reabilitarea
reŃelei de canalizare va avea un uşor impact
pozitiv datorită unei mai bune gestionări a apelor
uzate, evitând astfel deversarea acestora în
apele lacului.
ActivităŃile ce presupun extinderea reŃelelor de

apă şi canalizare se vor realiza pe terenuri care
actual au destinaŃie de terenuri agricole, astfel că
nu se afectează habitate naturale, iar lucrările se
vor efectua şi în zone situate în vecinătatea
lacului, motiv pentru care pot exercita un uşor
impact negativ prin deranjul exercitat pe perioada
Extinderea sistemului de alimentare cu
amenajării. Totuşi, odată realizat, sistemul de
apă şi a sistemului de canalizare
canalizare va afea un uşor impact pozitiv prin
colectarea apelor uzate şi evitarea deversarii lor
în apele lacului, precum şi prin colectarea apelor
pluviale, contribuind astfel la combaterea
fenomenului de îndulcire a lacului, care pune în
pericol biodiversitatea şi compoziŃia bio-chimică a
apei lacului.
Aceasta presupune amenajări turistice în

vecinătatea lacului care pot avea un impact
Creşterea activităŃii turistice în zonă negativ pe perioada construcŃiei dar şi pe
perioada de funcŃionare, prin sporirea traficului şi
a activităŃilor antropice pe malul lacului.
80
Această propunere presupune activităŃi care se

Reabilitarea si modernizarea vor efectua în vecinătatea lacului, motiv pentru
Sanatoriului Balnear de Recuperare care poate avea un impact negativ asupra
Techirghiol biodiversităŃii lacului Techirghiol, dar şi a stării
fizice a lacului.
Deoarece această propunere se doreşte a fi

amenajată în vecinătatea lacului, poate avea un
uşor impact asupra lacului pe termen scurt, pe
perioada amenajării, urmând ca ulterior, să
exercite un uşor impact pozitiv, prin asigurarea
Amenajarea unei Gradini Botanice
unor noi locuri de cuibărit pentru alte specii decât
cele identificate în prezent, contribuind astfel la
sporirea diversităŃii specifice a zonei, dar şi prin
asigurarea unei bariere semi-naturale în calea
poluării fonice urbane.
ActivităŃile de reabilitare se vor efectua în

Reabilitarea si modernizarea Teatrului interiorul localităŃii, astfel că nu vor influenŃa în
de Vara niciun fel biodiversitatea lacului sau starea fizică
a acestuia.
Lucrările de reabilitare şi modernizare a drumului

se vor efectua în zone situate la minim 300 de
Reabilitarea si modernizarea drumului metri distanŃă faŃă de lac, unde deja există
Techirghiol- Eforie infrastructuri de drumuri, astfel că acestea nu vor
avea nicio influenŃă asupra biodiversitătii sau
stării fizice a lacului.
Lucrările de reabilitare şi modernizare a drumului

se vor efectua în zone care nu sunt în
Reabilitarea si modernizarea drumului vecinătatea lacului, în zone antropizate unde deja
Techirghiol- Agigea există infrastructuri de drumuri, astfel că acestea
nu vor avea nicio influenŃă asupra biodiversitătii
sau stării fizice a lacului.

Reabilitarea si modernizarea Casei de interiorul localităŃii, astfel că nu vor influenŃa în
Cultura Techirghiol niciun fel biodiversitatea lacului sau starea fizică
a acestuia.

Reabilitarea si reamenajarea
interiorul localităŃii, astfel că nu vor influenŃa în
arhitecturala a zonei centrale a
niciun fel biodiversitatea lacului sau starea fizică
orasului
a acestuia.
Reabilitarea iluminatului public din ActivităŃile de reabilitare se vor efectua în
localitate interiorul localităŃii, astfel că nu vor influenŃa în
81
niciun fel biodiversitatea lacului sau starea fizică

a acestuia.
Deoarece dezvolatrea zonei intravilane include şi

zonele din vecinătatea lacului, extinderea
Extinderea iluminatului public în iluminatului public şi în aceste zone poate avea
zonele nou intrate în intravilan un impact negativ asupra biodiversităŃii prezente
pe lac, prin deranjul pe perioada nopŃii dat de
lumina artificială.
Deoarece construirea de locuinŃe se poate

realiza şi în zone învecinate lacului, acestea pot
Construirea de locuinŃe sociale în
avea un impact negativ funcŃie de poziŃionare,
oraşul Techirghiol
legare la sistemul de canalizare sau modalitate
de construcŃie.
Deoarece noile spaŃii verzi se vor amenaja cu

precădere în vecinătatea lacului, acestea pot
Amenajarea de noi spatii verzi si
avea un impact asupra mediului prin modificarea
recreere
habitatelor iniŃiale şi sporirea activităŃilor şi
traficului antropic în zonă.
Această propunere, dacă este realizată pe

spaŃiile verzi din vecinătatea lacului, poate avea
Realizarea unui sistem modern de
un impact negativ asupra compoziŃiei apelor
irigatii al spatiilor verzi in oras
lacului prin prisma contribuŃiei apelor de irigaŃie la
fenomenul de îndulcire a apei.
Construirea pieŃelor presupune activităŃi în zone

antropizate, care nu sunt situate în imediata
Construirea unei noi piete agro-
vecinătate a lacului, astfel că nu vor influenŃa în
alimentare in orasul Techirghiol
niciun fel biodiversitatea sau starea fizică a
lacului.
Datorită prezenŃei deja a gropii de gunoi în

vecinătatea localităŃii şi a lacului, aceasta are un
impact negativ prin contaminarea lacului cu
deşeuri antrenate de factorii de mediu. Odată cu
reamenajarea şi modernizarea spaŃiului de
depozitare a deşeurilor, impactul prezent se va
Construirea unei staŃii de sortare si
diminua, iar prin asigurarea staŃiei de sortare şi
transfer a deseurilor
transfer, se va asigura recuperarea acelor
deşeuri reciclabile, ceea ce va duce la
diminuarea cantităŃilor de deşeuri eliminate final
în groapa de gunoi, contribuind astfel la o
diminuare a impactului deja prezent în zonă,
această investiŃie fiind astfel benefică.
82
C.8.1.Evaluarea impactului cauzat de proiect fara a lua in considerare masurile de

reducere a impactului
Astfel, ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, în vederea identificării celor

ce pot avea efecte negative asupra sitului SPA, conform matricei de impact, şi în funcŃie
de caracteristicile biodiversităŃii din zonele supuse dezvoltării şi zonele învecinate
acestora, precum şi de posibilităŃile şi de gradul de intersectare între biodiversitatea locală
şi activităŃile asociate fiecăreia dintre propuneri, s-au cuantificat impacturile asociate, aşa
cum sunt descrise în tabelele următoare, pentru fiecare propunere de dezvoltare în parte:
1. Reabilitarea tramei stradale:
Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung

Impact
Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1
În ceea ce priveşte impactul acestor activităŃi de reabilitare a tramei stradale,

deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic antropizate, fără a
avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ
atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat,
deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu
impactul singular.
2. Amenajarea unor noi căi de acces (străzi) în zonele introduse în intravilan

Impact
Singular -3 -3 -1 -3 -1 -3
Cumulat -3 -3 -1 -3 -1 -3
Deoarece lucrările de amenajare a unor noi căi de acces presupun afectarea

ireversibilă a suprafeŃelor ocupate de căile de acces, precum şi a nivelului sporit de
zgomot şi trafic din zonă, probabilitatea apariŃiei unui impact negativ în cazul căilor de
acces situate în vecinătatea lacului este destul de mare, însă datorită faptului că habitatele
afectate sunt habitate artificiale reprezentate de terenuri agricole, precum şi ca urmare a
particularităŃilor de distribuŃie a biodiversităŃii specifice sitului SPA, nivelul consecinŃei
impactului este nesemnificativ, astfel că impactul potenŃial al acestor activităŃi pe termen
scurt este nesemnificativ. În ceea ce priveşte impactul pe termen mediu, acesta este
identic cu impactul pe termen lung datorită prezenŃei aceloraşi tipuri de activităŃi,
reprezentate de exploatarea drumurilor şi activităŃile de întreŃinere a acestora. Nivelul
impactului direct în aceste două cazuri este nesemnificativ, foarte improbabil şi cu
consecinŃe nesemnificative (-1) deoarece odată construite, drumurile nu mai exercită
niciun impact asupra zonelor învecinate, singurul impact fiind cel de ocupare a habitatelor
iniŃiale, dar pentru că acestea sunt reprezentate de terenuri agricole, consecinŃele sunt
nesemnificative. Impactul indirect pe termen mediu şi lung este dat de traficul efectuat pe
aceste drumuri, care, funcŃie de volum şi intensitate, poate avea un impact uşor superior
83
celui direct, însă deoarece este probabil, consecinŃele sunt nesemnificative, astfel că
acesta se situează în jurul valorii de „-3”, fiind de asemenea nesemnificativ.
În ceea ce priveşte impactul cumulat, deoarece în vecinătate nu există alte planuri

sau proiecte similare, acesta este identic cu impactul de tip singular.
3. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare

Impact
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1
În ceea ce priveşte impactul acestor activităŃi de reabilitare a tramei stradale,

deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic antropizate, fără a
avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ
atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung.
Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de

activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular.
4. Extinderea sistemului de alimentare cu apă şi a sistemului de canalizare

Impact
Singular -3 -3 -2 -1 -2 -1
Cumulat -3 -3 -2 -1 -2 -1
În ceea ce priveşte activităŃile de extindere a reŃelelor de apă şi canalizare, acestea

vor presupune trasee subterane de conducte, care necesită operaŃiuni de excavare a
solului în vederea amplasării acestora, urmate de acoperirea la loc cu materialul
decopertat, fiind executate cu precădere în imediata vecinătate sau chiar suprapunându-
se cu infrastructura de drumuri. Astfel, se vor afecta pe termen scurt habitatele traversate
de aceste trasee de conducte, însă consecinŃele sunt nesemnificative datorită gradului
mare de reversibilitate, deoarece habitatele sunt afectate de excavaŃii doar pe termen
scurt, ulterior revenindu-se la starea iniŃială, dar şi datorită faptului că acestea sunt
reprezentate de terenuri agricole, care nu susŃin populaŃii semnificative caracteristice
sitului SPA, nivelul impactului pe termen scurt fiind astfel nesemnificativ. Deoarece profilul
activităŃilor legate de aceste reŃele de apă şi canalizare este identic, impactul pe termen
mediu şi lung este de asemenea identic, şi având o probabilitate foarte mică de apariŃie,
doar accidental, iar consecinŃele apariŃiei sunt moderate, astfel că valoarea finală a
impactului pe termen mediu şi lung este „-2”, fiind deci nesemnificativ.

84
5. Creşterea activităŃii turistice în zonă:

Impact
Singular -3 -3 -1 -1 -1 -1
Cumulat -3 -3 -1 -1 -1 -1
Această stimulare a turismului în zonă se va realiza prin amenajarea de spaŃii

turistice în vecinătatea lacului, astfel că pe perioada de construcŃie şi amenajare există o
probabilitate destul de mare a unui impact negativ asupra biodiversităŃii lacului, însă
datorită faptului că nivelul consecinŃelor asociate este destul de mic deoarece aceste
lucrări se vor efectua în partea antropizată a lacului, din interiorul localităŃii, unde
biodiversitatea specifică lacului este foarte redusă, reprezentând mai puŃin de 10% din
biodiversitatea totală. Din aceste considerente, impactul pe termen scurt este evaluat la „-
3”, fiind astfel nesemnificativ. În ceea ce priveşte activităŃile pe termen mediu şi lung,
acestea sunt identice şi sunt reprezentate de activităŃile turistice, pe perioada estivală.
Astfel, impactul pe termen mediu şi lung este identic, putând fi exercitat ca urmare a
activităŃilor turistice şi de agrement, însă deoarece se desfăşoară doar pe perioada
estivală, când lacul Techirghiol are o biodiversitate minimă, probabilitatea impactului este
scăzută, iar consecinŃele sunt minime, astfel că acesta are valoarea de „-1”, fiind
nesemnificativ pentru biodiversitatea specifică a lacului.

planuri sau proiecte, impactul cumulat este identic cu impactul singular.
6. Reabilitarea si modernizarea Sanatoriului Balnear de Recuperare Techirghiol

Impact
Singular -3 -3 -1 -1 -1 -1
Cumulat -3 -3 -1 -1 -1 -1
ActivităŃile de reabilitare şi modernizare se vor efectua în vecinătatea lacului, iar pe

termen scurt, datorită unei probabilităŃi destul de crescute a apariŃiei unui impact negativ,
dar a unei consecinŃe de nivel nesemnificativ, evaluarea finală a impactului pe termen
scurt este „-3”, fiind deci nesemnificativ. Pe termen mediu şi lung, nivelul impactului va
reveni în limitele impactului actual, activităŃile sanatoriului balnear, prin specificul lor,
neavând influenŃe asupra biodiversităŃii lacului decât în mod accidental, fiind astfel
încadrat la „-1”, deci nesemnificativ.

planuri sau proiecte de reabilitare şi modernizare, impactul cumulat este identic cu
impactul singular.
85
7. Amenajarea unei Gradini Botanice

Impact
Singular -3 -3 -1 -1 -1 -1
Cumulat -3 -3 -1 -1 -1 -1
Amenajarea grădinii botanice în zonele din vecinătatea lacului poate avea un uşor
impact negativ prin activităŃile de amenajare şi construcŃie a grădinii, probabilitatea
apariŃiei impactului fiind destul de ridicată, ănsă datorită unui nivel nesemnificativ al
consecinŃelor, valoare finală a impactului pe termen scurt este „-3”, caracteristică unui
impact nesemnificativ. Pe termen mediu şi lung, specificul activităŃilor din perimetrul
grădinii au un potenŃial scăzut de apariŃie a unui impact negativ, cu consecinŃe
nesemnificative, astfel că valoarea impactului pe termen mediu şi lung este „-1”,
caracteristică unui impact nesemnificativ.

planuri sau proiecte de reabilitare şi modernizare, impactul cumulat este identic cu
impactul singular.
8. Reabilitarea şi modernizarea Teatrului de Vară

Impact
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1
În ceea ce priveşte impactul acestor activităŃi de reabilitare şi modernizare a

teatrului de vară, deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic
antropizate, fără a avea influenŃă asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului
este nesemnificativ atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la
impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul
cumulat este identic cu impactul singular.
9. Reabilitarea si modernizarea drumului Techirghiol- Eforie

Impact
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1

drumului, deoarece acestea se execută în vecinătatea localităŃii şi la minim 300 de metri
de lac, în zone antropizate, unde deja sunt amplasate drumuri, fără a avea influenŃă
asupra lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen
scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în
vecinătate nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul
singular.
86
10. Reabilitarea si modernizarea drumului Techirghiol- Agigea

Impact
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1

drumului, deoarece acestea se execută în vecinătatea localităŃii şi la distanŃă mare de lac,
în zone antropizate, unde deja sunt amplasate drumuri, fără a avea influenŃă asupra
lacului şi implicit a sitului SPA, nivelul impactului este nesemnificativ atât pe termen scurt,
cât şi pe termen mediu şi lung. Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece în vecinătate
nu mai există astfel de activităŃi, impactul cumulat este identic cu impactul singular.
11. Reabilitarea si modernizarea Casei de Cultura Techirghiol

Impact
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1
În ceea ce priveşte impactul acestor activităŃi de reabilitare şi modernizare a Casei

de Cultura, deoarece acestea se execută în interiorul localităŃii, în zone puternic
12. Reabilitarea si reamenajarea arhitecturala a zonei centrale a orasului

Impact
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1

13. Reabilitarea iluminatului public din localitate

Impact
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1
87

14. Extinderea iluminatului public în zonele nou intrate în intravilan

Impact
Singular -3 -3 -6 -1 -6 -1
Cumulat -3 -3 -6 -1 -6 -1
ActivităŃile necesare pentru extinderea iluminatului public, inclusiv modalitatea de

amplasare a cablurilor, pentru zonele din vecinătatea lacului, au o probabilitate destul de
ridicată de a genera un impact negativ asupra lacului, dar nivelul consecinŃelor nu este
semnificativ, motiv pentru care valoarea acestui potenŃial impact pe termen scurt este de „-
3”, fiind astfel nesemnificativ. Pe termen mediu şi lung, datorită funcŃionării iluminatului
artificial în zonele din vecinătatea lacului, acesta poate crea un disconfort al biodiversităŃii
lacului, astfel că datorită probabilităŃii destul de ridicate precum şi a consecinŃelor
moderate, valoare impactului potenŃial este de „-6”, fiind astfel un impact moderat necesar
a fi diminuat prin măsuri specifice.

15. Construirea de locuinŃe sociale în oraşul Techirghiol

Impact
Singular -3 -3 -3 -3 -3 -3
Cumulat -3 -3 -3 -3 -3 -3
Construirea locuinŃelor în vecinătatea lacului poate avea un impact negativ, atât pe

termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung. Pe termen scurt impactul este rezultat din
activităŃile de construcŃie şi amenajare a locuinŃelor, care are o probabilitate destul de
ridicată şi consecinŃe medii, valoarea acestuia fiind de „-6”, caracteristică unui impact
moderat. În ceea ce priveşte impactul pe termen mediu şi lung, acesta este datorat
activităŃilor domestice din cadrul locuinŃelor, având astfel consecinŃe inferioare impactului
pe termen scurt, valoare sa fiind „-3”, caracteristică unui impact nesemnificativ.

88
16. Amenajarea de noi spatii verzi si recreere

Impact
Singular -3 -3 -1 -1 -1 -1
Cumulat -3 -3 -1 -1 -1 -1
Amenajarea unor noi spaŃii verzi presupune alterarea particularităŃilor habitatelor

iniŃiale, astfel că poate avea un impact negativ asupra lacului în zonele situate în
vecinătatea acestuia, şi care se doresc a se amenaja ca spaŃii verzi. Totuşi, datorită
particularităŃilor de habitat, şi anume prezenŃa în majoritate a terenurilor agricole sau a
unor zone degradate de păşune, deşi probabilitatea apariŃiei unui impact negativ este
prezentă, datorită nivelului nesemnificativ al consecinŃelor, prin prisma diversităŃii scăzute
în aceste zone, valoarea finală a impactului pe termen scurt este „-3”, fiind astfel un impact
nesemnificativ. Pe termen mediu şi lung, specificul spaŃiilor verzi nu implică activităŃi, fiind
spaŃii care cel mult sunt întreŃinute periodic, astfel că nivelul impactului acestora asupra
lacului, implicit a sitului SPA, este nesemnificativ, având valoarea maximă de „-1”.

17. Realizarea unui sistem modern de irigatii al spatiilor verzi in oras

Impact
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1

cumulat este identic cu impactul singular. Totuşi, în cazul amenajării unor sisteme de
irigaŃii în zonele de spaŃii verzi din vecinătatea lacului, există probabilitatea ca apa din
irigaŃii să ajungă în apele lacului, exercitând astfel un impact negativ asupra acestuia, dar
probabilitatea este redusă, iar consecinŃele sunt nesemnificative, motiv pentru care
impactul are valoarea „-1”, deci este nesemnificativ.
18. Construirea unei noi piete agro-alimentare in orasul Techirghiol

Impact
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1

89
19. Construirea unei staŃii de sortare si transfer a deseurilor

Impact
Singular -2 -2 -1 +1 -1 +1
Cumulat -2 -2 -1 +1 -1 +1
Prin construirea staŃiei de sortare, într-o zonă puternic degradată cum este zona de
depozitare a deşeurilor, se va putea exercita un impact negativ pe termen scurt, pe durata
lucrărilor de construcŃie, însă valoarea acestuia este „-2”, datorită probabilităŃii scăzute şi a
consecinŃelor nesemnificative. Pe termen mediu şi lung, datorită specificului staŃiei de
sortare, şi anume acela de separare şi reciclare a deşeurilor, cantităŃile de deşeuri
eliminate final la groapa de gunoi vor scădea astfel că va exista un management mai bun
a zonei de depozitare deşeuri, minimizând nivelul actual înregistrat al impactului negativ,
astfel că impactul indirect pe termen mediu şi lung al staŃiei de sortare este uşor pozitiv
(+1).
Se poate observa astfel, că toate propunerile de proiecte în vederea dezvoltării

zonei nu pot avea asociate impacturi semnificative asupra lacului şi implicit a sitului SPA,
singurele care au potenŃiale impacturi fiind cele efectuate în zonele din vecinătatea lacului,
şi doar pe termen scurt, pe durata lucrărilor de construcŃie şi amenajare, ulterior nivelurile
impacturilor revenind la limite minime.
Concluzionând analiza tipurilor de impact identificate, se observă că în principal,

activităŃile care pot avea efecte negative asupra mediului sunt activităŃile de construcŃie şi
amenajare, efectuate pe termen scurt, în zonele din imediata vecinătate a lacului, dar care
prin adoptarea unor măsuri specifice se vor încadra în limitele impacturilor negative
minime, nesemnificative pentru situl Natura 2000.
C.8.2.Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor dereducere a

impactului
Ca urmare a implementării măsurilor de reducere / eliminare a impactului pentru

fiecare din impacturile identificate (directe, indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung,
singulare şi cumulate), matricea impacturilor identificate se va schimba, ca urmare a re-
evaluării acestora. Conform re-evaluării, matricea impacturilor va afişa impactul rezidual
rezultat ca urmare a implementării măsurilor de reducere / eliminare a impacturilor iniŃiale.
Astfel, comparativ se poate observa cum evoluează matricea dacă măsurile de reducere /
eliminare a impactului sunt implementate:
90
Lista Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung

activităŃilor Impact Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect
propuse A B A B A B A B A B A B
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
1
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
2
Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 +1 -1 +1 -1 -1
3
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 +1 -1 +1 -1 -1
Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -2 -1 -2 -1 -1 -1
4
Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -2 -1 -2 -1 -1 -1
Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
5
Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
6
Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
7
Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
8
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
9
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
10
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
11
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
12
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
13
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -3 -1 -3 -1 -6 -3 -1 -1 -6 -3 -1 -1
14
Cumulat -3 -1 -3 -1 -6 -3 -1 -1 -6 -3 -1 -1
Singular -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1
15
Cumulat -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1 -3 -1
Singular -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
16
Cumulat -3 -1 -3 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
17
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
18
Cumulat -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1 -1
Singular -2 -1 -2 -1 -1 -1 +1 -1 -1 -1 +1 -1
19
Cumulat -2 -1 -2 -1 -1 -1 +1 -1 -1 -1 +1 -1
unde,
A - evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere /
eliminare a impactului;
B - evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de
reducere / eliminare a impactului;
91
Astfel, dacă se implementează măsurile de reduce / eliminare a impactului propuse,

se poate observa că nivelul impactului rezidual scade şi se încadrează în limita impactului
de tip nesemnificativ în cazul tuturor tipurilor de impact.
Măsurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare

categorie de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la
eliminarea impactului vizat.
Astfel, conform tuturor aspectelor analizate şi menŃionate putem spune că pe perioadă

scurtă, medie şi lungă impactul negativ rezidual poate avea valori nesemnificative, însă
acest lucru trebuie asigurat şi prin evaluarea impactului fiecărui proiect în sine, la
momentul implementării sale, Ńinând cont de toate aspectele şi detaliile necesare realizării
sale.
92
D. MASURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI
Toate măsurile stabilite în prezentul capitol sunt măsuri generale, aplicabile în

primul rând poziŃionării prezentului plan vizavi de situl Natura 2000, şi cuprinzând
recomandări în ceea ce priveşte cadrul general în care se va permite implementarea
proiectelor propuse în cadrul Planului Urbanistic General, urmând ca măsurile specifice
fiecărui proiect în parte, să fie stabilite punctual, în funcŃie de evaluarea impactului fiecărui
proiect în parte, la momentul implementării lui.
Astfel, se recomandă ca, în primul rând, toate proiectele propuse în cadrul PUG-
ului care implică activităŃi de construcŃie, lucrări de amenajare în imediata vecinătate a
lacului Techirghiol, să se desfăşoare pe toată durata anului, cu excepŃia perioadei
octombrie – martie, perioadă când lacul Techirghiol prezintă cea mai mare importanŃă din
punct de vedere al biodiversităŃii, deoarece este un loc preferat al speciilor de păsări
oaspeŃi de iarnă adaptate ecosistemelor acvatice. Prin această măsură, se asigură că
activităŃile de construcŃie şi lucrările de amenajare şi biodiversitatea specifică sitului
Natura 2000 nu se intersectează în mod direct, astfel încât nivelul impactului rezidual este
nesemnificativ, având o valoare minimă (-1). Pentru toate celelalte proiecte, care nu se
implementează în imediata vecinătate a lacului, se recomandă ca fazele de construcŃie şi
amenajare să fie derulate în perioade care să nu se suprapună cu perioadele de cuibărire
a păsărilor şi creştere a puilor (mai - iulie), putându-se derula inclusiv pe perioada
migraŃiei de toamnă şi a iernii.
Pentru speciile de reptile și mamifere identificate în zona de studiu nu este
necesară implementarea unor măsuri de diminuare a impactului deoarece acesta este

nesemnificativ, singurul moment când există un deranj minor este pe durata fazelor de
construcţie, dar care nu va afecta nici ireversibil și nici semnificativ populaţiile locale. În
plus, datorită răspândirii uniforme pe tot teritoriul Dobrogei a acestor specii, populaţiile
locale ale acestora sunt nesemnificative faţa de cele naţionale, fiind necesară eliminarea
93
a mai mult de 50% din populaţiile locale ale acestora înainte de a fi nevoie de programe
de intervenţie și planuri de măsuri.
Se recomandă ca pentru minimizarea impactului asupra mediului, amplasamentul

PUG să fie respectat aşa cum a fost propus în acest proiect, iar odată cu terminarea
funcŃionării acestuia, se recomandă ca activităŃile de refacere şi renaturare a habitatului
inŃial să se efectueze Ńinând cont de particularităŃile biodiversităŃii identificate ca urmare a
monitorizării zonei de studiu, astfel încât starea iniŃială a mediului să fie restabilită, totuşi
preferabil ca zone de pajişti naturale şi nu terenuri cultivabile.
De asemenea, se recomandă ca activităŃile de transport să utilizeze doar

infrastructura de drumuri deja existente minimizând astfel zona de influenŃă a speciilor de
păsări autohtone şi păstrând la minim nivelul impactului, iar pentru zonele în care se vor
trasa noi drumuri, aceste activităŃi să se efectueze etapizat şi nu concomitent, pe mai
multe sectoare, pentru a menŃine un nivel minim al impactului asupra biodiversităŃii.
În vederea evitării generării unor cantităŃi mari de praf ca urmare a transportului sau
a activităŃilor de construcŃie, pe perioada de amenajare se recomandă ca să asigure
stropirea suficientă cu apă a drumurilor precum şi a zonelor de amenajare, în vederea
minimizării cantităŃilor de pulberi generate în atmosferă.
Pentru diminuarea impactului asupra solului se impun următoarele măsuri:

executarea tuturor reparaŃiilor şi reviziilor utilajelor pe platforme impermeabile;
îndepărtarea imediată a produselor petroliere scurse accidental de la utilajele în
exploatare, prin folosirea de materiale absorbante ce vor fi apoi depozitate în
locuri special amenajate;
alimentarea utilajelor cu carburanŃi şi lubrifianŃi doar pe o platforma de garare şi
întreŃinere adecvată care să prevină scurgerea acestora în substrat;
gestionarea corespunzătoare a deşeurilor menajere.
În vederea minimizării impactului pe termen scurt, asociat activităŃilor de construcŃie,

amenajare, reamenajare sau modernizare, se recomandă ca acestea să se efectueze într-
un mod controlat şi planificat Ńinând cont de următoarele aspecte:
1. perioada în care se efectuează, inclusiv perioada din zi: din acest punct de vedere,
lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru
păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar
perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor netrebuind să depăşească
intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active
din zi pentru speciile de păsări identificate;
94
2. etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare şi construcŃie, se recomandă ca

lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai
multe lucrări cu caracter diferit în acelaşi timp, pentru prevenirea cumulării mai
multor surse generatoare de zgomot;
3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna şi amenaja

locuri dedicate pentru depozitarea materialelor şi a utilajelor, dotate cu materiale de
acŃiune în cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;
4. calitatea materialelor: se recomandă ca materialele utilizate în procesul de

construcŃie să poată fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul închiderii zonei
de locuit, cantitatea de deşeuri care nu pot fi reintroduse în circuit fie prin reciclare
sau refolosire, să fie minimă. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi
reciclate sau refolosite odată cu expirarea duratei de viaŃă, se recomandă
achiziŃionarea de produse superior calitativ, care au o durată de viaŃă superioară,
contribuind de asemenea la generarea minimă de deşeuri nereciclabile;
5. calitatea lucrărilor: lucrările efectuate trebuie să aibă ca rezultat încadrarea

complexului în peisajul înconjurător, în conformitate cu regulile de urbanism
impuse, dar nu se vor restrânge neapărat doar la acestea. De asemenea, lucrările
trebuie să fie de o calitate minimă impusă astfel încât să garanteze prevenirea unor
reparaŃii sau intervenŃii neplanificate care pot genera un efect negativ prin
generarea de deşeuri, zgomot al lucrărilor etc.;
6. planificarea lucrărilor: pentru activităŃile de construcŃie şi amenajare trebuie elaborat

un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conŃină aspecte
legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanŃa utilajelor, instruirea
personalului, gestionarea deşeurilor, toate aceste aspect putând exercita un efect
negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect;
7. dezafectarea zonei: Ńinând cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar

cu cele de construcŃie, se va Ńine cont de aspectele mai sus menŃionate, iar după
înlăturarea tuturor construcŃiilor se va efectua refacerea substratului de pe
amplasament, în vederea restabilirii condiŃiilor iniŃiale.
Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomandă ca toate transporturile

necesare pe perioada de amenajare şi construcŃie să fie gestionate cât mai eficient astfel
încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă
din planul HSEQ elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi
utilajele necesare să fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de
transporturi pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate, iar viteza de deplasare a
acestora să fie cât mai redusă, astfel încât să genereze un minim de pulberi şi să aibă un
deranj cât mai mic asupra biodiversităŃii locale.
95
Referitor la dezvoltarea zonelor din imediata vecinătate a lacului, se recomandă ca în

partea de sud şi sud-est a perimetrului, de la malul lacului, pe un culoar de de 150 de
metri lăŃime şi pe o distanŃă de aproximativ 2000 de metri de-a lungul malului, se vor
restricŃiona orice investiŃii şi construcŃii, cu excepŃia celor pentru asigurarea unor spaŃii
verzi, deoarece această porŃiune a lacului găzduieşte constant pe perioada iernii populaŃii
de păsări adaptate ecosistemelor acvatice, care ar putea fi afectate de eventuale
construcŃii permanente şi trafic uman mai intens. În rest, toate celelalte zone din
vecinătatea lacului, pot fi utilizate pentru investiŃiile propuse în plan, deoarece fie sunt
situate în zone antropizate fie nu sunt zone retrase, adăpostite, astfel încât biodiversitatea
specifică sitului SPA este minimă sau chiar absentă, nefiind astfel exercitat vreun impact
negativ semnificativ. În imaginea de mai jos este schișată cu galben zona restricșionată:
De asemenea, inclusiv extinderea reșelei de iluminat se recomandă să șină cont

de zona de restricșie de 2000 de metri de-a lungul malului, situată în partea de sud-est a
planului, în vederea evitării amplasării de stâlpi pentru iluminat public pe acest sector,
pentru a nu determina un deranj suplimentar, pe timpul nopșii, pentru păsările care
iernează pe lac.
96
În ceea ce priveşte amenajarea de locuinŃe în vecinătatea lacului, datorită

specificului activităŃilor din zonele de locuit, acestea pot avea un impact asupra mediului
prin distrugerea habitatelor naturale, zgomot, poluare. Totuşi, în cazul prezentului
perimetru, nu sunt distruse habitate naturale prioritare ci habitate artificiale reprezentate de
culturi agricole, unde diversitatea specifică este redusă şi reprezentată de specii cu o bună
adaptabilitate la factorii antropici. Astfel, în vederea minimizării impactului, deşi acesta se
situează la un nivel nesemnificativ, se recomandă respectarea legislaŃiei în domeniul
protecŃiei mediului în privinŃa gestiunii deşeurilor, a gestionării apelor uzate, astfel încât să
nu aducă modificări lacului Techirghiol situat în imediata vecinătate.
În plus, se recomandă ca toate apele uzate, atât menajere cât și pluviale să fie
colectate în sistemul de canalizare și deviate către stașia de epurare, urmând ca ulterior
să fie deversate în receptorii naturali balta Tuzla și Marea Neagră, evitând astfel
deversarea de ape în lacul Techirghiol, în vederea minimizării fenomenului de îndulcire a
apei lacului, care contribuie într-un mod negativ la distribușia și calitatea nutrienșilor a
fitoplanctonului și zooplanctonului specific, precum și a celorlalte componente biotice și
abiotice a biocenozei prezente pe lacul Techirghiol. De altfel, toate lucrările de reabilitare
și extindere a reșelei de canalizare propuse prin noul PUG sunt benefice pentru
integritatea lacului, determinând astfel un impact ușor pozitiv fașă de situașia actuală. În
plus, prin eliminarea unor terenuri din circuitul agricol, se minimizează cantitatea apelor
meteorice care se scurg în acvifer și ulterior în albia lacului, minimizându-se încă o dată
aportul de apă dulce și contribuind în mod pozitiv la refacerea stării naturale a lacului.
De asemenea, pentru orice activităŃi de agrement şi/sau recreere cu ambarcaŃiuni

pe lac, se recomandă ca acest lucru să fie permis doar cu ambarcaŃiuni nemotorizate, iar
pe perioada de iarnă, când lacul Techirghiol prezintă o importanŃă sporită pentru păsări,
acest tip de activităŃi să fie interzis cu desăvârşire, ca de altfel orice activitate care ar
presupune deplasarea pe lac. În plus, se recomandă ca toate construcŃiile ridicate să se
încadreze cât mai durabil în peisajul înconjurător prin adoptarea unei singure nuanŃe
pentru faŃade (culoare în acord cu zona naturală învecinată), respectarea şi limitarea
regimului de înălŃime pentru a nu obtura eventuale trasee şi căi de pasaj a populaŃiilor
locale de păsări, precum şi eficientizarea termică a construcŃiilor în vederea minimizării
consumului de resurse şi a cantităŃii de CO2 eliberat în atmosferă.
În afara acestor metode de reducere enumerate nu se impune implementarea

altora suplimentare deoarece, prin particularităŃile sale, perimetrul supus lotizării se
suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA 0061 Lacul Techirghiol, însă pe o suprafaŃă mică,
de la marginea sitului SPA, într-o zonă care nu este foarte productivă din punct de vedere
atât a speciilor de păsări prezente, precum şi a efectivelor acestora, singura zonă unde se
pot observa uneori păsări caracteristice sitului SPA fiind zona de sud-vest a planului,
reprezentată de zona salmastră a lacului, cuprinsă între cele două baraje, si care este cea
mai productivă din punct de vedere al biodiversităŃii, care porneşte din locul în care se
termină delimitarea prezentului plan.
Toate măsurile de reducere a impactului se recomandă a se aplica etapizat,

conform activităŃilor care sunt vizate, în cazul celor pe termen mediu şi lung fiind necesară
implementarea lor pe toată durata de viașă a zonei de locuit.
97
Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este

beneficiarul prezentului raport, care trebuie să asigure regulile necesare implementării lor
corespunzătoare.
E. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND

SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE
În vederea obŃinerii unui tablou avifaunistic cât mai complet s-a întocmit un program
de monitorizare a perimetrului supus lotizării. În acest sens s-au stabilit necesităŃile de
monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de colectare a
datelor.
Zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg perimetrul PUG-ului
precum şi zonele adiacente în funcŃie de speciile de păsări monitorizate.
98
Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă

de păsări astfel încât calitatea datelor obŃinute să reflecte situaŃia reală de pe
amplasament, şi anume: specii cuibăritoare, specii de pasaj, oaspeŃi de iarnă. În acest
sens, datorită faptului că perimetrul este cuprins în situl Natura 2000 ROSPA0061 Lacul
Techirghiol, s-a monitorizat inclusiv prezenŃa / absenŃa speciilor de păsări cheie pentru
care a fost desemnat acest sit Natura 2000.
În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale

zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaŃiile de teren.
Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o
cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obŃinute
prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi
fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi
evidenŃierea distribuŃiei speciilor pe toată suprafaŃa zonei de studiu.
ObservaŃiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în

perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit
cuibul şi sunt apŃi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenŃa sau absenŃa
unei specii în zona de interes.
99
Pentru speciile de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de

monitorizare care să poată reda toate particularităŃile de pasaj (direcŃii de deplasare,
culoare de migraŃie, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a
punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit
stabilirea dinamicilor migraŃionale.
Studiul asupra faunei a fost efectuat conform următorului tabel, funcŃie de

perioadele favorabile şi optime pentru fiecare grupare taxonomică vizată:
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Păsări cuibăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării
Legenda :
Perioada optimă
Perioada favorabilă
Durata monitorizărilor faunei a fost astfel aleasă astfel încât să se poată efectua
monitorizări atât în perioada de cuibărit, perioada de iernare cât şi perioada de migraŃie, în
vederea identificării tuturor particularităŃilor zonei de studiu. În acest sens, în cadrul
fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un număr suficient de zile de colectare a
datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:
păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de

cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;
păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de
migraŃie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul
perioadei de migraŃie;
păsări oaspeŃi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor
în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către
locurile de cuibărit;
păsări sedentare: s-au monitorizat în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare
şi a celor care iernează.
În ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea au fost

monitorizate pe parcursul deplasărilor efectuate pentru monitorizările păsărilor datorită
faptului că deplasările pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru
păsări, astfel fiind posibilă colectarea datelor împreună.
100
F. ALTERNATIVELE PLANULUI
Elaborarea Planului Urbanistic General al oraşului Techirghiol a reprezentat un

proces de durată. ObŃinerea variantei de plan supusă evaluării de mediu nu s-a realizat
prin selectarea unei alternative ci prin remodelarea succesivă a primei versiuni de plan. În
formularea obiectivelor şi măsurilor / direcŃiilor de acŃiune propuse s-a Ńinut cont de:
TendinŃele de dezvoltare manifestate în ultimii ani;

OpŃiunile şi limitările privind potenŃialul de dezvoltare al zonei;
ExistenŃa în zona analizată a ariei protejate Lacul Techirghiol, rezervaŃie
naturală de importanŃă avifaunistică şi sit Ramsar.
Nevoile şi opŃiunile comunităŃii;
CerinŃele planurilor şi programelor locale / judeŃene / regionale / naŃionale.
101
La selectarea variantei finale a Planului Urbanistic General s-a Ńinut de asemenea

cont de condiŃiile şi cerinŃele avizelor obŃinute din partea autorităŃilor interesate.
Principalele condiŃii şi limitări sunt prezentate în urmatorul tabel.
Tabel: CondiŃii şi limitări impuse de avizele obŃinute prntru P.U.G.

Data Data
Emitent Nr. aviz Limitări/ Măsuri
emiterii expirării
S.C. RAJA S.A. Adresa 18.05.2010 -analizarea sutuaŃiei
CONSTANłA nr.29/2365 surselor proprii (
puŃurile P1, P3 şi „sonda)
actualmente insuficiente;
-dezvoltarea surselor
Techirghiol sau BiruinŃa/
sau înlocuirea conductei
de aducŃiune Dn 600 mm
PREMo de la sursa
BiruinŃa până la Rezervor
Techirghiol/ sau
executarea unei conducte
de aducŃiune Dn 500 mm
între Complexul de
înmagazinare pompare
apă ConstanŃa Sud şi
Rezervor Techirghiol;
-propuneri de alimentare
cu apă (noi surse) pentru
zonele lotizate şi pentru
zonele ce urmează să fie
introduse în intravilan.
ROMTELECOM Aviz tehnic 03.05.2010 03.05.2011 -nu se recomandă

S.A. nr.403/2010 mutarea sau devierea
instalaŃiilor subterane de
telecomunicaŃii din
amplasament;
-se solicită rezervarea de
spaŃii în domeniul public
(trotuare, alei, spaŃii verzi)
pentru realizarea
instalaŃiilor de
telecomunicaŃii ale
viitoarelor obiective.
ENEL Aviz de 31.05.2010 21.04.2011 -respectarea distanŃelor
DISTRIBUłIE amplasament minime faŃă de LEA si
nr.10050384 LEC;
-în zonele de protecŃie ale
LEA nu se vor depozita
materiale, pamânt din
102
săpături, echipamente,
etc.
G. MONITORIZARE
În plus, suplimentar faŃă de aceste măsuri, se recomandă implementarea unui program de

monitorizare a biodiversităŃii pe fazele de construcŃie a fiecărui proiect propus prin PUG,
pentru a putea observa evoluŃia biodiversităŃii şi a putea stabili măsuri suplimentare în
cazul în care se constată că impactul evaluat iniŃial se modifică, în scopul readucerii
acestuia la un nivel minim acceptat. În acest sens se propune spre implementare
următorul program de monitorizare:
Program de monitorizare
103
Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare conform studiului efectuat pentru

identificarea stării iniŃiale şi a potenŃialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o
continuare a acestuia, în vederea corelării datelor deja obŃinute, astfel încât să poată
releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente în zona de studiu,
şi anume: amfibieni, reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeŃi de vară, păsări sedentare,
păsări oaspeŃi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra perimetrului
propus pentru lotizare, mamifere, precum şi evoluŃia acestora ca urmare a implementării
prezentului plan. łinând cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleaşi două metode
distince de colectare şi evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru
speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile
migratoare. Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face Ńinând
cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat
în tabelul următor:
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Păsări cuibăritoare
Păsări sedentare
Păsări de pasaj
Păsări care iernează
Amfibieni
Reptile
Mamifere
Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizarii
Legenda :
Perioada optimă
Perioada favorabilă
Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei categorii
(cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de
colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alŃi factori externi pot influenŃa
dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenŃa negativ calitatea datelor obŃinute. În
acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un
număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu,
după cum urmează:
1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de

cuibărit cât şi cea de creştere a puilor;
2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de
migraŃie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul
perioadei de migraŃie;
3. păsări oaspeŃi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor
în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către
locurile de cuibărit;
4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările
cuibăritoare şi cele care iernează.
104
Planul de monitorizare al faunei va conŃine mai multe particularităŃi funcŃie de gruparea

taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul următor, fiecare obiectiv stabilit fiind
măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:
PLAN MONITORIZARE FAUNĂ

GRUPARE
OBIECTIVE INDICATORI
TAXONOMICĂ
1. Monitorizarea populaŃiilor de reptile
prezente în cadrul amplasamentului; 1. Identificarea tuturor
2. Minimizarea impactului pe durata speciilor de reptile;
Reptile activităŃilor de amenajare prin 2. Derularea lucrărilor
organizarea durabilă a planului de doar în perioadele
construcŃie şi stabilirea de măsuri recomandate
clare în cadrul acestuia;
1. Completarea datelor
actuale cu cele
1. Continuarea monitorizării răspândirii
obŃinute din programul
speciilor cuibăritoare în cadrul
de monitorizare
amplasamentului;
2. EvidenŃierea
2. Monitorizarea etologiei speciilor de
comportamentului
Păsări păsări pe perioada de construcșie și
păsărilor pe
cuibăritoare amenajare;
respectivele perioade
3. Planificarea etapelor de construcŃie
comparativ cu
astfel încât să nu interfere cu
comportamentul iniŃial
perioada efectivă a cuibăritului
3. Respectarea
acestor specii;
perioadelor
recomandate
actuale cu cele
1. Monitorizarea dinamicii migraŃiei în
obŃinute din programul
perimetrul de lotizat cât şi zonele
de monitorizare
adiacente;
2. EvidenŃierea
Păsări de pasaj 2. Monitorizarea comportamentului
comportamentului
speciilor de pasaj pe durata
păsărilor pe
construcșiilor, în vederea asigurării
respectivele perioade
unor condiŃii optime de pasaj.
comparativ cu
comportamentul iniŃial
1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere
Păsări oaspeŃi de actuale cu cele
ale populaŃiilor de gâşte în sectorul
iarnă obŃinute din
lor de iernare;
monitorizare
1. Monitorizarea speciilor de mamifere
actuale cu cele
Mamifere rezidente precum şi a celor care pot
obŃinute din
tranzita perimetrul în căutarea hranei
monitorizare
SuprafaŃa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaŃa

perimetrului PUG-ului, la care se adaugă zonele învecinate care conŃin acelaşi tip de
105
habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate reprezintă de fapt zonele martor

care sunt un punct de referinŃă între situaŃia iniŃială din cadrul perimetrului şi cea finală,
reprezentată de funcŃionarea zonei de locuit. În funcŃie de datele colectate din zona
perimetrului şi zonele martor, eventualele diferenŃele dintre datele analizate vor evidenŃia
evoluŃia biodiversităŃii din perimetrul supus lotizării odată cu funcŃionarea şi ulterior
închiderea acestuia.
În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate în zona de

studiu cu mai mult de 15% se va decide sistarea activităŃilor şi evaluarea impactului astfel
încât să se asigure încadrarea în această valoare de maxim 15% scădere a efectivului
păsărilor, valoare care va fi considerată valoare prag.
Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza şi se vor

raporta semestrial către autorităŃile competente la sfârşitul fiecărui stagiu din programul de
monitorizare, iar la finalizarea lucrărilor de construcșie se va înainta un raport final.
BIBLIOGRAFIE
1. Ariile de Importanta Avifaunistica din Romania – Editie revizuita, Targu Mures,

2008.
2. Bavaru, A., Godeanu, S., Butnaru Gallia, Bogdan, A. - Biodiversitatea si ocrotirea

naturii. Edit. Academiei Romane, Bucuresti, p. 422-426, 2007.
3. Botnariuc N., Tatole V. - Cartea Rosie a vertebratelor din România. 260 p, Muzeul
Nat. de Ist. Nat. “Gr. Antipa”, Bucuresti, 2005.
106
4. Botnariuc, N. - „ Conceptia si metoda sistemica în biologia generala”, Editura

Academiei Române, Bucuresti, 1992.
5. Bleahu, M. - Arca lui Noe in secolul XXI. Ariile protejate si protectia naturii.
Edit.National, Bucuresti, p. 355-374, 2004.
6. Ciochia, V. - Dinamica si migratia pasarilor. Edit. Stiintifica si Enciclopedica,

Bucuresti, p. 36-37, 1984.
7. Ciochia V. - Pasarile clocitoare din România, atlas, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1992.
8. Ciochia V. - Pasarile Dunarii de la izvoare pana la varsare, Ed. Pelecanus, Brasov,

2001.
9. Ciocarlan, V. - „Flora ilustrata a României”-Editura Ceres ,Bucuresti, 2000.
10. Constantin ION, Alexandru DOROșENCU, Emanuel BALTAG, Lucian BOBOACĂ

Migrația paseriformelor în estul României, 2009;
11. Cristurean, I. - „Originea si evolutia plantelor în conceptii moderne”, în „Biologia

generala”, Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti ,1983.
12. Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris I.A. - „Habitatele
din România”. Editura Tehnica Silvica, Bucuresti, 2005.
13. Donita N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S., Biris I.A. - „Habitatele
din România Modificari conform amendamentelor propuse de România si Bulgaria
la Directiva Habitate (92/43/EEC)”. Editura Tehnica Silvica, Bucuresti, 2005.
14. Donia N., Popescu A., Pauca-Comanescu M., Mihailescu S. & Biris I - Ariile de
Importanta Afivaunistica din România (Importand Bird Areas in Romania).
Publicatie comuna Societatea Ornitologica Româna si Asociatia ”Grupul Milvus”,
Ed. Târgul-Mures (editie revizuita), 2008.
15. E. J. M. Hagemeijer and M. J. Blair – The EBCC Atlas of European Breeding Birds:
Their distribution and abundance, 1997.
16. Ghid generic privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe , Ministerul
Mediului si Dezvoltarii Durabile, 2007.
17. Heath, M. F. And Evans, M. I. – Important Bird Areas in Europe: Priority Sites for
Conservation, 2007.
18. HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte

integranta a retelei ecologice Natura 2000 în România.
107
19. Ivan, D. - „Fitocenologia si vegetatia RSR”, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti

1976.
20. Marian CÎRNAT – Date personale nepublicate;
21. Mihai Petrescu - Dobrogea si Delta Dunarii -conservarea florei si habitatelor,

Tulcea, 2007.
22. Natural History Museum, London – Atlas of Bird Migration, 2007.
23. Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România. În: Monitorul
Oficial al României, anul 176 (XX), nr. 98 bis, paginile 1 – 1315. Bucuresti.
24. Planul Urbanistic General al oraşului Techirghiol, întocmit de către S.C. ARHIPLUS
S.R.L. FOCŞANI
25. Papazoglou C., Kreiser K., Waliczky Z., Burfield I. - Birds in the European Union: a
status assessment. BirdLife International publication supported by the European
Commission, the Netherlands Ministry of Agriculture, Nature and Food Quality and
BirdLife/Vogelbescherming Nederland, 2004.
26. Raportul privind starea mediului in judetul Constanta , Agentia pentru Protectia
Mediului Constanta, 2009.
27. Vadineanu, A. - Dezvoltarea durabila. Teorie si practica. Vol. I, Edit. Universitatii din
Bucuresti, Bucuresti, p. 7, 2000.
28. William J. SUTHERLAND – The conservation handbook: research, management

and policy, 2000.
108
ANEXE
109

Raport Evaluare Adecvata PUGTechirghiol

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Evaluare Adecvata PUGTechirghiol

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CÎRNAT MARIAN-JAN PFA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

”Planul Urbanistic General al oraşului Techirghiol”

Titular: PRIMARIA ORASULUI TECHIRGHIOL

Elaborator: CIRNAT MARIAN-JAN PFA

A) INFORMAșII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBĂRII 4

A.1.Informașii privind planul 4

B) INFORMATII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR

B1. Descrierea zonei de studiu 18

C) IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI 71

C.1.Impactul direct si indirect 71

D) MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI 90

E) METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE

A. INFORMATII PRIVIND PLANUL SUPUS APROBARII

A.1. Informaii privind planul:

”Planul Urbanistic General al oraşului Techirghiol”

Planul Urbanistic General, împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent,

Cadrul natural şi protecŃia mediului;

Ca urmare a temei de proiectare, intravilanul propus, s-a stabilit de comun acord cu

Conform Planului Urbanistic General al oraşului Techirghiol teritoriul va fi divizat în

C- ZONA CENTRALĂ- ZONA MULTIFUNCłIONALĂ FORMATǍ DIN FUNCłIUNI

C.P. SUBZONA CENTRALĂ SITUATA ÎN LIMITELE ZONEI DE PROTEJARE A

C.A. SUBZONA CENTRALǍ SITUATǍ ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI

IS SUBZONA INSTITUłII SI SERVICII PUBLICE

ISP SUBZONA INSTITUłII SI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE

L ZONA DE LOCUIT ŞI FUNCłIUNI COMPLEMENTARE

L1 SUBZONA LOCUINłELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM

L1A - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI, CU MAXIM P+2 NIVELURI,

L1B - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

L1C - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

L1CP - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

L1D - LOCUINłE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM P+2 NIVELURI

L2 SUBZONA LOCUINłELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4 NIVELURI) SITUATE

A - ZONA DE ACTIVITĂłI PRODUCTIVE ŞI SERVICII

A1 - SUBZONA UNITĂłILOR MICI ŞI MIJLOCII PRODUCTIVE , DE SERVICII ŞI

A2 - SUBZONA UNITĂłILOR DE SERVICII TURISM ŞI SǍNǍTATE, CU REGIM

A3 - SUBZONA UNITĂłILOR DE SERVICII TURISM ŞI SǍNǍTATE, CU REGIM

V - ZONA SPAłIILOR VERZI

V1- SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT- PARCURI,

V2P -SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT -PARCURI,

V3- SUBZONA SPAłIILOR VERZI PENTRU SPORT ŞI AGREMENT .

V4P- SUBZONA SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT – PE TERENURI ÎN

V5P- SUBZONA SPAłII VERZI, SPORT, AGREMENT – PE TERENURI ATRASE

T1 - SUBZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE

T2 - SUBZONA TRANSPORTURILOR FEROVIARE DEZAFECTATǍ, PROPUSǍ

Tex – ZONA TRANSPORTURILOR RUTIERE ÎN EXTRAVILAN

G - ZONA DE GOSPODǍRIE COMUNALǍ

G.1 -SUBZONA CONSTRUCłIILOR ŞI AMENAJĂRILOR PENTRU GOSPODĂRIE

S - ZONA CU DESTINAłIE SPECIALĂ

UnităŃi Teritoriale de RefeinŃă ( UTR)

UnităŃile teritoriale de referinŃă, au fost stabilite astfel:

Tipuri de zone şi subzone funcŃionale care se întâlnesc în cadrul zonei centrale a

C.P. - SUBZONA CENTRALĂ SITUATA ÎN LIMITELE ZONEI PROTEJATE A

C.A. - SUBZONA CENTRALĂ SITUATA ÎN AFARA LIMITELOR ZONEI

IS- SUBZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE

ISP- SUBZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE

IS- ZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE

ISp- ZONA INSTITUłII ŞI SERVICII PUBLICE SITUATE ÎN ZONE PROTEJATE

L1- SUBZONA LOCUINłELOR INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE MICI CU MAXIM

L2- SUBZONA LOCUINłELOR COLECTIVE MEDII (P+3-4 NIVELURI) SITUATE

V - ZONA SPAłIILOR VERZI

V1 SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT- parcuri,

V2 - SUBZONA SPAłIILOR VERZI PUBLICE CU ACCES NELIMITAT -parcuri,