SORMIAURCOMPANY StudiuEAcarieraPietroasaNord PDF

Centrul de Resurse pentru Mediu
Reşiţa, strada Romanilor B2/1/2, C.P. 320058, jud. Caraş-Severin

Tel.: 0745 305 623; Tel./Fax: 0355 429 276; e-mail: centru@resursemediu.ro
www.resursemediu.ro
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

PENTRU
"EXPLOATARE IN CARIERA A ANDEZITULUI INDUSTRIAL SI DE CONSTRUCTIE

- PERIMETRUL PIETROASA NORD, JUDETUL TIMIS"
Teritoriul administrativ al comunei Pietoasa, judetul Timis
Beneficiar: S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.
Director
ing. Ilie CHINCEA
Iunie 2012
Studiu de Evaluare Adecvata
"Exploatare in cariera a andezitului industrial si de construcţie
- perimetrul Pietroasa Nord, judeţul Timis"
Beneficiar: S.C. SORMIAUR S.R.L.
Data: IUNIE 2012
Elaboratorul Studiului de UNICI Gheorghe Remus

Evaluare Adecvata: ecolog
Pagina 3 din 93
CUPRINS
Generalitati privind proiectul si resursele necesare implementarii

A. proiectului ………………………………………….……………………….. 9
A.1. Informatii privind proiectul ……………………………………………… 9

A.1.1. Informatii generale …………………………………………………………. 9
A.1.2. Descrierea proiectului ……………………………………………………… 10
A.1.2.1. Scopul si importanta obiectivului de investitie …………………………… 12
A.1.2.2. Situatia existenta ………………………………………………………...… 13
A.1.2.3. Date tehnice privind proiectul …………………………………………….. 13
A.1.3. Informatii privind productia care se va realiza ………………………….. 18
A.1.4. Informatii privind materiile prime, energia si combustibilii utilizati ……. 19
A.2. Localizarea geografica si administrativa …………………………….. 19
A.3. Modificarile fizice ce decurg din realizarea proiectului …………… 23

Modificarile fizice care decurg in perioada de pregatire pentru
A.3.1.
exploatare …………………………………………………………………... 23
A.3.2. Modificarile fizice in perioada de exploatare ……………………………. 24
A.3.3. Modificarile fizice in perioada de inchidere – dezafectare ……………. 24
A.3.4. Modificarile fizice referitor la ariile naturale protejate …………………. 24
Resursele naturale regenerabile/neregenerabile necesare

A.4. implementarii proiectului (preluare de apa, resurse regenerabile,
resurse neregenerabile etc.) …………………………………………… 24
Resursele naturale care urmeaza a fi exploatate din perimetrul

A.5. ariei naturale protejate de importanta comunitar pentru a fi
utilizate la implementarea proiectului ………………………………… 25
Aspecte privind mediul natural, factorii de mediu si prognoza

B.
impactului generat de proiect ………………………………………….. 25
Datele generale privind cadrul natural al zonei (geomorfologie,

B.1.
hidrografie, clima, soluri, tipuri de vegetatie) ………………………. 25
Informatii privind desfasurarea activitatilor umane in zona
B.1.1.
proiectului …………………………………………………………………. 27
B.2. Deseuri si emisii de poluanti generate de proiect ………………… 30

B.2.1. Aspecte privind factorul de mediu aer ………………………………….. 30
Calitatea aerului in zona amplasamentului proiectului ……………….. 30
Pagina 4 din 93
Surse si poluanti generati:

- in etapa de pregatire a amplasamentului ……………………….. 30
- in etapa de exploatare .……………………………………………. 31
- in etapa de inchidere-dezafectare ……………………………….. 33
Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic …………. 33
Prognoza poluarii aerului atmosferic …………………………………….. 34
Zgomot si vibratii …………………………………………………………… 34
B.2.2. Aspecte privind factorul de mediu sol/subsol …………………………… 35
Caracterizarea geologica in amplasamentul propus …………………… 35
Caracterizarea solului in zona amplasamentului ……………………….. 35
Calitatea solului ……………………………………………………………. 38
Surse de poluare a solului si subsolului ………………………………… 38
Prognoza impactului asupra solului ……………………………………… 39
Prognoza impactului asupra mediului geologic ………………………… 40
B.2.3. Aspecte privid factorul de mediu apa …………………………………… 40
Conditii hidrolgice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului 40
Alimentarea cu apa ………………………………………………………... 41
Surse si emisii de poluanti in apa:
- in etapa de pregatire a amplasamentului ..……………………… 41
- in etapa de exploatare ……………………….……………………. 42
Prognoza impactului asupra apei ………………………………………… 42
Afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa …………….. 42
Masuri de diminuare a impactului asupra apelor ………………………. 43
B.2.4. Gestiunea deseurilor si substantelor chimice periculoase …………….. 44
Gestiunea deseurilor in etapa de pregatire a amplasamentului ……… 44
Gestiunea deseurilor in etapa de exploatare …………………………… 44
Gestiunea deseurilor in etapa de inchidere – dezafectare ……………. 45
Gestiunea substantelor chimice periculoase …………………………… 45
Planuri/proiecte existente, propuse sau aprobate in zona, care

B.2.5.
pot genera impact cumulativ cu proiectul studiat …………………. 46
C. Arii naturale protejate de importanta comunitar …………………… 46

Informatii privind ariile naturale protejate de importanta
C.1. comunitar care pot fi afectate prin implementarea proiectului
propus ……………………………………………………………………… 46
Informatii privind coerenta, respectiv, structura si functionalitatea

C.1.1. retelei europene de zone naturale protejate de importanta comunitar
Natura 2000, in zona implementarii proiectului ………………………… 48
Date privind situl de importanta comunitara Podisul Lipovei-Poiana
C.1.2.
Rusca, cod ROSCI0355 …………………………………………………... 50
Pagina 5 din 93
Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de importanta

C.1.3.
comunitar acolo unde au fost stabilite prin planuri de management …. 53
Date privind prezenta, localizarea, distributia, populatia si ecologia
speciilor si/sau habitatelor de importanta comunitar prezente pe
C.1.4. suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in
formularul standard al ariei naturale protejate de importanta
comunitar …………………………………………………………………… 53
C.1.4.1. Descrierea speciilor de interes comunitar ………………………………. 53
C.1.4.2. Situatia existenta …………………………………………………………... 60
C.1.4.3. Metode si materiale de lucru ……………………………………………… 62
C.1.4.4. Identificarea habitatelor favorabile in arealul studiat …………………… 62
C.1.4.5. Descrierea activitatilor desfasurate in teren …………………………….. 63
C.1.4.6. Starea actuala a habitatelor si speciilor identificate ……………………. 63
C.1.4.7. Planul de monitorizare …………………………………………………….. 66
C.1.4.8. Masuri propuse …………………………………………………………….. 66
C.1.4.9. Concluzii ……………………………………………………………………. 66
C.1.4.10. Alte specii identificate ……………………………………………………... 66
Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de
C.1.5. importanta comunitar afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale
protejate de importanta comunitar existente ……………………………. 70
Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de importanta
C.1.6.
comunitar …………………………………………………………………… 70
C.1.6.1. Habitate prezente in vecinatatea proiectului ……………………………. 70
C.1.6.2. Specii salbatice identificate in vecinatatea proiectului ………………… 80
Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate
C.1.7. (evolutia numerica a populatiilor in cadrul ariei naturale protejate de
importanta comunitar) ……………………………………………………... 80
Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale protejate de
C.1.8.
importanta comunitar. Evolutii probabile in viitor ……………………….. 80
Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale protejate
C.1.9. de importanta comunitar. Posibile schimbari in evolutia naturala a
ariei protejate de importanta comunitar …………………………………. 81
Identificarea si evaluarea formelor de impact asupra

D.
biodiversitatii si asupra habitatelor …………………………………… 83
D.1. Identificarea impactului …………………………………………………. 83

D.1.1. Impactul direct si indirect ………………………………………………….. 83
D.1.2. Impactul pe termen scurt sau lung ………………………………………. 85
D.1.3. Impactul rezidual …………………………………………………………… 85
D.1.4. Impactul cumulativ …………………………………………………………. 85
D.2. Evaluarea semnificatiei impactului …………………………………… 85
Pagina 6 din 93
D.2.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut ………………….. 86

D.2.2. Fragmentarea habitatelor de importanta comunitar ……………………. 86
D.2.3. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de importanta comunitar .. 86
D.2.4. Schimbari in densitatea populatiei ………………………………………. 86
Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
D.2.5.
implementarea planului …………………………………………………… 86
Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de
resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina
D.2.6.
modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de
importanta comunitar ……………………………………………………… 86
Evaluarea impactului cauzat prin implementarea planului fara a

D.3.
lua in considerare masurile de reducere a impactului …………….. 87
D.3.1. Impactul asupra speciilor de importanta comunitar ……………………. 87
Evaluarea impactului cauzat prin implementarea planului cu

D.4.
luarea in considerare a masurilor de reducere a impactului …….. 87
Impactul asupra speciilor de importanta comunitar dupa aplicarea
D.4.1.
masurilor de reducere ……………………………………………………... 87
Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea
D.4.2.
masurilor de reducere a impactului ……………………………………… 87
D.4.3. Evaluarea impactului cumulativ cu alte planuri …………………………. 88
E. Masurile de reducere a impactului ……………………………………. 88
F. Calendar de monitorizare a florei si faunei din zona studiata …… 88
Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile

G.
si/sau habitatele de importanta comunitar afectate ……………….. 88
H. Descrierea dificultatilor …………………………………………………. 89
I. Concluzii …………………………………………………………………… 90
Bibliografie ……………………………………………………………………………… 91
Pagina 7 din 93
Lista de imagini cuprinse in text
Fig. 1 Plan de incadrare a proiectului in zona …………………………………… 11

Fig. 2 Harta zonei proiectului ……………………………………………………… 12
Fig. 3 Perimetrul proiectului carierei Pietroasa Nord ……………………………. 13
Fig. 4 Sectorizarea perimetrului carierei Pietroasa Nord ……………………….. 17
Fig. 5 Amplasarea comunei Pietroasa in cadrul judetului Timis ……………….. 20
Fig. 6 Amplasarea proiectului in raport cu siturile retelei Natura 2000 ………... 21
Fig. 7 Bazinul superior al raului Bega …………………………………………….. 26
Fig. 8 Harta utilizarii terenurilor in ROSCI0355 ………………………………….. 28
Fig. 9 Peisaj caracteristic in vecinatatea perimetrului Pietroasa Nord ………… 29
Fig. 10 Peisaj caracteristic in vecinatatea perimetrului Pietroasa Nord ………… 29
Fig. 11 Imagini cu sol superficial si roca la zi in perimetrul proiectului …………. 37
Fig. 14 Albia paraului Slaveasca si drumul DC112 in aval de perimetru
Pietroasa Nord ……………………………………………………………… 41
Fig. 15 Incadrarea proiectului in ROSCI0355 Podisul Lipovei – Poiana Rusca .. 47
Fig. 16 Areale favorabile pentru arnivorele mari in Muntii Carpati ……………… 48
Fig. 17 Ansamblul de situri de importanta comunitara care asigura coerenta
retelei Natura 2000 intre Carpatii Meridionali si Occidentali ……………. 49
Fig. 18 Arealul fondurilor cinegetice analizate …………………………………….. 61
Fig. 19 Propunerea de proiect a autostrazii A1: sectorul Lugoj – Deva in zona
de traversare a perimetrului ROSCI0355 …………………………………. 82
Fig. 20 Zona de analiza a efectelor potentiale …………………………………….. 83
Lista de tabele cuprinse in text
Tabel 1 Coordonatele de exploatare ale carierei ……………………………….. 22

Tabel 2 Coordonatele perimetrului de exploatare ………………………………. 23
Tabel 3 Analiza modului de utilizare a terenurilor ………………………………. 27
Tabel 4 Clase de habitat consemnate in formularul standard al ROSCI0355
Podisul Lipovei – Poiana Rusca ………………………………………… 50
Tabel 5 Fondul cinegetic Curtea ………………………………………………….. 63
Tabel 6 Situatia efectivelor de urs ………………………………………………… 64
Tabel 7 Situatia efectivelor de lup ………………………………………………… 64
Tabel 8 Situatia efectivelor de ras ………………………………………………... 65
Tabel 9 Situatia efectivelor de cerb comun ……………………………………… 65
Tabel 10 Situatia efectivelor de caprior ……..…………………………………….. 65
Tabel 11 Situatia efectivelor de mistret ………………………………………...….. 65
Tabel 12 Situatia efectivelor de iepure …………………………………………..… 65
Pagina 8 din 93
A. GENERALITATI PRIVIND PROIECTUL SI RESURSELE NECESARE

IMPLEMENTARII PROIECTULUI
A.1. Informatii privind proiectul
A.1.1. Informatii generale
Titularul proiectului
Numele companiei: S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L. - inregistrata la Oficiul
Registrului Comertului Timis cu nr. J35/953/1995, codul unic de inregistrare nr.
7604365, cu sediul in Romania,
Adresa postala: Lugoj, strada V. Rosada, nr. 26, judetul Timis.

Tel/fax: 0256/355426;
Reprezentant legal: Administrator, Murariu Ioan

Numele persoanelor de contact: Murariu Ioan
Responsabil pentru protectia mediului: Murariu Ioan
Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata.
Elaboratorul studiului de evaluare adecvata

UNICI GHEORGHE REMUS – ecolog
Pozitia 71 in Registrul National al Elaboratorilor.
Colaboratori: CHINCEA ILIE – expert mediu

OTOIU EUGEN OVIDIU – ecolog
NICA-DALIA ELENA LOREDANA – biolog
Pagina 9 din 93
A.1.2. Descrierea proiectului
Proiectul urmareste sa valorifice o resursa geologica neregenerabila, andezit

industrial si de constructie, intr-un perimetru temporar de exploatare situat in
partea vestica a muntilor Poiana Rusca, respectiv pe teritoriul comunei
Pietroasa, judetul Timis. Zona proiectului este situata in bazinul hidrografic al
raului Bega, respectiv al ramurii Bega – Poieni.
In rezumat, prin implementarea proiectului se va amenaja o noua cariera de
exploatare a andezitului, se va amplasa o statie de concasare si sortare a
cantitatilor extrase. Sorturile astfel obtinute se vor livra catre beneficiari, utilizand
in acest scop drumul de acces DC 112, care face legatura intre satele Pietroasa,
comuna Pietroasa si Cosevita, comuna Margina, situata pe traseul drumului
national DN 68A, care face legatura intre municipiile Lugoj si Deva, pe varianta
Ilia. Pentru ca in prezent drumul comunal DC 112 este sub dimensiunile
gabaritice necesare, in acelasi timp fiind si aproape impracticabil, in cadrul
proiectului acest drum va fi largit si modernizat. Materialele necesare lucrarilor de
modernizare vor fi asigurate din cariera amenajata prin proiect. Odata
modernizat, acest drum local va imbunatati substantial circulatia intre localitatile
Poieni, Crivina de Sus, Farasesti, Pietroasa cu celelalte localitati situate pe
traseul drumului national DN 68A.
Pagina 10 din 93
Fig. 1: Plan de incadrare a proiectului in zona
Pagina 11 din 93
Fig.2: Harta zonei proiectului
A.1.2.1. Scopul si importanta obiectivului de investitie
Scopul proiectului este de a valorifica o rezerva minerala in vederea satisfacerii

unei cereri tot mai mari de agregate minerale pentru constructiile viitoare din
zona. Materialul rezultat in urma activitatilor miniere din cariera Pietroasa Nord
va fi valorificat ca material de umplutura (brut) sau ca material finit (dupa
concasare) pentru prepararea mortarelor si betoanelor si pentru material de
umplutura la diverse tipuri de drumuri si alte lucrari de constructie.
Dintre proiectele de investitii viitoare, se remarca autostrada A1, respectiv
sectorul Lugoj – Deva, al carui traseu este situat la o distanta de cca 10 km de
perimetrul de exploatare Pietroasa Nord, studiat. Avand in vedere ca acest gen
de lucrari necesita cantitati foarte mari de agregate minerale cu caracteristici
fizico – mecanice superioare, pentru betoane si betoane asfaltice, iar un factor
limitativ in aprovizionarea santierelor cu aceste materiale este pretul de transport,
rezulta ca este foarte importanta asigurarea lor de la locatii cat mai apropiate.
Perimetrul Pietroasa Nord reprezinta o asemenea locatie pentru santierul
viitoarei autostrazi evocate anterior.
Pagina 12 din 93
A.1.2.2. Situatia existenta
Pana in prezent, in cadrul proiectului s-au realizat studii geologice necesare

evaluarii disponibilului cantitativ si calitativ al zacamantului de andezit industrial si
de constructii, s-a obtinut certificatul de urbanism in vederea indeplinirii cerintelor
aferente de exploatare si s-au initiat procedurile de reglementare de mediu.
A.1.2.3. Date tehnice privind proiectul
Perimetrul de exploatare Pietroasa Nord este situat pe terenul cu nr. CF 400317

Pietroasa si o suprafata de 22.264 m2. Acesta este concesionat de catre S.C.
SORMIAUR COMPANY S.R.L. Lugoj de la Consiliul local al Primariei Pietroasa
pe o perioada de 5 ani, in conformitate cu Contractul de concesiune nr.
937/18.07.2011. Suprafata totala destinata exploatarii este de 10.425 m2.
Fig. 3: Perimetrul proiectului carierei Petroasa Nord
Programul de exploatare a resursei de roca utila din perimetrul „Pietroasa Nord”

cuprinde realizarea urmatoarelor lucrari de investitie principale:
- deschiderea (decopertarea) resursei de roca utila;
- pregatirea pentru exploatare a treptelor deschise;
- exploatarea rocii utile din treptele pregatite;
Pagina 13 din 93
- depozitarea temporara a blocurilor brute, in vederea valorificarii lor directe;

- prelucrarea si valorificarea produselor finite de cariera;
- haldarea solului vegetal decopertat;
- haldarea rocii sterile provenite de la decoperta si din incluziuni;
- haldarea rocilor sterile provenite din fluxul tehnologic de prelucrare a
agregatelor minerale;
- organizarea de santier.
Lucrari de deschidere:
Accesul la resursele de andezit industrial si de constructie se va face pe drumul
comunal existent (DC 112) - care trece prin partea sud-vestica si nordica a
perimetrului si care face legatura cu drumul national (DN 68 A) in localitatea
Cosevita.
Pentru transportul produselor miniere obtinute in perimetru, se va amenaja
drumul comunal existent (DC 112) pana in drumul national (DN 68 A ) Lugoj-
Deva. Drumul nou amenajat va avea o lungime de cca. 4.500 m, o latime minima
de 6 m si va fi pietruit, folosindu-se materialul steril (andezit industrial si de
constructie alterat si nealterat) care va fi obtinut, in cea mai mare parte, din
decopertare resurselor de andezit industrial si de constructie.
De asemenea, prin partea vestica a carierei proiectate, va trebui executat un
drum de acces la treapta superioara si o transee de acces la aceasta. Astfel, se
poate considera ca resursele din perimetru nu sunt deschise decat partial.
În perioada in care se vor desfasura lucrarile de exploatare va fi necesara
intretinerea permanenta a drumului de transport pentru a fi asigurat accesul si
transportul produselor miniere in conditii optime.
Lucrari de pregatire:
Pe cca. 8.000 m2 din suprafata perimetrului de exploatare solicitat se va realiza
descopertarea. Astfel, ca va rezulta un volum de decoperta de:
- sol vegetal: 8.000 m2 x 0,5 m = 4.000 m3
- andezite industrial si de constructie alterate si dezagregate: 8.000
m2 x 0,5 m = 4.000 m3
- total sol vegetal si andezite alterate si dezagregate: 8.000 m3
Îndepartarea stratului de sol vegetal se va face separat cu ajutorul buldozerului,
prin impingere in gramezi care apoi vor fi transportate la halda de steril pentru sol
vegetal care va fi amenajata in afara perimetrului, astfel incat sa nu se
imobilizeze resursele calculate in interiorul limitelor perimetrului. Halda pentru sol
vegetal va fi amplasata imediat in apropierea perimetrului spre nord si va avea o
suprafata de 1.250 m2. Înaltimea maxima a haldei va fi de 3,8 m.
Depozitul (halda) de sol vegetal se va amenaja pe o suprafata de cca. 1.250 m2,
cu laturile de aproximativ 54 x 23 m. Înaltimea medie a haldei va fi de cca. 3,8 m,
iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o.
Pentru asigurarea unei stabilitati mai mari a depozitului de sol se recomanda:
Pagina 14 din 93
- asigurarea unei infratiri cat mai bune a materialului depus cu terenul

de baza prin brazdarea cu buldozerul a paturii superficiale de sol
vegetal;
- materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al
haldei va fi de 25o, maxim 30o;
- asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de siroire.
Halda de sol vegetal va trebui pastrata, consolidata si intretinuta pana la finele
exploatarii, urmand ca apoi solul vegetal sa fie transportat si depus pe taluzurilor,
bermele si vetrele finale ale carierei.
Coperta de andezit industrial si de constructie alterate si dezagregate va fi
indepartata cu ajutorul buldozerului sau va fi excavata cu un excavator cu cupa
inversa.
Halda pentru roci alterate si dezagregate (andezit industrial si de constructie) va
fi amplasata imediat in apropierea perimetrului spre nord si va avea o suprafata
de 1.250 m2. Înaltimea maxima a haldei va fi de 4,0 m.
Pentru asigurarea unei stabilitati mai mari a depozitului de roca alterat se
recomanda:
- asigurarea unei infratiri cat mai bune a materialului depus cu terenul
de baza prin brazdarea cu buldozerul a paturii superficiale a
suprafetei de depunere;
- materialul haldat va fi nivelat cu buldozerul, iar unghiul de taluz al
haldei va fi de 25o, maxim 30o;
- asigurarea unei pante naturale de scurgere a apelor de siroire.
Materialul depozitat in halda de andezit alterat si dezagregat va fi folosit, pe toata
perioada de exploatare pentru construirea si intretinerea cailor de acces la
zacamant. Ea va avea asadar o functionalitate temporara. Pe perioada de
functionalitate aceasta halda va fi consolidata si intretinuta in asa fel incat sa-i fie
asigurata stabilitatea si sa nu influenteze cursurile de apa din cadrul zonei.
Descopertarea se va realiza in extinderea drumului de acces existent dinspre
limita sudica, sud-vestica si nordica a perimetrului. Aceste lucrari vor devansa
lucrarile de exploatare, astfel incat sa se asigure continuitatea exploatarii.
Lucrari de exploatare:
Metoda de exploatare care va fi folosita va fi cea specifica exploatarilor miniere in
cariere la zi, si anume “derocare mecanica cu ajutorul explozivilor dupa
operatiunile de perforare – puscare”.
Exploatarea andezitului industrial si de constructie din perimetrul Pietroasa Nord
se va efectua in 2 trepte de exploatare care vor avea o inaltime medie de 15 m.
Vatra finala a carierei este proiectata sa fie la cota + 290,00 m.
Perforarea gaurilor de puscare se va executa cu o instalatie de foraj
rotopercutanta, diametrele optime ale gaurilor fiind cuprinse intre 80-90 mm.
Latimea bermelor de siguranta va fi de 6 m, iar unghiul de taluz final de 60 o.
Supragabaritii rezultati se vor sparge, prin puscare cu explozivi amplasati in gauri
de mana scurte, executate cu perforatorul.
Pagina 15 din 93
Operatiunile de impuscare se vor efectua cu o frecventa de una la trei luni.

Cantitatea medie de exploziv utilizata la o puscare va fi de 3.000 kg amfodet, 300
kg riogel, 200 kg elexit, 50 bucati capse si 20 bucati conectori.
Lucrarile de puscare se vor efectua cu societati comerciale atestate si cu
personal autorizat pentru astfel de lucrari care vor transporta si manipula
intreaga cantitate de exploziv care se va folosi la o puscare.
Materialul excavat si concasat primar se va incarca direct in autobasculante sau
se va amplasa intr-un depozit intermediar situat pe amplasament. Materialul
astfel excavat si concasat va fi apoi transportat direct la beneficiari.
Prelucrarea si valorificarea produselor finite de cariera:

Masa miniera excavata va fi prelucrata in statia de concasare – sortare
amplasata pe o platforma amenajata in partea vestica a perimetrului de
exploatare.
Suprafata totala a platformelor amenajate pentru realizarea fluxului tehnologic de
prelucrare va fi de 1.190 mp.
Productia finita rezultata din prelucrare va fi reprezentata prin urmatoarele sorturi
granulometrice de agregate: 0 ÷ 4 mm, 4 ÷ 8 mm; 8 ÷ 16 mm si 16 ÷ 25 mm.
Statia de concasare – sortare care va fi utilizata va fi o statie mobila, care nu va
necesita racord electric, actionarea tuturor componentelor mecanice facandu-se
cu ajutorul motoarelor Diesel. Aceasta va avea o capacitate de prelucrare de
cca 191 t/zi, la un regim de lucru de 1 schimb/zi si de 8-10 ore/schimb.
Amplasarea acestei statii se va face la baza carierei pe latura sud – vestica,
adiacent drumului de acces DC 112
Pagina 16 din 93
Fig. 4: Sectorizarea perimetrului carierei Pietroasa Nord
Haldarea materialului steril:

În procesul de exploatare al andezitului industrial si de constructie din perimetru
va rezulta un volum de 4.000 m3 de sol vegetal si cca. 4.000 m3 de andezit
industrial si de constructie alterate si dezagregate.
Întreaga cantitate de coperta formata din andezit industrial si de constructie
alterate si dezagregate rezultata din decopertare va fi utilizata la lucrarile de
amenajare si intretinere a drumurilor de exploatare care vor fi folosite. Se
estimeaza ca aceasta va fi depozitata temporar intr-o halda de steril cu o
suprafata de 1.250 m2 - cu laturile de 39 x 32 m. Înaltimea medie a haldei va fi
Pagina 17 din 93
de cca 4,0 m, iar unghiul de taluz va fi de maxim 30o. Aceasta va fi amenajata

separat de cea de sol vegetal si inafara perimetrului de exploatare instituit.
Depozitele de sol vegetal si andezit industrial si de constructie alterate si
dezagregate vor fi amenajate in stive care vor avea o forma geometrica cu
suprafetele netede ale unghiului de taluz.
Elementul de baza in constructia haldelor de sol vegetal si roca alterata il va
constitui platforma de depunere, care trebuie sa indeplineasca urmatoarele
cerinte:
- sa aiba inclinarea longitudinala si transversala pentru scurgerea
naturala a apelor de suprafata si subterane;
- sa aiba un acces corespunzator la caile de transport;
- sa fie suprainaltata fata de terenul de exploatare, pentru protectia
impotriva inundatiilor.
Terenul ales pentru amplasarea haldelor trebuie sa fie inainte nivelat, iar
inclinarea naturala a acestuia sa nu depaseasca panta de 1: 1000.
Organizarea de santier:
Pentru organizarea de santier, care va fi amplasata in versantul stang a paraului
Slaveasca, se prevede dotarea cu: container metalic cu destinatie de birou,
laborator, magazie piese de schimb, toaleta ecologica.
Platforma amenajata pentru depozitare si organizare de santier va fi in zona de
intrare in perimetrul proiectat, adiacent drumului de exploatare si in terasa
paraului (in zona neinundabila).
A.1.3. Informatii privind productia care se va realiza
Prin implementarea proiectului, principalele activitati generate de activitatea de

exploatare sunt:
- extractia si prelucrarea rocii utile,
- transportul produselor de cariera,
- aprovizionarea cu combustibil si piese de schimb,
- protectia si refacerea mediului.
In perioada de exploatare a andezitului industrial si de constructie (anul I
contractual) se estimeaza exploatarea unei cantitati de 200.000 tone de andezit
industrial si de constructie in baza unui permis de exploatare (valabil un an
calendaristic de la data aprobarii de catre A.N.R.M.). Asadar se estimeaza
exploatarea, pe perioada unui an calendaristic, a unei cantitati medii de cca.
200.000 tone de andezit industrial si de constructie si cca. 8.000 mc de sol
vegetal si material steril (alterat si dezagregat) rezultat din decopertarea
resurselor de andezit industrial si de constructie.
Permisele de exploatare se vor putea obtine apoi succesiv pana la consumarea
rezervei de andezit. Perioada de exploatare se prevede a avea o durata de 5 ani,
Pagina 18 din 93
in care se estimeaza ca se vor exploata anual 200.000 tone rezultand o cantitate

totala exploatata de 1.000.000 tone (400.000 mc).
A.1.4. Informatii privind materiile prime, energia si combustibilii

utilizati
Consumuri specifice si efective pentru activitatea de exploatare, la o capacitate

anuala totala de 83.472 m3 = 200.000 tone, din care 75.472 m3 util = andezit
industrial si de constructie nealterat si 8.000 m3 steril (4.000 m3 sol vegetal +
4.000 m3 roca alterata si dezagregata) vor fi urmatoarele:
Consum Consum
Nr. Cantitate specific efectiv
Utilaj
Crt. m3 motorina motorina
litrii/m3 litrii
1 Buldozer S 1500 8.000 1,00 8.000

2 Excavator 13.472 0,42 5.660
3 Încarcator frontal 70.000 0,52 36.400
4 Autobasculante 83.472 1,64 136.895
TOTAL 186.955
Cantitate
Materiale si combustibili Mod de depozitare
medie anuala
Piese si subansamble pentru Vor fi achizitionate de la
2.500 kg
intretinerea utilajelor producatori si comercianti
Combustibili, lubrefianti: Alimentarea se va realiza direct din
- motorina 186.955 l statiile PECO din zona fara a se
- uleiuri pentru motor si hidraulic 2,8 t depozita in perimetru.
- vaselina 0,8 t
Combustibilii se vor procura de la statiile de distributie a carburantilor din zona si

vor fi transportati cu cisterne autorizate. Alimentarea utilajelor se va face direct
din cisterna cu o pompa prin furtun flexibil echipat corespunzator pentru evitarea
scurgerilor accidentale.
În desfasurarea activitatilor din cadrul perimetrului nu se va folosi energie
electrica si energie termica.
A.2. Localizarea geografica si administrativa
Perimetrul prevazut de exploatare a andezitului industrial si de constructie

Pietroasa Nord este amplasat in partea vestica a muntilor Poiana Rusca, la cca.
750 m nord de limita satului Pietroasa, apartinator comunei omonime, judetul
Timis. Din punct de vedere administrativ, perimetrul studiat apartine de comuna
Pagina 19 din 93
Pietroasa, judetul Timis, fiind situat in extravilanul localitatii, nr. CF 400317

Pietroasa si cu o suprafata de 22.264 mp.
Fig. 5: Amplasarea comunei Pietroasa in cadrul judetului Timis
Perimetrul Pietroasa Nord este inclus in partea centrala a ariei naturale protejate
de importanta comunitar ROSCI0355 Podisul Lipovei - Poiana Rusca, ca parte a
retelei ecologice europene Natura 2000.
Pagina 20 din 93
Fig.6: Amplasarea proiectului in raport cu siturile Retelei Natura 2000
Local, amplasamentul este situat in versantul stang al paraului Valea Slaveasca,

respectiv in versantul drept al paraului Valea Podului. Cele doua paraie
reprezinta vai torentiale, necodificate din punct de vedere hidrografic, cu debit
foarte variabil si uneori secate. Paraul Valea Podului se descarca in paraul
Valea Slaveasca, iar acesta se descarca in raul Bega-Poeni intr-o sectiune
situata in intravilanul satului Pietroasa
Distanta dintre perimetrul carierei si albia minora a paraielor variaza intre 7 m si
30 m.
Vecinatatile perimetrului sunt:
- satul Pietroasa situat la circa 750 m spre sud;
Pagina 21 din 93
- paraul Valea Slaveasca in partea vestica;

- paraul Valea Podului in partea sudica;
- pasune impadurita, pasune si livada in partea nordica si estica.
Localizarea conform coordonatelor STEREO 70

Suprafata totala a perimetrului concesionat este delimitata de urmatoarele
coordonate topografice:
Nr. Numar punct Coordonate
Crt. de delimitare (sistem
perimetru STEREO
1970)
X, Y
1 1 486265.64 298127.56
2 2 486327.40 298103.57
3 3 486314.26 298086.70
4 4 486311.68 298081.77
5 5 486308.77 298078.86
6 6 486300.30 298070.37
7 7 486288.50 298063.25
8 8 486262.18 298051.10
9 9 486245.63 298045.17
10 10 486228.85 298044.07
11 11 486216.63 298046.78
12 12 486204.96 298053.01
13 13 486201.58 298054.40
14 14 486197.10 298054.81
15 15 486187.00 298074.85
16 16 486183.63 298088.05
17 17 486190.86 298098.68
18 18 486186.45 298114.43
19 19 486175.28 298122.13
20 20 486165.84 298131.90
21 21 486171.82 298141.37
22 22 486183.99 298154.27
23 23 486187.04 298172.46
24 24 486183.89 298186.68
25 25 486189.01 298208.17
26 26 486200.52 298217.50
27 27 486203.72 298238.28
28 28 486226.70 298271.33
29 29 486296.82 298247.71
30 30 486317.86 298240.63
31 31 486312.84 298231.72
32 32 486300.39 298209.66
33 33 486291.89 298189,61
34 34 486281.15 298166.40
35 35 486268.15 298133.97
S=22.264 mp
Tabel 1: Coordonatele amplasamentului de exploatare al carierei
Pagina 22 din 93
Suprafata totala a perimetrul pentru care s-a solicitat si s-a obtinut aprobarea de
la ANRM Bucuresti cu nr. 303717 din 07.11.2011, pentru primul an contractual,
este inclus in limitele perimetrului concesionat si este delimitat de urmatoarele
coordonate topografice (in sistem STEREO 1970):
Numar punct
Nr. Coordonate (sistem STEREO 1970)
de delimitare
Crt.
perimetru X Y
1 1 486 261 298 052
2 2 486 237 298 133
3 3 486 263 298 258
4 4 486 232 298 269
5 5 486 195 298 189
6 6 486 194 298 114
7 7 486 202 298 055
8 8 486 217 298 047
9 9 486 228 298 045
10 10 486 245 298 046
S=10.425 mp
Tabel 2: Coordonatele perimetrului de exploatare
A.3. Modificarile fizice ce decurg din realizarea proiectului
Realizarea proiectului va avea ca urmare modificarea morfologiei terenului.
A.3.1. Modificarile fizice care decurg in perioada de pregatire pentru

exploatare
Se va realiza:
- curatirea de vegetatie a perimetrului;
- decopertarea stratului de sol vegetal pentru:
- ampriza drumului de acces;
- ampriza haldelor de sol vegetal si de steril;
- aducerea la zi a zacamantului ce urmeaza a fi exploatat.
- haldele de sol vegetal si de steril.
Pagina 23 din 93
A.3.2. Modificarile fizice in perioada de exploatare
In aceasta perioada au loc modificarile fizice majore prin excavatiile propriu-zise

pentru obtinerea cantitatilor de roca. Excavatiile se vor realiza sub forma a doua
trepte cu inaltimea de 15 metri fiecare si latime de 6 metri.
A.3.3. Modificarile fizice in perioada de inchidere – dezafectare
Aceste modificari vor consta, in principal, din:

- amenajarea si nivelarea bermelor finale si taluzurilor laterale ale
carierei;
- nivelarea si compactarea solului vegetal depus;
- dezafectarea drumurilor de acces in perimetru (daca nu se va stabili
sa fie pastrate pentru folosinte ulterioare);
- depunerea de sol vegetal pe intregul traseu al drumului de acces in
perimetru (daca va fi dezafectat);
A.3.4. Modificarile fizice referitor la ariile naturale protejate
Modificarile fizice generate de prezentul proiect se desfasoara in totalitate in aria

naturala protejata de importanta comunitar ROSCI0355 Podisul Lipovei – Poiana
Rusca.
A.4. Resursele naturale regenerabile/neregenerabile necesare

implementarii proiectului (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse
neregenerabile etc.)
Procesul de exploatare din cariera nu presupune utilizarea apei pentru realizarea

procesului tehnologic de exploatare.
Proiectul in sine genereaza utilizarea unei resurse neregenerabile. Aceasta este
andezitul industrial si pentru constructii care face proiectul viitoarei exploatari.
Nu sunt necesare alte resurse naturale pentru implementarea proiectului.
Dintre resursele neregenerabile utilizate pentru derularea proiectului se amintesc
carburantii necesari pentru functionarea utilajelor de lucru si de transport.
Acestea sunt resurse naturale prelucrate.
Pagina 24 din 93
A.5. Resursele naturale care urmeaza a fi exploatate din perimetrul

ariei naturale protejate de importanta comunitar pentru a fi utilizate la
implementarea proiectului
Resursa naturala care se va exploata din aria naturala protejata de importanta

comunitar ROSCI0355 Podisul Lipovei – Poiana Rusca este andezitul industrial
si de constructii, intr-un perimetru de exploatare de 10.000 mp si in cantitatea
prevazuta de 200.000 tone in primul an de exploatare.
B. Aspecte privind mediul natural, factorii de mediu si prognoza

impactului generat de proiect
B.1. Datele generale privind cadrul natural al zonei (geomorfologie,

hidrografie, clima, soluri, tipuri de vegetatie)
Comuna Pietroasa, in raza careia se va implementa proiectul carierei Pietroasa

Nord, se compune din patru sate: Pietroasa, Crivina de Sus, Farasesti si Poieni.
Din punct de vedere geomorfologic comuna Pietroasa se situeaza partial in zona
muntilor Poiana Rusca, prin partea sudica a teritoriului satului apartinator Poieni
si partial in zona nord-estica a Dealurilor Surducului, mai precis in Dealurile
Lugojului, la limita contactului acestora cu Dealurile Lapugiului, situate mai spre
est. De asemenea, se poate observa ca Dealurile Bulza, care fac parte din
subgrupa Dealurilor Lipovei, se situeaza la nord-est de teritoriul comunei. Toate
aceste formatiuni deluroase fac parte din grupa Dealurilor de Vest, subgrupa
Dealurile Banatului. (Mihai Ielenicz, Iulian Sandulache, 2008)
Dealurile Surducului se afla la nord – vestul Muntilor Poiana Rusca, care le
domina prin versanti povarniti si impaduriti si deasupra teraselor inferioare ale
Begai. În general, scad in altitudine si cresc in largime de la est (Dealurile
Lapugiului, 300 m) spre vest (Dealurile Lugojului, caracter piemontan, la 160 –
200 m). În centru se afla culmea cristalina Surduc (496 m), un pinten din Muntii
Poiana Rusca. Vaile sunt scurte si se deschid larg spre culoarul Begai.
Dealurile Surducului sunt in cea mai mare parte impadurite, iar in Depresiunea
Faget predomina terenurile agricole pe luvisoluri albice (luvosoluri)
pseudogleizate, soluri pseudogleice (stagnosoluri) si gleice. În dealuri predomina
luvisolurile albice si solurile brune luvice (luvosoluri). În unitatea deluroasa
predomina satele mici (sub 500 locuitori), pe cand in Depresiunea Fagetului –
cele mijlocii si mari, aici aflandu-se si orasul Faget. Subunitatile Dealurilor
Surducului sunt: Dealurile Lapugiului, Dealurile Lugojului si Depresiunea Faget.
Pagina 25 din 93
Din punct de vedere climatic aceasta unitate geografica este caracteristic

temperat-continentala de tranzitie, altitudinea sa impunand etajarea elementelor
climatice. Acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatura cuprinse
intre 10 si 8°C si de precipitatii de 600–800 mm/an. Sectorul de influenta
predominant este cel oceanic, cu un surplus de precipitatii datorita vanturilor de
vest.
Cea mai mare parte a dealurilor este acoperita cu paduri de cer si garnita, la care
se adauga padurile de fag si carpen dinspre Culoarul Muresului. Aceste paduri
se dezvolta pe soluri brune acide (districambosoluri) si andosoluri (andisoluri). La
altitudini mai joase, se afla terenuri agricole si pajisti secundare pe luvisoluri
albice si soluri brune luvice (luvosoluri). Aici se gasesc si cateva localitati,
densitatea acestora fiind mai crescuta in zona inspre nordul formatiunii unde
intalnim comunele:
- Pietroasa, cu localitatile componente: Pietroasa, Poieni, Crivina de
Sus, Farasesti;
- Curtea, cu localitatile componente: Curtea, Cosava, Homojdia;
- Margina, cu localitatile componente: Breazova, Bulza, Cosevita,
Costeiu de Sus, Grosi, Margina, Nemesesti, Sintesti, Zorani
Din punct de vedere hidrografic, zona proiectului se afla integral in bazinul raului
Bega care colecteaza apele din partea de nord-vest a muntilor Poiana Rusca. In
ordinea marimii, principalele bazine de drenare sint cele ale vailor Bega Poienilor
(Bega Mica), Bega Luncanilor (Bega Mare), Apa Gladnei si Sarazul.
Fig. 7: Bazinul superior al raului Bega
Bega Poienilor se numeste bratul drept al vaii Bega, care curge prin localitatile
Poieni, Crivina de Sus si Pietroasa. Valea descrie un cot mare prin care ocoleste
zona de platou Poieni - Farasesti. La circa 2 km amonte de Poieni, valea se
ramifica in: Valea Mare, care ocoleste Dambul Pascului, valea Sasa cu izvoarele
la nord de viarful Rusca. De la Romanesti pina la Crivina de Sus, Bega Poienilor
curge in extremitatea nordica a reliefului muntos pe care-l separa de zona
Pagina 26 din 93
deluroasa situata intre Curtea si Ohaba. In amonte de Crivina de Sus, valea este
sapata adinc in calcarele si dolomitele din zona de platou a masivului, pe care-l
strabate pina la sud de Poieni, de unde continua printre versanti cu pante
accentuate pina la culmea principala.
Principalii afluienti ai raului Bega Poienilor, a caror prezenta poate fi relevanta
pentru proiect sunt de dreapta: Homojdia, Nadraneasca si Icui.
B.1.1. Informatii privind desfasurarea activitatilor umane in zona

proiectului
Pentru a oferi o imagine de sinteza asupra ponderii repartitiei „natural-antropic” in

zona de suprapunere a ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca si cea a
proiectului de careiera Pietroasa Nord am considerat utila prelucrarea catorva
informatii documentare prezentate in tabelul urmator.
Comuna Teren arabil Pasuni si Vii din Livezi din Teren Paduri %
din total fanete din total total agricol agricol %
agricol total agricol agricol %
% % %
Poiana 0-20 75.1-100 ≤1 1.1-5 25.1-50 50.1-75
Tomesti 0-20 75.1-100 ≤1 1.1-5 25.1-50 50.1-75
Curtea 20.1-40 50.1-75 ≤1 1.1-5 50.1-70 25.1-50
Margina 20.1-40 50.1-75 ≤1 1.1-5 25.1-50 50.1-75
(Sursa: Rusu, R. (2004), Consideratii generale cu privire la modul de utilizare al
terenurilor in Banat, in Geography within the Context of Contemporary
Development 2001-2003, Cluj-Napoca)
Tabel 3: Analiza modului de utilizare a terenurilor
Se observa ca de la sud la nord, inspre comuna Curtea scade ponderea

acoperirii cu paduri, cu pasuni si fanete, crescand in schimb cea a terenului
agricol, iar dinspre Curtea inspre Margina sensul variatiei se schimba. In mod
asemanator ponderea pasunilor si fanetelor din total teren agricol scade dinspre
sud inspre nord de la 75.1-100% la 50.1-75%, in schimb ponderea terenului
arabil din total agricol creste de la 0-20% la 20-40%.
Pagina 27 din 93
Fig.8: Harta utilizarii terenurilor in ROSCI0355
Detaliind spatiul analizat la o zona invecinata cu amplasamentul carierei

Pietroasa Nord si al drumului comunal DC 112 Pietroasa-Cosevita (care
urmeaza a fi modernizat si pentru a fi utilizat ca ruta principala de transport al
produselor de cariera rezultate), se observa numarul destul de mare de localitati
si, de asemenea, ponderea crescuta a terenurilor agricole (pasuni, arabil, livezi)
in raport cu suprafetele de padure. Din vizitele in teren am putut constata atat
faptul ca o parte din pasuni sunt impadurite, cat si acela ca terenurile agricole
sunt lucrate in totalitate, existand mai multe stane si gospodarii taranesti risipite
in acest areal. Se poate concluziona ca prezenta umana in acest sector al sitului
Pagina 28 din 93
de importanta comunitar ROSC0355 este consistenta si cvasi-permanenta, ceea

denota un grad ridicat de antropizare a mediului.
Fig. 9
Fig. 9-10: Peisaj caracteristic in vecinatatea perimetrului Pietroasa Nord (se

observa fanete, pasuni impadurite, livezi si sedii de exploatatii agricole. In plan
indepartat liziera padurii OS Cosava)
Pagina 29 din 93
B.2. Deseuri si emisii de poluanti generate de proiect
B.2.1. Aspecte privind factorul de mediu aer
Calitatea aerului in zona amplasamentului proiectului
Calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite din surse fixe
(utilaje, instalatii, inclusiv de ventilatie, etc), din surse difuze de poluare si surse
mobile (traficul rutier) cu preponderenta in marile orase si pe cele mai
aglomerate artere de transport, precum si de transportul poluantilor pe distante
lungi.
In zonele rurale o sursa locala de poluare a aerului poate fi considerata cea
cauzata de emisiile de gaze si particule nearse de la incalzirea locuintelor
gospodaresti, iar in mod accidental cea cauzata de practica arderii reziduurilor de
pe terenurile agricole. Aceste surse sunt insa ne-cuantificate.
In situatia actuala se constata ca in zona proiectului studiat nu exista surse
importante de poluare a aerului si, coroborat cu ponderea foarte mare a zonelor
acoperite cu vegetatie, se trage concluzia calitatii corespunzatoare a aerului
atmosferic in aceasta zona. Aceeasi concluzie rezulta si din datele publicate de
ARPM Timisoara.
Surse si poluanti generati:

a. in etapa de pregatire a amplasamentului
In aceasta etapa sursele de poluanti ai aerului sunt emisiile de gaze de ardere
provenite de la utilaje terasiere si autobasculantele utilizate la executarea
lucrarilor de decopertare si de amenajare a infrastructurii conexe (drumul de
acces la nivelul primului front de exploatare si modernizarea drumului comunal
DC 112).
In cazul executiei acestor lucrari intr-o perioda deosebit de secetoasa, praful
dispersat ca urmare a manevrarii materialelor terasiere ar fi o alta sursa de
poluare.
Sursele de poluanti in aer:
 functionarea utilajelor din dotare:
- utilaje de dislocare si incarcare
- utilaje de transport
În procesul de decopertare, extractie, incarcare si transport al rocilor prezente in
cadrul perimetrului se estimeaza ca vor fi folosite urmatoarele utilaje:
- un buldozer S 1500
- doua autobasculante;
- un excavator cu cupa inversa;
- un incarcator frontal – tip Wola.
Pagina 30 din 93
Sursele de poluare a aerului in cadrul perimetrului vor avea o actiune

intermitenta, nici una din ele neavand o perioada mai mare de 10 ore in cursul
unei zile.
Utilajele care vor functiona in incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel,
principalele noxe eliberate in atmosfera, de catre acestea, fiind cele rezultate din
gazele de esapament.
Concentratiile poluantilor pentru cantitatea de un litru motorina consumata sunt:
- Particule ………….…0,51 mg/l
- SO X …………......….3,41 mg/l
- CO ………………......0,25 mg/l
- NO x ………………....0,62 mg/l
- Aldehide …………….0,11 mg/l
- HC (nearse)…………0,15 mg/l
Cantitatea de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de
utilaje folosite si timpul de functionare al acestora.
Avand in vedere numarul de utilaje intrebuintate, intensitatea si volumul activitatii
in aceasta etapa, debitul masic de pulberi emise va fi redus, fiind sub limitele
prevazute de Ordinul MAPPM nr. 462/93 (0,5 kg/h), iar imisiile se vor incadra in
prevederile STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate ale aerului din zonele
protejate (0,5 mg/m3) si Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind
stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de
evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in
suspensie (PM 10 si PM 2 , 5 ), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si
ozonului in aerul inconjurator.
b. in etapa de exploatare
In aceasta etapa, activitatea in cadrul obiectivului se situeaza la un nivel mai
ridicat, executandu-se lucrari de derocare in trepte prin puscare si excavarea
materialului rezultat, prin concasare-sortare si prin transportul la beneficiari.
Materialul excavat si concasat primar se va incarca direct in autobasculante sau
se va amenaja intr-un depozit intermediar situat in incinta exploatarii. In paralel
cu aceste lucrari de baza, se va desfasura si activitatea de haldare a sterilului
rezultat din roca alterata (este de presupus ca volumul de haldare va fi foarte
redus ca urmare a utilizarii sterilului la modernizarea si intretinerea infrastructurii
conexe: drumuri de acces in cariera si drumul comunal DC 112).
Metoda de exploatare care va fi folosita va fi cea specifica exploatarilor miniere in
cariere la zi, si anume “derocare mecanica cu ajutorul explozivilor dupa
operatiunile de perforare – puscare”.
Exploatarea andezitului industrial si de constructie din perimetrul PIETROASA
NORD se va efectua in 2 trepte de exploatare care vor avea o inaltime medie de
15 m. Vatra finala a carierei este proiectata sa fie la cota + 290,00 m.
Sursele de poluanti in aer:
 functionarea utilajelor din dotare:
- instalatii de perforare
Pagina 31 din 93
- utilaje de dislocare si incarcare

- utilaje de transport
 detonarea incarcaturilor explozive
Sursele de poluare a aerului in cadrul perimetrului vor avea o actiune
intermitenta, nici una din ele neavand o perioada mai mare de 10 ore in cursul
unei zile.
Utilajele care vor functiona in incinta perimetrului vor fi dotate cu motoare Diesel,
principalele noxe eliberate in atmosfera, de catre acestea, fiind cele rezultate din
gazele de esapament.
Concentratiile poluantilor pentru cantitatea de un litru motorina consumata sunt:
- Particule ………….…0,51 mg/l
- SO X …………......….3,41 mg/l
- CO ………………......0,25 mg/l
- NO x ………………....0,62 mg/l
- Aldehide …………….0,11 mg/l
- HC (nearse)…………0,15 mg/l
Cantitatea de gaze de esapare emise in aer variaza in functie de numarul de
utilaje folosite si timpul de functionare al acestora.
Prin detonarea incarcaturilor explozive vor fi eliberate in atmosfera gazele de
explozie formate din oxizi de carbon, oxizi de azot, H 2 S, COV.
Degajarea gazelor la exploziile de derocare programate pentru dislocarea rocilor
sunt surse de poluare fixe, punctuale, iar cantitatile de emisii anuale sunt
conditionate de cantitatea totala de material exploziv utilizat .
Exploziile sunt programate a fi executate la intervale rare de timp, la cca. 3 luni,
volumul de gaze degajat la fiecare explozie urmand a se dispersa foarte rapid.
La dispersia gazelor contribuie atat efectul generat de explozie cat si circulatia
curentilor de aer.
Gazele de explozie vor fi insotite de praful rezultat din derocarea rocii utile,
cantitatile acestea fiind greu de cuantificat. Emisiile rezultate in urma derocarilor
cu explozibili plasati in gauri de foreza vor prezenta cresteri numai in momentele
cand se vor executa detonarile, adica odata la trei luni.
In aceasta etapa se prevad aceleasi utilaje precum cele folosite in etapa
anterioara.
Pagina 32 din 93
c. in etapa de inchidere-dezafectare
Dupa epuizarea resurselor de andezit industrial si de constructie din zona
perimetrului, beneficiarul va amenaja si nivela toate bermele si suprafetele
taluzurilor laterale la suprafetele in care s-a efectuat exploatarea.
Pentru asigurarea stabilitatii pe berme si vetre finale se vor planta arbori specifici
ca: gorunul, stejarul, salcamul, etc.
La finalizarea activitatilor de exploatare a andezitului industrial si de constructie
din cadrul perimetrului se vor lua toate masurile necesare pentru inchiderea
carierei in conformitate cu legislatia si normele aflate in vigoare.
Astfel, se vor executa toate lucrarile necesare pentru decongestionarea
suprafetelor de orice utilaje, se va transporta pamantul vegetal pe bermele si
vetrele finale, se vor nivela, compacta si cultiva cu plante adecvate scopului
propus si specifice topoclimatului din zona.
In aceasta etapa se prevad aceleasi utilaje precum cele folosite in etapele
anterioare, remarcand un volum mai scazut de transport decat in acele etape.
Masuri de diminuare a impactului asupra aerului atmosferic

Pentru prevenirea impactului asupra aerului se vor lua urmatoarele masuri:
- folosirea utilajelor care prezinta motoare cu catalizator;
- stropirea cu apa a cailor de transport pe care vor circula autocamioanele,
in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf;
- adaptarea vitezei de rulare a mijloacelor de transport functie de calitatea
suprafetei de rulare;
- aplicarea unei tehnologii de impuscare cu explozia in intervale de timp
scurt (0,2-0,3 sec) si antrenarea unei cantitati reduse de pulberi in atmosfera.
Efectele produse asupra aerului vor fi limitate la incinta obiectivului si in imediata
vecinatate. Nu vor interveni modificari semnificative in calitatea aerului, mai ales
ca in afara perimetrului nu se prevad, ca posibile, efecte de sinergism.
Noxele emise in atmosfera datorita functionarii utilajelor nu constituie o problema
deosebita de impact asupra mediului, daca se ia in considerare efectul de aerare
si dispersie produs de circulatia activa a aerului din zona, limitarea timpilor de
functionare a utilajelor la strictul necesar si intretinerea utilajelor la parametrii
optimi.
Pagina 33 din 93
Prognoza poluarii aerului atmosferic
In concluzie, ca urmare a emisiilor de poluanti generati prin activitatile care

se vor desfasura in cadrul proiectului, factorul de mediu aer va fi afectat in
limite admisibile.
Zgomot si vibratii
In prezent, in zona proiectului nu au fost identificate sau semnalate surse de
zgomot si vibratii semnificative.
Zgomotul respectiv vibratiile in cadrul proiectului studiat sunt generate de:
- functionarea utilajelor de pregatire si de excavare a copertei de sol
si andezit industrial si de constructie;
- functionarea si circulatia mijloacelor de incarcat si transport;
- operatiile de dislocare a materialului prin puscare.
Surse potentiale de zgomot in perimetru:
- incarcator frontal, emisie sonora la 30 m ……….……..61 dB (A);
- excavator, emisie sonora la 30 m ……………….……...85 dB (A);
- autobasculanta incarcata, la viteza de 12 km/h, la 30 m 65 dB (A);
- foreza rotopercutoare, putere acustica …………….…..90 dB (A);
- motocompresor, puterea acustica ………..………..….100 dB (A);
- in cazul exploziilor se estimeaza puteri acustice de165-170 dB (A).
Sursele potentiale de vibratii sunt: traficul rutier si exploziile de derocare, acestea
avand un grad mai ridicat de periculozitate. Circulatia mijloacelor de transport se
va desfasura in principal pe drumul comunal DC 112 care are traseul in special in
afara localitatilor, iar pe drumurile publice intravilane circulatia va avea un
caracter intermitent, zgomotul generat se va asocia fondului general de poluare
sonora a cailor rutiere respective. Exploziile se vor produce in gauri realizate cu
foreza rotopercutoare si se vor efectua, de regula o data la 3 luni. Zgomotul
generat de acestea se va resimti cu o intensitate mare pe un interval de timp
foarte scurt (sub 1 sec.) in imediata apropiere a carierei. Avand in vedere
distantele fata de primii receptori, tehnologia de puscare si explozibilul folosit,
precum si fenomenele de dispersie si absorbtie a energiei undelor seismice se
poate aprecia ca impactul produs de vibratiile datorate puscarii fronturilor de
lucru va fi neglijabil.
Cel mai apropiat receptor, este satul Pietroasa, situat la cca. 750 m in linie
dreapta fata de limita sudica a perimetrului carierei, o distanta suficient de mare
ca zgomotele generate la nivelul solului sa fie complet atenuate. Iar daca se tine
cont de formele de relief si de vegetatie care constituie bariere naturale intre
sursele de zgomot si receptorii cei mai apropiati, se constata ca zgomotele
produse vor putea fi percepute doar local in zona exploatarii. Astfel se poate
constata ca nivelul de zgomot nu va fi depasit in apropierea zonelor locuite.
Pentru evaluarea efectelor nivelurilor de zgomot generate, se aplica prevederile
STAS 10009-88, prin care valoarea admisibila a nivelului de zgomot la limita
Pagina 34 din 93
perimetrului este de 65 dB(A), iar la cel mai apropiat receptor este de 50 dB(A)
ziua si 40 dB (A) noaptea.
Masuri prevazute pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:

- executarea lucrarilor de exploatare numai in perimetrul aprobat;
- mentinerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii recomandati
de societatile constructoare;
- functionarea eficienta a utilajelor;
- folosirea unor explozivi cu actiune brizanta redusa si limitarea
cantitatilor de exploziv la detonarea rocilor;
- alegerea unei scheme de amplasare a gaurilor astfel incat sa se
produca o sfaramare foarte buna si imprastiere foarte mica;
- repartizarea cat mai uniforma a incarcaturii totale de explozivi pe
treapta de intarziere;
- desfasurarea activitatilor numai in perioada de zi;
- evitarea rutelor de transport prin localitati si utilizarea unor rute
ocolitoare;
- mentinerea in stare buna a drumurilor de acces;
- reducerea vitezei de circulatie si a capacitatii de transport pe drumurile
publice.
B.2.2. Aspecte privind factorul de mediu sol/subsol
Caracterizarea geologica in amplasamentul propus

Amplasamentul propus pentru viitoarea cariera face parte din grupa Dealurilor de
Vest, respectiv subgrupa Dealurile Surducului, ceea ce face ca descrierea
geologica a acestuia sa se incadreze in caracteristicile geologice ale acestor
formatiuni. Astfel, din punct de vedere geologic, unele portiuni constituie
depuneri piemontane, dar cea mai mare parte a Dealurilor de Vest sunt alcatuite
din straturi sedimentare recente , aduse de rauri din timpul Neogenului pana in
timpuri recente. Predomina rocile moi (in principal molasa argilo-nisipoasa
pliocena): argile, marne, gresii, nisipuri, pietrisuri.
Caracteristica este prezenta, din loc in loc, a unor “maguri ” de roci dure permo-
mezozoice sau miocene ce ies la zi din substratul cristalin, dar si ivirea unor roci
vulcanice. Aceasta din urma caracterizeaza si perimetrul de exploatare prevazut,
care reprezinta un zacamant de andezit industrial si de constructii (roca
magmatica de origine vulcanica foarte dura si cu o rezistenta mare la presiune).
Caracterizarea solului in zona amplasamentului

Dealurile Surducului sunt in cea mai mare parte impadurite, iar in Depresiunea
Faget predomina terenurile agricole pe luvisoluri albice (luvosoluri)
pseudogleizate, soluri pseudogleice (stagnosoluri) si gleice. În dealuri predomina
luvisolurile albice si solurile brune luvice (luvosoluri).
Pagina 35 din 93
Relieful zonei studiate, specific de contact al dealurilor cu zona montana, este

parte a Dealurilor Surducului care impreuna cu Dealurile Lipovei apar ca un
platou usor asimetric, situat la poalele masivului Poiana Ruscai. Aceste
formatiuni delimitate de valea Muresului in nord, de Bega si Timis in est si
respectiv sud, au o altitudine cuprinsa intre 580 si 125 metri. Reteaua densa de
vai a fragmentat intens culmile, conferind zonei o mare energie de relief.
Trecerea de la dealuri la lunca se face brusc, aceasta desfasurandu-se sub
forma unor fasii in directia de scurgere a vailor.
Vegetatia specifica este cea a padurilor de dealuri, subzona gorunului, vegetatia
manifestandu-se numai pe suprafetele in care relieful sau excesul de umiditate
din sol nu au permis luarea in cultura a terenurilor.
Padurile existente sunt, in general, formatiuni de quercineae (stejari), cu putine
specii de foioase. Speciile predominante sunt: Quercus petraea , Q. dalechampii,
Q. polycarpa, intre care Acer campestre (jugastru), Fraxinus excelsior (frasin),
Tilia tomentosa (tei).
Vaile mai largi sunt populate cu palcuri izolate de Salix alba si S. fragilis
(salcete), Populus alba si P. nigra (plop alb si negru), Alnus glutinosa (arin
negru), Rosa canina (maces), iar ravenele cu Robinia pseudacacia (salcam),
Rosa canina, Prunus spinosa (porumbar).
Dintre pomii fructiferi, cei mai frecventi sunt prunul, marul, visinul, nucul, dudul.
Cultura vitei de vie ocupa suprafete restranse si nu prezinta importanta pentru
economia zonei.
Pajistile naturale sunt variate din punct de vedere floristic, fiind constituite, in ge-
neral, din grupuri de specii mezofile si mezoxerofile, iar in zonele cu apa freatica
mai apropiata de suprafata, din grupari de mezofite si higrofite.
Principalele plante cultivate sunt graul, porumbul, orzul, soia, trifoiul, lucerna si
ovazul.
Cuvertura de sol prezinta o mare varietate ca urmare a puternicei fragmentari
prezentate de relief, pe fiecare din formele acestuia fiind specifice anumite
procese pedogenetice, fapt care determina existenta unor tipuri de soluri diferite.
Se constata ca in perimetrul viitoarei cariere solul este superficial, iar pe alocuri
roca de baza fiind la zi.
Pagina 36 din 93
Fig. 11
Fig. 12
Pagina 37 din 93
Fig. 11-13: Imagini sol superficial si roca la zi in perimetrul proiectului
Calitatea solului
In zona proiectului, calitatea solului este neafectata de surse de poluare
industriale sau agricole. Activitatile de exploatare a solului au un caracter redus,
realizandu-se in cadrul gospodariilor individuale si utilizand metode traditionale.
Surse de poluare a solului si subsolului

Impactul asupra solului si subsolului se va manifesta prin insusi specificul
activitatii sub aspectul transformarilor fizice, prin dislocare si indepartare. In ceea
ce priveste solul, se va disloca patura care acopera zacamantul de roci utile ce
urmeaza a fi exploatat. Acest impact va fi temporar si se va elimina la finalizarea
lucrarilor de exploatare, atunci cand solul decopertat, care intre timp va fi
depozitat intr-o halda separata, va fi reamplasat pe zona carierei, in acest fel
refacandu-se habitatul initial.
Impactul asupra subsolului se manifesta prin excavarea volumului de util in
perimetrul carierei care duce la modificarea morfologiei terenului prin formarea
de trepte si scaderea cotelor terenului. Practic nu se poate afirma producerea in
acest mod a unui impact asupra subsolului, ci mai degraba o modificare de relief
care, daca este corect realizata nu poate pune in pericol zona, atat morfologic
(prin risc de alunecari de versanti, etc.) cat si ca functii ecologice, in zone de
acest fel reinstalandu-se, chiar mai diversificat, habitate naturale. (Sursa:
Activitatile extractive neenergetice si Natura 2000, Comisia Europeana, iulie
2010, ISBN 978-92-79-19366-8).
Pagina 38 din 93
Asupra solului din zonele adiacente exploatarii sau drumurilor utilizate pentru
transporturi tehnologice se poate manifesta un impact generat de poluantii
rezultati in timpul desfasurarii activitatilor miniere sau de transport.
Sursele potentiale de poluare pentru sol si subsol, ca urmare a activitatii de
exploatare sunt reprezentate de:
- scurgeri accidentale de combustibili si lubrefianti prin manipularea
necorespunzatoare la alimentarea cu carburanti sau uleiuri a instalatiilor si
utilajelor;
- scurgeri accidentale pe sol a produselor petroliere, rezultate in timpul
functionarii utilajelor;
- deseuri industriale reprezentand piese de schimb, filtre de ulei, furtune si
unele componente structurale ale utilajelor, rezultate in urma interventiilor pentru
intretinere si reparatii;
- deseuri menajere provenite de la personalul care lucreaza in cadrul
exploatarii;
- apele pluviale, daca acestea spala suprafete pe care se abandoneaza,
sau se depoziteaza necorespunzator substante poluante.
In cazul in care aria de raspandire a deseurilor s-ar intinde, in mod nejustificat,
pe o raza mai mare in jurul zonelor de lucru, aceasta ar putea afecta arealul de
acces si tranzit al oamenilor si animalelor, inclusiv al speciilor salbatice.
Prognoza impactului asupra solului

Impactul activitatilor de exploatare asupra solului si subsolului din perimetrul
cercetat poate fi prevenit prin urmatoarele masuri specifice:
- respectarea limitelor perimetrului de exploatare;
- respectarea rutelor de transport tehnologic pe traseele amenajate
corespunzator si cu respectarea normelor de siguranta specifice;
- solul vegetal indepartat prin lucrarile de decopertare va fi depozitat intr-
un spatiu special amenajat, va fi conservat si folosit la lucrarile de refacere a
mediului;
- respectarea elementelor geometrice ale treptei pentru evitarea
antrenarii materialului din amonte si a alunecarilor de teren;
- realizarea corespunzatoare a mentenantei utilajelor si mijloacelor de
transport, in vederea prevenirii avariilor sau defectiunilor care ar putea conduce
la pierderi de uleiuri, vaseline, sau carburanti;
- aprovizionarea cu carburanti si interventiile de reparatii/intretinere la
utilaje/mijloace de transport se vor face numai pe platforme betonate, si in zone
special amenajate;
- colectarea solului impurificat accidental cu hidrocarburi, depozitarea lui
in containere metalice si depoluarea in conditii si prin solutii reglementate;
- deseurile menajere se vor colecta in containere metalice sau din
plastic adecvate si vor fi preluate de catre firme de salubrizare autorizate;
Pagina 39 din 93
- colectarea apelor pluviale prin santuri de garda la limita perimetrului si

separarea lor de produse petroliere inainte de deversarea in paraul Podului sau
in paraul Slaveasca.
Prin aplicarea acestor masuri simple si elementare impactul produs asupra
solului va fi in limite admisibile.
Prognoza impactului asupra mediului geologic
Se remarca faptul ca prin infiltratie si dispersie in subteran a poluantilor, poluarea

solului se poate extinde si asupra subsolului, masurile de prevenire a poluarii
fiind in buna parte similare.
Alte tipuri de impact specifice mediului geologic nu se vor produce.
B.2.3. Aspecte privind factorul de mediu apa
Conditii hidrolgice si hidrogeologice ale amplasamentului proiectului

Din punct de vedere hidrografic, zona proiectului se afla integral in bazinul raului
Bega Poienilor (Bega Mica), la circa 1 km in linie dreapta de malul drept al
acestuia. Primul afluent important de dreapta al raului Bega Poienilor este raul
Homojdia, situat mult in aval de locatia proiectului Pietroasa Nord. Perimetrul
proiectului se situeaza pe versantul a doua paraie necodificate in reteaua
hidrografica, respectiv versantul stang al paraului Slaveasca si versantul drept al
paraului Podului. Distanta amplasamentului fata de albia minora a paraielor
variaza intre 7-30 m.
Acestea doua se reunesc la distanta de circa 40,0 m de perimetrul viitoarei
exploatari, in prelungirea diagonalei pe directia sud-vestica. Paraul Slaveasca se
descarca in raul Bega Poienilor intr-o sectiune in apropiere de centrul satului
Pietroasa. Distanta pe care o strabate din dreptul viitoarei exploatari pana la
confluenta cu raul Bega Poienilor, masurata ca lungime a albiei este de circa
1400 m.
Pagina 40 din 93
Fig. 14: Albia paraului Slaveasca si drumul DC 112 in aval de perimetrul

Pietroasa Nord
Din punct de vedere hidrologic cele doua paraie, ca de altfel numeroase vai si
ogase din zona, au un caracter torential si nepermanent in perioadele mai
secetoase. Aspectul albiei paraielor este natural, invadat de vegetatie, stabil din
punct de vedere erozional, cu exceptia ultimei portiuni care se desfasoara in
intravilanul satului Pietroasa, inainte de confluenta cu raul Bega Poienilor, unde
albia a fost regularizata si consolidata cu ziduri de sprijin, pentru a preveni
inundarea zonelor riverane.
Alimentarea cu apa
Activitatea obiectivului nu va necesita apa tehnologica si, in consecinta nu se va
amenaja o sursa de alimentare cu apa.
Alimentarea cu apa potabila a personalului care va lucra in cariera se va face cu
apa imbuteliata adusa in recipienti din plastic.
Surse si emisii de poluanti in apa:

Nu vor exista ape tehnologice uzate.

Activitatea in etapa de pregatire a amplasamentului va avea un impact punctual
si de scurta durata asupra apelor de suprafata si nu va afecta apele subterane.
Principalele surse de poluare ale apei de suprafata si ale apei subterane vor fi
apele pluviale, care vor spala amplasamentul carierei si suprafata ocupata de
Pagina 41 din 93
utilaje si instalatii. Apele pluviale pot antrena, sub forma de suspensii, material
util sau steril din cariera, ceea ce ar determina cresterea turbiditatii apelor de
suprafata.
Apele pluviale pot fi incarcate cu produse petroliere ca urmare a nerespectarii
normelor tehnice de manipulare a produselor respective, sau ca urmare a
neluarii masurilor de prevenire necesare, prin intretinerea corespunzatoare a
masinilor, utilajelor si instalatiilor. Aceste cauze se identifica dupa cum urmeaza:
- manipularea necorespunzatoare carburanti la alimentare sau a uleiurilor
la instalatii si utilaje;
- scurgeri pe sol a produselor petroliere in timpul functionarii utilajelor, ca
urmare a neintretinerii corespunzatoare sau avariilor aparute;
- accidente tehnice in care sunt implicate masini sau utilaje.
Cu toate ca activitatea desfasurata in etapa de exploatare se prevede a avea o
durata de pana la cinci, aceasta va avea un impact local asupra apelor de
suprafata si este putin probabil ca va afecta apele subterane, cu conditia
respectarii normelor de lucru specifice.
Ca si in etapa anterioara, principalele surse de poluare ale apei de suprafata si
ale apei subterane vor fi apele pluviale, care vor spala amplasamentul carierei si
suprafata ocupata de utilaje si instalatii. Apele pluviale pot antrena, sub forma de
suspensii, material util sau steril din cariera, ceea ce ar determina cresterea
turbiditatii apelor de suprafata.
Apele pluviale pot fi incarcate cu produse petroliere ca urmare a nerespectarii
normelor tehnice de manipulare a produselor respective, sau ca urmare a
neluarii masurilor de prevenire necesare, prin intretinerea corespunzatoare a
masinilor, utilajelor si instalatiilor. Aceste cauze se identifica dupa cum urmeaza:
- manipularea necorespunzatoare carburanti la alimentare sau a uleiurilor
la instalatii si utilaje;
- scurgeri pe sol a produselor petroliere in timpul functionarii utilajelor, ca
urmare a neintretinerii corespunzatoare sau avariilor aparute;
- accidente tehnice in care sunt implicate masini sau utilaje.
Prognoza impactului asupra apei

Avand in vedere specificul activitatii si al tehnologiei aplicate, care nu necesita
utilizarea apei pentru productie, sa a unor substante chimice de proces, iar prin
organizarea de santier minimala nu se prevede nici alimentarea cu apa
menajera, implementarea proiectului va avea un impact local si minor asupra
apelor de suprafata, fiind putin probabil sa afecteze apele subterane, cu conditia
respectarii normelor de lucru specifice.
Afectarea ecosistemelor acvatice si a folosintelor de apa

Din descrierea hidrografiei zonei in care se va implementa proiectul rezulta ca nu
avem de a face cu ecosisteme acvatice importante. Albiile celor doua paraie nu
Pagina 42 din 93
vor fi afectate de lucrarile de amenajare sau de activitatea proiectului, intreaga

activitate desfasurandu-se in afara acestora. In conditii normale de desfasurare a
activitatilor, cu respectarea regulilor tehnice si organizatorice elementare, se
exclude si poluarea fizica sau chimica a apelor de suprafata sau subterane,care
reprezinta suportul esential al unui ecosistem acvatic. Nefiind afectate cele doua
paraie, rezulta ca nici ecosistemul raului Bega Poienilor si mai departe al raului
Bega nu vor fi afectate.
In ceea ce priveste folosintele de apa, in zona directa sau in cea de influenta a
proiectului nu exista surse de alimentare cu apa sau alte categorii de folosinta de
apa care ar putea fi afectate de existenta sau de activitatea desfasurata in cadrul
obiectivului.
Masuri de diminuare a impactului asupra apelor

Pentru reducerea cantitatii de suspensii transportate de apele pluviale, se
recomanda amenajarea, la baza fiecarei trepte, a unui sant de garda, prevazut la
partea finala cu filtre de piatra sparta, care sa preia apele pluviale. In continuare
aceste ape vor fi dirijate spre un decantor cu doua compartimente, amplasat in
partea sud-vestica si apoi spre paraul Slaveasca situat la limita vestica a
perimetrului. Înaintea deversarii in emisar, aceste ape vor fi trecute printr-un
separator de produse petroliere dimensionat corespunzator, care va fi curatat
periodic pentru o functionare eficienta. Se va urmari ca apele deversate sa
respecte normativul NTPA 001/1997, care prevede conditiile de calitate a apelor
uzate acceptate la descarcarea in emisari naturali.
Pentru reducerea riscului de poluare a apelor de suprafata si subterane cu
produse petroliere, intretinerea, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor,
schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile
special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit.
Eventualele scurgeri de produse petroliere vor fi indepartate cu materiale
absorbante (nisip, rumegus) si apoi se va indeparta portiunea de roca
contaminata care va fi depozitata in locuri special amenajate care sa nu vina in
contact cu apele pluviale.
Deoarece, in perimetru nu va exista o incinta cu organizare de santier, nu se
pune problema evacuarii apelor uzate menajere.
Pentru necesitatile fiziologice se va instala o toaleta ecologica a carei vidanjare
va fi executata de catre o societate autorizata pe baza de contract.
In concluzie, apele de suprafata si subterane vor fi afectate de catre

activitatile desfasurate in cadrul proiectului in limite acceptabile.
Pagina 43 din 93
B.2.4. Gestiunea deseurilor si substantelor chimice periculoase
Gestiunea deseurilor
In acesta etapa se vor realiza urmatoarele lucrari:

- curatirea de vegetatie a perimetrului;
- decopertarea stratului de sol vegetal pentru:
- ampriza drumului de acces;
- ampriza haldelor de sol vegetal si de steril;
- aducerea la zi a zacamantului ce urmeaza a fi exploatat.
Deseurile rezultate in aceasta etapa vor fi:
- deseurile rezultate din procesul tehnologic:
- solul vegetal excavat, sterilul de roca din stratul superior al zacamantului;
- deseuri industriale reprezentand piese de schimb, filtre de ulei, furtune si unele
componente structurale ale utilajelor, rezultate in urma interventiilor pentru
- deseuri menajere provenite de la personalul care lucreaza in cadrul exploatarii;
- sol poluat accidental cu produse petroliere.
Gestiunea deseurilor in aceasta etapa presupune:
- haldarea separata a solului vegetal in vederea intrebuintarii lui
ulterioare de refacere a amplasamentului la incetarea activitatii;
- reutilizarea sterilului de roca alterata pentru amenajarea drumurilor de
acces la nivelul de exploatare si a drumului comunal DC 112,
respectiv haldarea cantitatilor in exces in vederea valorificarii
ulterioare;
- deseurile industriale si solul poluat depozitat temporar in containere
metalice vor fi colectate si gestionate prin firme autorizate, pe baza de
contract;
- deseurile menajere se vor colecta si depozita in containere adecvate
si vor fi predate unor firme de salubrizare autorizate.
In aceasta etapa se executa lucrari de derocare in trepte prin puscare si
excavarea materialului rezultat, concasare-sortare si transportul la beneficiari.
- deseurile rezultate din procesul tehnologic:
- sterilul de roca;
Pagina 44 din 93

- reutilizarea sterilului de roca alterata pentru intretinerea drumurilor de
acces la nivelul de exploatare si a drumului comunal DC 112,
respectiv haldarea cantitatilor in exces in vederea valorificarii
ulterioare;
contract;
c. in etapa de inchidere – dezafectare

In acesta etapa, lucrarile vor consta, in principal, din:
- amenajarea si nivelarea bermelor finale si taluzurilor laterale ale
carierei;
- nivelarea si compactarea solului vegetal depus;
- dezafectarea drumurilor de acces in perimetru (daca nu se va stabili
sa fie pastrate pentru folosinte ulterioare);
- depunerea de sol vegetal pe intregul traseu al drumului de acces in
perimetru (daca va fi dezafectat);
- reutilizarea deseului de sol vegetal rezultat in etapele anterioare si
depozitat separat pentru refacerea amplasamentului. Prin aceasta se
va realiza inchiderea ciclului de gestiune corespunzatoare a acestui
tip de deseu.
contract;
Gestiunea substantelor chimice periculoase

Procesele tehnologice de prelucrare a materiei prime care se vor desfasura in
cadrul proiectului nu necesita utilizarea de substante chimice periculoase.
Singurele substante chimice periculoase care vor fi utilizate sunt substantele
explozibile, folosite la derocarea prin impuscare. Avand in vedere ca aceasta
activitate se va desfasura prin firme autorizate, responsabilitatea gestionarii
Pagina 45 din 93
corespunzatoare a acestor substante revine firmelor prestatoare. Beneficiarului ii

revine responsabilitatea de a se asigura prin contract ca firmele prestatoare detin
toate autorizatiile legale valabile la zi si ca utilizeaza toate mijloacele tehnice
prevazute de normele in vigoare.
B.2.5. Planuri/proiecte existente, propuse sau aprobate in zona, care

pot genera impact cumulativ cu proiectul studiat
In zona potential influentata prin implementarea proiectului evaluat nu exista

proiecte similare sau de alta natura, astfel ca impreuna sa genereze impact
cumulativ.
C Arii naturale protejate de importanta comunitar
C.1. Informatii privind ariile naturale protejate de importanta

comunitar care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus
Amplasamentul carierei Pietroasa Nord care face obiectul proiectului evaluat se

situeaza in zona centrala a sitului de importanta comunitar ROSCI0355 Podisul
Lipovei – Poiana Rusca, care poate fi afectat prin implementarea acestui proiect.
Pagina 46 din 93
Fig. 15: Incadrarea proriectului in ROSCI0355 Podisul Lipovei – Poiana Rusca
Acest sit este extrem de important pentru carnivorele mari (lup, urs si ras) si
include singura zona cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii din
Podisul Lipovei. Contribuie la eficienta si coerenta retelei Natura 2000, facand
parte din singurul coridor ecologic structural si funcsional care conecteaza Muntii
Apuseni cu Carpatii Meridionali. Prin intermediul sitului Natura 2000 Defileul
Muresului Inferior este conectat la coridorul ecologic din Muntii Apuseni, iar prin
Pagina 47 din 93
intermediul siturilor tinutul Padurenilor si Rusca Montana la zonele cu densitati

ridicate de carnivore mari din Carpatii Meridionali.
C.1.1. Informatii privind coerenta, respectiv, structura si

functionalitatea retelei europene de zone naturale protejate de importanta
comunitar Natura 2000, in zona implementarii proiectului
Relatiile structurale si functionale care creaza si mentin integritatea ariei naturale

protejate sunt date de echilibrul ecosistemelor, fara a periclita sau a limita
dezvoltarea comunitatilor umane incluse in sit. Aceste relatii sunt de
interdependenta.
Situl de importanta comunitara Podisul Lipovei - Poiana Ruscai, are rolul de
coridor ecologic pentru specii de carnivore mari (lup, urs si ras). Acest sit include
singura zona din Podisul Lipovei cu habitate favorabile pentru cele trei specii.
Coridorul ecologic contribuie la eficienta si coerenta retelei Natura 2000, facand
parte din singurul coridor ecologic structural si functional care conecteaza Muntii
Apuseni cu zonele cu densitati ridicate de carnivore mari din Carpatii Meridionali.
(Sursa: Valeria Salvatori-Mapping conservation areas for carnivores in the

Carpathian Mountains, University of Southampton, 2004)
Fig. 16: Areale favorabile pentru carnivorele mari in Muntii Carpati
Intregul ansamblu de situri de importanta comunitara, relevant pentru

conservarea speciilor de carnivore mari din aceasta zona a tarii, se prezinta
astfel:
1. ROSCI0217 Retezat, Carpatii Meridionali;
2. ROSCI0126 Muntii Tarcu, Carpatii Meridionali;
Pagina 48 din 93
3. ROSCI0292 Coridorul Rusca Montana-Tarcu-Retezat, Muntii Poiana

Rusca, Carpatii Occidentali;
4. ROSCI0219 Rusca Montana, Muntii Poiana Rusca, Carpatii Occidentali;
5. ROSCI0250 Tinutul Padurenilor, Muntii Poiana Rusca, Carpatii
Occidentali;
6. ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca, Muntii Poiana Rusca,
Carpatii Occidentali;
7. ROSCI0064 Defileul Muresului;
8. ROSCI0406 Zarandul de Est, Muntii Apuseni, Carpatii Occidentali;
9. ROSCI0325 Muntii Metaliferi, Muntii Apuseni, Carpatii Occidentali;
Fig. 17: Ansamblul de situri de importanta comunitara care asigura

coerenta retelei Natura 2000 intre Carpatii Meridionali si Occidentali
Pagina 49 din 93
C.1.2. Date privind situl de importanta comunitara Podisul Lipovei-

Poiana Rusca, cod ROSCI0355
Suprafata sitului
Aria naturala protejata de importanta comunitara ROSCI0355 are suprafata de
35.738 ha, este situata pe teritoriul administrativ al judetelor Arad (8%),
Hunedoara (7%), Timis (81%) si Caras-Severin (4%). Coordonatele sitului:
latitudine N 45º 49' 10'', longitudine E 22º 24' 6''.
Desemnarea sitului
Acest sit a fost constituit in baza Ordinului Ministrului Mediului si Padurilor nr.
2.387/2011 pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii
Durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania.
Tipul de proprietate
Situatia juridica a terenurilor se prezinta astfel: proprietate de stat, proprietate
comunala si proprietate privata.
Regiunea Biogeografica
Aria protejata mentionata este situata in regiunea biogeografica alpina
continentala.
Tipuri/clase de habitate
Clase de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate in tabelul de
mai jos, asa cum sunt mentionate in Formularul Standard Natura 2000.
Suprafata ocupata %
Cod
Denumire habitat Cod Corine Land Cover din suprafata totala a
habitat
sitului
N14 Pasuni 231 11
N16 Paduri de foioase 311 81
N19 Paduri de amestec 313 81
Habitate de paduri (paduri

N26 324 2
de tranzitie)
Tabel 4: Clase de habitate consemnate in formularul standard ROSCI0355

Podisul Lipovei – Poiana Rusca
Pagina 50 din 93
POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport

cu populatiile prezente pe teritoriul national
Acest ultim aspect este, in general, dificil de evaluat. Masura optima ar fi un
procentaj, rezultat din raportul dintre populatia din sit/populatia de pe teritoriul
national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos:
A: 100  p > 15%
B: 15  p > 2%
C: 2  p > 0%
D: populatie nesemnificativa (in cazurile in care o populatie din specia respectiva
este prezenta in situl evaluat intr-o proportie nesemnificativa)
P: indica prezenta speciei
Speciile existente in situl de importanta comunitara ROSCI0355 Portile

de Fier conform formularului standard Natura 2000 :
 Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE
Cod Specie Populatia Reproduce Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare Global
Rezidenta re Pop.
1354 Ursus 5-10 i P C C B C
arctos
1352 Canis >20 i P C B C B
lupus
1361 Lynx lynx >10 i P C B C B
1355 Lutra P C B C B
lutra
 Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie Repro Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare Global
Rezidenta ducere Pop.
1193 Bombina P C B C B
variegata
 Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populatie: Reproducere Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare Global
Rezidenta Pop.
4050 Isophya P C B C B
stysi
4038 Lycaena P B B C B
helle
Pagina 51 din 93
Alte caracteristici ale sitului

Situl se suprapune peste importanta zona de conexiune ecologica dintre Muntii
Poiana Rusca si Defileul Muresului. Tipurile de padure dominante sunt fagetele
si gorunetele.
Importanta sitului
Sit extrem de important pentru carnivorele mari (lup, urs si ras), include singura
zona cu habitate favorabile pentru toate cele trei specii din Podisul Lipovei.
Contribuie la eficienta si coerenta retelei Natura 2000, facand parte din singurul
coridor ecologic structural si functional care conecteaza Muntii Apuseni cu
Carpatii Meridionali. Prin intermediul sitului Natura 2000 Defileul Muresului
Inferior este conectat la coridorul ecologic din Muntii Apuseni, iar prin intermediul
siturilor tinutul Padurenilor si Rusca Montana la zonele cu densitati ridicate de
carnivore mari din Carpatii Meridionali.
Vulnerabilitate
Din punctul de vedere al conectivitatii populatiilor de carnivore mari,
fragmentarea habitatelor cauzata de dezvoltarile antropice si a infrastructurii de
transport reprezinta factorul negativ major, cu precadere in banda de habitat
favorabil din Podisul Lipovei. În prezent drumul national 68A care intersecteaza
acest sector mai pastreaza sectoare permeabile dar sectorul proiectat al
autostrazii Lugoj – Deva, in lipsa masurilor de defragmentare, va bloca singurul
coridor ecologic structural pentru urs intre Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali.
Situatia este complicata si de prezenta liniei de cale ferata si a drumului comunal
Margina – Grind care vor participa la efectul cumulat de bariera ecologica.
În plus, degradarea habitatului forestier in zona cea mai sensibila a sitului
(Podisul Lipovei) poate influenta semnificativ functionalitatea coridorului ecologic.
Braconajul este un alt factor cu impact negativ major in cazul coridoarelor
ecologice iar atitudinea comunitatilor locale, in randul carora obisnuinta
convietuirii cu carnivorele mari, si in special cu ursul, a disparut, este un factor
care trebuie luat in calcul ca avand un rol important in mentinerea functionalitatii
coridorului ecologic.
Vulnerabilitatea sitului conform formularului standard Natura 2000 este data de

activitatile antropice care afecteaza habitatul multor specii de flora si fauna
salbatica:
- managementul forestier general
- vanatoare
- braconaj, otravire, capcane
- poteci, trasee, trasee pentru ciclism
- drumuri, drumuri auto
- imbunatatirea accesului la zona
- locuri de campare si zone de parcare pentru rulote
Pagina 52 din 93
- plimbare, calarie si vehicule nemotorizate

- vehicule motorizate
- antagonism cu animalele domestice
- cosire/taiere
C.1.3. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de

importanta comunitar acolo unde au fost stabilite prin planuri de
management
Deoarece pana la acesta data nu exista un plan de management pentru situl

ROSCI0355 Podisul Lipovei – Poiana Rusca, singura sursa de identificare a
obiectivelor de conservare o constitue Formularul Standard Natura 2000
completat in faza de propunere pentru declararea acestuia: mentinerea speciilor
salbatice de importanta comunitara la un stadiu corespunzator de conservare.
C.1.4. Date privind prezenta, localizarea, distributia, populatia si

ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe
suprafata si in imediata vecinatate a proiectului, mentionate in formularul
standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
Imaginea de ansamblu a sitului de interes comunitar ROSCI0355 Podisul

Lipovei-Poiana Rusca, reflecta faptul ca el cuprinde doua zone puternic
impadurite care incadreaza teritorial o zona antropizata, cu 11 localitati ce
cuprind atat spatiu intravilan, cat si anexe gospodaresti, gradini, livezi, etc.,
cultivate agricol ori exploatate in regim fanete sau pasune.
Situl de interes comunitar Podisul Lipovei – Poiana Ruscai are o suprafata de
35.738 ha. El are rolul de coridor ecologic pentru specii de carnivore mari (lup,
urs si ras), facand conexiunea intre Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali. Prin
intermediul sitului Natura 2000 Defileul Muresului Inferior este conectat la
coridorul ecologic din Muntii Apuseni, iar prin intermediul siturilor Ţinutul
Padurenilor si Rusca Montana la zonele cu populatii de carnivore mari din
Carpatii Meridionali.
C.1.4.1 Descrierea speciilor de interes comunitar
Conform formularului standard Natura 2000 situl gazduieste urmatoarele specii

de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
1354 Ursus arctos (5-10 indivizi este Populatia Rezidenta conform

Formularului Standard Natura 2000)
Ursul brun – Familia Ursidae
Pagina 53 din 93
Descriere: Este un animal de talie mare, cu corp masiv si picioare puternice

terminate cu gheare lungi de 6-8 cm. Lungimea masculului poate atinge 190 –
250 cm, inaltimea la greaban 100 – 135 cm, greutatea 200 – 440 kg (unele
exemplare chiar mai mult).
Habitat: Strans legat de conditii bune de hrana, liniste si adapost. Nu este

deranjat puternic de activitatea antropica, in conditiile in care gaseste alternative
de hrana frecventeaza zonele locuite.
Biotopul : este format de paduri intinse, cu stancarii si doboraturi de vant.
Temporar, in special toamna face deplasari in zonele cu fructificatie bogata. In
general este fidel locului de trai.
Distributie: Arealul cuprinde zone paduroase intinse din Europa si Asia. La noi
se intalneste cu densitati diferite in intregul lant al Carpatilor. Romania detine,
prin cei cca 6000 ursi in jur de 40% din efectivul Europei.
Hrana: Hrana este predominant vegetala si cuprinde practic o paleta larga de
plante: iarba, ciuperci, fructe de padure, radacini, jir si ghinda, etc, dar si animala:
furnici, diverse cadavre de animale, precum si animale pe care le prinde singur
(cerbi, mistreti, capriori, etc precum si animale domestice scoase la pasunat in
zone care se suprapun peste teritoriul sau.
Ecologie: ursul este fidel locului obisnuit de trai. Cand arboretele de fag fructifica
abundent ursul se deplaseaza foarte putin, doar intre locul de hrana si cel de
adapost. De asemenea, ursul este fidel trecatorilor si rutelor de deplasare.
Pentru conservarea energiei, pe durata iernii are somnul de iarna din care se
poate trezi daca este deranjat, caz in care paraseste si isi poate chiar apara
barlogul.
Masculii traiesc singuratici in afara sezonului de reproducere, femelele deseori
impreuna cu juvenilii. Au un teritoriu bine definit pe care il marcheaza cu ajutorul
Pagina 54 din 93
ghearelor si olfactiv.
Reproducere: Imperecherea are loc in aprilie – iunie; gestatia dureaza 7-8 luni
dupa care ursoaica fata, in barlog, in perioada ianuarie – februarie 1-3 pui care
sunt orbi in prima luna. Puii sunt crescuti de ursoaica pana la 2 ani, interval in
care ea nu se mai imperecheaza.
Factori de amenintare potentiala: Experienta romaneasca arata ca ursul este
un animal adaptabil si inteligent, capabil sa utilizeze modificarile de habitat in
folosul sau. Prezenta lui in apropierea marilor orase si a statiunilor de munte este
o dovada a faptului ca activitatea antropica nu il deranjaza in mod special.
Managementul necorespunzator insa al fondului forestier poate conduce la
ingustarea habitatului ocupat.
Masuri de protectie propuse pentru zona de interes: Mentinerea integritatii
fondului forestier si a continuitatii trupurilor de padure in forma existenta in
prezent intre situl de interes comunitar Podisul Lipovei – Poiana Ruscai si ariile
protejate invecinate in sensul de protejare a functiei de coridor ecologic pe care o
indeplineste in prezent.
Prezenta in arealul proiectului studiat: Avand in vedere conditiile de habitat
din arealul proiectului studiat in comparatie cu cerintele speciei, prezenta
acesteia la nivelul sitului de importanta comunitara Podisul Lipovei-Poiana
Rusca, este posibila doar accidental. In cazul studiat arealul cel mai apropiat il
reprezinta masivul forestier situat la o distanta de 1.200 m respectiv 2.000 m de
locul de amplasare al investitiei.
1352 Canis lupus (peste 20 indivizi este Populatia Rezidenta conform

Lupul – Familia Canidae
Descriere: Este un mamifer carnivor de talie mijlocie, usor de recunoscut dupa
asemanarea sa cu cainele. Adultii au o lungime a corpului de 160 – 190 cm din
care coada 40 – 48 cm. Inaltimea la greaban este de 75 – 90 cm, greutatea de
25 – 50 kg, exceptional mai mult. Corpul este acoperit cu blana deasa a carei
culoare variaza in functie de statiune si anotimp. Vara este galben-roscata-
cenusie cu nuante inchise, in timp ce iarna este cenusie.
Pagina 55 din 93
Habitat: Strans legat de conditii bune de hrana, liniste si adapost. Este deranjat
puternic de activitatea antropica si evita zonele in care omul isi face simtita
accidental prezenta.
Biotopul ocupat este larg si se situeaza intre golul alpin si campie. Se
deplaseaza mult, intr-o singura noapte fiind capabil sa parcurga 40 – 50 km.
Distributie: Pe continent poate fi intalnit in Europa Central-Estica, Peninsula
Balcanica si Scandinava, statele Federatiei Ruse, Italia si Spania. La noi se
intalneste in regiunile de deal si munte precum si in Delta, in densitati diferite si
este legat de existenta padurilor.
Hrana: Hrana este predominant animala. Lupul utilizeaza ca hrana practic toate
speciile de mamifere existente in Romania pe care le poate captura, dar in lipsa
acestora isi poate stabili teritoriul si in apropierea zonelor populate antropic
hranindu-se cu diverse animale domestice de la stani sau gospodarii. Prin faptun
ca mananca cadavrele intalnite indeplineste functia de sanitar al padurii, alaturi
de alte carnivore.
Ecologie: Lupul este o specie gregara formata din exemplare ale aceleiasi familii
care alcatuiesc un haitic cu structuta ierarhica bine stabilita. Masculul ajuta la
cresterea puilor. Pe durata verii, raza de activitate este mai mica (3-6 km) dar
dupa ce puii au crescut, raza de activitate se mareste ajungand la 40-50 km pe
noapte. Un haitic are un sector propriu pe care il strabate regulat. Frecventeaza
locurile unde se arunca cadavre.
Reproducere: Imperecherea are loc in decembrie – februarie. Durata gestatiei e
de 62 – 63 zile dupa care lupoaica fata in zone izolate, in culcus amenajat 4-6
pui.
Factori de amenintare potentiala: Lupul este un animal cu plasticitate
ecologica mare si raza uriasa de deplasare in timp scurt. Acest mod de viata ii
creste sansele de reusita in supravietuire, inclusiv in apropierea zonelor populate
Pagina 56 din 93
antropic. Vanatoarea ilegala cu capcane sau utilizarea de otrava, alaturi de

managementul necorespunzator al fondului forestier poate conduce la
diminuarea drastica a populatiilor.
din arealul proiectului studiat, in comparatie cu cerintele speciei, prezenta
Rusca, este posibila doar accidental in conditiile in care, din lipsa de hrana vine
sa atace turmele de oi scoase la pasunat in apropierea zonei de derulare a
proiectului.
1361 Lynx lynx (peste 10 indivizi este Populatia Rezidenta conform

Rasul – Familia Felidae
Descriere: Mamifer de talie mijlocie, bine proportionat, zvelt, cu picioare dinapoi
puternice, adaptate pentru salturi. Lungimea corpului este de 105 – 175 cm din
care coada poate atinge 15 – 25 cm. Inaltimea la greaban este de 45 – 85 cm iar
greutatea de pana la 50 kg. Blana este galbena roscata cu pete ruginii inchise
pana la negre. Abdomenul este alb – galbui. Urechile sunt terminate cu smocuri
de par lungi si negre.
Habitat: Strans legat de speciile prada pe care le consuma in special in stare

proaspata, dar legat totodata de padurile intinse pe suprafete mari. Nepretentios,
nu necesita locuri speciale pentru cresterea puilor. Este discret si nu se apropie
de asezarile umane.
Pagina 57 din 93
Biotopul ocupat este format de paduri intinse, linistite de la altitudini relativ

ridicate. In general este fidel locului de trai, dar poate face deplasari mari in
cautare de hrana.
Distributie: In Europa rasul se intalneste in tarile scandinave, Federatia Rusa,
Polonia, Cehia si aproape intreaga Peninsula Balcanica.
Hrana: Prin modul de hranire se situeaza intre specile care fac pagube
importante in efectivele de vanat. Din exemplarele doborate se hraneste doar cu
anumite parti si de regula nu revine la cadavrul animalului omorat, preferand sa
captureze un alt animal. Se hraneste cu orice mamifere din orice specie,
indiferent de talie, de la cerb comun la soarece.
Ecologie: Rasul este animal singuratic, masculul fiind impreuna cu femela doar
in perioada de rut. Rasul este animal nocturn si nu cade in somn de iarna, fiind
activ tot timpul anului. Este fidel locului unde s-a nascut, dar pentru gasirea
hranei poate face deplasari mari.
Reproducere: Imperecherea are loc in martie – aprilie. Gestatia dureaza 70 zile
dupa care femela naste 2-3 pui orbi in primele 16 – 17 zile care raman cu ea timp
de un an.
Factori de amenintare potentiala: Dezvoltarea efectivelor este afectata de lipsa
de hrana. Managementul necorespunzator insa al fondului forestier asociat celui
de gestionare a efectivelor de vanat poate conduce la ingustarea habitatului
ocupat.
Prezenta in arealul proiectului studiat: Avand in vedere conditiile improprii de
habitat din arealul proiectului studiat, in comparatie cu cerintele speciei, prezenta
Rusca, este putin probabila.
1355 Lutra lutra (Populatia Rezidenta este semnalata doar ca

prezenta (P) conform Formularului Standard Natura 2000)
Vidra – Familia Mustelidae
Pagina 58 din 93
Descriere: Este un carnivor acvatic nocturn cu trupul alungit, coada lunga,

picioare scurte in raport cu corpul, cate 5 degete unite prin membrana de innot.
Este un animal de talie mica, adaptat vietii in apa. Lungimea corpului este de 65
– 80 cm, iar a cozii de 35 – 55 cm. Inaltimea la greaban este de 30 cm. Corpul
este adaptat la innot. Culoarea generala este castanie inchis pe spate si flancure
si mai deschis pe piept, gat si abdomen.
Habitat: Strans legat de hrana de baza : pestele. Prefera tarmurile impadurite ale
apelor curgatoare si statatoare, fie ele de munte sau de ses.
In afara hranei mai are nevoie de vegetatie deasa la tarm pentru a se ascunde si
odihni, radacini si sol moale pentru a-si construi un adapost.
Areal, biotop: Conditia prezentei vidrei este legata de conditia procurarii hranei
de baza – pestele.
Biotopul ocupat este format de tarmurile impadurite ale apelor curgatoare si
statatoare de la munte pana la ses.
Distributie: Raspandita in Eurasia la N pana la Cercul Polar, din Irlanda pana in
Peninsula Kamchatka, la S pana in nordul Africii, Sri Lanka si Indonesia
La noi, localizata in delta si pe langa raurile de munte, bogate in pastravi.
Periclitat de poluarea apelor din industrie si agricultura, vanatoare si conflict
direct cu omul unde pestele este o sursa de venit.
Dat fiind ca are nevoie de o cantitate mare de hrana, vidra paraseste bazinele
hidrografice sarace in peste.
Hrana: Hrana este formate din peste si crustacee.
Reproducere: Imperecherea are loc in februarie, gestatia este de cca 62-63 zile.
Fata in aprilie, probabil, o singura data pe an cate 2-4 pui care parasesc cuibul
dupa 7-8 saptamani si devin independenti dupa 6 – 9 luni.
Ecologie : Masculii traiesc singuratici in afara sezonului de reproducere,
femelele deseori impreuna cu juvenilii. Au un teritoriu bine definit de circa 7 Km
diametru, pe care il marcheaza cu ajutorul ghearelor si olfactiv.
Pagina 59 din 93
Vaneaza noaptea parcurgand chiar si 10 Km intr-o singura noapte.Isi tin

respiratia pana la 4 minute, vaneaza pesti si crustacee.Sunt rapizi si manevreaza
foarte usor in apa.Nu hiberneaza, in iernile grele insa, se odihnesc mult la
adapost, pe care il sapa ei, avand o intrare subacvatica si o deschizatura de
aerisire. Desi pestele e principala sursa de hrana, consuma si crabi, mamifere
mai mici, dar si sobolani, pasari de apa si diferite nevertebrate. Pestii de
dimensiuni medii (20-30 cm) sunt prinsi cel mai des. Cantitatea de hrana zilnica a
unei vidre variind intre 15 si 25% din greutatea corporala a animalului. Cantitatea
necesara de hrana este influentata de anotimp. Cele mai multe vidre vaneaza
intre 3 si 5 ore pe zi. Masculii traiesc solitari, cautandu-si pereche numai in
perioada imperecherii, iar femele se ocupa de cresterea puilor.
Imperecherea are loc de regula la sfarsitul iernii, cu toate ca poate avea loc si in
tot cursul anului. Gestatia tine 62 de zile, femela naste 2-3 pui, care sunt alaptati
10 saptamani, dupa care ies din adapost. Sunt invatati sa innoate de catre
femela si raman cu femela toata iarna.
Vidrele ating maturitatea la 2 ani si traiesc circa 15 ani.
Factori de amenintare potentiala: Diminuarea efectivelor de peste din bazinele
hidrografice exietsnte.
din arealul proiectului studiat, in comparatie cu cerintele speciei, prezenta
Rusca, este posibila doar pe cursurile de apa permanente si in vecinatatea
acestora. In cazul studiat arealul cel mai apropiat il reprezinta cursul principal al
raului Bega Poienilor si al principalilor sai afluenti. Amplasamentul proiectului
fiind sitauat la distanta de peste 1,2 km de aceste cursuri de apa, iar in
vecinatate existand doar paraie cu caracter torential, prezenta speciei este
exclusa, ceea ce denota ca implementarea proiectului nu va avea nici un efect
asupra populatiilor acestei specii.
fondului forestier in zona de mal, precum si protectia calitatii calitatii apelor
raurilor si paraielor bogate in peste existente in zona.
C.1.4.2. Situatia existenta
Se are in vedere ca speciile cheie prevazute in Formularul Standard Natura 2000

pentru ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana Rusca, respectiv urs, lup si ras, sunt
monitorizate in cadrul fondurilor cinegetice organizate in zona. Pentru necesitatile
prezentului studiu s-au luat in considerare urmatoarele unsprezece fonduri
cinegetice: 16 Rusca (CS), 24 Marginea (TM), 25 Curtea (TM), 26 Poieni (TM),
27 Luncani (TM), 23 Tisa (HD), 24 Lapugiu (HD), 25 Batrana (HD), 67 Savarsin
(AR), 68 Petris (AR), 69 Recea (AR).
Pagina 60 din 93
Fig. 18: Arealul fondurilor cinegetice analizate
La nivelul sitului de interes comunitar Podisul Lipovei – Poiana Ruscai efectivele

de carnivore mari indicate in Formularul Standard (5-10 ursi, mai mult de 20 de
lupi si mai mult de 10 rasi) sunt oarecum conforme cu efectivele inventariate cu
ocazia evaluarilor efectuate de gestionarii fondurilor cinegetice care se suprapun
peste situl de interes (24 Marginea, 25 Curtea, 26 Poieni si 27 Luncani).
Efectivele de pe aceste fonduri cinegetice interactioneaza insa cu cele de pe
fondurile cinegetice invecinate sitului ori se suprapun partial pe acesta si chiar
mai mult, deoarece este cunoscut faptul ca raza de activitate a unui urs este de
Pagina 61 din 93
35.000-140.000 ha, a unui lup de 20.000 – 130.000 ha iar a unui ras de 20.000 –
35.000 ha (ICAS 2007, Micu et all 2010, Rozylowicz 2005).
C.1.4.3. Metode si materiale de lucru
Pentru identificarea situatiei existente in teren in raport cu realizarea investitiei s-

a recurs la identificarea zonelor utilizate in mod frecvent de carnivorele mari prin
metoda interviului care a vizat populatia din zona (agricultori, ciobani, persoane
care detin gospodarii in extravilan, pe pasunile din vecinatatea viitoarei investitii),
si metoda identificarii urmelor imprimate pe sol, precum si discutii avute in
prealabil cu gestionarii fondurilor de vanatoare din zona.
In urma deplasarilor pe teren au fost identificate urme de lup si urs in zona
acoperita de masiv forestier situata in zona Poieni – Luncani – Ruschita, precum
si urme de lup in zona Costeiu – Nemesesti. Nu au fost identificate urme de ras.
Din discutiile de informare si analiza avute cu gestionarii fondurilor cinegetice 24
Marginea, 25 Curtea, 26 Poieni si 27 Luncani am tras concluzia ca pe o raza
larga din zona de implementarea a proiectului, prezenta ursului si a rasului este
exclusa (datorita in special a caracteristicilor improprii de biotop), iar cea a lupului
este doar accidentala acesta cautand uneori alternative de hranire la stanile din
zona.
C.1.4.4. Identificarea habitatelor favorabile in arealul studiat
Imaginea de ansamblu a sitului de interes comunitar reflecta faptul ca el cuprinde

doua zone puternic impadurite intre care se situeaza o zona antropizata, cu 11
localitati care cuprind atat spatiu intravilan, cat si anexe gospodaresti, gradini,
livezi, etc, cultivate agricol ori exploatate in regim de pasune.
Ca o consecinta a acestei pozitionari in spatiu a biotopului si in relatie cu etologia
celor trei specii, si culoarele de deplasare ale acestora intre situl de interes si
ariile protejate invecinate vor urmari in general zonele acoperite de masiv
forestier compact. Dintre cele trei specii, doar lupul, care are o plasticitate
ecologica mai mare, mobilitate ridicata si teritoriu al haiticurilor extins, ajunge sa
viziteze si zone in care masivul forestier este inlocuit de mozaicul pajisti – trupuri
mici de padure – palcuri de tufe. Acest tip de biotop se intalneste in partea
centrala a sitului de interes, zona in care se doreste si implementarea proiectului.
Prin suprapunerea hartilor fondurilor cinegetice existente la nivelul sitului pe
harta acestuia din urma, se poate observa ca zona de interes pentru realizarea
investitiei se afla amplasata in cadrul F.C. 25 Curtea care are doar 1340 ha
padure (18% din suprafata totala a fondului, vezi tabelul 5), fapt care il
caracterizeaza ca impropriu mentinerii unui efectiv de carnivore mari.
Asa cum se poate observa si in dinamica pe ultimii 5 ani a efectivelor de
carnivore la nivelul F.C. 25 Curtea (vezi tabelele 6 – 8), ursul si rasul nu au fost
Pagina 62 din 93
prezente niciodata. Fondul a prezentat un efectiv relativ constant de 3-5 lupi,

specie dupa cum am mai aratat cu o plasticitate ecologica si raza de activitate
extinse dar, incepand cu anul 2011 nu a mai fost semnalat, evaluat si raportat ca
fiind existent pe suprafata fondului de catre gestionar. Indiscutabil, lupul ar putea
doar accidental sa ajunga in apropierea zonei de amplasament a investitiei dar
fara ca aceasta sa constituie un element limitativ a prezentei sale in zona.
Suprafata fondului cinegetic 25 Curtea pe categorii de folosinta

Productiva cinegetic pentru:
Vanatul de
balta Restul speciilor de vanat Total
Luciu de Neproductiva general
U.M. Arabil,
apa (cursuri Gol cinegetic
fanete,
de apa, (Pasuni, de Total col. Col.1+6+7
Padure vii,
canale, izlazuri) munt 2+3+4+5
livezi,
balti, lacuri, e
etc.)
etc.)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Ha 22 1340 3885 2229 7454 15 7491
% 18 52 30 100 100
Tabel 5: Fondul cinegetic Curtea
C.1.4.5. Descrierea activitatilor desfasurate in teren
In urma deplasarilor pe teren au fost identificate urme de lup si urs in zona

acoperita de masiv forestier situata in zona Poieni – Luncani – Ruschita, precum
si urme de lup in zona Costeiu – Nemesesti. Nu au fost identificate urme le ras.
Din discutiile avute cu gestionarii fondurilor cinegetice 24 Marginea, 25 Curtea,
26 Poieni si 27 Luncani s-a tras concluzia ca pe o raza larga din zona de
implementarea a proiectului, prezenta ursului si a rasului este exclusa (datorita in
special a caracteristicilor improprii de biotop), iar cea a lupului este doar
accidentala acesta cautand uneori alternative de hranire la stanile din zona.
Studii efectuate si cu ocazia altor investitii au aratat ca sectorul situat intre
localitatile Costesti si Pietroasa, puternic antropizat, este impropriu prezentei
carnivorelor mari si nu se constituie in culoar de deplasare utilizat de acestea.
C.1.4.6. Starea actuala a habitatelor si speciilor identificate
In general, biotopul ocupat de urs, lup si ras este asociat masivului forestier care
asigura trei din necesitatile vitale: odihna, hrana si spatiul de deplasare.
Tot in aceasta categorie de biotop se dezvolta si populatiile de animale – prada
la care cele trei specii sunt concurente: cerbul comun, capriorul, mistretul si
iepurele (de interes doar pentru lup si ras). In tabelele 9 – 12 sunt prezentate
Pagina 63 din 93
efectivele de animale – prada si dinamica lor in ultimii 5 ani atat pentru fondurile
cinegetice din zona sitului de interes (24 Marginea, 25 Curtea, 26 Poieni, 27
Luncani, 69 Recea), cat si pentru fondurile cinegetice limitrofe acestuia (16
Rusca, 23 Tisa, 24 Lapugiu, 25 Batrana, 67 Savarsin, 68 Petris).
An Fond cinegetic
16 24 25 26 27 23 24 25 67 68 69
Rusca Margina Curtea Poieni Luncani Tisa Lapugiu Batrana Savarsi Petris Rece
CS TM TM TM TM HD HD HD n AR AR a
AR
2008 3 - - 3 7 - 2 11 - - -
2009 3 - - 3 7 - 2 11 - - -
2010 4 - - 3 6 - 3 12 - - -
2011 4 - - 2 4 0 3 12 - - -
2012 4 - - 5 4 0 3 12 - - -
Tabel 6: Situatia efectivelor de urs
An Fond cinegetic
16 24 25 26 27 23 24 25 67 68 69
AR
2008 8 5 3 8 7 12 3 12 4 2 7
2009 5 5 4 8 8 12 6 13 4 2 6
2010 9 3 5 8 7 12 6 14 5 2 7
2011 9 3 - 6 7 2 6 16 4 9 6
2012 9 2 - 19 6 2 6 20 5 0 7
Tabel 7: Situatia efectivelor de lup
An Fond cinegetic
16 24 25 26 27 23 24 25 67 68 69
AR
2008 8 0 - 2 3 2 3 8 2 1 4
2009 6 2 - 3 3 2 3 8 2 2 4
2010 6 2 - 2 3 2 3 8 2 2 4
2011 6 2 - 2 3 2 3 7 3 2 4
2012 6 2 - 2 2 2 3 8 3 0 4
Tabel 8: Situatia efectivelor de ras
Pagina 64 din 93
An Fond cinegetic
16 24 25 26 27 23 24 25 67 68 69
AR
2008 18 18 - 52 82 33 - 45 56 35 89
2009 19 18 - 60 85 34 - 46 57 33 80
2010 20 12 - 57 80 40 - 47 58 35 80
2011 20 11 - 49 84 42 - 54
2012 31 12 - 54 80 42 - 54
Tabel 9: Situatia efectivelor de cerb comun
An Fond cinegetic
16 24 25 26 27 23 24 25 67 68 69
AR
2008 142 194 70 145 158 157 113 172 86 83 137
2009 144 186 72 151 170 160 111 181 82 84 134
2010 145 180 74 140 160 161 115 194 81 83 135
2011 138 175 77 140 153 163 116 209
2012 138 170 81 150 150 164 116 211
Tabel 10: Situatia efectivelor de caprior
An Fond cinegetic
16 24 25 26 27 23 24 25 67 68 69
AR
2008 33 108 11 100 78 71 21 63 137 148 250
2009 34 101 12 107 80 72 21 62 130 145 240
2010 34 105 11 104 81 73 26 64 135 155 245
2011 33 79 12 84 81 73 26 64
2012 33 60 12 100 85 72 35 63
Tabel 11: Situatia efectivelor de mistret
An Fond cinegetic
16 24 25 26 27 23 24 25 67 68 69
AR
2008 20 45 300 - - 140 160 130 40 15 40
2009 20 53 258 - - 140 160 130 95 21 35
2010 20 50 240 - - 170 160 130 92 26 40
2011 20 47 240 - - 170 160 130
2012 20 29 272 - - 170 160 130
Tabel 12: Situatia efectivelor de iepure
Pagina 65 din 93
C.1.4.7. Planul de monitorizare
Dat fiind motivul pentru care acest sit a fost infiintat si anume coridor ecologic
pentru celor trei specii de carnivore mari (urs, lup, ras), se va monitoriza prezenta
acestora atat in vecinatatea investitiei cat si pe o raza care se va extinde pana la
limita masivelor forestiere compacte din zona, unde prezenta lor este certa.
C.1.4.8. Masuri propuse
Dat fiind faptul ca zona de interes nu se suprapune peste zona in care speciile
de importanta comunitara isi desfasoara activitatea, singura masura propusa
este cea de monitorizare continua a eventualei prezente in zona a acestor specii.
C.1.4.9. Concluzii
Studiile de teren efectuate au evidentiat faptul ca zona de interes nu este utilizata

de cele trei specii de carnivore mari, urmele acestora nefiind identificate nici
macar odata in zona de implementare a proiectului.
In schimb, in zonele acoperite de masivul forestier au fost identificate urme de
urs si lup, dar nici aici nu au fost indicate zone cu abundenta ridicata, spatii cu rol
de refugiu ori zone cheie pentru reproducere ori hranire. De asemenea, nu au
fost identificate zone cu concentrari masive nici in ceea ce priveste speciile prada
vizate.
In concluzie, investitia nu reprezinta un factor perturbator al

prezentei celor trei specii de carnivore mari, suprafata ocupata de catre
acestea situandu-se la distanta de amplasamentul investitiei, in conditii de
biotop adecvate lor, conditii care nu au putut fi identificate in zona de
interes pentru proiect.
C.1.4.10. Alte specii identificate
Date privind prezenta altor specii, dintre care unele care apar in Formularul
Standard al sitului de importanta comunitara
Pagina 66 din 93
Specii de nevertebrate inregistrate in zona de studiu si in vecinatatea

acesteia:
Papilionidae
Iphiclides podalirius (L., 1758) specie relativ comuna observata in zona
cercetata. Se dezvolta pe Prunus spinosa dar si alte specii de Prunus.
Nymphalidae
Araschnia levana (L., 1758) specie relativ comuna in zona cercetata. Se
dezvolta cu precadere pe Urtica dioica.
Lasiocampidae
Malacosoma neustria (L., 1758) specie gasita in stadiul de larva. Se dezvolta
pe diferiti arbusti sau arbori, preferand pomii fructiferi.
Odonestis pruni (L., 1758) specie relativ comuna noaptea la lumina. Se

dezvolta pe diferiti arbori/arbusti: Prunus, Pyrus, Quercus, Tilia, Betula, Alnus,
Ulmus, Crataegus, Salix, Rhamnus.
Geometridae
Angerona prunaria (L., 1758) specie relativ comuna noaptea la lumina. Larva
se dezvolta pe diferiti arbori/arbusti: Betula, Alnus, Salix, Ribes, Rosa, Rubus,
Prunus, Crataegus.
Tettigoniidae
Isophya stysi Cejchan, 1957 specie prezenta in OUG 57/2007 (anexa 3 si 4 a).
Nu putem afirma prezenta speciei pe arealul viitoarei cariere.
Isophya stysi, Cod 4050, cuprinsa in FS
Pagina 67 din 93
Lepidoptera
Lycaena helle ([Denis & Schiffermüller], 1775), prefera zonele umede de pe
malurile raurilor sau padurile. Foloseste specii ca Polygonum si Rumex pentru
depunerea larvelor, dar si pentru procurarea hranei.
Lycaena helle, Cod 4038, cuprinsa in FS
Specii de amfibieni inregistrate in zona de studiu si in vecinatatea

acesteia
Amfibienii au fost de asemenea inventariate in timpul desfasurarii activitatii

de teren. Au fost efectuate observatii directe (vizuale si dupa cantec) ale adultilor
dimineata devreme si seara tarziu.
În vecinatatea arealului de exploatare a fost observata specia Bombina
variegata pe malul paraului Slaveasca, acolo unde exista habitate lentice care
sunt utilizate de aceasta specie pentru reproducere.
Bombina variegata, Cod 1193, cuprinsa in FS
Bombina variegata - specie de interes comunitar care necesita o protectie stricta,

si pentru a carui conservare este necesara desemnarea zonelor speciale de
conservare, listata in Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania (CRVR), avand
statutul de specie aproape amenintata.
În zona de impact direct nu a fost observata Utilizeaza toate tipurile de balti
si baltoace unele chiar formate in urmele de cauciuc de pe marginea drumului.
Pagina 68 din 93
Inexistenta habitatelor de reproducere in perimetrul viitoarei cariere face ca

proiectul sa aiba un impact nesemnificativ asupra populatiilor acestei specii.
Specia este raspandita in toate regiunile colinare si de deal din Romania,
avand un efectiv de probabil sute de mii de adulti conform CRVR. Cauzele
modificarii numerice a efectivelor sunt drenarea sau poluarea accidentala a baltilor
in care se reproduce si utilizarea pesticidelor pentru silvicultura si agricultura.
Specii de reptile inregistrate in zona de studiu si in vecinatatea acesteia
Lacerta agilis (soparla cenusie)
Se hraneste cu rame, muste, omizi. Se intalneste prin pajisti, tufisuri, prin vii, pe
coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor. A fost intalnita
pe marginile drumurilor de acces catre viitoarea cariera, dar si pe areale
acoperite de pasuni din vecinatatea amplasamentului.
Natrix natrix (sarpele de casa)
Cea mai raspandita specie de serpi din Romania a fost intalnita in apropiere de
paraul Slaveasca.
Pagina 69 din 93
C.1.5. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de

importanta comunitara afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale
protejate de importanta comunitara existente
In vecinatatea sau pe amplasamentul proiectului carierei Pietroasa Nord nu au

fost identificate habitate prioritare, specii de interes comunitar. Terenurile de pe
amplasament si din vecinatatea lui sunt reprezentate de pajisti care au caracter
discontinu fiind adesea intercalate cu livezi de prun sau palcuri de padure. Unele
suprafete inierbate nu pot fi incadrate fitocenologic datorita stadiilor tranzitionale
precum si degradarii acestora. Aceste pajisti sunt formate in mare parte din
specii ca: Agrostis capillaris, Festuca rupicola, Carex humilis, Lolium perenne,
Festuca rubra, Nardus stricta Festuca valesiaca, Poa pratensis. Datorita
pasunatului intensiv, pajistile naturale s-au degradat, fiind invadate cu foarte
multe specii ruderale. Acest tip de vegetatie se pastreaza pe islazurile ramase
necultivate, la capetele ogoarelor si pe terase.
Impactul direct al implementarii proiectului se va produce asupra sectoarelor de
pajisti din vecinatatea amplasamentului respectic al drumului comunal DC 112
modernizat
Studiile de teren efectuate au evidentiat faptul ca zona de interes nu este utilizata

de cele trei specii de carnivore mari. In zonele acoperite de masivul forestier,
aflate la distante mai mari de 2 km au fost identificate urme de urs si lup (specii
prioritare), dar nu au fost identificate zone cu abundenta ridicata.
C.1.6. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de importanta

comunitara
C.1.6.1. Habitate prezente in vecinatatea proiectului
R4113
Paduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus, optimul de
dezvoltare se realizeaza la altitudini de 500–1000 m., T = 9,0–6,00C,
P = 890–1100 mm., pe versanti cu inclinari diferite si expozitii insorite.
Roci: sisturi silicioase, molase, roci calcaroase. Soluri: de tip districambosol,
eutricambosol, profunde-mijlociu profunde, mediu acide, mezobazice, reavane-
umede, mezotrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene, balcanice, mezo-euterme, mezofite,
mezotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp.
moesiaca, ssp. sylvatica) sau cu putine exemplare de frasin (Fraxinus excelsior),
sorb de camp (Sorbus torminalis), carpen (Carpinus betulus); are acoperire de
70–90% si inaltimi de 25–30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, slab dezvoltat,
Pagina 70 din 93
constituit din Crataegus monogyna, Cornus mas, Corylus avellana, Viburnum

lantana s.a.
Stratul ierburilor si subarbustilor: dezvoltat variabil, cu elemente acidofile si din
flora de mull si cu participarea de specii balcanice (Helleborus odorus).
Valoare conservativa: foarte mare
R4114
Paduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus,
optimul de dezvoltare se realizeaza la altitudini de 400–900 m., T = 9–70C, P
= 900–1000 mm, pe versanti cu diferite inclinari si expozitii mai mult insorite,
mijlociu profunde, frecvent scheletice, slab acide, eubazice, hidric echilibrate,
eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii balcanice. Stratul arborilor, compus, in etajul
superior, de fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca, F. orientalis) cu amestec de tei
(Tilia tomentosa), iar in etajul inferior mojdrean (Fraxinus ornus), carpen
(Carpinus betulus) uneori si carpinita (C. Orientalis); are acoperire de 80–100%
si inaltimi de 25–28 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, dezvoltat variabil, compus
din Cornus mas, Crataegus monogyna, C. nigra, Rhamnus cathartica, Sorbus
mougeotii, S. Cretica, local Cotinus cogyria, Syringa vulgaris.Stratul ierburilor si
subarbustilor, cu multe specii submediteraneene (Piptatherum virescens, Laser
trilobum, Smyrnium perfoliatum)
Valoare conservativa: foarte mare.
R4115
Paduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum
reprezentate prin asociatii vegetale: Geranio macrorrhizi –Fagetum (Borza
1933) Soó 1964, optimul de dezvoltare se realizeaza la altitudini de 400–900
m., T = 9–70C, P = 900–1000 mm., pe versanti puternic inclinati, umbriti.
Soluri: de tip rendzina, superficiale–mijlociu profunde, eubazice, relativ umede,
eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii balcanice. Stratul arborilor, compus, in etajul
superior, din fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca) cu exemplare de paltin de
munte (Acer pseudoplatanus), frasin (Fraxinus excelsior), tei (Tilia platyphyllos),
iar in etajul inferior mojdrean (Fraxinus ornus), carpen (Carpinus betulus); are
acoperire 70–90% si inaltimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, slab
dezvoltat, compus din Corylus avellana, Evonymus verrucosus, Crataegus
monogyna.
Stratul ierburilor si subarbustilor, dominat de Geranium macrorrhizum, cu
elemente din flora de mull (Galium odoratum, Asarum europaeum).
R4118
Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu
Dentaria bulbifera reprezentate prin asociatii vegetale: Carpino-Fagetum
Pagina 71 din 93
Pauca 1941, optimul de dezvoltare se realizeaza la altitudini de 300–800

(1000) m., T = 9,0–6,00C, P = 650–850 mm., pe versanti umbriti si vai, chiar pe
versanti insoriti cu vechi alunecari; la altitudini peste 700 m, pe versanti cu
diferite inclinari si expozitii, culmi, platouri. Roci: in general molase (alternante de
argile, nisipuri, pietrisuri), marne, gresii calcaroase, calcare, sisturi (la munte).
Soluri: de tip eutricambosol, luvosol, profunde, slab acide, eubazice, umede,
eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale si balcanice, mezoterme,
mezofile, mezo-eutrofe.
Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca si ssp.
sylvatica), sau cu amestec redus de carpen (Carpinus betulus), iar diseminat
gorun (Quercus petraea), cires (Cerasus avium), paltin de munte (Acer
pseudoplatanus), sorb de camp (Sorbus torminalis), ulm (Ulmus glabra, U.
minor), frasin (Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia cordata), iar in sud-vestul si
vestul Romaniei si cer (Quercus cerris) si garnita (Q. frainetto). În cazul cand
proportia speciilor de amestec depaseste 50% se formeaza asa numitele fagete
amestecate. Acoperirea realizata de arboret este de 80–100%, iar inaltimea
atinsa de fag la 100 de ani este de 25–35 m.
Stratul arbustilor, cu dezvoltare variabila, in functie de acoperirea realizata de
arboret, este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus
europaeus,Staphylea pinnata, Cornus sanguinea,Sambucus nigra s.a. Stratul
ierburilor si subarbustilor, cu dezvoltare variabila, contine specii din flora de mull
(Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa,
Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera).
Valoare conservativa: redusa.
R4119
Paduri dacice de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) cu
Carex pilosa, optimul de dezvoltare se realizeaza la altitudini de 300–800 m.,
T = 9,0–6,00C, P = 600–750 mm., pe versanti cu inclinari mici si medii, cu
expozitii diferite, platouri. Roci: molase (argile, nisipuri, pietrisuri), marne. Soluri:
de tip luvosol, preluvosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric echilibrate, cu
stagnare temporara de apa deasupra orizontului B, eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si balcanice, mezoterme,
mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus din fag (Fagus sylvatica ssp.
moesiaca, ssp. sylvatica), exclusiv sau cu carpen (Carpinus betulus), mai rar
gorun (Quercus petraea s.l.), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior),
sorb de camp (Sorbus torminalis), paltin de camp (Acer platanoides), jugastru
(Acer campestre), tei pucios (Tilia cordata), cires (Prunus avium), plop tremurator
(Populus tremula), ulm (Ulmus glabra); are acoperire de 80–100% si inaltimi de
25–30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, dezvoltat variabil, in functie de
acoperirea arboretului, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna,
Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus s.a.
Pagina 72 din 93
Stratul ierburilor si subarbustilor: dominat de Carex pilosa, cu elemente din flora

de mull; in vestul tarii apare frecvent Aposeris foetida.
Valoare conservativa: redusa.
R4122
Paduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) si gorun (Quercus
petraea) cu Galium kitaibelianum reprezentate prin asociatii vegetale: Corylo
colurnae-Fagetum (Jov. 1955) Borh. 1963, Hieracio rotundati-Fagetum (Vida
1963) Täuber 1987 galietosum kitaibeliani; (Galio kitaibelianii-Quercetum
petraeae Sanda et Popescu 1999) , optimul de dezvoltare se realizeaza la
altitudini de 600–800 m., T = 8,5–70C, P = 800–850 mm., pe versanti mediu-
puternic inclinati cu expozitii diferite. Roci: gneise, sisturi cristaline. Soluri: de tip
districambosol, mijlociu profunde-superficiale, scheletice, acide, mezo-
oligobazice, hidric echilibrate, mezotrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si submediteraneene.
Stratul arborilor, compus in etajul superior de fag (Fagus sylvatica) sau gorun
(Quercus petraea) si fag cu amestec de tei (Tilia tomentosa, T. cordata) iar in
etajul inferior carpen (Carpinus betulus); are acoperire de 70–90% si inaltimi
de20–25 m la 100 ani. Stratul arbustilor, slab dezvoltat. Stratul ierburilor si
subarbustilor, caracterizat prin prezenta speciilor Galium kitaibelianum, Galium
bailloni, Veronica bachofeni.
R4123
Paduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) si carpen
(Carpinus betulus) cu Carex pilosa, optimul de dezvoltare se realizeaza la
altitudini de 300-700 m, T = 9-6° C, P = 600-800 mm, pe versanti cu inclinari si
expozitii diferite, mai mult umbrite la altitudini mici.
Fitocenozele sunt edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor,
compus, in etajul superior, din gorun (Quercus petraea, ssp. petraea, ssp.
polycarpa, ssp. dalechampil), exclusiv sau in amestec cu fag (Fagus sylvatica
ssp. sylvatica, moesiaca), cu exemplare de stejar pedunculat (Quercus robur),
cires (Prunus avium), tei (Tilia cordata rar T. tomentosa), În etajul inferior carpen
(Carpinus betu/us), jugastru (Acer campestre) s.a. Are acoperire 80-90% si
inaltimi de20-27 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, dezvoltat variabil, În functie
de umbrire, compus din Corylus avellana, Cornus sanguinea, Crataegus
monogyna, Evonymus europaeus, E.verrucosus, Ligustrum vulgare, Rosa
canina, uneori Acer tataricum. Stratul ierburilor si subarbustilor dominat de Carex
pilosa cu elemente ale florei de mull (Galium odoratum, Asarum europaeum,
Stellaria holostea.
Valoare conservativa: moderata
Pagina 73 din 93
R4124
Paduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) sicarpen
(Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii reprezentate prin asociatii
vegetale: Lathyro hallersteinii-Carpinetum Coldea 1975, optimul de
dezvoltare se realizeaza la altitudini de 300–850 m., T = 9–60C, P = 600–800
mm., pe versanti slab – mediu inclinati, cu expozitii diferite, coame, platouri.
Roci: variate mai ales molase, marne, gresii, calcaroase.Soluri: de tip
eutricambosol, preluvosol,profunde, slab acide, eubazice, hidric
optimale,eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor,
compus, in etajul superior, din gorun(Quercus petraea, ssp. petraea,
dalechampii),exclusiv sau cu amestec de fag(Fagus sylvatica ssp. sylvatica, ssp.
moesiaca)cu exemplare de cires (Prunus avium), tei (Tilia cordata, T.
platyphyllos,T. tomentosa), paltini (Acer pseudoplatanus,A. platanoides), in etajul
inferior carpen (Carpinus betulus), jugastru(Acer campestre), sorb de camp
(Sorbus torminalis), mar (Malus sylvestris), par (Pyrus pyraster); are acoperire
80–100% si inaltimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, dezvoltat
variabil, in functie de umbra, compus din Corylus avellana,Crataegus monogyna,
Evonymus europaeus,E. verrucosus, Cornus mas, C.sanguinea, Ligustrum
vulgare, Staphylea pinnata, Sambucus nigra. Liane: Hedera helix, Clematis
vitalba. Stratul ierburilor si subarbustilor, cu specii ale florei de mull
(Asarum europaeum, Galium odoratum, Stellaria holostea etc.).
Valoare conservativa: moderata.
R4125
Paduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei
(Tilia cordata) cu Carex pilosa, optimul de dezvoltare se realizeaza la
altitudini de 200–500 m., T = 9–80C, P = 600–700 mm., pe versanti slab –
mediu inclinati, cu diferite expozitii, coame, platouri. Roci: marne, gresii
calcaroase, depozite luto-argiloase. Soluri: de tip eutricambosol, faeoziom,
luvosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric optimale, eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus, in
etajul superior, din gorun (Quercus petraea ssp. petraea), tei pucios (Tilia
cordata), frasin (Fraxinus excelsior), paltini (Acer pseudoplatanus, A.
platanoides), cires (Prunus avium), plop tremurator (Populus tremula), ulm
(Ulmus glabra), la altitudini mai mari cu participare insemnata a fagului (Fagus
sylvatica ssp. sylvatica), iar in etajul inferior carpen (Carpinus betulus), sorb
(Sorbus torminalis), jugastru (Acer campestre), mar (Malus sylvestris), par (Pyrus
pyraster).
Stratul arborilor, discontinuu din cauza umbrei, compus din Corylus avellana,
Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Evonymus europaeus, Staphyllea pinnata,
Rosa canina. Stratul ierburilor si subarbustilor, bogat in specii ale florei de mull
(Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea).
Pagina 74 din 93
Valoare conservativa: mare
R4127
Paduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) si
tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium dens-canis, optimul de
dezvoltare se realizeaza la altitudini de 300–800 m., T = 9,5–6,50C, P = 800–
1000 mm.,pe versanti slab–mediu inclinati, cu expozitii diverse, funduri de vai,
coame, platouri. Roci: molase, marne, gresii calcaroase. Soluri: de tip
eutricambosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric optimale, eutrofice.
etajul superior, din gorun (Quercus petraea ssp. petraea, ssp. dalechampii), tei
(Tilia tomentosa mai rar T. cordata, T. platyphyllos), frasin (Fraxinus excelsior),
cires (Prunus avium), paltin (Acer platanoides, A. pseudoplatanus),ulm (Ulmus
glabra, U. minor) uneori si stejar pedunculat (Q. robur), iar in etajul inferior
carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), sorb de camp (Sorbus
torminalis), mar (Malus sylvestris), par (Pyrus pyraster), la altitudini mai mari
participa in proportie destul de mare fag
(mai ales Fagus sylvatica ssp. moesiaca); are acoperire 80–100% si inaltimi de
25–30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, dezvoltat variabil, compus din Corylus
avellana, Cornus mas, Cornus sanguinea,Evonymus europaeus, Staphylea
pinnata,Rosa canina, Crataegus laevigata s.a.
Stratul ierburilor si subarbustilor, bogat in specii apartinand florei de mull
(Asarum europaeum, Galium odoratum, Stellaria holostea).
R4128
Paduri geto-dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera
reprezentate prin asociatii vegetale: Dentario bulbiferae-Quercetum petrae
Resmerita (1974) 1975, optimul de dezvoltare se realizeaza la 200–700 m., T =
10,5–7,50C, P = 650–800 mm., pe versanti slab-moderat inclinati, cu expozitii
diferite, mai mult umbrite, funduri largi de vai. Roci: molase, marne, gresii,
depozite lutoase. Soluri: de tip eutricambosol, profunde, lutoase, eubazice, hidric
optimale, eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale. Stratul arborilor, compus in
etajul superior din gorun (Quercus petraea ssp. petraea, ssp.
dalechampii),compus in etajul superior din gorun exclusiv sau cu putine
exemplare de fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca, ssp. sylvatica), tei (Tilia
cordata) in nord, toate speciile de tei in restul teritoriului, cires (Prunus avium),
stejar pedunculat (Quercus robur), cer, garnita (Quercus cerris, Q. frainetto), plop
tremurator (Populus tremula), ulmi (Ulmus glabra, U. minor), paltini (Acer
pseudoplatanus, Acer platanoides), iar in etajul inferior jugastrul (Acer
campestre), sorb (Sorbus torminalis), par si mar paduret (Pyrus pyraster, Malus
sylvestris); are acoperire de 80–90% si inaltimi de 20–30 m la 100de ani. Stratul
Pagina 75 din 93
arbustilor, slab dezvoltat, compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna,

Evonymus europaeus, E. verrucosus, Cornus sanguinea, Sambucus
nigra, Ligustrum vulgare, Rhamnus cathartica s.a. Stratul ierburilor si
subarbustilor, bine dezvoltat, cu bogata flora de mull dominata de Galium
odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea.
R4129
Paduri dacice de gorun (Quercus petraea)si fag (Fagus silvatica) cu
Festuca drymeia reprezentate prin asociatiile vegetale Festuco drymeiae-
Quercetum petraeae ,( Morariu et al. 1970)., optimul de dezvoltare se realizeaza
la altitudini de 300–700 m., T = 9–70C, P = 700–900 mm., pe versanti cu diferite
inclinari, de regula repezi, expozitii mai mult insorite.
Roci: variate, in special silicioase. Soluri: de tip districambosol si luvosol, mijlociu
profunde, frecvent scheletice, acide, mezobazice, hidric echilibrate, mezotrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si balcanice.
Stratul arborilor compus exclusiv din gorun (Quercus petraea ssp. polycarpa,ssp.
dalechampii, ssp. petraea), sau cu putin amestec de fag (Fagus sylvatica ssp.
moesiaca), rar, carpen (Carpinus betulus),sorb de campie (Sorbus tominalis),
cires(Prunus avium); are acoperire 70–90% si inaltimi de 20–25 m la 100 de ani.
Stratul arbustilor, de regula slab dezvoltat, compus din Crataegus monogyna,
Cornus mas, C. sanguinea, Ligustrum vulgare s.a. Stratul ierburilor si
subarbustilor, dominat de Festuca drymeia, in petece, mai mult sau in intinse, si
mai putin de Luzula luzuloides.
R4130
Paduri dacice de gorun ( Quercus petraea) si fag (Fagus sylvatica) cu
Lembotropis nigricans reprezentate prin asociatiile vegetale: Cytiso –
Quercetum petraeae (Pauca 1941), Querco petraeae –Fagetum (Resmerita
1974)
Optimul de dezvoltare se realizeaza la altitudini de 300–700 m., T = 9–70C, P
= 700–900 mm., pe versanti repezi, de regula insoriti, creste. Roci:molase, gresii
silicioase, alte roci acide.
Soluri: de tip districambosol, criptopodzol superficale–mijlocii profunde, frecvent
scheletice, acide, oligobazice, hidric deficitare,oligotrofice.
etajul superior, din gorun (Quercus petraea ssp. polycarpa), exclusiv sau in
amestec cu fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica), in etajul inferior rar jugastru
(Acer campestre), par paduret (Pyrus pyraster), sorb (Sorbus torminalis); are
acoperire 60–80% si inaltimi de 20–28 m la 100 de ani. Stratul arbustilor,
neuniform dezvoltat, compus din Crataegus monogyna, Rosa canina, Ligustrum
vulgare, Evonymus verucosus.
Pagina 76 din 93
R4132
Paduri panonic-balcanice de gorun (Quercus petraea) si cer (Q. cerris)
(fag) (Fagus sylvatica) cu Melittis melissophyllum
Optimul de dezvoltare se realizeaza la altitudini de 200–600 m T = 10–7,50C, P
= 700–900 mm., pe versanti mediu-puternic inclinati cu expozitii mai frecvent
insorite, culmi. Roci: molase, marne, gresii, tufuri vulcanice,andezite. Soluri: de
tip preluvosol, mijlociu profunde-profunde, in parte scheletice, luto-argiloase,
acide, mezobazice, hidric echilibrate, mezotrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si submediteraneene. Stratul
arborilor, compus in etajul superior din gorun (Quercus petraea ssp. Polycarpa,
dalechampii, ssp. petraea), si cer (Q. Cerris) in proportii diferite, exclusiv sau cu
putin amestec de tei (Tilia tomentosa), fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca), cires
(Prunus avium), paltin (Acer platanoides), iar in etajul inferior sorb de camp
(Sorbus torminalis), jugastru (Acer campestre), mojdrean (Fraxinus ornus), artar
tatarasc (Acer tataricum), mar si par paduret (Malus sylvestris, Pyrus pyraster);
uneori si carpen; are acoperire de 0,7–0,8 si inaltimi de 20–30 m la 100 de ani.
Stratul arbustilor, in general variabil dezvoltat, compus din Cornus mas,
Crataegus monogyna, C. Laevigata,Evonymus verrucosus, E. europaeus,
Ligustrum vulgare, Viburnum lantana. Stratul ierburilor si subarbustilor de tip
Glechoma- Geum si Asperula-Asarum-Stellaria.
R4140
Paduri daco-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. Cerris) si tei
argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria
Optimul de dezvoltare se realizeaza la altitudini de 300–600 m T = 9,5–7,50C, P
= 750–925 mm, pe versanti cu diferite inclinari si expozitii mai mult insorite. Roci:
sisturi, calcare, tufuri, molase. Soluri: de tip preluvosol, luvosol, eutricambosol,
profunde-mijlociu profunde, lutoargiloase, slab acide, eubazice, hidric echilibrate,
eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii balcanice. Stratul arborilor, compus in etajul
superior din gorun (Quercus petraea ssp. polycarpa, ssp. dalechampii, ssp.
petraea) si cer (Quercus cerris) in proportii variate, tei (Tilia tomentosa), mai rar
garnita (Q. frainetto), fag (Fagus sylvatica ssp.
moesiaca), cires (Prunus avium), tei (T. platyphyllos, T. cordata), iar in etajul
inferior frecvent carpen (Carpinus betulus) si exemplare de artar tatarasc (Acer
tataricum), sorb de camp (Sorbus torminalis), mojdrean (Fraxinus ornus),
jugastru (Acer campestre), par paduret (Pyrus pyraster): are acoperire de 80–
100% si inaltimi de 22–30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, de regula dezvoltat
variabil, compus din Cornus mas, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna,
Evonymus verrucosus, Ligustrum vulgare, Prunus spinosa, Rosa canina,
Viburnum lantana si altele. Stratul ierburilor si subarbustilor, dezvoltat variabil, cu
specii nemorale si sudeuropene.
Pagina 77 din 93
Valoare conservativa: mare
R4149
Paduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis
reprezentate prin asociatiile vegetale: Quercetum cerris (Georgescu 1941),
Convallario-Quercetum roboris
(Soó 1957)
Optimul de dezvoltare se realizeaza la altitudini de 100–300 m., T = 10,5–90C, P
= 550–700 mm., pe versanti cu diferite inclinari si expozitii mai mult insorite.
Roci: variate, molase, marne, depozite luto-argiloase, local calcare. Soluri: de tip
preluvosol, luvosol profunde-mijlociu profunde, luto-argiloase,
mezobazice, hidric echilibrate, cu posibile deficite vara, mezotrofice.
Fitocenoze edificate de specii submediteraneene. Stratul arborilor,compus, in
etajul superior, din cer (Quercus cerris), exclusiv sau cu amestec de gorun
(Quercus petraea ssp. polycarpa), stejar pedunculat (Quercus robur), garnita (Q.
frainetto) si rare exemplare de frasin (Fraxinus angustifolia, F. excelsior), tei (Tilia
tomentosa), cires (Prunus avium), paltin (Acer platanoides), plop tremurator
(Populus tremula), chiar fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca), iar in etajul inferior
artar tatarasc (Acer tataricum), jugastru (Acer campestre), par paduret (Pyrus
pyraster), mar paduret (Malus sylvestris), sorb (Sorbus domestica), ulm (Ulmus
minor, U. procera), mojdrean (Fraxinus ornus); are o acoperire de 80–90% si
inaltimi de 20–30 m la 100 de ani. În Banat, sunt frecvente amestecurile de cer,
gorun, garnita, stejar pedunculat (fag) in care cerul nu este dominant, ci este
specie participanta in amestecul complex de stejari. Stratul arbustilor, in general
bine dezvoltat, compus din Crataegus monogyna, Cornus mas, Evonymus
verrucosus, E. europaeus, Prunus spinosa, Rosa canina, Ligustrum vulgare,
Viburnum lantana, Corylus avellana. Stratul ierburilor si subarbustilor, dezvoltat
variabil are ca dominante Glechoma hirsuta, Geum urbanum si multe specii
termofile.
R4150
Paduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla
reprezentate prin asociatii vegetale: Quercetum cerris Georgescu 1941
Optimul de dezvoltare se realizeaza la altitudini de 100–300 m., T = 10–90C, P =
600–750 mm., pe versanti slab inclinati insoriti. Roci: luturi si argile. Soluri: de
tip preluvosol si luvosol, profunde, pseudogleizate in profunzime, argiloase, slab-
mediu acide, mezobazice, hidric alternante (cu infiltrare mai dificila a apei din ploi
si din zapezi si precipitatii si deficite de apa vara), mezotrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene nemorale si submediteraneene. Stratul
arborilor, compus in etajul superior exclusiv din cer (Quercus cerris) sau cu putin
amestec de gorun (Quercus petraea), garnita (Q. frainetto), stejar pedunculat (Q.
robur), plop tremurator (Populus tremula),
cires (Prunus avium), iar in etajul inferior din jugastru (Acer campestre),
Pagina 78 din 93
artar tatarasc (Acer tataricum), par paduret (Pyrus pyraster), ulm (Ulmus procera,
U. minor); are acoperire 70–90% si inaltimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratul
arbustilor, de regula bine dezvoltat, compus din Cornus mas, Crataegus
monogyna, Ligustrum vulgare, Rosa canina, Evonymus verrucosus, Cornus
sanguinea, Viburnum lantana. Stratul ierburilor si subarbustilor,dezvoltat
neuniform, cu Genista tinctoria, Festuca heterophylla, Poa angustifolia,
Carex praecox.
R4151
Paduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum
purpurocoeruleum reprezentate prin asociatii vegetale: Quercertum
farnettocerris Rudski 1944 subass. Carpinetosum orientalis Jov 1956
Optimul de dezvoltare se realizeaza la altitudini de 100–300 m., T = 11–100C, P
= 450–550 mm in Dobrogea, P = 750–800 mm in Defileul Dunarii. Relief: versanti
cu inclinare medie si expozitii diferite.Roci: calcare, loess. Soluri: de tip faeoziom
si maroniu de padure, eubazice, hidric deficitare, eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii europene submediteraneene. Stratul arborilor
compus din cer (Quercus cerris),exclusiv sau cu amestec de stejar pufos (Q.
pubescens), garnita (Q. Frainetto), stejar brumariu (Q.pedunculiflora) (in
Dobrogea), tei (Tilia tomentosa), mojdrean (Fraxinus ornus), carpinita (Carpinus
orientalis), jugastru (Acer campestre), mar si par paduret (Malus sylvestris, Pyrus
pyraster), are acoperire de 60–80% si inaltimi 16–20 m la 100 de ani. Stratul
arbustilor, puternic dezvoltat, uneori compact, format din Cornus mas, Cotinus
coggygria, Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Viburnum lantana, Prunus
spinosa s.a. Stratul ierburilor si subarbustilor, cu reprezentanti ai florei sudice de
tip Lithospermum purpurocoeruleum.
Valoare conservativa: mare.
R4152
Paduri dacice de cer (Quercus cerris) si carpen (Carpinus betulus) cu
Digitalis grandiflora reprezentate prin asociatii vegetale: Carpino-Quercetum
cerris Klika 1938 (Boscaiu et al. 1969)
Optimul de dezvoltare se realizeaza la altitudini de 150–500 m., T = 10,5–90C,
P = 700–800 mm., pe versanti cu inclinari si expozitii diferite, mai mult umbrite.
Roci: molase (nisipuri, pietrisuri, argile), calcaroase, loessuri. Soluri: de tip
preluvosol, luvosol, eutricambosol, profunde, slab acide, eubazice, hidric
echilibrate, eutrofice.
Fitocenoze edificate de specii nemorale si balcanice. Stratul arborilor, compus,
in etajul superior, din cer (Quercus cerris), stejar pedunculat (Quercus
robur),uneori garnita (Quercus frainetto), cires (Prunus avium), ulm de munte
(Ulmus glabra), tei (Tilia tomentosa, T. Platyphyllos), iar in etajul inferior carpen
(Carpinus betulus), abundent jugastru (Acer campestre),sorb de camp (Sorbus
torminalis), artar tatarasc (Acer tataricum), mar si par paduret
Pagina 79 din 93
(Malus sylvestris, Pyrus pyraster); are acoperire de 90–100% si inaltimi de

22–30 m la 100 de ani. Stratul arbustilor, bine dezvoltat, compus din Corylus
avellana, Cornus sanguinea, Evonymus europaeus, Crataegus monogyna,
C. laevigata, Ligustrum vulgare, Cytisus nigricans, Prunus spinosa s.a. Stratul
ierburilor si subarbustilor, bogat in specii nemorale si sudeuropene.
Valoare conservativa: mare.
C.1.6.2. Specii salbatice identificate in vecinatatea proiectului
Studiile de teren efectuate au evidentiat faptul ca zona de interes, respectiv

amplasamentul proiectului si vecinatatea acestuia, nu este utilizata de cele trei
specii de carnivore mari, urmele acestora nefiind identificate nici macar odata in
zona de implementare a proiectului. De asemenea, in vecinatatea proiectului nu
au fost identificate populatii din speciile salbatice care constituie prada pentru
cele trei specii de carnivore mari vizate.
C.1.7. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii

afectate (evolutia numerica a populatiilor in cadrul ariei naturale protejate
de importanta comunitara)
Din datele si informatiile colectate avand la baza monitorizarea speciilor de

carnivore mari si a unor specii dintre cele care constituie vanatul acestora rezulta
ca in arealele optime din perimetrul sitului de importanta comunitara, valorile
populationale se mentin aproximativ aproape la acelasi nivel. Avand in vedere
variatia mare a conditiilor de habitat dintr-un sector sau altul de pe teritoriul
sitului, consideram normal si justificat ca intre diferite zone valorile sa fie
semnificative. Datele arata ca in zonele cu habitate de padure, prezenta
exemplarelor de carnivore mari este certa. (Tabelele 6 – 9)
In ceea ce priveste rolul de coridor ecologic al sitului, deocamdat lipsesc studii
tematice detaliate, insa cu siguranta, prin implementarea proiectului analizat
aceasta functie nu va fi perturbata.
C.1.8. Descrierea starii actuale de conservare a ariei naturale

protejate de importanta comunitara. Evolutii probabile in viitor
Starea actuala de conservare a ariei naturale protejate de importanta comunitare

se poate defini ca fiind corespunzatoare. Se poate constata ca relatiile dintre
diferitele componente ale ecosismemelor naturale sunt echilibrate iar presiunea
antropica generata de comunitatile locale se limiteaza la vatra localitatilor si la
activitatile agricole traditionale desfasurate in regim de subzistenta. In viitor, se
poate anticipa o dezvoltare a turismului rural respectiv a ecoturismului, ceea ce
Pagina 80 din 93
presupune ridicarea gradului de urbanizare a localitatilor concomitent cu

cresterea numarului de persoane si mijloace tehnice prezente in zona. De
asemenea se poate anticipa o crestere moderata a exploatarii si valorificarii
resurselor regenerabile si neregenerabile pentru a asigura dezvoltarea ramurilor
economice locale.
Pentru a preveni o evolutie nedorita este necesara luarea in considerare si
gestionarea corespunzatoare a vulnerabilitatilor sesizate conform formularului
standard Natura 2000, pentru ca niciuna dintre acestea sa se acutizeze. Este
vorba despre activitatile antropice care afecteaza habitatul multor specii de flora
si fauna salbatica:
- managementul forestier general
- vanatoare
- braconaj, otravire, capcane
- poteci, trasee, trasee pentru ciclism
- drumuri, drumuri auto
- imbunatatirea accesului la zona
- locuri de campare si zone de parcare pentru rulote
- plimbare, calarie si vehicule nemotorizate
- vehicule motorizate
- antagonism cu animalele domestice
- cosire/taiere
Implementarea proiectului analizat nu este de natura sa afecteze integritatea
(structural si functional) sitului de importanta comunitara, atat in perioada de
deschidere cat si in cea de exploatare si cea de inchidere-dezafectare, efectele
proiectului fiind strict locale.
C.1.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariei naturale

protejate de importanta comunitar. Posibile schimbari in evolutia naturala a
ariei protejate de importanta comunitara
Alte amenintari asupra celor trei specii de carnivore mari si a altor specii care se
caracterizeaza prin mobilitate pot aparea prin realizarea autostrazii A1 sectorul
Lugoj – Deva care se prevede ca va traversa zona sitului in apropierea localitatii
Cosevita. Efectul autostrazii asupra speciilor evocate este acela de bariera care
ar impiedica deplasarea pe culoarul ecologic desemnat.
Pagina 81 din 93
(Sursa: MEMO On the negative impact of the planned Lugoj–Deva

motorway and presentation of possible mitigation solutions)
Fig. 19: Propunerea de proiect a autostrazii A1: sectorul Lugoj – Deva in zona de
traversare a perimetrului sitului ROSCI0355
Cu siguranta ca vor fi adoptate si realizate solutiile tehnice (ecoducte)

corespunzatoare in asa fel incat legislatia europeana sa fie corect aplicata, iar
functiile ecologice ale speciilor salbatice de interes comunitar sa nu fie
impiedicate.
Pagina 82 din 93
Se poate afirma ca efectele proiectului analizat in acest studiu fiind strict locale,
implementarea acestuia nu este de natura sa creeze efecte cumulative cu
obiectivul de investitie evocat anterior.
D. Identificarea si evaluarea formelor de impact asupra

biodiversitatii si asupra habitatelor
Pentru identificarea impactului este necesar sa se examineze etapele de

implementare a proiectului incepand cu faza de proiectare, urmata de faza de
pregatire a amplasamentului, exploatare si in final de inchidere-dezafectare.
D.1. Identificarea impactului
D.1.1. Impactul direct si indirect
Fig. 20: Zona de analiza a efectelor potentiale
Pagina 83 din 93
Impactul direct al implementarii proiectului se va produce asupra sectoarelor de

pajisti din vecinatatea amplasamentului si drumului de acces. Acestea au
caracter discontinu fiind adesea intercalate cu livezi de prun sau palcuri de
padure. Unele suprafete inierbate nu pot fi incadrate fitocenologic datorita
stadiilor tranzitionale precum si degradarii acestora. Aceste pajisti sunt formate
in mare parte din specii ca: Agrostis capillaris, Festuca rupicola, Carex humilis,
Lolium perenne, Festuca rubra, Nardus stricta Festuca valesiaca, Poa pratensis.
Datorita pasunatului intensiv, pajistile naturale s-au degradat, fiind invadate cu
foarte multe specii ruderale. Acest tip de vegetatie se pastreaza pe islazurile
ramase necultivate, la capetele ogoarelor si pe terase.
În concluzie pe arealul studiat nu au fost identificate habitate prioritare, specii de
interes comunitar sau specii Monumente ale Naturii.
Faza de proiectare
Proiectarea, prin alegerea amplasamentului, tehnologiei care urmeaza a fi
aplicata, a traseului drumurilor de acces, dimensionarea platformelor
tehnologice, precum si amplasarea utilajelor si a haldelor, poate genera un
impact mai redus sau mai important asupra ariei naturale protejate. In realitate,
primele masuri pentru reducerea impactului proiectului asupra ariei naturale
protejate se iau in aceasta faza.
Alegerea amplasamentului obiectivelor proiectate

Amplasamentul exploatarii in cariera a zacamantului de andezit industrial si
pentru constructii a fost ales pe urmatoarele criterii:
– existenta unui perimetru in care pregatirea amplasamentului sa conduca
la cantitati minime de steril din decoperta;
– evitarea defrisarilor de vegetatie forestiera valoroasa;
– terenul sa fie liber de constructii si la distanta suficienta de zonele locuite;
– sa nu afecteze situri arheologice, monumente ale naturii;
– sa nu necesite demolari, relocari de drumuri, trasee de conducte de gaze,
linii electrice;
– drumurile de acces sa aiba un traseu cat mai scurt, accesibil, si sa nu
necesite lucrari importante de terasamente (sapaturi, rambleieri, etc);
– platformele tehnologice sunt dimensionate cu o suprafata minima;
– la finalizarea activitatii de exploatare lucrarile de refacere a mediului sa se
poata executa in mod rezonabil.
Alegerea tehnologiei, a utilajelor de extractie si de prelucrare

In afara performantelor legate de producerea energiei electrice grupurile
generatoare au fost alese si pe criteriul protectiei mediului, respective:
– sa fie mai silentioase;
– sa fie dotate cu echimpamente de avertizare pentru protectia acvifaunei
Pagina 84 din 93
Impactul din faza de proiectare este indirect, pe termen lung si rezidual (pana la
dezafectarea lucrarilor).
D.1.2. Impactul pe termen scurt sau lung
Impactul activitatii este reprezentat de perioada de pregatire a amplasamentului,

de modernizare a drumului comunal DC 112 si de exploatare a zacamantului in
cariera.
Duratele de executie prevazute sunt urmatoarele:
- Lucrari de pregatire in cariera:
- 2 luni pentru lucrari de pregatire drum;
- 3 luni pentru lucrari de amenajare halde;
- 4 luni pentr lucrari de amenajare statie de concasare sortare;
- Lucrari de exploatare a zacamantului in cariera intre 1 si 5 ani.
- Lucrari de inchidere si refacere a mediului pe amplasament – max 6
luni de la terminarea exploatarii.
Dupa acesta perioada, datorita dinamicii naturale a biotopului, zona tinde sa se
refaca. Pe amplasamentul renaturat se prognozeaza instalarea unor noi habitate
naturale.
Nu se prognozeaza producerea unui impact pe termen lung.
Este necesara monitorizarea modului in care se realizeaza lucrarile propuse si a
efectelor produse de acesta. In zona amplasamentului carierei si a infrastructurii
conexe nu au fost identificate trasee de mobilitate a speciilor salbatice.
D.1.3. Impactul rezidual
Impactul rezidual este minim, acesta fiind datorat reducerii suprafetei de strat
erbaceu, care se va reface in zona, in conditiile succesiunii normale.
D.1.4. Impactul cumulativ
Nu va exista impact cumulativ.
D.2. Evaluarea semnificatiei impactului
Evaluarea semnificatiei impactului in cadrul studiului se face pe baza urmatorilor

indicatori-cheie cuantificabili:
Pagina 85 din 93
D.2.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut
Implementarea proiectului nu va conduce la pierdere de habitat de importanta

comunitara.
D.2.2. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar
Nu sunt fragmentate habitate de interes comunitar.
D.2.3. Durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes

comunitar
Nu se prognozeaza perturbarea speciilor de interes comunitar.
D.2.4. Schimbari in densitatea populatiei
Nu se prognozeaza schimbari in densitatea populatiei, ca urmare a implementarii

proiectului
D.2.5. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate

de implementarea planului
Nu se prognozeaza ca vor fi afectate specii sau habitate.
D.2.6. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate

de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina
modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes
comunitar
Prin implementarea proiectului nu se genereaza poluanti care pot determina

modificari legate de resursele de apa sau alte resurse natural si nu necesita
stabilirea indicatorilor chimici – cheie.
Pagina 86 din 93
D.3. Evaluarea impactului cauzat prin implementarea planului fara

a lua in considerare masurile de reducere a impactului
Impactul cauzat de implementarea proiectului asupra factorilor de mediu este

local si se va resimti pe durata activitatii in cadrul amplasamentului si in
vecinatatea imediata a acestuia. Masurile prevazute de catre proiectantul
lucrarilor a fi luate se refera la reducerea emisiilor de poluanti, nefiind necesara
prevederea unor masuri specifice reducerii impactului asupra habitatelor sau
speciilor de interes comunitar.
D.3.1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar
Pe baza monitorizarii efectuate asupra biodiversitatii pentru implementarea

proiectului „Exploatare in cariera a andezitului industrial si de constructie
- perimetrul Pietroasa Nord, judetul Timis” in comuna Pietroasa, in zona
perimetrului viitoarei exploatari si in zona invecinata in care se va resimti efectul
activitatilor din perimetru, nu au fost identificate specii salbatice de interes
comunitar.
D.4. Evaluarea impactului cauzat prin implementarea planului cu

luarea in considerare a masurilor de reducere a impactului
Nu este cazul prevederii unor masuri de reducere a impactului asupra habitatelor

sau speciilor de interes comunitar.
D.4.1. Impactul asupra speciilor de interes comunitar dupa aplicarea

masurilor de reducere
Nu este cazul.
D.4.2. Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa

implementarea masurilor de reducere a impactului
Nu este cazul.
Pagina 87 din 93
D.4.3. Evaluarea impactului cumulativ cu alte planuri
Nu este cazul.
E. Masurile de reducere a impactului - Identificarea si descrierea

masurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie afectata de
proiect si modul in care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei
naturale protejate de interes comunitar.
In zona perimetrului viitoarei exploatari si in zona activitatilor din perimetru, nu au

fost identificate specii salbatice de interes comunitar.
F. Calendar de monitorizare a florei si faunei din zona studiata
Planul de monitorizare: se va monitoriza prezenta celor trei specii de carnivore

mari (urs, lup, ras), pentru care acest sit a fost declarat, atat in vecinatatea
investitiei cat si pe o raza care se va extinde pana la limita masivelor forestiere
compacte din zona, unde prezenta lor este certa.
Calendarul de monitorizare va cuprinde perioadele de pregatire a
amplasamentului si cea de exploatare, tinand cont de ciclul biologic specific
fiecarei specii.
G. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile

si/sau habitatele de interes comunitar afectate
În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru:
1. Etapa de documentare.
În aceasta etapa au fost compilate toate informatiile
existente despre locatia studiata. Pe de o parte s-au adunat informatiile
anterioare existente despre speciile salbatice (carnivore mari si specii prada)
inregistrate in zona. Pe de alta parte s-au adunat informatiile despre habitate
necesare studiului propus (varietatea habitatelor, distributia lor, asocierea
speciilor tinta cu habitatele folosite etc.).
2. Etapa de planificare si pregatire.

În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare a actiunilor desfasurate, atat in
teren – faza de colectare a datelor – cat si la birou – faza de prelucrare, analiza
si faza finala decizionala.
Pagina 88 din 93
3. Etapa de iesire pe teren (colectarea datelor):

A fost una dintre cele mai importante etape deoarece de natura si corectitudinea
datelor colectate pe teren depind rezultatele studiilor si implicit si atingerea
obiectivelor propuse.
Colectarea datelor s-a facut organizat pe grupuri de specii, bazat pe tipurile de
monitoring specifice fiecarui grup conform literaturii de specialitate, prin
metodele:
Transecte (LT): se fac transecte in care se inregistreaza speciile intr-o banda
continua de latime standard prestabilita, de-o parte si de alta a transectului.
Transectele sunt astfel distribuite incat sa asigure pe de o parte o reprezentare
echitabila a tuturor habitatelor si pe de alta parte sa satisfaca cerintele unei
analize statistice ulterioare a datelor colectate.
Observatiile din puncte fixe si transectele au fost folosite pentru evaluarea
suprafetelor din perimetrul si din imediata vecinatate a terenului ocupat de
investitie.
Pentru vidra:
Metoda cea mai eficienta a fost identificarea excrementelor si marcajelor
teritoriale de pe cursul de rau studiat. Sa folosit pargurgerea pe jos a paraului si
al afluentilor cu vizite succesive in locuri des folosite de vidra (pietre mai mari din
albie, trunchiuri cazute pe mal, sub poduri, etc.).
Pentru carnivore mari:
Metoda transectelor a fost adaptata zonei studiate (vai lungi montane) prin
parcurgerea vai si observarea urmelor si marcajului teritorial.
4. Etapa de prelucrare si analiza a datelor
Datele au fost centralizate si analizate. Au fost coroborate cu informatiile privind
natura investitiei furnizate de catre beneficiar, pentru a se evalua posibilele
impacturi si pentru a se stabili eventualele masuri necesare pentru evitarea sau
diminuarea acestora.
H. Descrierea dificultatilor
Pe parcursul realizarii studiului a fost dificila accesarea informatiei privind

biodiversitatea in zona studiata. Sursele publicate sunt rare iar evaluari
sistematice recente care sa confirme sau sa modifice starea de conservare a
speciilor si a habitatelor de interes comunitar nu au fost facute.
Ca urmare, informatiile folosite in cadrul acestui studiu provin din surse
bibliografice mai vechi, din surse oficiale si din studiile recente efectuate cu
ocazia vizitelor in teren pentru prezentul proiect.
Pagina 89 din 93
I. Concluzii
Se recomanda monitorizarea efectelor adverse produse asupra biodiversitatii, in

timpul etapelor de implementare a proiectului, (modificari ale distributiei
populatiilor de carnivore mari in zona de influenta apreciata la un contur in jurul
carierei si al traseului DC 112 modernizat).
Nu se anticipeaza piedici majore in asigurarea pe termen lung a statutului de
conservare favorabila a speciilor pentru care situl de importanta comunitara
Podisul Lipovei – Poiana Rusca au fost declarat in cazul in care masurile de
prevenire si diminuara a impactului vor fi implementate.
Conform Doc. Hab. 04-03-03-rev. 3 statutul de conservare a speciilor de interes
comunitar si al habitatelor din zona Pietroasa este apreciat favorabil (indicator
verde) in timpul deschiderii si exploatarii carierei.
In urma analizei tuturor factorilor de impact asupra mediului, concluzionam

ca proiectul "Exploatare in cariera a andezitului industrial si de constructie
- perimetrul Pietroasa Nord, judetul Timis" are un impact nesemnificativ
asupra mediului.
Pagina 90 din 93
Bibliografie
Ardelean A., Soran V., Maior C. 1999 - Biodiversitatea si principiile scalare,

Studia Universitatis „Vasile Goldis, Arad
Bruun, B. , et al., 1999 – Hamlyn Guide, Octopus Publishing Group Ltd.

Ciocarlan, V., 2009 - Flora ilustrata a Romaniei, Pteridophyta et Spermatophyta,
Editura Ceres, Bucuresti,
Chirita C., Donita N., Lupe L, Milescu J., Stanescu V., Vlad. I. 1981 - Padurile
Romaniei. Studiu monografic
Comsia, A.M. 1961 – Biologia si principiile culturii vanatului, Ed Academiei RPR
Cotta, V, Bodea, M. 1969 – Vanatul Romaniei, Ed. Agrosilvica, Bucuresti
Decu, V., et al., 2003 – Chiroptere din Romania, Institutul de Speologie „Emil
Racovita” al Academiei Romane;
Dihoru, G., Negrean, G., 2009 - Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania,
Editura Academiei Romane, Bucuresti;
Donita, N., et al., 2005 - Habitatele din Romania, Editura Tehnica Silvica,
Bucuresti;
HUBER Duro Prof. Dr.,MEMO – xxx-On the negative impact of the planned
Lugoj–Deva motorway and presentation of possible mitigation solutions-xxx
Mountford, O., et al., 2008 - Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU
Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania;
Mountford, 0., Gafta, D., 2008 - Manual de interpretare a habitatelor Natura

2000 din Romania, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
Negrutiu, A. 1983 – Vanatoare si salmonicultura, Ed Didactica si Pedagogica,

Bucuresti
Pagina 91 din 93
Salvatori, V. Conservation areas for large carnivores in the Carpathian

Mountains, University, (2004),
of Southampton.
Tatole V., Alexandru I, 2009, - Speciile de animale Natura 2000 din Romania ,
Editura Imperium Print Bucuresti
Tatole V. 2010, - Managementul si Monitoringul Speciilor de Animale Natura

2000 din Romania - Ghid Metodologic, editura Excelsior Print
XXX - Desfasurarea activitatilor extractive neenergetice in conformitate cu

cerintele Natura 2000 - Orientari ale Comisiei Europene, iulie 2010
XXX - „Studiul privind estimarea populatiilor de carnivore mari si pisica salbatica

din Romania pentru stabilirea numarului de exemplare din speciile strict protejate
care se pot recolta in cadrul sezonului de vanatoare 2011-2012” - Fundatia
Carpati si Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, Brasov 2011
XXX - Raport de Cercetare privind desemnarea de situri Natura 2000 pentru

constituirea unei retele ecologice functionale intre Muntii Apuseni si Carpatii
Meridionali - Greenlight Services, octombrie 2010
Formularul Standard Natura 2000 pentru ROSCI0355 Podisul Lipovei-Poiana

Rusca
Bibliografie electronica:
www.anpm.ro
www.arpmtm.ro
www. iucnredlist.org
www.mmp.ro
www.natura2000.ro
Pagina 92 din 93
Legislatie:
O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 49/2011;
O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 195_2005 privind protectia mediului;
O.U.G. nr. 154/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si a Legii vanatorii si a protectiei
fondului cinegetic nr. 407/2006;
H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu
pentru planuri si programe;
H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului
H.G. nr. 971/2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007 privind
declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania;
ORDIN nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului si
dezvoltarii durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala
protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania;
ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea
adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor
naturale protejate de importanta comunitar;
ORDIN nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii
impactului asupra mediului pentru proiecte publice si privat.
Pagina 93 din 93

SORMIAURCOMPANY StudiuEAcarieraPietroasaNord PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SORMIAURCOMPANY StudiuEAcarieraPietroasaNord PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Centrul de Resurse pentru Mediu

Reşiţa, strada Romanilor B2/1/2, C.P. 320058, jud. Caraş-Severin

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

"EXPLOATARE IN CARIERA A ANDEZITULUI INDUSTRIAL SI DE CONSTRUCTIE

Teritoriul administrativ al comunei Pietoasa, judetul Timis

Beneficiar: S.C. SORMIAUR COMPANY S.R.L.

Beneficiar: S.C. SORMIAUR S.R.L.

Data: IUNIE 2012

Elaboratorul Studiului de UNICI Gheorghe Remus

Generalitati privind proiectul si resursele necesare implementarii

A.1. Informatii privind proiectul ……………………………………………… 9

A.2. Localizarea geografica si administrativa …………………………….. 19

A.3. Modificarile fizice ce decurg din realizarea proiectului …………… 23

Resursele naturale regenerabile/neregenerabile necesare

Resursele naturale care urmeaza a fi exploatate din perimetrul

Aspecte privind mediul natural, factorii de mediu si prognoza

Datele generale privind cadrul natural al zonei (geomorfologie,

B.2. Deseuri si emisii de poluanti generate de proiect ………………… 30

Surse si poluanti generati:

Planuri/proiecte existente, propuse sau aprobate in zona, care

C. Arii naturale protejate de importanta comunitar …………………… 46

Informatii privind coerenta, respectiv, structura si functionalitatea

Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de importanta

Identificarea si evaluarea formelor de impact asupra

D.1. Identificarea impactului …………………………………………………. 83

D.2. Evaluarea semnificatiei impactului …………………………………… 85

D.2.1. Procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut ………………….. 86

Evaluarea impactului cauzat prin implementarea planului fara a

Evaluarea impactului cauzat prin implementarea planului cu

E. Masurile de reducere a impactului ……………………………………. 88

F. Calendar de monitorizare a florei si faunei din zona studiata …… 88

Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile

H. Descrierea dificultatilor …………………………………………………. 89

Lista de imagini cuprinse in text

Fig. 1 Plan de incadrare a proiectului in zona …………………………………… 11

Lista de tabele cuprinse in text

Tabel 1 Coordonatele de exploatare ale carierei ……………………………….. 22

A. GENERALITATI PRIVIND PROIECTUL SI RESURSELE NECESARE

A.1. Informatii privind proiectul

A.1.1. Informatii generale

Adresa postala: Lugoj, strada V. Rosada, nr. 26, judetul Timis.

Reprezentant legal: Administrator, Murariu Ioan

Forma de proprietate: societate cu raspundere limitata.

Elaboratorul studiului de evaluare adecvata

Colaboratori: CHINCEA ILIE – expert mediu

A.1.2. Descrierea proiectului

Proiectul urmareste sa valorifice o resursa geologica neregenerabila, andezit

Fig. 1: Plan de incadrare a proiectului in zona

Fig.2: Harta zonei proiectului

A.1.2.1. Scopul si importanta obiectivului de investitie

Scopul proiectului este de a valorifica o rezerva minerala in vederea satisfacerii

A.1.2.2. Situatia existenta

Pana in prezent, in cadrul proiectului s-au realizat studii geologice necesare

A.1.2.3. Date tehnice privind proiectul

Perimetrul de exploatare Pietroasa Nord este situat pe terenul cu nr. CF 400317

Fig. 3: Perimetrul proiectului carierei Petroasa Nord

Programul de exploatare a resursei de roca utila din perimetrul „Pietroasa Nord”

- depozitarea temporara a blocurilor brute, in vederea valorificarii lor directe;

- asigurarea unei infratiri cat mai bune a materialului depus cu terenul

Operatiunile de impuscare se vor efectua cu o frecventa de una la trei luni.

Prelucrarea si valorificarea produselor finite de cariera:

Fig. 4: Sectorizarea perimetrului carierei Pietroasa Nord

Haldarea materialului steril: