EvaluareAdecvataPUZGarnic PDF

SC CS WIND PROJECT SRL STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC
STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

PLAN URBANISTIC ZONAL
PARC EOLIAN GARNIC
ELABORATOR: S.C. KVB ECONOMIC S.R.L.
BENEFICIAR: SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA
Decembrie 2010
Este interzisa copierea, multiplicarea si imprumutarea documentatiei fara aprobarea scrisa a SC KVB ECONOMIC SRL
Bucuresti Cluj Napoca

Str Vulturilor nr.35, sector 3, Bucureti Strada Emil Racovita, Nr. 25
1
Tel: 021.326.83.31; Fax: 021.320.83.31 Tel/Fax: 0264.411.894; Mobil:0730.506.045
E-mail: office@kvb.ro, Web: www.kvb.ro E-mail: cristina.corpodean@kvb.ro, office.cluj@kvb.ro
Beneficiar SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA
Data DECEMBRIE 2010
LISTA DE SEMNATURI
SC KVB ECONOMIC SRL
Director Cristina Corpodean
Elaborat Lector Ana-Maria Corpade

Cercetator de mediu Claudia-Thora Ionescu
Biolog Calin Hodor
Biol. drd. Szodoray-Paradi Farkas Msc
Verificat Catalin Mic

Sef Departament Mediu
Aprobat Cristina Corpodean

2
A. INFORMAII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC .................................6

A.1. Localizarea geografic a amplasamentului..............................................................................................................6
A.2. Modificrile fizice ce decurg din realizarea proiectului cuprins n PUZ .................................................................7
A.3. Resursele naturale necesare implementtii proiectului susinut de PUZ..................................................................8
A.4. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la
implementarea proiectului propus prin PUZ............................................................................................................................9
A.5. Emisii i deeuri generate de implementarea proiectului propus prin PUZ i modalitatea de eliminare a acestora9
A.6. Cerinele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuia proiectului..........................................................9
A.7. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus prin PUZ ...................................................10
A.8. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului .....................................................................................10
A.9. Activiti generate ca rezultat al implementrii PUZ .............................................................................................10
B. INFORMAII PRIVIND ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR AFECTAT DE

IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC...........................................10
B.1. Date privind aria natural protejat de interes comunitar (suprafa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate i
speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului propus prin PUZ) .....................................................................10
B.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe
suprafaa i n imediata vecintate a proiectului propus, menionate n formularul standard al ariei naturale protejate de
interes comunitar ....................................................................................................................................................................13
B.3. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaa, locaiile,
speciile caracteristice) i a relaiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar nvecinate i distribuia acestora
48
B.4. Statutul de conservare a speciilor i habitatelor de interes comunitar..................... Error! Bookmark not defined.
B.5. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate.........................................................................48
B.6. Relaiile structurale i funcionale care creeaz i menin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar
Error! Bookmark not defined.
B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, stabilite prin Planul de management
Error! Bookmark not defined.
B.8. Descrierea strii actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite
prin Planul de management ...................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
B.9. Informaii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbri n
evoluia natural a ariei naturale protejate de interes comunitar............................................ Error! Bookmark not defined.
B.10. Alte informaii relevante ........................................................................................... Error! Bookmark not defined.
C. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI ..........................................................................................63

C.1. Impactul direct i indirect ......................................................................................... Error! Bookmark not defined.
C.2. Impactul pe termen scurt i lung............................................................................... Error! Bookmark not defined.
C.3. Impactul din faza de construcie, de operare i de dezafectare ................................ Error! Bookmark not defined.
C.4. Impactul rezidual ...................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
C.5. Impactul cumulativ.................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
D. MSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ..................................................................................................73

3
A. INTRODUCERE
Prezentul studiu a fost intocmit in conformitate cu OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului

metodologic privind evaluarea adecvat a efectelor poteniale ale planurilor sau proiectelor
asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. Trebuie insa mentionat ca avand in
vedere ca ne aflam la faza PUZ, respectiv in etapa de avizare a schimbarii functiunii terenului
aferent constructiei parcului, nu am dispus de toate detaliile constructrive si de functionare si
impactul adiacent acestora, prin urmare unele dintre capitolele prevazute in continutul cadru nu
se vor regasi in acest studiu, ele urman a fi tratate la fazele ulterioare de avizare, respectiv
Acordul de Mediu si Autorizatia de Mediu. Deasemenea, trebuie amintit ca asupra
amplasamentului se desfasoara un program de monitorizare de 1 an pentru componenta
biodiversitate, program care a debutat in luna octombrie 2010. Primul raport preliminar va fi
elaborat in luna februarie 2010 si va fi pus la dispozitia autoritatilor de mediu in etapa de
obtinere a acordului de mediu.
Producerea de energie electric din energie eolian este nepoluant n comparaie cu
alte metode de producere a energiei i poate s contribuie, alturi de producerea din alte surse
regenerabile i prin economisirea energiei la eliminarea cauzelor schimbrile climatice.
Parcurile eoliene pot fi dezvoltate cu respectarea proteciei naturii, prezentnd totui un
pericol potenial nsemnat asupra habitatelor n special n perioada de construcie i a psrilor
i liliecilor n perioada de operare.
Dei sunt considerate n general ca fiind dezvoltri umane cu efect mic asupra mediului
s-a constatat un impact neateptat asociat energiei eoliene n cazul anumitor parcuri, n special
n California, Spania i Norvegia. Aici au putut fi constatate moartea unui numr de psri
intrate n coliziune cu turbinele i cu alte componente ale acestor instalaii. Totui, n comparaie
cu alte structuri cum ar fi turnurile de televiziune i radio, liniile electrice de medie tensiune etc.
incidena global a mortalitii n rndul psrilor produs de generatoarele de energie eolian
este mic. Este recunoscut ns c i numrul turbinelor construit pn n acest moment, la
nivel global, este mult mai mic dect numrul structurilor la al crui efect se face referire.
Rezultatele studiilor de monitorizare n faza de operare efectuate n Europa i California
indic faptul c rpitoarele, paseriformele, limicolele i psrile acvatice sunt cele mai expuse la
coliziunea cu turbinele acestor instalaii. Civa factori, printre care abundena i structura

4
avifaunei, aria geografic, abundena przilor i caracteristicile instalaiilor eoliene, determin

mortalitatea potenial n rndul psrilor.
n Europa s-a nceput investigarea problemelor aprute n relaia dintre morile de vnt i
lilieci dup descoperirea unei mortaliti semnificative n rndul liliecilor n S.U.A. i descrierea
unor efecte posibile ale turbinelor de la instalaiile eoliene asupra populaiilor acestor specii.
Un impact negativ semnificativ asupra liliecilor s-a constatat mai ales atunci cnd
parcurile eoliene au fost amplasate n zone cu vegetaie lemnoas au cnd acestea se afl pe
una dintre cile de migraie a liliecilor nspre sau dinspre adposturile unde ierneaz i/sau
formeaz alte tipuri de colonii n alte perioade ale anului.
Cele mai multe exemple provin de la unul din primele proiecte importante de ferme
eoliene a crui implementare s-a efectuat n America de Nord. nfiinat n anii 1970, ferma de
la Altamont Pass a reprezentat o mare problem pentru psri. n momentul n care turbinele
au fost nlocuite de altele mai noi, mai puine i mai mari ca dimensiune, zona a devenit mai
sigur pentru psri.
Astzi, industria energiei eoliene a elaborat proceduri menite s creasc nelegerea
modului n care aceste instalaii relaioneaz cu turbinele eoliene.
Dezvoltarea parcurilor eoliene moderne necesit studii complexe de mediu nainte ca
amplasarea lor s fie aprobat. n cadrul acestui proces, locaia propus pentru amplasare va fi
monitorizat i biodiversitatea, n special habitatele, populaiile de psri i lilieci, va fi evaluat.
Dup construire, n faza de operare, acestea sunt monitorizate n continuare pentru a
nelege mai bine relaia pe termen lung dintre biodiversitate i fermele eoliene.
A aprut de ceva timp o preocupare crescnd legat de impactul pe care unele ferme
eoliene l-ar putea avea asupra populaiilor de lilieci. Pn astzi, liliecii i interaciunea lor cu
turbinele eoliene sunt dou subiecte pe departe mai puin nelese dect n cazul psrilor, dar
dovezi noi susin c impactul asupra populaiilor de lilieci este uneori mai mare dect n cazul
psrilor.
Pe lng impactul direct cauzat de lovirea de palele turbinei sau alte structuri apare, n
cazul liliecilor, i impactul datorat barotraumei, cauzata de diferena de presiune dintre aerul din
volumul de aer dislocat de rotor i aerul din afara acestei zone.
n concluzie putem afirma c prima i cea mai important aciune de diminuare a
efectului parcurilor eoliene este aceea de a realiza un studiu primar asupra biodiversitii,
deoarece trebuiesc cunoscute cu exactitate speciile care vor fi afectate i n ce fel.

5
B. INFORMAII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC
B.1. Localizarea geografic a amplasamentului
Planul Urbanistic Zonal propus a fost initiat cu scopul implementarii unui proiect de
constructie a unui parc eolian in comuna Garnic, localitatile Garnic si Padina Matei, care
presupune transformarea unor suprafete de teren din teritoriu extravilan cu functiuni
agricola/silvica si neagricola, intr-o zona cu infrastructura de valorificare a potentialului eolian.
Amplasamentul vizat pentru realizarea parcului eolian are o suprafa de 7.459.947 mp
si se situeaza in interiorul Parcului Natural Portile de Fier, intr-o zona de dezvoltare durabila si
este divizat in trei areale, delimitate dupa cum urmeaza:
Zona 1, situata in nordul localitatii Padina Matei, delimitata la est de suprafete de
padure, iar la vest de limita Rezervatiei naturale Valea Mare;
Zona 2, situata in sudul localitatii Padina Matei, cu suprafete semi-impadurite,
delimitate la est, vest si sud de padure;
Zona 3, cu suprafata cea mai mare, este situata intre trupurile de intravilan ale
localitatilor Garnic si Padina Matei, fiind tranzitata median de drumul national DN 571 A.

6
B.2. Modificrile fizice ce decurg din realizarea proiectului cuprins n PUZ
Proiectul propus prin PUZ Parc eolian Grnic are n vedere construcia unui parc
eolian, prin dispunerea, pe amplasamentul de 7.459.947 mp a unui numr de 33 de turbine
eoliene, fiecare avnd o suprafa aferent de 1 ha, ce urmeaz a fi inclus n teritoriul
intravilan.
Implementarea proiectului presupune amplasarea celor 33 de turbine eoliene,
amenajarea unor drumuri agricole existente pe amplasament cu scopul de drum de deservire a
parcului eolian, precum i realizarea reelei subterane de transport al energie electrice produse
i racordarea la Sistemul Energetic Naional.
Lucrrile aferente construciei parcului eolian sunt lucrri de decopertare i excavare a
terenului pentru realizarea fundaiilor pilonilor i anurilor pentru pozarea subteran a
cablurilor electrice. n suprafaa ocupat efectiv vor fi incluse att suprafaa de fundare, ntre
200 mp i 320 mp, ct i platforma de acces cu dou locuri de parcare pentru vizitatori, cu

7
suprafa de minimum 200 mp. Pozarea cablurilor subterane va fi realizat la o adncime

minim de 70 cm, reprezentat de cota de nghe.
Lucrarile de sistematizare verticala propun folosirea intr-o cantitate cat mai mare a
pamantului rezultat din sapatura pe amplasamentele parcului eolian astfel: 50% din cantitate va
fi folosita pentru platforma generala (acoperira fundatiilor turbinelor), 30% pentru infrastructura
drumurilor, iar restul de 20% va trebui transportat si depozitat in lucrari de umplutura pe
terenurile invecinate.
Pentru ncadrarea funcional i estetic a drumurilor a fost propus urmtoarea
variant:
B.3. Resursele naturale necesare implementtii proiectului susinut de PUZ
Resursele naturale necesare implementrii proiectului propus prin PUZ sunt:

- pmntul excavat pentru realizarea fundaiilor pilonilor i refolosit la construcia
drumurilor de deservire a parcului;

8
- piatra natural recomandat pentru construcia infrastructurii drumurilor din incint

i a cilor de rulare a acestora;
- balastul i nisipul necesare construciei infrastructurii drumurilor;
- argila compactat utilizat la construcia rigolelor drumurilor.
B.4. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de
interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului propus prin
PUZ
Pentru amplasarea turbinelor eoliene sunt necesare lucrri de excavare, n urma crora
va rezulta un volum important de pmnt care n proporie de 80% va fi refolosit la alte lucrri
de pe amplasament, urmnd ca restul de 20% s fie transportat i utilizat la lucrri de umplutur
pe terenurile nvecinate.
Constructia parcului eolian nu va dispune de niciun fel de resursa din cadrul ariei
naturale protejate, trebuie insa amintit ca odata cu constructia parcului se vor scoate din
circuitul agricol, cu dinamica naturala, circa 33 de ha, fapt care va insemna diminuarea rezervei
de sol si restrangerea habitatelor comunitare.
Pe perioada de functionare, parcul va utiliza potentialul eolian de pe amplasament, dar
fara niciun fel de repercusiune asupra stabilitatii generale a ariei protejate.
B.5. Emisii i deeuri generate de implementarea proiectului propus prin PUZ i

modalitatea de eliminare a acestora
La implementarea proiectului propus prin PUZ vor rezulta deeuri de tip menajer i
deeuri de construcii. n ceea ce privete managementul acestora se vor avea n vedere
urmtoarele aspecte:
- organizarea unor spaii de depozitare temporar a deeurilor n conformitate cu
reglementrile n vigoare;
- eliminarea/valorificarea deeurilor prin firme specializate i acreditate;
- evitarea stocrii deeurilor pe amplasament pe durat lung de timp.
B.6. Cerinele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuia proiectului
Suprafeele de teren vizate pentru amplasarea proiectului propus prin PUZ Parc eolian
Grnic sunt situate n extravilanul comunei Grnic i au funciuni agricol/silvic i neagricol.
Prin implementarea proiectului, 33 ha din amplasament, cte 1 ha pentru fiecare turbin

9
eolian, vor fi introduse n intravilanul comunei, avnd funciuni de lucrri de infrastructur.

Suprafeele ocupate efectiv vor include 200-320 mp pentru fundaia turbinelor i 200 mp
necesari platformei de acces cu dou locuri de parcare pentru vizitatori. Suprafaa de siguran
aferent fiecrei turbine va fi mprejmuit.
n perioada de implementare a proiectului va fi necesar amplasarea unei organizri de
antier. Pentru aceasta se va avea n vederea utilizarea unei suprafee ct mai reduse ca
dimensiune, cu scopul limitrii impactului potenial asupra factorilor de mediu.
B.7. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus prin PUZ
Retelele aferente incintei parcurilor eoliene sunt cele de energie electrica care sunt
realizate intre turbinele eoliene cu punct terminus in statiile de transformare proprii, cu ridicarea
tensiunii de la 30 kV la 110 kV si linia de descarcare in sistemul energetic national. Transportul
energiei se va face prin trasee subterane, ce vor urma bordura carosabilului propus spre
amenajare.
n ceea ce privete parcul eolian, funcionarea acestuia nu presupune utilizarea niciunui
fel de utiliti.
B.8. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului
Se estimeaz c perioada necesar construciei parcului eolian este de 1-3 ani, n timp
ce durata normal de folosin a acestuia este de 20-25 de ani.
B.9. Activiti generate ca rezultat al implementrii PUZ
Ca rezultat al implementrii PUZ-ului analizat, pe o durat de 20-25 de ani, pe

amplasament se vor desfura activiti de valorificare a energiei eoliene.
C. INFORMAII PRIVIND ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR

AFECTAT DE IMPLEMENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN
GRNIC
C.1. Date privind aria natural protejat de interes comunitar (suprafa, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate i speciile care pot fi afectate prin implementarea
proiectului propus prin PUZ)
PUZ-ul analizat este inclus in trei arii protejate suprapuse: Parcul Natural Portile de Fier,

10
ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei si ROSCI0206 Portile de Fier.

Amplasamentul este situat in afara rezervatiilor cu regim de protectie integrala, dar
partea sud-vestica a parcelei situata in nord-vestul localitatii Padina Matei intra in contact cu
Rezervatia Valea Mare.
Parcul Natural Portile de Fier (PNPF) se incadreaza din punct de vedere biogeografic in
Regiunea Continentala. Dupa Calinescu (1964), citat in Planul de management al PNPF,
teritoriul pe care se intinde in prezent PNPF se incadreaza in Subprovincia banato getica, ce
este inclusa in Provincia dacica. Aceasta, la randul ei, apartine Subregiunii Mediteraneene,
prezenta a numeroase specii submediteraneene si mediteraneene fiind un argument in acest
sens. Influentele dacice si submediteraneene interactioneaza, ducand la formarea unor grupari
vegetale complexe, ce constituie vegetatia banatica de tip submediteranean. Dupa Ciocarlan
(2009), zona in care se afla PNPF apartine Provinciei Carpatice.
PNPF se remarca printr-o diversitate biologica foarte ridicata. In conformitate cu
Formularul standard Natura 2000 (Anexa 6, OM 1964/2007), PNPF adaposteste 171 de tipuri
de habitate (sensu Donita et al. 2005), din care 26 sunt unice pentru Romania, iar 21 sunt de

11
interes comunitar. De asemenea, PNPF adaposteste 1668 specii de plante superioare, 5205
specii de animale, dintre care 4873 nevertebrate si 332 vertebrate.
Vegetatia din spatiul Parcului Natural Portile de Fier este alcatuita din paduri, tufarisuri,
pajisti si grupari ruderale, distributia acestora fiind conditionata de particularitatile
oropedoclimatice ale substratului.
Padurea domina peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru Parcul Natural
Portile de Fier inregistrand valori frecvente de 80%. Discontinuitatea acestui indice este
introdusa de spatiile depresionare cu mare favorabilitate pentru practicile agricole si locuire.
Amintim aici principalele formatii vegetale forestiere de pe teritoriul PNPF: fagete, gorunete si
cereto garnitete. Caracteristica padurilor de cer si garnita este prezenta unui subarboret bogat
in elemente termofile: carpinita (Carpinus orientalis), scumpia (Cotinus coggygria), liliacul
salbatic (Syringa vulgaris), care pe pante abrupte se transforma in sibleac, vegetatie tipic
submediteraneeana.
Arealele cu vegetatie higrofila sunt destul de restranse, fiind situate in sectoarele de
lunca a raurilor afluente Dunarii, in defileul propriu zis, dar si in unele bazinete de confluenta
cum sunt cele ale Cernei, Eselnitei, Mala, Mraconiei, Camenita, Liubcova, Plavisevita, Liubotina
etc.
Pajistile sunt destul de restranse ca suprafata, fiind intercalate intre paduri si terenuri
agricole. Asociatiile praticole xeromezofile sunt localizate pe versanti si pe alte suprafete
morfologice cu expozitie variata, la altitudini de peste 300 m, pe locul gorunetelor si fagetelor
defrisate. Se intalneste varianta tipica xeromezofila pentru versantii insoriti si puternic inclinati si
varianta xeromezofila de pe versantii semiinsoriti si cu inclinare redusa. Asociatiile xeroterme
sunt specifice pajistilor din subetajul padurilor termofile, ce vegeteaza pe pante ondulate si mai
putin abrupte, cu expozitie sudica, sud vestica si sud estica. Asociatiile xerotermofile de pe
calcare si sisturi sunt corespunzatoare perimetrelor de vai: Sirinia, Berzasca, Cozla, Cazane,
Varciorova, unde exista una dintre cele mai mari concentrari de elemente termofile, a relictelor
si a endemismelor. Deosebit de reprezentative sunt: Tulipa hungarica Borbs, Tulipa urumoffii
Hayek [syn. Tulipa hungarica var. undulatifolia Roman], Campanula crassipes Heuff., Silene
armeria L., Alyssum murale Waldst. & Kit. s.l., Stipa bromoides (L.) Drfl., Cerastium banaticum
(Rochel) Heuff. etc. Asociatiile mezohigrofile din lunci sunt reprezentate de pajisti de firuta (Poa
pratensis) si paius (Festuca pratensis).

12
C.2. Date despre prezena, localizarea, populaia i ecologia speciilor i/sau habitatelor
de interes comunitar prezente pe suprafaa i n imediata vecintate a proiectului
propus, menionate n formularul standard al ariei naturale protejate de interes
comunitar
Habitatele Natura 2000 prezente in PNPF sunt urmatoarele:

1. 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara
2. 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie
din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
3. 6260* Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri
4. 9180* Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene
5. 91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)
6. 91L0 Paduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)
7. 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea
uniflorae si/sau Isoto-Nanojuncetea
8. 6110 * Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi
9. 6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis)
10. 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana
la cel montan si alpin
11. 8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in
cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)
12. 8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion
dilleni pe stancarii silicioase
13. 9530* Vegetatie forestiera sub-mediteraneeana cu endemitul Pinus nigra
subsp. banatica
14. 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos
15. 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition
16. 8220 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci silicioase
17. 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis
18. 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum
19. 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
20. 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
21. 91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

13
Alnion incanae, Salicion albae)

22. 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun
23. 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen
24. 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba
25. 40A0* Tufarisuri subcontinentale peri-panonice
26. 6210* Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros
(Festuco- Brometalia)
27. 8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase
28. 9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion
29. 3280 Rauri mediteraneene cu scurgere permanenta cu specii din Paspalo-
Agrostidion si perdele de Salix si Populus alba.
Specii de flora desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0206 Portile de

Fier, (conform Formularului Standard Natura 2000)
Tabel 3. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
1428 Marsilea quadrifolia 4066 Asplenium adulterinum
1898 Eleocharis carniolica 4067 Echium russicum
1939 Agrimonia pilosa 4096 Gladiolus palustris
2097 Paeonia officinalis ssp. banatica 2093 Pulsatilla grandis
2120 Thlaspi jankae 2300 Tulipa hungarica
2285 Colchicum arenarium 2318 Stipa danubialis
2327 Himantoglossum caprinum
In ceea ce priveste flora, dintre cele 1668 specii de plante vasculare inventariate pe
suprafata PNPF, 14 sunt endemice pentru Romania (cf. Formularului Standard Natura 2000
pentru ROSCI0206). Printre acestea se afla Pinus nigra J.F. Arnold subsp. banatica (Borbs)
Novk, Minuartia hirsuta (M.Bieb.) Hand.-Maz. subsp. cataractarum (Janka) So, Stipa
danubialis Dihoru & Roman, Dianthus banaticus (Heuff.) Borbs. In Lista Rosie a PNPF sunt
inclusi 116 taxoni vegetali cu diferite grade de periclitare. Printre acestia se afla si plantele de
interes comunitar, a caror protejare necesita desemnarea de arii speciale de conservare
conform OUG 57/2007 (Anexa III): Marsilea quadrifolia L., Eleocharis carniolica W.D.J. Koch,
Agrimonia pilosa Ledeb., Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rochel) So, Thlaspi jankae A.
Kern., Colchicum arenarium Waldst. & Kit., Himantoglossum caprinum M. Bieb., Asplenium

14
adulterinum Milde, Echium russicum J.F. Gmel., Gladiolus palustris Gaudin, Pulsatilla grandis
Wender., Tulipa hungarica Borbs, Stipa danubialis Dihoru & Roman.
In cele ce urmeaza se prezinta speciile de flora cuprinse in Lista Rosie a PNPF, cu
evidentierea corologiei lor in cadrul acestuia.
Plante strict protejate in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III)
Marsilea quadrifolia L. (Trifoi cu patru foi, Trifoias de balta) feriga acvatica,
sporadica in ape stagnante si mlastini (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Eurasia.
Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin, sporadica la Ostrovul Moldova Veche si Pojejena
(Oprea 2005).
Eleocharis carniolica W.D.J. Koch (Pipirigut) planta de pajisti temporar inundate
(Ciocarlan 2009). Raspandire generala: centrul si estul Europei. Raspandire PNPF: sporadic,
din Caras-Severin indicat dintr-o singura localitate, Turnul Ruieni (Oprea 2005).
Agrimonia pilosa Ledeb. planta erbacee ce creste prin raristi si margini de paduri,
tufarisuri, locuri ruderale (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Eurasia. Raspandire PNPF:
judetul Mehedinti, in valea Slatinicului (Oprea 2005).
Paeonia officinalis L. subsp. banatica (Rochel) So planta de semiumbra, termofila,
calcicola, in zona colinara, paduri si tufarisuri subxerofile, subtermofile (Dihoru & Negrean
2009). Raspandire generala: Panonica. Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin - Bazias.
Planta mai este raportata din judetele Timis si Bihor. Este considerata specie critic amenintata
(CR) (Dihoru & Negrean 2009).
Thlaspi jankae A. Kern. planta heliofila, rara in zona colinara, prezenta in locuri
uscate, pietroase, carbonatate (Dihoru & Negrean 2009). Raspandire generala: Panonica.
Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, doar la N-V de Turnul Severin, la Gura Vaii si Schela
Cladovei (Dihoru & Negrean 2009), intre Dudasul Schelei si Gura Vaii, rezervatia Gura Vaii-
Varciorova, Cracul Gaioarei, Portile de Fier (Oprea 2005). De altfel, aceasta este si singura
localizare din tara raportata. Prezenta ei nu este confirmata in ultimii ani, iar Ciocarlan (2009)
precizeaza ca desenul fructului din Flora R.S. Romania corespunde speciei Thlaspi praecox, nu
speciei Thlaspi jankae, asa cum este dat. Este considerata specie amenintata (EN) (Dihoru &
Negrean 2009).
Colchicum arenarium Waldst. & Kit. (Brandusa de nisipuri) specie panonica, rara
prin locuri nisipoase (Ciocarlan 2009), la noi in tara in judetul Dolj, la Lipov pe Valea
Desnatuiului si Desa-Nebuna, si in judetul Caras-Severin, pe Ostrovul Moldova Veche

15
(Ciocarlan 2009). Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin, pe movila in Ostrovul Moldova

Veche (Dihoru & Negrean 2009). Este considerata specie amenintata (EN) (Dihoru & Negrean
2009).
Himantoglossum caprinum M. Bieb. orchidacee ce creste prin raristi si margini de
paduri, tufarisuri, pajisti (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: sud-estul Europei. La noi in tara
este semnalata din aproape toate provinciile istorice. Raspandire PNPF: judetul Mehedinti, la
Svinita, Tisovita, Plavisevita, Varciorova, Dudasul Schelei. Din judetul Caras-Severin este
raportat de la Baile Herculane (Oprea 2005) si Muntii Tarcu, Bolvasnita, Anina, Muntii Semenic,
Cheile Nerei-Beusnita, Valea Mare-platforma Carbunari, Stapanari (Moldova Noua spre Sasca
Montana) (Nicolin et al. 2008).
Asplenium adulterinum Milde subsp. adulterinum feriga rara, de stancarii,
semnalata din muntii Tarcu si Almaj (Ciocarlan 2009). Conform Dihoru & Nehrean (2009), este
planta de semiumbra, in zona montana, pe roci ultrabazice (serpentinite) si breccii gabroice.
Raspandire generala: Europa. Raspandire PNPF: rar, mentionat din judetul Mehedinti (poiana
Mraconiei, Dunare, Cazanele Mari, pana la Tisovita si Baia Noua) si judetul Caras-Severin, in
Cheile Rudariei (Oprea 2005), Muntii Tarcu-Petreanu, Custura Mataniei (Dihoru & Negrean
2009). Este considerata specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009).
Echium russicum J.F. Gmel. (Capul sarpelui) specie ponto-panonica, de pajisti si
tufarisuri (Ciocarlan 2009). Raspandire PNPF: relativ frecvent, in toate provinciile tarii, inclusiv
Banat (Oprea 2005), fara indicarea localitatii. In Natura 2000 in Romania. Species Fact
Sheets, Echium russicum este mentionat pentru zona doar din judetul Mehedinti, de la Portile
de Fier (Anastasiu & Negrean 2008).
Gladiolus palustris Gaudin (Gladiola) planta rara semnalata din raristi de paduri in
judetul Bihor (Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Europa centrala. Raspandire PNPF:
judetul Mehedinti, din V. Ieselnitei (Oprea 2005). Mai este indicata din Bihor si Arad, insa cu
prezenta incerta (Oprea 2005).
Pulsatilla grandis Wender. (Deditei mari) planta erbacee ce prefera pajistile insorite
(Ciocarlan 2009). Conform Dihoru & Negrean (2009) este heliofila, creste in zona montana si
colinara, pajisti, brane, soluri uscate, neutre, sarace in azot. La Portile de Fier a fost semnalata
in alianta Festucetalia valesiacae, asociatia Alysso (pulvinare) Gypsophyletum glomeratae
(Dihoru & Negrean 2009). Este semnalata din judetele Alba, Cluj, Galati, Hunedoara si Iasi
(Ciocarlan 2009). Raspandire generala: Europa centrala si de vest. Raspandire PNPF: in

16
judetul Mehedinti, pe stancile dintre Schela Cladovei si Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009).
Este specie critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009).
Tulipa hungarica Borbs (Lalea galbena, Laleaua cazanelor) planta subendemica in
Romania, rara pe stancarii calcaroase din judetele Caras-Severin si Mehedinti (Ciocarlan 2009).
Dupa Dihoru & Negrean (2009), planta este heliofila, termofila, calcicola, prezenta pe oluri
moderat umede, fertile neutre. Creste pe brane insorite, intre 100 si 250 m altitudine.
Raspandire generala: Romania SV si Serbia NE. Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, la
Cazanele Dunarii, Ciucarul Mare, Ciucarul Mic (Branele Cazanelor), Valea Dunarii la Cazane
langa Pestera Veteranilor, Cazanele Mari (intre Ciorici si Frasin), Cazanele Mici (la Balan)
(Dihoru & Negrean 2009). De mentionat ca privitor la aceasta planta exista unele probleme de
taxonomie. Astfel, Dihoru & Negrean (2009) sinonimizeaza Tulipa hungarica Borbs cu Tulipa
urumoffii Hayek, in timp ce Ciocarlan (2009) le considera taxoni distincti, ambii prezenti in zona
Cazanelor. In conformitate cu Flora Europaea (http://rbg-web2.rbge.org.uk), cei doi taxoni sunt
distincti, Tulipa hungarica Borbs fiind raspandita in Romania si Jugoslavia, in timp ce Tulipa
urumoffii Hayek, sinonima cu Tulipa rhodopea (Velen.) Velen., este o specie ce creste in
Bulgaria, Muntii Rhodopi. Specia Tulipa hungarica Borbs este critic amenintata (CR) (Dihoru &
Negrean 2009).
Stipa danubialis Dihoru & Roman (Colilie de Dunare) planta rara, in locuri
stancoase, pe conglomerate silico-calcaroase, endemica in judetul Mehedinti, intre Gura Vaii si
Dudasul Schelei (Ciocarlan 2009). Dupa Dihoru & Negrean (2009), planta este endemit dacic si
creste pe detritus de conglomerate tortoniene cu ciment calcaros, la 250-300 m, pe pante
sudice, in cadrul unei vegetatii xerofile. Raspandire PNPF: in judetul Mehedinti, pe valea
Dunarii la Portile de Fier, intre Gura Vaii si Dudasul Schelei, in pajistile dintre Dudasul Schelei si
Gura Oglanicului, Cracul Gaioara si Dealul Oglanicului (Dihoru & Negrean 2009). Este specie
critic amenintata (CR) (Dihoru & Negrean 2009).
Analiza raspandirii speciilor listate in Anexa III a OUG 57/2007 si considerate a fi
prezente in PNPF, se poate preciza ca in apropierea amplasamentului PUZ Garnic, in
Rezervatia Valea Mare, a fost indicata prezenta unor specii rare, fapt care determina o analiza
atenta a unor eventuale lucrari in proximitatea acesteia.
Alte plante rare cuprinse in Lista Rosie a PNPF
Notholaena marantae (L.) Desv. [syn. Paraceterach marantae (L.) R.M.Tryon,
Cheilanthes marantae (L.) Domin] element mediteranean-submediteranean, raportat din zona

17
doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005, Dihoru & Negrean 2009).
Asplenium cuneifolium Viv. [syn. Asplenium serpentini Tausch, Asplenium adiantum-
nigrum L. subsp. serpentini (Tausch) W.D.J.Koch, Asplenium forsteri Sadler] este raportat atat
din Mehedinti cat si din Caras-Severin, cu un singur coronim in acest ultim judet: Mehadia
Strajut (Oprea 2005).
Asplenium lepidum C.Presl subsp. lepidum rara, cu urmatoarele coronime pentru
judetul Caras-Severin: Baile Herculane la Pestera Columbaci sub vf. Coronini, v. Cernei,
Bozovici-Cheile Minisului, Cheile Minisului langa Izbucul Bigar, Pescari-Coronini, Moldova Noua
la Gaura Haiduceasca, Garbovat, rezervatia Valea Mare-Moldova Noua, Moldova Noua E,
Valea Mare (Oprea 2005).
Salvinia natans (L.) All. feriga acvatica, indicata din Banat (Oprea 2005), Ostrovul
Moldova Veche (P. Anastasiu, com. pers.).
Ephedra distachya L. subsp. distachya raportat pentru zona din judetele Mehedinti
si Caras-Severin, pentru acesta din urma cu coronimul Pescari (Oprea 2005).
Pinus nigra J.F. Arnold subsp. banatica (Borbs) Novk gimnosperm endemic
pentru Banat, in zona este raportat de la Bazias-Ogradena (Oprea 2005).
Taxus baccata L. gimnosperm atlantic-mediteranean-central european, cu
raspandire sporadica in Romania. Pentru judetul Caras-Severin sunt cunoscute urmatoarele
coronime: Gura Golambului, Cheile Nerei-Beusnita, rez. Domogled, Berzasca, v. Sirinei, rez.
Valea Ciclovei (Oprea 2005).
Fagus sylvatica L. subsp. orientalis (Lipsky) Greuter & Burdet [syn. Fagus orientalis
Lipsky] element ponto-balcanic, din Caras-Severin cu urmatoarele coronime: Baile Herculane,
Vf. Hurcu, Dunga Jeantului, Grebeneac, Balta Corbului, Mehadia Noua, Sopotu Nou (Oprea
2005).
Acer monspessulanum L. indicat pentru Caras-Severin de la Pescari si Drencova
(Oprea 2005).
Acanthus balcanicus Heywood & I.Richardson [syn. Acanthus longifolius Host, non
Poir.] element balcanic, heliofil, termofil, mezoxerofil. Prefera habitatele pietroase si inierbate,
cranguri, rarituri de padure. Din judetul Caras-Severin a fost raportat dupa cum urmeaza: Cheile
Nerei, Bazias-Pojejena (Dihoru & Negrean 2009).
Galanthus nivalis L. specie frecventa, indicata din toata tara, a carei comercializare
este insa interzisa prin OUG 57/2007.

18
Cachrys ferulacea (L.) Calest. [syn. Prangos ferulacea (L.) Lindl., Prangos carinata
Griseb. ex Degen] element dacic, pentru zona, raportat ca Prangos carinata dupa cum
urmeaza: Deasupra Dunarii pe coastele dealurilor dintre Varciorova si Gura Vaii, in dreptul
Portilor de Fier, la cariera de piatra Gura Vaii, pe Valea Oglanic si la Portile de Fier, intre
Varciorova si Gura Vaii, Viaductul Orova, Viaductul Virul Mic (Dihoru & Negrean 2009), intre
Valea Oglanicului si V. Tarziu (Oprea 2005).
Centaurea atropurpurea Waldst. & Kit. este raportata cu urmatoarele coronime
pentru Caras-Severin: Valea Mare-Moldova Noua, Baile Herculane, Mehadia (Oprea 2005).
Centaurea triniifolia Heuff. este indicata de la Baile Herculane, inclusiv Mt.
Domogled si Mt. Ciorici, Vf. Suscu, V. Tesnei (Oprea 2005).
Centaurea tenuiflora DC. element moesic-dobrogean-tauric, a fost raportat de la
Orsova, dar prezenta speciei in zona este putin probabila coronimul fiind extraareal. In plus,
locul din care a fost indicata a fost inundat (Dihoru & Negrean 2009).
Ferula heuffelii Griseb. ex Heuff. element daco-balcanic, indicat pentru Caras-
Severin de la Baile Herculane, Cheile Prolaz, Bazinul Beusnitei, Valea Cernei, Muntele
Cicilovete, Cascada Vanturatoarea (Dihoru & Negrean 2009).
Scorzonera lanata (L.) Hoffm. element balcano-anatolic, rar prin pajisti pietroase,
mentionat pana in prezent doar de la Portile de Fier (Ciocarlan 2009).
Seseli rigidum Waldst. & Kit. subsp. peucedanifolium (Besser) Nyman conform
Dihoru & Negrean (2009), nu e raportat din judetele Caras-Severin si Mehedinti.
Angelica archangelica L. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea
2005).
Peucedanum longifolium Waldst. & Kit. element balcanic, sporadic prin pajisti si
stancarii inierbate (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: Parcul
Semenic-Cheile Carasului, rez. Valea Ciclovei, Baile Herculane, rez. Valea Mare Moldova
Noua, Arjana, Mehadia, rez, Cheile Garlistei, Muntii Aninei (Oprea 2005).
Crepis pannonica (Jacq.) K.Koch pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti
(Oprea 2005).
Echinops bannaticus Rochel ex Schrad. element balcano-caucazic, rar prin
tufarisuri si la margini de aduri (Ciocarlan 2009), mentionat pentru Caras-Severin de la Macesti,
Parcul Semenic-Cheile Carasului, Cheile Nerei, Baile Herculane, v. Cernei, v. Bela Reca,
Mehadia, rez, Cheile Garlistei (Oprea 2005).

19
Alyssum pichleri Velen. element balcanic, local raportat intre Drencova si Svinita,
Varciorova, pe v. Vodita si v. Bahnei, Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009).
Alyssum pulvinare Velen. element balcanic, raportat din judetul Mehedinti, de la
Gura Vaii, Schela Cladovei, Ogasul lui Sf. Petru, Oglanic (Dihoru & Negrean 2009).
Alyssum stribrnyi Velen. element balcanic-anatolic, raportat in Valea Bahnei
aproape de Ilovita si la Gura Vaii (Dihoru & Negrean 2009).
Campanula patula L. subsp. abietina (Griseb.) Simonk. [syn. Campanula abietina
Griseb.] element carpato-balcanic, frecvent in tara prin pajisti, margini de padure si tufarisuri
(Ciocarlan 2009). Pentru judetul Caras-Severin nu sunt precizate localizari in literatura de
specialitate (Oprea 2005).
Campanula crassipes Heuff. heliofila, termofila, subxerofila, saxicola; element dacic
(Dihoru & Negrean 2009). Raspandire in judetele Caras-Severin si Mehedinti: Defileul Dunarii la
Svinita, Baile Herculane, intre Ogradena si Plavisevita, Cazanele Mari si Mici, Muntii Mehedinti,
Muntele Cociu, Coronini (Dihoru & Negrean 2009).
Campanula lingulata Waldst. & Kit. element balcanic, rar prin tufarisuri, stancarii,
pajisti aride, pentru Caras-Severin mentionat intre Bazias si Pojejena, intre Berzasca si Pescari,
Cozla, intre Valea Cernei si Platoul Coronini, Mt. Domogled, Baile Herculane, Strajut (Oprea
2005).
Campanula glomerata L. s.l. element eurasiatic, frecvent raspandit prin tufarisuri in
toata tara (Ciocarlan 2009), probabil eronat introdus in Lista Rosie a PNPF.
Cerastium banaticum (Rochel) Heuff. element carpato-balcanic, sporadic pe
stancarii inierbate (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru judetul Caras-Severin:
Cheile Nerei, rez. Domogled, Baile Herculane, Muntii Cernei, Muntii Arjana, rez. Cheile
Garlistei, Moldova Veche, Muntii Aninei (Oprea 2005).
Dianthus giganteus d'Urv. subsp. banaticus (Heuff.) Tutin endemit banatic, sporadic
in pajisti pe soluri scheletice (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru judetul Caras-
Severin: Ciclova Romana, Baile Herculane, Platoul Coronini, rez. Muntele Domogled, Cheile
Nerei, Muntii Tarcu, Strajut, rez. V. Ciclovei, rez. Valea Mare-Moldova Noua, Valea Rudariei
(Oprea 2005).
Dianthus giganteiformis Borbs subsp. kladovanus (Degen) So [syn. Dianthus
kladovanus Degen] element geto-moesic, pentru zona raportat doar din judetul Mehedinti
(Cracul Gaioarei, v. Oglanicului, v. Slatinicul Mare, Hinova, dealul Starminei) (Dihoru & Negrean

20
2009).
Dianthus pinifolius Sm. subsp. serbicus Wettst. element balcanic, pentru zona
mentionat doar din Mehedinti: Varciorova, Orsova, Gura Vaii, Schela Cladova, Muntele Alion
(Dihoru & Negrean 2009).
Minuartia capillacea (All.) Graebn. element alpic-balcanic-dacic, la noi in tara
cunoscut doar de la Portile de Fier (Dihoru & Negrean 2009).
Minuartia hirsuta (M.Bieb.) Hand.-Mazz. subsp. frutescens (Kit.) Hand.-Mazz. [syn.
Minuartia cataractarum Janka] element dacic, raportat pentru Romania de la Portile de fier si
din Muntii Mehedinti de Sud. In judetul Caras-Severin a fost raportat de pe Varful Suscu
(Domogled) (Dihoru & Negrean 2009).
Saponaria glutinosa M.Bieb. element mediteranean, raportat pentru zona doar din
judetul Mehedinti (Varciorova, Orsova) (Dihoru & Negrean 2009).
Paronychia cephalotes (M.Bieb.) Besser element ponto-mediteranean, sporadic pe
stancarii calcaroase, in judetul Caras-Severin raportat de la Mehadia (Oprea 2005).
Petrorhagia illyrica (Ard.) P.W.Ball & Heywood subsp. haynaldiana (Janka) P.W.Ball
& Heywood element mediteranean-submediteranean, saxicol, raportat numai din judetul
Mehedinti: Gura Vaii-Varciorova, intre Schela Cladova-v. Bahnei (Dihoru & Negrean 2009).
Beta trigyna Waldst. & Kit. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea
2005).
Convolvulus althaeoides L. subsp. tenuissimus (Sibth. & Sm.) Stace element est-
mediteranean, raportat doar din judetele Dolj si Mehedinti (Svinita, Vartop, Varciorova,
Glaucina, Ciucar) (Dihoru & Negrean 2009).
Convolvulus cantabrica L. pentru zona, raportata doar din judetul Mehedinti (Oprea
2005).
Cephalaria uralensis (Murray) Roem. & Schult. pentru zona, raportata doar din
judetul Mehedinti (Oprea 2005). Cephalaria uralensis subsp. multifida nu este mentionata nici
de Ciocarlan (2009), nici de Oprea (2005).
Scabiosa columbaria L. subsp. pseudobanatica (Schur) Jv. & Csapody planta rara,
cu urmatoarele coronime din judetul Caras-Severin: Cheile Minisului, Baile Herculane, Mehadia,
Ciclova (Oprea 2005).
Euphorbia myrsinites L. element mediteranean, in zona raportat dupa cum
urmeaza: judetul Caras-Severin (Cheile Nerei, pe Panza Albinii) si judetul Mehedinti (Valea

21
Dunarii la Cazane, intre Plavisevita si Dubova), inclusiv intre Drencova si Svinita (Dihoru &
Negrean 2009).
Colutea arborescens L. arbust submediteranean (Ciocarlan 2009), cunoscut de la
Berzasca pentru judetul Caras-Severin (Oprea 2005).
Onobrychis alba (Waldst. & Kit.) Desv. subsp. alba element balcanic-apeninic-dacic,
in zona raspandit atat in judetul Mehedinti, cat si in Caras-Severin. Pentru acesta din urma sunt
indicate urmatoarele localitati: Cheile Nerei, Ciclova, Moldova Noua, Cleantul Baronului,
stancile de la Pescari (Dihoru & Negrean 2009), v. Sirinei, Coronini (Oprea 2005).
Chamaecytisus rochelii (Wierzb.) Rothm. element carpato-balcanic, psamofil
(Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime din judetul Caras-Severin: Bazias, Bozovici pe dl.
Baclan, Sopotul Vechi, Garbovat, Baile Herculane, Pojejena-Moldova Veche (Oprea 2005).
Coronilla emerus L. subsp. emeroides (Boiss. & Spruner) Hayek element
mediteranean ce creste prin tufarisuri si raristi din zone colinare si montane, prin locuri
pietroase, raportat doar din judetele Mehedinti si Caras-Severin. Pentru acesta din urma sunt
indicate urmatoarele coronime: Cheile Nerei, Bazias-Pojejena, Pescari-Svinita (Dihoru &
Negrean 2009).
Lotus uliginosus Schkuhr element submediteranean care, in conformitate cu Dihoru
& Negrean (2009), nu a fost raportat din judetele Caras-Severin si Mehedinti, ci, in vestul tarii,
doar din judetul Timisoara.
Medicago arabica (L.) Huds. element atlantic-mediteranean, rar prin pajisti
(Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime pentru Caras-Severin: in lungul Dunarii, v. Cernei
sper Sapte Izvoare, Berzasca, Gornea-Crusovita, Moldova Noua (Oprea 2005).
Hypericum rochelii Griseb. & Schenk element daco-balcanic, cu urmatoarele
coronime pentru judetul Caras-Severin: Cheile Minisului, Berzasca, Domogled (Dihoru &
Negrean 2009).
Crocus flavus Weston element balcanic, rar prin raristi, margini de paduri si pajisti
(Ciocarlan 2009), raportat din Cheile Nerei, Mehadia si Strajut in judetul Caras-Severin (Oprea
2009).
Iris reichenbachii Heuff. element daco-moesic, cu urmatoarele coronime din judetul
Caras-Severin: Cheile Garlistei, V. Ciclovei, Cheile Nerei, Cheile Minisului, Domogled, Mehadia,
Muntele Strajut, comuna Iablanita Globul Craiovei (Dihoru & Negrean 2009).
Gladiolus illyricus W.D.J.Koch element mediteranean, care dupa Dihoru & Negrean

22
(2009) are prezenta sigura doar in Muntii Mehedinti, in sudul Podisului Mehedinti si pe Valea
Mraconiei.
Thymus comosus Heuff. ex Griseb. endemit pentru Carpatii Romanesti, sporadic in
pajisti pe stancarii insorite (Ciocarlan 2009), mentionat din judetul Caras-Severin de la: v.
Cernei, Poiana Suscului, Baile Herculane, Mt. Domogled, Strajut, Arjana, Ciorici, V. Bautarului
(Oprea 2005).
Fritillaria meleagris L. date recente nu mentioneaza prezenta speciei in zona (Oprea
2005, Ciocarlan 2009, Dihoru & Negrean 2009).
Typha shuttleworthii W.D.J.Koch & Sond. pentru zona, raportata doar din judetul
Mehedinti (Oprea 2005).
Ruscus aculeatus L. element pontic-mediteranean, ocrotit ca monument al naturii,
interzis de la comercializae prin OUG 57/2007, are urmatoarele coronime pentru Caras-Severin:
Parcul Semenic Cheile Carasului, rez. Domogled spre vf. Ciorici si pe v. Cernei, Muntii
Dogneci, Baile Herculane, Strajut, Mehadia, rez. Cheile Gralistei (Oprea 2005).
Ruscus hypoglossum L. element ponto-balcanic-panonic, ocrotit ca monument al
naturii (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele coronime mpentru Caras-Severin: v. Ciclovei sub. Vf.
Simion, Domogled, Moldova Noua, rez. Valea Mare Moldova Noua, Muntii Dogneci, Baile
Herculane, rez. Beusnita (Oprea 2005).
Linum uninerve (Rochel) Jv. element endemic pentru Romania, sporadic pe stancii
inierbate si insorite (Ciocarlan 2009), cu urmatoarele raportari din judetul Caras-Severin: v.
Dunarii, Mt. Domogled, v. Jelarau, Cheile Nerei, Mehadia, Beusnita, Baile Herculane (Oprea
2005).
Ammannia verticillata (Ard.) Lam. element submediteranean, cu o singura localizare
cunoscuta pentru tara noastra: Ostrovul Moldova Veche, judetul Caras-Severin (Oprea 2005,
Ciocarlan 2009). Planta este considerata alohtona in flora Romaniei (Anastasiu & Negrean
2009).
Anacamptis pyramidalis (L.) Rich. raportat din Caras-Severin, cu precizarea unei
singure localitati: Baile Herculane (Oprea 2005).
Cephalanthera damasonium (Mill.) Druce raportat din Caras-Severin, fara localitate
(Oprea 2005).
Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch raportat din Caras-Severin, fara localitate
(Oprea 2005).

23
Cephalanthera rubra (L.) Rich. raportata de la Baile Herculane pentru judetul Caras-
Severin (Oprea 2005).
Epipactis helleborine (L.) Crantz raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).
Epipactis palustris (L.) Crantz raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea
2005).
Gymnadenia conopsea (L.) R.Br. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).
Limodorum abortivum (L.) Sw. mentionat de la Baile Herculane (Oprea 2005).
Listera ovata (L.) R.Br. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).
Neottia nidus-avis (L.) Rich. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).
Ophrys scolopax Cav. subsp. cornuta (Steven) E.G.Camus element mediteranean,
indicat pentru judetul Caras-Severin de la Cheile Carasului, Cheile Garlistei, Oravita,
Ciudanovita, Cheile Nerei (Dihoru & Negrean 2009).
Orchis coriophora L. subsp. coriophora raportat de la Baile Herculane si Zervesti
(Oprea 2005).
Orchis laxiflora Lam. subsp. elegans (Heuff.) So element ponto-panonic, sporadic
in aproape toata tara, in Caras-Severin cu urmatoarele mentionari: intre gara c.f. Tiglarie
Caransebes si Racovita, intre Moldova Veche si Pescari (Oprea 2005).
Orchis mascula (L.) L. subsp. signifera (Vest) So element submediteranean,
frecvent, raportat pentru zona din Cheile Minisului si Baile Herculane (Oprea 2005).
Orchis militaris L. raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005).
Orchis morio L. subsp. morio raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).
Orchis papilionacea L. element mediteranean rar, cunoscut din zona de la Anina,
Mt. Domogled, rez. Valea Ciclovei, Bozovici si alte localitati neprecizate insa (Oprea 2005).
Orchis pallens L. element central-european rar, in judetul Caras-Severin cu
urmatoarele localizari: Resita, Oravita pe Mt. Simion, Bozovici in padurea Poaina Oprestilor,
Moldova Noua in Valea Mare, Poaiana Domogled, Malu Mare, Secui (Oprea 2005).
Orchis purpurea Huds. raportat din Caras-Severin, fara localitate (Oprea 2005).
Orchis simia Lam. element atlantic-mediteranean, rar, mentionat de la Bazias,
Muntii Aninei, in apropierea izvorului Beusnitei (Oprea 2005).
Orchis tridentata Scop. element central-european, sporadic, cu urmatoarele
coronime pentru Caras-Severin: Parcul Semenic-Cheile Carasului, Baile Herculane, Mt.
Domogled, Bazias, Pescari (Oprea 2005).

24
Orchis ustulata L. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).

Platanthera bifolia (L.) Rich. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).
Platanthera chlorantha (Custer) Rchb. raportata din zona doar pentru judetul
Mehedinti (Oprea 2005).
Spiranthes spiralis (L.) Chevall. raportat din judetul Caras-Severin cu doar cateva
localizari (Baile Herculane, Zervesti, Valea lui Parvu), desi specia are probabil o raspandire mai
larga.
Dactylis glomerata L. subsp. slovenica Domin planta este mentionata in Flora
Europaea doar din Cehia si Polonia (http://rbg-web2.rbge.org.uk). In editia recenta a Florei
Ilustrate a Romaniei (Ciocarlan 2009) acest taxon nu figureaza.
Sesleria rigida Heuff. ex Rchb. [syn. Sesleria filifolia Hoppe] raportat din Caras-
Severin, fara localitate (Oprea 2005).
Ranunculus flabellifolius Heuff. & Rchb. element dacic, raportat pentru Caras-
Severin de la Carasova, Oravita, Prigor, Cheile Nerei. Precizam ca in Flora Europaea (Tutin &
Akeroyd 1994), taxonul a fost inclus la Ranunculus cassubicus L.
Dictamnus albus L. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).
Daphne laureola L. element atlantic-mediteranean, la noi gasita pana in prezent
doar in Defileul Dunarii. Din judetul Caras-Severin sunt raportate urmatoarele coronime:
Moldova Noua pe dealul Milan, Cozla pe Valea Sirinei (Dihoru & Negrean 2009).
Trapa natans L. indicat pentru PNPF de la Gurile Nerei, Ostrovul Calinovat,
Ostrovul Moldova Veche (Oprea 2005).
Parietaria lusitanica L. subsp. serbica (Pani) P.W.Ball element daco-moesic-
dobrogean, pentru zona raportat doar din judetul Mehedinti (Oprea 2005, Dihoru & Negrean
2009).
Salvia verbenaca L. raportata din zona doar pentru judetul Mehedinti (Oprea 2005).
Analiza coronimelor pentru taxonii floristici inclusi in Lista Rosie a PNPF indica
REzervatia Valea Mare ca fiind singura din apropierea amplasamentului PUZ analizat in care de
asemenea exista cateva specii rare.
Fauna Parcului Natural Portile de Fier se compune din 5205 taxoni, dintre care 4873
nevertebrate si 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenta ridicata inregistreaza clasa Aves,
cu 205 de reprezentanti, urmata de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanti, cea mai slab
reprezentata clasa fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.

25
Dintre nevertebrate cele mai reprezentative sunt: Austropotamobius torrentium, specie

prioritara; 4 specii de gasteropode, din care doua dintre ele sunt incluse in anexele III ale
O.U.G 57/2007 (Theodoxus traversalis C. Pfeiffer, 1928; Anisus vorticulus Troschel, 1853), una
in anexa IV a O.U.G 57/2007 (Herilla dacica L. Pfeiffer, 1848), iar una in anexa V a O.U.G
57/2007 si in anexa III a Conventiei de la Berna (Helix pomatia L., 1758). Alte specii de insecte
de interes comunitar si national: Rosalia alpina, Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Morinus
funereus, Osmoderma eremita eremita, Pilemia tigrina, Oxythyrea cinctella, Eriogaster catax,
Colias myrmidone, Lcaena dispar, Cordulelogaster heros.
Vertebratele sunt reprezentate prin 34 specii de mamifere, inclusiv lilieci:
Vespertilionidae (Myotis bechsteini, Myotis capacinii, Vespertilio murinus) si Rhinolophidae
(Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus blasii), specii incluse in anexa
II a Conventiei de la Berna privind conservarea vietii slbatice si a habitatelor naturale din
Europa, in anexele III si ale O.U.G. 57/2007, fiind incluse in Cartea Rosie a vertebratelor din
Romania (Botnariuc, Tatole, 2005). Clasa Pisces este reprezentata prin 62 taxoni, avand in
componenta specii reofile cum sunt: Condrostoma nasu, Leuciscus cephalus, Barbus barbus,
Vimba vimba, Aspius aspius, Aspro zingel. Herpetofauna Parcului Natural Portile de Fier
include 14 specii de amfibieni si 17 specii de reptile. Dintre acestea, Pelobates syriacus,
Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis,
Coluber jugularis si Vipera ammodytes sunt elemente est-mediteraneene si mediteranene.
Avifauna este alcatuita din 205 specii de pasari, din care 133 au statutul de specii strict
protejate prin Anexa nr. II a Conventiei de la Berna, 37 au statutul de specii protejate prin Anexa
nr. III a Conventiei de la Berna, iar 3 specii (Aythya nyroca, Aquila clanga si Falco naumanni)
sunt incluse in Anexa nr. I a Conventiei de la Bonn. Majoritatea speciilor de pasari sunt incluse
si in anexele III, IV, V ale O.U.G. 57/2007 (cf. Planul de management al Parcului Natural Portile
de Fier)

26
Specii de fauna desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0206

Portile de Fier, declarat prin OM 1964/2007 (conform Formularului Standard Natura 2000
pentru ROSCI0206)
Tabel 4. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1308 Barbastella barbastellus 1316 Myotis capaccinii
1302 Rhinolophus mehelyi 1318 Myotis dasycneme
1303 Rhinolophus hipposideros 1323 Myotis bechsteini
1304 Rhinolophus ferrumequinum 1324 Myotis myotis
1305 Rhinolophus euryale 1352 Canis lupus
1306 Rhinolophus blasii 1355 Lutra lutra
1307 Myotis blythii 1361 Lynx lynx
1310 Miniopterus schreibersi
Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1188 Bombina bombina
1193 Bombina variegata
1217 Testudo hermanni
1220 Emys orbicularis
Tabel 5. Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1124 Gobio albipinnatus 1160 Zingel streber
1130 Aspius aspius 1163 Cottus gobio
1134 Rhodeus sericeus amarus 2522 Pelecus cultratus
1138 Barbus meridionalis 2555 Gymnocephalus baloni
1146 Sabanejewia aurata 1145 Misgurnus fossilis
1157 Gymnocephalus schraetzer 2011 Umbra krameri
1159 Zingel zingel
Tabel 6. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1032 Unio crassus 1087 Rosalia alpina
1052 Euphydryas maturna 1088 Cerambyx cerdo

27
1059 Maculinea teleius 1089 Morimus funereus

1060 Lycaena dispar 1093 Austropotamobius torrentium
1061 Maculinea nausithous 4014 Carabus variolosus
1074 Eriogaster catax 4020 Pilemia tigrina
1078 Callimorpha quadripunctaria 4046 Cordulegaster heros
1083 Lucanus cervus 4064 Theodoxus transversalis
1084 Osmoderma eremita
Tabel 7. Alte specii importante de flora si fauna

Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Atropurpurea, Cephalaria laevigata,
Rana dalmatina, Rana esculenta, Rana Cephalaria uralensis ssp. Multifida,
ridibunda, Rana temporaria, Salamandra Cirsium creticum, Colchicum autumnale,
salamandra, Triturus vulgaris, Accipiter Comandra elegans, Convolvulus
gentilis, Alcedo atthis, Anas crecca, Anas althaeoides ssp. Tenuissimus, Coronilla
platyrhynchos, Anas platyrhynchos, Anas emerus ssp. Emeroides, Corylus colurna,
querquedula, Anas strepera, Apus Crocus flavus, Crocus reticulatus,
melba, Aquila chrysaetos, Ardea cinerea, Cynosurus echinatus, Cyperus longus,
Ardea purpurea, Ardea purpurea, Cyperus serotinus, Dianthus giganteus
Ardeola ralloides, Aythya ferina, Aythya ssp. Banaticus, Dianthus pinifolius,
fuligula, Aythya marila, Aythya nyroca, Digitalis ferruginea, Echinops bannaticus,
Botaurus stellaris, Bubo bubo, Bucephala Elymus panormitanus, Erysimum
clangula, Buteo buteo, Caprimulgus, comatum, Erythronium dens-canis var.
Ciconia ciconia, Ciconia nigra, Circus Niveum, Euphorbia myrsinites, Festuca
aeruginosus, Coracias garrulus, Corvus vaginata, Fimbristylis bisumbellata,
corax, Crex crex, Dendrocopos medius, Fimbristylis bisumbellata, Fritillaria
Dendrocopos syriacus, Dryocopus orientalis, Fumana procumbens, Fumaria
martius, Egretta alba, Egretta garzetta, kralikii, Fumaria thuretii, Gagea
Egretta garzetta, Erithacus rubecula, bohemica, Galanthus nivalis, Gladiolus
Falco peregrinus, Falco tinnunculus, illyricus, Goniolimon tataricum,
Fulica atra, Fulica atra, Lanius collurio, Heliotropium supinum, Hypericum
Lanius collurio, Motacilla alba, Motacilla rochelii, Iris pseudacorus, Jasione
cinerea, Nycticorax nycticorax, Pandion dentata, Jasione montana, Jurinea

28
haliaetus, Phalacrocorax pygmeus, Pica glycacantha, Lemna minor, Lindernia

pica, Picus canus, Sterna hirundo, procumbens, Lindernia procumbens,
Turdus merula, Tyto alba, Upupa epops, Linum uninerve, Ludwigia palustris,
Vanellus vanellus, Abramis brama, Minuartia cataractarum, Minuartia
Acipenser ruthenus, Acipenser ruthenus, hamata, Minuartia hirsuta ssp.
Anguilla anguilla, Carassius carassius, Frutescens, Notholaena marantae,
Cyprinus carpio, Esox lucius, Sander Onobrychis alba, Onosma arenaria,
lucioperca, Silurus glanis, Tinca tinca, Onosma heterophylla, Ophrys apifera,
Umbra krameri, Aglais urticae, Amata Ophrys scolopax ssp. Cornuta, Orchis
phegea, Apatura iris, Argynnis paphia, coriophora ssp. Fragrans, Orchis laxiflora
Astacus astacus, Carabus gigas, Inachis ssp. Elegans, Orchis mascula ssp.
io, Iphiclides podalirius, Nymphalis Signifera, Orchis militaris, Orchis morio
antiopa, Stylurus flavipes, Unio pictorum, ssp. Morio, Orchis morio ssp. Picta,
Vanessa atalanta, Zygaena filipendulae, Orchis pallens, Orchis papilionacea,
Arvicola terrestris, Capreolus capreolus, Orchis purpurea, Orchis simia, Paeonia
Crocidura suaveolens, Dryomys nitedula, daurica, Paeonia officinalis, Paspalum
Eptesicus nilssonii, Eptesicus nilssonii, paspalodes, Petrorhagia illyrica ssp.
Eptesicus serotinus, Eptesicus serotinus, Haynaldiana, Petrorhagia saxifraga,
Erinaceus concolor, Felis silvestris, Felis Petrorhagia saxifraga, Phragmites
silvestris, Martes martes, Martes martes, australis, Pinus nigra ssp. banatica,
Meles meles, Micromys minutus, Polycarpon tetraphyllum, Polygala supina
Microtus arvalis, Muscardinus ssp. hospita, Prangos carinata, Pulsatilla
avellanarius, Muscardinus avellanarius, montana, Salix alba, Salix fragilis,
Mustela nivalis, Mustela putorius, Salvinia natans, Salvinia natans,
Myocastor coypus, Myotis bechsteinii, Saponaria glutinosa, Satureja montana
Myotis capaccinii capaccinii, Myotis ssp. kitaibelii, Scorzonera lanata, Sedum
daubentonii, Myotis mystacinus, Myotis dasyphyllum, Stipa bromoides, Stipa
mystacinus, Myotis nattereri, Myoxus eriocaulis, Thymus comosus,
glis, Neomys anomalus, Neomys Tragopogon balcanicus, Tragopogon
anomalus, Neomys fodiens, Nyctalus floccosus, Trapa natans, Tulipa
noctula, Pipistrellus pipistrellus, Plecotus hungarica ssp. undulatifolia, Typha
auritus, Plecotus auritus, Plecotus shuttleworthii, Veronica spicata ssp.

29
austriacus, Talpa europaea, Vespertilio crassifolia, Vulpia ciliata, Wolffia arrhiza,

murinus, Vulpes vulpes, Acer Ablepharus kitaibelii, Ablepharus
monspessulanum, Acinos rotundifolius, kitaibelii, Anguis fragilis, Coluber caspius,
Alyssum pichleri, Alyssum pulvinare, Coluber caspius, Coronella austriaca,
Ammannia verticillata, Armoracia Elaphe longissima, Lacerta agilis,
macrocarpa, Bassia laniflora, Campanula Lacerta praticola, Lacerta viridis, Lacerta
crassipes, Campanula crassipes, vivipara, Natrix natrix, Natrix tessellata,
Campanula grossekii, Campanula Natrix tessellata, Podarcis muralis,
lingulata, Cardamine graeca, Carex Podarcis muralis, Podarcis taurica,
hallerana, Carlina acanthifolia ssp. Vipera ammodytes, Vipera ammodytes,
Acanthifolia, Centaurea atropurpurea Vipera berus
ssp.
In cele ce urmeaza se prezinta speciile de fauna cuprinse in Lista Rosie a PNPF.

1. Specii protejate de nevertebrate in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III):
Theodoxus traversalis, Fam. Neritidae (melcul acvatic dungat). Element ponto-
danubian sau danubian; multa vreme considerat comun in bazinul Dunarii, din Germania si
pana in Delta Dunarii, in unii afluenti din Moldova si Ucraina (bazinul Nistrului). In Romania este
probabil disparut. Traieste in ape curgatoare, curate si, mai rar, in lacuri, balti sau fluvii, pe
substrat pietros, nisipos sau malos (frecvent sub pietrele din albie, dupa Gloer, 2002), in zone
cu viteza de curgere mai redusa, dar in toate cazurile in ape bine oxygenate (NATURA 2000 in
Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Sarbu).
Anisus vorticulus, Fam. Planorbiidae (melcul cu carlig). In Europa centrala si de est.
Nu apare in Norvegia, Suedia si Belgia. Sporadic in Danemarca; sporadica si rara in tarile din
Anglia pana in estul Europei. Prin urmare in Romania este rara si sporadica, semnalata cu
precadere in zone de campie, rar si in podis sau depresiuni. Ape limpezi, permanente,
stagnante sau lin curgatoare, bogate in vegetatie acvatica si palustra. In Romania apare mai
ales in zone de campie, rar de depresiune sau podis. Este posibil sa fi disparut si din alte
localitati semnalate in bibliografie, motiv pentru care sunt necesare investigatii in teren. La nivel
national efectivele populatiilor sunt in scadere, iar acestea tind sa fie din ce in ce mai izolate, ca
urmare a fragmentarii excesive a habitatelor. Posibila exceptie este Delta Dunarii.

30
Cerambix cerdo, Fam. Cerambicidae (croitorul mare) - specie nocturna. Padurile

batrane de stejar sau gorun. Prefera arborii batrani, izolati in luminisuri sau la marginea padurii,
mai ales cei partial atacati de alti daunatori. Raspandire generala: Europa si Nordul Africii.
Raspandire PNPF: Drobeta Turnu Severin (MH), Valea Oglanicului, 200 m, 24.05.1988, leg.
A.Ruicanescu, 1 ex. Drobeta Turnu Severin (MH), 150 m, 06.1989, leg. A. Ruicanescu, 2 ex.
Bocsa (CS), 08.1955. Leg. V. Radu, 2 ex. Orsova, Valea Slatinicu Mare (MH), 250 m, 06.2005,
leg. G. Gamala. Specia se afla in declin populational, supravietuind in insule mai mult sau mai
putin isolate, cuprinse in arealul initial (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008.
Fisa completata de: A. Ruicanescu).
Rosalia alpina, Fam. Cerambicidae (croitorul fagului) - specie nocturna. Padurile
batrane de fag. Prefera arborii batrani, izolati in luminisuri sau la marginea padurii, mai ales cei
partial atacati de alti daunatori. Larva se dezvolta in trunchiul fagilor. Se poate dezvolta si in alte
esente ca: salcie, carpen, stejar, gorun, arin si mar. Adultii zboara in perioada mai-iulie.
Distributie: Europa, din estul Spaniei pana in Rusia europeana. Lipseste in Marea Britanie si
tarile nordice. Raspandire PNPF: Orsova (MH), Valea Voditei, 200 m, 10.07.1978, leg. A.
Ruicanescu, 1 ex.; 3.08.1982, 3 ex. Specia se afla in declin populational. Masuri de protectie:
monitorizarea populatiilor existente pe termen lung (minimum 5 ani). Ca prima masura de
protectie propunem mentinerea arborilor batrani, atacati sau partial uscati. De asemenea,
diminuarea pana la eliminare a utilizarii insecticidelor in paduri (NATURA 2000 in Romania.
Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: A. Ruicanescu).
Lucanus cervus, Fam. Lucanidae (radasca) - specie nocturna. Larva se dezvolta in
reziduurile lemnoase putrezite din scorburile stejarilor, timp de 3 ani. Adultii zboara in perioada
mai-iulie. Padurile batrane de stejar sau gorun. Distributie: Europa si Asia, exceptand N
insulelor britanice si al tarilor nordice. Romania: Timisoara, 150 m, 06.1977, leg. Ruicanescu, 1
ex., Cluj-Napoca, 450 m, 28.06.1984, leg. A. Ruicanescu, 1 ex., 07.1985 1 ex., 1990-2007
multe observatii fara colectare. Satu Mare, Tarna Mare, 150 m, 29.06.1984, leg. A.Ruicanescu,
1 ex. Cheile Turzii, 500 m, 1990-2007, numeroase observatii in teren Craiova, 06.1988, 5 ex.,
leg. A. Ruicanescu Rimetea (AB) 550 m, 06.2007, 3 ex. Observatii in teren Ruicanescu.
Raspandire PNPF: Drobeta Turnu Severin (MH), 150 m, pad Starmina, 06.1977, leg. A.
Ruicanescu, 2 ex., 12.06.1988 3 ex. Masuri de ocrotire: Conservarea padurilor de stejar si
gorun. Pastrarea arborilor batrani, cu scorburi (NATURA 2000 in Romania. Species fact
scheets, 2008. Fisa completata de: A. Ruicanescu).

31
Eriogaster catax, Fam. Lasiocampidae (molia catax) - Este o specie nocturna, atrasa
la lumina spre miezul noptii. Zborul incepe de la sfarsitul lunii septembrie si continua in unii ani
pana in noiembrie. Habitatele preferate sunt raristi si liziere de paduri (cvercete) cu caracter
termofil, tufarisuri de paducel si porumbar. Este prezenta in zona de campie si colinara, mai
frecventa intre 200-700 m altitudine. Distributie din nordul Spaniei pana in Belgia si Olanda, din
vestul Frantei pana in Turcia. In Romania: desi prezenta in toate provinciile istorice ale tarii, a
fost sporadic si rar semnalata. Cu siguranta distributia este mai larga decat cea actual
cunoscuta. Densitatea populatilor din Romaniei nu poate inca fi estimata. In unele habitate din
Transilvania, Banat si Crisana, cuiburile de larve nu sunt foarte rare. Fluctuatiile populationale
multianuale sunt mari, fiind determinate de clima, paraziti si boli. VU pe lista rosie a
lepidopterelor din Romania. Specia este amenintata pe tot arealul din cauza distrugerii
habitatelor de tufarisuri si a raristilor de padurede prin plantatii. (NATURA 2000 in Romania.
Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Laszlo Rakosy).
Lycaena dispar rutilus, Fam. Lycaenidae (fluturasul purpuriu). Paduri de stejar
inmlastinite sau umede, bogate in Polygonum bistorta, baza trofica larvara a speciei. Arealul
speciei cuprinde Europa si nordul Turciei. Foarte locala in colonii larg dispersate in Franta,
nordul Italiei,Germania, Romania, Lituania, sudul Finlandei, Polonia, nordul si centrul Greciei,
partea europeana a Turciei. In Romania sunt prezente numeroase colonii si populatii cu numar
mare de indivizi. Datorita drenarii zonelor umede, unele populatii si colonii au disparut sau se
afla in pragul disparitiei (Banat, Muntenia). Populatii viguroase se pastreaza inca in Delta
Dunarii, Transilvania si Banat. Numarul indivizilor dintr-o populatie variind intre 100 si1000
indivizi. Statutul speciei in Romania este VU (vulnerabil), iar pe plan local variaza intre NT (near
threatened) si CR (critically endangered), in functie de gradul de deteriorare al zonei respective
(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Laszlo Rakosy).
2. Specii protejate de amfibieni in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III):
Triturus cristatus, Fam. Salamandridae (tritonul cu creasta). Este cea mai mare
specie de triton din Romania. Este raspandit in mare parte din Europa centrala si de nord, din
nordul Frantei si Marea Britanie pana in muntii Urali. In Romania este raspandit aproape
pretutindeni. Lipseste din Dobrogea si lunca Dunarii unde este inlocuit de T. dobrogicus. Este
intalnit la altitudini cuprinse intre 100-1000 m. Populatiile sunt intr-un declin accentuat
pretutindeni in Europa in special datorita distrugerii habitatelor, introducerii de pesti. Nu exista
studii populationale la nivel national si putine la nivel european. Este o specie vulnerabila la

32
nivel national, in anumite zone chiar periclitata, in special datorita degradarii si distrugerii
habitatelor acvatice de reproducere si a fragmentarii habitatelor terestre adiacente. Este inclusa
in anexa 2 printre speciile a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de
conservare. Conform listelor rosii specia este considerata vulnerabila la nivel national si
neamenintata pe intregul areal (NARURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa
completata de: Dan Cogalniceanu).
Bombina bombina, Fam. Discoglossidae (izvorasul, buhaiul de balta cu burta rosie).
Este o specie cu activitate diurna, predominant acvatica. Izvorasul cu burta rosie este raspandit
in centrul si estul Europei, din Danemarca si sudulSuediei in vest, Cehia, fosta Yugoslavie si
Dunarea in sud, iar in est in Rusia pana aproape de muntii Ural. In Romania este prezenta
pretutindeni in zonele de ses: Campia Romana,Baraganul, Dobrogea inclusiv delta, Crisana,
Podisul Transilvaniei si Podisul Moldovei. In zonele de contact cu B. variegata hibrideaza cu
aceasta. Este o specie cu un areal vast dar afectata de activitatile umane. Distrugerea,
degradarea si fragmentarea habitatelor (atat a celor acvatice cat si a celor terestre) ii
pericliteaza supravietuirea. Este inclusa in anexa 2 printre speciile a caror conservare necesita
desemnarea ariilor speciale de conservare precum si in anexa 3 printre speciile de interes
comunitar (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Dan
Cogalniceanu).
Bombina variegata, Fam. Discoglossidae (buhaiul de balta cu burta galbena), specie
aproape amenintata (Botnariuc, Tatole., 2005), in Romania este prezenta pretutindeni in zona
de deal si munte (mai frecventa in Muntii Apuseni si Podisul Transilvaniei). Este o specie
raspandita, dar nu abundenta. Exploatarile forestiere pe suprafete mari din Carpati distug
populatii intregi, provocand eroziunea solurilor, scurgerea rapida a torentelor de apa si disparitia
baltoacelor locuri unde este intalnita specia. Practicarea turismului montan, ce adesea
provoaca un impact negativ asupra Bombina variegata, exprimat prin poluarea paraielor cu
diverse deseuri, distrugerea habitatului etc. Un alt factor negativ il reprezinta poluarea chimica
provenita din deseuri si noxe in zonele miniere sau industriale, la fel si utilizarea pesticidelor in
agricultura etc. Specia este inclusa pe anexele Directivei Habitate 92/43/EEC, Conventiei de la
Berna, O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor, a
florei si a faunei salbatice.
Pelobates fuscus, Fam. Pelobatidae
3. Specii protejate de reptile in conformitate cu Legea 462/2001 (Anexa III):

33
Emys orbicularis, Fam. Emydidae (broasca testoasa de apa). Este comuna in

aproape toata Europa, cu exceptia Scandinaviei si Arhipelagului Britanic; de asemenea, traieste
in vestul Asiei si nord-vestul Africii. Distrugerea sau degradarea habitatelor naturale a dus la o
distributie in mozaic a acestei specii, cu populatii mici, izolate, amenintate cu disparitia. Este
inclusa in Anexa 2 a Conventiei CITES. Este inclusa in Lista Rosie a UICN ca amenintata, si in
lista rosie a vertebratelor la nivel national (Botnariuc si Tatole, 2005). Este inclusa in Anexa 3 a
OUG 57/2007 ca specie a carei protectie necesita desemnarea ariilor speciale de conservare,
precum si in Anexa 4A a aceluiasi act normativ, printre speciile de interes comunitar, strict
protejate (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan
Ghira).
Testudo hermanni, Fam. Testudinidae (broasca testoasa de uscat). Este o specie
strict europeana, prezenta in Balcani, in zone restranse din Spania si Franta, in sudul Italiei si in
majoritatea insulelor din Mediterana (Baleare, Corsica, Sardinia, Sicilia, Malta). In Romania este
prezenta in sudul Banatului si in sud-vestul Olteniei. A fost semnalata si in sudul Dobrogei, unde
coexista cu T. graeca. Sunt animale foarte bine adaptate la habitate aride dar poate fi intalnita si
in zone cu umide. Nu este foarte pretentioasa la habitat, fiind gasita atat in pajisti, cat si in
paduri si vii. Prefera locurile insorite si de aceea poate fi gasita frecvent pe dealuri si in zone cu
stancarii. Este inclusa Lista Rosie a UICN ca LR/nt (risc redus, aproape periclitata), periclitata la
nivel national (Iftime, 2005). In OUG 57/2007 este inclusa in anexa 3 printre speciile a caror
conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare precum si in anexa 4A printre
speciile ce necesita o protectie stricta (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008.
Fisa completata de: Dan Cogalniceanu).
4. Specii protejate de pasari in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III):
Gavia arctica, Fam. Gavidae
Phalacrocorax pygmeus, Fam. Phalacrocoracidae (cormoranul mic). Are o
raspandire limitata, cu caracter local in sud-estul Europei, zona Marii Caspice, Marea Neagra,
Crimeea, Asia Mica, sud-estul Iraqului si nordul Iranului. In Romania este prezent in Delta
Dunarii, dar si bazinul unor rauri mari, Dunare, Olt si Prut. Prefera malul apelor dulci, rauri, balti,
lacuri, care au suprafete intinse de stufaris sau vegetatie arbustiva, in special salcii. Se hranesc
in perimetrul elesteielor piscicole. Populatia clocitoare europeana este estimata la aproximativ
39000 de perechi, reprezentand peste 75% din populatia globala a speciei. In Romania,
efectivul clocitor este de 6000 8500 de perechi. In Europa, este o specie vulnerabila, iar in

34
Romania, specia este protejata prin legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari
79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul
ariilor natural protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Este
interzisa la vanatoare, fiind protejata prin Legea 407/2006. Apare in Lista Rosie a Pasarilor din
Romania, avand statut de specie vulnerabila. Cormoranul mic este specie ihtiofaga si de aceea
este amenintata de catre pescari, care ii pot impusca sau le pot distruge cuiburile. Alti factori
limitativi: moartea accidentala prin inec in plasele pescaresti, poluarea. Crearea unor suprafete
acvatice populate cu peste lipsit de importanta economica ar reduce presiunea exercitata de
pasari in fermele piscicole (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa
completata de: Societatea Ornitologica Romana).
Ixobrychus minutes, Fam. Ardeidae, Nycticorax nycticorax, Fam. Ardeidae, Ardeola
ralloides, Fam. Ardeidae, Egretta garzetta, Fam. Ardeidae, Egretta alba, Fam. Ardeidae
Ardea purpurea, Fam. Ardeidae
Botaurus stellaris, Fam. Ardeidae (buhaiul de balta). Este larg si neuniform raspandit
in toata Eurasia, cu exceptia partii nordice. In Romania este raspandit in Delta Dunarii, precum
si in bazinele raurilor mari, in perimetrul elesteielor piscicole care au suprafete mari de stuf.
Este oaspete de vara, dar in iernile blande unele exemplare pot ramane la noi. Prefera zonele
umede si mlastinoase din apropierea apelor dulci, cu multa vegetatie inalta, formata din stuf si
trestie. Cel mai frecvent este intalnit in Delta Dunarii, dar si in perimetrul elesteielor din interiorul
tarii, care dispun de o suprafata mare de stuf. Efectivele europene constituie aproximativ
jumatate din populatia globala a speciei, fiind estimate la mai putin de 54000 de perechi. In
Romania, clocesc intre 1000 - 1500 de perechi. Masuri de protectie: In Romania, este
considerata o specie rara, aflata intr-un declin continuu, fiind interzisa la vanatoare prin Legea
407/2006 (contraventia se pedepseste cu amenda de 540 de euro/exemplar). Specia este
protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea
13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a flori si faunei salbatice. Distrugerea habitatelor
caracteristice constituie principalul factor limitativ. Specia necesita ocrotirea zonelor preferate
(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea
Ornitologica Romana).
Ciconia ciconia, Fam. Ciconiidae
Ciconia nigra, Fam. Ciconiidae (barza neagra). Este o specie cu o raspandire larga

35
de la Estul Europei pana la nord-estul Chinei. Populatia de aici migreaza in Africa respectiv
sudul Asiei. Din vestul Europei lipseste sau are populatii foarte reduse, cu exceptia partii de
sud-vest (Spania si Portugalia) unde exista o populatie semnificativa care este rezidenta. In
Romania cuibareste mai ales in padurile de fag si molid din munti si de la poalele muntilor,
respectiv in padurile de lunca. Cuibareste pe copaci inalti, in paduri batrane, nederanjate care
au in apropierea mlastini, zone umede rauri, etc. unde poate sa isi procure hrana. O parte a
populatiei cuibareste in putinele paduri batrane ramase de-a lungul raurilor (Dunare, Olt, Mures,
Tur, etc.) si se hraneste in zonele nederanjate din cursul raului. In Romania populatia era
estimata la 160-250 perechi in 2004, dupa datele recente ale Asociatiei Grupul Milvus
presupunem o populatie putin mai mare, probabil peste 300 de perechi. Principalele probleme
in protectia berzelor negre: reducerea si disparitia habitatelor supravietuirea berzelor depinde
in mare masura de existenta mozaicului de habitate paduri batrane, mlastini, paraie si/sau
rauri, etc. unde sa poata cuibarii si sa se hraneasca fara sa fie deranjat; este sensibil la
exploatarea forestiera isi paraseste cuibul chiar daca copacul cu cuibul nu este afectat, dar in
apropiere se exploateaza padurea; electrocutarea pe stalpii liniilor de medie tensiune este
poate cel mai important factor direct periclitant pentru populatia Romaniei (NATURA 2000 in
Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).
Platalea leucorodia, Fam. Threskiornithidae (lopatar). Este o specie rara, care ocupa
un areal vast, dar destul de discontinuu. In Europa este bine reprezentat in Olanda, Spania,
Ungaria si Rusia. In Romania este prezent in Delta Dunarii, Insula Mica a Brailei, Estul
Munteniei, precum si in Estul Moldovei pe elesteiele Jijiei si Miletinului, dar si pe teritoriul
elesteielor Carja Mata Radeanu. Prefera lacurile si baltile putin adanci, intinse cu stufaris
compact. Se hraneste in ape cu adancime mica, in locuri mlastinoase aflate in apropierea
coloniei de cuibarit. Populatia europeana este estimata intre 8900 si 15000 de perechi. In
Romania, cuibaresc in prezent intre 900 1300 de perechi. Specia este protejata in toata
Europa, fiind rara si supusa riscului. In Romania, este decretata Monument al Naturii (Comisia
Monumentelor Naturii). Este protejata prin Legea 13/1993 (ratificarea Conventiei de la Berna),
Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (ratificarea Conventiei de la Bonn), O.U. 57/2007
Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a flori si
faunei salbatice. Vanatoarea este strict interzisa, prin Legea 407/2006 contraventia fiind
pedepsita cu amenda de 270 de euro/exemplar. Apare in Lista Rosie a Pasarilor din Romania,
avand statut de specie periclitata. Factorii care au dus la modificarea numarului acestei specii

36
sunt in primul rand asanarea zonelor umede, instabilitatea nivelului apei, incendierea stufului in
perioadele de cuibarit, restrangerea habitatelor trofice si reducerea accesibilitatii la hrana. Se
impun ca masuri necesare conservarea ecosistemelor si a coloniilor unde cuibaresc lopatarii
Plegadis falcinellus, Fam. Threskiornithidae (tiganus). Arealul de raspandire se
intinde din sudul Europei pana in Asia Centrala si de sud est. In Europa este concentrat in
estul continentului, in Romania, Ucraina, Rusia. Este prezent si in insulele din sudul si sud-estul
Asiei si pe arii mai restranse in Africa, Madagascar, Australia, America de Nord si Centrala. In
Romania este prezent in special in Delta Dunarii, iar in interiorul tarii cuibareste alaturi de
lopatar in zona Carja Mata Radeanu (bazinul raului Prut), de asemeni mai este prezent si in
Insula Mica a Brailei, etc. Prefera regiunile mlastinoase, lacurile si baltile cu apa putin adanca
bogate in stufaris si salcii. Pentru hranire prefera pajistile inundate, mlastinile, precum si zonele
cu apa mai putin adanca. In prezent in Romania se constata o crestere a abundentei populatiei
clocitoare, astfel ca specia este estimata la aproximativ 2500 2800 de perechi. In prezent
specia se afla intr-un continuu declin moderat. Este protejata prin Legea 13/1993 (ratificarea
Conventiei de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (ratificarea Conventiei de
la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a flori si faunei salbatice. Vanatoarea este strict interzisa, prin Legea
407/2006. Apare in Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie vulnerabila
Cygnus cygnus, Fam. Anatidae
Aythya nyroca, Fam. Anatidae (rata rosie). Are o raspandire inegala in Europa, fiind
prezenta indeosebi in partea sudica si sudestica: Ungaria, Croatia, Romania, Turcia si Ucraina
In Romania, se concentreaza de-a lungul Dunarii, in Delta si pe lacurile litorale. In interiorul tarii,
este prezenta pe Insula Mica a Brailei, pe lacurile mari, unde exista suprafete insemnate de
stufaris, prefer zona sudestica a tarii. Specia este in declin, deoarece populatia de reproducere
din Europa este relativ mica, mai putin de 18000 perechi. In Romania, in prezent, populatia este
evaluata intre 4800 si 5500 de perechi. Este o specie vulnerabila, cu statut de protectie stricta in
tot arealul de raspandire, fiind protejata pe plan global. In Romania, are acelasi statut de
protectie, fiind interzisa la vanatoare Legea 407/2006. Specia este protejata prin Legea

37
13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la

Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a flori si faunei salbatice si de asemenea apare in Lista Rosie a Pasarilor
din Romania, avand statut de specie vulnerabila. Factorii limitativi sunt legati de activitatile
umane, asanarea baltilor si poluarea excesiva a bazinelor acvatice, vanatoarea, etc. Statutul de
protectie, legat de interzicerea vanatorii, nu este suficient pentru a stopa declinul numeric al
acestei specii (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:
Societatea Ornitologica Romana).
Neophron percnopterus, Fam. Accipitridae
Aquila chrysaetos, Fam. Accipitridae (acvila de munte). Este cea mai raspandita
specie din genul Aquila din lume, cuibarind pe toate continentele hemisferei nordice. In Europa
il gasim mai ales in munti, dar in unele tari cuibareste pe sesuri inpadurite. Raspandirea speciei
din Romania nu este clarificata. Efective semnificative se gasesc in Carpatii Occidentali si in
sudvestul Carpatilor Meridionali, dar se cunosc perechi si din restul Carpatilor respectiv a
dealurilor de la poalele muntilor. In ceea mai mare parte a arealului de raspandire cuibareste
preponderent in munti, insa in unele locuri il gasim si in zona de deal si campie. Prefera
stancariile pentru cuibarit, insa isi poate construi cuibul si pe copaci batrani. In Romania
majoritatea perechilor cunoscute cuibaresc pe stancarii. Il gasim la diferite altitudini: de la
nivelul Dunarii (60 m) prin dealurile din estul Transilvaniei pana la aproximativ 1400 m.
Populatia europeana: 8 500 1 1000 perechi. Populatia din Romania: 50-100 perechi. Cele mai
importante factori periclitanti identificate in Romania sunt deranjul neintentionat, cum ar fi
turismul necontrolat, practicarea unor sporturi extreme (alpinism, zborul cu parapanta),
practicarea de motosporturi, sau deranjul localnicilor; deranjul inetntionat (de exemplu de
ciobani), braconajul si jefuirea cuiburilor. Alti factori negativi posibili, docamdata neidentificate,
sunt otravirea pasarilor rapitoare, electrocutarea pe stalpuri de medie tensiune, colisiunea de
eoliene sau pierderea habitatului din cauza constructiilor sau a plantatiilor forestiere (NATURA
2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).
Aquila heilaca, Fam. Fam. Accipitridae (acvila de camp). Este raspandita
discontinuu in Peninsula Blcanica, Slovacia si Ungaria, pana in Asia centrala. In Romania este
intalnita in Dobrogea, Muntenia si estul Transilvaniei, destul de rar in Moldova. Este prezenta in
zonele de deal si campie cu palcuri de copaci si paduri mici, unerori in apropierea apei, in
padurile de lunca. Local poate fi gasita si in padurile din tinuturile subcarpatice, dar numai pe

38
liziere. In ultimii ani, populatia europeana a suferit o diminuare accentuata a efectivelor, care
sau redus cu pana la 75%. In prezent, populatia clocitoare din Europa este estimata intre 850
1400 de perechi. In Romania se apreciaza in prezent ca exista aproximativ 5 10 perechi
clocitoare. In Europa are statut de specie rara, fiind protejata si pe plan global. In Romania este
13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si de asemenea apare in
Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie critic periclitata. Specia nu este
permisa la vanatoare, fiind protejata prin Legea 407/2006. Se recomanda ocrotirea cuiburilor si
eventual amplasarea de cuiburi artificiale (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets,
2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana).
Aquila clanga, Fam. Accipitridae (acvila tipatoare mare). Specia este prezenta in
Polonia, Rusia, pana la tarmurile Oceanului Pacific. Este prezenta si in tarile Europei estice. In
Romania este prezenta in Delta Dunarii, sudul Dobrogei si in podisul Transilvaniei. Este pasare
de pasaj, prezenta in perioada martie aprilie, precum si octombrie noiembrie. In Romania a
cuibarit sporadic si cu un numar foarte mic de perechi. Prefera padurile mari de deal din
apropierea zonelor umede, lunca raurilor sau langa mlastini. Vaneaza in terenurile deschise sau
in culturile agricole. Specia este in pericol, fiind protejata pe plan global. In Romania este
13/1998 (Conventia de la Bonn), O.U. 57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor natural
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si de asemenea apare in
Lista Rosie a Pasarilor din Romania, avand statut de specie critic periclitata. Specia nu este
permisa la vanatoare, fiind ptotejat prin Legea 407/2006. Acvila tipatoare mare este o specie
foarte sensibila si nu tolereaza prezenta omului in apropierea cuibului, parasindu-l in cazul in
care in apropiere incep lucrari sau constructii (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets,
2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana).
Aquila pomarina, Fam. Accipitridae (acvila tipatoare mica). Este o specie monotipica
cu un areal relativ restrans. Cuibareste doar in partea estica al Europei, Germania, Slovacia,
Romania, Polonia, tarile Baltice si unele regiuni din Rusia. Specie cu areal de distributie in
diminuare. Dupa un studiu mai detaliat, in prezent apreciem efectivul national la 2.800 - 3.000
de perechi. Principalele factori periclitanti: degradarea habitatelor prin taierea padurilor batrane
si deranjarea permanenta a locurilor de cuibarit; impuscarea exemplarelor pe caile de migratie;

39
mecanizarea agriculturii si schimbarile de folosinta a terenurilor agricole (NATURA 2000 in

Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).
Hieraaetus penatus, Fam. Accipitridae
Circaetus gallicus, Fam. Accipitridae (serpar). Este o specie care cuibareste in
Eurasia si nordul Africii. Arealul de raspandire nu este uniforma. In Romania distributia
serparului nu este uniforma, majoritatea populatiei cuibareste in sud vestul tarii, Muntenia si
Dobrogea. Exista populati punctiforme in zonele de deal in Transilvania, Banat si Moldova.
Izolat cuibareste in Carpatii Orientali Meridionali si Muntii Apuseni dar cu densitate foarte
redusa. Lipseste din zonele intinse fara paduri si altitudini peste 1700 m. Cuibareste in zonele
muntoase xerofile cu stancarii, unde gaseste paduri cu copaci batrani pentru amplasarea
cuibuluit si habitate cu reptile, hrana lui preferata. Populatia serparului se afla intr-un regres
numeric in Europa, dar populatia globala este considerat stabila. Populatia din Romania se
situeaza intre 300-500 de perechi cuibaritoare. Nu exista date asupra dinamicii populatiei in
Romania. Necesita actiuni de conservare specifica: trebuie asigurat linistea in timpul cuibaritului
(limitare in timp in perioada de reproducere); trebuie asigurat o zona de protetie in jurul cuibului
tot timpul anului; zonele de hranire trebuie pastrate (stancarii, pauni); practicarea sporturilor
extreme, turismul necontrolat pot afecta succesul de reproducere (NATURA 2000 in Romania.
Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).
Milvus milvus, Fam. Accipitridae, Milvus migrans, Fam. Accipitridae, Circus
macrourus, Fam. Accipitridae, Circus aeruginosus, Fam. Accipitridae
Pernis apivorus, Fam. Accipitridae (viespar). Este o specie cu larga raspandire in
Eurasia. Cuibareste aproape in toate tarile din Europa si are o distributie neuniforma. In
Romania viesparul are o distributie generala si uniforma. Lipseste din zonele intinse fara paduri
si la altitudini peste limita padurii (1700 m). Este mai rar in zonele de ses, fiinca aici gaseste mai
putine locuri favorabile pentru cuibarire. Populatia Europeana: 110.000 160.000 perechi.
Populatia din Romania: 2.000-2.600 perechi. In Romania reducerea suprafetelor inpadurite
influenteaza in mod negativ atat arealul de distributie cat si efectivele populatiei cuibaritoare. Nu
necesita actiuni de conservare specifica. Este important protectia portiunilor de paduri in care
cuibareste. Nu sunt indicate taierile sau lucrarile de amenajere forestiere in timpul cuibaritului
(aprilie-iulie) (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:
Milvus Group).
Falco cherrug, Fam. Falconidae (soim dunarean). Este o specie cu raspandire estica.

40
Parte cea mai vestica a arealulului de cuibarire fiind depresiunea Carpatica. In Europa
cuibareste in Austria, Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia, Romania, Moldova, Bulgaria, Ukraina
si Russia. Poate fi intalnit pe ses, campii si stepe si silvostepe pana la poalele muntilor unde
habitatul soimului este marginat sau se suprapune partial cu zone impadurite. Populatia
europeana a suferit o descrestere accentuata in jurul anilor 1970. Acesta era estimata la 360-
540 perechi in 2004 fiind in descrestere. Datorita activitatilor accentuate de conservare in unele
tari europene (Germania, Polonia, Slovacia si Ungaria) populatia de soim dunarean s-a
stabilizat si este in continua crestere. Populatia din tara in 2004 era estimat la 5-10 perechi,
care este in descrestere. In anii urmatori populatia din tara poate sa atinga un trend pozitiv daca
se vor aplica metode practice de conservare in partea vestica a tarii, deoarece populatia vecina
din Ungaria incepe sa se extinda si in Romania (NATURA 2000 in Romania. Species fact
scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).
Falco peregrinus, Fam. Falconidae (soim calator).In Europa prefer zonele stancoase,
dar in nord cuibareste si in mlastini, iar in multe cazuri se stabileste in orase. Sunt cunoscute si
populatii cuibaritoare pe copaci. Populatia din tara cuibareste exclusiv pe stanci, nefiind
cunoscut pana in prezent nici o pereche cuibaritoare pe cladire sau pe copac. Cele mai multe
perechi din tara cuibaresc in Carpatii de SV. De obicei cuibareste in stancarii pe balcoane sau
gauri, unde este ferit de umezeala. Tot mai des cuibareste si in orase. In unele zone cuibarelte
pe copaci sau chiar pe sol. Populatia europeana este de 12.000-25.000 cu o usoara tendinta de
crestere. Populatia Romaniei deasemenea a suferit un declin puternic, ultimele semnalari de
cuibarit perechi cuibaritoare fiind cunoscute din 1997. Dupa 7 ani de lipsa a speciei, in 2004 au
fost gasite 4 perechi cuibaritoare. Momentan specia este in expansiune in tara, populatia fiind in
contiunua crestere. Populatia Romaniei in 2004 a fost estimat la 5-8 perechi, dar studiile facute
de Grupul Milvus din ultimii ani arata ca populatia este mult mai mare intre 40-70 perechi. Cei
mai importanti factori periclitanti sunt: deranjul neintentionat: turismul necontrolat, practicarea
unor sporturi extreme (alpinism, zborul cu parapanta), prezenta localnicilor in apropierea
cuiburilor; deranjul intentionat: braconajul si jefuirea cuiburilor de catre colectionarii de oua si
soimari; capturarea pasarilor de catre porumbari, otravirea pasarilor rapitoare, electrocutarea pe
stalpuri de medie tensiune, colisiunea de eoliene sau pierderea habitatului din cauza
constructiilor sau a plantatiilor forestiere (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets,
2008. Fisa completata de: Milvus Group).
Falco naumanni, Fam. Falconidae, Falco vespertinus, Fam. Falconidae, Pandion

41
haliaetus, Fam. Pandionidae, Chlydonias niger, Fam. Sternidae, Sterna hirundo, Fam.
Sternidae
Asio flammeus, Fam. Strigidae, Aegolius funereus, Fam. Strigidae, Bubo bubo, Fam.
Strigidae, Caprimulgus aeuropaeus, Fam. Caprimulgidae, Grus grus, Fam. Fam.Gruidae
Crex crex, Fam. Rallidae (cristel de camp). Este o specie de raspandire Eurasiatica,
aria de cuibarire europeana desfasurandu-se de la Marea Britanie pana la Siberia. In Romania
este prezent atat in zonele de campie cat si in zona de deal si mai ales depresiuni intra si
extramontane. Prefera locurile umede, racoroase cu vegetatie ierboasa mai mica decat
inaltimea sa. In unele parti este prezent in terenuri cultivate cu trifoi sau cereale. Pasunile
folosite intens sau fanatele taiate de repetate ori cu tehnici moderne de taiere nu ofera habitat
prielnic pentru cuibarire, cuiburile fiind expuse usor la distrugere. Populatiile cele mai insemnate
se gasesc in zone, unde inca predomina agricultura traditionala extensiva pe terenuri ierboase
nedrenate. Populatia europeana a suferit un declin puternic intre anii 1970-1990, in 2004 fiind
estimata la 1,3-2 milioane de perechi cuibaritoare. Populatia din tara noastra in 2004 a fost
estimata la 44.000-60.000 perechi (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008.
Fisa completata de: Milvus Group).
Recurvirostra avosetta, Fam. Recurvirostridae, Himantopus himantopus, Fam.
Recurvirostridae, Burhinus oedicnemus, Fam. Burhinidae, Alcedo atthis, Fam. Alcedinidae
Coracias garrulus, Fam. Coraciidae (dumbraveanca). Este raspandita in Eurasia si
africa de Nord. Ierneaza in Africa si India. In Romania este prezenta in numar mare in Delta
Dunarii, dar poate fi intalnita si in padurile din lunca unor rauri mari. Prefera padurile batrane si
rare cu arbori scorburosi din zonele de campie si lunca, dar si din livezi. Populeaza si malurile
lutoase, precum si zonele cu alunecari de teren. In Europa, efectivul clocitor este estimate la
50.000 110.000 perechi clocitoare. In Romania sunt intre 4600 si 6500 de perechi clocitoare.
In Europa are statut de specie vulnerabila, fiind protejata pe plan global. In Romania este destul
de rara si este protejata prin legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari
79/409/EEC, Legea 13/1998 (Conventia de la Bonn Anexa II), O.U. 57/2007 Anexa III,
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice. Este interzisa la vanatoare, fiind protejata prin Legea 407/2006. Pretutindeni, cloceste
intr-un numar foarte mic, aproximativ 2 3 perechi la 10 km2. Diminuarea efectivelor se
datoreaza si distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibarit si folosirii excesive a pesticidelor

42
Picus canus, Fam. Picidae, Dryocopus martius, Fam. Picidae, Dendrocopos major,
Fam. Picidae, Dendrocopos syriacus, Fam. Picidae.
Dendrocopos leucotos, Fam. Picidae (ciocanitoare cu spate alb). Este raspandita in
Europa Centrala si de Est, Asia Centrala si Asia de Sud Est. In Romania este prezenta in
padurile de foioase si in padurile de zavoi din lunca raurilor mari. Este prezenta in padurile de
foioase si de amestec, cu luminisuri si arbori batrani si putrezi, in special fag, plop, mesteacan
si stejar. Prefera padurile si zavoaiele din lunca raurilor. Populatia europeana este destul de
mare, fiind estimata intre 180.000 500.000 de perechi clocitoare. In Romania se presupune ca
sunt in prezent aproximativ intre 16.000 24.000 de perechi. In Europa, specia se afla in
siguranta. In Romania este una dintre cele mai putin numeroase specii de ciocanitori, fiind
protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC, O.U.
57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei si faunei salbatice. Specia nu este permisa la vanatoare, fiind ptotejat prin Legea
407/2006. Mentinerea unui numar suficient de arbori uscati (5-10 m3/ha) pentru asigurarea unor
conditii adecvate pentru cuibarit. Evitarea tratamentelor severe contra insectelor. Evitarea
amplasarii de drumuri si a altor obiective cu potential mare de deranj (NATURA 2000 in
Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea Ornitologica Romana).
Dendrocopos medius, Fam. Picidae (ciocanitoare de stejar). Specie sedentara a
padurilor in Palearcticul de Vest, raspandit de la Iran in Est pana in Spania la Vest. Distributia
speciei se suprapune foarte bine cu distributia carpenului, totusi este specialistul padurilor
batrane de Querqus sp. In Romania cele mai semnificative populatii cuibaritoare pot fii gasite in
zonele colinare de pe podisul Transilvaniei respectiv in gorunetele din Dobrogea, dar specia
apare in majoritatea zonelor unde habitatele descrise sunt bine reprezentate. Populatia
Europeana: 140.000 310.000 perechi. Populatia din Romania: 20.000 24.000 perechi.
Principalele surse de amenintare: degradarea habitatelor - taierea padurilor batrane si
deranjarea permanenta a locurilor de cuibarti, deteriorarea habitatelor prin aplicarea metodelor
forestiere necorespunzatoare (curatarea padurilor), fragmentarea si izolarea microhabitatelor
corespunzatoare (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:
Milvus Group).
Calandrella brachydactyla, Fam. Alaudidae
Lullula arborea, Fam. Alaudidae (ciocarlie de padure). Cuibareste in toata Europa

43
pana la sudul Scandinaviei si latitudinea de 60 in nord, in nordul Africii si Asia Mica pana la
Iran. In Romania este specie cuibaritoare a zonei de deal si a muntilor joase, astfel il putem
intalni in dealurile din Dobrogea, in Subcarpati si in Transilvania. Pe campie este rara. In
Romania cele mai caracteristice habitate pe care il putem intalni sunt pasunile de deal si cele
de la poalele muntilor, cu tufisuri si copaci imprastiate, sau in Dobrogea pajistile cu stanci si
tufisuri imprastiate. Populatia europeana: 1 300 000 3 300 000 perechi. Populatia din
Romania: 65 000 87 000 perechi. Efectivele din Romania sunt considerate a fi in crestere,
insa credem ca acest fenomen este numai unul tranzitional (vezi mai jos) si probabil o scadere
accentuata va avea loc in viiotorul apropiat. De aceea consideram ca specia este vulnerabila.
Pentru protejarea speciei este nevoie de mentinerea pajistilor, mai ales a pasunilor cu tufisuri in
zona de deal si in munti joase, acesta fiind habitatul preferat a ciocarliei de padure in Romania
(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Milvus Group).
Oenanthe pleschanka, Fam. Turdidae, Sylvia nisoria, Fam. Sylvidae, Ficedula
albicollis, Fam. Muscicapidae.
Lanius minor, Fam. Laniidae (sfrancioc cu frunte neagra). Specia este raspandita in
Europa Centrala si de Sud, precum si in Asia Mica. Ierneaza in Africa de sud. In Romania este
rapsandit pe intreg teritoriul. Prefera regiunile deschise, zonele de silvostepa, liziere si culturile
agricole cu copaci izolati, tufisuri si subarbusti. Mai poate fi prezent si in livezi batrane si parcuri
mari. Populatia europeana este estimata in prezent, intre 600.000 1500.000 de perechi
clocitoare. Incepand din anii 1970 specia se afla intr-un declin moderat, care s-a extins si
peteritoriul tarii noastre. In Romania sunt in prezent intre 350.000 800.000 de perechi
clocitoare. In Europa specia se afla intr-un declin moderat continuu, iar in Romania este
protejata prin Legea 13/1993 (Conventia de la Berna), Directiva Pasari 79/409/EEC,
O.U.57/2007 Anexa III, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice. Specia nu este permisa la vanatoare, fiind ptotejata prin
Legea 407/2006. Populatia clocitoare poate fi afectata de taierea palcurilor de arbori si de
arbusti (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Societatea
Emberiza hortulana, Fam. Emberizidae
5. Specii protejate de mamifere in conformitate cu OUG 57/2007 (Anexa III)
Canis lupus, Fam. Canidae

44
Lynx lynx, Fam. Felidae (ras). Rasul eurasiatic este cea mai mare specie de feline din
Europa. In ultimul secol, populatia de ras din Romania a cunoscut o evolutie ascendenta, de la
cca. 150 de exemplare in perioada 1930-1940 la peste 1000 de exemplare in prezent. In ultimul
deceniu, aceasta evolutie ascendenta s-a atenuat, populatia fiind stabila, marimea ei fiind
estimata la cca. 1100 1300 de exemplare. Datorita influentei negative a activitatilor umane,
consideram ca tendinta de evolutie este descendenta. Printre habitatele prioritare la nivel
european in care se gaseste rasul din Romania enumeram: Paduri acidofile de Picea abies din
zona montana (9410), Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din zona montanta (9420),
Vegetatie forestiera mediteraneeana cu Pinus nigra ssp. Banatica (9530). Masurile de
conservare luate pana in prezent se refera la monitorizarea populatiei speciei, realizarea unor
studii la nivel national privind eco-etologia speciei in conditiile din Romania (caracteristici
populationale, tendinte, distributie), implementarea unui plan de management care sa
urmareasca atat combaterea eficienta a braconajului, evitarea fragmentarii habitatelor dar si
constientizarea opiniei publice si reducerea efectelor interactiunilor cu activitatile umane
(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: George Predoiu).
Lutra lutra, Fam. Mustelidae
Rhinolophus euryale, Fam. Rhinolophidae (liliacul mediteranean cu potcoava).
Chiropter de marime medie. Arealul speciei in Europa cuprinde partea sudica a continentului, cu
limita nordica din Franta, peste sudul Slovaciei, pana in vestul Romaniei. In Romania specia a
fost semnalata in pesteri din M-tii Apuseni sau in zona colinara din jurul acestora, unde
formeaza colonii de reproducere (pana la 500 indivizi in pestera Tasad). Mai este prezenta in
sud-vestul Carpatilor Meridionali (Valea Cernei). Raspandire PNPF: Mehedinti, Clisura Dunarii.
Total de indivizi este estimate la 1.500-2.000. Probabil ca populatiile si coloniile din sudvestul
Carpatilor Meridionali sunt mai mari decat se estimeaza in prezent. Fragmentarea elementelor
lineare pentru zborul de hranire (liziere, fasii luviale); folosirea pesticidelor organoclorurate;
distrugerea sau deranjarea adaposturilor (pesteri), mai ales in perioada de reproducere
(NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu).
Rhinolophus ferrumequinum, Fam. Rhinolophidae (liliacul mare cu potcoava). Cel mai
mare liliac rinolofid din Europa. Specia este sedentara si poate folosi pesterile ca adapost in tot
timpul anului, dar in nordul Europei (si in tara noastra) coloniile de reproducere sunt mai
frecvente in cladirile parasite. Specia este raspandita in centrul si sudul Europei (sub 52o
latitudine nordica), din sudul Marii Britanii pana in M-tii Caucaz. Arealul asiatic este incert, dar

45
ajunge pana in India, China si Japonia. De asemenea, este prezenta in nord-vestul Africii. In
Romania specia e raspandita in interiorul arcului carpatic, mai frecventa in M-tii Apuseni, de
asemenea, in Oltenia si Dobrogea. Mai exista o semnalare in nordul Moldovei (Bucovina).
Habitatele de hranire cuprind padurile de foioase (mai ales primavara) si pasunile (vara si
toamna). De asemenea, zboara frecvent in gradini, zone stancoase si deluroase. Populatia din
Romania este estimata la cca 10.000 exemplare, iar numarul indivizilor este in crestere (dupa
dinamica multianuala a coloniilor de ibernare). Masuri de protectie: Cea mai mare amenintare
este fragmentarea si izolarea habitatelor, schimbarea regimului de management a ariilor
agricole, peleoturismul in toate anotimpurile anului, intoleranta omului fata de prezenta coloniilor
in cladiri, tratamentele chimice pentru reabilitarea si conservarea structurilor alterate ale
locuintelor etc. (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de:
Ioan Coroiu).
Rhinolophus hipposideros, Fam. Rhinolophidae (liliacul mic cu potcoava). Cel mai mic
chiropter rinolofid din Europa. Este o specie vest si central palearctica (din Irlanda pana in
Caucaz), a carei areal se intinde cel mai la nord dintre toate speciile de rinolofide. Arealul
speciei s-a restrans in ultimii 50 de ani, mai ales in partea lui nordica, fenomen care continua si
astazi. In Romania specia a fost semnalata sporadic de-a lungul intregului lant carpatic, in M-tii
Apuseni si in Dobrogea. O estimare foarte relativa, pe baza literaturii de specialitate si a
observatiilor proprii este de 1.500 indivizi. In Romania nivelul propulatiilor acestei specii este
stabil, desi in Europa specia este in declin. Masuri de protectie: Alterarea si/sau distrugerea
adaposturilor de vara si de iarna; folosirea pesticidelor in agricultura; eliminarea perdelelor de
vegetatie si a benzilor aluviale; fragmentarea si izolarea habitatelor; vandalismul in pesteri;
amenajarea si reconditionarea locuintelor (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets,
2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu).
Rhinolophus blasii, Fam. Rhinolophidae (liliacul cu potcoava al lui Blasius). Specie de
marime mijlocie. Areal palearctic si afrotropical. In Europa specia are o raspandire limitata la
Peninsula Balcanica si cateva insule mediteraneene (Creta si Cipru). In Romania, Rh. blasii
este o specie foarte rara, semnalata sporadic in Banat, Oltenia, sudul Muntilor Apuseni si
culoarul Muresului si al Cernei. In Lista Rosie a vertebratelor din Romania efectivul estimat este
de 2.500 de indivizi. Masuri de protectie: Disparitia padurilor deschise mediteraneene;
distrugerea sau deranjarea adaposturilor de vara si de iarna (mai ales pesteri) (NATURA 2000
in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu).

46
Ursus arctos, Fam. Ursidae

Myotis myotis, Fam. Vespertilionidae (liliacul mare cu urechi de soarece). Specie
termofila, predominant sinantropa, adapostindu-se in cladiri, garduri vii, parcuri. Incepe sa
vaneze la lasarea noptii, cu precadere in plantatii de foioase sau mixte, cu tufisuri rare, pasuni,
zboara la 0.5-10m de la sol, cu un zbor lent. Specie in general migratoare, migratiile avand loc
pe directia NV-SE.
Myotis blythii, Fam. Vespertilionidae (liliac comun mic). Specie sud-vest palearctica.
Este raspandita in toate tarile mediteraneene ale Europei, precum si in Europa Centrala
(Ungaria, Slovacia, sudul Poloniei si toata Peninsula Balcanica. Raspindirea liliacului comun
mic in Romania se suprapune cu a liliacului comun. Se hraneste in cranguri, pasuni si fanete,
dar mai ales deasupra culturilor agricole si gradinilor. Adaposturile principale si permanente
sunt pesterile. Coloniile active sunt mixte (cu M. myotis), in poduri, clopotnite de biserici, cutiile
de rulare a jaluzelelor de la geamuri etc. Masuri de conservare: schimbarea managementului
agricol in tara noastra si intensificarea poluarii; distrugerea coloniilor din adaposturile artificiale
Myotis bechsteinii, Fam. Vespertilionidae (liliac cu urechi mari). Specie de padure.
Prefera padurile de amestec (umede), dar este prezenta si in padurea de conifere, parcuri si
gradini sin zona de ses. Adaposturile de vara sunt scorburile copacilor, interstitiile stancariilor;
rar poate fi intalnit in cladiri. Adaposturile de hibernare sunt pivnitele, minele parasite, pesterile
si scorburile copacilor. Specie vest-palearctica, prezenta in centrul si sudul Europei; a fost
semnalata in insule din vestul Mediteranei : Corsica, Elba, Sicilia, Capri). De asemenea, se mai
gaseste pe versantii nordici ai M-tilor Caucaz. Distributia speciei (insulara) in Romania este
putin cunoscuta deoarece semnalarile sunt sporadice in M-tii Apuseni, sud-vestul tarii (Valea
Cernei, Mehedinti) si Dobrogea. Specie extrem de rara la noi, ca si in tot arealul. Dupa
semnalarile extrem de putine din Romania apreciem efectivul total la 800-1.000 indivizi
Myotis emarginatus, Fam. Vespertilionidae (liliac caramiziu). Arealul speciei cuprinde
vestul, centrul si sudul Europei, Peninsula Balcanica. Distributia in areal este particulara in
sensul ca au fost semnalate colonii mari sau foarte mari (maternitati de pana la 1.000 de
femele) la cele doua extreme ale arealului (Franta si Peninsula Balcanica), iar in restul arealului
specia este foarte rara. Distributia in Romania: pana in present a fost semnalata in doua
localitati din sectorul montan al Crisului Repede, in Valea Cernei si Oltenia (Jiulet), precum si in

47
jumatatea sudica a Dobrogei. Este una dintre cele mai rare specii de chiropter din Romania, ce
ierneaza individual iar in perioada activa formeaza colonii de marimi diferite, in functie de
densitate. Efectivul din Romania este estimat la circa 1.000 de indivizi. Masuri de ocrotire: In
Europa (si in tara noastra, desi lipsesc studiile) specia este asociata cu habitatele agricole,
astfel ca este dependenta de tipul de agricultura practicat. Este amenintata de distrugerea
adaposturilor din cladiri si de speleoturism (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets,
2008. Fisa completata de: Ioan Coroiu).
Myotis capacinii, Fam. Vespertilionidae (liliac cu picioare lungi). Specie de talie
mijlocie. Arealul cuprinde Europa mediteraneana, Peninsula Balcanica, Asia Mica, Orientul
Apropiat pana in Iran, precum si nord-vestul Africii. In Romania specia a fost semnalata numai
in sud-vestul tarii, cu clima submediteraneana: Clisura Dunarii si Valea Cernei. Specie
coloniala, cu biologie putin cunoscuta. Formeaza colonii de reproducere in pesteri (pana la 500
femele), cu un singur pui la o fatare. Coloniile sunt mixte, cu Myotis myotis-M.blythii si
Miniopterus schreibersi. Masuri de ocrotire: Nu exista amenintari majore pentru liliacul cu
picioare lungi. Local, populatiile pot fi afectate de poluarea apei si de speleoturism. Diminuarea
efectivului cu 50% in Spania este un caz particular, deoarece in restul arealului populatiile sunt
relativ stabile (NATURA 2000 in Romania. Species fact scheets, 2008. Fisa completata de: Ioan
Coroiu).
C.3. Descrierea funciilor ecologice ale speciilor i/sau habitatelor de interes comunitar
afectate (suprafaa, locaiile, speciile caracteristice) i a relaiei acestora cu ariile
naturale protejate de interes comunitar nvecinate i distribuia acestora
C.4. Date privind structura i dinamica populaiilor de specii afectate
C.4.1. Habitate
Pentru descrierea habitatelor s-au folosit surse bibliografice, hri satelitare, fotograme
precum i datele obinute n vizita de pe teren din septembrie 2010.
nainte de a ncepe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa
amintim urmtoarele definiii conforme cu Directiva Habitate:

48
Habitate naturale nseamn areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite
caracteristici geografice, abiotice i biotice naturale sau seminaturale;
Habitatul unei specii nseamn mediul descris de factori abiotici i biotici specifici, n are
se regsete o specie la orice stadiu al ciclului su biologic;
Primele habitate prezint diferite grade de importan conservativ, sunt interpretate n
manuale n care se descriu speciile edificatoare i caracteristice precum i date despre
altitudine, clim, geologie etc.
Acest habitate trebuie amintite, acolo unde exist, cartografiate i estimat impactul
asupra acestora.
Habitatele speciilor pot sa se suprapun pe unul sau mai multe tipuri de habitate naturale
dar pot cuprinde i alte tipuri de habitate neclasificate i fr importan conservativ statuat.
Pe amplasamentul parcului eolian Grnic au fost identificate urmtoarele tipuri de
habitate naturale
Puni mpdurite
Tufriuri
Pajiti
Pduri
Pe lng acestea mai pot fi ntlnite unele habitate de origine agricol, buruieniuri, mici
habitate stncoase etc.

49
Pajitile
Pajite n amplasamentul parcului eolian Grnic. Hodor, 2010

Studiul pajitilor se va realiza n sezonul de vegetaie 2011. Este foarte probabil ca
pajitile din zona proiectului, pajiti secundare, s fie pajiti de piu rou i iarba cmpului
(pajiti de Festuca rubra i Agrostis tenuis) clasificate n lucrarea Habitatele din Romnia
(Doni i col) drept habitatul R3803 Pajiti sud-est carpatice de Agrostis capillaris i Festuca
rubra.
Acest habitat se poate echivala cu habitatul Natura 2000: 6510 Fnee de joas
altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
Exist posibilitatea ca suprafee ale pajitilor din zona de proiect s aparin i altor
habitate de pajite cum ar fi R3802 Pajiti daco-getice de Arrhenatherum elatius i R3804
Pajiti daco-getice de Agrostis capillaris i Anthoxanthum odoratum.
De asemenea nu este exclus ca atunci cnd condiiile staionale o permit, n special pe
locurile unde bltete apa sau unde roca este la suprafa, s apar microhabitate specifice n
interiorul suprafeelor acoperite de pajiti.
Punile mpdurite
Nu sunt habitate naturale clasificate n manualele de habitate Natura 2000 i Habitatele

din Romnia ns sunt habitate importante pentru psri i lilieci.

50
Sunt foste puni sau fnee care din cauza abandonului activitilor tradiionale s se fi
mpdurit. De asemenea exist i arbori btrni n unele pajiti care dei produceau semine
viabile, puieii nu se puteau dezvolta fi datorit cositului i/sau punatului.
Pune mpdurit n amplasamentul parcului eolian Grnic. Hodor, 2010
Tipul fundamental al habitatului a fost fie pdurea fie pajitea.
Tufriurile
Tufriurile sunt rspndite pe suprafee mari n amplasamentul Grnic ocupnd pajitile

pe care au fost abandonate activitile tradiionale cum ar fi cositul i punatul.
Tufriurile de pe amplasament fac parte din habitatul R3122 Tufriuri ponto-panonice
de porumbar (Prunus spinosa) i pducel (Crataegus monogina).

51
Tufriuri de pe amplasamentul Grnic. Hodor, 2010

Habitatul este unul matur, tufriurile sunt bine nchegate cu nlime uniform dar care
conine i specii mai nalte cum ar fi prul pdure i jugastrul.
Exemplar de jugastru matur n habitatul R3122.Hodor, 2010

52
Acest tip de habitat, echivalat cu habitatul Natura 2000Tufriuri subcontinentale

peripanonice este considerat de ctre specialitii romni ca fiind un habitat cu valoare
conservativ moderata.
Cu toate acestea aceste habitate sunt importante ca locuri de hrnire i cuibrire pentru
psri, mamifere mici i importante habitate de vntoare pentru lilieci.
Cuib de Turdus sp. n habitatul R3122. Hodor, 2010
Pdurile din zona de impact
Conform datelor din amenajamentele silvice pe amplasament se pot distinge 2 tipuri de

habitate forestiere din clasificarea Natura 2000.
Fiecare dintre aceste habitate pot fi echivalate cu mai multe tipuri de habitate n
clasificarea romneasc, posibil prezente n amplasament, dup cum urmeaz:
Tip de habitat Natura 2000 Tip de habitat clasificare romneasc
9150 Pduri medio-europene de fag din R4111 Pduri sud-est carpatice de fag
Cephalanthero-Fagion pe substrate (Fagus sylvatica) i brad (Abies alba) cu
calcaroase Cephalanthera damassonium
9170 Stejaris cu Galio-Carpinetum R4123 Pduri dacice de gorun (Quercus
petraea), fag (Fagus sylvatica) i carpen
(Carpinus betulus) cu Carex pilosa

53
Habitatul R4111 din sudvestul este alterat de tieri recente, nu mai vechi de 30-40 ani.
Dolin n pdure tnr de fag din sudvestul amplasamentului Grnic. Hodor 2010
Identificarea exacta a tipurilor de habitate forestiere precum i cartografierea acestora va
fi fcut- n sezonul de vegetaie 2011.
Din informaiile furnizate de beneficiar pn n acest moment rezult faptul c
aerogeneratoarele vor fi amplasate n afara habitatelor forestiere.
Toate habitatele vor fi reevaluate i vor fi cartografiate n timpul studiului de biodiversitate
i se vor face recomandri cu privire la poziia turbinelor, a drumurilor de acces a anurilor
pentru cabluri etc. n funcie de importana conservativ a habitatelor potenial afectate.
Treabuie mentionat ca din suprafata amplasamentului, va fi scoasa din circuitul actual o
suprafata de circa 1 ha pentru fiecare turbina. Nu inseamna insa ca toata aceasta suprafata
care se introduce in intravilan si habitatul ce o acopera va fi practic afectat de constructie, in
fazele urmatoare de proiectare se va stabili pozitia fiecarei turbine in cadrul acelui trup de 1 ha.
Suprafata necesara constructiei efective va fi de circa 0,2 ha, restul urmand a-si pastra
functionalitatea actuala.
In cele ce urmeaza redam suprafata habitatelor care se suprapun peste trupurile de
intravilan ce vor fi create.
- Habitat R3122 23,4 ha;

54

- Habitat antropic (agricol) 1,8 ha.
C.4.2. Avifauna
Pentru descrierea avifaunei potenial prezente n zona de impact a proiectului s-au folosit
surse bibliografice, n special cartea Ptice Banata (Psrile din Banat), autori Javor Rasajski i
Andrei Kiss.
Zona de referin bibliografic este prezentat n imaginea de mai jos i cuprinde o zona
de 200km2. Chiar daca suprafaa totala a parcului nu depete 10 km2, au fost considerate
pentru aceast descriere sumar a avifaunei 2 cvadrate UTM n care zona de impact este
inclus sau adiacent.
Motivul alegerii n acest moment, a unei zone mult mai mari dect cea afectat n mod direct,
const n mobilitatea foarte mare a psrilor, n special n afara sezonului de cuibrire, astfel c
specii aflate la o distan mare de amplasament pot vizita perimetrul acestuia n diferite
perioade din an. Prezena acestor specii precum i densitile n zone de impact vor fi evaluate
n decursul a 12 luni de studii n teren.
La sfritul lunii octombrie 2010 zona a fost vizitat n totalitate, realizndu-se observaii
n diferite pri ale zilei n scopul cunoaterii terenului, identificrii punctelor fixe de observaie, a
transectelor, observrii tipurilor de habitat etc.
Prezentarea speciilor potenial prezente n zona de impact s-a fcut sub form tabelar
cu specificarea probabilitii prezenei speciilor n zona de impact direct i prezentarea speciilor
observate pe amplasament n deplasarea din luna octombrie.

55
Zona de referin pentru care s-a realizat conspectul avifaunisic, autori harta Javor
Rasajski i Andrei Kiss
Aa cum am amintit n descrierea dat am analizat datele bibliografice dintr-o zon de
aproximativ 200 km2, zon format din 2 cvadrate n care este cuprins zona de impact direct
sau la zona imediat nvecinat.
n tabelul de mai jos sunt trecute cele 84 de specii de psri semnalate n literatur ca
prezente n cele 2 cvadrate amintite i cele semnalate n alte zone din apropiere posibil
prezente i n zona de referin bibliografic amintit.

56
Specii de psri observate i/sau posibil prezente pe amplasamentul Parcului Eolian

Grnic
Famile Denumire Denumire Directiv Perechi Perechi Cuib
tiinific popular OUG a Pasari Cuib RO Europa
57 2009/147
/EC
Accipitrida Aquila Acvila mica anexa anexa 1 80 120 4,400 8,900
e pennata 3
Circaetus Serpar anexa anexa 1 220 8,440 13,000
gallicus 3 300
Buteo buteo Sorecar 28,000 710,000
comun 34,000 1,200,000
Pernis Viespar anexa anexa 1 2,000 110,000
apivorus 3 2,600 160,000
Accipiter Uliu 5,000 160,000
gentilis porumbar 7,000 210,000
Accipiter Uliu pasarar 1,200 340,000
nisus 1,400 450,000
Milvus Gaie rosie anexa anexa 1 05 19,000

milvus 3 25,000
Falconida Falco Vanturel anexa 10,000 330,000
e tinnunculus rosu 4B 14,000 500,000
Phasianid Perdix Potarniche anexa anexa 120,000 1,600,000
ae perdix 5C, 5D 2A,3A 3,100,000
180,000
Phasianus Fazan anexa anexa 200,000 3,400,000
colchicus 5C, 5D 2A,3A 4,700,000
300,000
Coturnix Prepelita anexa anexa 160,000 2,800,000
coturnix 5C 2B 4,700,000
220,000
Columbid Columba Porumbel anexa anexa 12,000 9,000,000
ae palumbus gulerat 5C, 5D 2A,3A 16,000 17,000,000
Streptopelia Turturica anexa anexa 15,000 3,500,000
turtur 5C 2B 25,000 7,200,000
Streptopelia Gugustiuc anexa anexa 400,000 4,700,000
decaocto 5C 2B 11,000,000
800,000
Cuculidae Cuculus Cuc 400,000 4,200,000
canorus 8,600,000
800,000
Strigidae Athene Cucuvea anexa 40,000 560,000
noctua 4B 60,000 1,300,000

57
Strix Huhurez anexa 1 12,000 53,000

uralensis mare 20,000 140,000
Tyto alba Striga anexa 800 110,000
4B 1,200 220,000
Coraciida Coracias Dumbravea anexa anexa 1 4,600 53,000
e garrulus nca 3 6,500 110,000
Picidae Picus viridis Ghionoaie anexa 85,000 590,000
verde 4B 110,000 1,300,000
Picus canus Ghionoaie anexa anexa 1 45,000 180,000
sura 3 60,000 320,000
Dendrocopo Ciocanitoar anexa anexa 1 20,000 140,000
s medius e de stejar 3 24,000 310,000
Dendrocopo Ciocanitoar 6,000 450,000
s minor e pestrita 8,000 1,100,000
mica
Dryocopus Ciocanitoar anexa anexa 1 40,000 740,000
martius e neagra 3 60,000 1,400,000
Jynx Capintortur anexa 28,000 580,000
torquilla a 4B 36,000 1,300,000
Dendrocopo
s leucotos
Alaudidae Lullula Ciocarlia de anexa anexa 1 65,000 1,300,000
arborea padure 3 87,000 3,300,000
Hirundinid Hirundo Randunica 800,000 16,000,000

ae rustica 36,000,000
1,000,00
0
Delichon Lastun de 120,000 9,900,000
urbicum casa 24,000,000
220,000
Motacillid Anthus Fasa de 600,000 27,000,000
ae trivialis padure 42,000,000
850,000
Motacilla Codobatura anexa 340,000 740,000
cinerea de munte 4B 1,600,000
385,000
Motacilla Codobatura anexa 1,500,00 13,000,000
alba alba 4B 0 26,000,000
1,900,00
0
Laniidae Lanius Sfrancioc anexa anexa 1 1,380,00 6,300,000
collurio rosietic 3 0 13,000,000
2,600,00
0
Lanius Sfrancioc anexa anexa 1 364,000 620,000
minor cu frunte 3 1,500,000
neagra 857,000
Lanius Sfrancioc 14,000 250,000
excubitor mare 17,000 400,000

58
Oriolidae Oriolus Grangur anexa 680,000 3,400,000

oriolus 4B 7,100,000
890,000
Sturnidae Sturnus Graur anexa anexa 840,000 23,000,000
vulgaris 5C 2B 56,000,000
1,224,00
0
Corvidae Garrulus Gaita anexa anexa 460,000 6,000,000
glandarius 5C 2B 13,000,000
580,000
Pica pica Cotofana anexa anexa 624,000 7,500,000
5C 2B 19,000,000
780,000
Corvus Stancuta anexa anexa 250,000 5,200,000
monedula 5C 2B 15,000,000
400,000
Corvus Cioara de anexa anexa 350,000 10,000,000
frugilegus semanatura 5C 2B 18,000,000
420,000
Corvus Cioara griva anexa
cornix 5C
Corvus Corb anexa 24,000 450,000
corax 4B 35,000 970,000
Troglodyti Troglodytes Ochiuboului 860,000 23,000,000
dae troglodytes 40,000,000
1,240,00
0
Prunellida Prunella Brumarita anexa 640,000 12,000,000
e modularis de padure 4B 26,000,000
915,000
Sylviidae Hippolais Frunzarita 60,000 3,500,000
icterina galbena 75,000 7,100,000
Hippolais Frunzarita 6,000 3,300,000
pallida cenusie 8,000 6,700,000
Sylvia Silve anexa anexa 1 25,000 460,000
nisoria porumbaca 3 40,000 1,000,000
Sylvia borin Silvie de 800,000 17,000,000
zavoi 31,000,000
1,100,00
0
Sylvia Silvie cu 650,000 25,000,000
atricapilla cap negru 49,000,000
900,000
Sylvia Silvie mica 860,000 4,800,000
curruca 7,800,000
1,100,00
0
Phylloscopu Pitulice anexa 980,000 30,000,000
s collybita mica 4B 60,000,000
1,600,00
0
Phylloscopu Pitulice anexa 260,000 14,000,000

59
s sibilatrix sfaraitoare 4B 22,000,000

460,000
Regulus Ausel cu anexa 1,640,00 19,000,000
regulus cap galben 4B 0 35,000,000
2,450,00
0
Regulus Ausel anexa 650,000 3,300,000
ignicapilla sprancenat 4B 6,700,000
850,000
Muscicapi Ficedula Muscar 200 12,000,000
dae hypoleuca negru 400 20,000,000
Ficedula Muscar mic anexa anexa 1 360,000 3,200,000
parva 3 4,600,000
512,000
Muscicapa Muscar sur anexa 350,000 14,000,000
striata 4B 22,000,000
450,000
Turdidae Phoenicurus Codros de anexa 160,000 6,800,000
phoenicurus padure 4B 16,000,000
190,000
Phoenicurus Codros de anexa 240,000 4,000,000
ochruros munte 4B 8,800,000
410,000
Luscinia Privighetoar 216,000 4,200,000
megarhynch e roscata 12,000,000
os 340,000
Erithacus Macaleandr anexa 1,854,00 43,000,000
rubecula u 4B 0 83,000,000
2,670,00
0
Turdus Mierla anexa 890,000 40,000,000
merula 2B 82,000,000
1,780,00
0
Turdus Sturz anexa anexa 1,420,00 20,000,000
philomelos cantator 5C 2B 0 36,000,000
2,150,00
0
Turdus Cocosar anexa anexa 64,000 14,000,000
pilaris 5C 2B 78,000 24,000,000
Paridae Poecile Pitigoi sur 870,000 3,000,000
palustris 6,000,000
920,000
Poecile Pitigoi de 15,000 450,000
lugubris livada 25,000 1,300,000
Cyanistes Pitigoi 840,000 20,000,000
caeruleus albastru 44,000,000
1,100,00
0
Parus major Pitigoi mare 1,850,00 46,000,000
0 91,000,000

60
2,600,00
0
Aegithalid Aegithalos Pitigoi codat anexa 740,000 5,000,000
ae caudatus 4B 12,000,000
910,000
Sittidae Sitta Ticlean anexa 480,000 7,500,000
europaea 4B 19,000,000
660,000
Certhiidae Certhia Cojoaica de 950,000 5,700,000
familiaris padure 11,000,000
1,280,00
0
Passerida Passer Vrabie de 1,200,00 63,000,000
e domesticus casa 0 130,000,000
3,400,00
0
Passer Vrabie de 1,354,00 26,000,000
montanus camp 0 48,000,000
2,873,00
0
Fringillida Fringilla Cinteza 2,450,00 130,000,000
e coelebs 0 240,000,000
6,300,00
0
Fringilla Cinteza de 13,000,000
montifringill iarna 22,000,000
a
Pyrrhula Mugurar 450,000 7,300,000
pyrrhula 14,000,000
650,000
Coccothrau Botgros anexa 760,000 2,400,000
stes 4B 4,200,000
coccothraus 940,000
tes
Serinus Canaras anexa 245,000 8,300,000
serinus 4B 20,000,000
650,000
Carduelis Florinte anexa 850,000 14,000,000
chloris 4B 32,000,000
910,000
Carduelis Sticlete anexa 887,000 12,000,000
carduelis 4B 29,000,000
964,000
Carduelis Canepar anexa 780,000 10,000,000
cannabina 4B 28,000,000
1,100,00
0
Loxia
curvirostra
Emberizid Emberiza Presura 760,000 18,000,000
ae citrinella galbena 31,000,000
890,000

61
Cu bold sunt subliniate cele 84 de specii a pentru care exist posibilitatea vizitrii sitului
parcului eolian. Celelalte specii, cele nemarcate cu bold sunt specii adaptate altor habitate, cum
ar fi cele umede, aezrilor omeneti sau suprafeelor stncoase de mare ntindere iar
probabilitatea de a fi ntlnite n amplasament este foarte redus.
Cu rou sunt trecute acele specii, n numr de 29, care au fost observate n cursul vizitei
n teren din luna septembrie.
Verificarea ipotezei vizitrii de ctre celelalte specii a zonei de impact a proiectului
parcului eolian se va realiza prin observaii lunare n amplasament.
n urma acestui studiu de lung durat vor fi obinute urmtoarele informaii:
Lista speciilor observate pe amplasament, de fapt verificarea listei bibliografice. Lista
va fi realizat cu specificarea fenologiei speciilor observate pe amplasament.
Densitatea/unitatea de suprafa respectiv numrul perechilor cuibritoare a diferitelor

specii de psri de pe amplasament.
Numrul i amplasarea geografic a teritoriilor de cuibrire pentru psrile rpitoare

i barza neagr (daca aceast specie cuibrete).
Direciile de migraie, respectiv direciile de deplasare zilnice dac acestea pot fi

identificate, mai ales pentru speciile care ierneaz n amplasament sau n imediata vecintate.
Locurile de nnoptare din amplasament i din apropiere dac vor fi identificate.
Identificarea zonelor de vntoare pentru speciile de rpitoare din amplasament sau

imediata vecintate.
Alte informaii cu privire la speciile i populaiile de psri de pe amplasament.
Aceste rezultate vor sta la baza descrierii impactului i gsirii celor mai bune metode de
reducere a acestuia, parte integrant a studiului de impact.
De asemenea o descriere realist a situaiei din teren va duce la posibilitatea realizrii
unui plan de monitorizare eficient prin care se va urmri evoluia populaiilor de psri n
perioada de construcie i operare precum i eficiena aplicrii msurilor de reducere a
impactului.

62
C.4.3. Lilieci
Pentru descrierea sumar a liliecilor din Munii Locvei au fost folosite date bibliografice
precum i observaii din baza de date a Asociaiei pentru Protecia Liliecilor din Romnia.
D. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI
D.1. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU
Evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului generate de PUZ Parc

eolian Garnic a fost efectuata in conformitate cu cele prezentate in capitolul anterior. Astfel,
pentru fiecare dintre cei sase factori de mediu considerati relevanti pentru plan, a fost efectuata
predictia impactului potential generat de activitatile propuse, prin metoda analitica, in
comparatie cu nivelurile de poluare maxim admisibile in legislatia nationala. Impactul estimat a
fost raportat la masurile de prevenire/diminuare prevazute prin proiect, pentru ca in final sa se
evalueze impactul rezidual luand in considerare criteriile de evaluare si categoriile e impact
stabilite. Trebuie mentionat ca masurile de prevenire/diminuare a impactului sunt parte
integranta a prezentului proiect, titularul asumandu-si responsabilitatea aplicarii acestora
simultan cu implementarea proiectului tehnic.
Rezultatele evaluarii de impact sunt prezentate sintetic, sub forma unor matrici, fiecare
matrice incluzand formele principale de impact potential, masurile de prevenire/reducere a
impactului si categoria de impact in care se incadreaza.
D.1.1. IMPACTUL ASUPRA APEI

Tabel 11. Matrice de evaluare pentru factorul de mediu APA
Nr.
Impact potential Masuri de prevenire/diminuare Categorie impact
Crt.
In etapa de constructie
Poluarea apei prin scurgeri NEGATIV
1. - manipularea combustibililor
accidentale de combustibil sau de NESEMNIFICATIV
astfel incat sa se evite scaparile
alte substante care ar putea

63
determina poluarea componentei accidentale pe sol au in apa

hidrice, in special in faza de
- manipularea materialelor sau a
executie
altor substante utilizate in
tehnologii se va realiza astfel incat
sa se evite dizolvarea si antrenarea
lor de catre apele de precipitatii
Management adecvat al deseurilor

pe amplasament, spatii de
depozitare temporara in
Poluarea apei prin depozitarea conformitate cu reglementarile in
NEGATIV
2. necontrolata a deseurilor din vigoare, eliminarea/valorificarea
NESEMNIFICATIV
constructii deseurilor prin firme specializate si
acreditate, stocarea deseurilor de
constructie pe amplasament pentru
o perioada de maxim 1 an
Afectarea dinamicii naturale a apei
de pe terenurile invecinate prin - reducerea la minimum a
modificarea nivelului freatic interventiilor constructive care ar NEGATIV
3.
datorita excavatiilor ce se vor putea conduce la modificari ale NESEMNIFICATIV
efectua si acoperirii solului cu nivelului freatic pe amplasament
constructii
In etapa de functionare
- realizarea de platforme betonate
Poluarea solului si prin propagare pentru impermeabilizare pe
a apei freatice cu carburanti de la suprafetele destinate parcarilor NEGATIV
1.
spatiul de parcare aferent fiecarei pentru a se evita deversarile NESEMNIFICATIV
turbine accidentale;
In conditiile in care proiectul pe care PUZ-ul analizat il pregateste nu estimeaza ca se va

afecta major calitatea apei, se considera ca, prin respectarea masurilor propuse, impactul
asupra factorului de mediu apa va fi nesemnificativ.
D.1.2. IMPACTUL ASUPRA AERULUI

Parcul eolian va fi amplasat in extravilanul comunei Garnic, calitatea aerului fiind
influentata de conditiile naturale existente in zona. In proximitate nu exista obiective industriale
care s-ar putea constitui in surse de poluare a aerului.
Tabel 12. Matrice de evaluare pentru factorul de mediu AER
Nr.
Crt.

64
Etapa de constructie
- stropirea cu apa a materialelor
(pamant, agregate minerale),
program de control al prafului in
perioadele uscate pentru
suprafetele de teren neasfaltate,
prin intermediul camioanelor
cisterna si prin utilizarea
substantelor chimice de fixare a
prafului
Poluarea aerului cu particule, NOx, - actiuni de monitorizare si
SO2, CO, praf sau cu alti poluanti corectare/prevenire in functie de NEGATIV
1. toxici de la rularea sau arderea necesitati NESEMNIFICATIV
motoarelor vehiculelor
transportatoare sau utilajelor - impunerea unor limitari de viteza
a vehiculelor de tonaj mare
- utilizarea de vehicule si utilaje
performante
- utilizarea unor carburanti cu
continut redus de sulf
- proceduri de planificare pentru
intretinerea adecvata a vehiculelor
si utilajelor
Etapa de functionare
NEUTRU
(avand in vedere ca
dupa inceperea
Adaptarea vitezei in functie de
Poluarea aerului cu particule, NOx, functionarii, accesul
conditiile de trafic si de starea
1. SO2, CO, praf sau cu alti poluanti inspre turbine va fi
drumurilor tranzitate
toxici de la rularea sau arderea necesar extrem de
motoarelor vehiculelor rar, doar in cazuri de
transportatoare sau utilajelor defectiuni majore
sau pentru
intretinere periodica).
NEUTRU (in
conditiile in care
afectarea acestor
Afectarea usoara a unor parametri
Nu exista masuri de reducere a parametrii are efect
2. climatici si ecosistemici (gradul de
acestui timp de impact strict local fara a
umbrire, umezeala atmosferica)
influenta in vreun fel
conditiile
topoclimatice locale)
Avand in vedere analiza matriciala anterioara si in conditiile in care PUZ-ul si proiectul

aferent nu prevede dezvoltarea unor obiective industriale care ar putea contribui la poluarea
aerului, se considera ca impactul asupra calitatii aerului va fi nesemnificativ.

65
D.1.3. IMPACTUL ASUPRA SOLULUI, SUBSOLULUI SI UTILIZARII TERENURILOR

Impactul asupra solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii
normale a solului ca suport si mediu de viata (mai ales pentru plantele terestre superioare) in
cadrul diferitelor sisteme naturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea
fizica, chimica sau biologica a solului ori prin aparitia in sol a unor caracteristici care reflecta
deprecierea fertilitatii sale, respectiv reducerea capacitatii bioproductive, atat din punct de
vedere calitativ, cat si cantitativ. Referitor la terenul analizat, desi acesta a beneficiat pana in
prezent de o utilizare agricola, caracteristicile naturale ale solului s-au pastrat in cea mai mare
masura. Nu au fost evidentiate modificari in activitatea biologica, calitatea, vulnerabilitatea sau
rezistenta solului de pe amplasament.
Tabel 13. Matrice de evaluare a impactului asupra SOLULUI SI UTILIZARII

TERENURILOR
Nr.
Crt.
Etapa de constructie
-reducerea la minimum a
suprafetelor destinate constructiilor
Inlaturarea stratului de sol de pe sau organizarii de santier
terenul aferent fundarii turbinelor,
- refacerea invelisului de sol
drumurilor de acces si canalului de
vegetal pe suprafetele afectate de
transmitere a energiei catre SEN
activitatea de santier (acolo unde
ce implica diminuarea rezervei de
1. acest lucru este posibil), in special NEGATIV
humus acumulata de-a lungul a mii
a celui indepartat in vederea
si sute de mii de ani, precum si
saparii canalului in care se vor
afectarea biodiversitatii pe
ingropa liniile de transmitere a
terenurile invecinate si modificarea
energiei electrice catre punctul de
regimului apelor subterane
preluare
- efectuarea unui studiu geotehnic

pentru stabilirea conditiilor optime
Modificarea locala a structurii
de fundare astfel incat sa nu se
2. rocilor prin dislocarea unor volume NEUTRU
genereze probleme de stabilitate
in vederea fundarii turbinelor
generala in perimetrul vizat sau in
arealele din apropiere
- Manipularea combustibililor astfel
incat sa se evite scaparile
Pierderi accidentale de produse
accidentale pe sol sau in apa
petroliere de la utilajele de NEGATIV
3.
constructie sau de la vehiculele - Manipularea materialelor sau a NESEMNIFICATIV
transportoare altor substante toxice utilizate se va
realiza astfel incat sa se evite
dizolvarea si antrenarea lor de catre

66
apele de precipitatii
Management adecvat al deseurilor

de constructie pe amplasament,
spatii de depozitare temporara in
Depozitarea necorespunzatoare a conformitate cu reglementarile in
unor materii prime sau deseuri de vigoare, eliminarea/valorificarea NEGATIV
4.
constructie direct pe sol, care ar deseurilor prin firme specializate si NESEMNIFICATIV
putea determina poluarea solului acreditate, evitarea stocarii
deseurilor de constructie pe
amplasament pe perioade lungi de
timp.
Etapa de functionare
Declansarea unor fenomene de Adoptarea unor masuri de

eroziune pe versant si de protectie a solului impotriva
deplasare in masa ca efect al eroziunii sau alunecarilor
1. lucrarilor de infrastructura superficiale, cum ar fi amenajarea NEGATIV
efectuate, dar mai ales a unor canale de drenaj, stabilizarea
neintretinerii adecvate a drumurilor versanti etc.
de acces
Luand in calcul aspectele mentionate anterior, cumuland categoriile de impact aferente

fiecarui tip de activitate considerata ca avand efecte potentiale asupra mediului, se considera ca
impactul asupra factorului de mediu sol in cadrul proiectului analizat se va pastra in limite
admisibile.
D.1.4. IMPACTUL ASUPRA FLOREI SI FAUNEI

Tabel 14. Matrice de evaluare pentru factorul de mediu BIODIVERSITATE
Nr.
Crt.
- amplasamentul organizarilor de
santier si traseul drumurilor de
acces trebuie astfel stabilite incat sa
aduca prejudicii minime mediului
Modificarea suprafetelor natural
biotopurilor de pe amplasament si - reconstructia ecologica a
a categoriilor de folosinta a zonelor afectate de lucrari se va
1. NEGATIV
terenurilor (atat in faza de face cu respectarea tuturor
executie, cat si in cea de normelor legale in vigoare;
functionare) Decopertarea solului si a vegetatiei
se va realiza in cuburi cu o
suprafata de 50x50 cm si se va
pastra in vecinatatea suprafetei.
Reasezarea se va efectua in cel mai

67
scurt timp posibil.

- este nerecomandata plantarea
sau semanarea ulterioara in scop
de revegetare a unor specii care
nu sunt elementele florei locale
- crearea unei baze de seminte
produse de speciile de plante
native si locale, in vederea
renaturarii zonelor degradate in
perioada de postconstructie
- pastrarea in zona din imediata
apropiere a zonei de impact a
aceluiasi sistem de management al
habitatelor
Modificari de habitate (diminuarea - acoperirea cu un strat de sol
zonelor cu pasune si pasune vegetal si iarba a fundatiei turbinelor
impadurita prin scoaterea din cu exceptia partii in care este
2. incastrat efectiv turnul (o suprafata NEGATIV
circuitul natural a terenului aferent
constructiei turbinelor si drumurilor de circa 50 mp) cu scopul pastrarii
de acces) aspectului de naturalitate crescuta
pe care il detine in prezent zona
-efectuarea unui program de
monitorizare a populatiilor de
pasari, pe durata unui an, in urma
caruia sa se estimeze impactul de
coliziune si sa se propuna pozitia
optima a turbinelor/relocarea daca
va fi cazul
- constructia turbinelor sa se
realizeze inainte/dupa perioada de
clocire
- Iluminarea turbinelor sau
dispunerea lor in lumina puternica
nu este recomandata, pentru a nu
Afectarea speciilor de pasari de pe atrage pasarile calatoare pe timpul
amplasament prin periclitarea noptii. Daca iluminarea este
4. cuiburilor in faza de constructie/ necesara, se recomanda folosirea NEGATIV
functionare si coliziunea in faza de unei lumini intermitente, care
functionare. atrage mai putin pasarile precum si
privilegierea luminii albe in
dertrimentul celei rosii
- Paletele turbinelor trebuie sa fie
marcate cu culoare astfel incat sa
fie vizibile si la cea mai mare viteza
de rotatie si cand vizibilitatea e
redusa
- Efectul stroboscopic asupra
pasarilor trebuie sa fie minimalizat
prin folosirea unor vopsele
speciale. Umbra miscatoare ar
putea deranja mai ales speciile de
pasari care isi construiesc cuibul

68
- Cablurile electrice este

recomandat sa fie ingropate, astfel
incat sa se evite riscul de crestere
a mortalitatii pasarilor prin
contactul cu un cablu electric
Efectuarea unui program de

monitorizare a populatiilor de
chiroptere, pe durata unui an, in
urma caruia sa se estimeze
Afectarea speciilor de chiroptere impactul de coliziune si sa se
5. prin potentiale coliziuni cu palele in propuna pozitia optima a NEGATIV
miscare turbinelor/relocarea daca va fi
cazul/zonarea amplasamentului din
punct de vedere al acestui tip de
impact in zone adecvate/zone mai
putin adecvate/zone neadecvate
In cazul producerii unei posibile
Impacturi indirecte asupra poluari accidentale pe perioada
componentei biotice prin poluarea activitatii, se vor intreprinde masuri
6. accidentala cu produse petroliere, imediate de inlaturare a factorilor NEUTRU
care ar determina scaderea generatori de poluare si vor fi
productivitatii biologice anuntate autoritatile responsabile cu
protectia mediului
Participarea PUZ, prin cumularea
cu celelalte proiecte existente in
Corelarea efectelor PUZ propus cu
zona, la periclitarea potentiala a
cele ale altor PUZ-uri sau proiecte
obiectivelor de conservare ale
7. avizate in regiune in vederea NEGATIV
ariilor protejate in care este inclus
surprinderii efectelor sinergice si
amplasamentul printr-o dezvoltare
cumulative
si artificializare excesiva a zonei cu
obiective de acest tip.
Mai trebuie mentionat ca, amplasamentul fiind situat in arie protejata, conform OUG
154/2008 pentru modificarea si completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice, articolul 27, scoaterea
definitiva sau temporara din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale
protejate de interes naional/internaional, cu excepia celor aflate in zonele de dezvoltare
durabila, se poate face numai pentru obiective care vizeaza asigurarea securitaii naionale,
asigurarea securitaii, sanataii oamenilor i animalelor sau pentru obiectivele destinate
cercetarii tiinifice i bunei administrari a ariei naturale protejate. Potrivit zonarii interne a
parcului, stabilita prin Planul de Management al acestuia, amplasamentul este inclus zonei de
management durabil, dar Primaria comunei Garnic, avand in vedere importanta majora pe care
un astfel de proiect ar avea-o asupra dezvoltarii localitatii, a inaintat Administratiei Parcului

69
Natural Portile de Fier o adresa prin care solicita modificarea zonarii interne in perimetrul
administrativ al comunei in sensul includerii terenului aferent investitiei in zona de dezvoltare
durabila. Adresa de solicitare a fost inaintata in data de 31.08.2010, iar in data de 1.11.2010, in
urma analizei solicitarii de catre Consiliul Stiintific al PNPF, s-a primit raspuns favorabil.
In conditiile respectarii masurilor de reducere a impactului propuse, nu se anticipeaza

dezechilibre la nivelul componentei biotice de pe amplasament sau piedici majore in asigurarea
pe termen lung a statutului de conservare favorabila a speciilor si habitatelor pentru care au
fost desemnate ariile protejate din proximitatea amplasamentului.
D.1.5. IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI

Odata cu realizarea PUZ-ului Parc eolian Garnic, schimbarea peisajului va fi radicala,
va fi ocupata suprafata aferenta fundarii turbinelor si drumurilor de acces (noi), fiindu-i
schimbata terenului aferent fundarii turbinelor si amenajarii drumurilor de acces atat functiunea,
cat si aspectul general. Restul amplasamentului, isi pastreaza functiunea actuala.
Perioada de constructie reprezinta o perioada cu durata limitata si se considera ca
teritoriul va intra intr-o noua stare de homeostazie, cu alta dinamica, dupa incheierea lucrarilor.
In consecinta in perioada de executie nu este necesar sa se apeleze la amenajari peisagistice.
Tabel 15. Matricea de evaluare pentru aspectul de mediu PEISAJ
Nr.
Crt.
Proiectare arhitectonica adecvata
Modificarea peisajului la scara
in integrarea noilor structuri in
1. locala prin modificarea NEGATIV
mediul inconjurator, conform
permanenta a morfologiei terenului
standardelor in vigoare
Limitarea suprafetelor betonate si
acoperirea cu un strat de sol
Modificarea peisajului la scara
vegetal si iarba a fundatiei
locala prin modificarea raportului
turbinelor cu exceptia partii in care NEGATIV
dintre peisajul natural si cel
2. este incastrat efectiv turnul (o
antropizat, atat in faza de NESEMNIFICATIV
suprafata de circa 50 mp) cu
constructie cat si in cea de
scopul pastrarii aspectului de
functionare
naturalitate crescuta pe care il
detine in prezent zona.
Obstructia vizuala sau Avand in vedere specificul

acoperirea campului vizual, cu proiectului propus prin PUZ,
3. efecte minore avand in vedere diminuarea impactului estetic NEGATIV
utilizarea teritoriului in zona de tine mai mult de faza preproiect
amplasare (pasune) si de selectarea
amplasamentului si mai putin de

70
integrarea peisagistica de dupa

amenajare. Principalele
modalitati de diminuare a
gradului de afectare a peisajului
prin constructii tehnogene sunt
cele de screening peisager,
respectiv introducerea unor
asociatii vegetale, in special
vegetatie arborescenta, care sa
obtureze raza vizuala inspre
acestea. In cazul obiectivului de
fata, aceste tipuri de amenajari
sunt mai putin pretabile, tinand
cont de dimensiunile turbinelor,
precum si de faptul ca obiectivul
nu este unul compact, turbinele
fiind amplasate la distante mari
unele fata de altele.
Modificarea minora a calitatilor
estetice ale teritoriului pe care
se vor amplasa turbinele,
respectiv aparitia unor elemente
4. noi in peisajul agricol al zonei, NEUTRU/POZITIV
care ar putea avea si valente
estetice pozitive, multe parcuri
eoliene din Europa fiind utilizate
si in scop turistic
Trebuie luata in calcul puternica subiectivitate in aprecierea valorii estetice a peisajului,

care depinde de multe filtre de perceptie care se interpun intre realitatea obiectiva si fiecare
individ sau grup de indivizi. In acest context, se poate aprecia ca amenajarile prevazute prin
PUZ nu vor altera considerabil valoarea peisajistica a zonei, datorita faptului ca obiectivul nu
este unul compact, desi asa cum se mentiona, se intervine intr-un peisaj cu un grad de
naturalitate foarte ridicat.
D.1.6. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SOCIAL SI ECONOMIC

Din punct de vedere economic si social, implementarea si realizarea planului va genera
avantaje evidente.
Tabel 16. Matrice de evaluare pentru aspectul de mediu POPULATIE
Nr.
Crt.

71
Disconfort minim pentru locuitori, Management eficient al lucrarilor

datorat fazei de santier (largirea aferente organizarii de santier
drumului de acces, escavatii,
NEGATIV
1. asamblari) care determina
NESEMNIFICATIV
cresterea emisiilor de pulberi, a
zgomotului si a gazelor de
esapament toxice
-stimularea cooperarii investitorilor
cu autoritatile judetene si locale in
Perturbarea traficului datorita vederea modernizarii drumurilor
circulatiei grele, intensificate in din zona, care ar duce la scaderea NEGATIV
2. fazele de santier si dezafectare, cu disconfortului populatiei in ceea ce SEMNIFICATIV
efecte care dispar odata cu priveste zgomotul si vibratiile
incetarea acestor faze datorate intensificarii traficului
Impact economic pozitiv la nivel

Stimularea investitorilor spre
multiscalar, stimularea unor
cooperare cu autoritatile locale si POZITIV
3. initiative noi prin contributia
judetene in vederea elaborarii de SEMNIFICATIV
proiectului la imbunatatirea
proiecte de dezvoltare
infrastructurii de baza din zona
Imbunatatirea bugetului Consiliului
Local Garnic prin cresterea Stimularea investitorilor spre
veniturilor din impozite, cooperare cu autoritatile locale si POZITIV
4.
determinand cresterea judetene in vederea elaborarii de SEMNIFICATIV
posibilitatilor de dezvoltare a proiecte de dezvoltare
serviciilor locale
Crearea de noi locuri de munca
Impunerea din partea
pentru populatia locala in contextul POZITIV
5. administratiei locale a orientarii
predominarii nete a activitatilor SEMNIFICATIV
angajarilor inspre populatia locala
agricole extensive, slab productive
Forme potentiale de afectare a
calitatii solului si apei prin Plan eficient de management al
deficiente in gestionarea deseurilor deseurilor, construirea unor spatii
6. de constructie (in faza de adecvate de depozitare temporara, NEUTRU
executie), a celor menajere sau a eliminare/valorificare prin unitati
celor de la intretinerea spatiului specializate si acreditate
verde (in etapa de functionare)
Realizarea unui model de estimare
a nivelului de zgomot la cei mai
apropiati receptori, iar stabilirea
Poluare fonica asociata functionarii NEGATIV
7. locatiei turbinelor sa ia in calcul
turbinelor NESEMNIFICATIV
rezultatele astfel incat sa nu se
evite inducerea oricarui tip de
disconfort locuitorilor
Pericol de electrocutare sau Nu se impun masuri din partea
accidente datorate riscului de titularului, de obicei este garantat
8. NEUTRU
dezasamblare a unor parti din partea producatorilor un risc
componente a turbinelor extrem de redus de astfel de

72
incidente
Asa cum rezulta din matricea de evaluare, Planul Urbanistic Zonal Parc Eolian Garnic
va influenta in mod pozitiv dinamica socio-economica a comunei, formele de impact negativ
identificate fiind mult mai putine, iar in conditiile respectarii masurilor propuse, vor putea fi
reduse la minimum.
D.2. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE TRANSFRONTALIERE
Avand in vedere rezultatele evaluarii de impact asupra factorilor de mediu, se poate

observa ca majoritatea efectelor se vor manifesta la scara locala, astfel incat nu se pot pune in
discutie efecte potentiale transfrontaliere negative in ceea ce priveste afectarea factorilor de
mediu. Un efect potential pozitiv ar fi contributia indirecta la scaderea emisiilor de dioxid de
carbon prin inlocuirea combustibililor traditionali cu sursele de energie regenerabila si care se
alatura eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si de combatere a
schimbarilor climatice globale. Mai poate fi mentionat faptul ca proiectul ar putea juca rolul de
vector in stabilirea unor relatii economice transfrontiera, acesta ar putea determina atragerea de
noi investitii straine in zona si in alte domenii care se regasesc printre prioritatile de dezvoltare
ale centrului rural, cum ar fi de exemplu agroturismul.
E. MSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI
Inca din faza de proiect, au fost identificate cele mai bune solutii pentru prevenirea si
diminuarea impacturilor potentiale asupra mediului pentru fiecare factor de mediu in parte.
Factorul de mediu APA:
amenajarea se va face astfel incat interventiile in dinamica naturala sa fie minime;
se va tine cont de relatiile de interdependenta dintre formele de stocaj hidric si

celelalte componente ale mediului, in special vegetatia si fauna, astfel incat sa se evite impactul
cumulativ sau sinergic care ar putea sa le aduca prejudicii;
reducerea la minimum a interventiilor constructive care ar putea conduce la modificari

ale nivelului freatic pe amplasament;
management adecvat al deseurilor pe amplasament, spatii de depozitare temporara in

73
conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea deseurilor prin firme

specializate si acreditate;
manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in

apa (faza de executie);
manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in tehnologii se va realiza

astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii (faza de
executie).
Factorul de mediu AER
stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de control al

prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate, prin intermediul
camioanelor cisterna si prin utilizarea substantelor chimice de fixare a prafului;
actiuni de monitorizare si corectare/prevenire in functie de necesitati;
impunerea unor limitari de viteza a vehiculelor de tonaj mare;
utilizarea de vehicule si utilaje performante;
utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;
proceduri de planificare pentru intretinerea adecvata a vehiculelor si utilajelor.
Factorul de mediu SOL/SUBSOL/UTILIZAREA TERENURILOR
reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de

santier;
refacerea invelisului de sol vegetal pe suprafetele afectate de activitatea de santier

(acolo unde acest lucru este posibil), in special a celui indepartat in vederea saparii canalului in
care se vor ingropa liniile de transmitere a energiei electrice catre punctul de preluare;
efectuarea unui studiu geotehnic pentru stabilirea conditiilor optime de fundare astfel
incat sa nu se genereze probleme de stabilitate generala in perimetrul vizat sau in arealele din
apropiere;
adoptarea unor masuri de protectie a solului impotriva fenomenelor de eroziune sau

de deplasare in masa pe versant ce ar putea aparea in cazul fundarii turbinelor sau neintretinerii
drumurilor de acces (canale de drenaj, stabilizare versanti etc.);
manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in

74
apa;
manipularea materialelor sau a altor substante toxice utilizate se va realiza astfel

incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii;
management adecvat al deseurilor de constructie pe amplasament, spatii de

depozitare temporara in conformitate cu reglementarile in vigoare, eliminarea/valorificarea
deseurilor prin firme specializate si acreditate, evitarea stocarii deseurilor de constructie pe
amplasament pe perioade lungi de timp.
Factorul de mediu BIODIVERSITATE
Amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces trebuie astfel

stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;
Reconstructia ecologica a zonelor afectate de lucrari se va face cu respectarea
tuturor normelor legale in vigoare;
Decopertarea solului si a vegetatiei se va realiza in cuburi cu o suprafata de 50x50
cm si se va pastra in vecinatatea suprafetei. Reasezarea se va efectua in cel mai scurt timp
posibil.
Este nerecomandata plantarea sau semanarea ulterioara in scop de revegetare a
unor specii care nu sunt elementele florei locale;
Crearea unei baze de seminte produse de speciile de plante native si locale, in
vederea renaturarii zonelor degradate in perioada de postconstructie;
Pastrarea in zona din imediata apropiere a zonei de impact a aceluiasi sistem de
management al habitatelor;
Acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a fundatiei turbinelor cu exceptia partii in
care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50 mp) cu scopul pastrarii aspectului de
naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona;
Efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de pasari, pe durata unui an,
in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a
turbinelor/relocarea daca va fi cazul;
Constructia turbinelor sa se realizeze inainte/dupa perioada de clocire;
Iluminarea turbinelor sau dispunerea lor in lumina puternica nu este recomandata,
pentru a nu atrage pasarile calatoare pe timpul noptii. Daca iluminarea este necesara, se
recomanda folosirea unei lumini intermitente, care atrage mai putin pasarile precum si

75
privilegierea luminii albe in dertrimentul celei rosii;

Paletele turbinelor trebuie sa fie marcate cu culoare astfel incat sa fie vizibile si la cea
mai mare viteza de rotatie si cand vizibilitatea e redusa;
Efectul stroboscopic asupra pasarilor trebuie sa fie minimalizat prin folosirea unor
vopsele speciale. Umbra miscatoare ar putea deranja mai ales speciile de pasari care isi
construiesc cuibul;
Cablurile electrice este recomandat sa fie ingropate, astfel incat sa se evite riscul de
crestere a mortalitatii pasarilor prin contactul cu un cablu electric;
Efectuarea unui program de monitorizare a populatiilor de chiroptere, pe durata unui
an, in urma caruia sa se estimeze impactul de coliziune si sa se propuna pozitia optima a
turbinelor/relocarea daca va fi cazul/zonarea amplasamentului din punct de vedere al acestui tip
de impact in zone adecvate/zone mai putin adecvate/zone neadecvate;
In cazul producerii unei posibile poluari accidentale pe perioada activitatii, se vor
intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate
autoritatile responsabile cu protectia mediului.
Factorul de mediu PEISAJ
Proiectare arhitectonica adecvata in integrarea noilor structuri in mediul inconjurator,
conform standardelor in vigoare;
Limitarea suprafetelor betonate si acoperirea cu un strat de sol vegetal si iarba a
fundatiei turbinelor cu exceptia partii in care este incastrat efectiv turnul (o suprafata de circa 50
mp) cu scopul pastrarii aspectului de naturalitate crescuta pe care il detine in prezent zona;
Avand in vedere specificul proiectului propus prin PUZ, diminuarea impactului estetic
tine mai mult de faza preproiect si de selectarea amplasamentului si mai putin de integrarea
peisagistica de dupa amenajare. Principalele modalitati de diminuare a gradului de afectare a
peisajului prin constructii tehnogene sunt cele de screening peisager, respectiv introducerea
unor asociatii vegetale, in special vegetatie arborescenta, care sa obtureze raza vizuala inspre
acestea. In cazul obiectivului de fata, aceste tipuri de amenajari sunt mai putin pretabile, tinand
cont de dimensiunile turbinelor, precum si de faptul ca obiectivul nu este unul compact,
turbinele fiind amplasate la distante mari unele fata de altele.
Factorul de mediu POPULATIE
Management eficient al lucrarilor aferente organizarii de santier;
Stimularea cooperarii investitorilor cu autoritatile judetene si locale in vederea


76
modernizarii drumurilor din zona, care ar duce la scaderea disconfortului populatiei in ceea ce
priveste zgomotul si vibratiile datorate intensificarii traficului;
Stimularea investitorilor spre cooperare cu autoritatile locale si judetene in vederea

elaborarii de proiecte de dezvoltare;
Impunerea din partea administratiei locale a orientarii angajarilor inspre populatia

locala;
Plan eficient de management al deseurilor, construirea unor spatii adecvate de

depozitare temporara, eliminare/valorificare prin unitati specializate si acreditate;
Realizarea unui model de estimare a nivelului de zgomot la cei mai apropiati

receptori, iar stabilirea locatiei turbinelor sa ia in calcul rezultatele astfel incat sa nu se evite
inducerea oricarui tip de disconfort locuitorilor;
Nu se impun masuri din partea titularului, de obicei este garantat din partea
producatorilor un risc extrem de redus de astfel de incidente.

77

EvaluareAdecvataPUZGarnic PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EvaluareAdecvataPUZGarnic PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SC CS WIND PROJECT SRL STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PUZ PARC EOLIAN GAR NIC

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

ELABORATOR: S.C. KVB ECONOMIC S.R.L.

BENEFICIAR: SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA

Bucuresti Cluj Napoca

Beneficiar SC CS WIND PROJECT SRL TIMISOARA

Data DECEMBRIE 2010

SC KVB ECONOMIC SRL

Director Cristina Corpodean

Elaborat Lector Ana-Maria Corpade

Verificat Catalin Mic

Aprobat Cristina Corpodean

Bucuresti Cluj Napoca

A. INFORMAII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC .................................6

B. INFORMAII PRIVIND ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR AFECTAT DE

C. IDENTIFICAREA I EVALUAREA IMPACTULUI ..........................................................................................63

D. MSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI ..................................................................................................73

Bucuresti Cluj Napoca

Prezentul studiu a fost intocmit in conformitate cu OM 19/2010 pentru aprobarea Ghidului

Bucuresti Cluj Napoca

avifaunei, aria geografic, abundena przilor i caracteristicile instalaiilor eoliene, determin

Bucuresti Cluj Napoca

B. INFORMAII PRIVIND PLANUL URBANISTIC ZONAL PARC EOLIAN GRNIC

B.1. Localizarea geografic a amplasamentului

Bucuresti Cluj Napoca

B.2. Modificrile fizice ce decurg din realizarea proiectului cuprins n PUZ

Bucuresti Cluj Napoca

suprafa de minimum 200 mp. Pozarea cablurilor subterane va fi realizat la o adncime

B.3. Resursele naturale necesare implementtii proiectului susinut de PUZ

Resursele naturale necesare implementrii proiectului propus prin PUZ sunt:

Bucuresti Cluj Napoca

- piatra natural recomandat pentru construcia infrastructurii drumurilor din incint

B.5. Emisii i deeuri generate de implementarea proiectului propus prin PUZ i

B.6. Cerinele legate de utilizarea terenului necesare pentru execuia proiectului

Bucuresti Cluj Napoca

eolian, vor fi introduse n intravilanul comunei, avnd funciuni de lucrri de infrastructur.

B.7. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus prin PUZ

B.8. Durata construciei, funcionrii, dezafectrii proiectului

B.9. Activiti generate ca rezultat al implementrii PUZ

Ca rezultat al implementrii PUZ-ului analizat, pe o durat de 20-25 de ani, pe

C. INFORMAII PRIVIND ARIA NATURAL PROTEJAT DE INTERES COMUNITAR

Bucuresti Cluj Napoca

ROSPA0080 Muntii Almajului-Locvei si ROSCI0206 Portile de Fier.

Bucuresti Cluj Napoca

Bucuresti Cluj Napoca

Habitatele Natura 2000 prezente in PNPF sunt urmatoarele:

Bucuresti Cluj Napoca

Alnion incanae, Salicion albae)

Specii de flora desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0206 Portile de

Bucuresti Cluj Napoca

Bucuresti Cluj Napoca

(Ciocarlan 2009). Raspandire PNPF: judetul Caras-Severin, pe movila in Ostrovul Moldova

Bucuresti Cluj Napoca

Bucuresti Cluj Napoca

Bucuresti Cluj Napoca

Bucuresti Cluj Napoca

Bucuresti Cluj Napoca

Bucuresti Cluj Napoca

Bucuresti Cluj Napoca

Bucuresti Cluj Napoca

Bucuresti Cluj Napoca

Orchis ustulata L. raportat din Banat, fara localitate (Oprea 2005).

Bucuresti Cluj Napoca