Biologia Apei Si A Solului

BIOLOGIA APEI SI A SOLULUI Carmen CIMPEANU
Unitatea de nvare nr. 1
RETEAUA TROFICA A SOLUL
Cuprins
1.1. Obiectivele unitii de nvare nr. 1 2
1.2. Reteaua trofica: organismele si interdependentele lor 2
1.3. Ce fac organismele din sol? 5
1.4. Surse de hrana pentru organismele din sol 7
1.5. Unde locuiesc organismele din sol? 9
1.6. Cand sunt active organismele din sol? 12
1.7. Structura unei retele trofice tipice 14
1.8. Complexitatea retelei trofice si beneficiile acesteia pentru sol 16
1.9. Managementul solurilor si starea lor de sanatate 19
1.10. Rspunsuri i comentarii la teste 20
1.11. Lucrarea de verificare nr. 1 22
1.12. Bibliografie minimal 22
1.1. OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 1
Cunoasterea tipurilor de organisme din sol
Clasificarea functiilor pe care le indeplinesc organismele in

cadrul ecosistemelor terestre
nelegerea interaciunilor dintre organismele care alcatuiesc

reteaua trofica a solului
Cunoasterea beneficiilor aduse solului de catre o retea trofica

complexa
Intelegerea conceptului de "sol sanatos"
1.2. RETEAUA TROFICA: ORGANISMELE SI

INTERDEPENDENTELE LOR
Exista o Reteaua trofica a solului este realizata de o incredibila diversitate de

incredibila organisme. Aceste organisme au dimensiuni variabile, pornind de la
diversitate de cele cu dimensiuni microscopice, reprezentate de bacterii, alge, fungi si
organisme in sol protozoare; continuand cu organisme mult mai complexe asa cum sunt:
micro-artropodele si nematodele (majoritatea microscopice); si
terminand cu organismele usor vizibile cu ochiul liber, asa cum sunt:
2
viermii de pamant (ramele), insectele, vertebratele mici si plantele.
Prin intermediul relatiilor trofice pe care le stabilesc, prin procesele lor

de crestere si multiplicare, prin miscarea lor in masa solului, aceste
Oganismele din organisme fac posibila mentinerea curata a apei, a aerului, fac posibila
sol previn mentinerea starii de sanatate a plantelor si regleaza fluxul apei in sol.
levigarea
Reteaua trofica a solului constituie parte integranta a tuturor proceselor
nutrientilor,
care au loc intr-un anumit peisaj dat. Astfel, organismele din sol
previn poluarea si
descompun compusii organici care ajung aici, incluzand dejectiile,
imbunatatesc
resturile vegetale si pesticidele, prevenind astfel patrunderea lor in ape
calitatile solului
si, in final, prevenind poluarea. Organismele din sol sechestreaza
azotul, carbonul, fosforul, sulful si alti nutrienti ai solului care altfel,
prin levigare, ar ajunge in apele freatice; de asemenea, ele fixeaza
azotul din atmosfera (ex. bacteriile fixatoare de azot), punandu-l la
dispozitia plantelor. Numeroase organisme imbunatatesc structura si
porozitatea solului (prin agregarea particulelor), ceea ce conduce la
cresterea infiltrarii apei si implicit la reducerea scurgerilor de suprafata.
Organismele din sol contribuie la prevenirea anumitor boli ale plantelor
si, de asemenea, servesc drept hrana pentru anumite animale aflate
deasupra solului.
Prin relatiile Reteaua trofica a solului este reprezentata prin comunitatea
trofice, organismelor vii din sol, la care se adauga si radacinile plantelor care
organismele din sol cresc pe solul respectiv, precum si animalele care traiesc deasupra.
depind unele de Urmatoarea diagrama a retelei trofice (figura 1.2.1.) arata cum se
altele realizeaza conversia nutrientilor si a energiei (reprezentate prin sageti
galbene), pe masura ce un organism este consumat de un altul.
Figura 1.2.1. Reteaua trofica a solului
3
Reteaua trofica Intreaga retea trofica este alimentata de producatorii primari (adica
este alimentata de organisme fotosintetizatoare), care stau la baza retelei trofice. Aceste
producatorii organisme sunt: plantele, lichenii, muschii, bacteriile fotosintetizatoare
primari si algele, care pot utiliza energia solara pentru a fixa CO2 din
atmosfera. Celelalte organisme din sol obtin energia si carbonul prin
consumarea compusilor organici rezultati din plante, alte organisme
sau alte deseuri organice. Exceptie fac doar cateva bacterii, numite
chemoautotrofe, care pot obtine energia din compusi anorganici ai
azotului, sulfului sau fierului.
Dupa Pe masura ce organismele descompun materialele organice complexe

descompunerea sau consuma alte organisme, nutrientii sunt convertiti din unul in altul,
materiei organice astfel incat devin disponibili altor organisme din sol si in final devin
se reface rezerva din nou disponibili plantelor (atunci cand s-au transformat in substante
de minerale minerale). Toate plantele (ierburi, arbusti, arbori, culturi agricole etc)
sunt dependente pentru nutritia lor de reteaua trofica.
Test de autoevaluare
1. Avnd n vedere cele nvate n acest subcapitol i innd cont de
spaiul avut la dispoziie, v rugm s comentai sau s rspundei la
urmtoarele ntrebri:
a) Buna desfasurare a relatiilor trofice din sol face posibila . . .
b) Care sunt organismele din sol?
c) Ce dimensiuni au organismele din sol?
d) Cine alimenteaza intreaga retea trofica?
Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare
Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:

Reteaua trofica a solului este realizata de o mare diversitate de
organisme care depind unele de altele prin relatiile lor de nutritie.
Marea majoritate a acestor organisme sunt microscopice: bacterii,

alge, fungi, protozoare, micro-artropode si nematode, dar exista si
organisme macroscopice, usor vizibile cu ochiul liber, asa cum sunt:
ramele, insectele, vertebratele mici si plantele.
Prin intermediul relatiilor trofice pe care le stabilesc, prin procesele lor

de crestere si multiplicare, prin miscarea lor in masa solului, aceste
organisme fac posibila:
mentinerea curata a solului, a apei si a aerului,
4
mentinerea starii de sanatate a plantelor

regleaza fluxul apei in sol - cresc infiltratia si reduc scurgerile
de suprafata, deci diminueaza eroziunea;
fixeaza nutrientii in sol - sechestreaza azotul, carbonul,
fosforul, sulful si alti nutrienti ai solului care altfel, prin
levigare, ar ajunge in apele freatice; fixeaza azotul din
atmosfera facandu-l disponibil plantelor.
Intreaga retea trofica este alimentata de producatorii primari, adica de
plante, licheni, muschi, bacterii fotosintetizatoare si algele, care prin
fotosinteza transforma CO2-ul in substanta organica.
Celelalte organisme depind direct sau indirect de organismele

fotosintetizatoare, deoarece ele nu isi pot sintetiza singure substanta
organica de care au nevoie pentru nutritie.
Fotosintetizaroarele depind la randul lor de descompunatorii care

transforma materia organica moarta din nou in substante minerale.
1.3. CE FAC ORGANISMELE DIN SOL?
Cresterea si reproducerea sunt activitatile de baza ale tuturor

organismelor vii. Toate organismele lupta pentru supravietuire, iar
existenta lor depinde de interactiunea si interrelatiile care se stabilesc
Organismele intre ele. Exudatii radiculari precum si resturile vegetale reprezinta
indeplinesc functii hrana pentru organismele din sol. La schimb, organismele solului
majore in sol descompun materia organica si furnizeaza plantelor substante minerale
(mentinandu-se astfel ciclul elementelor); de asemenea organismele
din sol imbunatatesc structura solului; controleaza compozitia
populatiilor din sol; controleaza aparitia unor boli.
Dupa functiile majore pe care le indeplinesc in sol, organismele se
clasifica in:
Fotosintetizatoarele FOTOSINTETIZATOARE: (plante, alge si cianobacterii) . Acestea

capteaza energia capteaza energia solara. Ele utilizeaza energia solara pentru fixarea
solara si CO2 in compusi organici; aduc in sol materie organica (prin litiera,
sintetizeaza celule moarte, metaboliti secundari).
materie organica
DESCOMPUNATOARE: (bacterii si fungi). Acestea descompun
resturile organice; imobilizeaza (retin) nutrientii in biomasa lor;
Descompunatoarele creaza noi compusi organici si deci noi surse de energie si nutrienti
decompun maretia pentru alte organisme; fungii leaga agregatele de sol prin intermediul
organica moarta hifelor fungale; bacteriile nitrificatoare si denitrificatoare convertesc
formele de N din sol; inhiba aparitia anumitor boli ale organismelor.
SIMBIONTE: (bacterii si fungi care realizeaza simbioze cu radacinile

Simbiontele plantelor). Imbunatatesc cresterea plantelor; protejeaza radacinile de
imbunatatesc boli; anumite bacterii fixeaza N-ul atmosferic; anumiti fungi formeaza
cresterea plantelor micorize cu radacinile plantelor, furnizandu-le nutrienti ( in special P)
si apa.
5
PATOGENE: (bacterii si fungi). Produc boli la diferite organisme.

Patogenele si
parazitele produc
PARAZITE: (nematode si microartropode). Paraziteaza diferite
boli
organe vegetale, producand boli.
Erbivorele reduc ERBIVORE: (nematode si macroartropode). Consuma radacinile

culturile plantelor; cauzeaza pierderi importante ale culturilor.
BACTERIVORE: (protozoare si nematode bacterivore). Elibereaza

Bacterivorele si NH+4 si alti nutrienti pentru plante; controleaza absorbtia radiculara;
fungivorele controleaza anumite boli; controleaza activitatea populatiilor
elibereaza nutrienti bacteriene.
FUNGIVORE (nematode fungivore si microartropode): Elibereaza

NH+4 si alti nutrienti pentru plante; controleaza absorbtia radiculara;
controleaza anumite boli; controleaza activitatea populatiilor de fungi.
DETRITIVORE: (rame si macroartropode). Maruntesc si descompun

Detritivorele resturile organice si imbunatatesc structura solului; constituie habitate
maruntesc resturile pentru bacterii in intestinul lor sau in cooprolite; imbunatatesc
organice structura solului, producand cooprolite si fisuri in sol.
PRADATOARE DE INALT NIVEL (nematode pradatoare; artropode

Pradatoarele mari). Realizeaza controlul populatiilor; controleaza pradatorii de la
regleaza densitatea nivel trofic inferior; imbunatatesc sructura solului prin realizarea de
populatiilor fisuri si galerii.
urmtoarele ntrebri:
a) Ce categorii de organisme din sol cunoatei?
b) Care sunt functiile fotosintetizatorilor?
c) Cine regleaza nummeric populatia bacteriilor si fungilor din sol?
d) Ce intelegeti prin organisme simbionte.? Care sunt acestea?
6

Principalele tipuri de organisme din sol sunt: fotosintetizatoarele (sau
producatorii primari), cele care transforma substanta minerala in
materie organica, descompunatoarele, cele care descompun materia
organica in substante minerale, si diversi consumatori de materie
organica (primari, secundari sau tertiari), respectiv erbivorele,
bacterivorele, fungivorele, simbiontele, detritivorele si pradatorii de
inalt nivel, care trandforma materia organica in ale forme de materie
organica si realizeaza transferul de energie de la un nivel inferior la
unul superior.
Toate aceste organisme sunt legate prin relatiile lor de nutritie si

indeplinesc functii importante pentru sol. Chiar si parazitele, patogenii
si pradatorii sunt organisme importante pentru sol, deoarece ele
regleaza numeric populatiile cu care se hranesc si mentin echilibrul in
reteaua trofica a solului.
1.4. SURSE DE HRANA PENTRU ORGANISMELE DIN SOL
Materia organica a Materia organica a solului reprezinta o camara de nutrienti si de

solului este o energie care pot fi utilizate de organismele din sol. Bacteriile, fungii si
"camara" cu alti descompunatori transforma materia organica si elibereaza
nutrienti nutrientii din aceasta (figura 1.4.1).
Figura 1.4.1. Aceste mici artropode (Collohmannia sp.) se hranesc cu

frunzele cazute ale plantelor. Este inceputul ciclurilor carbonului,
azotului si a altor elemente. Din: Roy A. Norton, College of
Environmental Science & Forestry, State Univ. of New York
Bacteriile prefera Materia organica este reprezentata prin numeroase tipuri de compusi
materia organica nu toti fiind la fel de folositori pentru hrana diferitelor organisme. In
proaspata general, materia organica a solului este alcatuita din doua categorii
distincte: humus si materie organica activa. Dintre cele doua, materia
organica activa reprezinta partea disponibila pentru mai toate
organismele din sol. Bacteriile au tendinta de a utiliza compusii
Fungii prefera organici simpli, asa cum sunt exudatii radiculari sau rezidurile
materia organica vegetale proaspete. Fungii au tendinta de a utiliza compusi organici
lignificata mult mai complecsi, asa cum sunt resturile vegetale fibroase,
lemnoase, precum si humusul.
7
Lucrarile agricole
intense sporesc Prin executarea unor lucrari agricole intense se poate distruge fractia
masiv activitatea organica activa a solului deoarece aceste lucrari sporesc masiv
bacteriilor si cresc activitatea bacteriilor, si a celorlalte organisme care consuma materia
continutul de CO2 organica, convertind-o in CO2. Bunele practici agricole (reducerea
lucrarilor intense ale solului si administrarea suplimentara de materie
organica) vor sporii proportia de materie organica activa; pe masura ce
nivelul de materie organica din sol creste, organismele din sol vor
putea realiza conversia acesteia in humus o forma relativ stabila de
sechestrare a carbonului in sol pentru zeci si chiar sute de ani.
Materia organica a
solului include Materia organica a solului include toate substantele organice
toate substantele existente in interiorul si deasupra solului. In continuare se vor
organice existente, prezenta cativa termeni folositi pentru a descrie diferitele tipuri de
inclusiv materie organica.
organismele vii
Organismele vii: Bacterii, fungi, nematode, protozoare, viermi de
pamant, artropode si radacini vii.
Material vegetal mort; material organic; detritus; reziduu de
suprafata. Toti acesti termeni se refera la plante, animale, sau alte
substante organice care au ajuns recent in sol si care prezinta doar
semene incipiente de descompunere. Detritivorele sunt organismele
care se hranesc cu astfel de materiale.
Fractia activa a materiei organice: Compusii organici care pot fi
utilizati drept hrana de catre microorganisme. Fractia activa se
modifica mult mai rapid decat materia organica totala, ca raspuns la
orice schimbare in sistem.
Materia organica instabila: Materia organica ce este usor
descompusa.
Exudatii radiculari: Zaharuri solubile, aminoacizi si alti compusi
secretati de radacinile plantelor.
Lignina: Este un compus greu degradabil, intrand in componenta
fibrelor groase, lemnoase ale plantelor. De regula, organismele care
pot folosi lignina drept hrana (utilizand carbonul din structura
acesteia) sunt fungii.
Materia organica recalcitranta: Este materia organica reprezentata de
humus si de materialele puternic lignificate, pe care doar foarte putine
organisme o pot descompune.
Humusul sau materia organica humificata: Reprezinta un compus
organic complex care ia nastere in urma numeroaselor transformari ale
materiei organice. Humusul este foarte greu descompus deoarece
proprietatile fizice si chimice ale agregatelor sale il fac greu accesibil
pentru majoritatea organismelor. Humusul este un complex organic
foarte important pentru sol deoarece el constituie un liant pentru
agregatele foarte mici ale solului, si astfel imbunatateste capacitatea
solului pentru retinerea apei si a nutrientilor.
8
urmtoarele ntrebri:
a) Care este deosebirea dintre materia organica instabila si materia
organica recalcitranta?
b) Ce este humusul?
c) Care este sursa de hrana preferata de bacterii? Dar de fungi?

Sursa de hrana a organismelor din sol este reprezentata de materia
organica a solului. Mateia organica a solului este reprezentata atat prin
organismele vii cat si prin diverse alte forme de materie organica
moarta, mai mult sau mai putin transformata.
Dintre aceste forme de materie organica transformata, majoritatea
organismelor prefera materia proaspata: exudatii celulari, detritusul si
materia organica instabila. Fungii sunt singurii care pot consuma
materia organica recalcitranta, lignificata.
Humusul reprezinta o forma de materie organica puternic
transformata, foarte greu accesibila pentru majoritatea organismelor.
El este deosebit de important pentru sol deoarece imbunatateste
capacitatea de retinere a apei si a nutrientilor si face solul mai putin
vulnerabil in fata poluantilor.
1.5. UNDE LOCUIESC ORGANISMELE DIN SOL?
Majoritatea Organismele retelei trofice nu sunt uniform distribuite in interiorul

organismelor din solului. Fiecare specie sau grup traieste acolo unde gaseste spatiu,
sol traiesc in primii nutrienti si umiditate potrivite cu cerinte lor specifice de viata. Oricum,
cm ai solului ele se intalnesc acolo unde exista si materie organica majoritatea in
primii cativa centimetri ai solului, desi exista microorganisme care au
fost gasite si la o adancime de pana la 16 km (ex. bacteriile din
depozitele petrolifere).
9
In rizosfera sunt De regula, organismele solului sunt concentrate:

abundente
bacteriile, In jurul radacinilor. Rizosfera reprezinta solul din vecinatatea imediata
fungii micorizali, a radacilor plantelor. Rizosfera este colonizata de bacterii (figura
si bacterivorele 1.5.1) care se hranesc cu celule moarte provenite din radacini si cu
proteine si zaharuri eliberate in mediu prin activitatea radiculara
(exudati radiculari). De asemenea, in rizosfera sunt concentrate
protozoarele si nematodele care traiesc pe seama bacteriilor. Prin
activitatea lor, toate aceste organisme pun la dispozitia plantelor
elementele minerale nutritive si in plus le protejeaza si de numeroase
boli.
Figura 1.5.1. Evidentierea prin fuorescenta a bacteriilor din rizosfera.

Dupa: Soil Microbiology and Biochemistry Slide Set. 1976 J.P.
Martin, et al., eds. SSSA, Madison WI.
In litiera si pe
humus predomina
fungii In litiera. Fungii sunt descompunatorii comuni ai litierei, deoarece
litiera contine mari cantitati de complexe organice greu de descompus
de catre alte organisme. Fungii isi procura carbonul din
descompunerea litierei, iar datorita hifelor lungi pe care le dezvolta,
fungii au acces prin aceste filamente si la azotul care se gaseste in
stratul de sol de sub litiera. Spre deosebire de fungi, bacteriile nu pot
transporta azotul la distante, asa ca ele nu prea se gasesc in litiera.
Bacteriile pot participa la descompunerea litierei atunci cand aceasta
este amestecata in profilul solului. De asemenea, bacteriile sunt
abundente in litiera verde a plantelor mai tinere care sunt mult mai
bogate in azot si compusi simpli ai carbonului decat litiera plantelor
batrane. Bacteriile si fungii sunt mult mai capabile sa acceseze
suprafete mari de teren acoperite cu resturi vegetate dupa ce organisme
cum sunt viermii de pamant, insectele consumatoare de frunze,
milipedele si alte artropode erbivore au maruntit litiera in bucatele
mici.
Pe humus. Aici, organismele comune sunt fungii. Materia organica din
sol a fost deja descompusa de mai multe ori de catre bacterii si fungi
si/sau a fost trecuta prin tubul digestive al ramelor sau al artropodelor.
10
Rezultatul, compusii humici, reprezinta un complex care are foarte

putin azot disponibil. Numai fungii sunt capabili sa produca enzimele
necesare pentru a degrada compusii complecsi ai humusului.
Interiorul Pe suprafata agregatelor de sol. Activitatea biologica, in particular a
agregatelor de sol bacteriilor aerobe si a fungilor aerobi, este mai mare la suprafata
este habitat pentru agregatelor de sol decat in interiorul agregatelor.
organismele In interiorul agregatelor mari de sol au loc procese care nu necesita
anaerobe oxigen (procese anaerobe), asa cum este denitrificarea. Numeroase
agregate sunt de fapt coproolite ale viermilor de pamant (ramelor) sau
Protozoarele si a altor nevertebrate.
nematodele sunt
sensibile la In spatiul dintre agregatele de sol. Artropodele si nematodele care nu
uscaciune pot sapa in sol se misca prin porii si fisurile dintre agregatele de sol.
Organismele care sunt sensibile la uscaciune, la deshidratare, asa cum
sunt protozoarele si numeroase nematode, traiesc in porii umpluti cu
apa ai solului. (figura 1.5.2).
Figura 1. Mediile din interiorul solului. Organismele traiesc in micro-

mediile din si dintre particulele de sol. Pe distante scurte exista
diferente de pH, de umiditate, de marime a porilor si de tipuri de hrana
disponibila, astfel incat se creaza o varietate foarte mare de
habitate. Dupa S. Rose and E.T. Elliott
11
urmtoarele ntrebri:
a) Care sunt habitatele din sol preferate de bacterii?
b) Unde traiesc organismele anaerobe din sol?
c) Ce organisme se gasesc prponderent in litiera? De ce?

Majoritatea organismelor traiesc in primii centimetri ai solului,
deoarece aici este concentrata materia organica (hrana). Solul ofera o
gama larga de habitate pentru organisme.
Rizosfera (spatiul din jurul radacinilor plantelor) contine multa
materie organica proaspata si de aceea este locul preferat de
majoritatea organismelor (mai ales de bacterii).
Litiera contine multa materie organica lignificata, de aceea locul va fi
preferat de fungi (acestia putand sa descompuna lignina).
Organismele anaerobe se gasesc in spatiile lipsite de oxigen din
interiorul agregatelor de sol.
Protozoarele si nematodele prefera porii plini cu apa ai solului, dintre
agregatele de sol.
Artropodele si ramele se deplaseaza prin fisuri.
1.6. CAND SUNT ACTIVE ORGANISMELE DIN SOL?
Majoritatea Activitatea organismelor din sol se desfasoara in conformitate cu

organismelor sunt variatia conditiilor sezoniere, precum si a conditiilor zilnice. In
mai active la sistemele temperate, cea mai mare activitate are loc la sfarsitul
sfarsitul primaverii primaverii cand conditiile de temperatura si umiditate sunt optime
pentru procesele de crestere (figura 1.6.1). Cu toate acestea, exista si
cateva specii care sunt mai active in timpul iernii, altele sunt mai
active in conditii de seceta, iar altele sunt mai active in conditii de
stagnare a apei.
Organismele din sol Intr-un interval de timp dat nu toate organismele sunt active. Chiar
au maxime de daca perioada de timp considerata se caracterizeaza printr-un maxim
activitate diferite de activitate biologica, asta nu inseamna ca toate organismele sunt
active; numai o anumita fractie din organisme se hranesc, respira si
altereaza intens mediul, celelalte au o activitate incetinita sau sunt
12
chiar latente.
Figura 1.6.1.. Activitatea sezoniera a bacteriilor si a fungilor in

zonele temperate (pe solurile agricole)
Numeroase categorii de organisme sunt active numai in anumite

Activitatea
perioade de timp, iar atunci ele interactioneaza intre ele,
organismelor aduce
interactioneaza cu plantele si cu particulele de sol. Rezultatul combinat
beneficii solului
al acestor interactiuni este reprezentat prin numeroase functii benefice,
incluzand aici ciclul elementelor (nutrientilor), controlul bolilor si a
circulatiei apei (solutiilor).
urmtoarele ntrebri:
a) Pentru zonele temperate care este anotimpul optim de desfasurare a
activitatilor biologice?
b) In conditii de frig, de seceta sau de stagnare a apei activitatea

organismelor inceteaza? Explicati.

Activitatea organismelor din sol depinde de variatiile zilnice si
sezoniere ale conditiilor de mediu.
Majoritatea organismelor din solurile zonelor temperate sunt mai
active la sfarsitul primaverii, deoarece conditiile de temperatura si
umiditate sunt optime pentru procesele lor de crestere.
Exista insa si organisme adaptate la conditii de ger, de umiditate
excesiva sau de seceta, iar activitatea lor biologica se desfasoara mai
intens in aceste conditii "vitrege".
13
1.7. STRUCTURA UNEI RETELE TROFICE TIPICE
Fiecare ecosistem Fiecare camp, padure, sau pasune are o retea trofica unica; proportia si
are o compozitie nivelul de complexitate dintre bacterii, fungi si alte grupuri de animale
unica de este specifica pentru fiecare ecosistem dat. Aceste diferente din cadrul
organisme, retelelor trofice sunt rezultatul factorilor climatici, de sol si de vegetatie,
functie de precum si a practicilor agricole diferite de la un ecosistem la altul.
conditiile de
mediu Structura retelei trofice se refera la compozitia si la numarul relativ de
organisme care se gasesc in interiorul sistemului sol. Fiecare tip de
ecosistem are o anumita structura caracteristica a retelei trofice (vezi
tabelul 1.7.1).
O lingurita sol proaspat (sau 1 g sol uscat)

Tip organism Soluri Pajisti Paduri
agricole
cultivate
BACTERII 100 mil. 1 Cateva sute 100 mil. cateva

miliard mil., adesea 1 sute milioane
miliard
Cca. 10 m 90-100 m 500 1500 m in

FUNGI filamente de padurile de foiase;
fungi 1500-60 000 m in
padurile de
conifere
Cateva mii de Cateva mii Cateva sute de mii

PROTOZOARE flagelate si flagelate si de amibe si cateva
amibe; amibe; flagelate; foarte
100-cateva cateva sute putine ciliate
sute ciliate ciliate
10-20 Zeci- mai Cateva sute

NEMATODE nematode multe sute din nematode
consumatoare fiecare consumatoare de
de bacterii; categorie bacterii si fungi;
cateva numeroase
consumatoare pradatoare
de fungi;
cateva
pradatoare
ARTROPODE <1000 5000 20 000 100 000 - 250 000
14
50 300 100 500 100 500 in

padurile de foiase
Cca. 1 m2 sol
ANELIDE
Raportul (RAME) mai multe in in zonele aride
fungi/bacterii este solurile cu si semiaride foarte putine in
caracteristic continut pot sa padurile de
fiecarui tip de bogat de lipseasca conifere
materie
ecosistem
organica
Tabelul 1.7.1 Numarul organismelor din solurile ecosistemelor

nepoluate
Organismele care
se intalnesc in
reteaua trofica
reflecta sursa lor Solurile inierbate si solurile cultivate au in general o retea trofica in care
de hrana domina bacteriile, aceasta insemnand ca cea mai mare cantitate de
biomasa este realizata de bacterii. Solurile agricole cu productivitate
Practicile agricole foarte mare au tendinta de a avea raportul de biomasa fungi/bacterii de
modifica reteaua 1:1 (sau apropiat de acesta). Padurile au o retea trofica dominata de
trofica fungi, raportul de biomasa fungi/bacterii fiind de 5:1 pana la 10:1 in
padurile de foiase, si de 100:1 pana la 1000:1 in padurile de conifere.
Intotdeauna organismele care se intalnesc in sol vor reflecta sursa lor de

hrana. De exemplu, protozoarele sunt abundente numai daca si bacteriile
sunt abundente. Daca bacteriile domina fungii, inseamna ca nematodele
consumatoare de bacterii vor fii mai numeroase decat nematodele
consumatoare de fungi.
In sistemele agricole in care lucrarile solului sunt reduse, raportul

fungi/bacterii are tendinta de a creste in timp, iar populatiile viermilor de
pamant si ale artropodelor devin si ele mai numeroase.
urmtoarele ntrebri:
a) Estimati numarul bacteriilor dintr-un gram de sol agricol.
b) Estimati cantitatea de fungi dintr-un gram de sol agricol.
c) Estimati cantitatea de fungi dintr-un gram de sol forestier.
d) Care este raportul de biomasa fungi/bacterii din solurile agricole?

Dar din cele forestiere?
15

Proportia dintre bacterii, fungi si alte grupuri de animale este specifica
pentru fiecare ecosistem dat. Diferentele care apar in cadrul
ecosistemelor sunt rezultatul factorilor climatici, de sol si de vegetatie,
precum si a practicilor agricole aplicate.
In general bacteriile sunt mai abundente in solurile agricole si in
pajisti, iar fungii, nematodele si artropodele sunt mai abundente in
paduri.
Intr-o lingurita de sol proaspat (echivalentul unui gram de sol uscat)
exista un impresionant numar de organisme.
De exemplu, intr-o singura lingurita de sol agricol putem gasi:
1 miliard de bacterii; 10 m de filamente de fungi; cateva mii de
flagelate si amibe; peste 100 de protozoare; 10-20 de nematode
1.8. COMPLEXITATEA RETELEI TROFICE SI BENEFICIILE

ACESTEIA PENTRU SOL
Complexitatea Complexitatea retelei trofice reprezinta un factor care se refera atat la

retelei trofice se numarul de specii dintr-o comunitate, cat si la tipurile diferite de
refera atat la specii. De exemplu, un sol cu 10 specii de nematode consumatoare de
cantitatea cat si la bacterii este mai putin complex decat un sol cu 10 specii de nematode,
diversitatea de care includ si nematode consumatoare de bacterii, si consumatoare de
specii fungi, si nematode pradatoare. In figura 1.8.1 se poate observa
diagrama unei retele trofice complexe care apartine unui sol dintr-un
ecosistem forestier. Fiecare casuta a diagramei reprezinta cate un grup
functional de organisme, care indeplineste un anumit rol in cadrul
sistemului sol. Transferul de energie are loc atunci cand un organism
este mancat de altul (in diagrama acest transfer de energi este
reprezentat prin sageti). Ecosistemele complexe contin mai multe
grupe functionale decat ecosistemele simple, iar cantitatea de energie
inglobata si transferata este mult mai mare.
Figura 1.8.1 Reprezentarea unei retele trofice complexe
16
Practicile agricole
necorespunzatoare
pot altera structura
si complexitatea
retelei trofice
Numarul grupelor de organisme care realizeaza transferul de energie
(inainte ca acesta sa paraseasca sistemul solului) este diferit (si
caracteristic) pentru fiecare ecosistem in parte. In cadrul ecosistemului
Complexitatea forestier prezentat in diagrama anterioara, energia este transferata de
biologica are efecte la un tip de organism la altul de cel putin douazeci de ori. In contrast
benefice asupra cu acest ecosistem, grotele sau solurile care prezinta putina materie
solului organica au o varietate a organismelor pradatoare mult mai mica.
Energia si nutrienti vor fi, astfel, transferate doar prin cateva tipuri de
O varietate mare de organisme.
organisme
inseamna o Practicile agricole pot altera numarul grupelor functionale de
recirculare rapida a organisme cu alte cuvinte, complexitatea din sol. Sistemele lucrate
nutrientilor intensiv, asa cum sunt sistemele culturilor de camp prezinta mari
modificari in ceea ce privesc grupe functionale ale comunitatii de
organisme. O rotatie necorespunzatoare a culturilor, lucrarile prea
intense ale solului, folosirea pesticidelor si a irigatiilor in cantitati prea
mari, altreaza habitatul organismelor solului si prin urmare altereaza
structura si complexitatea retelei trofice.
Organismele Complexitatea biologica aduce numeroase beneficii solului deoarece

contribuie la ea influienteaza o serie de procese, asa cum sunt: ciclurile elementelor
retentia nutritive, formarea structurii solului, rata descompunerilor
nutrientilor in sol (mineralizarea si humificarea), precum controlul bolilor.
Ciclul elementelor. Din cea mai mare parte a cantitatii de hrana

consumata, organismele creaza biomasa proprie, iar o mica parte este
eliberata din nou in mediu, sub forma de deseuri. Dintre aceste
deseuri, cel mai important pentru cresterea plantelor este amoniul
17
(NH4+). Amoniul si alti nutrienti eliberati sunt preluati de alte

O retea trofica organisme, inclusiv de radacinile plantelor. Atunci cand in sol exista o
complexa varietate mare de organisme, nutrientii pot fi recirculati mult mai
imbunatateste rapid, fiind astfel pusi la dispozitia plantelor; in acest fel se poate
structura solului, asigura o stare de optim sau chiar de abundenta pentru nutritia
infiltratia si plantelor.
capacitatea de
retinere a apei Retentia nutrientilor. Alaturi de realizarea proceselor de mineralizare
- prin care azotului si alte elemente devin disponibile pentru nutritia
plantelor - organismele din sol realizeaza si procesele de humificare.
In felul acesta, organismele sechestreaza importante cantitati de
nutrienti (in special azot) pentru perioadele de timp in care plantele (si
algele) nu inregisteaza cresteri rapide. Daca nu ar exista acesta
posibilitate de retinere a azotului in materia organica stabila a solului
(humusul), azotul ar fi spalat prin levigare din zonele radiculare;
levigarea are loc deoarece formele anorganice de azot (nitrati NO 3- si
O retea trofica amoniu - NH4+) sunt foarte mobile.
complexa inhiba
aparitia bolilor in Imbunatatirea structurii solului, a infiltratiei si a capacitatii de
sol retinere a apei. Numeroase organisme din sol sunt implicate in
formarea si stabilizarea agregatelor de sol. Activitatea biologica,
materia organica si argila- prin proprietatile ei chimice- sunt
responsabile pentru crearea microagregatelor de sol. Viermii de
pamant (ramele) si artropodele consuma mici agregate minerale si
organice de sol, generand mari cantitati de cooprolite (fecale care
O retea trofica contin pamant imbogatit in enzime intestinale). Aceste cooprolite
complexa contibuie devin parti componente ale structurii solului. De asemenea, hifele
la autoepurarea fungilor si perisorii radiculari ai plantelor conduc la formarea unor
solului agregate de sol foarte stabile. Imbunatatirea stabilitatii agregatelor de
sol, alaturi de fisurile si galeriile create de rame si de artropode,
imbunatatesc porozitatea solului, capacitatea de infiltratie si de
retinere a apei.
O retea trofica
complexa inseamna Inhibarea bolilor. Intr-o retea trofica complexa, organismele utile din
biodiversitate mare sol intra in competitie cu organismele care produc boli. Acesti
competitori pot sa previna instalarea patogenilor prin mai multe cai:
- fie consuma hrana care este specifica si patogenilor,

- fie se hranesc direct cu patogenii,
- fie genereaza metaboliti care sunt toxici pentru patogeni,
- sau metaboliti care inhiba dezvoltarea patogenilor.
Degradarea poluantilor. Un rol foarte important pe care il realizeaza

solul - ca sistem viu - este acela de purificare a apei. O retea trofica
complexa include organisme care au capacitatea de a consuma
(degrada) in conditii foarte variate de mediu o varietate foarte mare de
poluanti aparuti in solutia solului.
18
Biodiversitatea. O retea trofica cu complexitate mare inseamna, de

fapt, o biodiversitate mare. Biodiversitatea se masoara prin numarul
total de specii, prin abundenta relativa a speciilor, precum si prin
numarul grupelor functionale de organisme.
urmtoarele ntrebri:
a) Ce intelegeti prin complexitatea retelei trofice?
b) Enumerati beneficiile aduse solului de o retea trofica complexa.
c) Cum impiedica organismele levigarea formelor anorganice de azot?

O retea trofica complexa, spre deosebire de una simpla, este alcatuita
din numeroase grupe functionale de organisme. Aceasta mare
diversitate de organisme asigura circulatia unei cantitati mari de
materie si de energie.
Complexitatea biologica aduce numeroase beneficii solului, deoarece
ea influienteaza o serie de procese, asa cum sunt:
ciclurile elementelor nutritive
formarea structurii solului
rata descompunerilor (mineralizarea si humificarea)
degradarea poluantilor
controlul bolilor.
1.9. MANAGEMENTUL SOLURILOR SI STAREA LOR DE SANATATE
Conditii fizice si Un management corespunzator al solurilor asigura buna crestere a

chimice bune plantelor, protejeaza calitatea apei si a aerului si asigura statea de
inseamna conditii sanatate a animalelor si oamenilor. Mantinerea starii de sanatate a
biologice bune - solului se realizeaza prin mentinerea si imbunatatirea proprietatilor
inseamna sol fizice si chimice a solului, ceea ce atrage dupa sine o imbunatatire a
19
sanatos componentei biologice.
In sistemele naturale ale solului, reteaua trofica indeplineste o

Organismele multitudine de functii cruciale, incluzand:
indeplinesc functii
cruciale pentru 1. mentinerea activitatii biologice, a diversitatii si productivitatii;
sistemele naturale 2. reglarea fluxului de apa din sol si dizolvarea nutrientilor;
3. stocarea si punerea in circuit a nutrientilor si altor elemente
(humificarea si mineralizarea) ; precum si
4. filtrarea, tamponarea, degradarea, imobilizarea si detoxifierea
materiei organice si anorganice potential poluanta.
Interactiunile dintre organisme conduc la realizarea aceostor multiple

functii.
Succesul unui bun management de teren necesita protejarea tuturor

Un bun resurselor, inclusiv solul, apa, aerul, plantele, animalele si omul. Multe
management de dintre stategiile de management modifica habitatele solului si deci
teren protejeaza reteaua trofica, alterand calitatea solului si capacitatea acestuia de a-si
toate resursele: realiza functiile. De exemplu, un anumit tip sol - pe care se realizeaza
solul, apa, aerul, rotatia a 4 culturi- are o varietate mult mai mare de surse de hrana si
plantele, animalele deci o varietate mult mai mare de bacterii, fungi si alte organisme
si omul decat poate avea acelasi tip de sol pe care se practica rotatia doar a 2
culturi. Pe terenurile cu lucrari de terasare, cu benzi inierbate, cu
perdele de protectie etc exista mult mai multe habitate pentru
microorganisme si artropode decat pe aceleasi terenuri fara astfel de
lucrari. De asemenea, pe solurile carora li se aplica pesticide in
cantitati mari, fata de cele carora nu li se aplica, complexitatea retelei
trofice se reduce considerabil. (S-a constatat ca utilizarea bromurei de
metil conduce chiar la eliminarea tuturor organismelor din sol, cu
exceptia catorva specii de bacterii).
urmtoarele ntrebri:
a) Cum se mentine starea de "sanatate a solui"?

Un management corespunzator al solurilor asigura:
buna crestere a plantelor,
protejeaza calitatea apei si a aerului,
asigura statea de sanatate a animalelor si oamenilor.
Mantinerea starii de sanatate a solului se realizeaza prin mentinerea
si imbunatatirea proprietatilor fizice si chimice a solului, ceea ce
atrage dupa sine o imbunatatire a componentei biologice.
20
1.10. RSPUNSURI I COMENTARII LA NTREBRILE DIN

TESTELE DE AUTOEVALUARE
Teste de autoevaluare:
Setul 1
a) Buna desfurare a relaiilor trofice din sol, face posibil
meninerea curat a apei, a aerului i a strii de sntate a plantelor.
b) Organismele din sol sunt bacterii, alge, fungi, protozoare, nematode

rme, artropode i plante
c) Organismele din sol au n general dimensiuni micronice
d) Reeaua trofic este alimentat de organismele fotosintetizatoare
Setul 2
a) Organismele din sol sunt fotosintetizatorii, descompuntorii,
simbiontele, patogenele i parazitele, erbivorele, bacterivorele,
fungivorele, detritrivorele i prdtorii de nalt nivel
b) Fotosintetizatorii capteaz energia solar i fixeaz CO 2 n compui

organici
c) Populaiile bacteriilor i fungilor din sol sunt reglate de protozoarele

i nematodele bacterivori, respectiv de nematodele fungivori i de
microartropode
d) Organismele simbionte sunt acelea care realizeaz relaii de

mutualism cu rdcinile plantelor. Acestea sunt bacteriile i fungii
mutualiti
Setul 3
a) Materia organic instabil este cea care se descompune uor n timp
ce materia organic recalcitrant reprezentat de humus i materiale
puternic lignificate este descompus doar de fungi
b) Humusul este un compus organic complex care ia natere prin

numeroase transformri repetate ale materiei organice proaspete
c) Sursa de hran preferat de bacterii este materia organic proaspt,

iar a fungilor este materia organic lignificat
Setul 4
a) Habitatul bacteriilor din sol este reprezentat de rizosfer
b) Organismele anaerobe din sol triesc n interiorul agregatelor din

sol, unde oxigenul lipsete
c) n litier se gsesc preponderent fungi, deoarece materia organic

lignificat nu poate fi descompus dect de ctre acetia
21
Setul 5
a) Anotimpul optim de desfurare a activitilor biologice din zonele
temperate este sfritul primverii
b) n condiii de frig, de secet sau de stagnare a apei, nu toate

organismele si nceteaz activitatea. Exist organisme adaptate la
aceste condiii, care devin active n aceste condiii extreme
Setul 6
a) Numrul bacteriilor dintr-un gram de sol agricol este cuprins ntre
100 milioane 1 miliard
b) ntr-un gram de sol agricol exist cca. 10 metri filamente de fungi
c) ntr-un gram de sol forestier exist cca. 1500 60 000 metri

filamente de fungi
d) Raportul de biomas fungi / bacterii din solurile agricole este de 1:1

iar din solurile forestiere este de 5:1 10:1 n pdurile de foioase i de
100:1 1000:1 n pdurile de conifere
Setul 7
a) Complexitatea reelei trofice se refer att la cantitatea ct i la
diversitatea de specii
b)Beneficiile complexitii reelei trofice sunt: circuitul elementelor,

retenia nutrienilor n sol, mbuntirea structurii solului i a
capacitii de reinere a apei, degradarea poluanilor i inhibarea
bolilor.
c) Organismele mpiedic levigarea formelor de azot din sol, prin

reinerea lui n materia organic stabil (humus).
Setul 8
a) Starea de sntate a solului se menine printr-un management bun
de teren
1.11. LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 1
ntrebrile / cerinele la care trebuie s rspundei sunt

urmtoarele (punctajul este precizat la fiecare):
1. Considerand ca intr-un ecosistem raportul fungi /bacterii

este de 5:1 precizati ce fel de ecosistem este aratati care este
structura retelei trofice a acestuia. (4p)
22
2. Specificati care sunt tipurile de organisme din sol si aratati

ce functii indeplineste fiecare. (3p)
3. Plecnd de la caracteristicile unei retele trofice complexe

aratati care sunt beneficiile aduse solului. (3p)
BACTERIILE DIN SOL
Cuprins
2.2. Grupele functionale de bacterii din sol 23
2.3. Ce fac bacteriile din sol? 28
2.4. Cateva bacterii importante pentru sol 29
2.5. Unde se gasesc bacteriile din sol? 31
2.6. Bacteriile stimuleaza cresterea plantelor 33
23
Cunoasterea grupelor functionale de bacterii din sol
Intelegerea functiilor pe care le indeplinesc bacteriile in cadrul

solului
nelegerea interaciunilor dintre organismele care alcatuiesc

reteaua trofica a solului
Cunoasterea beneficiilor aduse solului de catre activitatea

bacteriilor
2.2. GRUPELE FUNCTIONALE DE BACTERII DIN SOL
Bacteriile sunt Bacteriile sunt organisme unicelulare, procariote, foarte mici in

organisme general, avand aproximativ 1 in diametru si ceva mai mult in
unicelulare, lungime. O lingurita de sol productiv contine, in general, intre 100
procariote, foarte milioane si 1 miliard de bacterii (figura 2.2.1.). Masa lor cumulata, la
mici un ha de teren, este egala cu masa a 20 de vite mari (10 tone).
Figura 2.2.1. Bacrerii si hife de fungi.

Din: R. Campbell. In R. Campbell. 1985. Plant Microbiology. Edward
Arnold; London. P. 149
Bacteriile Bacteriile se grupeaza in patru grupe functionale.

descompunatoare Cele mai multe sunt bacteriile descompunatoare care consuma
realizeaza circuitul compusi simplii ai carbonului, asa cum sunt exudatii celulari radiculari
nutrientilor si sau litiera proaspata. Prin acest proces de descompunere, bacteriile
degradeaza convertesc energia stocata in materie organica -cu care se hranesc- in
poluantii alte forme utile, care devin accesibile tuturor celorlalte organisme din
reteaua trofica a solului. Numerosi descompunatori pot degrada
(descompune) chiar pesticidele si poluatii care ajung in sol.
Decompunatorii sunt foarte importanti pentru ca ei imobilizeaza si
retin in celulele lor nutrientii, prevenind astfel levigarea lor din zona
radiculara (in special a azotului). Bacteriile joac un rol important n
descompunerea materiei organice, n special n stadiile timpurii de
24
descompunere, cnd nivelul de umiditate este ridicat. n stadiile

avansate ale descompunerii, fungii vor fi speciile descompuntoare
dominante.
Bacillus subtilis i Pseudomonas fluorescens sunt exemplele cele mai
comune de bacterii descompuntoare (figura 2.2.2). n afara acestora,
alte specii de bacterii nu au dovedit capacitate mare de formare a
humusului n sol.
Figura 2.2.2. Bacillus subtilis

bacterie aerob, Gram-pozitiv, de form bacilar (bastona); aceste
bacterii formeaz endospori care le confer rezisten sporit la
factorii de mediu extremi
Bacteriile Al doilea grup functional este acela al bacteriilor mutualiste, care

mutualiste fixeaza realizeasa simbioze cu plantele. Cel mai bine cunoscute sunt bacteriile
N-ul atm. fixatoare de azot.
Cel de-al treilea grup functional este reprezentat de bacteriile patogene.
Agrobacterium Bacteriile patogene includ speciile Xymomonas si Erwinia, si speciile
cauzeaza tumori de Agrobacterium care cauzeaza formarea tumorilor in radacinile
plantelor plantelor (figura 2.2.3).
Figura 2.2.3. Radacini de Kalanchoe infectate cu Agrobacterium

tumefaciens. Din: Enciclopedia Libera Wikipedia
Al patrulea grup functional este reprezentat de bacteriile litotrofe sau
chemoautotrofe. Acestea nu obtin energia din compusi ai carbonului ,
ci din compusi anorganici ai azotului, sulfului, fierului. Dintre
25
bacteriile chemoautotrofe fac parte:

Bacteriile metanogene produc metan ca urmare a metabolismului lor
Bacteriile si sunt anaerobe; se gasesc in mlastini, in izvoare termale, in vanturile
chemoautotrofe hidrotermale ale marilor, dar si in intestinul rumegatoarelor sau al
obtin energia din omului-producand balonarile;
compusi
anorganici ai Halobacteriile sau bacteriile halofile (iubitoare de sare) traiesc in
azotului, sulfului si medii foarte concentrate in sare, de 5 ori mai mult decat apa oceanelor;
fierului se gasesc in solurile saraturate, in Marele Lac Sarat din Utah, in Marea
Moarta. Exemplu: Halococcus (figura 2.2.4).
Figura 2.2.4. Halococcus bacterie iubitoare de sare. Traieste in

medii cu concentratie de NaCl de pana la 32%.
Din: Enciclopedia Libera Wikipedia
Halobacteriile prezinta pigmenti bacteriorodopsina- cu ajutorul carora
fixeaza lumina solara si o convertesc in energie chimica -ATP. Datorita
acestui pigment bacteriile apar colorate si confera culoare roscata si
mediului in care traiesc (figura 2.2.5).
Halobacteriile
contin pigmenti cu
care fixeaza
lumina solara
Halobacteriile
confera mediului i
care traiesc culori
rosiatice Figura 2.2.5. Halobacteriile
contin pigmenti de bacteriorodopsina care le protejeaza de
concentratia mare de sare si care le confera culoare roscata,
culoare pe care o imprumuta si mediul in care traiesc.
26
Halobacteriile nu trebuie confundate cu halofilele eucariote, asa cum

este alga unicelulara Dunaliella salina (figura 2.2.6). Acest protist
prezinta si el o cantitate mare de pigmenti (-caroten) care il protejeaza
de concentratia mare de sare. Datorita pigmentilor, mediul in care
Halobacteriile nu traiesc capata culoare rosie (figura 2.2.7).
trebuie confundate
cu algele halofite
Figura 2.2.6. Dunaliella salina- alga unicelulara halofila

Figura 2.2.7. Apa marii colorata in rosu datorita abundentei de alge

unicelulare Dunaliella salina care contin pigmentii -carotenoizi
Din: Encyclopedy of life -online
Bacteriile sulf-reducatoare obtin energia prin reducerea sulfului
elementar la hidrogen sulfurat (Proteus, Pseudomonas, Salmonella)
Exista o serie de bacterii bacteriile sulfat-reducatoare - care pot sa
utilizeaze ca sursa de energie atat sulful elementar cat si compusi ai
27
sulfului (ex.: Desulfovibrio); De regula sunt anaerobe, obligate sau

facultative.
Bacteriile sulf- Bacteriile termoacidofile prefera temperaturi de 70 80oC si un pH
reducatoare acid de 2-3. Se gasesc in izvoarele termale.
produc hidrogen
sulfurat Bacteriile nitrificatoare contribuie la realizearea ciclul azotului; vor fi
discutate in continuare.
Bacteriile
termoacidofile
prefera pH-uri si to
extreme
urmtoarele ntrebri:
a) Care sunt principalele grupe functionale de bacterii din sol?
b) De ce sunt importante bacteriile descompunatoare?
c) Ce sunt bacteriile chemoautotrofe? Mentionati cateva tipuri.

Bacteriile sunt organisme procariote, unicelulare, de dimensiuni
micronice. Sunt specii ubicuitare-adica raspandite in toate mediile.
In sol exista 4 grupe functionale importante de bacterii:
descompunatoare,
mutualiste,
chemoautotrofe,
patogene.
Bacteriile descompunatoare sunt foarte importante deoarece
transforma materia organica in forme mai simple- utile altor
organisme, sau in forme minerale- utile plantelor. Ele asigura astfel,
prin procesele de mineralizare, circuitul nutrientilor. De asemenea,
sunt importante in degradarea poluaantilor organici.
Bacteriile mutualiste realizeaza simbioze cu radacinile plantelor. Cele
mai cunoscute sunt bacteriile fixatoare de azot din genul Rizobium.
Bacteriile chemoautotrofe isi obtin energia nu din degradarea materiei
organice ci din compusi anorganici ai azotului, fierului, sulfului etc.
Dintre acestea fac parte: bacteriile metanogene, bacteriile sulf-
reducatoare, bacteriile iubitoare de sare, bacteriile termoacidofie,
bacteriile nitrificatoare etc. Multe dintre ele sunt anaerobe.
Bacteriile patogene produc boli plantelor: Erwinia, Agrobacterium.
28
2.3. CE FAC BACTERIILE DIN SOL?
Bacteriile asigura Cele patru grupe functionale de bacterii indeplinesc importante

circuitul activitati in sol, relativ la dinamica apei, ciclul nutrientilor si inhibarea
nutrientilor, bolilor (vezi si Unitatea de invatare nr.1). Anumite bacterii
controleaza influienteaza miscarea apei in sol prin producerea de substante care
anumite boli si ajuta ca liant al particulelor de sol si formarea de mici agregate (se
imbunatatesc imbunatateste structura solului). Agregatele stabile de sol imbunatatesc
structura solului infiltratea apei si capacitatea solului pentru retinerea apei. In diferite
comunitati, bacteriile intra in competitie cu organismele care produc
boli plantelor, controland densitatea acestora si inhiband aparitia
bolilor.
urmtoarele ntrebri:
a) Cum contribuie bacteriile la inhibarea unor boli?
b) Cum asigura bacteriile circuitul nutrientilor?

Bacteriile asigura circuitul nutrientilor prin capacitatea lor de
mineralizare a materiei organice.
Intra in competitie cu organismele care produc boli, controland
densitatea acestora si inhiband aparitia bollor.
Elibereaza in mediu exudati celulari care au rol de liant pentru
agregatele de sol si astfel, imbunatatesc structura solului si implicit
capacitatea pentru apa si aer.
2.4. CATEVA BACTERII IMPORTANTE
Bacteriile fixatoare Bacteriile fixatoare de azot. Se intalnesc in simbiozele cu radacinile

de azot sunt leguminoaselor (trifoi, lupin, lucerna, mazare, fasole, soia etc) si cu
bacterii mutualiste radacinile arinilor. Atunci cand astfel de bacterii infecteaza radacinile
plantelor, pe radacini se formeaza niste nodozitati vizibile (figura
2.4.1). Plantele vor furniza bacteriilor simbionte compusi simplii ai
carbonului, iar bacteriile vor transforma azotul atmosferic (N2) intr-o
forma pe care plantele gazda o pot utiliza. Cand frunzele si radacinile
moarte- provenite de la aceste plante- vor fi descompuse, solul se va
imbogati in azot. Bacteriile fixatoare de azot fac parte din genul
Rhizobium.
29
Figura 2.4.1. Radacini cu nodozitati, infectate cu bacterii din

genul Rhizobium (imag. din st.: radacina de lucerna - Medicago;
imag din dr. radacina de arin - Alnus)
Bacteriile
nitrificatoare
transforma
Bacteriile nitrificatoare transforma ionii de amoniu (NH4+) in nitriti
amoniul in nitriti si
(NO2-) apoi in nitrati (NO3-) forma de azot preferata de toate
nitrati
plantele. Bacteriile care transforma ionii de amoniu in nitriti apartin
genurilor Nitrosomonas si Nitrosococcus, iar cele care transforma
nitritii in nitrati apartin genului Nitrobacter.
Datorita faptului ca nitratul levigheaza mult mai usor pe profilul
solului, fermierii utilizeaza inhibitori ai nitrificarii pentru a reduce
activitatea bacteriilor nitrificatoare. In solurile din padure activitatea
Bacteriile
bacteriilor nitrificatoare este redusa, astfel incat azotul ramane
denitrificatoare
preponderent sub forma de amoniu.
transforma nitratii
in N gazos
Bacteriile denitrificatoare transforma nitratul (NO3-) in azot
molecular (N2) sau in oxid de azot gazos (N2O). Exemple:
Paracoccus denitrificans, Thiobacillus denitrificans etc. Bacteriile
denitrificatoare sunt anaerobe, ceea ce inseamna ca ele sunt active
doar in absenta oxigenului. Conditii de anaerobioza se pot intalni in
toate solurile (in interiorul agregatelor de sol) sau in solurile saturate
Bacteriile fixatoare
(soluri care au porii dintre agregatele de sol pline cu apa permanent
de azot,
sau temporar).
nitrificatoare si
denitrificatoare
Bacteriile fixatoare de azot, impreuna cu cele nitrificatoare si cele
asigura circuitul N-
denitrificatoare sunt foarte importante, deoarece asigura circuitul
ului in natura
azotului in natura (figura 2.4.2). O parte dintre acestea participa si la
procesele de depoluare.
30
Actinomicetele sunt
bacterii
filamentoase
Figura 2.4.2. Circuitul azotului in natura
Actinomicetele reprezinta un grup larg de bacterii care cresc sub forma

Actinomicetele de hife, la fel ca si fungii (figura 2.4.3). Ele sunt responsabile pentru
descompun materia mirosul caracteristic de pamant al solurilor proaspat arate.
organica
recalcitranta
Figura 2.4.3. Actinomicetele (in imagine Streptomyces) confera

solului mirosul de pamant
Actinomicetele descompun o vatietate foarte mare de substrate, dar in

mod special sunt importante pentru degradarea compusilor
recalcitranti (greu de descompus). Dintre acestia fac parte chitina si
celuloza. Pentru a fi active, actinomicetele au nevoie de niveluri de pH
ridicate, cuprinse intre 6,5 si 9. La pH mai mic de 6,5 actinomicetele
devin inactive, in schimb fungii devin activi si pot realiza
descompunerea compusilor recalcitranti, in conditii de pH acid.
Actinomicetele (de ex. Streptomyces) sunt producatoare de antibiotice.
31
urmtoarele ntrebri:
a) Carui gen apartin bacteriile fixatoare de azot?
b) Ce fac bacteriile nitrificatoare ? Dar cele denitrificatoare?
c) Ce roluri importante indeplinesc actinomicetele?
d) La ce pH al solului actinomicetele devin inactive?

Bacteriile fixatoare de azot, cele nitrificatoare si cele denitificatoare
asigura circuitul azotului in natura.
Bacteriile fixatoare de N apartin genului Rhizobium. Sunt bacterii
mutualiste, ele realizand simbioze cu radacinile leguminoaselor si cele
ale arinilor. Transforma N-ul atmosferic in forme usor asimilabile de
catre plantele cu care fac simbiaze.
Bacteriile nitrificatoare transforma ionii de amoniu in nitriti
(Nitozomonas si Nitrozococcus) si apoi in ion nitrati (Nitrobacter),
Nitratii sunt forme mai usor asimilabile de catre plante.
Bacteriile denitrificatoare inchid ciclul azotului, transformand ionii
nitrati in azot gazos. Aceste bacterii sunt anaerobe.
Actinomicetele sunt foarte importante pentru sol deoarece produc
antibiotice si inhiba bolile si deoarece ele pot descompune formele
recalcitrante de materie organica. Sunt active doar la pH mai mare de
6.5 (pH cuprins intre 6.5 - 9).
2.5. UNDE SE GASESC BACTERIILE ?
Bacteriile se gasesc Bacteriile populeaza cele mai variate micromedii si folosesc drept
preponderent in hrana o diversitate mare de substrate. In general, bacteriile sunt mult
rizosfera mai competitive si se dezvolta vertiginos atunci cand sursele de hrana
se gasesc intr-o forma usor de metabolizat (de ex., resturi vegetale
proaspete sau compusi secretati de radacinile vii ale plantelor).
Bacteriile se gasesc in special concentrate in rizosfera (zona din
vecinatatea imediata a radacinilor). Acest fapt reprezinta o dovada ca
plantele produc numeroase tipuri de exudati radiculari pentru a
32
incuraja cresterea si dezvoltatrea bacteriilor. Bacteriile au rol protector

pentru plante, deoarece inhiba aparitia multor boli (sa ne gandim, de
exemplu, la capacitatea bacteriilor de a sintetiza antibiotice!).
Activitatea Bacteriile au capacitatea de a modifica prin activitatea lor conditiile de

bacteriilor viata dintr-un sol, favorizand instalarea plantelor, cresterea si
favorizeaza dezvoltarea acestora. Pe un sediment proaspat nu plantele sunt cele
instalarea plantelor care se instaleaza primele, ci comunitatile de bacterii. Bacteriile,
si a altor organisme incepand cu bacteriile fotosintetizatoare, sunt cele care fixeaza azotul
atmosferic si carbonul, produc materie organica, imobilizeaza azotul si
alti nutrienti si initiaza circuitul elementelor in cadrul solurilor tinere
(in curs de formare). Abia dupa aceea, primele specii de plante gasesc
conditii proprii pentru viata si se pot instala. Pe masura ce comunitatea
vegetala se instaleaza, diferite tipuri noi de materie organica intra in
sol, diversificand astfel sursele de hrana disponibile pentru bacterii. La
schimb, comunitatea bacteriana modifica structura solului, iar prin
descompuneri furnizeaza elemente minerale, creand astfel un mediu
mai bun pentru radacinile plantelor.
urmtoarele ntrebri:
a) De ce bacteriile se gasesc mai ales in zona rizosferei?

Bacteriile populeaza cele mai variate micromedii. Ele se gasesc
concentrate, in special, in rizosfera.
Bacteriile au capacitatea de a modifica prin activitatea lor conditiile de
viata dintr-un sol, favorizand instalarea plantelor, cresterea si
dezvoltarea acestora.
Bacteriile au rol protector pentru plante, deoarece inhiba aparitia
multor boli (sa ne gandim, de exemplu, la capacitatea bacteriilor de a
sintetiza antibiotice!).
33
2.6. BACTERIILE STIMULEAZA CRESTEREA PLANTELOR
Specii din genul Anumite tulpini bacteriene (de ex., Pseudomonas fluorescens) prezinta
Pseudomonas activitate anti-fungica, inhiband o serie de patogeni ai plantelor. P.
prezinta activitate fluorescens, dar si alte specii de Pseudomonas precum si specii de
antifungica Xanthomonas influenteaza pozitiv cresterea plantelor. Influienta
bacteriilor asupra plantelor se poate manifesta fie indirect, fie direct.
Pe de o parte, aceste bacterii pot produce compusi care inhiba
cresterea patogenilor, iar in aceste conditii plantele fiind libere de boli
cresc si se dezvolta in voie; pe de alta parte, anumite bacterii sunt
capabile sa produca compusi stimulatori (factori de crestere) care
actioneaza direct asupra plantelor, favorizand cresterea. Bacillus
megaterium (figura 2.6.1) este un alt exemplu de bacterie care poate fi
utilizat n agricultur i horticultur pentru a inhiba anumite boli.
Acest bacterie, cu dimensiuni mai mari dect au n mod obinuit
bacteriile din sol, produce penicilin i are aciune inhibatoare asupra
microorganismelor patogene. Aciune lui antagonist se manifest mai
ales asupra fungul patogen Rhizoctonia solani (care atac numeroase
specii de plante, cereale, sfecl, fasole, castravei etc).
Figura 2.6.1. Bacillus megaterium

bacterie Gram pozitiv, aerob (poate fi i facultativ anaerob), formeaz endospori
ca forme de rezisten la condiiile extreme
Desi, aceste interactiuni benefice dintre bacterii si plante au loc in mod

natural in sol, nu intotdeauna numarul lor este suficient de mare pentru
a avea loc efectele scontate. De aceea, se doreste obtinerea unor
seminte inoculate cu bacterii anti-fungice, asa cum este P. fluorescens,
pentru a asigura reducerea patogenilor si pentru a obtine recolte
sanatoase si productii mari.
34
urmtoarele ntrebri:
a) Cum influienteaza bacteriile Bacillus megaterium si Pseudomonas
fluorescens cresterea plantelor?

In sol, au loc in mod natural interactiuni benefice intre bacterii si
plante.
Anumite specii de bacterii pot produce compusi care inhiba cresterea
patogenilor, iar in aceste conditii plantele fiind libere de boli cresc si
se dezvolta in voie; pe de alta parte, anumite bacterii sunt capabile sa
produca compusi stimulatori (factori de crestere) care actioneaza
direct asupra plantelor, favorizand cresterea. Pseudomonas
fluorescens este o astfel de bacterie.
2.7. RSPUNSURI I COMENTARII LA NTREBRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE
Test de autoevaluare:
Setul 1
a) Principalele grupe funcionale de bacterii din sol sunt:
descompuntoarele, chemoautotrofele, mutualistele i patogenele
b) Bacteriile descompuntoare sunt importante deoarece transform

materia organic n forme simple utile altor organisme, sau n forme
minerale utile plantelor
c) bacteriile chemoautotrofe sunt cele care i obin energia din

degradarea compuilor anorganici ai N, S, Fe.
Setul 2
a)Bacteriile inhib apariia bolilor, prin faptul c ele intr n competiie
cu organismele care produc boli.
b)Bacteriile asigur circuitul nutrienilor prin capacitatea lor de

descompunere a materiei organice.
35
Setul 3
a) Bacteriile fixatoare de azot aprin genului Rhizobium.
b) Bacteriile nitrificatoare transform ionii de amoniu n nitrii i n

nitrai . Cele denitrificatoare transform nitraii n azot gazos.
c) Actinomicetele produc antibiotice i pot descompune compuii

organici recalcitrani.
d) Actinomicetele devin inactive la pH mai mic de 6,5.
Setul 4
a) Bacteriile se gsesc mai ales n zona rizosferei, deoarece aici se
gsete concentrat sursa lor de hran.

4. Ce reprezint bacteriile si care sunt principalele grupe

functionale din sol? (3p)
5. Enumerai tipurile de bacterii implicate in circuitul

azotului si specificati functiile caracteristice ale fiecrui tip.
Dati si exemple de specii (4p)
6. Explicati beneficiile aduse solului si plantelor de bacteriile

descompunatoare. Dati exemple de specii. (3p)
36
FUNGII DIN SOL
Cuprins
3.2. Grupele functionale de fungi din sol 36
3.3. Unde se gasesc fungii? 38
3.4. Importanta micorizelor 39
Cunoasterea grupelor functionale de fungi din sol
Intelegerea functiilor pe care le indeplinesc fungii in cadrul

solului
Cunoasterea beneficiilor aduse de activitatea fungilor
Importanta micorizelor pentru plante
3.2. GRUPELE FUNCTIONALE DE FUNGI DIN SOL
Fungii sunt Fungii sunt organisme microscopice care de obicei cresc sub forma
organisme unor filamente lungi, numite hife. Uneori hifele se grupeaza intr-o
microscopice care masa numita miceliu, care are aspect rizomorf (forma de radacini).
formeaza hife Hifele isi creaza loc printre particulele de sol, printre si prin radacini si
roci. De regula, au o grosime de cativa microni si o lungime variabila,
de la cateva sute de microni pana la cativa metri. Anumiti fungi, asa
cum sunt drojdiile sunt unicelulare. Ceilalti fungi sunt pluricelulari.
Fungii realizeaza Fungii realizeaza numeroase functii importante, cum ar fi: dinamica
circuitul apei in sol, circuitul nutrientilor si inhibarea bolilor. In cadrul retelei
nutrientilor, trofice fungii au rol de descompunatori (alaturi de bacterii). Ei
dinamica apei in transforma materia organica greu de descompus in forme usor
sol si inhiba accesibile altor organisme din sol. Hifele fungilor leaga fizic
anumite boli particulele de sol, creand agregate stabile, ceea ce imbunatateste
capacitatea de infiltrare si de retinere a apei.Fungii din sol pot fi
grupati in trei grupuri functionale, in functie de modul in care isi
procura energia.
37
Descompunatorii fungii saprofiti transforma materia organica

Fungii saprofiti moarta in biomasa proprie, dioxid de carbon (CO2), si mici molecule,
descompun asa cum sunt acizii organici. In general, acesti fungi utilizeaza substrate
materia organica complexe - celuloza si lignina din resturile vegetale lemnoase- sau o
recalcitranta si serie poluanti organici. Anumiti fungi descompunatori utilizeaza insa,
poluantii organici ca si bacteriile, substrate simple. Activitatea fungilor este foarte
importanta pentru imobilizarea si retinerea nutrientilor in sol.
Metabolitii lor secundari sunt acizi organici, care o data eliberati in sol
contribuie la formarea acizilor humici rezistenti in sol timp de sute de
ani.
Fungii micorizali Mutualistele fungii micorizali colonizeaza radacinile plantelor. In

pun la dispozitia schimbul carbonului organic pe care il primesc de la plante, fungii
plantelor apa si micorizali pun la dispozitia plantelor apa si nurientii pe care-i
nutrientii greu de solubilizeaza din compusii greu utilizabili de catre plante. Acesti
asimilat nutrienti sunt: fosforul, azotul si microelementele. Micorizele pot fi:
ectomicorze (figura 3.2.1) - fungii micorizali cresc pe

suprafata radacinilor; sunt asociati de regula cu radacinile
pomilor si vitei de vie;
endomicorize - fungii micorizali cresc in interiorul
celulelor radiculare; sunt asociati cu plantele ierbacee,
culturile de camp, legumele si arbustii. Micorizele
arbusculare reprezinta un tip de endomicorize (figura
3.2.2);
micorizele ericoide fungii micorizali pot sa creasca fie la

suprafata, fie in interiorul radacinilor.
Fungii paraziti
regleaza densitatea
populatiilor de
nematode si insecte
daunatoare
Figura 3.2.1.Ectomicorize pe o
radacina de vita de vie. Figura 3.2.2. Endomicorize
Fungii nu invadeaza celulele arbusculare in interiorul
radacular, dar penetreaza printre celulelor radiculare de trifoi.
acestea. Fungii din imagine sunt Dupa: Elaine R. Ingham
albi, dar ei pot fi negri, portocali,
galbeni sau roz.
Dupa: USDA, Forest Service,
PNW
Al treilea grup de fungi este reprezentat de fungii patogeni si paraziti,

care determina reducerea productiilor sau cauzeaza moartea atunci
38
cand colonizeaza radacinile sau alte organisme din sol. Fungii patogeni
ai radacinilor, asa cum sunt Verticillium, Pythium si Rhizoctonia,
produc numeroase pierderi economice pentru agricultura in fiecare an.
Numerosi fungi paraziti au rol in controlul bolilor. De exemplu, fungii
care paraziteaza nematodele si insectele pot fi utilizati ca agenti de
biocontrol, regland densitatea populatiilor de nematode si insecte
daunatoare.
urmtoarele ntrebri:
a) Care sunt principalele grupe functionale de fungi din sol?
b) Care este importanta fungilor micorizali?
c) De ce si fungii paraziti au rol important pentru ecosistem?

Sunt organisme microscopice puricelulare (cu exceptia drojdiilor -
unicelulare). Fungii formeaza filamente lungi, numite hife, cu care
exploreaza volume mari de sol si absorb apa. Hifele se grupeaza intr-o
masa cu aspect rizomorf, numita micelui.
Fungii din sol apartin a trei grupe functionale: descompunatori (fungi

saprofiti), micorizali (fungi simbionti) si paraziti/patogeni.
Fungii saprofiti descompun materia organica recalcitranta si poluantii

organici. De asemenea ei contribuie la procesele de humificare.
Fungii micorizali realizeaza simbioze cu radacinile plantelor si pun la

dispozitia lor apa si nutrientii greu de asimilat.
Fungii paraziti si patogeni, desi produc boli, au rolul lor important in

ecosistem. Fungii paraziti regleaza densitatea populatiilor de nematode
si insecte daunatoare.
3.3. UNDE SE GASESC FUNGII?
Fungii predomina Fungii saprofiti se gasesc in jurul resturilor vegetale lemnoase. Hifele
in litiera si in jurul fungilor prezinta avantaj fata de bacterii, deoarece se extind pe
resturilor vegetale suprafete mari. In conditii de uscaciune, fungii pot crea punti de hife
lemnoase pana la zone in care mai gasesc apa, putand astfel sa supravietuiasca si
39
sa creasca. Bacteriile nu pot sa faca acest lucru si astfel isi inceteaza

activitatea. Fungii sunt capabili sa extraga azotul din sol, putand
descompune chiar si resturile sarace in azot si cu compusi ai azotului
greu de descompus.
Fungii sunt organisme aerobe. Solurile care devin anaerobe pentru

perioade indelungate de timp, pierd componenta fungica a retelei
trofice. Conditiile anaerobe apar de regula in turbarii si in solurile
argiloase foarte compactate (vertisoluri).
Fungii se dezvolta in mod deosebit mai ales pe solurile forestiere. S-a

observat ca biomasa fungica inregistreaza cea mai mare productivitate
in paduri. Fungii se gasesc insa si in ecosistemele aride, desertice, unde
pompeaza apa si nutrientii pentru plantele care traiesc acolo.
urmtoarele ntrebri:
a) Ce se intampa cu fungii in conditii anaerobe ?
b) Ce avantaj prezinta fungii spre deosebire de bacterii la

descompunerea materiei organice?

Fungii saprofiti se gasesc in jurul resturilor vegetale lemnoase.
In conditii de uscaciune, fungii pot crea punti de hife pana la zone in
care mai gasesc apa, putand astfel sa supravietuiasca.
Fungii sunt capabili sa extraga azotul din sol, putand descompune
chiar si resturile sarace in azot si cu compusi ai azotului greu de
descompus.
Fungii sunt organisme aerobe. Solurile care devin anaerobe pentru
perioade indelungate de timp, pierd componenta fungica.
Fungii se dezvolta in mod deosebit mai ales pe solurile forestiere.
3.4. FUNGII MICORIZALI IN AGRICULTURA
Majoritatea pomilor si culturilor agricole depind de beneficiul

substantial pe care il aduc micorizele. Exceptie fac numerosi membri
ai familiei Cruciferae (ex. brocoli, mustarul), si ai familiei
Chenopodiaceae (ex. Spanacul, loboda, sfecla), care nu formeaza
asociatii micorizale.
Practicile de management de teren influenteaza formarea micorizelor.

Lucrarile intense ale solului si folosirea fungicidelor distrug
micorizele.
40
urmtoarele ntrebri:
a) Care este beneficiul pe care il aduc micorizele culturilor agricole si
pomilor ?

Majoritatea pomilor si culturilor agricole depind de beneficiul
substantial pe care il aduc micorizele, prin aport de apa si de azot.
Lucrarile intense ale solului si folosirea fungicidelor distrug
micorizele.

DE AUTOEVALUARE
Setul 1
a) Principalele grupe funcionale de fungi sunt: saprofii, micorizali,
parazii i patogeni
b) Fungii micorizali, pun la dispoziia plantelor nutrienii greu de

asimilat i apa
c) Fungii parazii au rol important pentru ecosistem, deoarece regleaz

densitatea populaiilor de nematode i insecte duntoare
Setul 2
a) n condiii anaerobe prelungite fungii mor
b)Fungii prezint avantajul de a putea descompune materia organic

lignificat
Setul 3
a) Majoritatea pomilor si culturilor agricole depind de beneficiul
substantial pe care il aduc micorizele, prin aport de apa si de azot.
41

7. Ce reprezint fungii i care sunt grupele functionale de

fungi din sol? (3p)
8. Explicati beneficiile pe care fungii le realizeaza pentru

plante si sol. (4p)
9. Asociatiile micorizale sunt abundente sau izolate? Detaliati

(3p)
42
PROTOZOARELE DIN SOL
Cuprins Pagina
4.2. Clasificarea protozoarelor 42
4.3. Ce fac protozoarele? 46
4.4. Unde se gasesc protozoarele? 47
4.5. Relatiile protozoarelor cu alte organisme 48
Clasificarea protozoarelor
Functiile pe care le indeplinesc protozoarele in sol
nelegerea interaciunilor dintre protozoare si alte organisme
4.2. CLASIFICAREA PROTOZOARELOR
Protozoarele sunt Protozoarele (protos- primul; zoon- animal) sunt organisme

organisme unicelulare, eucariote, care se hranesc in primul rand cu bacterii si cu
unicelulare materie organica solubila; unele protozoare se pot hrani cu alte
eucariote protozoare sau uneori cu fungi. Protozoarele sunt de cateva ori mai
mari decat bacteriile, avand in general 5 - 500 m in diametru.
Deoarece se hranesc cu bacterii, protozoarele elibereaza in mediu o
parte din azotul care intra in componenta compusilor bacterieni
(cealalta parte fiind utilizata pentru sinteza propiilor compusi). Azotul
eliberat este pus la dispozitia plantelor si a celorlalti membri din
reteaua trofica.
Protozoarele din sol sunt clasificate in trei mari grupe, in functie de

forma lor:
Ciliatele se Ciliatele sunt celule mari; ele realizeaza locomotia prin intermediul
deplaseaza cu unor unor perisori de pe suprafata membranei, denumiti cili (de aici si
ajutorul cililor denumirea lor). Ciliatele se hranesc cu bacterii sau, unele dintre ele,
43
chiar cu alte tipuri de protozoare (Ex. Didinium figura 4.2.2).

Ciliatele pot fi Ciliatele sunt forme libere (Paramecium, Didinium, Cleops etc
libere sau fixate figurile 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3) sau forme fixate (Vorticella, Stentor etc-
figurile 4.2.4 si 4.2.5). Formele libere se deplaseaza prin inot (cu
ajutorul cililor) sau prin tarare (cu ajutorul cirrilor-organite rigide
spiniforme, rezultate din fuzionarea cililor).
Figura 4.2.1. Paramecium caudatum- ciliat liber
Figura 4.2.2. Didinium- ciliat liber pradator (se hraneste cu alte

protozoare-cu parameci)
Un ciliat consuma
cca zece mii de
bacterii pe zi si
elibereaza in
mediu azot
disponibil
plantelor
Figura 4.2.3. Cleops sp.- ciliat liber
44
Figura 4.2.4. Vorticella sp. ciliat fixat de substrat cu ajutorul uniu

peduncul contractile
Figura 4.2.5. Stentor- ciliat fixat

Reproducerea ciliatelor se face de obicei pe cale asexuata prin
Ciliatele se diviziune transversala. Cand conditiile de mediu devin nefavorabile sau
inmultesc asexuat dupa o lunga perioada de diviziuni ciliatele isi remaniaza materialul
sau sexuat genetic recurgnd la inmultirea sexuata prin conjugare.
Amoebele (amibele) sunt de asemenea celule mari; ele realizeaza

Amibele se locomotia prin intermediul unor prelungiri citoplasmatice temporare,
deplaseaza prin denumite pseudopode. Amibele se pot impartii in amibe nude sau fara
pseudopode test (care nu au invelis extern: de exemplu Amoeba proteus) (figura
4.2.6) si amibe cu test (un invelis extern pseudochitinos, silicios sau
calcaros: de exemplu Thecamoebele, Radiolarii, Foaraminiferle si
unele Heliozoare). Amibele lipsite de test traiesc majoritatea in apele
dulci si in solutia solului. Putine dintre ele sunt specii parazite sau
marine. Amibele cu test sunt specii acvatice, marine (radiolarii si
foraminiferele) (figura 4.2.7) sau de apa dulce (majoritatea
heliozoarelor) (figura 4.2.8).
Mastigoforele sunt Mastigoforele sau flagelatele sunt protozoare mai mici; ele utilizeaza
purtatoare de pentru locomotie unul sau mai multi flageli (structuri similare cililor,
flageli
45
dar mai lungi).
Figura 4.2.6. Amoeba proteus. Amiba ingerand bacterii. Dupa: No. 35

from Soil Microbiol. and Biochemistry,1976. J.P. Martin, et al
Figura 4.2.7. Radiolar- Collozoum
Figura 4.2.8. Heliozoar
Figura 4.2.9.Organisme flagelate. Euglena viridis (stanga) si Volvox
46
aureus (dreapta)
urmtoarele ntrebri:
a) Cum se clasific protozoarele?
b) Dati exemple de protozoare ciliate fixate?
c) Care sunt mrimile caracteristice protozoarelor?
d) Ce sunt pseudopodele?

Protozoarele sunt organisme unicelulare, eucariote, care se hranesc in
primul rand cu bacterii si cu materie organica solubila; unele
protozoare se pot hrani cu alte protozoare sau uneori cu fungi.
Protozoarele sunt de cateva ori mai mari decat bacteriile, avand in
general 5 - 500 m in diametru.
Principalele protozoare intalnite in soluri sunt: ciliatele, amibele si
flagelatele.
Ciliatele sunt protiste evoluate, au celule mari si se deplaseaza usor cu

ajutorul cililor (prelungiri citoplasmatice permanente). Ele pot fi libere
(Parameciul, Didinium etc) sau fizate de substrat (Vorticella, Stentor).
Amibele sunt celule mari care se deplaseaza cu alutorul pseudopodelor

(prelungiri citoplasmatice temporare) Amibele pot fi nude (Amoeba
proteus) sau pot avea celula inconjurata de un test (radiolarii,
foraminiferele, heliozoarele). Amibele cu test sunt specii acvatice.
Flagelatele sunt protiste, in general, mai mici, care se deplaseaza cu

ajutorul flagelilor (formatiuni similare cililor, dar mai lungi). Exemple
de flagelate: Euglena, Volvox.
4.3. CE FAC PROTOZOARELE ?
Protozoarele au Protozoarle joaca un important rol in minerlizarea nutrientilor,

cerinte mai reduse punandu-i astfel la dipozitia plantelor si a celorlalte organisme din sol.
de azot decat Raportul carbon : azot este de 10:1 sau mai mult in celulele
47
bacteriile protozoarelor; bacteriile au un raport C:N mai mic de 10:1, de regula

mergand pana la 3:1. In acest fel, protozoarele, care se hranesc cu
bacterii, preiau o cantitate de azot mai mare decat au ele nevoie pentru
propiul metabolism, astfel incat acest surplus este eliberat in mediu sub
forma de amoniu (NH4). Amoniul va fii repede preluat de catre alte
organisme din sol si de catre radacinile plantelor.
Protozoarele Un alt rol foarte important al protozoarelelor este in reglarea numerica

cansuma cantitati a populatiilor bacteriene (consumand o cantitate mare de bacterii
mari de bacterii si pentru nutritia lor). De asemenea, ele joaca rol important in
sunt supresoare de descompunerile care au loc in sol si in structurarea agregatelor de sol.
boli Protozoarele constituie hrana pentru alte ogranisme importante din sol
si, de asemenea, ele ajuta la supresia anumitor boli si a anumitor
patogeni.
urmtoarele ntrebri:
a) Care este raportul C:N al protozoarelor? Cum difera el in
comparatie cu al bacteriilor?
b) Ce rol au protistele din sol?
Protozoarle joaca un important rol in minerlizarea nutrientilor,

punandu-i astfel la dipozitia plantelor si a celorlalte organisme din sol.
Protozoarele au cerinte mai reduse de azot decat bacteriile, raportul lor
de C:N fiind mai mare de 10:1, fata de al bacteriilor care ajunge pana
la 3:1.Deoarece protozoarele consuma cantitati foarte mari de bacterii
surplusul de azot este eliberat in mediu sub forma de ioni de amoniu.
Protozoarele sunt supresoare de boli.
4.4. UNDE SE GASESC PROTOZOARELE?
Protozoarele se Protozoarele au nevoie de bacterii pentru a se hranii si de apa pentru a

gasesc se misca. De aceea, gradul de umiditate al solului are un rol deosebit
preponderent in de important in determinarea tipurilor de protozoare care vor fi
rizosfera prezente si active la un moment dat in sol. Ca si bacteriile,
protozoarele prefera zona rizosferei pentru cresterea si dezvoltarea lor.
Ele se gases in porii plini cu apa ai solului. Numarul tipic de
48
protozoare din sol variaza in limite foarte largi de la cateva mii pe

gram sol uscat in solurile cu fertilitate scazuta, pana la sute de mii pe
gram in solurile cu fertilitate ridicata.
Solurile in care domina fungii (de exemplu, cele forestiere) au tendinta

de a avea mai multe amoebe cu test (cu schelet extern) si ciliate decat
alte tipuri de protozoare. In solurile in care domina bacteriile,
protozoarele predominante sunt reprezentate de flagelate si de amibe
nude. In general, solurile cu continut ridicat de argila prezinta mai ales
protozoare mici (flagelate mici si amibe nude), spre deosebire de
solurile cu textura medie care contin flagelate mult mai mari, amibe
care apartin ambelor varietati (atat nude cat si cu test), precum si
numeroase ciliate.
urmtoarele ntrebri:
a) De ce protozoarele se gasesc preponderent in zona rizosferei?
b) Ce fel de protozoare se gasesc in solurile argiloase?

Protozoarele au nevoie de apa pentru a se misca si au nevoie de
materie organica si de bacterii pentru a se hranii. De aceea ele sunt
preponderente in zona rizosferei.
In solurile argiloase predomina flagelatele nici, iar in cele cu textura
medie se gasesc ciliate, amibe nude si cu test, precum si flagelate
mari.
4.5. RELATIILE PROTOZOARELOR CU ALTE ORGANISME
Protozoarele sunt Protozoarele si nematodele bacterivori se afla in permanenta

in competitie cu competitie pentru resursele lor comune de hrana: bacteriile. Solurile
nematodele contin fie un numar mare de protozoare, fie un numar mare de
bacterivore nematode-consumatori de bacterii, niciodata ambele categorii in numar
mare. Semnificatia pentru plante a acestei diferente nu este cunoscuta.
Ambele grupe de organisme consuma bacterii si elibereaza in mediu
amoniu NH4+.
Majoritatea protozoarelor se hranesc cu bacterii, dar exista si un grup

Exista si de amibe care se hranesc cu fungi. Aceste amibe prezinta schelet
protozoare care se extern si rizopode (pseudopode lungi si subtiri, filamentoase). Ele fac
hranesc cu fungi parte din grupul de protiste numit Cercozoa si prezinta numeroase
similitudini cu Foraminiferele si Radiolarii. Impreuna fac parte din
49
supergrupul Rhizaria. (Foraminiferele sunt comune in bentosul marin,

radiolarii in planctonul marin, iar cercozoarele sunt comune in soluri).
Amibele Gaurile perfect rotunde, pe care aceste amibe le fac in peretii celulari
vampirelide ataca ai fungilor, amintesc de cele lasate de vampiri pe gatul victimelor lor.
numerosi fungi De aceea, aceste amibe se numesc Vampyrellidae. Amibele vampirelide
se ataseaza de suprafata hifelor si secreta enzime care vor digera
peretele celular al fungului. Dupa aceea amiba inghite continutul
celular al hifei.
Vampirelidele ataca numerosi fungi, inclusiv fungii patogeni, asa cum
sunt fungii care produc boala rugina graului (figura 4.4.1).
Figura 4.4.1. Hife de fungi ciuruite de actiune amibelor

Vampyrellidae
urmtoarele ntrebri:
a) Ce cunoatei despre amibele Vampyrellidae?
b) Care este sursa de hrana utilizata de majoritatea protozoarelor?

Protozoarele si nematodele-consumatoare de bacterii se afla in
permanenta competitie pentru resursele lor comune de hrana:
bacteriile. Solurile contin fie un numar mare de protozoare, fie un
numar mare de nematode-consumatoare de bacterii, niciodata ambele
categorii in numar mare.
Exista si protozoare care se hranesc cu fungi. De exemplu, amibele
vampirelide ataca numerosi fungi, inclusiv fungii patogeni,
50
intervenind astfel in controlul bolilor.

DE AUTOEVALUARE
Setul 1
a) Protozoarele din sol sunt reprezentate n special de ciliate, amibe i
flagelate
b) Vorticella, Stentor
c) Protozoarele au n general 5 - 500m n diametru.
d) Pseudopodele sunt prelungiri citoplasmatice temporare.
Setul 2
a) Raportul C: N al protozoarelor este mai mare dect al bacteriilor.
Este de 10:1 sau mai mare, spre deosebire de 3:1 al bacteriilor
b) Protistele din sol asigur circuitul nutrienilor, inhibarea bolilor.
Setul 3
a) Protozoarele se gsesc preponderent n zona rizosferei, deoarece
aici se gsesc bacteriile sursa principal de hran
b) n solurile argiloase predomin flagelatele mici i amibele nude

mici
Setul 4
a)Amibele Vampyrellidae se hrnesc cu coninutul celular al fungilor
patogeni
b) Sursa major de hran a protozoarelor este reprezentat de bacterii

10. Ce reprezint protozoarele i cum se clasific ele? (3p)
11. Precizati functiile pe care le realizaza protozoarele in sol si

dezvoltai-le. (4p)
51
12. Care este relatia dintre protozoare si nematodele

bacterivori? Dar dintre protozoare si fungi? (3p)
NEMATODELE DIN SOL
Cuprins Pagina
5.2. Grupe functionale de nematode 52
5.3. Ce fac nematodele din sol? 54
5.4 Unde se gasesc nematodele? 55
5.5. Nematodele ca bioindicatori 56
5.6. Capcane pentru nematode 57
Clasificarea grupelor functionale de nematode din sol
Rolurile pe care nematodele le indelinesc in ecosistemele

tereste
nelegerea interaciunilor dintre nematode si alte organisme
5.2. GRUPE FUNCTIONALE DE NEMATODE
Nematodele sunt Nematodele din sol sunt viermi cilindrici, nesegmentati (Increngatura
viermi cilindrici Nemathelminthes), care au in general 50 m in diametru si 1 mm in
lungime. Printre nematode exista cateva specii responsabile pentru
producerea anumitor boli la plante si de aceea, atentia specialistilor
este concentrata mai ales pe aceste specii. Exista, insa, numeroase
specii de nematode care indeplinesc roluri benefice pentru soluri. In
reteaua trofica a solului exista o varietate incredibila de nematode; ei
indeplinesc functii importante in cadrul diferitelor nivele trofice.
Astfel, anumiti nematode se hranesc cu plante si alge (actionand asupra
primului nivel trofic); altii se hranesc cu bacterii si fungi (al doilea
nivel trofic); iar altii sunt pradatori, hranindu-se cu alti nematode (nivel
52
trofic superior).
Nematodele se
impart in patru Nematodele libere din sol (adica speciile neparazite) se impart in
grupe functionale functie de modul lor de nutritie, in patru grupe:
Nematodele bacterivore, care se hranesc cu bacterii.
Nematodele fungivore, care penetreaza peretii celulari ai fungilor si ii
golesc de continutul celular.
Nematodele pradatoare, care se hranesc cu toate tipurile de nematode
si cu protozoare pe care le inghit intregi, sau se ataseaza de cuticula
nematodelor mai mari si extrag continutul intern al prazii.
Nematodele omnivori se hranesc cu o varietate larga de organisme sau
au anumite diete preferentiale in functie de stadiul lor de viata.
Nematodele parazite sau consumatoare de radacini sunt paraziti ai
plantelor; prin urmare nu sunt forme libere in sol.
Figura 5.2.1. Nematod Figura 5.2.2 Nematod

fungivor bacterivor
prezinta in gura un stilet scurt si (Elaphonema sp.), prezinta un
ascutit cu care penetreaza peretii ornament al gurii care il face
celulari ai fungilor. distinct de alte nematode.
Dupa: Elaine R. Ingham Dupa: Elaine R. Ingham
Figura 5.2.3. Nematodul Figura 5.2.4. Nematod

Pratylenchus, are un stilet scurt consumator de radacini
si gros. foloseste stiletul pentru a
Dupa: Kathy Merrifield, Oregon penetra peretii celulari
State University, Corvallis radiculari. Stiletul curbat al
acestui nematod este
caracteristic genului
Trichodorus.
Dupa: Elaine R. Ingham
53
urmtoarele ntrebri:
a) Care sunt grupele funtionale ale nematodelor din sol?
b) Ce dimensiuni au nematodele?

Nematodele din sol sunt viermi cilindrici, nesegmentati (Increngatura
Nemathelminthes), care au in general 50 m in diametru si 1 mm in
lungime.
Nematodele din sol pot fi forme libere sau parazite. Formele parazite
sunt erbivore si se hranesc cu radacinile plantelor.
Formele libere sunt reprezentate de nematodele bacterivori, fungivori,
omnivori si pradatori. In general, nematodele prezinta in gura un stilet
cu forme variabile (scurt si ascutit sau scurt si gros sau curbat) cu care
penetreaza celulele organismelor cu care se hranesc.
5.3. CE FAC NEMATODELE DIN SOL?
Participa la ciclul Ca si protozoarele, nematodele sunt importante in mineralizarea

nutrientilor substantelor organice si eliberarea nutrientilor in forme usor
asimilabile de catre plante. Ca urmare a nutritiei lor, nematodele
elibereaza importante cantitati de amoniu in mediu, deoarece bacteriile
si fungii cu care se hranesc contin mai mult azot decat le este
nematodelor necesar pentru sintezele proprii.
Intervin in La o densitate scazuta de nematode va creste considerabil densitatea

reglarea densitatii populatiilor-prada: bacteriile, fungii, plantele, etc. La o densitate mare
populatiilor a nematodelor, densitatea populatiilor-prada se va diminua. In felul
acesta ar putea descreste productivitatea plantelor, s-ar putea produce
un impact negativ asupra fungilor micorizali, si de asemenea s-ar putea
reduce rata descompunerilor si imobilizarilor de nutrienti realizate de
catre bacterii si fungi. Nematodele pradatoare insa, intervin in reglarea
densitatii populatiei nematodelor bacterivore, fungivore si erbivore,
prevenind suprapopularea cu aceste grupe de nematode. Raporturile
bine echilibrate intre diferitele grupe de nematode vor mentine astfel
un bun control al tuturor populatiilor de microorganisme din sol.
Contribuie la Nematodele ajuta la buna distributie a bacteriilor si a fungilor atat in

dispersia sol cat si de-a lungul radacinilor. De asemenea, sporii si formele
microorganismelor inchistate pot fi usor dispersate in sol, fie purtate pe suprafata corpului
nematodelor fie prin intermediul sistemului lor digestiv.
Sunt surse de Nematodele reprezinta sursa de hrana pentru pradatorii de inalt nivel,
hrana inclusiv nematodele pradatori, microartropodele si insectele din sol. De
asemenea, nematodele pot fi parazitati de anumite bacterii si anumiti
54
fungi paraziti.
Realizeaza Este cunoscut faptul ca anumiti nematode pot cauza boli, asa cum sunt
controlul bolilor nematodele parazite consumatoare de radacini. Exista, insa, numeroase
nematode (nematodele pradatoare) care se hranesc cu astfel de
organisme care cauzeaza boli. In felul acesta, nematodele actioneaza ca
potentiali agenti in biocontrolul bolilor.
urmtoarele ntrebri:
a) Care sunt functiile indeplinite de nematode in sol?
b) Sub ce forma trebuie sa se gaseasca microorganismele pentru a

putea fi dispersate in sol prin intermediul tubului digestiv al
nematodelor?

Functiile nematodelor sunt: realizarea circuitul nutrientilor; reglarea
densitatii populatiilor; controlul bolilor; dispersia microorganismelor;
sursa de hrana pentru alte organisme.
Nematodele elibereaza importante cantitati de amoniu in mediu,
deoarece bacteriile si fungii cu care se hranesc contin mai mult azot
decat le este nematodelor necesar pentru sintezele proprii.
Unele nematode sunt daunatoare (nematodele parazite distrug
culturile).
Alte nematode actioneaza ca agenti in biocontrolul bolilor
(nematodele pradatori).
5.4. UNDE SE GASESC NEMATODELE?
Nematodele se Nematodele se gasesc concentrati langa grupurile de organisme care

gasesc acolo unde constituie hrana lor. De exemplu, nematodele consumatori de bacterii
exista si hrana lor vor fi abundenti in rizosfera, acolo unde si bacteriile sunt cele mai
abundente, Nematodele fungivori se vor gasii alaturi de populatiile
fungice si tot asa. Nematodele pradatori sunt mult mai abundenti in
solurile in care si celelalte categorii de nematode sunt abundente.
Datorita dimensiunilor lor, nematodele au tendinta de a fi mai

abundenti in solurile cu textura medie. Nematodele se misca prin porii
55
plini cu apa ai solului (> 50 m). Sunt sensibili la uscaciune.
In general, in solurile agricole, la o ligurita de sol (sau 1 g sol uscat) se

gasesc mai putin de 100 nematode. Solurile pasunilor pot contine intre
Nematodele 50 si 500 nematode, iar solurile forestiere au frecvent cateva sute de
pradatori sunt nematode. Proportia dintre nematodele consumatoare de bacterii si
sensibili la factorii nematodele consumatoare de fungi este conditionata mai ales de
disturbatori cantitatea de hrana (de bacteriile si respectiv de fungii din sol).
Nematodele pradatoare se gasesc mai ales in solurile mai putin
lucrate, ceea ce sugereaza ca acestia sunt sensibili la disturbarile care
pot sa apara in sol.
urmtoarele ntrebri:
a) Ce fel de nematode liberi se vor gasi in rizosfera?
b) Ce textura a solului prefera nematodele?
Nematodele se gasesc concentrati langa grupurile de organisme care

constituie hrana lor.
In general, prefera solurile cu textura medie si umede. De aceea sunt
mai abundenti in solurile forestiere (cateva sute/ 1 g sol uscat) fata de
solurile agricole (< 100/1 g sol uscat).
5.5. NEMATODELE CA INDICATORI AI SOLULUI
Nematodele pot fi Nematodele pot fi folositi ca indicatori ai calitatii solului datorita

folositi ca diversitatii lor mari si datorita participarii lor in cadrul diferitelor
bioindicatori nivele ale retelei trofice. Numerosi cercetatori propun metode de
apreciere a starii de calitate a solului bazate pe numarul de nematode
care apar in diferite familii sau grupe trofice.* In plus, nematodele pot
fi folosite ca indicatori deoarece proportiile dintre populatiile lor sunt
relativ stabile la diferitele schimbari de temperature si de umiditate
care apar in sol. Spre deosebire de bacterii, nematodele raspund la
schimbarile care apar in sol intr-o maniera predictibila. Schimbarile
care apar in cadrul populatiilor de nematode reflecta intocmai
schimbarile care au loc in micromediile solului.
*Blair, J. M. et al. 1996. Nevertebratele solului ca indicatori ai calitatii

solului. In Metode de apreciere a Calitatii Solului, SSSA Special
Publication 49, pp. 273-291.
56
urmtoarele ntrebri:
a) De ce pot fi folositi nematodele ca bioindicatori?

Nematodele raspund la schimbarile care apar in sol intr-o maniera
predictibila. Schimbarile care apar in cadrul populatiilor de nematode
reflecta intocmai schimbarile care au loc in micromediile solului. De
aceea ei pot fi folositi ca bioindicatori
5.6. CAPCANE PENTRU NEMATODELE
Nematodele Exista un grup de fungi care pot fi utilizati ca agenti biologici in

paraziti pot fi controlul nematodelor parazite. Acesti fungi pradatori cresc in sol si
distrusi de fungii intind capcane atunci cand detecteaza semnale de la prada lor.
pradatori Anumite specii de fungi utilizeaza capcane lipicioase, iar altele
construiesc inele circulare din hife, cu care realizeaza prinderea prazii
(figurile 5.6.1 si 5.6.2).
Figura 5.6.1 Nematod prins in hifele fungului Arthrobotrys

anchonia
Din: www.uoguelph.ca/~gbarron/N-D%20Fungi/n-dfungi.htm
57
Figura 5.6.1. Nematod prins in hifele fungului Dactylella

leptospora.
Dupa Esser, 2003
urmtoarele ntrebri:
a) Cum interactioneaza anumiti fungi pradatori cu nematodele
paraziti?

Nematodele parazite pot fi distruse de unii fungi pradatori. Acestia
utililizeaza capcane lipicioase sau construiesc cu ajutorul hifelor inele
in jurul nematodelor.

DE AUTOEVALUARE
Setul 1
a) Grupele funcionale ale nematodelor din sol sunt: bacterivore,
fungivore, prdtoare omivore, parazie.
b) Nematodele au 50m n diametru i 1mm n lungime.
Setul 2
a) Nematodele intervin n circuitul nutrienilor, reglarea densitii
populaiilor altor organisme dar i a populaiilor de nematode, n
controlul bolilor i dispersia microorganismelor n sol
b) Pentru a putea fi dispersate n sol prin intermediul tubului digestiv

58
al nematodelor, microorganismele trebuie s se gsesc sub form de

spori
Setul 3
a) Nematodele libere din rizosfer, sunt cele bacterivore
b) Nematodele prefer solurile cu textur medie
Setul 4
a) Nematodele pot fi folosite ca bioindicatori deoarece ele rspund la
schimbrile mediului ntr-o manier predictibil
Setul 5
a) Anumii fungi prdtori pot distruge nematodele parazite

13. Ce sunt nematodele i cum se clasific? (3p)
14. Specificati functiile nematodelor (4p)
15. Plecnd de la caracteristicile nutritive, explicati proportia

nematodelor in solurile forestiere. (3p)
59
ARTROPODELE DIN SOL
Cuprins Pagina
6.2. Caracteristici generale ale artropodelor 60
6.3. Grupe functionale de artropode si importanta lor 63
Grupele functionale de artropode din reteaua trofica a solului
Beneficiile pe care le aduc ecosistemelor terestre
nelegerea interaciunilor dintre artopode si alte organisme din

sol
6.2. CARACTERISTICI GENERALE ALE ARTOPODELOR
Ce sunt Artropodele sunt animale nevertebrate, care prezinta o mare diversitate

artropodele? de forme, datorita adaptarii lor la diferite conditii de mediu (terestru,
subterestru, ape dulci si marine, gheturi eterne sau viata parazitara).
Numele de artropode vine de la gr. arthros segmentat si podos
60
picior. Prin urmare artropodele sunt animale nevertebrate, cu picioarele

segmentate. Ele nu prezinta schelet intern, dar au corpul acoperit de o
cuticula chitinizata care formeaza un exoschelet.
Artropodele au marimi variabile; de la dimensiuni microscopice pana

la cativa centimetri, in lungime. Artropodele din sol cuprind specii
Specii de inferioare - miriapodele - asa cum sunt centipedele si milipedele
artropode intalnite (figura 6.2.1) si specii superioare asa cum sunt insectele - ex. gandacii
in sol (figura 6..2.2), antenatele, colembolele-insecte fara aripi (figura 6.2.3),
arahnidele - paianjeni, scorpioni si acarieni (figurile 6.2.4, 6.2.5) si
crustaceele -ex. isopodele (figura 6.2.6).
Figura 6.2.1. Milipede Trigoniulus corallinus
(incr. Arthropoda, suincr. Myriapoda, Cls. Diplopoda)
Figura 6.2.2. Carabus auratus este un veritabil pradator
(in imagine se observa cum ataca cu maxilele puternice o rama)
61
Figura 6.2.3. Collembole traiesc in litiera si soluri umede
Figura 6.2.4. Acarian pradator
Figura 6.2.5. Acarieni extrasi din sol.

Pe o suprafata de cca 1m2 si o adancime de 2 cm se pot gasii cca 200
specii de acarieni. Desi insuficient studiati ei au un rol covarsitor in
eliberarea nutrientilor in sol. Dupa: Val Behan-Pelletier, Agriculture
and Agri-Food Canada
62
Figura 6.2.6. Porcellio scaber

(Increngatura Arthropoda, Subincr. Crustacea, Clasa Malacostraca,
Ord. Isopoda)
Solurile reprezinta habitat pentru foarte multe specii de artropode. Pe

un km2 de sol forestier, de exemplu se pot intalni cateva mii de specii
diferite de artropode.
Artropodele pot fi grupate in: detritivore, pradatoare, erbivore si

fungivore, bazat pe modul lor de nutritie si implicit pe functiile pe care
le indeplinesc in sol. Cele mai multe artropode care traiesc in sol se
hranesc cu fungi, viermi sau cu alte artropode. Spre deosebire de
acestea, artropodele erbivore, precum si cele detritivore sunt mai putin
abundente. Pe masura ce se hranesc, artropodele amesteca si aereaza
solul, regleaza densitatea populatiilor altor organisme si maruntesc
materia organica din sol.
urmtoarele ntrebri:
a) Ce reprezint artropodele?
b) Cum se clasific artropodele dupa functiile pe care le indeplinesc in

sol?

Artropodele sunt animale nevertebrate, cu picioarele segmentate. Ele
nu prezinta schelet intern, dar au corpul acoperit de o cuticula
chitinizata care formeaza un exoschelet.
Artropodele au marimi variabile; de la dimensiuni microscopice pana

la cativa centimetri, in lungime.
Artropodele pot fi grupate in: detritivore, pradatoare, erbivore si
63
fungivore, bazat pe modul lor de nutritie si implicit pe functiile pe care

le indeplinesc in sol. Cele mai multe artropode care traiesc in sol se
hranesc cu fungi, viermi sau cu alte artropode.
6.3. GRUPE FUNCTIONALE DE ARTROPODE SI IMPORTANTA LOR
Detritivorele Artropodele mai mari care se observa frecvent la suprafata solului sunt
artropodele detritivore. Detritivorele mesteca materialul vegetal mort si
odata cu acesta consuma si bacteriile si fungi care se gasesc pe
suprafata resturilor vegetale. Cele mai numeroase detritivore sunt
milipedele si crustaceele isopode, dar si termitele si numerosi acarieni.
In solurile arabile, detritivorele pot sa devina daunatoare, deoarece in
lipsa materialului vegetal mort, ele se pot hrani si cu radacini vii.
Pradatorii si micropradatorii sunt fie pradatori generalizati, atunci cand

Pradatorii se hranesc cu diferite tipuri de prada, fie specializati, atunci cand
vaneaza un singur tip de prada. Pradatorii includ centipede (miriapode
care au o singura pereche de picioare pe fiecare segment al corpului),
paianjeni, scorpioni, pseudoscorpioni, anumiti acarieni, gandaci si
furnici. Cei mai multi pradatori se hranesc cu daunatori ai culturilor
(fungi, viermi sau artrpode daunatoare).
Numeroase insecte se hranesc cu radacinile plantelor sau alte organe

Erbivorele ale plantelor, asa cum sunt cicadele, greierii, unele furnici, unele
coleoptere (ex. Leptinotarsa decemlineata- gandacul de Colorado,
figura 6.2.7) etc. Artropodele erbivore produc pagube importante, mai
ales atunci cand numarul lor nu este controlat de catre alte organisme
insectivore.
Figura 6.2.7. Gandacul de Colorado

este o specie de Coleoptere erbivore care produce numeroase pagube
in cultura cartofului. (In imaginea din stanga forma adulta; in
imaginea din dreapta stadiul larvar).
Fungivorele Arthropodele care se hranesc cu fungi (si uneori se extind si asupra

bacteriilor) includ majoritatea colembolelor.
Colembolele sunt printre cele mai rspndite i abundente artropode

terestre. Importana acestora n ecosistemele terestre a fost mult
vreme subestimat. Cu excepia unor specii parazite, colembolele sunt
considerate a fi organisme utile, avnd un rol important n procesele
dedescompunere. Colembolele sunt insecte hexapode de dimensiuni
64
mici, fr aripi, cu cap distinct, o pereche de antene, ase segmente

abdominale, fiind nzestrate cu oceli (ochii compui le lipsesc). Sunt
prevzute cu un organ de srit, furcula, plasat ventral.
Majoritatea Colembolelor adulte au doar ctiva milimetri lungime. Ele
triesc ntr-o mare varietate de habitate, ns majoritatea speciilor
exceptnd formele de litoral i neustonice, sunt cel mai ntlnite n sol
i n stratul de litier, unde, mpreun cu viermii constituie majoritatea
faunei de artropode edafice. Datorit dimensiunii lor mici, contribuia
colembolelor la biomasa total animal din sol i la respiraie este
sczut, cum ar fi de exemplu 1-5% n ecosistemele temperate dar
peste 10% n anumite regiuni arctice. n ciuda faptului c reprezint o
biomas sczut, colembolele sunt extrem de importante n
influenarea structurii anumitor soluri Ele au o mare varietate de diete,
ns majoritatea formelor edafice se hrnesc cu vegetaia n
descompunere i/sau microflor. n sol ele pot influena creterea i
controlul unor ciuperci duntoare plantelor. Exist i cteva specii,
precum Sminthurus viridis (puricele lucernei), ce se hrnesc cu
material vegetal putnd cauza daune economice precum reducerea
culturilor de trifoi cu pn la 50%. Un numr de specii sunt carnivore
hrnindu-se cu Nematode, Rotifere i chiar cu alte Colembole.
urmtoarele ntrebri:
a) Ce artropode fungivore cunoatei?
b) Cu ce se hranesc artropodele detritivore?

Artopodele detritivore cele mai numeroase sunt milipedele si
crustaceele isopode, dar si termitele si numerosi acarieni.
Pradatorii includ centipede (miriapode care au o singura pereche de
picioare pe fiecare segment al corpului), paianjeni, scorpioni,
pseudoscorpioni, anumiti acarieni, gandaci si furnici. Cei mai multi
pradatori se hranesc cu daunatori ai culturilor.
Artropodele erbivore sunt daunatoare culturilor (cicadele, greierii,
unele furnici, unele coleoptere).
Fungivorele sunt Arthropodele care se hranesc cu fungi. Cele mai
importante sunt colembolele.

DE AUTOEVALUARE
65
Setul 1
a) Artropodele sunt organisme nevertebrate, cu picioare articulate.
b) Dupa functiile pe care le indeplinesc in sol, artropodele pot fi
grupate in: detritivore, pradatoare, erbivore si fungivore.
Setul 2
a) Artropodele fungivore sunt colembolele.
b) Artropodele detritivore se hranesc cu materialul vegetal mort si
odata cu acesta consuma si bacteriile si fungi de pe suprafata acestuia.

16. Exemplificati importanta colembolelor pentru ecosistemele

terestre? (5p)
17. Definii artropodele si aratati cum se clasifica el in functie

de rolurile pe care le indeplinesc in sol. (5p)
6.6. BIBLIOGRAFIE MINIMAL
1. Valeria Fira, Maria Nstsescu., 1977 Zoologia nevertebratelor, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti
2. F. Aioanei, Maria Stavrescu-Bedivan, 2011- Zoologia nevertebratelor, Editura
Bioflux, Cluj-Napoca.
66

Biologia Apei Si A Solului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biologia Apei Si A Solului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BIOLOGIA APEI SI A SOLULUI Carmen CIMPEANU

Unitatea de nvare nr. 1

RETEAUA TROFICA A SOLUL

1.1. OBIECTIVELE UNITII DE NVARE NR. 1

Cunoasterea tipurilor de organisme din sol

Clasificarea functiilor pe care le indeplinesc organismele in

nelegerea interaciunilor dintre organismele care alcatuiesc

Cunoasterea beneficiilor aduse solului de catre o retea trofica

1.2. RETEAUA TROFICA: ORGANISMELE SI

Exista o Reteaua trofica a solului este realizata de o incredibila diversitate de

viermii de pamant (ramele), insectele, vertebratele mici si plantele.

Prin intermediul relatiilor trofice pe care le stabilesc, prin procesele lor

Figura 1.2.1. Reteaua trofica a solului

Dupa Pe masura ce organismele descompun materialele organice complexe

b) Care sunt organismele din sol?

c) Ce dimensiuni au organismele din sol?

d) Cine alimenteaza intreaga retea trofica?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:

Marea majoritate a acestor organisme sunt microscopice: bacterii,

Prin intermediul relatiilor trofice pe care le stabilesc, prin procesele lor

mentinerea starii de sanatate a plantelor

Celelalte organisme depind direct sau indirect de organismele

Fotosintetizaroarele depind la randul lor de descompunatorii care

1.3. CE FAC ORGANISMELE DIN SOL?

Cresterea si reproducerea sunt activitatile de baza ale tuturor

Fotosintetizatoarele FOTOSINTETIZATOARE: (plante, alge si cianobacterii) . Acestea

SIMBIONTE: (bacterii si fungi care realizeaza simbioze cu radacinile

PATOGENE: (bacterii si fungi). Produc boli la diferite organisme.

Erbivorele reduc ERBIVORE: (nematode si macroartropode). Consuma radacinile

BACTERIVORE: (protozoare si nematode bacterivore). Elibereaza

FUNGIVORE (nematode fungivore si microartropode): Elibereaza

DETRITIVORE: (rame si macroartropode). Maruntesc si descompun

PRADATOARE DE INALT NIVEL (nematode pradatoare; artropode

b) Care sunt functiile fotosintetizatorilor?

c) Cine regleaza nummeric populatia bacteriilor si fungilor din sol?

d) Ce intelegeti prin organisme simbionte.? Care sunt acestea?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:

Toate aceste organisme sunt legate prin relatiile lor de nutritie si

1.4. SURSE DE HRANA PENTRU ORGANISMELE DIN SOL

Materia organica a Materia organica a solului reprezinta o camara de nutrienti si de

Figura 1.4.1. Aceste mici artropode (Collohmannia sp.) se hranesc cu

c) Care este sursa de hrana preferata de bacterii? Dar de fungi?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:

1.5. UNDE LOCUIESC ORGANISMELE DIN SOL?

Majoritatea Organismele retelei trofice nu sunt uniform distribuite in interiorul

In rizosfera sunt De regula, organismele solului sunt concentrate:

Figura 1.5.1. Evidentierea prin fuorescenta a bacteriilor din rizosfera.

Rezultatul, compusii humici, reprezinta un complex care are foarte

Figura 1. Mediile din interiorul solului. Organismele traiesc in micro-

b) Unde traiesc organismele anaerobe din sol?

c) Ce organisme se gasesc prponderent in litiera? De ce?

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei:

1.6. CAND SUNT ACTIVE ORGANISMELE DIN SOL?

Majoritatea Activitatea organismelor din sol se desfasoara in conformitate cu

Figura 1.6.1.. Activitatea sezoniera a bacteriilor si a fungilor in

Numeroase categorii de organisme sunt active numai in anumite

b) In conditii de frig, de seceta sau de stagnare a apei activitatea

Comentarii la aceste ntrebri vei gsi la sfritul unitii de nvare

Dup parcurgerea acestui subcapitol trebuie s reinei: